ANUL III No. 845 A DOUA ED1TIUNE MARŢI 20 SEPTEMBRE (1 OCTOMBRE) 1888 UMERUL BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bucnrescl: La casa AdministraţiuneL In Tara : Prin mandat» poştalii. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In streluetnte: La toate offîciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL ^5 BANI NUMERUL ANUXCIURILE OIN ROMÂNIA SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINtS* TRATIA ZIARULUI La Paria : Agenţie Havan, Place dc la Bourse, 9 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 Iei linia. LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul SI. Ger-mnln, IVo. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA IVo. 3,—Piatza Episcopiei,—IVo. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMIN1STRAŢWNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—IVo. 3 ALIANŢA COLECTIVISTA - LIBERALA - SOCIALISTA C0LECT1VISTI-LIBERILI-SOCIIL1STI «Resbelul în contra colectivităţi! este resbelul sacru» zicea acum o lună, în Naţiunea, d. Dim. Brătianu. Astă-zi resbelul sacru e sferşit. Pacea e încheiată. Beligeranţii de erî au devenit aliaţii de astă zi, căci odată cu iscălirea păcii s’a sub scris şi un tractat secret de alianţă. Ziarul Lupta, a cărui director ia parte la consfătuirile d-lui Dim. Brătianu, ne-a făcut preţioase destăinuiri privitor la misterul ce acoperă încă, de-o-cam-datâ,această a-lianţă. a Liberalii independenţi, zice Lupta ar primi concursul colectiviştilor, dar In acelaşi timp el nu voesc ca sa se arate în faţa opiniei publice, că s’ou apropiat şi aii legaturi formale cu nişte oameni pe care ’l au combătut până mal deunăzi». «Să caută mai cu seamă o formulă, în puterea căreia liberalii se poată primi concursul colectiviştilor, fără ca această lucrare să indriluiuscâ pe cine-va a zice ca aceştia pregătesc din nou venirea la putere a colectiviştilor». Nu ne vom pierde dar vremea în-curcâmdu ne mult timp în «formulele'» ce se caută spre a ne amăgi, precum ne-o spune însăşi Lupta, cu o admirabilă naivitate. Unirea între liberali şi colectivişti există. Iar faptul că această împerechere nu e mărturisită, dovedeşte numai că ea e ruşinoasă. înainte însă de a înoda această a-lianţă, d. Dim. Brătianu încheiase, pe de altă parte, o alianţă cu unele elemente radicale. Aci mărturisirile d-lui Panu au încă mai multă valoare, de oare-ce însuşi d-sa se află în causă. Ei bine, acum cât va timp d. Panu ne-a spus lămurit că o unire e pe cale d’a se face Intre liberali şi radicali, pe baza unui program comun, care pentru liberali va fi un maximum, iar pentru radicali un minimum. Şi care sunt acele idei, care au făcut obiectul unei transacţiuni din partea d-lui Dim. Brătianu? Programul Luptei ne-a edificat în această privinţa : între alte id»i put^m cita împărţirea proprietăţilor particulare prin expropiere pentru utilitate publică ; desfiinţarea capitalurilor prin un sistem de imposile care să aducă averile private fondului social ; de-sorganisarea armatei, etc. Trebue se mai amintim că toate aceste propuneri au fost tratate de idei serioase de ziarul Naţiunea. Când s’au dat lucrurile pe faţă, Lupta şi Naţiunea au început se er-goteze. Explicaţiunile lor n’au putut însă se distrugă solidaritatea ce s’a stabilit între liberali şi ideile radicale şi socialiste. Scandalizându-ne de o aşa monstruoasă împerechere, d. Panu nea răspuns în ultimul număr u1 Luptei, cum că e natural ca d sa bă se coaliseze cu d. Dim. Brătianu pentru răsturnarea guvernului juni-mislo conservator, precum s’a coalizat d-sa cu noi pentru răsturnarea regimului colectivist. D. Panu face o regretabilă confesiune. Noi, când ne-am coalizat, nu am făcut nici un fel de transac-ţiune, nici cu liberalii, nici cu radicalii, pe când d. Panu ne vorbeşte de o unire între liberali şi radicali, pe baza unui program comun de idei şi de reforme. Dar fie şi coaliţiune. Noi luăm act de această împerechere a liberalilor şi a socialiştilor,fie sub forma de fusiune or de contopire pe baza unui program comun, fie sub forma unei coaliţiuni. Cea ce este constant,e că ne aflăm azi în f«ţa unei îndoite coaliţiuni prin alianţa colectivistâ-liberală şi liberală-socialistă. Această coaliţiunedebordează peste limitele radicalismului celui mai descreerat şi ale colectivismului celui mai reacţionar. «Marele partid» va începe de la hotarele despotismului celui mai absolut, represintat prin colectivitate, şi se va întinde până peste ţărmurile anarhismului socialist. In aceste limite largi îşi vor găsi locul utopiile radicalismului smintit şi propunerile monstruoase ale despotismului brstienist; ani se vor răsfăţa scandalurile regimului trecut şi revendicaţiunile anarhismului şi ale nihilismului. Utopia radicală va merge braţ la braţ cu necinstea colectivistă. Gestiunea este de a se şti dacă spectatorii, adică în caşul de faţă a-legetorii, vor găsi potrivit cu gustul lor acest spectacol indecent. E lesne d’a se face coaliţiuni. Câte va pofte nesatisfacute, câte-va ambiţiuni desilusionate,ajutate de nişte convicţiuni elastice, să pot or când împerechia. Trebue însă cercetat dacă naţiunea ratifică asemenea a-lianţe. Nu edestul să proclami necesitatea unei coaliţiuni, nu e suficient ca d. Panu să declare că dacă au mai fost coaliţiuni,enatural ca se mai fie. O coaliţiune e o grupare anormală, justificată prin nişte împrejurări excepţionale. După cum există sau nu juste motive d’a se face sau nu o coaliţie, sacrificiul cu a cărui preţ partidele săvârşesc asemenea alianţe, devine or o jertfa patriotică, or o de-serţiune de la principii. In caşul de faţă nimic nu legitimează o asemenea împerechere. In adevăr ce vedem ? Colectiviştii care ne acuzau acum cât-va timp că noi am încetat d’a fi apărătorii proprietăţii, se găsesc uniţi cu socialiştii In contra noastră; iar radicalii care declarau că colectiviştii suntadeveratul şisingurul partid reacţionar din ţară, care ne recunoşteau mult mai liberali ca colectiviştii, ba chiar însufleţiţi de dorinţa d’a face ceva pentru ţăran',se afla alături de colectivişti, în frumoasa coaliţie de care vorbim. Ce ni să mai poşte imputa? Gă guvernul actual n’ar fi cinstit or capabil ? Nimeni nu contesta aceasta. — Gă alegerile nu sunt libere? Dar chiar liberalii au recunoscut in timpul campaniei electorale comunale, că nici o dată n’au fost alegeri mai --------------------------------------- libere.—Că le displace venirea la putere a unui guvern conservator ? A-ceasta se poate, dar aceasta e un fapt normal care- nu legitimează împerecherile la care asistăm, şi apoi liberalii îşi puteau închipui când s’au coalizat cu noi că aceasta se fie una din soluţiunile campaniei noastre comune. Mai mult. Unele ziare, ca Lupta, repetau necontenit că nu numai nu’i sperie venirea conservatorilor la putere, dar chiar că o doresc. In asemenea împrejurări, nu ne îndoim că ţara va aprecia cum se cuvine, deserţiunile de principii şi alianţele monstruoase la care a-sistă. Corpul electoral nu va esita un minut între aceste două soluţiuni. Pe de o parte, un partid de guvernământ, cu un program precis de reforme ce nu se mai pot amâna. Pe de altă parte, o coaliţiune fără cuvânt de a fi, care are drept scop numai puterea, drept mijloc lipsa de scrupul în alianţe, drept resultat o eră de agitaţiuni sterile, şi poate reînoirea Colectivităţii. Ţara nu va sta pe gânduri când va avea se aleagă între un partid omogen, capabil, cinstit, în acelaşi timp liberal şi înţelept, şi o coaliţiune care s’ar putea defini : «împerecherea hoţilor cu descreeraţiî, sub firma cinstita a d-lui Dim. Brătianu.» TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Viena, 20 Septembrie. In dieta Austriei de jos, d. Kopp, raportor al propunerii Vergani cerând participarea în corpore a Dietei la serbările ce se vor da în onoarea ImpâratuJuî Wi.helm, în timpul călătoriei sale la Viena, a propus în numele comisiunil trecerea la ordinea zilei.