ANUL III No. 843
A DOUA ED1T1UNE
SÂMBĂTĂ 17 (29) SEPTEMBRE 1888
UMERUL ii) bani NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Rocnrexei: La casa Administraţiuneî. In Tara : Prin mandat» poştale.
Pentru l an 40 lei. 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. în Strelnctnte: La toate olllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL 11) BANI NUMERUL
AMJXCIUMLE
OIN ROMANIA SE PRI M ESC Ol RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agence Ha vas, Placede la Bourse, 8 Anunciurl pe paR. IV, linia 30 hani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segisestejurnalul cu 15 cent. numerul. Ia Kioscul din Bulevardul St. Ger-muin, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADM1N1STRAŢ1UNEA
No. 3,—-Piatza Episcopiei,—No. 3
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3
DIRECT SI INDIRECT MORALĂ ,, VOINŢEI" DETRACTORI NERUŞINAŢI
LOGODIŢII
mmm (Mintii
9	____ 9
Alianţa încheiată în anul 1885 între elementele liberale şi conservatoare, pentru răsturnarea regimului colectivist, şi-a luat sferşit.
Fosta coaliţiune a încetat în mod firesc de a exista; ea a murit de moarte naturală.
Oposiţiunea-unită nu s’a rupt; s’a sferşit.
Causa care dedese naştere coali-ţiunei, împrejurările care ’i dedeau viaţă şi fiinţă disperând, oposiţiunea-unită nu mai avea cuvînl de a fi.
Coaliţiunea şi-a atins scopul, neted lămurit prin manifestul apărut la 26 Noembre 1885 şi iscălit pe de o parte de dd. Dim. Brătianu, Mi-hail Gogălniceanu şi General Hara-lambie, în numele partidului naţio-nal-liberal, şi de dd. Lascar Catar-giu, George Vernescu şi Gen. Flo-rescu, in numele partidului liberal-conservator.
Scopul propus, adică dărâmarea regimului colectivist, a fost urmărit până la împlinirea lui, fără slăbiciune, fără şovăire şi fără recriminări de partidul liberal-conservator, alături ded. Dim. Brătianu, părăsit de cei doui alţi leaderi: dd. gen. Iiara-lambie şi Mihail Cogălniceanu, primul retras în viaţa privată, cel - l’alt ocupat de afaceri private ; fără a vorbi des Seigneurs sans importance, ca d. Dim. Geani, intrat în ministerul pe care hotărâse a ’l dărîma.
Astă-zi s’au realizat cele două de-siderate ale noastre:	răsturnarea
guvernului colectivist şi chemarea de către M. S. Regele a unui guvern, ori-care ar ft el.
Aceste fapte dobândite după 12 ani de luptă, au trebuit negreşit să creeze o situaţiune nouă.
In locul regimului colectivist ni s’a dat nu numai, cum am cerut, un guvern «ori-care ar fi», ci s’a adus la cârmă un guvern capabil şi cinstit, ales chiar dintre acei oameni care au luptat alături de noi Iu contra stăpânire! de fapt a d-lui ion Brâ-tianu.
Înlocui luptelor pasionate şi sterpe a venit timpul discuţiunelor senine şi de principii.
Politicei negative de răsturnare a trebuit să succedeze politica posi-tivă de edificare.
Trebuia dar, pentru ca coaliţia bine-fâcătoare de eri se nu degenereze azi în o coaliţiune monstruoasă, trebuia zic, ca şi forma grupărilor noastre politice se se potrivească si-tuaţiunel celei noul,
Epoca coaliţiunelor de răsturnare dar a încetat, epoca grupărilor aşezate pe baza programelor şi a ideilor a sosit.
Suntem încredinţaţi că ţara sătulă de agitaţiuni sterile şi setoasă de reforme, va da aprobaţiunea ei politicei noastre.
Avem chiar nădejdea, de şi unele vivacităţi de condeiu ar putea des-minţi această speranţă, că înşişi liberalii vor recunoaşte necesitatea pentru ei d’a afirma principiile lor deosebit de ale noastre şi d’a păşi şi unii şi alţii la luptă cu drapelul i nostru propriu.
Cu atât mai mult dorim aceasta, cu cât credem că singurul resul-tat pe care azi îl mai poate da coaliţiunea, care nu mai e acum de cât un suvenir, e că tocmai amintirea luptelor comune din trecut să facă luptele viitoare dintre noi mai puţin înăsprite, să ne facă şi pe unii şi pe alţii mai scrupuloşi în întrebuinţarea armelor de luptă, să ridice, în fine, nivelul discuţiunelor politice, pentru cel mai mare folos al ţării noastre.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Paris, 27 Septembre. Publicarea jurualulnl împăratului Fre-deric a produs turburare la curtea din Berlin.
Principele de Bismarck a ameninţat că ’şl va da demisia dacă vinovaţii nu vor li pedepsiţi.
împărăteasa Victoria a afirmat că este străină publicaţiunib
Berlin, 27 Septembre. «Gazeta Germaniei de Nord» vorbind de pretinsul jurnal al Imuăratulul Frederic în care atitudinea regelui Ludovic al Ba-varial este criticată, reaminteşte repedea decisiune a regelui de a mobilisa armata ! şi scrisoarea sa autografă adresată împă- j râtului Wilhelm şi prin care cerea resta- , bilirea imperiului. Nu se va uita nici odată simţimintele naţionale şi eroismul Bavarezilor.
Berlin, 27 Septembre. «Monitorul Imperiului» publică un raport al Cancelarului adresat împăratului prin care demonstră erorile ce există în pretinsul jurnal al împăratului Frederic publicat de «Deutsche Rundschau» şi prin care cere, conform articolului codului penal asupra publicării premeditate a secretelor Statelor, autorisaţia de a urmări pe «Deutsche Rundschau» şi pe autorii publicaţiei. Cancelarul a comunicat ministrului Justiţiei că împăratul a aprobat a-ceastă propunere.
Berlin, 27 Septembre.
In raportul săQ relativ la jurnalul Împăratului Frederic, principeledeBismarkzice: Kronprinlul nu participă în 1870 la nego-ciările polii ice. Eu nu eram autorisat de Rege se vorbesc cu Kronprinţul în privinţa cestiunilor intime ale politice noastre, pentru că Majesl&tea Sa se temea de indiscreţiunl la Curtea englezească cari ar fi putut fi vătămătoare pentru raporturile cu aliaţii noştri germani.
Pare că anotaţiunile zilnice sad complementele posterioare vin de la oare-care persoană din anturagiul Kronprinţulul.
E în special inexact, că o vie discuţiune asupra viitorului Germaniei avu loc la Versailles, această conversaţiune avuse loc la 3 Septembre la Donchery. Aserţiunea jurnalului că Kronprinţul voia se întrebuinţeze prin forţă pe aliaţii noştri şi se rupă tratatele este o calomnie. Aserţiunea jurnalului privitoare la părerea mea în cestiunea restabilirel imperiului în 180(5, este asemenea inexactă. Kronprinţul «tia că această restabilire era imposibilă în 1866. Cestiunea infaibilităţiî ’ml a fost tot-d’a-una indiferenta, ea era mal puţin indiferentă Kronprinţulul. Eu consideram infaibilitatea ca o lovitură îndrăs-neaţă a Papei de atunci şi rugam pe Kron-
mm
prinţul se părăsească aceasta cestiune cel puţin tn timpul resboiulul, dar Kronprinţul nu putea se prevază că eu m’aş ocupa de această cestiune duoe răsboiQ.
Berlin, 27 Septembre.
Librarul Paetel comunică că urmarea jurnalului împăratului Frederic nu se va punlica.
Londra. 27 Septembre.
«Standard» nu crede că Bulgarii ar a-vea intenţiunea se proclame independenţa căci aceasta ar fi a lăsa prada pentru umbra, cea ce trebue se facă e să ajungă la un ast-fel de grad de prosperitate şi de demnitate în cât când Turcia se va des-membra oare-care părţi din ea se vie na-turalmente la dânşii.
I*elersburg, 27 Septembre.
«Journal de St. Petersbourg» declară ridicolă ştirea dală de «Memorial Diploma-tique» care spune că Germania şi Austria ar sprijini candidatura principelui Ferdi-dind şi că prin urmare o soluţiune satisfăcătoare este aşteptată tn curând.
Viena, 27 Septembre.
împăratul a schimbat visite cu Regele Greciei şi cu Principele de Galles.
Vieua,27 Septembre.
Corniţele Kainoky a fost primit de Regele Greciei. Audienţa a durat o oră.
Viena, 27 Septembre.
Principele de Galles, dupe visita ce va face Regelui şi Reginei României la Sinaia, va merge tn Transilvania să vâneze urşi cu principele Rudolf.
Constantinopol, 27 Septembre.
Trenul internaţional care vine din Viena a deraiat azi noapte aproape de Muradli. Causa accidentului a fost un bivol care rătăcea pe calea ferată.
Berlin, 27 Septembre.
Ştirile din Samoa spun că Maliatoa II s’a pronunţat tn contra regelui. Situaţiu-nea străinilor nu este ameninţată, pentru că o corabie de răsboiii germană şi una americană sunt în radă.
spre a lovi tntr’un guvern corupt. Am primit pe d. Panu în coaliţie ca pe un flagel trebuincios.
L’am întrebuinţat qa un desinfectant necesar în unele împrejurări; ne am slujit de dânsul ca de acidul fenic spre exemplu. Dar aceasta nu implica pentru no’, şi pentru nimeni, datoria că dacă bagi acid fenic în răni să ’l amesteci şi în mâncare.
Precum Ruşi* odinioară devastaţi singuri ţara lor, punând foc pretutindeni spre a scăpa de duşman, ast-fel şi noi am putut la un moment dat sâ primim flagelul-Panu şi sâ nu ’i discutam ideile.
Dar din fericire, aceste timpuri aă trecut. Dacă atunci a fost necesar să curgă sângele nostru al tutulor, astă-zi ar fi o crimă sâ mal curgă acest sânge; dacă atunci şi direct şi indirect d. Panu a putut avea sprijinul tutulor, astă-zi s’a sfârşit.
D-sa’şI reia locul între substanţele otrăvitoare şi noi suntem datori să spunem publicului: Feriţi vâ 1 Ne am însănătoşit 1 Nu vâ atingeţi de stricnina 1
DIRECT SI INDIRECT
Avem cu directorul ziarului Lupta o mare neînţelegere care trebue lămurită grabnic.
D. Panu susţine în numărul ziarului săd de la 15 Septembre, că noi am lucrat şi direct şi indirect la triumful programului radical, şi până acum nu ’l am combătut nici odată.
