ANUL III No. U2 A DOUA ED1TIUNE VINERI16 (28) SEPTEMBRE 1888 UMERUL 1î> RAM NUMERUL A BOX AIIEXTELE NOEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE Io »ucupe*4cl: La casa Adminiatraţiunel. In Tara: Prin mandate postalu. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. la Strelnetate : La toate ol'llciele poştale din Uniune, prin mandato poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA RED ACŢIUNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 FALIŢI POLITICI PREOTUL DE MIR PRESA SI îmRAMEL INOSTUU IMBUNATATIREA S0ARTEI CLERULUI MIREAN CONGRESUL STUDENŢILOR LOGODIŢII FALIŢI POLITICI 9______ Colectiviştii vor se ’şi sfârşeoseă cariera aşa cum au început’o, vor se moară aşa cum au trăit: cu minciuni. Lungul pomelnic de laude neruşinate pentru trecut şi de făgăduelî şi mai neruşinate pentru viiitor, decorat cu pomposul nume de apel cătrS ţară, ori de manifest al partidului naţional-liberal, a trecut fără se producă nici-o impresia asupra opiniunei publice. A trecut fără se Încălzească pe cine va şi fără se supere pe cine-va. Lumpn l’« privit eu liniştea, ba chiar cu melancolia cu care se privesc ruinele, cu care vezi pe omul ce a fost odată ce-va şi pe care viţiile sale l’a adus în păcătoasa stare de a nu mai însemna nimic, de a nu mai face nimenuia nici cald nici frig. Manifestul colectivist are totuşi un merit. Lunga înşirare de năprasnice minciuni, va aduce aminte ţerel în ajunul alegerilor tot ce a suferit de pe urma coleclivităţe5, li va aduce aminte că colectivitatea o adusese pe marginea prăpăstii. Şi dacă relele cu care ne-au dăruit colectiviştii timp de doi-spre-zece ani suntatâtdenumeroa se,domnia lor poate se aibă şi o urmare bună, aceea de a ne fi înveţat minte, de a ne fi dat eesperienta care ne lipsa. Cu căderea colectivităţei s’a sfârşit pentru noi fasa copilăriei politice, fasa ilusiunilor şi basmelor po-lice, căci reul pe care ni i’au făcut este aşade mare, moştenirea ce ne-au lăsat este aşa de încurcată, în cât vreme de pierdut nu mai avem. Perioada cuminţeniei şi a maturitâţei a sosit pentru noi, şi ori ce ceas trecut în bine sau în reu, ori pierdut fără socoteală, are urmări considerabile pentru noi. Multe sunt de făcut din nou şi tot ce avem trebue îndreptat. Societâţei româneşti îi trebue o îngrijire particulară, îi trebue tonice serioase pentru a opri începutul de disoluţiune, care se manifestă în toate zilele, sub toate formele şi In toate direcţiunile. Dupe o perioadă de hoţi», de abu-surî, de crime şi de nelegiuiri de tot felul, perioadă care şi-a dat un început numai din roadele sale cu răscoala ţărănească, cetăţenilor nu le mai este ertat se lucreze cu uşurinţă, şi un vot pus în urnă va avea de astă dată toată însemnătatea unei crime sau a unei fapte bune. Vremea uşurinţei şi a indulgenţei politice a trecut, şi ţara a putut vedea câte urinări au In politică unele lucruricare la primavederes’arpărea atât de inofensive: o lege de amănunt ori un simplu precedent numai. Falimentul liberalilor naţionali era să ne ccs'.e aproape ecsistenţa şi POCA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU NUMERUL i:; ram NUMERUL AXUXCIUH1LE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agciu-e Havas, Placcde la Boui'ge, S Atiunciurl pe pag.IV, linia 30bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia. LA paris: segăsestejurnalul cui5 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-nialn, No. S4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI A DMIN/STRA ŢI U NEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 I I IEI Ullli1>n'M IMS—M IUI !■ I de o mie de ori ar fi criminali aceia care îşi vor pune şi pe viitor Încrederea In faliţii aceştia. TELE GRAME AGENŢIA IIA VAS Ucrlin, 25 Septembre. D-nu de Bismarck a sosit erl seară şi a plecat azi dimineaţă la Potsdam unde Corniţele Herbert s’a dus deja. Cair, 25 Septembre. Sudanezii cari ocupă nişte poziţiunl foarte tari aproape de Suakim, aQ deschis noaptea trecută un foc foarte vio în contra pieţei, a carul asalt este iminent. Londra, 25 Septembre. Ştiri din Simla anunţă că o coloană englezească a bătut cu desăvârşire pe Tibe-tenl în trecâtoarea Jelapla. Tibetenil au avut 400 ucişi sad răniţi. Colonelul Brompiad a pierdut braţul drept. Roma, 25 Septembre. «Riforma» desminte şi tratează de ridicolă ştirea dupe care Regele Ilumbert ar suferi de Beat şi de inimă. Berlin, 25 Septembre. Depeşele din Zauzibar anunţă că coman-dantul-şef al trupelor Sultanului, gen ralul Math us, de origină engleză, a fost gonit din Pagani, pem.ru că populaţiunea nu voieşte se tolereze creştini, şi cere un guvernator arab. Aţăţârile în contra creştinilor sunt semnalate asemenea la Tanga. Se atribue această agitaţiune elementului arab interesat în trata sclavilor. Sultanul a fost invitat se restabilească ordinea. Potsdam, 25 Septembre. împăratul a piecat ia ueunoia, iar principele de Bismarck s’a întors la Berlin cu Corniţele Herbert. Berlin, 25 Septembre. «Gazeta Germaniei de Nord» desminte că Germania ar fi adresat un ultimatum la Londra pentru afacerea negociantulul Hoenig»berg, expulsat de «Royal Niger Company». Paris, 26 Septembre. «Gaulois» desmin e ştirea relativă la logodna principelui George al Greciei cu fiica ducelui de Chartres. Cair, 26 Septembre. Ştirile din Kartum confirmă că Emin-Bey e bine stabilit în Delta din Bahr-el-Gazel şi că Mahdiul a trimis în contra lui trei expediţiunl cari aii căzut. Atena, 26 Spptembre. > Ziarele dau ca oficială ştirea logodnei principelui George al Greciei cu a doua fiică a ducelui de Chartres. Dctmold, 26 Septembre. împăratul a sosit, El a fost primit cu en-tusiasm. Oraşul era iluminat. In timpul prânzului, principele deLippe a ridicat un toast în onoarea împăratului, căruia, a zis principele, toate inimele germane i sunt devotate. împăratul mulţumind, a exprimat convingerea că fiii principatului cari aQ dat sîngele lor pentru unitatea Germaniei vor fi însufleţiţi de aceleaşi simţiminte şi pe viitor. Berlin, 26 Septembre. Corniţele Herbert de Bismarck şi o suită militară ati plecat spre seară la. Francfort pe Main pentru a se întâlni cu împăratul. Constantinopol, 26 Septembre. Contrariu prevederilor, Sultanul ne mal subordonând semnâiura Couvenţiunil Su-ezulul la semnătura protocolului care explică articolul zece, schimbul semnăturilor pentru Gonvenţiunea Suezulul nu pare că va întârzia mult. Paris, 26 Septembre. O bălaiâ serioasă s’a întâmplat la St.-Etienne între minerii grevişti şi minerii ne grevişti. Sunt numeroşi răniţi. Vama, 26 Septembre. Principele Fcrdinand şi principesa Cle-1 menţină afi sosit. Principesa a descins la Sandrovo unde va sta aproape trei săptămâni. PREOTUL DE MIR SI SOCIALIŞTII Ziarele democratice-socialiste aQ început propagandele lor în vederea alegerilor ge-| nerale, şi principala idee pe care ele caută ! să o răspândească în clasele inculte cftre care se adresează, este inutilitatea, ba chiar 1 putreziciunea, claselor dirigente. E de însemnat mai ales o parte din apelul lor către ţărani, comercianţi şi meseriaşi, cu următoarea cuprindere: Funcţionarii, începind de la Rege şi până la vătăşelul de sat: miniştri, prefecţi, sub-prefecţT, primari, consilieri, notari, judecători, procurori, advocaţi, portărel,poliţai,comisari, casieri,perceptori, inspectori, mitropolit1, episcop1, călugări, generali, oflcerl, sub-ofiţerî, soldaţi, etc., trăesc numai din munca noastră, pentru că el, de şi muncesc ce-va, munca lor este cu desăvlrşire neroditoare, el nu produc nimic real din cele ce tre-buesc pentru bunul traiu al omului. Precum vedeţi, aceste rânduri reamintesc articolele fulgerătoare ale comunarzilor din Paris, care distrugeau şi ardeau monumentele publice şi împuşcaU pe fraţii lor pe la răspintil, pe când duşmanul era la porţile cetaţei. Asemănarea între principiile socialiştilor străini şi principiile năpârcelor noastre socialiste am văzut'o adesea, o cunoaştem pe deplin şi de acea am rămas cu desăvârşire uimiţi când ne am pomenit că asupra unul singur punct se produce un fel de bifurcaţie între ideile socialiştilor străini şi ideile socialiştilor români. Cel de la Paris, cei de la Berlin, cer împuşcarea preoţilor, trimiterea lor la regimente, unde la caz de răsboiQ se vor aşeza la rândul întâia, dărâmarea bisericelor. El gonesc pe preot de la înmormântare, de la nuntă, de la botez. Iată principiile lor. Oare nu