—D. Vergani modifică atunci propunerea sa.—Preşedintele ţării e fericit de a saluta alianţa Germaniei şi a Austriei. — Guvernatorul declară că ecu totul de acord cu comisiunea pentru a trece la ordinea zilei, adâogând că alianţa celor doue Imperii este destul de solidă pentru a nu avea trebuinţă de o demonstraţie de acest gen. — Din partea antisemită, se face o nouă propunere In sensul aceluia a d-lul Vergani. Ea e combătută că fiind contrarie regulamentului, şi U sfârşit, propunerea comisiunil este aprobată In unanimite, afara de voturile antisemite. Roma, 29 Septembrie. Regele şi Regina Portugaliei vor asista la serbările ce se vor da In onoarea Împăratului Germaniei. 12 corăbii şi 5 torpilori s'aQ întors din Orient. Munich,29 Septembrie. Oficial. — împăratul va sosi Luni seara şi va pleca la Viena Marţi seara. Paris, 29 Septembrie. Ştirile din Berlin spun că adevărata ţintă a principelui de Bismarch In urmăririle, e de a compromite pe Împărăteasa Frederic şi de a împiedica publicarea altor extracte din jurnalul împăratului Frederic. Emoţiunea e mare la Berlin. Londra, 29 Septembrie. Ziarela englezeşti relevează o frasă a ra-porLulul principelui de Bismarck care declară că el voi răsboiul în 1870 şi că ar fi demisionat dacă răsboiul ar fi fost evitat. Hru-vela, 29 Septembrie. Nord speră că Împăratul Wilhelm visi-tând pe împăratul Austriei T va face să www.dacoromanica.ro înţeleagă dreptatea cererilor Rusiei în privinţa Bulgariei. Berlin, 29 Septembre. Citând pe «Journal de St Petersbourg»care exprimă mirarea că un ziar serios ca «Memorial Diplomatique» a publicat ştirea că lord Salisbury ar fi primit de la principele de Bismarck şi de la Corniţele Kal-noky asigurarea că vor sprijini pe principele Ferdinand, «Gazeta Germaniei de Nord» exprimă asemenea mirarea că se consideră «Memorial Diplomatique» ca un ziar serios. Berlin, 29 Septembre. Amploiaţii germani de pe coasta Africel s’atl refugiat în Zanzibar. Localităţile Pan-gani şiKilpomah sunt în mânileresculaţi-lor cari nu recunosc pe guvernatorii trimişi de Suitanul. Solia, 29 Septembrie. In numărul său de la 27 Septembrie «Le Temps» din Paris publică o corespondenţă din Constantinopol care dă nota exactă a revendicărilor Bulgarilor din Macedonia şi din vilaietul Andrianopol şi arată cu prisos că cestiunea macedoniană care se ivi In 1870 fără a obţine alte satisfacţiunl de cât fâgâdueil din partea Porţii rămase fără efect, fu ridicată şi mal e urmată de Bulgarii, supuşi otomani. Iu acelaşi număr, uu articol de frunte al ziarului «Temps» aruncă răspunderea acestei mişcări guvernului bulgar, care a declarat şi declară în fie-care zi că va observa o deplină neutralitate In cestiunea revendicărilor Bulgarilor, supuşi otomani. Hamburg, 30 Septembre. Consilierul intim d. Geffken a fost arestat erî seara ca bănuit că a trimes ziarului Rundschau, Jurnalul împăratului Frederic în timpul sosire! sale de la Helgoland. D. Geffken se puse el însuşi la disposiţia justiţiei. Viena, 30 Septembre. Azi cu prilejul deşchiderei solemne de câtre împăratul a unul parc In jurul Vie-nel, Majestatea Sa respunzând discursului preşedintelui Comitetului a zis ca strada şi bariera care separă Viena de mahalalele trebue se dispară cât se poate de curând. Promisiunea împăratului a fost primită cu un intusiasm general. Londra, 30 Septembre. Două femei aii fost asasinate azi noapte. Această crimă a fost comisă în aceleaşi condiţiunl ca acea din Whitechapel. Intestinele victimelor ah fost luate. LUCRU VEDIT Pe la sfârşitul iunel August, Fulgerul din Iaşi, organul d-lul G Mârzescu,scria următoarele : «Rolul oposiţiunel-unite n’a încetat tncâ. Şefii diferitelor grupe din opoziţia unita atl luat angajamentul solemn de a da ţerel un guvern cinstit, un guvern legal, eşit din libera expresiune a voturilor cetăţenilor. Asta-zi mai mult de cât tot-d'a una oposi-ţia unita are raţiunea de a exista, şi datoria de a lucra pentru atingerea scopului urmărit de la formarea coaliţiune!, la a căruia atingere s’aO luat angajamente formale şi solemne........................................ Astă-zT, mal mult de cât or când, oposiţia-unită trebue să fieneclintită dela postul $50. Dacă unia din membrii oposiţiel-unite, In specie tinerii conservatori si chiar parte dintre cel bătrâni, fie din afinitate cu junimiştii, fie din impulsiunile ce le dă sto-machurile şi pungile lor goale, daQ mână de ajutor linguşitorilor tronului şi concură la manţinerea lor la putere, să le fie de bine această mişelie.» Am spus de atunci cât de nostimă ni se părea propunerea organului d-lul Mârzescu, care pe de o parte ne spunea se stăm uniţi cu partidul d-sale, ear pe de alta sfârşea tratându-ne de mişel dacă nu-1 vom asculta. Era deci lucru vădit că desfacerea coaliţiei o dată efectuată, d. Mârzescu şi cu al d-sale nu puteai (pe temeiul logicei profesată de «Fulgerul») de cât să ne ia la înjurături. Din fericire s’ah trădat de la Început, şi acum lumea ştie ce lemeiQ poate pune pe preţuireleunor organe care voesc dragoste cu sila. MONOPOLUL LUMINĂRILOR DE CEARA Spre a se putea realiza într’un chip practic, atât de dorita Îmbunătăţire a soarte! materiale a clerului mirean, cestiunea resurselor de unde s’ar scoate mijloacele neapărate pentru atingerea acestui scop se impune In cel d'lntâifi rând. Greutatea de a se Încărca budgetul general al ţărel este de netăgăduit faţă de sarcinelejce’l covârşesc, în cât In cel mal bun caz, nu s’ar putea pretinde a-tât de la Stat cât şi de la comune, de cât un ajutor bănesc ce ar forma o parte din mijloacele trebuincioase pentru întreţinerea clerului mirean. Având In vedere această stare de lucruri, noi am propus Intre alte mijloace, Într’un articol din Aprilie trecut, sub titlul Preoţii noştrii, înfiinţarea în folosul esclusiv al Bisericel naţionale, a monopolului luminărilor de ceară, propunere pe care am articulat’o în chipul următor: In sfârşit, îndreznim a emite o idee ce va pare multora ciudată, dar pe care o credem realisabilâ : pentru crparea resurselor anume destinate cheltuelilor bisericeşti, s’ar putea decreta monopolul luminărilor de ceară, însărcinându-se cu fabrica ţiunea lor câte-va din Monastirele cele mari ; cu acest chip s’ar resolva şi o mare cest.iune de salubritate publică, ştiut fiind, cât rău fac sănâtăţel publice lumt-nările falşe,ce se debitează pentru biserici, a căror urmărire scapă tot-d’a-una agenţilor poliţiei judeciare. Organele radicale-socialiste, cari nu pot suferi nimic ce nu purcede de la dânsele, n’au lipsit a ne încărca pentru aceasta cu injurii şi batjocură, la cari fireşte că ne am mărginit a răspunde cu dispreţ. Ideia cu toate aceste, 'şl a făcut drumul şi am avut mulţumirea a o vedea inarticulată în programul guvernului actual, care o exprimă în chipul următor: «iar o parte a mijloacelor neapărat cerute, se va procura din monopolisa-rea în favoarea preoţilor mireni, a producere! şi vînzărel unor obiecte necesare cultului religios.» Cum luminările de ceară sunt articolul cel mat însămnat ce se întrebuinţează In serviciul bisericesc, monopolul lor va fi productiv şi chiar folositor pentru marea mulţime a credincioşilor, din punctul de vedere al salubrităţel şi sănâtăţel publice. Şi ast-fel, măsura aceasta este esenţialminte de ordine publică: urmărind sttrpirea falşiflcărel luminărilor de ceară, ce se practică pa o scară întinsa, de câţi-va fabricanţi cari se ocupăasta-zl cu acest articol, şi prin a le căror produse pe lângă vătămarea sănâtăţel închinătorilor, monumentele religioase şi odoarele bisericeşti sunt supuse unor grabnice stricăciuni, ce pricinuesc o paguba Însemnată zestrei bisericelor. In Rusia monopolu acesta există de mal mult timp şi a produs resultate excelente. Chiar bisericele noastre cele mal însămnate şi cu mijloai/e, cum e domniţa Bâlaşa, biserica Creţulescu, etc , pentru ca să scape de deteriorare interiorul lor, de produsele falşiflcate de la noi, sunt nevoite a se aproviziona cu luminări ruseşti şi nu pot admite arde* rea ofrandelor locale. 