Ca dovadă despre aceasta, d-sa dă faptul că la alegerile trecute a figurat pe lista 0-posiţiel alături de candidaţii conservatori. Apoi îşi razamă aserţiunea şi pe împrejurarea că presentându se la alegerile trecute cu acelaş program ca astă zi, ideile d sale des-voltate în Luptă nu aQ fost criticate de noî.
Vom răspunde categoric d lui Panu că se înşalâ amar, că se măguleşte peste măsură dacă ’şl închipueşte că l’am primit alături de noi în coaliţie pentru că’l împărtăşam principiile politice.
Atât la alegerile comunale de la Iaşi cât şi la alegerile generale noi am combătut din răsputeri unirea cu radicali1, ale căror idei le găsim vătămătoare existenţei statului.
In special, când s’aQ făcut cele din urmă alegeri comunale am scris chear în Epoca că nici intr’un cas nu primim să fie susţinute de liberalii-conservatorl candidaturele radicale, că ele trebuesc combătute cu or ce preţ.
Să’şi dea osteneala d. Panu să recitească puţin numerile Epocci din Iunie trecut şi atunc, se va convinge mal lesne despre cugetările noastre.
Domniasaştie foarte bine că discuţiunele, discursurile din întrunirele Comitetelor electorale nu se publica oficial în ziare, spre a’l mal putea da şi această dovadă tipărită despre cea ce am spus iol d’a-una sl repetam asta zi in contra partidului radical.
Da, am fost tot d’a-una în contra unire! cu d sa şi al săi; da, am combătut tot-d’a-una intrarea dumnealor în coaliţie, şi susţinerea candidaturelor radicale la alegeri. Dacă însă într’un scop de lucrare comună, având atunci de ideal momentan răsturnarea colectivitâţel, am primit ca numele d lui Panu să fie pus alături de acel al candidaţilor liberalf-conservatorl, aceasta s’a făcut din-tr’un spirit de disciplină faţa cu toată oposiţia, dintr’un spirit de unire pentru lupta comună.
Nu ne am ocupat în acele momente de ideile sale visionare, nu ne am ocupat de reformele sale; le am lăsat la o parte, căutând în or cine să unea cu noî, un braţ mat mult
MORALA „VOINŢEI"
9
Grozav de decăzuţi sunt colectiviştii. Simţimentul cinstei, împlinirii datorii, scrupulului, şi altor noţiuni morale indispensabile omului social şi politic,
T ştiam de mult pierdut, pentru această speţă de oameni; nu ne aşteptam însă a vedea cinismul lor mergând atât de departe.
Ne am înşelat.
Aceşti oameni n’ad nici ruşine.
In Voinţa lor de eri 15 corent, relativ la cazul inspectoreluî destituit Epu-reanu, găsim o tirada contra prefectului actual al poliţii pe care T acuză că favorizează delaţiunea.
înainte d’a examina dreptatea acuza-ţiunel, suntem în drept a ne întreba, cine face astâ-zî paradă de cinste şi protestă contra sistemului delaţiunii ?
E chiar Voinţa, această foaie care tot timpul cât patronii săî ah stat la putere a dat complecta şi perfecta sa aprobare procedărilor celormal revoltătoare,pur-tăreî celei mal păcătoase, Voinţa care a făcut şi face din invective şi calomnie, din neadevăr şi insulte, moneda curentă a prozei sale zilnice.
Şi unde e delaţiunea, de ce este vorba, cine e delatorul ?
Se cunoaşte—căci am relatat’o în numărul nostru de eri—purtarea incaliflca-bilâ a fostului inspector Epureanu, a acestui colectivist fervent menţinut In poliţie de actualul prefect de poliţie, dintr’un simţiment de toleranţă rău plătit astă-zî.
Voinţa n’are nici un cuvânt de reprobare contra laşităţii acestui funcţionar ignobil, ce ’şl trădează guvernul şi şeful care ’i acordase o încredere ce poate nu o merita.
Voinţa nujse ocupă de cât de purtarea cinstită, loiala şi demnă de răsplată a funcţionarului subaltern Bădulescu care poftit a participa la mişelia ce se proiecta de acest inspector,nu ezită a’şl face datoria şi a comunica şefului său, Prefectul, cazul.
Cum ? Inspectorele Epureanu convoacă într’o întrunire clandestină o parte de comisari complici, discuta şi organizează cu aceştia un întreg proiect de campanie în viitoarele alegeri contra guvernulut pe care T serveau ; cum ? el Înjghebează, abuzând de poziţiunea sa oficioasa, o demonstraţie politică contra propriului săd şef, şi Voinţa nu se ridică de cât contra singurului funcţionar care şl-a înţeles datoria şi a lu crat în consecinţa, acuzându’l de delaţiune ?
Voinţa nu înţelege cât de păcătoasa T este teza, şi unde jduce un asemenea sistem.
După asemenea idei , funcţionarul subaltern care ar denunţa faptele reie şi incoreclitudinele unul şef, devine delator.
E absurd.
Nu putem sfârşi fără a pune în relief rolul ce l’a jucat de la Început Voinţa în această scârboasă afacere de trădare şi spionagid.
Nu s’a uitat de sigur campania violentă, acuzaţiunile de furturi şi altele, ce Voinţa a aruncat necurmat contra lui Epureanu.
Se înţelege de ce.
Nobilul şi plin de scrupul organ căuta să întărească faţă de şefii săi, poziţiu-nea acestui colectivist deochiat, cu trupul şi cu gândul devotat colectivitâţel care 'I procopsise, — gata or când şi la or-ce pentru serviciul cauzei fostului regim.
Adevăratul delator, e spionul ce punea la dispoziţiunea colectivitâţel totce putea şti şi auzi dintr’o intimitate trădată şi înşelată, intimitate ce ’I o da calitatea sa de funcţionar public, iar nu funcţionarul prob ce s’a arătat demn de încrederea şefului său, şi şl-a făcut datoria.
E trist pentru un partid când recurge la asemenea mijloace de luptă josnice şi înjositoare.
Asemenea procedări nenorocite formează pentru un partid proba cea mal vădită a neputinţei şi a discreditului de care se bucură în opiniune.
Cât pentru purtarea Voinţei, lăsăm oamenilor de bine şi cinstiţi, sarcina d’a califica,de se poate, o asemenea purtare incalificabilă.
XXX.
DETRACTORI NERUŞINAŢI
Campania ce de câtă-va vreme o duce ziarul d. George Mihailescu în contra d-lor C. Robescu şi C.Ressu, zice Posta din Galaţi, a ajuns un adevărat scandal. Nu mal e vorba acum despre viaţa politică a celor atacaţi, ci e vorba de viaţa lor privată, de familia lor, de a-facerele şi profesiunea lor, şi, spre a întră aci, se minte, se calomniază, se pun puşcăriaşi care fac denunţări infame contra celor ce’i au băgat în puşcărie, se scormonesc pănă şi mormintele unor bieţi copil morţi spre a se insinua tot soiul de infamii.
E oribil aceasta.
Cel ce fac asemenea lucru sunt sad nebuni, sau nu mal sunt oameni, ci nişte fiare selbatice.
E hidos, e cumplit numai cât cugetă cine-va.
Şi noi am luptat în oposiţie, şi noi am atăcat pe adversari cu o estremă violenţă, dar n’am îndrăsnit se trecem peste cercul acţiunellor politice.
Şi cu toate aceste lupta noastră a ţinut dol-spre-zece ani.
Pe d. Mihalilescu ’l au exasperat a-bia câte-va luni de depărtare d3 la putere.
Dacă acest domn nu se ruşinează de cititorii sei pe care ÎI hrăneşte zilnic cu o proză aşa infamă, s’ar fi căzut cel puţin ca în faţa şcolarilor săi să nu dea spectacolulunelasemenea decăderi morale.
Dar aceste sunt chestiuni de cultură şi educaţiune, pe c&rl zadarnic le ar cere cine-va de la un om care nu le are.
In asemenea Împrejurare singurul lucru ce se impune unor oameni ce ad respect de societatea în mijlocul căreia trăesc, este să nu cada şi ei în o aşa ticăloşie.
Presa ar deveni atunci receptacolul tutulor imundiţiilor, ear cetitorii ar a-vea dreptul să respingă de la el asemene fol de scandal, cari ar face se roşească de ruşine femeile şi copil.
Ne vom feri dar de a face ast-fel, şi de aceia declarăm că ori ce se va scrie contra noastră sad amicilor noştrii In foaea d. Mihailescu va rămânea de as-tă-zl înainte fără absolut nici un răspuns.
Cât pentru cel atacaţi, el sunt cunoscuţi tn deajuns opiniunel publice care poate să’i judece după viaţa şi actele lor petrecute zilnic în faţa oraşului întreg.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 17 SEPTEMBRE
DIN DISTRICTE
PRAHOVA
Un perceptor bataus
Perceptorul fiscal, Ghiţâ LszArescu, din circumscripţiunea Podeni-vechl , zice «Democratul» .despre care am spus că a [bătut pe nişte săteni contribuabili, ni se comunică acum, că, !n loc d’a se pedepsi sau părăsi de cele ce a comis, a mal bătut In zilele de 29, 30 şi 31 August espirat şi la comuna Gor-n3tu Cuibu, pentru împliniri de dări, şi chiar In faţa preşedintelui comisiu-nel interimare a primăriei, pe contribuabilii : Gheorghe Vâslan, [Dragomir Ştefan, Moise Nanen Roşu, Ilie llie Purcel, Sava Dufă Purcel şi alţii.
Tot acest perceptor model, se spune că a luat lei 300 de la agentul său Gri-gore, ca să nu ’l dea In judecată pentru nişte erori ce ar fi făcut In scripte.
BRAILA
Societate (le iuvatatori
învăţătorii şcoalelor rurale din acest judeţ, după cum afli un ziar local, însufleţiţi de sentimentul solidarităţel şi pentru a ajuta cultura sătenilor, prin cât de multe mijloace se va putea, au înfiinţat o societate sub denumirea de Frăţia.
Reproducem aci articolul 3 din statute care lămureşte scopul acestei societăţi.
Art. 3. Scopul societăţel este ;
a)	. A lucra pentru desvoltarea Învăţământului primar rural, conform cerinţelor timpului.
b)	. A strlnge relaţiunile dintre toţi membrii corpului Invăţătoresc.
c)	. A stărui pentru ameliorarea posi-ţiunel Învăţătorilor faţă cu cerinţe timpului.
d)	. A forma, — priu_contribuţiunI şi donaţiunl, — o bibliotecă, ca un cabinet de lectură şi a veni In ajutorul membrilor (Învăţători) în cas de nenorocire.
Felicitările noastre d-lor învăţători.
BOTOŞANI Anomalii fiscale
Buletinul camerei de comerţ din Botoşani emite următorul avis foarte justificai :
Această cestiune merită In adevăr a i se da cea mal depsebitâ atenţiune, căci nu Înţelegem care este causa că nu se ia nici o măsură pentru îndreptarea unui răii care nu costă pe stat nimica.