sunt tot acestea şi principiile democraţilor noştri socialişti ? Ba întocmai, şi în apelul lor către clasele muncitoare ei lasă să scape cuvintele: mi-tropolitil, episcopii trăesc numai din munca noastră, ele.» Dar câindu se se vede că aU rostit un cuvânt primejdios, socialiştii noştrtl se întorc îndată cu cădelniţa c&tre preotul de mir, zicând : Avem In sinul societâţei rurale un membru care,nu de erl, de altâ-ierl, ci deveacurl uitate,a fost cu «ol, a trăit în mijlocul nostru, a suferit Împreună, s’a bucurat împreună; ba, la Yreme de grea întristare, ne-a mângâiat,la ceasul morţel ne a dat nădejde, singur rămânând, să ne dea un a-jutor, să ne închidă ochii şi să plece cel din urmă de lângă sicriul mortuar. Auziţi lucru ciudat: Socialişti care se bucură că aQ lângă dânşii un preot spre a ’l mângâia la ceasul morţel ! Socialişti care se bucură că aă lângă dânşii un preot spre a le închide ochii 1 Se potriveşte oare asemenea cuvinte cu principiile lor ? Negreşit nu, şi rebusul e lesne de desle-gat : Preoţii de mir sunt toţi alegllorl direcţi tn colegiul al }-lea, iar socialişii noştril sunt candidaţi pentru acest colegiQ. De acolo vine dragostea lor de astă-zt pentru preotul de mir. Mâine dacă vor fi aleş', socialiştii noştrit vor stiiga: ala farce est jouie; tireţ le rideau» şi apoi vor da mâna cu fraţii lor care cer împuşcarea preoţilor, dârâmarea bisericelor, suprimarea bugetului cultelor. R. PRESA SI PROGJUMIL NOSTRU Citim în Buciumul Vălcei: Trebue se recunoaştem că spari-ţiunea Epocel tn ziaristica românească a avut o Inrîurire netăgăduită asupra modului de a se face politică, şi putem zice că este a-proape singurul ziar, care a înţeles de la început ce voeşte, şi a dovedit că se poate face gazetăriein a-deveratul înţeles al cuvîntului. Grupul tinerilor care a pus bazele acelui jurnal, mărindu-se din ce în ce: soliditatea principiului în jurul căruia se găsesc 8zi strînşi o parte mare din tot ce ţara are mai inteligent şi cinstit; faptul că ziarul E-poca de la început a rupt’o cu sistemul gazetăriei de reclamă sau pro-copseală, şi a studiat cestiunile cele mai grele şi care ne interesează peste măsură; resultatele evidente şi salutare care se resimt; ne fac a recunoaşte că ziarul Epoca ş’a ajuns scopul la care trebue se ţintească or-ce gazetă care voeşte se aibe o valoare. Pentru azi publicăm şi a-tragem atenţiunea cititorilor noştri din Vâlcea, asupra următoarelor reforme ce trebuesc îndeplinite, reforme propuse de ziarul Epoca şi pe care le admitem în totul. IMBUNATATIREA S0ARTEI CLERULUI MIREAN Călăuziţi de adânca credinţă, câ sfînta noastră biserică ortodoxă română este bolta edificiului nostru naţional, cum şi legătura indisolubilă a unităţel întregului neam românesc, am fost nepregetat îngrijaţi, de la apariţia noastră, de soarta vrednică de jale a clerului nostru In genere. Ast fel, cu toată lupta înverşunată de toată ziua, ce am avut a îndura împotriva stăpânire! de jaf şi corupţiune a colectivităţei, am ridicat cu hotărlre mănuşa, aruncată cu atâta neruşinată lndrăsneală, ortodoxiei române în Martie 1885, de propaganda papistaşe, chiar în capitala ţâre!, urmărind fără resuflare pe vrăjmaşi! secular! a! bise-riceî noastre naţionale, până ce au a-muţit în retragerea lor. Lupta noastră în aceasta direcţiune, a fost Încununata de isbândă; căci, am avut fericirea a vedea în puţin timp , pilda Epocei urmată de toata presa română, care s’a ridicat lntr’un suflet împotriva uneltirilor misiune! papistaşe, ce a fost în cele din utma pentru a ei nesocotinţă aspru mustrata şi ruşinată, chiar de cele maî înalte sfere cârmuitoare ale Statului. Din nenorocire, revendicările noastre pentru îmbunătăţirea soarte! clerului mirean şi mal cu seamă a preoţilor săteşti, p’ale căror oase, dupe fericita expresiune a unei ilustraţii ortodoxe, repausează or-care Biserică ortodoxă naţională, au fost zadarnice până acuma. Aşa numitul partid liberal-naţional, care a avut pururea pentru Biserica o dispreţuitoare nepăsare, ajungând la culmea puterei, nict că voia să auzâ de clerul ţărei. Iar d. Ion Brâtianu, în su-meţia sa deşuchiată, trata în 1879 chiar pe Mitropoliţiî ţărei peste picior, stri-gendu-le în Senat: că, nu vrea să aibe a face cu pochiî 1... Cu toate acestea, peste puţin, des-meticindu-se din mărirea ce l’a găsit fără ştirea lui Dumnezeu, Şeful colec-tivităţe! simţind nevoia d’aşi întări puterea, începu a făgădui marea cu sarea clerului mirean, vârlud zizania între acesta şi Episcopat, spre a putea, cum a şi reuşit, a se sluji de Biserică ca de o unealtă oarbă, pentru aservirea ţăre! la a tot puternicia stăpânirel colectiviste. Aşa, s’a văzut scurgându-se una din cele mal îndelungate stăpâniri despotice în această ţara, fără a se fi adus cea mal mică îmbunătăţire stare! nemernice în care lângezeşte, de atâta amar de vreme, clerul nostru naţional, însuşi regele, desgustat de atâta înşelătorie, a şters cu regala’! mână din cel din urma Mesagiu al colectivităţei pentru deschiderea sesiune! ordinare a Camerelor, partea privitoare la Biserică,cu observaţia amară: sunt dol-spre-zece an! de când tot Im! puneţi în gură făgăduelî pentru Biserica Naţională şi până acum n’aţi făcut nimic ; in cât, ’mi e ruşine să mă mal înfăţişez înaintea lumel, cu vorbe goalei.... Se vede, că ’i-a plăcut lui Dumnezeii, să rezerve deslegarea şi rânduirea ces-tiune! îmbunătăţire! soarte! clerului mirean, tot partidului conservator, căruia ’I revine gloria de a fi aşezat şi hotărât poziţia în stat a Episcopatului nostru, potrivit tradiţiune! străbune şi a Sfintelor canoane a le Biserice! noastre. Din care, după ce fusese resturnat de era fanariotă, Episcopatul nostru fu părăsit aproape două veacuri, tn învălmăşeala schimbărilor puterei lumeşti, până în 1873, când guvernul conservator, preşezut de d. Lascar Catargiu, in- zestră ţara cu legea organică în vigoare a Episcopatului român : O constituţie politico bisericească atât de perfecta, cum nu are nici o ţară ortodoxă, nici chiar Rusia. Credem deci, că a sosit momentul pentru reprezentanţii partidului conservator, a pune cu hotărâre umărul spre aaduce,cu un moment mal ’nainte o îmbunătăţire soarteî clerului mirean, de la care atârnă fiinţa Bisericeî noastre, ce este una din bazele noastre sociale de o potrivă cu proprietatea, Monarchia şi cele l’alte principii a le ordine! sociale, Înscrise In pactul nostru fundamental. «Cestiunea îmbunătăţire! stăre! preoţilor, zice Prea sfinţitul Melhisedek al Romanului, în admirabilul său memorii! asupra cestiuneî, este o cestiune socială, ca împroprietărirea ţăranilor şi ca desrobirea ţiganilor ; ca desrobirea monastirilor închinate, ca organizarea oştireî, a şcoalelor etc; mal mult : ea este o cestiune vitală pentru o naţiune, care pretindea se consolida şi afirma.... Or! ce ar zice adepţii moralei independente, să ne fie îngăduit a crede, că adevărata învăţătură şi educaţiune populară, ce duce la libertatea bine înţeleasă., isvoreşte din Biserică; căci, omul fără virtuţi religioase, or cât de cult ar fi, devine necesarmente viclean şi mişel ; numărându’şi la vreme de grea cumpănă vrăjmaşii şi afiandu’i mal tari el tace şi suferă. Pe când cel adăpat la morala evangelics, e singur capabil de abnegaţiune şi, condus de credinţa sa, nu cunoaşte nici o piedica pentru aflarea dreptăţeî. De unde avem convingerea, ca preuiut stimau ticbuc să fie un agent de cultură şi educa-ţiune populară, tot atât de important ca şi învăţătorul. Dar, In halul în care se află azi, se înţelege că e departe de a corespunde sacrei sale misiuni. Cu toată netngrijirea ce domneşte In cea mal mare parte a aşezămintelor noastre de cultură bisericească, din puntul de vedere al unei adevărate creşteri şi învăţături eclesiastice ortodoxe, s’au văzut seminarişti, în regula generală fii de ţărani, cu o mare aplicare la învăţătură, escelând la .toate obiectele cursurilor. Dar după un-spre-zece ani de muncă, tinerii, cari ad intrat în Se-minarii,îndemnaţi de osfîntăchiemare, absolvind şi clasa Filosoflel, încep a sta pe gânduri : dacă maî trebue să îmbrăţişeze spinoasa carieră a preoţiei I... Şi, în faţa ticăloasei realităţii, a soartei reservatâclerului în societatea noastră, cei mai buni seminarişti resgândindu-se, ’şi întorc faţa şi fug cu groază de cariera preoţiasca ; dau Bacalaureatul urmează cursurile Facultăţilor profanei devenind medici, magistraţi, profesor, or advocaţi. Iar cei maî nevoiaşi, pe lângă câteva excepţiuniprea lăudabile, remân pe seama Bisericei !.... lntr’adevăr, cum ar putea un om crescut cu învăţătură, să primească jugul greii al preoţiei lipsit chiar de mijloacele unei existenţe onorabile ? 