2 ■ EPOCA - 20 9EPTEMBRE Credem dar, că introducerea ace1 tul monopol la noi ar mulţumi tosta lumea şi aplicarea sa n’ar Intimpina nici o greutate, Intru cât cestiunea administrativă şi fiscală se poate regula cu înlesnire după tipul şi mijloacele de exploatare a le monopolurilor existente. Iar cu fabricaţiunea luminărilor de ceară s'ar putea însărcina unele din chinoviele de călugări de dincoace şi de dincolo de Milcov, cum d'o pildă mo-nastirile Secu şi Neamţu şi monastirile Cernica şi Caldăruşanii, cari dispun de un personal îndestulător, avend şi încăperi ce s'ar puteaamenaja la acest scop cu mici cheltueli. Pe lângă cari, Stătu ar lăsa câte-va pogoane în apropierea acestor monastiri, pentru aşezarea de ştiubeie spre creşterea albinelor, cu toată desvoltarea trebuincioasă unei pro-ducţiuni îndestulătoare acestor fabrice naţionale. Aşteptăm dar, cu o legitimă încredere înfăţişarea unui proiect delege In această privinţă, pe care ’l vom sprijini cu căldură, şi la timp vom reveni asupra cestiunel. Hnba-I\'ovak. DIN STRĂINĂTATE Calatoria împăratului Germaniei iată cermonialul primirel împăratului Wilheim II la Vatican ast fel dupe cum a fost alcătuit şi primit de pontificele suveran cu concursul marilor demnitari al Curiei. Sfinţia sa doreşte a da acestei serbări o strălucire ne obicinuită. Toţi cardinalii, Episcopii şi Prelaţii, care alcătuesc curtea poutilicialâ, sunt poftiţi a lua parte la dânsa. Guardele,Palatinâ şi Elveţiană vor forma şiruri de la Intrarea Vaticanului până la Sala de Recepţiune, care în acelaş timp este şi Sala Tronului. Guardele nobile vor tncongiura tronui pontificial şi vor face serviciul de onoare. Printre cardinalii Invitaţi şeapte vor fi a-şezaţl în jurul tronului printre care vor li şi cardinalii germani. Tronul va aveadouă scaune; unul mai înalţat pentru papă, şi cel-l’alt mal mic şi mai josnic pentru împăratul. Cardinalul Pecci, fratele lui Leon XIII, însoţit de o parte din înalţii demnitari al Curţel Pontificale va Intimpina Wi.helm II în forul Valicanulu1, şi’l va conduce în faţa pontificelui suveran care’l va aştepta şezînd pe tronu-î. Era vorbade a se oferi un lunch împăratului Wilheim; Leon Xlll-leaînsă s’a opus executărelacestei hotdeirl. OrI-cum separe că acet lunch se va da în secretariatul 8-tuluI scaun la Cardinalul Rampolla în care caz InsS papa nu va lua parte. In privinţa aceasta Leon XIII se va înţelege cu d. de Schloezer; precum şi al chipului cum pontificele suveran doreşte că împăratul se sosească Jla Vatican. Acestea vor fi regulate la sosirea la Roma a ministrului Prusiei pe lîngâ Sf. Scaun. Epidemia de friguri galbene din Slutele-lJnile Epidemia de friguri galbene ce a isbuc-nit în Statele-Unite, face dn zi în zi progrese imense. Cu toate măsurile hygienice luate, nu-măru morţilor creşte progresiv. Aşa de e-xemplu la Jack> onville s’a constatat în ziua de 26 Seplembre s. n. 123 de caşuri noul. Epidemia care a început la Perdinanda continuă cu iuţeala fulgerului mersul seu 1 prin localităţile vecine. Listele electorale înFrancia Minislrul de Interne Francez a publicat 1 sunt acum câte-va zile listele complecte a le alegătorilor, ce vor putea lua parte la vot în cursul anului 1888-89. Sunt 10,416,293 de alegători înscrişi; cu un spor de 69,466 de alegători peste liste- J le anului 1887—1888. Această sporire se raportă mal în toate districtele. Greva impiegaţilor Telegral'o-postale din Paris Ziare!e Parisiane ne vorbesc de vr’o câte va zile despre incidentele regretabile, ce atl avut loc şi ce continuă încă a avea loc în sîuul funcţionarilor Telegrafo-postall. Dăm azi cel din urmă incident întâmplat în ziua de 26 Septembre. In biuroul de la Bursă s’a& petrecut lucruri foarte grave; aşa funcţionari aii rupt registrele, aă stricat aparatele, etc. La biuroul central din strada Grenele fapte analoge au fost sevîrşite. Măsurile cele mal aspre aQ fost luate; făptuitori capi al acestor neregularităţl aii fost suspenaaţt şi daţi judecăţel. Se ştie câcauza care a determinat aceste Incidente regretabile, se datoreşte numai singurului fapt, că d-1 Goulon directorul poştelor şi telegrafelor dinParis pedepsise prinamende pe mal mulţi funcţionari care găsise cu cale ca se facă şi se iscălească o cerere dc sporire de salariu şi altele, cerere făcută în termini ameninţători şi ne-cuviincioşl. CRONICA MAMFESTUL COlECTfVIST Partidul nostru liberal E cel mal vechi, ca nume, In univers n’are egal, E cel mal bun din lume! De Radu Negru a fosl creat, D’acest ilustru Crai, Şi mal apoi organizat De Radu, fis Mihal. In timp cât el a slăptnit Frumoasa Românie, Mulţi au furai şi au jefuit.... O spunem se se ştie... Dar aâ furai cu schepsis toţi Culeamă, cu perdea; Că nu aveau aer de hoţi Ci numai d'all ceva... Partidul nostru are bani, — Şi nu tn sumă mică — Pe renumiţii fraţi Maicanl Şi pe conu Fănicâ.... Pe Simulescu podgorean Ce ’n Rtmnic n’a lâsai La prefectură nici un ban, Şi-a casă l-a cărat.... Pe Kiriţopol ăl mal bun Prefect ce s’a văţul, Şi pe Miliţă căpcăun; Pe Epurescu slut.... Pe Eugenia cel roşeai, Pe Pavel, al seu frale, — Ce'l bărbier şi diplomat Cu studii terminale Pe Stanian, bun orator, P’Alecu Anghelescu, . Pe Carada, calculator, Pe Sitnon Mihălescu... Şi pe Dimancea renumit Prin logica Iul fină, Pe Stolojan ce’l sărăcit De ţaţa Naftalină. Partidul nostru a clădit Spitale multe, şcoale, Şi din afaceri n’am eşit Cu buzunare goale... Căci noi o spunem ori şi cui: Când faci lucruri de arte E foarte bine ca se pul Ceva şi la o parte.... Gimnastica a tnfioril Sub noi, sub Brătianu, Şi ca maeştri am tocmit Cu luna pe Uimeanu Şi pe Toboc cel renumit, Pe domnu Lipieru, Pe Ghilă Vornicu, vestit, Tănase Bărbieru.... Şi căi ferate am făcut, Şi milioane au curs Şi din partid loji am avut Bilele de parcurs.... Dări noul am pus câte poftiţi Dar lot trăgând la fii Noi, pricepuţi şi iscusiţi, Aveam toi deficit.... Dar agiul de Ingrofit De 2o la sută, Sub ce guvern l’aţl pomenii ?