Se pune ca exemplu, avem trebuinţă de o coală timbru de 10,20, 50 sau 100 lei, se Întâmplă că cu ocasia Întrebuinţare! lui se stricăm o coală, el bine dacă am stricato, trebue se cumpărăm alta, căci depositaril timbrilor nu primesc înapoi coala stricată de unde ln-samnă In caşul acesta ca dreptul statului să’l plătim de două ori, legiuitorul Inse n,a avut In vedere aceasta, legea zicea că se plătim dreptul statului numai o dată.
Prin urmare rugăm locurile competente de a regula această cestiune, dispunând ca timbrile stricate să se primească Înapoi dânduse altele şi plătin-du-se costul fabricărel.
EXPOZIŢIA UNIVERSALA DELAPARIS
COMITETUL NATIONAL ROMAN
Comitetul naţional a primit din Vaslui | comunicaţiunca urmfetoareaadresaU Preşedintelui sefl, prinţul Gheorghe Bibescu.
Judeţul Vaslui.
Domnule Preşedinte
Mal mulţi cetăţeni din acest judeţ luând cunoştinţă de iniţiativa ce aţi luat pentru a participa şi ţara noastră la Ex-posiţiunea din Paris, aii ales un comi-tetcompus din d-nii; Vasile Buzdugan, G. Strichide, Alecu Miclescu, Gh. Raco-vitză, Gh. Teodoru, d-or. Al. Peride, P. S. Topali şi subsemnatul, care se se pună In corespondenţă cu d-vs. şi se lucreze pentru reuşita acestei Întreprinderi.
In consecinţă subscrisul are onoare a înainta d-vs. procesul-verbal relativ.
Primiţi, vă rog, Domnule Preşedinte asigurarea destinsei mele consideraţi uni.
Preşedinte: (SS.) dr. Varlam.
PROCES-VERBAL
Anul 1888, luna August, 14.
Subsemnaţii proprietari şi industriaşi din judeţul Vaslui, având în vedere iniţiativa luată de mal mulţi barbaţl cu bună voinţă şi dorinţă de prosperarea ţerel noastre, în capul căror se găseşte principele Gheorghe Bibescu, care aU constituit un Corniţei Central In Bucureşti pentru a da impulsiune Intre toţi producătorii atât agricol! cât şi industriali ca se ne puţem presenta înaintea Eposiţiunel Universală din Paris cu fala ce merită ţara noastra.
Subsemnaţii aderând In totul la principiile şi nobilul sentiment a Comitetului Central, am ales dintre noi un comitet de nouâ persoane, şi anume:
Preşedinte, D. dr. Varlam, Membrii: Gr. Marcopol, V. Buzdugan, C. Strechide, Alecu Miclescu, Gh. Racovitza, d-r. Al. Peride, Gh. Teodor, inginer P. S. Topali.
D-nii mal sus numiţi care au fost pre-senţl, primind cu mulţumire această sarcină onorifică, sunt delegaţi din partea noastră a se pune In corespondenţa cu Comitetul Central şi prin bine-voitorul d-lor sale concurs a da toată impulsiunea Intre toţi producători din acest judeţ, pentru a se pregăti fie-care a expune productele sale la Exposiţiuuea din 1889, ast-fel ca judeţul nostru se fie representant într’un mod care se corespundă cu adevărata sa situa-ţiune.
Presentul proces-verbal subsemnat de noi se va înainta Comitetului Central pentru a cunoaşte adesiune noastră la această nobilă şi patriotică operă.
(Urmeaza iscăliturile a 32 persoane)
INFORMATIDNI
D. Mihail Androneseu, alegător la colegiu 1 şi comerciant, ne scrie că mergend se ’şi ia cartea de alegător a fost lovit şi insultat chiar în localul primăriei şi in faţa d lui Bibiceseu de către bătăuşii colectivişti Vereseu, Fraţi Coengeopol şi Râmniceanu , pe motivul că face parte din partidul conservator.
Eri seara a fost o întrunire a colectiviştilor la clubul «Naţionala».
La această întrunire în care erau se fie desemnaţi candidaţi de la viitoarele alegeri, au răspuns numai vechii discipoli ai lui Radu Mihai.
Dupe doue ore de aşteptare zadar-darnioă deschizendu-se şedinţa capii colectivitâţei vezend numărul restrâns al asistenţilor au amânat şedinţa pentru o altă zi mai oportună.
Cu această ocasie agenţi colectivişti au primit o aspra admonesta-ţiune din partea şefilor lor pentru ridicolul la care au fost expuşi.
In special mai furios era d. Mi-tiţâ Sturdza.
D. Lascar Gatargiu, dupo o scurtă şedere la G daţi, se va duce la Iaşi şi în alte oraşe din Moldova.
Eri seara circula sgomotul că u-nirea între d. D. Brâtianu şi colectivişti a fost făcută.
Gondiţiunile acestei uniri sunt părăsirea partidului colectivităţeî de către d. Ion Brătianu şi conducerea lui de către d. D. Brătianu.
-S4B-
Ni se telegrafiază din Ploieşti, că grupul d-lui Grigorescu a ţinut a-seară la Liceu o întrunire publică, foarte slab cercetată, în care s’a vorbit despre apropiatele alegeri pentru consiliul general al judeţului Prahova.
Printre candidaţii la colegiul I iu de deputaţi din Buzeu, ziarele locale desemnează pa oaor. d. G. A. Bo-rânescu, fost deputat, Procuror de curte şi Prefect, distins membru al partidului liberal-conservator.
Eri un membru important din partidul liberal-independent ne spunea că daca s’ar face unirea cu colectiviştii, nici unul din foştii miniştrii nu va fi primit se figurezeprin-tre membrii acestui partid.
-3»-
Aflăm că prinţul de Galles va sosi în România într’un strict incognito.
-(S5-
D. Hagiesci’, membru al partidului liberal conservator, din Piteşti a fost numit prefect al districtului Argeş.
~ SLvi *
Ni se scrie din Sinaia:
O mare serată teatrală se va di Vineri seara la Castelul Peleş în onoarea princepelui de Galles. Printre cei ce vor da concursul lor la această serată vor fi şi d şorele E. Vâcărescu, Carlota Leria şi d. Emile Max.
D. RosettiTetzcauu, prefectul jude-ţului Bacău va părăsi azi capitala pentru a se reîntoarce la postul seu. D. Tetzcanu a fost primit eri de d. preşcdinte al consiliului de miniştri.
-!£*-
D. general A. Brrendeiu a plecat azi la manevre. D-sa va lipsi numai 4 zile din capitală, lucrările fortifi-caţiunilor reclamând presenţad sale.
Fostul general Alexandru Anghe-leseu care se afla bolnav, de cât va timp a eşit din casă.
Dânsul a fost de a făcut o vizită d-lui Meitani, singurul senator care s’a opus la darea sa în judecată.
-*8-
Prima întrunire a colectivităţeî se va face la iaşi la 20 ale lunei curente.
M. S. Regele va pleca pelal5Noem-brie viitor în Moldova pentru a vizita domeniele coroanei.
-ses-
D. general Fotino s’a reîntors din inspecţia ce a făcut la Craiova şi în judeţele Gorj şi Mehedinţi. Dupe o informaţie ce avem, d sea este decis a nu se mai presanta la alegerile viitoare.
• -*
Direcţia Fortificatelor, avend în vedere ca serviciul sanitar al lucrătorilor seî este insuficient, a decis a face o convenţie cu Eforia spitalelor pentru a primi in spitalele sale pe toţi lucrăturii bolnavi ce i se vor trimite.
D-nii capitan Baron de Muller, a-taşatul militar al Germaniei, major Marquis de Panges, ataşatulFranciei, căpitan de Sohneider, ataşatul Austriei şi colonelul Derutti, ataşatul Italie’, au plecat laCâmpina pentru a asista la manevrele noastre.
Toţi d-nii studenţi Universitari sunt rugaţi, cu insistenţă, a se întruni Vineri 16Septembre ora 8 seara, în sala facultaţei de Drept anul 111. spre a numi o delegaţie care se’i re-presinte la solemnitatea desvelirei statuei lui Miron Costin ta Iaşi.
Aflăm că Revista Armatei îşi va mări în scurt timp formatul.
De asemenea mai aflăm că se va preschimba în foae hebdomadară.
INTEMPLARI DIN TARA
—	Pe rlul Ialomiţa, în dreptul cătunului Siraţeni, pendinte de comuna Bucu, judeţul Ialomiţa, s’a găsit un cadavru de om, care s’a recunoscut a fi al lui Ioan Alexandru, fost muncitor la Iancu Dumitrescu având de gât şi o fsoară legată larg.
Cel-falţl muncitori, care ’l cunoşteau ad declarat că, în ziua de 4 curent, au băut cu toţii şi s’au despărţit; In acea zi Insă, înecatul s'a certat cu tovarăşul lor Ioan Iordache. Sfoara de la gât s’a constatai că este bai rile punge! de banî.
—	In ziua de 5 Septembre curent, a încetat din viaţă Gh-orghe Florea, din comuna Odobeştf, judeţul Dâmboviţa, în etate de 92 ani.
—	In ziua da 6 Septembre curent, pe când zidarul Ilie Neacşu lucra la o biserică, ce se clădeşte In)comuna Coloneştl judeţul Oit, a căzut de pe acoperiş şi a murit.
—	Locuitorii Dumitraehe Manea şi Gheorghe G. Huiu au găsit îngropat, la la spatele casei văduvei Stana, din cătunul Drfigodăneşti, judeţul Dâmboviţa, un copil de sex bărbătesc, In etate ca de 3 zile. După declaraţiunile făcute de Hi numitei văduvei, anume Ion şi Luţa, acel copil, dti şi s’a născut viu, Insă mama lor ’l a omorlt şi ’l a îngropat In acel loc Înfăşurat cu buricul de pe gât; iar In urmă a dispărut de la domiciliu fără se se ştie unde.
Caşul s’a comunicat parchetului.
In ziua de 9 Septembre curent, s’a a-dus mort, în comuna VărâşcT, judeţul Ialomiţa, individul Anghel Marin, căruia, dupe declaraţiunea soţie! sale,
moartea ’l-a provenit ast fel : pe când se Înapoiaţi de la bâlciul din Călăraşi cu căruţa cu cal, In cătunul Bogata, pendinte de comuna Rasa, ’l a ajuns de pe urmă un individ necunoscut cu căruţa cu 3 cal şi, vrând să treacă înaintea Iul, a lovit un cal de la căruţa mortului, ast-fel că, speriându-se, caii ati fugit pe un deal, unde, răsturnându-se căruţa şi asvârlindu’l jos, T-a căzut pe ceafă ud bolovan de sare, ca de 50—60 kilograme, ce era In căruţă şi care ’l a omorlt.