1 Preotul nostru sătesc este un adevărat parias In ţara sa, lăsat ia voia în-tâmplărei. In cât, bietul preot, la începutul carierei sale venind la comuna, insuflat de cele mai cuviincioase porniri, este nevoit adesea a face cauză comună cu cel d'ânteid venit, ca să poată trăi, devenind la rândul săd, nedemn de caracterul sacrei sale misiuni 1 Şi, vai de preotul, care pătruns de datoria sa către Biserică şi poporeni, nu urmează pe intriganţii satelor 1 Ele lăsat pradă celei mai dureroase mizerii, şi silit a’şt agonisi existenţa casei sale, cu sudori de sînge 1... De la regulamentul organic, nici o legiuire nu s’a ocupat mai amănunţit de soarta preoţilor noştril. Ce’I drept, guvernul conservator a prevăzut în legea comunală din 1874 câte-va dispoziţiunl bune, prin care se punea îndatorire comunelor pentru întreţinerea preoţilor, bisericelor şi a servitorilor lor. Dar a-plicarea acestora, printr’o criminală îngâduire a autorităţilor superioare administrative, a remas literă moartă. In cât, astăzi răul a devenit nesuferit, a* www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 16 SEPTEMBRE vând trebuinţă de mijloace drastice pentru îndreptare. «Un cler decăzut materialiceşte decade şi moraliceşte ; iar decadenţa clerului aduce decadenţa religiunel şi moralei publice, esclamă Prea Sfinţitul Melchisedek, şi ţara este daloare a veni In ajutorul bisericel cu toate puterile sale; cu atâta mal vârtos că a clironomisit de la Biserică un fond de sute de milioane, din ale căruia venituri trebue sâ beneficieze şi clerul cu biserica şi cu servitorii el, de toate gradele». Dat» flindu-ne încă, starea precară în care ad ajun3 comunele noastre rurale şi suferinţele sătenilor, sub greutatea covârşitoare a birurilor de tot felul ce’i apasă, ne este cu neputinţă sS admitem, câ s’ar putea afla dorita îmbunătăţire a soartei clerului, numai în resursele comunale. In această situaţiune, intervenţia Statului se impune, ca o datorie de o-noare către Biserică. Avend în vedere însă, greutăţile ce apasă asupra buge-lul genered al ţârei, suntem nevoiţi a ne opri la o soluţiune mijlocie. Şi astfel, vom articula propunerile noastre pentru îmbunătăţirea soartei clerului mirean, în următoarele puncte : I. Reducerea treptată a numărului preoţilor or-care nu mai slujesc, în comunele rurale unde mal e un preot. Ast-fel să nu mal fie, afară de rare ex-cepţiunî, de cât un singur preot chiar în comunale rurale unde sunt mal multe biserici. Toate aceste biserici, din aceiaşi comună rurala, să întocmească o singură parochie cu un singur preot. II. Statul or comuna vor trebui să vie în ajutorul clerului mirean cu o subvenţie suficientă existenţei sale. Se înţelege de sine că reducerea numărului preoţilor va urma treptat, după cum se aplică deja de Prea sfinţiţii Kiriarhi prin unele Eparhii, nehi-rotonindu se preoţi noul în locurile rămase vacante prin deces sau catheri-sire|pentra cauzedenedemnitate.In cât, drepturile titularilor existenţi nu vor putea fi atinse, chiar în parochieie ce ar număra actualmente mai mulţi preoţi cu toţii urmând ase bucura de un tratament egal. Suntem convinşi, că ţara întreagă simte trebuinţa acestei reforme, esen- tialmentp naţionali Tn«S nnnlrn foa mal mare parte a membrilor partidului conservator, rezolvarea acestei ces-tiunl, li se impane ca o datorie sacră de pietate fiii lâ către glorioşii lor strămoşi, care au clădit cu sudoarea frunţel lor şi au înzestrat cu averea lor a le lui Dumnezeu Biserici în această ţară, pentru lauda neamului lor şi mărirea ţărilor române, în care’şi-a aflat mântuirea credinţa creştină ortodoxă, când a fost subjugat Răsăritul de Izla-mizm. Să sperăm dar, că acum, după ce ţara a zdrobit regimul ruşinos al falşilor liberal), Biserica română va fi ridicată la antica ’i strălucire. Baba-Xovak mmmummmummmm CONGRESUL STUDENŢILOR UNIVERSITARI LA PIATRA (NEAMTU) (Urmare şi fine) Ziua a treia La ora 7 dimineaţa studenţii cu mujica In frunte, cu comitetul de recep-ţiune, plecară spre monastirea Bistriţa situată cam la 8 kilometri departe de oraş. Studenţii fură întimpinaţl la monas-tire cu urale de o parte din ţărani şi de un numeros public, iar Iu uşa bisericel fură salutaţi de bună venire de P. S. Archimandritul Nechita Incunjurat de cler. După terminarea oficiului divin studenţii visitarâ mormântul lui Alexandru cel bun, situat în pridvorul bi-sericel. D-nu Preşedinte depuse o coronă în numele studenţilor, iar d nu S. Nanu (litere-Bucureştl) ţinu un discurs de ocasie. Se făcu şi o chetă pentru a se Înscrie numele studenţilor ce advisitat monastirea. Pe la ora 10 plecarăm la localitatea numită Viişoara, unde ne aştepta un dejun dat de Primărie, în unire cu d. Aron Gatz antreprenor de plute. Un public numeros şi un imens şir de trăsuri însoţiră pe studenţi pănâ acolo. FrugalRatea mâncărilor unită cuabon-denţa vinului născu curând veselia în i-nimele studenţilor câtşilnatuturorper-soanelor de distincţiune ce erau la masă. O mulţime de toaste se ridicară. Semnalez între altele pe al d-lul La-zu ajutor de primar, foarte bine ţinut, prin care arată că s’a făcut puţin pentru studenţi, căci mijloacele comunei nu permiteau mal mult, dar s’a făcut cu deplină bună voinţă ; a d-lul A. Gatz în limba germană; a d-lul Policrat (litere-Bucureşti) pentru regina ; a d-luî Cujbă; a d-soarel Z. Ştefânescu, arătând mulţumiri pentru simpatiile de care ’i ad dat dovadă studenţii şi Pietrenil; a d-lul N. Demetrescu, preşedintele congresului, mulţumind d-şoareî Ştefânescu, şi vorbind pentru încuragiarea artelor; şi multe altele, care acum ’ml scapă din memorie. La ora 2 p. m. se stabili plecarea. Un mare număr de plute ornate cu brazi si steaguri erau Duse la disoosi-ţiunea studenţi lor prin amsbilitatead-lul Aron Catz. Cu musicatn frunte, alunecau pe Bistriţa repede şi cristalină, plutele uşoare, perzindu-se pe după malurile cotite, acoperite cu dumbrăvi şi cu poene. La sorirea In oraş, o lume imensă ne aştepta la debarcader, unde furăm salutaţi cu urale nesfârşite. De aici studenţii merseră de se foto-graflară în corpore. La teatru un numeros public ne aştepta. Era la ordinea zilei conferinţa d -lul Grigorescu (litere—Iaşi) despre Realism şi Romantism. Regret că asupra conferinţei d-lul Grigorescu nu pot face o dare de seamă ca şi asupra ceior-l-alte reservendu-ml acest drept cu altă o-cazie. Pentru că congresul trebuea se se — Dar ruşinea cu care mă voi a-coperi, cine o va şterge ? întrebă Be-renger— Gum să mă mal înfăţişez eu Înaintea unor cavaleri, când teama unul Galez şi a selbatecilor lui despoiaţi pe jumătate mă împedecă de a’mî rescum-pfira prinsoarea mea de luptă ? Nu, De-nis Morolt, să nu mal vorbim de asta. Ne vom bate cu el astăzi In cea câmpie, orl-ce ar fi se se întâmple. — Poate ca Gwenwyn a uitat de făgăduinţa, zise Flamock, şi n’o veni să’I ceară îndeplinirea anume la locul însemnat, căci am auzit vorbindu-se că vinurile voastre cele franţuzeşti i să urcaseră rău la cap Galezulul. — Mi-a amintit’o încă şi a doua zi de ziua In care am dat’o, respunse Cas-telanu ; cred că nu vel uita o făgăduinţă care’l poate ajuta să mă înlăture pe vecie din drumul seu. Pe când mal vorbea Berenger, ba-garâ de seamă ca nişte nori de prav ce văzuseră în mal multe locuri se Întruneau dincolo de apă, spre un pod vechiu care ducea la câmpia arătată ca locul de luptă. E nu statură pe gânduri. Să vedea câl colo ca Gwenwyn, rechemând la el toate cetele care jafuise în parte, îşi adunase toate puterile, în scop de a trece podul. Să alergăm să’i poprim trecerea, strigă Denis Morolt. Tăria ce vom lua apărând podul va compensa oare cum nepotrivirea noastră. Guvînlul ce aţi dat vă sileşte a vă lupta în câmpie ; dar nu vă opreşte de a vă fo osi de apărarea podului. Oame- nii noştri, caii noştri, toţi sunt gata; arcaşii să ţie numai aripele şi răspund numai cu viaţa mea de isbânds. — Când i-am făgăduit să mă întâlnesc cu dînsul în asta câmpie, Denis, am vrut să zic ca ’l las a se folosi de potrivirea pâmlntulul. Ast fel a înţele-s’oşiel. Ce’ml foloseşte să’ml ţin cu-vlntul în rostullul, dacă îl calc în spiritul lui. Nu vom eşi din