— Vă este cunoscută Grija ce am avut mereu D’a noastră prosperare, Şi ştiţi cum shâns'am ied cu led Făcând avere mare /•. Acum iubiţi alegători, Gândiţi-vă şi vot Care bărbaţi conducători Au mal făcut ca noi ? Şi, ne alegeţi ca ’n trecut, Nu ne lăsaţi pe jos, La dracul l lucru neplăcut Se n'al in gură os!... Şi vă promitem că vă dăm Pământ şi cer şi stele ; Că mal puţin o să furăm; Că ne lăsăm de rele.... Programul nostru nu'lprimiţi Cu fimbelul ironic Căci ne jurăm dacă poftiţi, Pe cinstea Iul Andronic !... Urmează semnăturile colectiviştilor. Pentru conformitate. Camil. CAMPANIA ELECTORALA Citim în ziarul Ordinea din Târgovişte: La noi Colectivitatea a început se se agite. Cu trenu de eri seară 17 corent le-a sosit In oraş avangarda, compusă din foştii deputaţi Corniliu Manolescu şi inocentul Costica Chiru. îndată după sosire şi spre a nu pier- de vremea câcl sunt grăbiţi, au avut o întrunire intimă cu alţi doî trei Onorabili ce au mal rămas din lunecată corabie colectivista. Astă zi se aşteaptă şi simpaticul şi mult tăcutul d-nu Mache Athanasiu fost senator, care prin luminele sale şi profunda cugetare de care este dotat s’a făcut cunoscut nu numai In plasa Ialomiţa prin lucrările tecuice ce a efectuat, dar ţeril întregi prin răbdarea de care a dat probe tăcând in senat ca un peşte în interval de 12 ani. Isbândă bună, domnule Mache, şi încă un iurăşi In casa judeţului. INFORMATIDNI Prea cuviosul Arehimandrit Nifon llfoveanu a fost numit Egumen al mânnstirei Sinaia în locul Arhimandritului Gheraasi, destituit în urma unei anchete, care a descoperit mai multe abuzuri în sarcina sa. D-şoara Carlota Leria care se află la Sinaia a fost chemată grabnic la Paris, unde i se propune un angajament strălucit la opera mare. D-şoara Leria a plecat chiar erî. Aflăm dintr’o sorginte autorizată că d. Nacevic , Ministrul de Finanţe al Bulgariei, va părăsi mâine Sofia pentru a merge la Viena. Se crede că d. Nacevici va merge pentru a negocia efectuarea împrumutului Bulgar. D. Emil Costiiescu care se afla la băi in Franţa a scris comitetului na-ţional-liberal, că nu mai ia parte ia luptele politice şi că nu ’şi va pune candidatura la nici un colegiu. Mt S. Regele a reţinut eri la dejun pe următoarele persoane : PeP. S. S. Mitropolitul primat, dd. Alexandru Plagino Ministrul ţerei la Roma, şi colonelul N. Bibescu. Eri Duminică M. S. R°gele a primit in audienţă pe d. general Bi-rozzi, Ministru de Resbel, rare i a presintat pe ataşaţii militari streini ce vor asista la manevrele noastre. Erî toată ziua ex inspectorul poliţienesc Museeleanu întovărăşit de fostul şc-f de spioni Mesohiu, a umblat prin culoarea de Verde, mergând din cârciumă în cârciumă şi din catm în oaaâ spre a invita pc cetăţeni se vie la întrunirea naţionalâ-liberatâ, azi la 12 ore la d. C. F. Ro-beseu, maVele agent electoral al co-leetivitâţei. Mai de pretutindeni aceşti colectivişti neruşinaţi au fost goniţi. Eri în culoarea de Galben în casele d-lui Şoimescu a fost o întrunire compusă de un mare numer d8 cetăţeni din această culoare. In această întrunire s’au ales delegaţii mahalalelor pentru viitoarele alegeri, şi s’a aclamat manifestul partidului liberal-conservator. -ă®- Drapelul,ziar colectivist ce a început se apară în Iaşi anunţa că la viitoarele alegeri d. M. Cogâlniceanu ’şi va pune candidatura acolo. -«*- D. judecător de instrucţiune Tătâ-ranu ’şi a dat ordonanţa definitivă în afacerea rescoalel din Dobrenl. Deliquenţi sunt trimişi Înaintea Curţii cu juraţ*. Aflăm că d. Alexandru Plagino va pleca în curend la Roma pentru a presenta M. S. Regelui Italiei scrisorile sale de rechemare. D. Plagino îşi va pune candidatura la colegiul I iu de R.-Sărat. A. S. R. principele de Walles va fi primit in Bucureşti la gara de Nord de M. S. Regele care va sosi cu un tren special Joi la 10 ore. M. S. Regele va rămânea în Bucureşti, unde dinpreunâ cu A. S. Principele de Walles vor visita câte-va din stabilimentele militare, pâne seara, când cu un tren special vor pleca la Sinaia. Eată câte-va amănunte asupra serbărilor ce se vor da la Sinaia cu o-cazia sosirei A. S. R. Principele de Walles. Afară de trei mari prânzuri, se vor da şi trei representatii theatrale la care vor juca peste 50 de persoane. Printre piesele ce vor forma repertoriul acestor representaţii cităm: O comedie englezâintitulată Happy Paer, jucată de d-nii S. K. Kenedy şi de d-na Fearn. O comedie francesă de Alfred de Musset «Louison» jucată de d-nii G. Mavrocordato şi Schaeffer precum şi de d şoarele E. Văcărescu, Se-culitz, şi Zoe Davila. O alt8 comedie engleză executată de d. S. K. Kenedy, d-na Fearn şi d şoara Theodory. O serie de tablouri vieţuitoare luate din cele mai principale roluri din tragediele lui Sehakespeare. şi un concert la care vor lua parte un mare numer de diletanţi. Printre persoanele ce vor figura în tablourile vieţuitoare cităm pe d nile Missir, Candiano, J-cques La-hovari, d-şoareie Seculitz, Hagi Pândele, Davila, Theodori Elena şi Zoe V»cărescu; A. S. R. Principele de Wied, G. Mavroeordat, Schaeffer, S culitz, J icq :es LHhovary etc. La aceste serbări au fost invitate peste 300 de persoane. In urma esamenului şi a susţinere! tezelor pentru obţinerea diplomei în ştiinţele agricole şi silvice, din 22 elevi presintaţi ad reuşit următori; Vasilescu Mihail, Râmnicu Sărat; Vuza Alexandru, Iaşf; Comâneanu Constant, Buzeu ; Neagoe Barbu, Gorj; Popescu Nicolae. Slatina; Cor-bu Constantin, Piatra (Neamţu); Ţă-părdea Nicolae, Mehedinţi; Plapcea-nu Radu, Slatina; Staicu ton, Te-cuciu; Ionescu Nicolaie, Râmricu-Vâlcea; Vioreanu Ştefan, Buzeu; Mihail V«sile, Bacău; Cristescu loan, Arg*ş; Gheorghiu Vasile, Craiova; Diaconescu Constantin, Târgoviştea. In cursul anului viitor cheul de la Olteniţa va fi restaurat cu desâ-vîrşire. Starea de miserie în care se află azi acest port aduce cele mai mari piedeci neguţătorilor In încărcarea şi descărcarea mărfurilor din bastimente. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (ii) WALTER SCOŢI LOGODIŢI » SAU CONETABILII DE CI1ESTER IV. (Urmare) Copila lui Raytnond sta pe platfor ma celui mal nalt turn a castelului Paza-Dureroasa, şi nu părea plecată la stăruinţele capelanului, care o trdimnasă se ducă In capelă să aştepte la rugăciuni isprava luptei. Până’usfârşit văzu că grija şi temerea nu mal ertau Evelinel să asculte sat! să Înţeleagă sfaturile Iul ; şi aşezându-se lângă ea, pe când Roşa Flammock şi cu batrînul Reynold stăteai! In picioare de ceea-l’altă parte, căuta să’i spună cuvinte de măngăere de care chiar el poate a-vea mare ntvoa. — Nobilul vostru tata nu va face de cât o eşire, şi cu toate cu pare a fi Intru cât-va foarte primejdioasă,.cine s'a îndoit vr’o dată de ştiinţa militară a lui sir Raymond Berenger ? Planurile sale sunt ascunse, şi cred ca n’ar fi făcut eşirea la care cugetă de n’ar fi ştiut că nobilul coate d’Arundel, sau puternicul conetabil de Chester, sunt gata de a sosi. — Eşti bine încredinţat de cea ce spui, părinte ? întrebă Evelina. Dragă Roşă, şi d ta Râul, căutaţi In spre răsări ; vedeţi ce-va steme prin toţi norii cel de praf? Ascultaţii N’auziţI din partea cea sunetul trimbiţelor ? — Vai 1 Scumpa mea stăpână, res-punse Râul, de .