Soţia mortului, un copil şi locuitorul Nicolae Chiru, car! erai! In căruţă, fiind şi ei răsturnaţi, n’ati suferit de cât Nicolae puţine sgârieturl.
—	In dimineaţa zilei de 8 Septembre curent, de către păzitorii de noapte s’a găsit mort, In centrul comunei Moză-ceni, din judeţul Argeş, locuitorul Ma-Dinu Ţurlea, având mai multe lovituri la cap.
—	Vasile Danilă Vornicul, din Târgu-Neamţu, pe când lucra la facerea unu! canal pentru conducerea ape! la spitalul din acel oraş, surpându-se malul, a căzut peste dânsul şi ’l a omorlt.
—	Bucur Berbecu, din comuna To-nea, judeţul Ialomiţa, In noaptea de il Septembre curent, ducându-se In po-rumbiştile locuitorilor din acea comună pentru a ’şl căuta cai! perduţî, ’l-a eşit înainte un bivol care, luându-se după dânsul, ’l a trânti jos călcându’l cu pi-cerile şi Impungendu’l cu coarnele, astfel că din această cauza omul este grav bolnav şi se află In cura spitalului ju-deţian.
FELURIMI
Piciorul struţului. Trei zeci de struţi mari şi plini de pene frumoase au fost debarcaţi la Marsilia din steamerul Cald. Păsările, care provin dintr’o fermă de pe lângă Oran, afi fost transportate la grădina zoologică. Zece vor fi transportate la Paris. Fie care struţ avea colivia sa. La plecare însă, în momentul când se bâgafl struţii In colivie un individ s’a furişat pe lângă unul din el şi a vrut se ’I smulgă câ-te-va pene. Dar na mcase se smulgă vr’una când primi de la pasăre o lovitura de picior care tl întinse mort la pământ. Se ştie că struţul posedă o forţă comparabilă cu a calului.
Un trandafir dc o mie de ani. LăHTT-desheim, In Hanovera, faimosul trandafir bătrân de o mie de ani a fost şi vara a-ceasta încărcat de florile cele mal frumoase Acest trandafir legendar, despre care tra-diţiunea zice ci a fost plantat de Carol cel mare n’a făcut nici odată atât de mulţi trandafiri. Trunchiul chiar începe se s’arăte a fi plină de viaţă şi mulţime de cărioşl s’adună In giurul acestui bătrân, care a luptat cu asprimile a zece secuii. Pe zidul esterior al criptei catedraiel este planta, acest bătrân trandafir din Hildesheim. El tnlinde ramurile sale la 11 metri înălţime şi In 10 metri lărgime.
• *
•
Prea multa atenţiune. Un cetăţean
vienez, d-nul Gustav R., făcuse deunăzi o escursiune la muntele Raxalpe, lăsând pe soţia sa, o femee grăsulia şi inimici ostenelelor, tn vale la un birt aproape de poalele muntelui. A doua dimineaţă d-na R. primi spre marea sa spaimă o telegra-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*
(9)
WALTEB SCOT f
LOGODIŢI
SAU
CONETABILII, DE CHESTER
II
(Urmare)
—	Denis, răspunse Berenger, măt'acl se’ml pară răd mai mult de cât or când de nebunia ce am făcut, lţ! voi face hatârul ce ’ml ceri, ori cât ar fi spre paguba d-tale; dar fiica mea—
—	Sir cavaler, zise Flammock, care ascultase acest dialog cu maî puţină nesimţire ca de obiceid, n’am de gând se părăsesc castelul azi, şi dacă vrei se crezi că eh voi face tot ce este In stare a săvârşi un om cinstit pentru ocrotirea Iul Lady Eveiina, ’ţî fâgfiduesc...
—	Gum? blestâmatule, strigă Ray-mund; n’a! de gând se părăseşti castelul ? şi cine ’ţ! dă dreptul de a face sad nu ce-va, înainte de a’ţi fi arătat bunul med plac?
—	Mi-ar părea foarte râu să mâ aflu jn nepotrivealâ cu d-ta, sir cavaler,
răspunse neturburatul flamand; dar ţin, cu îndatorirea de a purta sarcinele feodale, oare-ca mori cu teasc şi pă-mlnturi atîrnlnd de ele, pe graniţe, şi sunt ţinut să aduc dol-spre-zece oameni îndată ce’I vel cere pentru apărarea castelului Paza-Dureroasa. Iată-mă gata a’ml îndeplini aceasta îndatorire ; dar dică’ml vel porunci să ies d’aicî, să las acest castel fără apărare, şi de a mă duce să'mi pun viaţa In primejdie Intr’o luptă care, cum o recunoşti d-ta Însuşi, nu poate avea sfârşit bun, trebue să’ţl spun că feudul med nu mă tndatoreşte a te asculta.
— Meşteşugar nemernic ! strigă Mo-rolt punând mâna pe pumnar şi aruncând asupra) lui Flammock o privire ameninţătoare.
Dar glasul şi mâna stăpânului
sed tl opriră. — NuT atinge cum-va, Morolt, li zise el, şi nu’l certa. Are şi el simţul datoriei, de şi n’o înţelege In felul nostru. Tovarăşii seî şi el vor lupta mal bine din dârătul unor ziduri de cât In câmp neted. Flamanzii ăştia de altmintrelea cunosc din experienţă, şi după cea ce au văzut în ţara lor, tot ce priveşte atacul şi apărarea oraşelor întărite şi a cetăţilor; ştiu mal mal bine de cât ori-cine să mănuească maşinele de resboid.
Am In castel alţi cAţl-va soldaţi din aceiaşi ţară ; gândesc să’l las aici, şi cred că să vor supune lui Flammock mal bucuros de cât ori cui altul afară de tine. Ge zici ? Nu al voi, din o grijă prea mare pentru cinstea ta sad dintr’o
iubire oarbă către mine, să încredinţezi unor mâni pe care nu te poţi bizui cu temei, paza acestei cetăţi Incămnate şi siguranţa Evelinel ?
—	Nobile stăpân, răspunse Denis, înveselit par-că ar fi capatat vr’un folos Insămnat, Wilkin Flammock e numai un rob [flamand, dar trebue să mărturisesc că e tot aşa de neclintit şi de credincios ca or care din servii d-tale, şi de altmintrelea îşi cunoşte destul de bine interesul sed pentru a simţi ca mal mult va folosi apărând un castel ca acesta de cât dacă’l va vinde unor străini care i-ar putea da bune condiţii de capitulare, dar cari D-zed ştie de le vor Îndeplini.
—	Hotărlrea mea e dar luată, zise Raymund Berenger; vel veni cu mine, Denis, şi el va rămâne tn castel. Wilkin Flammock, zise el vorbind Fla-maudululcu solemnitate, nu’ţi voi vorbi ca unul cavaler, căci nu m’al înţelege; dar dacă eşti un om de treabă, un a-devărat creştin, te rog să aperi bine a-cest castel. Nici-o făgăduinţă a duşmanului să nu te facă a primi o capitulare mişelească I nic o ameninţare să nu te facă a’l preda 1 Ajutoare vor sosi în curând. Dacă ’ţl vel îndeplini dato-riele către mine şi fata mea, Hugues de Licy te va resplâti cu gene-rositate ; dacă nu le vel păzi, te va pedepsi aspru.
—	Sir cavaler, răspunse Flammock, sunt încântat de a te vedea Increzându-te atât Intr'un biet meseriaş. Cât despre galezl, sunt născut lntr'o ţară tn
care suntem siliţi, şi siliţi tn toţi anii, a ne lupta cu marea ; şi acela care poate să opue o stavilă valurilor furioase nu se teme de o mulţime ne-desciplinatâ. Fiica d-tale’mi va fi scumpă ca şi a mea, şi poţi pleca fără grijă In privinţa asta, de nu vrei mai bine, ca om mal înţelept, să închizi uşa, să rădici puntea castelului, să pleci cumpăna cu ţepi de fier, s’aşezl arcaşii d-tale şi ai mei pe ziduri, şi să arăţi blestemaţilor acelora că nu eşti smintit cum cred ei.
— Nu se poate, dragu meii, zise cavalerul.
Aud glasul copilei mele, adause el cu graba ; n’aşi vrea s'o revăd în ceasul când mă despart de ea poate pentru tot-d’a-una.
Bâtrlnul castelan să cobor! din foişor pe scara turnuleţului da la[meazâ-zi, pe când Eveiina să suia pe scara turnuleţului de la est, pentru a se arunca la picioarele tatulul sed. Părintele Al-drovand, capelanul lui sir Raymund, o lntovărăşa, precum şi un vânător aproape invalid, a cărui slujbe, mal active altă dată pe câmpul de batae şi la vtnat, să mărgineaţi atunci la supra-veghiarea obştească a culcuşurilor câinilor şi la Îngrijirea deosebită ce avea pentru cânii cel mal iubiţi al cavalerului ; cu dînsa venea şi Roşa Flammock, fi ca Iul Wilkin, ttnăra flamanda cu ochi albaştri, cu talia rotunzită, rumenă, sfioasă ca o potirmke şi care fuse-sese Învoită de cât-va timp, a sta lângă
nobila moştenitoare normandă, In a-cea situaţie nedâsluşita care ţine mijlocul Intre starea smerită de domnişoara de companie şi starea mai smerită de servitoare.
Eveiina se urcă pe plat-formă, cu părul despletit şi ochii rătăciţi, şi întrebă repede pe Wilkin, unde era tatăl sed.
Flamandul o salută cu stlngacie, şi încercă să’I răspundă ; dar nu putu vorbi. El Întoarse spetele Evelinel fara sinchiceală, şi ne luând In seamă Întrebările capelanului şi a le vlnăto-rulul, zise fiicei sale în limba lor :
— Merge rău, Rosico, merge răd; bătrlnul domn ş’a perdut mintea.