Castel pănă ce nu va trece podul cel din urmă din acel Galezî, şi atunci... — Ne vom duce la moarte. Dumnezeii ne erte păcatele 1 Dar... — Dar ce ? ai vrea să vorbeşti şi nu cutezi ? — Tînăra mea stăpînă, fiica voastră, Lady Evelina... — Am înştiinţat’o de voinţele mele. Ea va remnâea în castel, unde voi lăsa câţi-va din bătrînl aleşi şi pe d-ta, Denis, pentru a’î comanda. Până în douăzeci şi patru de ore vor sosi ajutoare şi asediul va fi respins. Am ţinut noi într’o vreme şi mal mult timp cu mal puţini oameni. Atunci, Denis, o vel duce la mătuşa el, stariţa Benedictinelor, vel aşeza o la dînsa Intr’un chip cinstit şi sigur, şi sora mea va veghea asupra soartei viitoare a fiicei mele precum o va povă-ţui înţelepciunea el. — Dar se te las în asemenea grea împrejurare! zise Denis Morolt plîngînd Eu se mă închid între ziduri, când stâ-pînul med va da cea din urmă a Iul bătălie ! Ed se fld scutierul unei femei, fie acea femeie chiar lady Evelina, când stăpînul meu va zace mort pe scutul său I Sir Raymund Berenger, de acea te-am îmbrăcat aşa de des cu armura d-tale ? Lacrimele picau din ochii bătrânului răsboinic multe ca şi acele pe care le varsă o tînără fată pentru iubitul el. Raymund, luându-I mâna cu bunătate, II zise cu glas înduioşat : — Nu crede, bunul şi bâtrînul med servitor, că dacă am avea de câştigat fală aici, te-aş depărta de lângă mine. Dar lupta aceasta este o faptă semeaţă sad trufaşă la care soarta sad nebunia mea mă ’ndeamnă. Mor pentru a scăpa numele med de desonoare; dar val 1 trebue să las amintirea mea pătata de învinuirea câ am fost nesocotit 1 — Atunci, dâ-ml voe să împărţesc nesocotinţa d-tale, scumpe stăplne, zise repede Denis Morolt, Un biet scutier n’are jnevoe se treacă de om mal înţelept de cât stăpânul sed. Bărbăţia mei s’a văzut în multe lupte In care am împărţit gloria şi primejdia cu d-ta; lasă-mă se împart şi defăimarea ce’ţi poate aduce cute-zarea d-tale. Se nu se zică de d-ta: întreprinderea Iul a era atât de nesocotită, în cât n'a dat voe nici bătrânului sed scutier se ea parte la dânsa. Eu sunt o parte a fiinţei d-tale; te faci vinovat de omor. către toţi cel care te vor urma, dacă nu ’mi dai voe se te întovărăşesc. (Va urma) termine azi şi mai erad o mulţime de cestiunlla ordinea zilei neresolvate, se decise ase ţinea o şedinţă de noapte în care prin un fel de amabilitate neînţeleasă, unele propuneri se amânară sau se votară â l’improviste. Vom menţiona verificarea compturi-lor comisiunel organisatoare de Iaşi, compusă majoritatea din socialişti, cu casier socialist, care au dat probe de o imensă încurcătură, sed de o perfectă aplicare a principiilor d lor, măcar In mic, neputând In mare. Gestiunea casei şi Întrebuinţarea banilor în această ocasie, le face multă onoare d-lor socialişti 1 1 Tot în timpul ăsta s’a săvărşit în Piatra logodna d-şoarel Elena Albu cu d. V. Miteanu. Gu această ocasiune avu loc,un bal, ce a strălucit prin varietatea costumelor şi frumuseţa doamnelor şi domnişoarelor, între care tânaramirea-să şi d-şoara Stavâr erau cameliele buchetului. Ne Îndeplinim o datorie amintind ospitalitatea gasdel şi deosebita atenţiune de care s’au bucurat studenţii Invitaţi, ca Râşcanu, Sion, Sâveanu, Gapri, Alevra, etc. Plecarea A doua zi de dimineaţa un numeros public însoţea pe studenţi pănâ la gară. Aproape de punerea trenului în mişcare, d. Preşedinte al congresului rosti următoarele: «Ţin mal înainte de a păşi pragul a-«cestel gări, se mulţumesc călduros «pentru|dragostea cu care cetăţenii Pie-«trenl ne ad îmbrăţişat. Va fi neşters «suvenirul care mi ’l lasă acest cuib «de viteji, cărui ’I urăm prosperitate, fericire, şi glorie». Trenul se puse în mişcare. Lung timp se auziră vil urale, şi batistele albe fâlfâiad prin aer. Mal fie-care student promise de a merge se visiteze la vara viitoare aceste locuri, unde lumea ne arătă atâtea simpatii, şi unde studenţii şi ad ţinut sus prestigiul de studenţi şi de Români. Const. Calmnschi Student la litere fi filosofie. Erata. S’a scapat din vedere a se spune câ d-1 Saveanu a arâtat în conferinţa sa câ Eminescu e superiorul Iul Alesandri numai în poesia lirica. INFORMATIDNI D. Laooar Gaia.rg-1xx, ct plouat cxl seara la Galaţi. In întrunirea de Marţi seara a comitetului partidului Itberat-conser-tor. s’a constituit în Bucureşti un comitet electoral central, compus din dd. Lascar Catargiu, George Ver-nescu, General alorescu, Alexandru Lahovari, General G. Mânu, Pache Protopopescu, Grigore Peu-cescu şi Gr.'gore Triandafil. Se va constitui în fie care judeţ un comitet al partidului liberai- conservator . D şoara Elena Vâcărescu a fost numită domnişoară de onoare a M. S. Reginei în locul d-şoarei Romalo, care s’a căsătorit cu d. Colonel Voi-nescu. Mâi ie vor părăsi capitala ofiţeri! de Stat-major ai corpului al 2-lea de armată, care vor lua parte la manevre. D. 1. G. Brătianu a convocat comitetul colectivist pe Sâmbătă seara la d-sa acasă. -ss Mâine Vineri soseşte la Sinaia A. S. R Principele de Wied, fratele M. S. Reginei. A. S. R. va petrece o lună la curtea noastră. A. S. Regală principele de Galles va sosi în Gapitala la 10 ore de dimineaţă, în ziua de 22 Septembrie. A. S. va sta în Bucureşti numai 5 ore plecând chiar în acea zi la Sinaia. In legea actuală a serviciului sanitar, esislând mai multe anomalii şi defecte, consiliul sanitar a fost însărcinat de d-1 Ministru de Interne cu elaborarea unui nou proiect. Consiliul se va aduna în acest scop : mâine Vineri la 8 ore seara. I D. baron Bethleen, prefectul dis 1 trictului Braşovului, care se afla la Sinaia unde a fost primit de M. S Regele, a părăsit eri această locali taie pentru a se reîntoarce la Braşov. -SB- Comisia însărcinată de guvernul Austro Ungar cu executarea convenţiei pentru delimitarea fruntariei dupe ce a terminat lucrarea complectă în districtul Prahova, ajungând in Sinaia, a fost primită de M. S. Regele. M. S. Regina Nathalia a Serbiei a depus Marţi o frumoasă coroană de flori pe mormântul A. S. Principesei Maria. M. S. dupe ce a stat mai mult timp la morment, a mers de a vizitat Castelul de la Cotroceni. Din causa unei greşeli de punere în pagină s’a omis din numărul nostru trecut înformaţiunea despre apariţia Scrisoarei Săptămdnei a confratelui nostru d. G. G. Gosta-Foru. Ţinem cu atât mai mult a constata spiritul cu care e scrisă a-ceastă broşură, cu cât se face spirit şi pe socoteala noastră. Urăm deci viaţă lungă şi succes Scrisoareî SSptămânei. D. Gostache Radu, reales dupe invalidare în consiliu comunal din Bacău, a fost ales acum primar al Bacăului. Noul primar al Bacăului aparţine partidului liberal conservator. D. Epureanu, inspector de clasa 11-a pe lângă poliţia capitalei, a fost suspendat pe ziua de eri din funcţiunea sa Aseară a fost o întrunire a tutu-lor membrilor din grupul d-lui Di-mitrie Brătianu. întrunirea a ţinut 3 ore. -ass- Distinsul avocat al Iaşilor şi membru al partidului liberal conservator, d. Dimitiie Al< xandreseu, a dat la lumină şi al doilea volum din în- semnata sa operă: Explicaţiune teoretică şi practică a dreptului civil Român in comparoţiune cu legile vechi şi cu principalele legislaţiuni străine. D. N. Blarenberg a plecat alaltâ-eri seară la Brăila. Aflăm cu o adâncă părere de reu Încetarea din viaţă subită a Domnului Lascar Costin Catargiu, frate al domnului Alecu G. Gatargiu. Reposatul a ocupat cu distincţiune mai multe funcţiuni diplomatice şi în cele din urmă fu ministru plenipotenţiar al ţerei la Belgrad. De fire dulce, foarte afabil şi distins. Lascar Costin Catargiu lasă o amintire din cele mai simpatice, tu-tulor celor ce ’l au apropiat în viaţă, şi adînci regrete printre numeroşii sei prieteni. întrunirile pe culori ale colectiviştilor au început. A 1’alta-ieri în culoarea de albastru acei din alegători cari au remas fideli drapelului lui Radu Mihaiu-Brătianu, au fost invitaţi de d-nii fraţi Bucureni, foşti comisari de poliţie, pentru a discuta asupra campaniei ce va întreprinde colectivitatea în capitală. La invitaţiunea foştilor comisari colectivişti, n’au răspuns de cât 8 cetăţeni, dintre cari doi neavend dreptul devot. Agenţii colectivişti s’au căsnit a convinge pe cetăţenii presenţi e,h partidul v’a isbuti la alegeri. Procesul fostului primar colectivist de Tulcea, ivanovicî, ce era se se judece Marţi înaintea Curţii de a-pel din Galaţi, a fest amânat pentru ziua de 29 Septembrie. - S*- La Buzeu colectivişti lucrează pe capete pentru reuşita lor în alegerile viitoare. Conducătorii partidului de acolo, n’au lasat alegător fără ca se T visiteze, şi nicî-o comună pe care se nu o treacă în inspecţie. Cei mai activi din toţi colectivişti din Buzeu, care aleargă pretutindeni promiţând la unii funcţiuni iar pe alţii întimitându i prin diferite a. meninţari ca acea a revenire! colectiviştilor la putere, sunt onor. dd-Constantinescu cunoscut pentru numeroasele sale abuzuri pentru care n’a fost dat în judecată până acum, precum şi d. Sărr.