ANUL III No. 841 A DOUA ED1TIUNE MERCUR! U (26) 3EPTEMBRE 1888 UMERUL 15 BANI NUMERUL NCEP LA I SI ISA FIE-CAHEI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Bucnresc.l: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru l an 40 tel, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In strelneiate: La toate oiliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢ1UNEA No. 8,—Platza Episcopiei,—No. 8 POCA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU NUMERUL Ui BLItl NUMERUL ANUNCIUR1LE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paria: Agencc Havan, Place de la Bourse, I AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul Si. Ger-maln, \o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI A DMIN1STRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 8 MUSTUL COLECTIVIST PREGĂTIRI ELECTORALE GROZAVA DECADENTA APEL CĂTRE ALEGATORI - — —— — ---—1—’—’ PARAPONISIŢI RESC0ALA DIN DUMBRĂVENI LOGODIŢII Timpul ne-a lipsit penă acum ca se ne ocupăm de un de fapt de aşa putinţă însemnătate ca programul colecvitist. Cele mai frumoase declaraţiuni de principii, făcute de nişte pungaşi vulgari nu sunt un cuvent ca se uităm cu cine avem a face şi ca se le acordăm colectiviştilor favoarea unei discuţiuni de principii. De acea nici nu avem intenţia d’a intra In discuţiunea ideilor coprinse în programul colectivist. Vrem numai se aretăm minciunile grosolane cu care este ţesut manifestul liberal-naţional. Jumătate din manifestul în ces-tiune priveşte trecutul colectivităţei. Pe un spaţiu de 4 coloane aproape săresfaţă pretinsele isprave ale colectiviştilor în cei 12 ani de domnie a lor. Autorii acestei lucrări, care tre-bue negreşit se fie câţi-va viitori pensionari ai Văcăreştilor care s’au deprins se vede în timpul colectivităţei cu falşificarea actelor publice, au ştiut să falşifice cu destulă dibăcie faptele cele mai recente, graţie câtor-va procedeuri destul de iscusite. Din aproape două miliarde de franci, ce s’au cheltuit de colectivişti, fie prin bugetul ordinar fie prin împrumut, a trebuit negreşit să se cheltuiască şi o parte în lucrări care au remas, pe lengă cea l’altă parte care s’a furat. Au trebuit să se comandeze tunuri şi obuzuri ca se fure Angheleştii şi Maicanii, au trebuit se se facă şosele ca să poată fura asupra materialului, Poteca şi Kiriţescu, au trebuit să se facă comande de milioane ca să ia Garada comisioane. Ei bine, cea-ce a rămas nefurat din acele miliarde, este descris cu o minuţiositate rară. Autorul manifestului nu uită să citeze un petic de şosea, o casarmă de dorobanţi o reparare de biserică, etc. In această droae de lucrări publice de amănunt, care nu represintă alt merit de cât acela că colectiviştii nu au furat absolut toţi banii din lăzile Statului, în această înşirare de j lucrări făcute din banii nefuraţi sunt înecate câte va fapte pe care colectiviştii cred că le pot înfăţişa ca o laudă pentru guvernul lor. Iar tot ce nu le vine la socoteală estetrecutcu tăcere. Aşa să vorbeşte de neîncheierea de convenţiuni comerciale, dar nu să vorbeşte de pierderea Basarabiei. Să menţionează pretinsele foloase ale creditelor agricole, dar nu să pomeneşte de sutele de milioane ce a pierdut numai Statul din cauza agiului. Dar chiar acele cile-va fapte, care ni se presintă ca constituind un me- rit pentru colectivitate, sunt falsificate în modul cel mai neruşinat. Aşa citim, între altele,în manifestul în