Fără a spune mai mult să scoborl In pripă, alergă In sala de mâncare şi răcni ca un led chemtnd pe slăpînito-rul acelor locuri cu numele de Kammc-rer, Keller-maşter, etc, la care bătrlnul Reynold, vechid scutier normand, răspunse numai când flamandul Îşi aminti din fericire titlul inglezesc al chiela-rulul.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 17 SEPTEMBRE
3
iBasm
mă de la casa de adăpost pe culmea muntelui cu următoarea cuprindere : «Vino de grăbi aici sus, te vel căi vecinie daci nu 'ml Împlineşti dorinţa.»Sermana femee se sperii, tnchipuindu'şl ci soţul el ar fl fost victima unei catastrofe şi ci doreşte s’o mal vază Încă odati Înaintea morsei sale, angagii Îndată doi ciliuzl şi, după o suire ostenitoare de şeasi oare, ajunse In line sus la culmea muntelui Înaintea casei de adăpost. Spre nespusa sa mirare văzu a-colo pe bărbatul seil, şezând la masă cu alţi turişti, jucând o partidă de Taroc. Se Înţelege ci la acest aspect d-na R. revărsă pe capul soţului el o furtuni cu fulgere şi trăsnete, dârei se mărgini a’1 respuudecu linişte flegmatică: «Toţi meteorologii ne făgăduesc pentru mâne un cer senin şi cea mal frumoasă răsărire asoarelul.am dorit se poţi profita şi d-ta d’un asemene spectacol măreţ d'aceea te-am chemat printr’o telegramă, crezând că ’mî vel fi recunoscătoare pentru atenţiunea mea». D-na R. Insă n’a profitat de atenţiunea soţului el, căci a doua zi n’a fost cu putinţă s’o deştepte din somn.
ŞTIRI MĂRUNTE
Prin decretul regal cu No. 2,657 de la 12 Septembre 1888, d. Constantin Han-ţescu, fost sub-prefect, este numit In a-ceeaşl calitate la plasa Siretu, judeţul Ro-toşanl, In locul d-lul Anastase N. Barbu, depărtat.
—x—
Prin decretul regal cu No. 2,342 din 22 August 1888, d. Ion Locusleanu, vechio funcţionar şi fost ajutor de sub-prefec-turâ, este numit ajutor la sub-prefectura plăşel Vedea-Olt din judeţul Olt, In locul aflat vacant prin demisiunea d-lul Ion Mihăilescu.
—x—
Prin decretul regal cu No. 2,656 din 12 Septembre 1888, d. N. Popescu, este numit în funcţiunea de comisar al oraşului T.-Măgurele, In locul d-lul Dimitrie Stinescu, demisionat.
—x—
Prin decretul regal cu No. 2,627 din 10 Septembre 1888, d. Ivan Stoica, este numit In funcţiunea de membru al comisiei interimare a comunei rurale Berceni-Do-breni din judeţul Ilfov, In locul d-lul Ion Voinea Bizon,care nu s’a presintat la post. —x—
Prin decretul regal cu No. 2,666 din 13 Septembre 1888, d. Oeorge Dabija s’a numit In funcţiunea de membru al comunei Sibiciu din judeţul BuzeO, tn locul d-lul Constantin G. Florescu, care a demisionat din acea funcţiune.
—x—
Prin decretul regal cu No. 2,654 din 12 Septembre 1888, d. Caton Simon, absolvent cu certificat al scoalel politehnice din Ziirich, probând prin acte ci se bucuri de drepturile de cetăţean român, se confirmi tn postul de inginer-asistent ce o-cupă la serviciul de Întreţinere al căilor ferate ale StaLulul.
—x—
Prin decretul regal cu No. 2,650 din 12 Septembre, d. Teodor Galleriu, absolvent al scoalel forestiere din Nancy şi actual inspector-silvic, este numit membru tn consiliul tehnic al pădurilor de pe lângă minsterul domenielor, In locul rămas vacant prin demisionarea d-lul Daniel Pa-trulius.
—x—
Prin decretul regal cu No. 2,620, d. G. Bălâcioiu, fost controlor, este numit controlor fiscal, In locul d-lul N. Fratoşti-jeanu, demisionat.
A 2* EDITIUNE
Intr’o seară continuă ex inspectorul de politie, primesc o depeşă dm partea d-lul Dimancea ca sâ mă duc la s -ctia 49 unde mi se spunea că aii fost arestaţi vr’o 40 de ţigani. M’am dus la secţia arătată şi cercetând pe ţigani spre a mă convinge dacă el erai! tâlharii, începură să protesteze de inocenţa lor, spunându-ml că el câştig mal muH de cât ceia ce s’a furat d j la Olteni.
Ne obţinând nici un resultat hotărâtor m’am Întors la poliţie şi am raportat d-lui Dimancea că nu putusem constata dacă ţiganii arestaţi eraii vinovaţi.
Dar eQ, urmează d. Epureanu nu desperasem, şi aveam ferma credinţă ca dacă aş fi putut să aflu unde e Cotoianu un vestit hoţ, aş fl putut să fiii pe urmele hoţilor.
In acest interval mă găseşte căpitanul Savopol şi oprindu-mă Îmi zice că tâlharii au fost arestaţi şi ca dacă voi să ’I văd n’am de cât să mă duc la cazarma jandarmilor.
Nu m’am dus să ’I văz.
După o oră mă dusei la poliţie şi văzul nişte ţigani In cabinetul directorului.
D. Epureanu povesteşte aci cum d. Dimancea a bătut pe reclamanţi ca să mărturisească tâlhăria.
D. Preşedinte. I-a bătut răii ? Martorul. Da !
Preşedintele. Cine altul a mal bătut ? Martorxd. D. Davila ajutat de inspectorul Ianolescu luase pe un ţigan lntr’o camera vecină şi după puţin am auzit nişte gemete.
Ţiganul a cărui nume ’mî scapă avea părţile posterioare vinete ; era lntr’o stare de plâns.
Es puţin afară şi văz pe inspectorul Constantin Radulescu, ’l spun toate o-rorile ce văzusem şi ’I cer ca să inter-vie ca ţiganii să nu mal fle maltrataţi.
Dar ce să fac eu In contra altora care nu voesc se mă asculte ? Îmi răspunse d. Radulescu.
D. Epureanu povesteşte apoi cum s'a luat interogatoriul ţiganilor.
Menţionează cum venind d. Şuţu reporter al ziarului l’Independance Rou-maine şi întrebând pe d. Dimancea dacă ţiganii care sunt arestaţi sunt ttl-harii din vaiea Tânganulut, s’a repezit asupra unuia din aceştia şi l’a lovit cu pumnul de două ori.
D. Epureanu povesteşte apoi cum a venit d. Paraschivescu ca să ia interogatoriu ţiganilor.
întrebat dacă d. Paraschivescu a bătut, d. Epureanu răspunde că nu.
D. Blaramberg. E suspendat martorul şi dat judecăţii pentru crima de răscoala ?
Martorul. A fost un complot In contra mea.
D. Burada. A lovit pe vre un ţigan d. Paraschivescu ?
Mart. Nu.
Consiliul comunal al oapitaleî se va întruni mâine Sâmbătă pentru a discuta mai multecestiuni importante, Intre către şi alegerea a două ajutoare de primar.
*
Azi s’au terminat probele scrise de la examenul pentru bacalauriat.
Numărul elevilor primiţi la examenul înscris nu va fi cunoscut de cât Luni.
*
Sunt numiţi în magistratură d-nii Mimi şi Algiu judecători la tribunalul de Covurlui, şi d-nu Stambules cu supleant la tribunalul de Prahova.
*
D. Vâleanu este Înaintat In funcţiunea de preşedinte la tribunalul de laşi.
*
D. Milone Lugomirescu, redactor la ziarul nostru, a avut onoare a fi primit azi în audienţă privată de I. P. Sfinţitul Mitropolit Primat.
Eminenţa Sa bine-voi a exprima colaboratorului nostru înalta Sa mulţumire pentru chipul cum a tratat şi cum susţine Epoca cestiunea îmbunătăţire! soartel clerului mirean, pentru strălucirea Bisericei noastre naţionale.
*
Sgomotul despre o împăciuire între d nii Dem. şi Ion Brătianu era azi d^sminţit de către mai mulţi partizani ai d-lui Demetriu Brătianu.
Această Impăcăciune este imposibilă şi nici-o dată d 1 Dem. Brătianu nu va consimţi la dânsa, a adăogat unul din amicii intimi ai directorului Naţiune!.
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
ELENA D. PANK.U
AL
PROCESUL
FlfllCTKMRILOBDE L4 POLITIE
PENTRU BATAIA ŢIGANILOR
Şedinţa Începe la orele 8 şi 1/4; la intrarea In sala şedinţelor Îmbulzeala e imensă.
Se face apelul acusaţilor. Sunt ab senţî doi din reclamanţi, precum şi doi martori al acestui proces interesant.
Curtea e compusă din dd. Sehina, ca preşedinte, Bagdat, Zenide, Poenaru-Bordea, ca membri, şi Dobrescu, ca supleant.
D. Burada, procuror general, ocupă fotoliul ministerului public asistat fiind de d. procuror de Curte, Eftimiu.
D. Barbu Ganescu, apărătorul ţiga nilor, renunţă la martori absenţi.
D. Grefier al Curţii, da citire reehi sitoriulul procurorului general.
Ascultarea martorilor
D. Epureanu, spune că s’a primit la la poliţie două depeşl prin care se vestea comiterea a două tâlhărit In valea Tanganu'ui şi pe drumul Olteniţei.
Cerând mal multe informaţiunl d-lul Tătăranu, judecător de instrucţie, a cesta i-a spus că se crede că asasini sunt ţigani.
întrebând şi pe d. Paraschivescu daca mal eraii alte inlicii, acesta i-i răspuns că există şi ca chiar o căciulă albă a fost luată de la olteni.
Atunci, spune d. Epureanu, ’ml-am adus aminte ca arestasem acum două zile pe un ţigan cu căciula albă şi ca ne constatând nimic In contra lui, If dădusem drumu. Apoi, d-sa, face istoricul măsurilor luate de poliţie pentru prinderea tâlharilor,
I). Harbu Ganescu
A venit la d. Epureanu vreo persoană influenta din poliţie, ctrându’i să acuze şi pe d. Paraschivescu ?
Mart. Nu.
D. Eoureanu terminând spune că d. Horia Rosetti venind se cerceteze cine a fost bătut la poliţie şi raportând d-lul Dimancea împrejurarea, direclorul i-ar fi respuns că n’are teamă de un der-bedeiu ca d. Horia Rosetti.
Depunerea d-luî Epureanu e terminata.
D. inspector Ianolescu
D-sa neagă tot,declarând ca n’a văzut Dimie nici n’a asistat la vre o bălae.
Gonfiuntat cu d. Epureanu acesta ’î spune ca a asistat şi că a luat parte la torture.
D. Ianolescu tăgădueşte din nod spunând că toate aceste sunt neadevăruri.
D. Constantin Iladulescu avocat
Spune că a fost tn cabinetul unde erad ţiganii. N’a văzut nici pe d. Dimancea nici pe d. Davila bătând pe reclamanţi.
A auzit răcnetele şi gemetele ţiganilor. Nu ştie Insă cine ’i a bătut.
D. Burada. Nu mi-aî zis mie că ai văzut pe Dimancea şi pe Davila că au bătut pe ţigani şi că al văzut pe ţigani torturaţi ?