-.bia s’ar mai auzi tunetele cerului, In urletele lupilor celor de galezi. Evelina ’şl întoarse ea însăşi ochii Iu acea parte, pe când el vorbea astfel, şi aruncând o privire spre pod,* văzu o privileşte spăimîntătoare. Rîul care scaldă trei laturi a înălţime! pe care castelul era aşezat să depărtează de dtnsa la apus descriind o linie curbă, şi dealul se sfârşeşte prin o câmpie aşa de netedă, In eflt să poate uşor vedea că a fost produsă de a-luviunL Mal departe, la capătul acelei câmpii şi pe malurile rlulul, să afişă morile şi fabricele flamanzilor, de unde a* . tunci eşiaQ vîrtejuri de flăcări. Podul, alcătuit din arcuri înalte şi nepotrivite In mărime, să afla la jumătate leghe departi-1 de caste, In mijlocul câmpiei. Rîul curgea Intr’o albie atât de pietroasă şi adâncă, Iu cât era tot-d’a-una greii şi adesa chiar cu neputinţă dea o trece prin vad, împrejurare foarte prielnică pentru garnisoana cetăţel, care apărase de mal multe ori cu mare vărsare de sâoge trecerea podului, pe care din îndemnul unei nemăsurate delicateţe Raymond Berenger o lăsă slobodă acum. Gaiezii să folosiră de această împre-jerare cu graba ce pui de obiceiu Intru a te folosi de un prilej neaşteptat. Ei să îmbulzeau pe arcurile Inaite a le podului, pe când alte trupe care soseau pe rând din mat multe părţi şi fără a în-timpina vr’o împotrivire, să aşezau apoi In rlnd de bătae pe cel alt mal, In faţa castelului. Mal întâi părintele AldrovaDd privi la mişcările lor fără grija, şi chiar cu zimbetul ironic al unul om care vede pe duşman gata a cadea In cursa ce’i o întinde o tactică mal iscusită. Raymond Berenger Îşi înşirase puţina cavalerie şi pedestrime ce avea pe povârnişul colnicului ce despftrţia castelul de rîuleţ, şi care urca spre cetate ; şi părea vădit dominicanului, care, de şi petrecuse un timp In-tr’o mănăstire nu’şl uitase vechia deprindere ostăşească, că planul cavalerului era de a isbi duşmanii tn neorân-dueală, după ce o parte din el vor fi trecut rtuleţul, ear cet-lalţl să vor afla pe cel-alt mal, încurcaţi In mişcările lungi şi primejdioase a trecerel peste pod. Dar după ce văzu ca lăsa să vie nesupărate cete întregi de galezî cu mantiele lor albe, şi că le Invoea a’şl îniocmi rândurile după grosolana lor tactică, faţa călugărului să schimbă, păru îngrijită, şi cu toate că tot să încerca a îmbârbăţi pe fiica lui Berenger ce tremura de frica, avu nevoe de toată resemnarea sa pentru a să lupta cu vechia’! aprindere de soldat. — Răbdare, fiică, II zise el ; nu’ţl perde nădejdea ; nu mult, şi vel vedea pe soldaţii noştri Infrlngând pe sălbaticii ceia; o minută Încă, şi cu ochii ÎI veî vedea împrăştieţî ca şi o pulbere. Sfinte Gheorghie ! azi savi nici o dată strigătele lor trebue să arunce prin vezduh numele tăfl. Pe când vorbea, călugaru resfira cu degetele boabele metăuiilor lui ; dar îşi mormăea rugsciunele cu o nerăbdare militărească. Nu putea el să înţeleagă cum de se Ingaduea fle-cârei cete de muntenT, care venea larândul ei sătrea-că strtmtoarea ce era la pod, şi să se desfăşoare pe cel-alt mal In câmpie, pe când cavaleria lng'eză, sat! mal bine zis, anglo normandă, sta pe loc, fără macar să’şi mişte suliţele. Nu mai era, cugeta el, de cât o singură speranţă, un singur chip de a tălmăci cu dreaptă judecată neînţeleasa nemişcare, lepădarea de bună voe a fo osinţel de Împrejurările locale, pe când acea a numărului era Iniru atât în partea duşmanului, adecă de a presupune, cum făcea el însuşf, că ajutoarele ce sir Raymond aştepta da la conetabilul de Clv.is-ter şi alţi puternici stâptnitor( de pe hotare nu erai! departe, şi că să luvoea galezilor de a trece nelmpedecaţt rlu-leţul, pentru ca retragerea să le fie şi maieu desăvârşire tăeată, ear Înfrângerea şi mai cumplita. De şi se legăna el tn astă speranţă, părintele Aldrovand simţea că’I slăbeşte inima ; căci ochind In toate părţile pe unde ajutoarele puteau sosi, nu vedea şi nu auzea nimic care să vestească apropiarea lor. Intr’o stare sufletească mai mult desperată de cât In-crezâtore, bătrlnu urma când cu rugăciunea, când cu ochirea, când cu mângăerl, vorbe întrerupte, ce le da Evelinel, pănă când urări de isbândă tsbucnind diu rândurile Galezilor, şi care se lntindead de la rluleţ pănă la castel, Ii dădură de ştire că cel din urmă Bretoni trecuse de acum podul, şi că;puternici lor armată să desfaşura-se In linie da bătae pe malul despre C8stel. La acele strigate ascuţite şi înspăimântătoare date de toţi gaiezii cu vio-ciunea setei de luptă, a ureî, şi a speranţei de isbândă, răspunseră In sfârşit şi trimbiţele normande, cel Intal semn de mişcare ce dădu pană atunci Raymond Berenger—Dar de şi sunai!, ce Însemna gi isui lor pe lângă urletele ce eşau din rândurile duşmăneşti? Părea a f. fluerul cârmaciului unei corăbii ţnntie mugetele furtunel. (Va urma) www.dacbromanica.ro Proectele şi devisurile pentru a-ceastâ restaurare suni deja terminate. Guvernul a dat autorizarea sa pentru crearea unei noi fabrice de ciment ce so va înfiinţa la Azuga. Se ştie că la Azuga mai exista încă o asemenea fabrică, care însă nu poate Îndestula la toate cererile ce i se adresează. D. Alexandru Rosner din Braşov a plecat la 23 Septembrie la 0 ore şi 7 minute dimineaţa cu un byciclu (velociped) şi a ajuns în Capitulă în ziua de 24 Septembrie la ora 7 fix. Iată în ce mod a făcut d sa această călotorie. De la Braşov la Predeal d. Rosner a f«cut 3 ore şi 43 m., de la Predeal la Sinaia 1 oră şi zece minute. De la Sinaia la Ploeşti 10 ore, iar de la Ploeşti la Bucureşti 3 ore. Aşa dar d. Rosner a făcut acest traject în 24 de ore şi 53 de minute. La Arsenal s’au primit zilele trecute trăsurile de ambulanţă comandate în Germania pentru a fi d stri-buite corpului al 3-lea şi al 4-lea de armată. Peste curând toate aceste trăsuri vor fi îmbrăcate şi distribuite pe la corpurile respective. D. preşedinte de tribunal din Iaşi, Văleanu, a fost înaintat ca prim-preşedinte în locul d-lui Volenti, demisionat pentru a’şi pune candidatura la viitoarele alegeri. A-l’altâ-erî Joi 15 curent a sosit la Sinaia principele de Wied, fratele M. S. Reginei. M. S. Regele însoţit de adjutantul de serviciu a mers în trăsura la Predeal spre a’l întimpina de unde s’au întors împreună la castelul Peleş. Procesul d-luî Kisolefl' se va judeca în sesiunea viitoare acurţei cu juraţi din Giurgiu de oare-ce instrucţiunea acestei afaceri nu este încă terminată. Tot în viitoarea sesiune din Giurgiu se va judeca şi ovreiul Aron Buhor arendaş, acusat că ar fi omorît pe visitiul seu. Eri la şosea s’a întâmplat un te-ribel accident. Vizitiul d-nei Metaxa ne mai putând stăpâni caii care o luase la fugă, trăsura d-nei Metaxa a lovit mai multe trăsuri dintre care una chiar a fost sfărîmată. Unul dintre cei doi ofiţeri cari erau în această trăsură a fost lovit destul de grav, cel alt împreună cu birjarul au avut mai multe oontusiuni neînsemnate. îndată dupe ciocnirea aceasta, căzură şi caii d-nei Metaxa fără înse ca d-na Metaxa se paţă ce-va. Trecătorii săriră imediat în ajutorul d nei Metaxa. CORESPO «TA DM CALAŢI __9__ 9 Nu-I decîtcâte-va luni de când colectivitatea fu doborâtă la pământ, poate pentru multă vreme, şi ziarele lor au început să se năpustiască asupra noastră cu furia unor desnădăjduiţî, care privesc cuprinşi de groaza controlului, cum lisâ prăvăleşte cea din urmă scândură de sub picioare, cum li s’a dus cea din urmă speranţă care o mai a-veati,—disolvarea Camerilor. In necazul şi în desesperarea lor nemărginită, ţipă de asurzesc lumea, răcnesc, provoacă scandal pe unde pot, doar vor putea cu felul acesta să facă lumea ca să mal uite din trecutul lor negru. Nu-Idecâtun timp foarte scurt de când opiniunea publică fu alarmată de hoţiile şi escrochieriile colectiviste, şi ziarale lor, cu un cinism fără seamăn, să incearcâ s’arunce fapte de ale lor murdare pe spinarea unor oameni o-neştl, care n’ah greşit cu nimic abso-lutamente în viaţa lor de cât poate prin faptul că au luptat din răsputeri, şi ah pus In joc viaţa, averea şi liniştea lor ca să trântească la pământ această viperă înveninată care se numea colectivitate. N'a trecut în fine un timp îndestulător de când amicii noştri aii venit In fruntea unor autorităţi în locul colectiviştilor, cu scopul nestrămutat să repare dezastiele moştenite, şi