ţeanu vestitul procuror general colectivist şi Dănescu cunoscutul beţivan şi fost director de poliţie din capitală pe timpul lui Radu-Mihaiu. Aceştia din urmă sunt şi candidaţii co'ectivişti scoşi la iveală pănă acum de comitetul partidului naţional liberal din Buzeu. LEGE pentru Organisarea comunelor rurale. [Proiect] Domnilor Miniştri, Cred că nu am nevoe a insista prea mult asupra necesităţel unei reforme a legei comunale. Această reformă se impune atât pentru a remedia cât mal în grabă la viţiile ce am putut constata In organisaţiunea noastră comunală, cât şi pentru a pune această lege FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (8) VVALTER SCOT! LOGODIŢI SAU CONETABILUL DE CHESTEB ii (Urmare) — Nu, Denis, nu; în câmp deschis trebue sg ne batem cu el; sad stăpinu-ted sg nu se mal prenumere Intru cavalerii feall. Afla că în ziua ce am primit la mine pe acel viclean selbatic la serbătorile Crăciunului, şi pe când curgea vinul prin pahare, Gwenwyn lăudă întăriturile castelului, în chip de a’ml da a înţelege ca numai lor datoream de a nu fi fost bătut şi robit In vechile noastre resboae. Mal bine ar fi sg tac ; clei de ce am rostit cuvinte lâudâroase care ne silesc la o faptă pe care ’o privesc şi efl ca o nebună cutezare ? Insă II răspunsei: —Dacă vr’un prinţ de Cymry înaintează vr’o dală ca duşman în faţa castelului Paza-Dureroasâ, lnflugâ'şl stema în câmpia ce sg întinde între pod şi castel, şi dad cuvlntul med da c vaier, mg jur pe credinţa mea de creş- l tin, câ Raymund Berenger îi va da o lovire cum nici o dată galez n’a lovit pe un duşman, orl-ce deosebire ar fi în numărul luptătorilor. Denis remase mut şi mişcat aflând de această făgăduinţă atât de cutezătoare şi nenorocită ; dar nu era aşa de iscusit la minte ca să scape pe stăpînustu de urmâriie unei nechibzuinţî. Nu tot ast-fel fu însă cu Wilkin Flammock. Să uită la cavaler cu mirare ; şi cu tot respectul ce’I purta, puţin de nu’I veni să rldâ, de şi faţa lui nu era obicinuită cu acea vădire veseliei. — Şi atftta'l tot, zise el 7 Dacă Măria Voastră s’ar fi Îndatorat cu osuta de fiorini câtră un jidov sad cătră vr’un Lombard, fără vorbă ar trebui plătiţi la ziua hotârltă, sau ţ’al perde amanetul ; Inse, fără îndoială o făgăduinţă ca te vel bate poţi s’o ţii într'o zi sad într’alta ; şi cea mal bună e acea în care cel ce a dat’o sg află a fi cel mai tare. Şi apo', mal la urmă, ce’l o făgăduinţă d«ta cu paharul în mâna ? — Tot una e ca şi o făgăduinţă dată în orl-ce altă împrejurare, respunse Berenger. Gel ce a făgăduit nu scapă de pacat dacânu’ş ţine cuvlntu, cu vorba câ l a dat împins de beţie sau de fălire. — Despre păcat, răspunse Denis, dacă e pacat sg nu îndeplineşti o faptă de prea mare cutezare, sunt sigur că abatele de Glaslonbury v'ar erta drept uo floria. www.dacoromanica.ro asm EPOCA — II SEPTEMBRB în concordanţa cu proiectul de lege a-aupra circumscripţiunilor şi organisăreî administrative. Primul punct asupra caruia doresc să atrag atenţiunea d voastre, este ca am separat disposiţiunile relative la comunele rurale, de cele relative la comunele urbane, presentându-vă de o cam-dată numat un proect pentru organisa-rea eomunelor rurale. Această separaţiune se impune prin natura lucrurilor, atât din causa starel culturel la noi, cât şi din causa exigenţelor vieţel practice. O distincţie reală exista Intre comuna urbană şi cea rurală. Am crezut că trebue să ţin compt de această distincţie şi să caut a o traduce în fapt. Un lucru isbsşte astă-zt pe orl-cine examinează de aproape organisaţiunea noastră comunală. Primarul de sat, care se afla în capul administraţiunei comunale, are un îndoit caracter ; el este înacelaş timp şi un agmt al pute-rel centrale şi ca atare se afla împovorat cu sarcini diverse şi multiple. Tot ceea ce priveşte publicarea şi executarea legilor, cestiuni'e financiare, executarea măsurilor de poliţie generală, de siguranţă, de igienă, etc., participarea la lucrările de recrutare, atribuţiunile de ofiţer de poliţie judiciară, cad azi In sarcina primarului rural. Aceste servil cu care el este Însărcinat prin delegaţiune, devenind din ce în ce mal numeroase şi mal complicate, faţa cu nevoile crsscănde ale Statului, ÎI absorb o mare parte din activitatea sa, ast-fel în cât în practică azi, primarul de sat, înainte d’a se ocupa cu gerarea intereselpr comunale ce’I sunt încredinţate, este absorbit de grelele şi numeroasele sarcini ce’l Incumbă ca agent al puterel administrative. Aci cred că residă viciul organisăreî actuale, care face că, cu toate regimu-murile comunale cari s’au succedaţi comuna rurala nu este astă-zî mal prosperă de cum era 25 de ani In urmă. Pentru a lecui acest rău, mijlocul cel mal nemerit cred că este d’a se descarcă comuna rurală de serviciile delegate de Stat, în interesul general, lăsându-i-se numai ceea ce intră în atribuţiunile el naturale, şi ceea ce este de un interes curat local. Plecând de la acest principia, proiectul de faţa restrânge atribuţiunile comunei rurale la îngrijirea de interesele curat comunale, precum : şcoala, bi-seriC8, întreţinerea comunicaţiei pe căile cari nu interesează de cât pe locuitorii comunei, asistenţa publică, Intru cât se va putea organisa In comunele rurale, poliţia holdelor, controlul greutăţilor şi măsurilor, poliţia sub-sistenţilor şi actelor stărei civile. Primatul rural încetând ast-fel d’a mal fi un agent al puterel centrale, se va putea consacra numai administraţiunei intereselor comunale, lucrare de gospodărie, simpla în fond, şi care nu întrece aptitudinile sale. Rolul primarului fiind ast-fel circumscris în adevăratele lui limite, şi el ne mal fiind un simplu agent de execu-ţiune la ordinile sub-prefectulul, e de nădăjduit că In fle-care comună se voă găsi oameni cu destulă pricepere şi cu destulă tragere de inimă, care să primească această sarcină, cu dorinţa d’a face binele In micul lor cadru de acţiune. Aceasta este, d lor miniştri, ideea fundamentală a reformei pe care v’o propun, leformă basată pe principiul unei largi autonomii, şi vă rog să binevoiţi a mă autorisa să presint Cameri-lor viitoare alăturatul proiect de lege, după ce voiQ fi obţinut înalta aprobare a M. S. Regelui. Ministru de interne, TH. ROSETTI. (■Monitorul Oficial) DOLJ Se vorbeşte spune Apărarea din Cra-iova, că d. Anastase Stolojan, fost ministru colectivist, are de gând se lupte în ahgerile viitoare cu toate mijloacele, punându'şl candidatura la colegiul al doilea. * * * Acelaş ziar ne anunţă că d. Ciocazan, fost deputat al Craiovel a ţinut o Întrunire luni, în care a arătat alegătorilor, linia sa de purtare politică în Camerile trecute. Prea puţini cetăţeni aii răspuns la a-pelul d-lul Ciocazan. VLASCA Colectiviştii aii ţinut In ziua de 10 ale lunel curente o întrunire publică, Numai 13 cetăţeni au venit, nume-rându se Intre aceştia şi d. Epurescu cel teribil. Resultatul acestei întruniri a fost nul, ne luând nimeni cuvântul. DIN DISTRICTE * V. pentru serviciul ziarului săO Opiniunea care, după cum resultă din depunerile acestor martori să redactează In casă la dtnsul de Cesar Colescu Vartic ca prim redactor, care domiciliază chiar In casa inculpatului; Al. Constantinescu, şcolar, |colaborator la acel ziar şi tliie Miulescu, împârţitor pe stradă la acel ziar. Că ast-fel fiind faptul este bine stabilit în greutatea sa că pe la spate a atacat cu bastonul pe reclamant şt, că în urmă când acesta sa întors să vadă cine ’l atacă, l'a mal lovit încă o dată peste ochiul stâng, din care lovitură i s’a produs incapacitate de lucru. Având în vedere că acest inculpat Nae Romanescu a mai fost dat în judecată şi condamnat pentru asemenea fapte etc.» Şi acuma când justiţia s’a pronunţat întrebăm şi noi cum rămâne cu fabula mincinoasă a mănuşilor ce d.Nae vrea să probeze cu martori