cestiune următoarele rînduri : «E destul se spunem cum am ştiut se resolvăm obligaţiunea impusă nouă de tratatul de ia Berlin, tu privinţa revisui-rel art. 7 din Constituţie; e destul se arătăm cum am ştiut se ocrotim interesele noastre economice ne mal voind se Încheiem tratate de comerţ păgubitoare pentru noi. Indrnsneala acestor oameni nu mai are margini. Iu cestiunea art. 7, este ştiut că proiectul d-lui I Brâtianu prevedea împământenirea Ovreilor, pe categorii, şi numai graţie minorităţei care număra în Cameră o treime de deputaţi, a fost ferită ţara d’a fi inundată de Jidani. Cât pentru faptul că nu s’au încheiat convenţiuni comerciale nouî, aceasta e un neadevăr sfruntat, căci este ştiut că şi azi suntem legaţi prin nişte convenţiuni cu diferite ţări, penă în 1892, şi că aceste conven-ţiunî sunt mai pnţin favorabile de cât convenţia încheiată de conservatori în 1875, în contra căreia au sbierat roşii aşa de mult. Asemenea este ştiut că guvernul d-lui Brâtianu nu a dobândit de la guvernul austro ungar condiţiunile pe care le dobândise guvernul conservator în convenţia comercială încheiată de dânsul, atunci când eram încă o ţară vasală. Dacă au putut se minţă în aşa mod colectiviştii când faptele sunt de faţă pentru a’i desminţi, ’şi poate orl-cine închipui ce minciuni croesc în manifestul lor când e vorbă de făgâduelî pentru viitor. Aci minciunile se ţii lanţ şi fâgă-duelile cele mai banale şi mai înşelătoare se răsfaţă cu o îndrâsneală ne mai pomenită. Când iţi vorbesc de instrucţiunea publică îţi spun lucruri de felul a-cesta ; Instrucţiunea primară se cade se atragă toată îngrijirea noastră ; iar instrucţiunea secundară trebue mai ales desvoltată, cu toate că instrucţia sjperioarămerită deosebita noastră solicitudine. Cât pentru proprietatea, colectiviştii emit idei cam de felul acesta : Trebue făcut foarte mult pentru mica proprietate, fără a nesocoti interesele proprietăţii mijlocii, şi interesând u-ne în deosebi de proprietatea mare. Cu toate acestea noi recunoaştem valoarea şi utilitatea manifestului colectivist. El împrospătează, în a-junul alegerilor, turpitudinile regimului trecut. Luând act de această nouă intrare în scenă a colectiviştilor, ne vom folosi de această manifestaţie a lor, atât de oportună, atât de nemerită şi venită atât de bine la timp. TELEGRA M E AGENŢIA HA VAS Berlin, 24 Seplembre. Principele de Bismarck a declarat, dupe examinare, că textul pretinsului jurnal al împăratului Frederic publicat de «Gazeta Germană» este apocrif. Berlin, 24 Seplembre. «Gazeta Germaniei de Nord» zice că textul pretinsului jurnal al împăratului Frederic convine erori cronologice aşa de grave încât trebue sâ se îudoiască şi de fapte cine-va de autenticitatea sa. Colonia, 24 Septembre. «Gazeta de Colonia» zice în privinţa jurnalului împăratului Frederic că aceste nolite publicate fără ştirea împăratului actual conţin multe inexactităţi. Cercurile bine informate nu se îndoesc că vorba de o operă cu dinadinsul pregătită, denaturată tn adevăratul sSO caracter, iar nu de nişte noliţe care provin cu totul de la împăratul defunct. Berlin, 24 Septembre. Erl, stabilimentul societăţel gerroano-africane din Bagamorzo a fost atacat de Arabi care, cu toate astea, dupe o scurtă luptă, ad fost respinşi, cu ajutorul corpului de debarcadare al corvetei «Lipsea.» A-rabil ad avut 100 de morţi, Germanii nu ad suferit nici o perdere. Calr, 24 Septembre. Două