tot ei cel culpabili până în urechi năzuesc ca să presinte opiniunei publice pe bărbaţii care aii luptat mal voiniceşte, care aii deşteptat în noi simţirea şi curajul de lupta, tot el zic, voesc să înfăţişeze pe amicii noştri sub chipul şi asemanarea colectiviştilor hidosl. Aii uitat însă nenorociţii că opiniunea publica nu-I ceva mecanic, nu-I o bucată de ceară pe care poţi s’o suceşti şi s’o învârteşti după pofta inimei ; ci este ceva care trăeşte, si mte şi vede toate. Mai eri, alaltă-eri ea le-au dat cu pi-cioru, şi le-a zis înlături. Acest dispreţ, această lipsă totală de neîncre- amaaammmmmmmm dere din partea cetăţenilor nu-I resul-tatul unei impresiunl momentane, ci resultatul unei convingeri sincere, formată din mulţimea faptelor care s’aii petrecut In timp de doi-spre-zece ani de zile. Dar aceşti oameni, care au perdut întru atâta noţiunea adevărului şi a moralităţii, în cât nu pot deosebi ade-văru de minciuna şi moralul de imoral, nu vor din ruptul capului să înţeleagă că lumea nu l mai vrea, ci vor dragoste cu sila. Mai ales în localitatea noastră au a-juns o halima aceşti liberali naţionali. De o parte vezi un IIosu, nemeş unguresc, un linguşitor, un taler cu câte feţe vrei, un om de care s’a tngreţoşat cli ar nobili lui tovarăşi,—11 vezi că ’ţî vorbeşte de liberalism, de principii, de înalta morală, el care nici odată n’a avut principii. Despre acest personagiii glumeţ, ar trebui să se Întrebe toţi prefecţii colectivişti care ’i am avut. De altă darte vezi pe Dădu Toşu, un bulgăroiu cu ceafa groasă, care a ex ploatat toate situaţiunile, care a fost trupul şi sufletul tuturor mizeriilor din Galaţi,care a trecut prin toate partidele, şi prin toate purgatoriile cele mal murdare, ca’ţi vorbeşte de cinstea lui Ressu şi Robescu. Unu scrie la o gazetă hotel, un fel de scuipătoare unde aii scuipat toţi câţi au voit, intitulata Galaţi; iar altul are o foiţă a potlogarilor, intitulată Vocea Covurluiuluî. Şi In contra cui vorbesc aceşti colectivişti, fără de ruşine ? In contra lui Ressu care luptă cu o statornicie, şi un curaj bărbătesc, în timp de doi-spre-zece ani de zile, care 'şl a sacrificat sănătatea, liniştea şi averea lui espunându se tuturor persecuţiu-nilor colectiviste. E ce va colosal de ridicol se vezi pe IIosu. Toşu, şi alţii din aceeaşi tagmă, făcând proces de abnegaţiune politică, de cinstelui Ressu,al căruia trecut n’are cea mai mică pată, şi care la 11 Maiu a uitat şi familia şi copii, şi pe el, şi s’a aruncat acolo unde vârtejul era mai mare; numai şi numai să răpună o dată, saii se sfârşiască cu năzuinţele sel-batice a colectiviştilor, care nu mai respectai! nici voinţa, nici credinţa politică a cetăţenilor. E revoltător, ca să vezi cum nişte mortăciuni politicei, care n’au avut nici-o dată singe în vinele lor, şi care nici-o data n’aă văzut de cât interesul lor ; e revoltător zis se vezi ca aceşti scofâlciţi incriminează pe un Ressu şi un Robescu, de fapte care numai lor li se cuvin. De altă parte e firesc lucru ca un Ressu şi un Robescu, să nu poată fi suferiţi de Hosu, Toşu, Camelion, etc., fiind că aceşti doi oameni ’i au Inferat şi ’i aii Ingenunchiat atât de umilitor înaintea opiniunii publice, In cât cu toţii adunaţi la un loc, la alegerele trecute, n’aCi avut nici-o pătrime din numărul alegătorilor. Şi de atunci au înebunit, şi de a-tunci spumegă, iar In exasperarea lor aleargă zăpăciţi după fel de fel de hârţoage, dupS fel de fel de iscălituri, dor vor putea se discrediteze reputaţiunea lui Ressu şi Robescu. Aci scot la iveală un act nemţesc prin care se constata că Ressu şi-a luat dreptul lui de la un neamţ care refusa să şi plătească angajamentele, iar colectiviştii din această împrejurare fac o straşnică invinuire amicului nostru ; aci scot o declara-ţiune a unui puşcăriaş ca Sişcanu, fără drrpturi politice, care jură pe onoare şi conştiinţă ca Ressu şi Robescu l’au băgat la puşcărie pentru faptele lui murdare; şi cu toate aceste tertipuri colectiviştii nădâjduesc se lovească în creditul şi reputaţiunea acestor doi oameni. Dar să Inşalâ. Faptele lor sunt prea proaspete ca să se poată lesne uita. Documentele oficiale de la Primărie vorbesc tn d’ajuns cine a pungăşit. Situaţiunea pentru or şi cine’i limpede, şi noi credem că gălăţenil, ca şi în rln-dul trecut, le vor aplica Încă o palmă ca să se sature bine. Vremea palavrelor s’a dus, azi ne trebuesc fapte; şi numai fapte cinstite şi corecte n’au colectiviştii la pasivul lor. X. Y. NECROLOG Pentru odihna sufletului venerabilei doamne Ecate.rina Barbu Catanjiu, s’a săvârşit eri Dumineca dupe amu apucat toţi pe rând şi l’au bătut Intr’un mod îngrozitor. Nae Iooiţă spune că d. Dimancea l’a lovit cu piciorul In fălci. Când unul dedea când altul numai şi numai să mărturisesc tâlhăriea pe care n’am fâp-tuit’o. După multe chinuell ce am păţit comisarul Creţu a zis lui Dimancea lasâ’l mie că eu 11 frec, şi zicând acestea a început se mă lovească în cât ţişni sânge, din nas şi gură. In fine mătăsară, continuă rec'aman-tul, peutrn a mă trimite la arest. Dar şi a doua zi m'a bâtnt iarăşi toţi. Nae Ioniţă spune că a fost bătut trei zile de-a rândul. Preşedintele. Al fost bătut de d. Paraschivescu ? Martorul. Nu Nici nu’l cunosc. Când cine va îmi trage o palmă ’m: aduc a-minte un an. (râsete). D. Blaramberg. E martorul implicat într’un proces de furt ? Martond. Nu. Dimancea. Da. S a furat de la d. Robescu nişte parale şi servitoarea arată pe Nae Ioniţă ca complice al furtului. Cuza Paraschiva repetă aproape tot ce a zi3 reclamantul precedent. Chiriac Jianu, a fost bătut de Dimancea, de Manolescu şi de Îngrijitorul poliţii. Nu cunoaşte Insă pe d. Davila. Constantin Asanac. Povesteşte torturile pe cate le a suferit. Vorbeşte cu mare uşurinţa. Spune cum l'au bătut la poliţie cu saci plini de nisip aşa de mult în cât leşinase. Ga se mă deştepte urmează Constantin Asanac d. Davila scoase cuţitul şi ’mi tăiâ mâna. Numai ast-fel am putut reveni în fire. Preşedintele. Cine altul te a mai bătut? Asanac. Inspectorul Ianolescu care m’a ameţit cu palme. Apoi Constantin Asanac istoriseşte cum ’l luase la bâtae d. Dimancea pentru a spune ca a participat la tâlhăria din Valea Tânganulnl. Preşedintele. AI zăcut? Asanac. Da. Preşedintele. Câte zile ? Asanac. Şeapte. Am şi certificatul de la binaua unde am început să lucrez. Constantin Gheorghe Baram a fost bătut ca şi ceî-l’aiţi. N’a lucrat 3 zile după ce a fost pus în libertate. D. Blaramberg. A fost condamnat martorul ? Baram. N’am fost ed condamnat, ci fratele meii. (Va urma) Aflăm că d. Aurelian a mers eri la P oeştî, unde a anunţat d-lor Sta-nian, Grigoreseuetc, câ unirea între colectiv,şt' şi grupul d-lui Dem. Brâ-tianus’a făcut. r\m dori că în această privinţă se vorbească şi Naţiunea, care pare câ îi ar fi ruşine se vorbească. X De mai multe zile ziarele colectiviste sau agăţat de d. Milone Lugo- mireseu anunţându’i candidatura la Deputăţie ; iar în numărul seu de astâ-zi Naţiunea fâcându-se ecoul a-cesteî născociri precizează că Baba-Novak de la Epoca ’şi va pune candidatura la colegiul I-iu de Tutova contra d-lui Ion Sturdza. Dăm cea mai categorică desmin-ţire acestei ştiri tendenţioase, întru cât d. Milone Lugomirescu nici că s’a gândit veri-o dată la Deputăţie şi prin urmare nu ’şi va pune la a-ceste alegeri nicâeri candidatura. X Redacţiunea Foarfecei, ziar umoristic ilustrat din cauza unui accident deîmprimare, n’a putut seapsră Duminecă 18 Septembrie. El va apare inse Vineri 23 Septembrie, avend doue caricaturi de actualitate: Un divorţ politic şi O nouă căsnicie. X Procesul funcţionarilor de Ia politie. In urma pledoariei d lui Daniele-anu avocat al pârţel civile, d. preşedinte a declarat câ amână procesul pe poimâne. D. N. Blaremberg cere ca procesul se se judece cu ori-ce preţ azi. Curtea amână dar cauza pe poimâne Mercurl. X In urma unor schimbări de cuvinte între d-nii procuror Paraschi-vescu şi Tataranu, acesta din urmă îi va trimite martori. ULTIMA ORA AGEVTIA IIA VAS Viena, 30 Septembre— După o întreţinerea unui ambasador cu Comtele Kalnoky la întoarcerea acestuia de la Friedricksruhe, d. de Bismarck crede că pacea va fi menţinută anul acesta, dar nesiguranţa ar exista pentru primăvara viitoare, din causa activităţii constante a Înarmărilor Rusiei şi pentru cămdiciile careresultâ din oare care măsuri luate de acum de câtre Statul Major rusesc par a arăta câ trupele care staţionează actualminte în Estul Rusiei vor înainta la primăvară spre graniţile Vestului. Viena. 