plătiţi, cum să esprimă d. jude instructor ? CAMPANIA ELECTORALA f De azi începem a publica sub aceasta rubrică toate ştirile ce găsim In ziarele din provincie, în privinţa campaniei e-lectorale deschisă In urma disolvărei Camerilor. Vom da seamăîn această rubrică pe scurt bine înţeles, de toate întrunirile ce se vor ţine priu oraşele din provincie, precum şi de toate mişcările ce vor face colectivişti sad alte grupuri prin aceste localităţi în vederea alegerilor viitoare. • • PBTiXA Citim în Lumina, ziar care apare In Focşani; D-nul George Ghftţăadmini.strilornl Creditului Agricol din jud. nostru 'şl a dat di-misiunea pentru a’şl pune candidatura la deputăţie, şi Încă la colegiul l-ia; n’are gust prost, numai se naşte o tntrebare : dacă Ghitâ Dirbecul tolerează aceasta şi dacă datornicii de la credit mal aU teamă de d-lul? * * VLASCA Hoţiile Iui Poteca Ziarul Vlăsceanul publică următorul proces verbal a unul comisar din Giurgiu prin care se constata foarte clar hoţiile lui Poteca, e-xprefect co activist. Confratele nostru Giurgiuvean Însoţeşte acest proces verbal cu următoarele rânduri: «Pentru-că colectiviştii să fac a nu înţelege hoţiile falşului Peterman şi pentru ca lumea să cunoască din chiar de-claraţiunile Iul Peterman, cine era prefectul colectivist Poteca, publicăm mal la vale procesul verbal, din care se poate constata ca Poteca ajutat de Par-tenopolos et compania colectivistă ad furat judeţul In de ajuns. Ia numărul viitor vom mal da la lumină şi alteacle destulde compromiţătoare pentru foştii membrii al comitetului permanent. Copie, PROCES-VERBAL Astă-zl, 3 Iunie, anul 1888 Noi Dimitrie Alexescu, comisar poliţienesc la arondismentul I din urbea Giurgiu şi oficer auxiliar de poliţie judiciară, sesisat fiind de d. inginer-şef al judeţului Vlaşca, spre a lua declaraţia d-luî V. Peterman, antreprenorul aprovisionărel patrişului pe şoselele Giurgiu-Piteşti, Giurgiu Alexandria,asupra următoarelor puncterDaca d-sa este sad nu personal antreprenorul şoselei, sad este antreprenor fictiv? Ce anume garanţie a depus, ce sumă, ce anume antreprisă a luat? Cine angaja oameni la lucru ? Cine le plătea ? Ce sumă a primit de la comitet ? Ce s’a făcut cu bani!. Dacă d. V. Peterman răspunde de toate consecinţele ce vor resulta din această antreprisă? La cele de mai sus arătate întrebări ne declară : Simt pus ca antreprenor de comple-senţă, de către d. C. Poteca-, nu am pus eîi nici un ban, ci a pus garanţia d. C. Poteca; ştid că am luat antreprisă a-provisionarei petrişulul pe şoselele Giurgiu-Piteşti , Giurgiu-Alexandria ; oamenii la lucru ÎI angaja d. Nicu Gheorghiu, şi tot d-sa le plătea ; am primit aproximativ până la 12,000 lei ; banii eu ’l luam de la casierie şi 'i dam d Iul C. Poteca-, banii luaţi de la mine d.C. Poteca li da d-lul Nicu Gheorghiu. Răspunderea n o pot lua asupra mea de oare-ce am ordin de la d. C. Poteca, ca or când va fi ceva trebuinţă să’l anunţ si vie d-sa si va respunde de orl-ce pentru aceasta antreprisă. Acestea sunt declaraţiunile mele pe care le susţid. Comisar, Dem. Alexescu. V. Peterman. De cele operate am dresat presentul proces-verbal, care semnat de noi şi de d. inginer-şef se va înainta locului în drept spre cele legale. Comisar, Dem. Alexescu. Inginer-şef, R. Zâgănescu. Asistent!; I Brezianu, A. Schram, P. C. Parisian. Ce mal ziceţi d lor colectivişti ?» A T EDITIUNE DOLJ Procesul Ouran-Roma nescu. Citim In Aperareo din Craiova : La 13 ale corentel se înfăţişează la secţia a II a, procesul d lui Romanescu Nae pentru lovituri pe la spate date a-supra d-luî N. P. Guran. Ordonanţa judecătorului de instrucţie între alte coprind-*|şi următoarele con siderante relativ la martorii propuşi de inculpatul Romanescu : «Având In vedt recărelaţiunile inculpatului Romanescu cu martorii săi sunt aşa de intime, de oare-ce nu vedem ca martori de cât oameni plătiţi de dtnsul Se zice că o înţelegere s’a făcut între dd. Dimitrie Brătianu şi Ion Brâtianu. X D. T. L. Maiorescu, Ministrul Cultelor şi Instrucţiei publice, va pleca mâine laTârgu Jiu. X Lucrările pentru clădirea spitalelor de boale contagioase ce se zidesc între Pantelimon şi Bucureşti, vor începe în cursul septâmânei viitoare. X Mâine se va ţine o întrunire a colectiviştilor la d. G. F. Robescu. La această întrunire vor lua parte numai alegătorii din Verde. Prin alegători înţelegem pa foştii bătăuş' căci alegetorii serioşi se vor abţine de a merge. X D. Theodor Rosetti, preşedintele consiliului de miniştri va representa guvernul la inaugurarea Statueilui Mirou Gostin la Iaşi. X D. general Gariani, comandantul general al corpului de armată Austriac de la Cluj, a fost decorat de M. S. Regele cu Coroana României. Azi s’a ţinut la Eforia Spitalelor Civile licitaţia pentru darea In întreprindere a localului băilor. Se crede că preţul oferit ne fiind avantagios,o nouă licitaţie se va ţine în curând. X D. judecător de Instrucţie Papp va termina în cursul septâmânei acestea ancheta ce urmează la Eforia Spitalelor Civile. X Pompierii ce sunt puşi la Teatrul Naţional pentru cazuri de incendiu, au uitat eri deschis robinetul de la reservoriul de apă, care a debordat cauzând între alte mici stricăciuni şi aceia a lojei Regale. X In întîia noastră ediţie am anunţat cad. inspector E mr anu a fost suspendat din funcţiune. Acum a-fl«m că d. Epureanu împreună cu comisarii Georgescu, Bogdan, Mari-nescu, Mihaileanu, Calvocorescu şi Enescu, au fost revocaţi din posturile lor pentru următorul motiv ; De câtă-va vreme d. prefect al poliţiei Capitalei observase că d. Epureanu făcea politică prin culoarea sa. C’aci el a luat cuvenitele mesurl ca se afle până unde erau adevărate informaţiunile ce primise în această privinţă. împrejurarea insă a făcut ca d. prefect al poliţii se poată afla lucru chiar de la un coinisar de poliţie, care venind la densu ia comunicat că d. Epureanu pe lângă comisarii revocaţi de mai sus ’l invitase şidîn-su acasă case asiste la o consfătuire ce avea el acolo în prevederea alegerilor viitoare. La d. Epureanu în fîe-care seară strângâuau se toţi comisarii se discuta cu densul modul cum erau se ’şi dea toţi aceştia d9misiunile lor înaintea alegerilor şi aceasta pentru a face o manifestaţie politică. Lesne se va înţelege ce fel de ma-niftstaţie aveau de gând se facă oaspeţii d-lui Epureanu când vom spune că la aceste întruniri se strîn-geau toţi comisarii colectivişti rămaşi la poliţie sau uduşi dad. Epureanu. D. colonel Voinescu cercetând mai de aproape, a putut constata adevărul comunicărilor ce primise. Unii din comisarii întruniţi la d. Epureanu acasă su mărturisit chiar I faptul, www.dacorornanica.ro D’aci a urmat revocarea lor. X D. Musceleanu a mers Marţi la Văcăreşti ca să cerceteze care sunt antecedentele martorilor propuşi în mocesul său. D. director al penitenciarului Văcăreşti refusându-i comunicarea dosarelor în cestiune, d-sa a mers la d-nu judecător de instrucţie ca să seară cuvenita voe. Cercetând d. Musceleanu la Văcăreşti n’a putut găsi nimic care să ngreuneze posiţ'unea martorilor ce avea în contra d-sale, aşa că mare fost desperarea escrocului colectivist faţă cu această descoperire. Groaza lui a fost şi mai mare când d. director al penitenciarului, i-a comunicat că nu ar fi lucru de mirare daca domiciliul seu ar fi strămutat acolo. X Eri po la orele 4 seara, o deputa-ţiune de mai mulţi comercianţi şi oameni politici colectivişti, a mers la d. D. Brâtianu, oferendu-i să intre în partidul colectivist, făcându-i-se toate concesiile posibile. Nu cunoaştem resultatul. X Mai mulţi cetăţeni aparţinând partidului liberal-conservator, vor ţine o întrunire în culoarea de verde în vederea viitoarelor alegeri. Asemenea întruniri se vor ţine săptămâna aceasta şi în cele-l’alte culori. X Precum aflăm e vorba de numirea d-lor Creţu şi Grant, comisari de ci. I, ca inspectori de cl. II pe lângă poliţia capitalei. X D. Melic, noul secretar general al ministerului de culte şi instrucţiune publică, dupe depunerea legiuitului jurământ a luat azi în posesiune noul său post. D. Pake Protopopescu, primarul capitalei a luat buna disposiţie ca cheurila Dâmboviţeî ce au început a se dărâma în unele locuri, să fie grabnic reparate. In curând de asemenea se vor începe şi lucrările pentru iluminarea cheurilor. X Faimosul Simeon Mihailescu va părăsi peste câte va zile capitala pentru a merge la Ialomiţa