corăbii englezeşti şi un batalion egiptean vor întări garnisona din Sua-kim ameninţată de Sudanezi. Paris, 24 Septembre. D. de Freycinet a primit în timpul di-mineţel pe d.Alexandru Ciurcu pe care l a întreţinut de noua sa maşină de resbel. Postdnm, 24 Septembre. împăratul va pleca mâine la Detmola şi Împărăteasa la Primkenau. Viena, 24 Septembre. Regele Greciei a sosit la Viena. Londra, 24 Septembre. Dupe «Times» Poarta e foarte mişcată de proectele de alianţe matrimoniale între casele domnitoare ale Greciei, Germaniei şi Rusiei. Ea se teme ca aceasta să nu atragă dupe sine noul desmerabrărl teritoriale în profitul Greciei. Solia, 24 Septembre. Principesa Clementina a sosit erl dimineaţa la Rusciuk. Ea va pleca mâine la Varna unde va sta cât-va timp. Sofitr. 24 Septembre. Ziarele continuă a descrie situaţiunea deplorabilă a populaţiunil din Macedonia. Atitudinea guvernului e indiferentă. Sofla, 24 Septembre. Suntem autorisaţ! a desminţi într'un mod formal pretinsul discurs, ce l-ar fl rostit colonelul Mutkurof în faţa ofiţerilor garnisoanel din Rusciuk, discurs ce’l publică câte-va ziare. PREGĂTIRIJŢETOIIALE Azi a apărut in «Monitor» sud forma de aApel către alegători» manifestul electoral al guvernului, iscălit de toţi miniştrii. Peste două, trei zile, va apare mani f estul partidului liberal conservator, Astă seară se întrunesc la clubul conservator membrii comitetului central al partidului liberal conservator, spre a lua primele disposiţiunî în vederea alegerilor. Putem spune, de acum, că se va întocmi un comitet electoral central in Bucureşti, precum şi câte un comitet liberal conservator în fie-care judeţ. Aceste comitete vor întocmi listele de candidaţi şi membrii comitetului central să vor duce prin judeţe să sprijine candidaturile puse de comitetul liberal-conservator. GROZAVA DECADENTA D. Panu, de când şi a publicat programul socialist, nu mal vrea să ştie de nimic, nici chiar de reputaţia sa de om In curent cu oare care lucruri. Articolul sân de erl, intitulat Programul nostru şi conservatorii, de şi poartă iscălitura sa, pare mal mult opera unul şcolar de liced ori a unul şef de atelier convertit la socialism, de cât opera unul bărbat cult şi care s’a gândit la problemele sociale. Bace e mal mult, pe lângă unele naivităţi cu care nu ne obicl-nuisem până acuma, d sa se mal încearcă a fi şi de rea credinţă, atenuând ceia ce era clar în programul sâ£i şi încercându-se a presentasub o formă anodină, pipăratele propuneri ale socialismuluL Culmea însă o atinge d. Panu, când dupe atâtea enormităţi, ia tonul omului superior şi spune ca cu d sa nu merge cu fleacuri ca acelea pe care le spunem noi, cu clişeurl cu care am amăgit atâtea generaţiunL Este timpul să spunem şi noi d lui Panu că nu mal merge cu fleacuri, şi că dacă d-sa este hotarît a reedita toate clişeurile ridicule ale obscurelor foiţe socialiste din apus, apoi ne vom purta cu organul d sale tot aşa cum se poarta organele serioase din apus cu a-semenea foiţe : îl vom ignora cu desăvârşire, sad când ne vom ocupa de dânsul ne vom o-cupa ca de o simpla curiositate. Ca sâ dam cititorilor câte-va ecsemple de cum a început d. Panu se discute, le vom spune, că propunerea de împământenire perpetuă, cu ajutorul esproprierel pentru cauză de utilitate publică, d. Panu o dă ca o întărire a proprietâţei. Despuerea particularilor de averile lor, prin imposite progresive grele o dâ ca foarte