30 Septembre.—jDupă ştirile din Gonstantinopol, Sultanul mai e foarte impresionat de recentul incident al eunucilor. El continuă a curăţi personalul palatului. Regimentul arab a fost depărtat tn timpul nopţii din Yldiz-Kîosk de teamă probabil se nu ea apărarea cauzei eunucilor exetati. Şambelanul Osman-Bey a fast dis-tituit. Paris, i Octombre.—Discursul d-lul Goblet la banchetul dat la Amiens exprimă neliniştile multiple pricinuite de diferitele alegeri ale generalului Bou-langer al cărui triumf ar provoca res-boiul civil şi poate resboiul străin. D. Goblet adjură ţara de a alege la apropiatele alegeri o cameră republicană înţeleaptă. PRIMĂRIA COMEI BUCUREŞTI ÎNŞTIINŢARE > * Având In vedere că în urma formării listelor electorale pe anul corent, mulţi din domnii alegători ’şi au strămutat domiciliurile, şi nu se pot găsi de către agenţii comunali însărcinaţi cu distribuirea cărţilor electorale; Având în vedere că parte din d-nii alegători lipsesc de la domiciliu în timpul zilei, pentru afacerile domnialor personale, aşa că nu se pot găsi cu înlesnire spre a pune semnătura lor pentru a li se putea preda, de către agenţii Comunali, cărţile electorale. Primăria pentru a evita aceste ineo-veniente, a luat disposiţiunl, câ cu începere chiar de azi, cărţile electorale pentru Cameră şi Senat, se sedistribue la domiciliul domnilor alegători, In fie care zi, de la 8 ore dimineaţă până la ora 3 după amiază, iar de la această oră până la ora 6, se se distribue In localul primăriei. Aducând aceasta la cunoştinţa domnilor cetăţeni, îi rugăm ca acei dintre domnialor, care n’au primit încă cărţile electorale, se bine voiascăa veni în arătatul timp, adică de la ora 3 până la 6 după amiază în fie care zi la Primărie spre a şi le primi direct de la primărie. p. Primar I). Naumescu. Secretar General C. Zatreanu. No. 35447. 1888 Septembre 17. HlfSlilHLE IMPERMEABILE pentru învelit producte şi vagoane de transport prima qualitate la d-nu SI Liitnmn Strada Lipscani 10. (944) N. A. PAPADAT AVOCAT 15, Strada Doamnei, 15 ne I NPU I Ql AT de la sf-Uumilru UL IU Un lill HI în centrul oraşului un m«re apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grădină, instalaţiune ile apă şi apâşi de gaz. A se adresa la d. I. M Fermo bancher, No. 27 Strada Lipscani. (920) -*A EPOCA — 20 SEPTEMBRE Uza**'.*** CASA DE SCHIMB 613 I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, IVo. 27 Cumpera sivinde afecte publice si face or-oe schimb de monezi Cursul Bucureşti 19 Seplembre 1888 Cu mo. Vend. 5 0/ Renta amortisabila 96 7,8 97 1/4 5 0/0 Renta perpetua 91 97 6 0/0 Oblig, de Stat 98 4/2 99 412 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. ruralo 105 3/4 406 5 0/0 Scris. func. rurale 4'b 3 4 97 7 0/0 Scris. func. urbane 105 4/2 106 G 0/0 Scris func urbane 100 401 5 OiO Scris. func. urbane 93 3 4 94 1/4 Urbane 5 0/0 laşi 83 83 1/2 5 0/o împrumutul comunal 85 4/2 86 Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 130 235 împrumutul cu premie 50 55 Acţiuni bancei nation. 1040 li 50 Acţiuni -Dacia-România» 240 250 » Naţionala 230 240 » Constructiuni 80 90 Argint contra aur 1 1/2 124 Bilete de banca contra aur /, 14 1111209 Fiorini austriaci 2iS | Tendinţa foarte fermă CASE DE VENIM ■ n din Strada Rosetti No. i8, Sub. Slaicu iljU din causa de strămutare la ţară. Preţul moderat. CASE DE l\CII!ltl\T cism; ci uim, im Str. Biserica AmzeT No. io. A se adresa Strada Polona No din Str. Clemenţei ji, şi locul din IOAN A. RH ETOREDY AVOCAT a înfiinţat un biuroD de avocatura şi notariat Str. Academiei 29. Ore de consultaţiunl de la 8—10 şi seara de la 6—9. 9)9 din Câmpina cu gradina mare şt pomi roditori, asemenea şi un loc cu două faţade cu o prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unirel 1. 7J2 CASA D0BR1CEANU VILA LITIIEH S1 \ AIA m tm^p o si ţ ie ,*c a nte r e mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria s£ se adreseze Ia d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti. rnn nnn rniypi de câştigat intr'o singura zi. bUU.UUu rnflnll Adresali-ve pentru aceasta fara intârziere prin scrisoare la Comptuarul Comercial, 557 Grandc Huo deTeke, Conslantinople, Turcia. 929. De inehiriut ui vOnzare chiar de acum doud perechi CASE DIN CALEA VICTORIEI 171 compuse fie-care din 7 camere de stăpâni, bucătărie, camera de servitori şi pivniţe; asemenea şi tunele de sub ambele case se închiriază aparte, precum şi apartamentele din curte. Ur vcn/.iii’r CASELE DIN STRADA COMETU 13 compuse din 11 camere de stâpânl, bucătărie, spălătorie, camere de servitori, grajd, şopron de trăsuri, pivniţa, două grădini, curte spaţioasă. UNLOCSITUATPL SOSEA GROZĂVEŞTI în apropiere de gara de Nord în mărime de 17 pogoane se vinde în total safl parţiial. Doritorii de a lua cu chirie şi cumpfira mobile strada ~ MOMI DE AIIEXDAT DE VENMEIII0SI4 S1TOST111*1" de mal sus se vor adresa IU, sau Polona ÎS. Cometa (9)2) DE ÎNCHIRIAT casadin Strada Polonă No. 104, compusă din y camere pentru Siauân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 P A MEDE mobilate şi nemobilate de în-OMUEnr, chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81. MTWPUTRTAT strada BerziI No- I32> lilUnilllili Apartamentul de jos cu I 8 camere, bucutarie, Divniţâ, grajd şi şopron. DE ARENDAT @pl _ ____ ____ _ ___________Bacău, situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, l’âneţe, locuri de arat pe şeşul Tazieul, moară. Casă de locuit, han-câreiumă pe şoseaua Bacău Momeşti, lăngă fabricile ele gaz. Doritorii se vor adresa ia d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776 Ilî? \fUM71 IMi1 nouS hoctare vie şi obratie si-IIfi VEill/nlIlEj tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. (le la Sf. Gheorghe 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, A. I. IM. Alexandrescu. HI? 1 l)l \ II iT de la 23 Aprilie 1889 moşia IJEj AIiEjAU/I I Lalosul şt Dobriceni din judeţul Valcea pe cinci sau mal mulţi ani. din judeţul Gorjiu, _____________ proprietatea d-1 Va- silt: Mislescu, se vinde de veci cu condiţiunl foarte avantagioase. întinderea 1225 pogoane. Pământ bun, acarete şi gară pe moşie. A se adresa pentru condiţiunl la d-nul avocat din Târgu-Jiuluî: («heurglie Stoiecseu. (879) MOŞIA IMRAlHIOiA CASA DE SCHIMB 805 MOSCU N ACH MIAS No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Hemdnia) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice ai face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 19 Seplembre 1888 L.] Renta amorlisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni deslat [Conv.rur.] „ C. F. R. ., Municipale ....... Casei pens. [300 7 % Scrisuri funciare rurale 5 %...................... 