D. Bădulescu. Nu’rni aduc aminte.
D. Burada. Gestiune de conştiinţă.
In momentul când se ia interogatoriul d-lul Radulescu unul din ţigani a-nume Costantin Asanac Întrerupe spunând ca cuconaşul nu spune adevărul.
—M’a bătut într’atât In câtm’a făcut pastramă /râsele).
D Znhnrescu îngrijitor la politie
Nu ştie nimic. La arest a observat numai pe un ţigan că era bolnav.
(Va urma)
Aflăm că d. Epureanu fost inspector de poliţie va fi dat judecâţei.
D-sa va fi chemat la parchet pentru a răspunde de acuzaţia ce i se a-duce câ ar fi uneltit o resvrătire printre funcţionarii inferiori ai căror şef erea. Ni se mai spune că prefectura politiei ar fi pus mâna pe mai multa hârtii compromiţătoare pentru d. Eourt anu.
*
Colectivistul Iliescu, zis şi Chioru, şi fostul comisar Bueureanu au umblat a l’altaeri toată ziua prin culoarea de albastru cu o petiţie rugând pernei mulţi cetăţeni din această culoare s’o iscălească.
Întrebaţi ce eaceastă petiţia, ei răspundeau câ e pentru a veni în ajutorul unor văduve.
Ce se constată însă?
Peiiţia cu care-umblau colectivişti nu era alt ce va de cât o aderare la manifestul partidului liberal-naţi-onal.
Aceasta au constat&t'o cu o mare mirare mai mulţi comercianţi.
*
Procesai funcţionarilor de la prefectura poliţii început an va urma Luni.
PROFESORILOR ASOCIAU
Direcţiunea face cunoscut părinţilor că cursurile vor Începe la 1 Septembre. înscrierile se fac Intre 15—30 August tn localul Institutului. Se predaţi lecţii de clasele primare, externat secundar precum şi cursul complect de liceO. Sper câ onor. părinţi vor avea şi pe viitor caeaşl Încredere ce am avut şi până acum.
Personalul didactic din acest Institut se compune din profesorii cel mal buni de la şcolile Statului şi sunt următori:
D. Nicolae Barbu, prof. la Sf. Sava va preda limba latină.
Constantin Demetrescu prof- la Sf. Sava va preda matemacile curs. sup.
Nicolae Cosăcescu, prof. la Sf. Sava va preda ştiinţele, fisico-chimice mod.
D. L. Leveque, Şcoala normală şi Asilu, limba franceză. Curs. Super.
Dr. Paul Petrini, Universitate, higiena. Gâvânescu, Matel-Basarab, fllosofia şi limb. română. Curs. Super.
Nsstorescu, Şcoala .entrată, desemn şi caligrafie.
G. Teclu, 1. germană şi 1. română. Curs. Infer.
I. Clinciu, libma elenă.
Ilie Georgescu, Sf.-Sava, ştiinţele naturale.
Necula Colceag, istoria.
Preotul Enescu, Seminarul Nifon,religia. R. Dobrescu, geografia.
M. Cohen, Azilu «Elena Doamna». Canto. D-na Bruzzesi, Externat, limba italiană. D. Walch, limba engleză.
D-ra Zoe Agapiadi, Şcoala Centrala piano.
D-ra Steriadi, piano.
„ Golmann, limba germana, c. infer. D-na Alex. Filionescu, şcoala centrala, filosof, şi pedag. limba franceza.
Cursul primar se va face de două din absolventele cele mal bune ale Azilului, iar pentru croitorie, gimnastică şi dans aceasta se va regula la Septembre.
Se aduce tot-odatâ la cunoştinţa părinţilor ca toate elevele care s’au presentat din acest institut la liceele Statului pentru trecerea examenelor, all fost promovate cu succes.
Directric.e, Alexandrina Filionescu
profesoare de pedag. şi filosof, la şcoala centrală strada Dionisie 16
VIITORUL
LICEU DE DOMNIŞOARE
IO STRADA FÂNTÂNEI Mo. IO
40 —CALEA VĂCĂREŞTI — 46
Direcţiunea are onoare a face cunoscut cursul primar se va începe la 16 August şi cel secundar la 1 Septembre.
Invetemântul coprinde o clasă preparatoare, patru clase primare şi două clase secundare.
Limbele franceză şi germană, lucrul de mână, desemnul şi musica vocală, sunt obligatorii.
Limbele italiană şi engleză, pianul dan-tul şi gimnastica, sunt facultative.
Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe de la etatea de 5 ani tn sus.
Informaţii pentru conditiunile de dmi-tere se pot lua la institut, tn toate zilele de ta ora 8-11 a. m. şi de la2—6 p. m (89») ____________________________
Avis Onor. Public!
Atelierul de tâmplfirie şi de mobile al lui S. Emanuel, situat în strada Stirbel-vod*, coltul stradel Luterană se va muta de la Sf. Dumitru 1888 in strada Romana No. 32.	(943)
HC A DCWn AT Moşia Domnesti-UL AnLPlUUl Seulesti din plasa
Sabaru judeţul Ilfov, tn întindere de 1,200 pogoane, una oră depărtare de Bucureşti. Se dă tn arendă de la 23 Aprilie 1889 pe un perion de la 5—10 ani. Conditiunele de a-rendare se pot afla la d. P. C. Dobrescu, comptabilul camerei de comerciO din Bucureşti, strada Academiei No. 39, tn toate zilele de lucru, de la 9—12 şi de la 2—5 p. m. Arendaşul va putea face de îndată arăturile de toamnă.	844
HOTEL HUGUES
DIN RUCURESTI
Cu cea mal frumoasă positiune din Capitala situat fiind în fata Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistratiune, din nou arangiat; a stabilit preturile Camerilor ast-fel, ca, prin posi-tiunea, rangul şi promptitudinea sa poate concura cu ori-ce liotei din Capitala.
Camere cu zioa se poate avea de la 3 lei In sus.
RESTAURANTUL
având cel mal plăcut local de vară, bucătărie română şi franceză. Preturile foarte reduse.
(869)	Administratiunea
Azi la 4 ore au început colectivişti se se adune la Raţionala pentru a numi delegiţii cari vor urnbla prin mahalale în prevederea viitoarelor alegeri.
X
D. judecător de instrucţie Papp a terminat azi ordonanţele sale în privinţa mai multor ţarani dir. G comune din districtul ilfov, ce au luat parte la ultimele răscoale.
n
Ni se spune că faimosul major Fâ-nuţă îşi va pune candidatura la eo-lpgiul al 2 lea de deputaţi din districtul Ilfov.
n
Procesul lui Andronic şi compania S' va judeca în sala Atheneuluf.
ULTIMA ORA
AGEVTIA IIA VAS
Belgrad, 28 Septembre. — Videlo, organ al partidului progresist,se răd>că în contra ţintei Bulgarilor asupra Macedoniei, tintă care e exprimată de presa bulgară şi de memoriul populaţiuniî macedoniene.
Videlo, 28 Septembre. — Susţine că In Serbia, lumea nu se încrede în a-ceastă lucrare şi că Serbii au dreptul şi datoria de a veghia la interesele individuale In această măsură ca şi Bulgarii la ale lor.
Stutgard, 28 Septembrie. — împăratul a sosit. Ei a fost primit la gară de Regele şi de principii. Oraşul era iluminat.Populaţiunea afacut împăratului o primire lntusiasla.
Doamna Elena Lsscar Catargi şi copii săi Marguarita, Elena, Lascar, Alexandru Catargi, Domnul şi Doamna A-lexandru St. Catargi, Domnul General Gheorghe Catargi şi Doamna Ana Catargi, Doamna Olga Mourojâny, Domnu şi Doamna Alexandru C. Catargi, Prinţul şi Princesa Dumitru Ghika, Doamna Sophia Salomon, Doamna Eiisa Ghika, Domnu şi Doamna Ion C. Ghika, au durerea de a vă face cunoscut cruda pierdere ce aii făcut In persoana iul
mm mmcmnci
soţ, tată, frate, nepot şi cumnat
decedat în etate de 49 ant
şi roagă pe toţi amici şi cunoscuţi se bine-voiascâ a asista la Înmormântarea care va avea loc In ziua de Sâmbătă 7 curent la 3 ore la cimitirul Şerban-Vodâ.
Rugaţi ve pentru el.
Cu începere de la 1 Septembre anul curent, se va înfiinţa un institut menit a da domnişoarelor o iustrucţiune de întinderea aceleia pe care o primesc b&ieţiT în liceele Statului.
Institutul va coprinde chiar de la început cursul primar complect şi primele treî clase de liceu, r£mân£nd ca cursul licial să fie complectat în anii următori.
Scopul ce se va nrmări în institut este de a da domnişoarelor instrucţiunea trebuitoare, s»re a putea trece cu succes examenul de bacalauriat.
Partea educativa este in sarcina sub-semnateT; iar direcţin studielor o are d-nul Ion C. Georgian profesor la Asilul «Elena Doamna».
Personalul didactic al institutului de o cam data, până ce necesitatea va mal reclama a-daoase, se compune ast-fel :
Pentru cursul primar trei domnişoare absolvente de scoale secundare.
Pentru cursul secundar:
Limbele latină şt greaca, d-nul Theodor Io-nescu, profesor ia gimnasiul Lazar;
Limba română, d-ra P. Sagâreeanu, profesoară la Externatul secundar de fete No. 2.
Limba germană, d-ra W. Thuringer, absolventa de scoală secundaşa din Germania.
Limba francesa, d-nul Lolliot, profesor la liceul St. Gheorghe.
Matematica, d-na Maria Brataseanu, profesoară la «Asiiul Elena Doamna.»
Ştiinţl fisico-naturale, d-ra Elena Alesiu. Religiunea, Preetul N. Niculescu, institutor, Istoria, d-nul Ion C. Georgian, profesor la Asilul «Elena Doamna».
Geografia, d-nul M.Bratili, profesor lascoala de comerţ şi la liceul St. Gheorghe.
Caligrafia şi desemnul, d-nul P.Ionescu, profesor la şcoala de comerţ.
Musica, d-nul I. Vasilescu, profesor la gimnasiul Cantemir.
Gimnastica, d-nul Velescu, profesor la liceul Matei» Basarab.
Lucrul de mână, d-na Maria Boţea, profesoare la Externatul secundar de fete No. 2.
Şcoala de piano este obligatoare ca şi cele-1-alte studii pentru toate elevele şi se va face de profesoare cunoscute.
Ort ce informâţiunî se pot lua de la sub-sem-nata în toate zilele la orele 8—10 dimineaţa şi 2—4 dup5 amiază-zi în localul institutului.