unde cu tot dinadinsul se va presenta la colegiul al 2-lea de Senat. Cei care credeau că această candidatura este o glumă vor şti că ea este tot ce se porte mai serios. X D. Ion RarJoi, preşedintele tribunalului comercial şi autor a mai multor cărţi juridice foarte importante, a dat la lumină o carte care e resu matul principalelor inovaţii introduse de noul cod de corner, azi în vigoare. Aceasta carte e scrisă in limba franceră şi în ea se găsesc respun-surile şi observaţiunile autorului la cestiune cari formează obiectul programului a Congresului internaţional da drept comercial, congres care se va ţine la Bruxel în luna Septembre viitor. X Azi Curtea cu juraţi din capitală a coudamnat prin contumac pe vestitul şef de bandă -wvram Toader la munca silnică pe viaţă. Mâne se vor judeca două procese de presă. X La concursul în scris pentru baca-lauriat care a început azi s’au pre-sentat 241 de candidaţi. Prima cestiune în scris care s’a dat azi de dimineaţă este «Trainica glorie şi efectele ei» După prânz s’a dat o tbemâ latinească de tradus. Printre cei 241 de candidaţi se află şi 5 domnişoare. X Cu trenul No. 5 de la Galaţi a fost adus azi în capitală cadavrul unui dom Greiner originar de la Varnaşi de profesie comisionar. Acest nenorocit a murit subit intre Chitila şi Bucureşti. D. dr. Alexianu a fost Însărcinat cu facerea autopsiei cadavrului. semnătura convenţiunl, dar se crede cu toate aste < că Sultanul va persista In ideea sa primitivă de a amâna discuţi-unea protocolului după semnătura con-venţiunil. Cercurile diplomatice relevează odi-ferenţaSln atitudinea şi limbagiul lordului Salisbury la Londra şi atitudinea lui Sir White la Constantinopol, în privin-,a convenţiunii Suezulul Lord Salisbury ;>are pe faţa favorabilă, pe când Sir White lucrează pe sub ascuns In contra. Se pretinde chiar că Sir White este consiliarul care inspiră pe baronul de Blanc. Constantinopol, 26 Septembre. — Wuriembergischt-Vereins bank a obţinut concesiunea drumului de fer de la [smidt la Angora. Succesul acestei bănci este socotit ca unul din resultatele întreţinerii ameninţătoare a principelui de Bismarck cu Munir-Paşa. WurtembergischeVereins bank era de altminten-a patronată cu căldură de d. de Radowitz ambasador al Germaniei aci şi de Tewfik Paşa, ambasador al Turciei la Berlin. Atena, 27 Septembre.— Afacerea Sporadelor e pe cale de regulare. Pescarii greci ah fost liberaţi. Cair, 27 Septembre.— Un nod proiect care are de scop de a avisa la mijloacele de căutare a lui Stanley există în Statele-Unite. Nu se ştie daca e datorit iniţiativei private sad a guvernului. D. Chaillelong a primit oferta de adiri-gea expediţiunea. Primim dintr’o sorginte alta de cât a agenţiei, informatiunea următoare : Constantinopol, 25 Septembre. — Săptămâna trecută, un eunuc a ucis cu o lovitură de revolver pe un alt eunuc în haremul imperial. îndată după lovitură, asasinul isbuti sâ pătrundă In camera In care era Sultanul singur şi se aruncă ca un nebun la picioarele sale mărturisindu-l crima. Marele Eunuc sosi aproape îndată, dar nu-şl poate cine-va închipui teroarea nespusă a Sultanului a cărui monomanie de persecuţiune este cunoscută. Sultanul, pentru a pedepsi negăgenţa lor, In privinţa disciplinei, dete ordinul să se aresteze îndată In bloc, asasinul, marele-eunuc, alţi şeapte eunuci şi mai multe personagii printre cari câţî-va şambelani şi un adghiotant. Asasinul osândit la moarte prin dubla sentinţă a Curţii marţiale şi a Şeiku-lislamuluia fost 'spânzurat Sâmbătă Marele-eunuc, şi şeapte eunuci au fost destituiţi şi expediaţi ieri In exil la Medina. Nici odecisiunenu s’aluat In privinţa celor-l’alte personagii compromise, printre cari ar fi şambelanii Osman-Bey şi Raghib Bey. Acest asasinat care pare un simplu fapt divers este considerat aci ca un act foarte grav, pentru că 1) el eaproape sacrilegid faţă cu caracterul sfânt al haremului imperial; 2) el constitue popu-larminte un rău augur; 3) el reînviează monomania de persecuţiunl a Sultanului. Ast-fel se explică severitatea represiunii. Doctorul E. CLEMENT s’a retntors în Capitală ConsultaţiunI de la 5—6 1/2 ore seara. Strada Model No. 3. ULTIMA ORA AGEYTIA I1AVAS Constantinopol, 26 Septembre. — Via Varna —Nesiguranţa continuă In privinţa semnfiturel convenţiunel Sue-zului, Intr’adevăr pe când Sultanul ho-tărea se nu mai subordoneze srmnatura convenţiunii la semnătura protocolului care esplic* articolul zece ambasadorul Italiei remitea Porţii o notă verbală care exprimă părerea că trebue se se reso've lntr’un mod prealabil toate ces-tiunile aferente nu numai la Masuah, ci şi la alte puncte africane şi cere pe lângă aceasta că Poarta se specifice toate posesiunile sale africane atât In m8rea Roşie cât şi în Mediterana. A-ceastă notă pe care o va discuta viitorul consilia ţie miniştri, amână din nod N. A. PAPADAT AVOCAT 15, Str*adLa Doamnei, 15 BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. pdna la 6 seara. Loc separat d'aşteptare pentru fiecare. 628 MISIAMALE IMPERMEABILE penlru învelit producte şi vagoane de transport prima qualitate la d-nu M Littmau Strada Lipscani 10. (944) Ta concurentă- Vend mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor C.T. CHRISTOFOR „LA MARINAR" Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club kilo Zahăr franţuzesc . . Zahăr cubic ..... » Cafea martinică cal. / . » Cafea rio calitatea II . » Lumânări ApoUo ver. 560 gr. Lumânări de lux calitatea / Unt de lemn frances . . kilo Unt de lemn grecesc Orez Turcesc.............. Făina de Pesta calitatea I Făina de Pesta calitatea II Macaroane de Italia cal. I Fidea de Italia calitatea I Măsline dulci............. Ceai Companiei coloniale cutia Rom englezesc .... Litru VINURI I»E MASA ALESE Conservate de mine inpropriele mele pivniţe 1 — 10 1 — 10 4— 3— 20 1—65 1— 40 3 — 2— — 50 -60 -40 1—20 1-20 2- 4— 3-60 Vin negru de Nicorcsti vechi de 4 ani Litru fr. 1 Vin alb de Iiragasani vechi de 4 ani Litru fr. 1. (925) Cu stima C. T. CHRISTOFOE 4 EPOCA — 16 SEPTEMBRE CASA DK SCHIMB 613 ( !. M. F E R NI 0 Strada Lipscani, No. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 15 Septembre 1888 5 0/ Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. rurale 6 0/0 Scris. func. urbane 7 o/O Scris func urbane 5 0(0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 6 0/p împrumutul comunal Oblig. Caseipens. (leilOdob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România» • Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă Cump. Vend. <<63 t &7 1/4 91 | 97 09 ; 99 1/2 105 3/4 106 9b 3 4 97 105 112 106 100 101 93 3 4 94 1/4 63 ' 83 1/2 85 1/2 86 cask m mm casele ci' eociil Km 30 50 1040 240 230 80 1 1 4 1 3s2S 5 r- ir. K e_ •« £ c p ? s ® « ^ 5 3 r® — £ 5 « <3> C « 5: V’a o ^ f re _ o£K jzv ţţ - c vii * a 0.0 u \m OUSTRE SA ISO NS Ti, Calea Victoriei, vis-ă-vis de Palatul negai |PR0C. DS. G. J/E6ER, W. BEHGER SIHNE, STU GSR1 Preturile de vânzare originale ale Fa-biicei dupe mărime. 905 Furnisorii M. M. L. L. Imperatul Rusiei împărătesei Austriei Sultanului din Maroc Regelui din Siam Printzului de Walles. PREMIU I Paris, London, YVien, Liverpool, Manchester, Sjdney, Birming;- ham, Meibourne ele. ele. CASA DE SCHIMB 805 M0SCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele Dimitrie OMka Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România) Bucureşti Cumpără si vinde erecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 15 Septembre 1888 5 % Renta amortisabila 5 % ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni de stat [Conr.rnr.l 6 % „ C. F. R. 5 % „ Municipale 10 fr. , Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 7 % „ ,, urbane G 6 , , 5 % ,. „ ,, laşi 3 % Obl. Serbestl cu prim* im. cu prime Buc. (20 lai] Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prima Losuri Rasilica bombau Act. Dacta-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wab Anslrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiana ,, Ruble hlrtie NB. Cursul este socotit in aur Cump. Vinde 96 3/4 96 97% 96% 99 190 Hi* 86% *30 235 106 106 3/4 9*% 97% 106H 106% 99% 100% 93% 94 1/4 63 (4 3/4 76 •0 a 50 *9 31 4* 55 17 90 1» 18* *U6 21* 124 1*6 100 100% 99% 100% ÎW 270 AGENTURA GENERALA SI DEPOSIT W. STAADECKER, BUCUREŞTI, STRADA SMARDAN 8, ym 787 SE NU CUMfERTI SAU PIiYItYE până când nu aţi văzut marele deposit al d-lul Max Fischer In Galaţi Strada