7 % „ ,, urbane 6 7» *, 11 n , . 5 % ,. „ „ laşi 3 % Obl. Serbesli cn prime Im. cu prime Buc. [20 lei] Rosuri crucea roşie Italiano „ Otomane cu prime Lo.surl Basilica Dotnbau , Act. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germano Bancnote francese „ itaiiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotii tn aur Cump. Vinde 96 3/4 96 99 85 430 106 96% 105 99 83 76 45 ' 89 50 17 150 408 144 100 99 260 97% 96% 99 3/4 86 435 106 3/4 97 y, 105 3/4 100 94 84 80 50 31 56 40 190 410 146 100 % 100 470 URMĂTOARELE PREPARTECOMPUSE DE: văxmjsxstm» DIMITRIE G. GHERMAN HUZEU Se găsesc în Bucureşti numai la d. Marin tonescu frizer, liotei Union, str. Academiei. Apa dentifrice are proprietatea de a întări gingiile, face să dispa ă roşiaţa gingiilor şi sângera-rea lor întreţine curaţenia’şi face să dispară piatra şi mirosul gurei; asemenea se recomandă ca gargara pentru durerile de gât, angină şi inlîamaţiu-nile gurel. — Sticla costa un leu. Pouiada de Chiniua împiedică căderea părului şi 1 face să crească. — Borcanu 3 lei. Poinada Heliotrop (Ess. boquet) Borcanu 1 leu Prafuri albe Mi roşi pentru dinţi Ara proprietatea de a întări gingiile şi face să strălucească şi să albească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leă, 2 şi 2,50 Apa de Chiu in a curată şi Impedică caderea părului. — Flaconu 1 şi 50 bani. Pudra Virginie Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru faţa şi dadturâ,' iţadica sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 Iei. Pasta pentru dinţi are proprieta ea a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. 848 REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGBR recunoscut ca cel mai excelent M dalial acum in urma, de juriul medical din Londra cu «Medalie de Aur» COMPANIA UNIVERSALA A CANALULUI INTEROCEANIC DE PANAMA Preşedinte si Director : D. FERDINAND DE LESSEPS ÎMPRUMUT DE 720 MILIOANE j concep o 5 2 2 = ~ 5' c.SIc'sfs - sg et B « fS S5 ţ. •E 3 ^ £ n e_8i» & ” 5 £ £ ţ5:- ® «i E J r— > S-C ? — o,C fcc *& AUX QUATRE SAISOKS 79, Calea Victoriei, vis-ă-vis de Palatul Regal PROF. OR. G. JAE6ER, W. BEhGER SCEHME, STU1 GiRl Preturile de vânzare originale ale Fa-bricei dupe mărime Împrumut milorisat de Guvernul Itepublicei t-rancese prin legea de la 8 Iunie 1888 si conform prcscriptiunilor legei de Ia 21 .Hain 1830. Vtnzare publică de zece mii obligaţiuni cu loturi, a 370 Fr. fie care..— Producând 15 franci pe an, plătibiD semestrial: la 1 Decembre şi 1 Iunie, In fie-care an. Hnmbursabilc prin loturi sau cu -IOO Franci, deci ori-ce perdere este imposibila. A doua tragere va avea loc la 15 Octombre 1888 cu câştigul principal de s(y cn zi fr. 380,50 A 8-a tragere va avea Ioc Ia 15 Decembre 1888 ^CÂŞTIGUL PRINCIPAL 500 000 FRANCI IN AUR ^ îndată ce primele două vărsăminte adică 150 franci aur vor fi efectuate, cumpărătorul primeşte o obligaţiune originala, purtând semnătură direcţiunel Companiei Universale a Canalului de la Panama şi cu care va lua parte singur la trageri şi la totalitatea câştigurilor Cereiile insolite de 180 franci aur de obligaţiune (in bileca de bauca dupe cursul ei, mandat postai sau cek la vedere) trebuesc adresate căi de curând si cel mai târziu inuinte de 15 Octombre 1888. Moniteur de la Chance Universelle la Viena (Austria) „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI Printr’aceasta aducem la eunoş-tinţa amatorilor că în palatul nostru din strada Doamnei IVo. 12 se găseşte de închiriat cu începere de la Sf. Dumitru viitor un local penlru restauraţiune şi 2 prăvălii toate iluminate electric. A se adresa pentru informaţiunl mal detaliate la secretariatul direcţiunii în orele de biurofl 10—12 a. m. şi 2—7 p. m. Direcţiunea generala AVIS IMPORTANT Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a mai deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21 Calea Victoriei, Coltul Hotelului Continental, vis-a-vis de Teatru National Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra putem oferi o MARFA EMINAMENTE SOLIDA fara a conţine intr’ensa alt material de cât piele si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da ---—---------------------------—.—ATENŢIUNE MARCEI FaBRICEI noastre, ori-ce pereche de ghete purtă nmabricei noastre sunt garantate de noi Produsele noaste se mai gasece prin districte numai la firmle ari notate: Craiova: FloreaStănciuIescu et Th. Demetrescu ; T.-Severin: Ph- Iiohm; Piteşti: M. I, Satescu; T. Jiu: Marcus et Spinter; R.-V6lcea: I. rescu ; T.-Vester. P. Petrscu; Câmpu-Lung şi Ploesti: A. Rosenbluth; Buzcu: T. K. Argintoianu; Tecuciu-Focsiani: Vartan Missir fii; Bacau: I. M Horovitz; Roman: Fraţii Rosenfeld; T.-Ocna Ovanes Ştefan; Giurgiu: ca Lucalo; Roşiori de-Vede: Sam. Asriel et fiu; Calarasi: V. Mitrany; Ollenita: M. Kamerling; Constanta G. Lucsi. Cu stima, 738 IVI. T. MANDREA et Comp. Maag&KBga—------—-----------------------------------------------—--------- ---- COMPANIA GENERALA M CONDUCTE DE APA (SOCIETATE ANONIMA) LA LlilGE (belgia) No. 3.-BIUR0UL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE APA SI DE GAZ PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil. FOIIJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRICŢIE MOTORl HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI, ---GURI DE FUG--- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ SPĂHGETUR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, T U J3 U FI I cu elete si obicinuite CASA DE SCHIMB I0NESCU & MARCU Strada Lipscani No, 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 10 Seplembre Medalie de argint: Paris 1S78, Medalie de aur: Amsterdam 18S3, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 940 Tipografia Ziarului,, Epoca1 VALORI Scadenta cupoanelor Târg lib. curs med. Funduri deatat rumân 1 Ap. l Oct. Hanţa rom. perpe. 1875 6% 96% Renta rom. amortisab. 5% 1 Ap, 1 Oct. 9 iV, Renta rom. rur. conv. 0% 1 Mai 1 Noem. 100 Oblig, de stat C. V. R.6% idem Idem 5% împrumut Stern 1864 7% Imprum. Openlteim 1866 8% Agio 1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 iulie 1 3/4 împrumut dc urase Impr. oraş. Bncur- 6% 1 lan. 1 Iulie «6% idom din 1884 5% im.or.linc.cu primelozfr. 20 1 Mai 1 Noetn. 52 Valuri diverse Creditul fonciar rural 7% 1 lan. 1 Iulie 106% idem idem b% Cred. func. ut . din Buc-7% idem idem 6% idem idem 5% Cred. func. ur. din lasl 5% Obl.cas. pensinn. fr.300 10 idem idem Idem Idom idem 1 Mai 1 Noem. 96 3/4 106 99% 93% 84 235 Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA ALAVILLE OEVIENNE vis-ă-vis de Lib. Socec Reoomandam onorabilei noastre olientele pentru teftinatate sl soliditate urma toarele noutăţi: Rufarte pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si oolo-rate CiorapideDameaiDomnide Fii d'Eoosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. ti. .laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronsonrl complecte pentru Udantatl. I.ajettes si Tronsonrl pentru copii. Tronsonrl prntrn pensionate, oteluri •1 restanrantnri. Avem onoare a informa pe clientela noastra oa a apărut CATAI-OGU ft'OSTRD ILUSTRAT Sil VA FI THIHES ORI-CUI VA FACE l'EBCBE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACIA-ROMANIA* vis-â-vis de librăria Socec 535 Parii Girant reapouiabil V* P. Gheorghiu.