Directrice :
Elena Alcssiu
„LICEUL ALECSAMR1“
1. —STRADA ARMENEASCA — 1
r»P I M P U I DI A T de la Sf. Dumitru Ut INLHInl A I tn centrul oraşului un mare apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grădină, instalat,iurie de apă şi apă şi de gaz. A se adresa la d. I. M Fermo bancher, No. 27 Strada Lipscani.	(920)
Doctorul E. CLEMENT
s’a reîntors tn Capitală Consulta(iunl de la 5—6 1/2 ore seara. Strada Model No. 3.
N. A. PAPADaT
AVOCAT
15, Strada Doamnei, 15
PENSIOJNHUTE
INSTITUL DE D-SQARE B3LINTINEANU
Bucureati.— Şoseaua Jianu.
Cursurile primare şi liceale Începe la 1 Septembre înscrierile se fac tn toate zilele la institut şi prin corespondinţa,
www.dacoromanica.ro
Cursurile primare şi secundare, prepa-raţiunl pentru şcoala militară şi şcoala de comerciu vor reîncepe la 1/13 Septembre.
Direcţiunea studiilor este încredinţată distinsului profesor, domnul Sava Ştefă-nescu.
înscrierile şi ori-ce informaţiunl In toate zile de la orele 8—12 dimineaţa şi de la 4—8 seara.
(892)	Direcţiunea
1\S TUTTIL NOI DE DOMNIŞOARE
26, BUCUREŞTI, STBADJt PR MAVAREI, 26
Cursurile se deschid la t Septembre 1888
Invătăraîntul coprinde: o clasă prepara-toară, pentru clase primare, cinci clase secundare, patru clase gimnasiale şi trei clase liceale; limba franceză, germană, engleză şi italiana; caligrafia, desenul, lucrul ae mână; pictura, piano, musica vocală, gimnastica şi dantul.
Se primesc eleve interne, semi-interne şi esterne, de la vtrsta de cinci ani tn sus
Conditiunile de admitere se pot avea la Institut, şi se trimet prin postă, după cerere.
Pentru elevele care voesc a’şl face stu diele secondare numai tn limbi străine, se face un curs separat de partea literară, in limba franceză şi germană.
Profesoare:
Interne. —D-neleEmon şi Gărard; d-rele Reich, Moes, Orghidan.Happacli, Cicolescu, Logendre, Aritonovitz, Scammun, Andrei, Spiro, Grecescu, Boga, Marclnnd şi Rumpf.
Externe. — D-nele Drouin, Sihieanu şi Averescu Caligires ; d-rele Russel, Dam-beanu, Manoel, Valeanit şi Falciolla.
Profesori:
Pârint. Musceleanu, d-nil Marinescu, Stă-nescu, Pradatlanu, Vlaliutâ, Nanu, d-ril Slel'ănescu, Georgean, St. Sihieanu, Gâvă-nescu, Dumitrescu, Iloland.Lacoix, Zamfl-rolu, Srnidt, Moceanu, Hentia, Vachman, Fraţii Ghebauer, Voreas, Carini (Canto)
818
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BAU BATE AS CA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare.după experienţa de 17 ani. Specialist tn hoaţele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fle
care.
528
mmm impermeabile
pentru tnvelit producte şi vagoane de transport prima qualitate la d-nu M. LUtman Strada Lipscani 10.	(944)
PLaCHIE DETIRI bricate de d.
Mihăilescu, depositfi ’ general la Ioan Col-ţescu, Calea Victoriei vis-â-vis de Palat.
LA CONCURENTA
Vând mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor
C.T. CIIRISTOFOR
„LA âl AB1N AB“
Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-CIub
kilo
Zahăr franţuzesc . .
Zahăr cubic..............»
Cafea martinică cal.	I	.	»
Cafea rio calitatea	II	.	»
Lumânări Apollo ver. 560 gr. Lumânări de lux calitatea l Unt de lemn frances	.	.	kilo
Unt de lemn grecesc	.	.	»
Orez Turcesc............. »
Făina de Pesta calitatea I » Făina de Pesta calitatea II » Macaroane de Italia cal. I » Fidea de Italia calitatea I »
Măsline dulci...........»
Ceai Companiei coloniale cutia Rom englezesc .... Litru VINURI re MASA ALESE
Conservate de mine în propriele mele pivniţe
1—10 1 — 10 4—
3—	20 1—65
1—	40 3 —
2—
— 50 -60 -40 1—20 1—20 2-
4—
3 — 60
Vin negru de Nicorosti vechi de 4 an I.itru IV. 1
Vin nlb de Drngnsnni vechi de 4 ani Litru IV. 1.
(925) Cu stima C. T. CI1RISTOFOR
DE ÎNCHIRIAT
Casa din strada Um* brii No. 4, lângă Clu* bul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la Îngrijitor. (839)
4
MttUI
EPOCA — 17 SEPTEMBRE
CASA DE SCHIMB
613 /
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, I\'o. 27
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Curau 1 13uourest,i
i 6 Septembre 1888
5 0/ Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
6 0/0 Oblig, de st. drum de fer
6	0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. rurale
6	0/0 Scris. func. urbane
7	p/0 Scris func urbane
5	OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
6	0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bileto de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă
mde mim
ari li din Strada Roselli No. 18, Sub. Staicu MaLL din causa de strămutare la ţară. Preţul moderat.
CM DE I1IIIRUT
CISEIJR CI) LOCUL IM
Str. Biserica Ainzel No. xo.
A se adresa Strada Polonă No. 8.
OAN A.
Cump. Vend.
4-6 3/4 i 67 1/4 , 91 I 97	1
99 j 99 1/2
105 3/4 106 66 3 4 97 105 1/2 106 100 101
93 3 4 94 1/4 83 i 83 1/2 85 1/2 86
RHETOREDY
AVOCAT
a înfiinţat un biurofl de avocatură şi notariat Str. Academiei 39.
Ore de consultaţiunl de la 8—10 şi seara de
la 6—9.	9î9
130
50
1040
240
230
80
1 1 4 1 1/4
2(8
235
55
1050 250 240 60 1 1 2 1 1/2 209
CASA DOIillICEAl
lori, asemenea şi un loc cu două faţade cu o prăvălie.
Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unirel 1.	7j2
VILA LUTHEli
mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria se se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti.
rnn nnn comun de câştigat intr’o singura zi. jUU.UUU rnHnbl Adresati-ve pentru aceasta farn inlârziere prin scrisoare la Compluarul Comercial, 557 Grande Rue de Teke, Conslanlinople, Turcia. 9x9.
De închiriat si vAnznie chiar de acum două
perechi
CASE DIN CALEA VICTORIEI 171
compuse fie-care din 7 camere de stăpâni, bucătărie, camera de servitori şi pivniţe: asemenea şi tunele de sub ambele case se Închiriază aparte, precum şi apartamentele din curte.
De vânzare
CASELE DIN STRADA COIYIETU 13
compnse din li camere de stăpâni, bucătărie, spălătorie, camere de servitori, grajd, şopron de trăsuri, pivniţă, două grădini, curte spaţioasă.
UN LOC SITUAT ?i SOSEA GROZĂVEŞTI
tn apropiere de gara de Nord în mărime de 17 pogoane se vinde în total saO parţiial.
Doritorii de a lua cu chirie şi cumpăra mobile de mal sus se vor adresa strada Cometa t :t. sau Polona 73.	(pp)
casa din Strada Polonă No. 104, compusă din y camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	723
DE ÎNCHIRIAT
CAMERE
riel xNo. 81.
mobilate şi nemobilate de închiriat cu luna tn Calea Victo-
DE ÎNCHIRIAT
Strada Berzil No. 122, Apartamentul de jos cu I 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron.
MOŞII DE AIIE\D\T
DE VK1W4RE MOŞIA SÎANESTI «X
situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pâdurede brad şi de fag, făneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-eârciumâ pe şoseaua Bacău Moineşll, lângă fabricile de gaz.
Doritorii se vor adresa ia d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776
ny IIDM7 11)1? noue hectare vie şi obratie si-Uu V uliii vlllz tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la DrăgăşanI.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
de la SC. Gheorghe 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii sfe se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. IM. Alexnndrescu.
IU? 11)1/\ 1| I r|i de la 23 Aprilie 1889 moşia UL 'iIIlMIA 1 Lalosul şi Dobricenî din judeţul Valcea ţie cinci sau mai mulţi ani.
din judeţul Gorjiu,
_______ _______ „v„. proprietatea d-l Va-
siLc Mislcscu, se vinde de veci cu condiţiunt foarte avanlagioase. Întinderea I2zţ pogoane. Pământ bun, acarete şi gară pe moşie.
A se adresa pentru condiţiunt la d-nul avocat din Târgu-Jiulul: (alicui-glic StoSccscu. (879)
DE ARENDAT
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
(Dacia-Rornănxa)
B ucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 16 Septembre 1888
5 % Renta amortisabila
5	%	,, româna perpetua
6	% Obligaţiuni de stat IConv.rnr.]
6 %	„	C. F. R.
5 %	,,	Municipale
10 fr. ,	Casei pens. [300 L.]
7	% Scrisuri funciare rurale
5 %	„	.. v
7 %	,, urbane
Obl. Serbesti cu prime
laşi
MOŞIA PA1UIÎ-B0IA
Im. cu prime Buc. [40 lei] Losuri crucea roşie Italiano „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România ,, Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra arginl sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,,	italiana
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
Cump
Te 3/4
90
99
85
430
106
96t<
10»
99
93)4
83
78
45
49
50 17
150
408
144
100
99
460
Vinde
_»7 % 96%
99	5/4
86
43»
106 3/4 97 54 105 3/4
100 94 84 80 5»
31
5»
49
19*
41*
146
100%
100
470
LEGATORIA DE CÂRTI
o II $1,3L
STRADA BISERICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTR'O ZI X X	BICIRESTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
MARE DEPOSIT
1)E
LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCTI
SI GRINZI DE FER


X
= LEMNE PENTRU FOC =
M. L. MANOACH
No. 153 — GSilea, Grivitei -- No. 153
Staţiunea Tramvaiului
796
nx —X i>x. ............................ _x»
X CASA DE SANATATE X
X Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti X
Din nou reorganisatâşi arangiată în modul cel mai complect, având angagiaţl pe cei mal distinşi medici din Capitală, casa este pusă In plăcuta posiţiune de a aa bolnavilor, cea mai deosebită îngrijire.
Primeşte în căutare bolnavi afectaţi de ori ca maladie;
Se paate esccuta orl-ce operaţie;
Se fac consultaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie.
Se dau consultaţiunl In toate zilele între orala 12—6 p.m. de că re d-nul Dr Drugescu, care se află In permaneuţâtn institut.
O moaşă fostă internă la institutul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boalelor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte In institut.
XAicI se mal află un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru hydoterapie.