ortodoxă, fiind-că Statul are şi acum averi şi proprietăţi, iar intervenţia Statului în cestiunile economice atât de accentuata în cât să se facă marele distribuitor de averi, luând de la unii şi dând la alţi', regulamentând lucruri cu totul private, d. Panu o justifica prin faptul că dacă Statul intervine sâ facă convenţii comerciale de ce n'ar interveni şi mai departe ? Citind asemenea lucruri râmât uimit şi nu ţi vine sâ crezi că d. Panu a putut scrie asemenea enormităR, de care s’ar ruşina şi un elev din anul întâiQ de drept. Alunecarea d-lul Panu pe acest povîrniş puţin glorios este ori-ce s’ar zice o pierdere pentru presa română, şi nu putem sfârşi fără a ne exprima speranţa că asemenea articol va remâne numai un incident fără urmare în viaţa unui bun publicist. APEL CĂTRE ALEGATORI Guvernul a adresat alegătorilor urmâ-torui manifest apârut azi în Monitor: In faţa apropiatelor alegeri pentru Cameră şi Senat, guvernul se crede dator a expune Ţărel vederile sale asupra situaţiei interne şi a reformelor ce ea reclamă. Generaţiei, care ne a precedat şi din care avem încă In mijlocul nostru câţiva represinţanţî de frunte, ’l-a fost dat sâ şl tndepline iscă marele ei program naţional. Puternica aspirare a Românilor spre cultura occidentală a fost satisfăcută în formele el generale. Pe felurite căi şi dupâ diferite idei de partid, a căror diferinţa Însă era adeseori mai mult aparentă de cât reală, premergătorii noştri au fundat Monarchia constituţională a României sub Dinastia victoriosului Rege Carol I. Opera trecutului este terminată. Ceia ce se impune acum generaţiei noastre este organisarea temeinică a Ţârelln lăuntrul cadrului constituţional, Io deosebi regularea situaţiei economice, descentralisarea administrativa şi independinţa magistraturei. In ultimii aul al luptelor parlamentare, cererea acestei opere de reformă, deja prea amânată, s’a produs cu stăruinţă şi ’I s’au indicat şi unele base. Acum în fine a sosit momentul de a concentra activitatea politică asupra reformelor necesare, şi guvernul ’şl-a îndeplinit datoria de a presintă Ţârei pe cele mai decisive, nu sub forma vaga şi nefolositare a unul program de dorinţe generale, ci sub forma precisă a chiar proiectelor de legi elaborate în amănuntele lor' Tendinţa acestor proiecte de primă necesitate, care, după convingerea guvernului, vor trebui să formeze obiectul desbaterilor parlamentare în noua legislatură, se poate resuma ast-fel : Relativ la situaţia economică, cea dintâiu preocupare a noastră a trebuit să fie soarta sătenilor şi a meseriaşilor. Intre dânşii şi elementele conducătoare ale unul popor există o solidaritate de interese, care nu se poate ignora fără o grea răspundere naţională. A stârpi şi a preveni proletariatul în sate şi în oraşe este idealul pe care ’1 urmărim ; şi, dând săteanului toate înlesnirile pu-tincioase pentru împroprietărire, căutând, pe cât atârnă de guvern, a introduce o mal mare echitate în raporturile dintre proprietari şi săteni, precedând la o organisare administrativă, care să pună populaţia la adapo3ul abusuri-lor biuiocraţiel inferioare, credem a realisa un progres serios. Cât pentru meseriaşi şi lucrători, legea asupra meseriilor va stabili Intre dânşii o pu- ternică asociare ce ’I va apăra în contra ignoranţei, a neajunsurilor bâtrâ-neţel şi a accidentelor. In privinţa reformei administrative, prin proectele de lege asupra organi-sărel comunelor rurale şi asupra or-ganisărel administraţiei generale s’a deosebit cu desăvârşire comuna rurală de cea urbană şi s’ad luatde-asupra celei dintâifl sarcinele şi îndatoririle complicate ce o apasă astă-zl şi o Impe-dică a avea o viaţă proprie mal sănătoasă, basată pe interesele el fireşti.