Mare No. 29. tn Bucureşti la d-nu A. L. Patin Magasin de instrumente şi note musicale, Calea Victoriei Pala ul Dacia No 6 unde se găseşte un mare asortiment de instrumente de o calitate garantată şi numai din fabrici recunoscute de bune. Toate pianinilesunt cu construcţiune de fer. coardele americane Incr cişate cu plăci de încordare de bronz sau nichel cu un ton frumos. Acum se găsesc tn depositele mele vr’o 2o piane de toate mârimele, de lemn negru lustruit sad de nuc cu preţuri de 850 iei în sus. Se vinde şi plălibile în câştiurl lunare. închirieri de piane cu preţuri convenabile. Preţu curent ilustrat gratis. BOHVIZ QE BEPÂT UNA DIN CELE MAI BOGATE APE MINERALE li\ ACIDO-CARBOMC CEL Mai CURAT ALCALIC-aCID Dupe părerea autorităţilor compeente apa minerala de «R6pat» întrece prin composiliunea ei fericita precum si in urma conţinutului extraordinar de acicl-carl onic nu numai to itc isvoarele minerale de felul ei din Austro-Ungaria, ci şi multe altele din ten străine, recunoscute îu urma e/ectului lor minunat de cura ca cele mal renumite. Apa minerală de «U6pat» Introdusă numai de vr’o câte-va luni, deja s’a dovedit ca medicament escelent în contra conlurbarilor de mistuire, în contra starei catarholice ale stomacului si ale organelor respiratoare, în contra stârci catarhalo-chronice ale besicei, îu contra nefraigielor (mala-dielor rinichilor), în contra afetiunei reumatismale chronice articulare si musculare, în contra convulsiunilor chromce ale inimei, în contra migrenei (durerea unei părţi a capului), îu contra nervositatei aşa numitei slabi-ciunei iritabile la ipocondrie si isterie; este un eficaciu n-mediu salvator la slăbiciune şi impotenţa intestinelor şi favoriseazâ secreţiunea materiilor maladioase prin iritarea, indemnarea, animarea organelor celor malimportante de secreţiune In corp. Un efect admirabil exerciteazâ la secreţiunea udatului, pe care o sporeşte, şi are prin urmare valoarea diureticei celei mal minunate. Ca borviz, adică băut cu vin s’a introdus de clasele cele mal distinse, care o beau cu plăcere şi o apreciază fiind uu eminent alcalin-acid rece ( 7 ..{» C.) şi în urma gustului s&u pla ul si susţinui piscând pe limba este o minunată băutură răcoritoare. In urma efectului blând ale sărurilor sale se poale bea zilnic făraa impune vr’o esenţială schimbare a dietei. Amestecată cu vinuri acrişoare şi cu ceva zahar formează uu adevărat vin de şampanie, cu zeamă de smeurâ sau lămâiâ şi ceva zahăr dă o limonada prea plăcută şi musoasâ. «Borvizul de Hăpat» se găseşte în Bucureşti la dd. Gustav Rielz la «Steagul Alb», Strada Carol No. 60 precum şi la magaziiiurile cu ape minerale. Pentru respândirea acestei minunate ape s’a luat măsuri d’a fi pusă în vânzare tot-d’a-una proaspătă şi cu preţurile ceie mal scăzute. Depositul general de export G. Giesel (889) Braşov (Transilvania) 300,000 FRANCI Sunt de câştigat într’o zi, cumpărând bilete d’ale MUIEI L0TII.il TUKETI A 112 OtRA VA AVEA LOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SEPTÎMBRE 1888 Plata câştigurilor este garantată de GUVERXUL niPEItAII. OTOMAN TABLOUL CÂŞTIGURILOR: i câştig principal de joo,ooo fr. 300,000 fr. l câştig de . . . . 3ţ,ooo fr. Sg,OOO fr. 3 câştiguri de . . . 10,000 fr. 20,000 fr. 6 câştiguri de . . . 2,000 fr. 42.000 fr. 12 câştiguri de . . . 1,250 fr. 4 5,000 fr. 28 câştiguri de . . . 1,000 fr. 28,000 fr. ţoo câştiguri de . . . 400 fr. 200,000 fr. 550 câştiguri Total 600,000 fr. PREŢUL BILETELOR: 4 bilet .... 5 fr. 5 bilete .... 24 fr. 25 bilete . . . . 4 4 8 fr. 400 bilete .... 405 fr. A. Listele oficiale vor fi trimise franco Îndreptate dupe tragere, fie-cârui cumpărător. B. Or-ce câştigător va îl avisat prin depeşe chiar In ziua tragerel. C. Tragerea va avea loc ia Constantinopoi, la Palatul imperial de Monnaies. D. Pentru primirea biletelor, trebue să se adreseze banii prin mandat postai (che-que) la Directorul comptuarulul comercial 557 grandes rue de Teke 557 (867) Constantinopole (Turque) £ No-2, STB AD A LIPSCANI, N<>- 2 îu facia Itacauiei d-lui IN, loauid £ o-T-S ^ « 0*7 •ef « O «2 0Q.S «s p > s ^ wm» 2. fi •O Să! ă O iND No-2, STRADA LIPSCANI, în Tacia Itacauiei d-lui !N. loanid ■BsansBBBnBBiinKaBBmHi N°- 2 ISdSHBS MARE DEPOSIT DE LEMNAB1EPENTRU CONSTRUCŢIE SI GRINZI^ DE FER lemne pentru foc = M. L. MANOACH No. 153 — Calea Gr ivi tei — No. 153 Staţiunea Tramvaiului 796 A.NUNCIU Sub-scmnalul aduc la cunostinlza onor. public ca din c:iuza dărâmării oladirei din Calea Victoriei No. 4i bis, m ani decis a vinde cu prelzuri efline in total sau in parte, ţoale edccurile si mărfurile din restaurantul meu, compuse din: vinuri albe, negre si tamâioase ca la 11,000 vedre, recoltele anilor 188e pana la cea din urma; ÎOO vedre tzuica, rom. cognac, champagne, diferite litpiernri, rachiu do drojdie. Apoi mobilierul compus din: mese, scaune, oglinzi, tesgnele. tocitoare, canapele, dulapari, butoaie goale de vin. de diferite mărimi, puţine, felinare, lămpi, sticlărie, farfurii, re-citori, servirii de masa. aramarie, felze dt: mese, sor-vete, servicii de unl-de-lemn etc. ; asemenea am de vânzare o pereche de cai vinetzi si unul galben, trăsură, gabriole a, sânii, carulza, saca, cu toate cele necesare, o pompa cu tub de 35 metri, un vârtej de ridicat vase si multe alle obiecte trebuincioase pentru birluri. cârciumi si inen.ij. Dorilorii sunt rugalzi a se adresa sub-semnalului unde pot cumpera chiar d acum obiectele susmenţionate-1. Paraschivettcu, 918 Restaurator Calea Victoriei No. 42 bis, lângă “ ilotol de Englitera. VILA NUMITA BEATRICE vara este de închiriat, situată la (ilaret Str. Viilor No 38. Doritorii a se adresa la d. Da-brovitz Calea Călăraşilor No. 43. OVTT A cu grădină situata la Filaret, este V ÎL ii de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele Intre 4 şi 5 ore dupe amiază 783 «3«i5Bi&»S5gS^S3KEE5iESaăMSS88Bi£5iS£5fc*.3B3BBBBBHraMB8HBtaiBaB INSTITUTUL_FROHLI CH Pensionat de Domnişoare cu opt clase. Studii superioare. Certificatele recunoscute de Stătu, înainte Gt Unaugergasse I, se afiă acum: Vieiui I., Weihburgmasse 18, scara I, cfagiul 2 Durata anului şcolar de la t Oetombre până la 1 Iulie. Orele de consultaţiunl în toate zilele de la 10 până la 4 ore, afară de Dumineci şi sărbători. Deschiderea noului an şcolar, la 1 Oetombre. Programe la Direcţia safl la librăria Meyer I. Singerstrasse 7. COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA (societate anonima) la liege (belgia) No. 3 - BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DIS1RIBUIRE DE APA SI DE GAZ PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil. FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRICŢIE MOTORl HYDRAULICI, STĂ.VILXRE, ROBINETE, FÂNTÂNI, ---GURI DE FUG--- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ SPARGETOR DE COKE, POMPE CV GUDRON încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite mar CASA DE SCHIMB I0NESCU & MARCU Strada l.ipscani IN». 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 15 Septembre VALORI Medalie do argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam I8S3, Anvcrs 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 940 TTpogrrtiQu Zi iar ului,, Epoou' Fonduri do stat român Kenla rom. perpe. 1875 5 Renta rom. omortisab. 5 Renta rom. rur. conv. 6 Oblig, de stat C. F. R.G idem Idem 5 Împrumut Stern 1864 7_. Imprum.Openbeim 1866 8% Agio împrumut, dc oraşe Impr. oraş. Bncur. 5% idem din 188* 5% lm.or.Buc.cuprimeloz/r. 20 Valori diverse Creditul funciar rural 7% idem idem 5% Cred. func. ur. din l!*c-7% idem idem 6% Idem idem 5% Cred. func. ur. din laşi 6% Obl.cas. ponsiun. fr.300 10 Scadenta cupoanelor 1 Ap. 1 Oct. 1 A|). 1 Oct. l Mai 1 Noem. 1 lan. 1 Iulie idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie i lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noem. 1 lan. 1 Iulie idem idem idem idem Idem 1 Mai 1 Noem. Târglib. curs med. 9»b 97 100 D4 86% 50 106 96% 106 101 93 V îl* 280 PE HALUL MAREI-NEGRE l*E HALUL MAREI - NEGRE HOTEL CAROL I STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Eotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate înlesnirile, BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai mullo desluşiri a se adresa către Girantul Hotelului 33. JTERIS. (830) Hotel Carol f, CoiiNtantza. www.dacoromanica.ro Patria Girant responsabil V* P. Gheorghln. T * vU''