(908)	Director, V. Lăntescu
®X ",Jg=X @X==EE
m
*
1
300,000 FRANCI
Sunt de câştigai într’o zi, cumpărând bilete d’ale
IUDEI LOTEDII TURCEŞTI
A 112 OARA VA AVEA tOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SEPTEMBRE 1888
Plata câştigurilor este garantată de
GUVERNUL IMPERAIL OTOMAN
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
I câştig principal de ;oo,ooo fr. 300,000 fr.
1 câştig de ... . ăţjooo fr. 23,000 fr.
2 câştiguri de . . . 10,000 fr. 20,000 fr. 6 câştiguri de .	.	.	2,000 fr.	12,000	fr.
12 câştiguri de .	.	.	i,2ţo fr.	-15,000 fr.
28 câştiguri de .	.	.	1,000 fr.	224,000	fr.
500 câştiguri de .	.	.	400 fr.	200,000	fr.
550 câştiguri Total 600,000 fr.
PREŢUL BILETELOR:
X X Xi
BIBLIOGRAFIE
i
5
25
100
bilet
bilete
bilete
bilete
5 fr. 24 fr. 118 fr. 405 fr.
Listele oficiale vor fi trimise franco îndreptate dupe tragere, fie-cărul cumpărător.
B.
Or-ce câştigător va fi avisat prin depeşe chiar în ziua tragerel.
C.
Tragerea va avea loc la Constantinopoi, la Palatul imperial de Monnaies.
D.
Pentru primirea biletelor, trebue sâ se adreseze banii prin mandat postai (che-que) la
Directorul coinptuarului comercial
557 grandes rue de Teke 557 (867)	Constantinopole (Turque)
COMPANIA UNIVERSALA
A CANALULUI INTEROCEANIC DE PANAMA
Preşedinte si Director : D. FERDINAND DE LESSEPS
ÎMPRUMUT DE 720 MILIOANE
împrumut autorisat de Guvernul Republice! Francese prin legea de la 8 Iunie 1888 si conform prescripiiunilor legei de Ia 21 Maiu 1830.
Vtnzare publică de zece mii obligaţiuni cu loturi, a 370 fr. fie-care. — Producând 15 franci pe an, plătibi^
semestrial; la 1 Decembre şi 1 Iunie, In fie-care an.
Rambursabile prin loturi sau cu 400 franci, deci ori-ce perdere este imposibila.
A doua tragere va avea loc la 15 Octombre 1888 cu câştigul principal de
“Fto/iiiii	^§/§®i§jp“
LISTA CÂŞTIGURILOR CE SE VOR TRAGE IN FIE-CARE AN:
6 trageri pe an, de la 16 August 1888 până la 15 Iunie 1913. — Antâia tragere la 16 August 1888 3 loturi de 500,000 fr. —3 loturi de 250,000 fr. -O loturi de 100,000 fr. etc. etc.
15 Octombre
fra ici
1 lot	da	500,000
1	»	250,000
4 loturi a	100,000
2	»	a 10.000 40,000
4	»	5,000	10,000
7	»	4,000	10,000
80	»	1,000 60,000
15 Decembre
franci
1	lot de	500,000
1 • 100,000
2	loturi a 10,000	20,000
2	»	5.000	10,000
6	»	2,000	10,000
50	»	1,000	50,000
15 Februarie
franci
1 lot do	250.000
1 .	100,000
2	loturi a 10,000	20,000
2	»	5,000	10,000
5	.	2.000	1 0.000
50	»	1,000	50,000
15 Aprilie
franci
1	iot de	500,000
1 » 100,000
2	ioturi	a 10.000	20,000
2	»	5,000	10,000
5	»	2,000	10.000
50	»	1,000	50,000
15 Iunie
franci
1	lot de	450,000
1 . 100,000
4	loturi	a 10,000	20,000
2	.	5,000	10,000
5	»	2,000	10,000
50	.	1,000	80,000
16 August
franci
1 lot de	500,000
1	»	lOO.OoO
2	loturi a	10,000 20,000
4	.	5,000 10,000
»	.	4.000 10.000
tO »	1,000 50,0000
Pe an: 366 câştiguri cari se ridică la 3,390,000 franci
4 Trageri pe an, de la 16 August 1913 până la deplina amortisare 2 loturi de 500,000 franci — 2 loturi de 25,0000 franci — 4 loturi de 100,000 franci, etc. etc.
AVIS IMPORTANT
Trebue să notăm gerea de la
că ia tra-
15 Octombre 1888
s’au adăogat escepţional Intre cele l’alte acele două loturi principale:
Unu de
Unu de
500.000
100.000
franci
franci
cari la tragerea de la 16 August 1888 afi câzut asupra obligaţiunii nevândute publicului. Această decisiune lăudabilă face onoare consiliului de ad-ministraţiune a Canalului de l’auama şi va fi lărâ îndoială apreciata de onor. public.
etc. etc. etc.
Rambursarea celor 400 franci si plata câştigurilor sunt garantate prin un deposit de renta francesa si de titluri garantate de guveanul frances, conform termenilor legei de la 8 Iunie 1888 art I, paragraful 4). Preciul venzarei este 370 fr. to&ni grata. sau 380,50 platiloil cum urmeaza;
subscriind, adică în acelaş timp cu cererea	franci 150
l-iul)	Versâmânt 150 franci		
2-lea)			
3-lea	»	60	))
4-ka	)»	45	»
5-lea	»	45	»
6-lea	»	45	»
7-lea	»	45	»
dela 5 la iONoem. 1888 cu deducere de interese câştigate de40/0pe an de la 5 la 10 Februarie 1888 idem, idem de la 5 la 10 Maiu 1889 idem, idem de la5 la 10 August 1889 idem, idem
de la 5 la 10 Noembre 1889, deducâdu-se inleresale de 4 0/0 pe an_
Totul
59.18 43.44 43.10 42.60
41.18
fr.
O 4) •C «
o 5
c/> CU
o o o
-Q r:
a «
Se află de vânzare:
TRATAT VINICOL
Depofl principal la d-nu I. Popp, strada Câtunţi No. 5 şi strada Polonă No. 37, precum şi la Librăriile principale.
A apărut în editura de muzică A. L. PATIN
Romanţa Tu ’mi eşti tot, Cuvinte de Paul Patin, Musica de A. Flechtenmacher.
Po ca Mazurca 1‘orumbitza alba, de Alfonso Cirilla.
Se vinde cu preţul de 1 lefi 50 b. bucata.
A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la librăriile SocecO şi Ioaniţiu:
MUSICA COPIILOR
carte didactică pentru clasa II şi IlI-a primară de George I. Mugur, membru diriginte al corului-vocal de la biserica Creţu-iescu, profesor la liceul Sf. Gheorghe şi la gimnaziul Lazar. — Preţul 75 bani.
A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la toate librâriele din ţară Lileratnta germana de d-na Maria Gitergiu, aprobata de onor. Miinsteriu al Instrucţiunel publice.
Preţul 4 lei 50 bani.
Curs prac’ic de Gramatica limbei române Editiunea It pentru usul scoalelor secundare de Pana profesor, precum si Aritmetica de M. Leon pentru scoalele primare de ambe sexele.
Se află de vânzare la d-nu O. M. Barbu, precum şi la Librăriile SocecQ et Comp. si Fraţii loniţiu.
A apărut de sub tipar şi se află de vânzare ia toate librările:
ETIMOLOGIA LIMBEI FRANCEZE
pentru usul scoalelor secundare de d. 7. Maurer, profesor. — Preţul 1 leO.
380,50
A 3-a tragere va avea Ioc la 15 Decembre 1888
^CÂŞTIGUL PRINCIPAL 500 000 FRANCI IN AUR
îndată ce primele două vârsăminte adică 150 franci aur vor II efectuate, cumpărătorul primeşte o obligaţiune originala, purtănd semnătura direcţiunel Companiei Universale a Canalului de la Panama şi cu care va lua parte singur la trageri şi la totalitatea câştigurilor.
Cererile insolite de ISO franci aur de obligaţiune (in bileca de bauca dupe cursul ei, mandat postai sau ceh la vedere) trebuesc adresate cât de curind si cel mai târziu înainte do 15 Octombre 1888.
Moniteur de la Chance Universelle la Viena (Austria)
MAX FISCHER
Galaţi, Strada Mare.
Bucureşti, la d. A. L. Palm, Ma gasin de Instrumente şi de Note mu-sicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România).
Mare deposite de renumite fabricate. Construcţiune americană in-crucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire la plată. închiriere de pianine. noa

Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucureşti.—Calea Văcăreşti r>Jo. 192—Bucureşti
Se însărcinează cu constructiuni de turbine şi mori cu preţuri mal reduse decât acele din Viena şi Pe ta.
Preciul
Unei mori cu	1 piatra	de	36	lei	1900
»	»	»	1	»	»	46	«	2100
n	»	»	2	pietre	»	36	»	3600
»	»	»	2	pietre	»	42	»	3800
Esccuteazâ repede or-ce lucru de turnătorie saO mecanică; precum: olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teuscuri de vin, etc.
Mare asortiment «Io tz.cvc «le tuei, fer, raiuri pentru vagoane, Dcacau-vile, greeinc Mudpaizsrut de pietre «Ie moara, I a Fertc-sous-jours.
CASA. DE SCHIMB
I0NESCU & MARCU
Strada Lipscani No. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 16 Septembre
VALORI	Scadenta cupoanelor	Târgllb. curs med.
Fonduri de stat roniAn	t Ap. 1 Ocl.	09K
Renta rom. perpe. 1875 6%		
Renta rom. amortisab. 5%	1 Ap. 1 Ocl.	97
Renta rom. rur. conv. 6%	l Mai 1 Noem.	too
Oblifţ. de stat C. F. R.6% idem idem 5% împrumut Stern 1864 7% Imprum.Openheim 1866 8% Agio	1 lan. l Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 iulie	
Împrumut, dc urase		
lmpr. oraş. Bncnr. 5%	1 lan. 1 Iulie	«6%
idem din 1884 5% lm.or.Buc.cu primelozfr. 20	t Mai t Noem.	50
Valori diverse		
Creditul fonciar rural 7%	1 lan. 1 Iulie	106
idem Idem 5%	idem	96%
Cred. tune- ur. din Buc-7%	idem idem	106
idem idem 6%		101
idem idem 5%	idem	93%
Cred. (uuc. ur. din laşi 6%	idem	83%
Obl.cas. ponsiun. fr.300 10	1 Mai 1 Noem.	430
PE MALUL
MAREI - NEGRE
PE MALUL
MAREI- NEGRE
HOTEL C AROLI
STAGIUNEA BĂILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către
Girantul Hotelului B. JERIS. (830)	Hotel Carol 1, Constautza.
Tipografi» Ziarului,, Epoca"
Tipărit ou cerneala Ch. Lorlileui-Cle Paria
www.dacoromanica.ro
Girant reaponaabil V. 1*. Gheorghlu