— Siguranţa publică greu compromisă se va spori In mod simţitor prin mărirea numărului şi micşorarea circumscripţiilor agenţilor direct însărcinaţi cu paza el şi tot-d’o-dată se va reduce din administraţia zilnică a comunelor acel formalism sec, care nu face de cât a Înlesni abusurile şi vexaţiunile de tot soiul.—Suprimând din organisarea judeţiană comitetele permanente şi In-locuindu-le cu noile comitete instituite pe lângă fie-care căpitănie, cărora li s’a dat un cerc mal larg de acţiune, se va face un pas înainte pe calea adevăratei descentralisârl şi a participărel reale a cetăţenilor la afacerile administrative. Instituirea căpităniilor generale întinde această descentralisare asupra tutulor administraţiilor civile ale Statului, unde astă-zl enorma Îmbulzeală a lucrărilor In biurourile ministeriale face din ce In ce mai anevoioasă o so-luţiune grabnică şi dată în cunoştinţă de causi a diverselor cestiuni. Proecte de legi asupra organisărel comunelor urbane, asupra înfiinţărel unei gen-darmeril, asupra admitere! şi lnaintă-rel tn funcţiunile administrative, asupra perceperel dărilor comunale şi ju-deţiane, în fine asupra modificărilor de introdus în legea actuală electorală comunală şi judeţiană, vor complecta organisarea proectată şi vor forma un cod administrativ coordonat care va căuta a desvolta instituţiunile fără a produce confusia ce ar resulta din o reformă prea radicală. Injustiţie, guvernul propune Corpurilor Legiuitoare inamovibilitatea pentru curţile de apel, pentru preşedinţii de tribunale şi pentru judecătorii de instrucţiune, aceştia în deosebi pentru a fi la adăpost de bănuiala influenţelor guvernamentale. Intră fireşte In vederile guvernului de a întinde inamovibilitatea la toate organele legeî, treptat cu Învăţămintele experienţei, şi de a complecta reforma prin ameliorarea retribuţiunei magistraţilor. Legea pentru organisarea judecătorească s’a mai preocupat a pune la disposiţia sătenilor justiţia simplă şi expeditivă ce nu T-ad putut'o da judecătoriile comunale. In administrarea finanţelor, guvernul 'şt propune a remania unele din imposite pe base mal echitabile, spre a putea desfiinţa acele dări, pe care o-pinia generală le consideră ca mal în-greunătoare şi mal nedrepte, precum taxa asupra rachiurilor şi spirturilor şi taxa de 5 0/o asupra funcţionarilor ; a reforma instituţia creditelor agricole a căror situaţie inspiră legitime îngrijiri, spre a micşora pagubele eventuale ce pot aduce Statului şi spre a le pune tn stare să respundă In realitate la necesităţile cultivatorilor pentru care ad fost create ; In fine, a restabili valoarea monetei fiduciare astă-zl In circulaţie, reslituind datoria provenită din biletele ipotecare şi luând toate celeTalte măsuri necesare spre a scăpa comer-ciul şi creditul public da neajunsurile agiului şi a lmpedica reîntoarcerea sa. In departamentul cultelor şi al ins-trucţiunel publice sunt de o cam dată două mari trebuinţe de satisfăcut. Este întâid îmbunătăţirea soartel clerului de mir; pentru acest scop Sf. Sinod 'şl va termina în sesiunea de toamnă proiectul început pentruorganizareaeparchie-ior; iar o parte a mijloacelor materiale neapărat cerute, se va procura din mo-nopolisarea In favoarea preoţilor mireni a producerel şi vlnzărel unor o- www.dacoromanica.ro 8 ftaas EPOGA — ii 9BPTBMBRR ■ IBM— Iii....... rn MIITIIB ■ biecte necesare cultuluiraligios. A doua trebuinţă urgenta este Întinderea Învăţământului real; actualele gimnasil reale vor fl completate până la 7 clase (s'a şi făcui Începutul cucei din Brâila) şi absolvenţilor li se va deschide intrarea legală la facultăţile de ştiinţe şi de medicină, precum şi la şcoala superioară de poduri şi şosele. O asemenea direcţie dată unei părţi a Învăţământului public de la clasicismul exclusiv de astăzi spre studiele mal practice ne Îndreptăţeşte a spera accelerarea mişcârel e-conomice şi industriale şi lnfrânarea tendinţei spre funcţionarism. Acestea sunt reformele principale pe care ministerul le crede indicate In starea actuală a Ţârei. Rămâne acum ca d-v. d-lor alegători, să hotărâţi prin representanţii ce ’I veţi alege, dacă primiţi — In tendinţa lor generală — aceste idei de reformă, fără de care, după convingerea noastră, Ţara va cădea In nişte lupte sterile ce vortntârzia propăşirea şi Întărirea naţiunel. Făcând acest apel, ne adresăm cu încredere la cugetul Înţelept şi cumpătat al poporului român. Bucureşti, 12 Septembrie 1888. Th. Roselli, I*. 1*. Carp, T. Muio-rescu. Al. SIL beiu, General Uarozu, AI. Germani, Al. Alurghilomnn. «0.1LA DE Ll_ milAVEM Vocea Botoşanilor dă următoarea relaţie interesanţi, privitoare la revolta din Dumbrăveni. Vom da orelaţiune amănunţită dar exactă asupra acestei rescoale spre a curma o dată orl-ce inexactităţi, exagerări ca şi toate informaţiunile greşite cu care s'ad indus în eroare ziarele Capitalei. In plasa Şiretului s’a observat da mult o mişcare prinţi'» săteni după cum nu se bănuia p’alocurea. Ni s a spus, îndată după aplanarea mişcărilor din Valahia, că agenţi anume veniţi s’ar fl coborât la cutare staţiune de drum de fer, ar fi întâlnit săteni lucrând la câmp şi le-ar fi vorb t; apoi afl Intrat prin sate şi aşa mal departe. Sub prefectul a fost imediat îacunoştiiu-ţat a fi cu atenţiune şi prea vigilent spre a descoperi cele ce se petrec, a raporta imediat prefecturel, trimiţând pe orl-ce agenţi provocatori Înaintea justiţiei. Respunsu-rile sale au fost stereotipe că nimic nu se petrece, că totul e în linişte. De-odatâ un număr de 30 locuitori, sunt acum două iunf, din câtuna Simmicea, comuna Dumbrăveni, s’ad presentat la redacţia noastră şi s’au plâns că el ca reser-viştl sunt urmăriţi pentru preslaţiune, In timp ce după lege, fâcăud parte din res-boiul de la 1877 -78 sunt scutiţi. Mergând împreuna cu căţi-vadinel la prefectura, a fost uşor a ’l convinge că pentru plata dărilor de care erau scutiţi prin lege, el nu sunt urmăriţi. Atunci plângerea lor aluat o alta fază; el Începură a cere pământuri. S’a cunoscut tndalâ că exista o agitaţie şi dânduli-se consilii prudente, locuitorii s’au retras. Nu mult după aceasta isbucneşte o altă mişcare mal obiectivă; se semnalează tot în această plasă, în comuna Brehuieş-til. Prefectul făcând dreptate locuitorilor, liniştea s’a restabilit. EraQ vexaţiunile primarilor colectivişti care exasperaseră pe săteni. Vine apoi, în o formă mal acută, miş- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (7) VVALTEIt SCOT f LOGODIŢI SAU CONETABILUL DE CHESTEK 11 (Urmare) Nori de fum Itnpedecad vederea, şi şi vesteai! apropierea şi pustiirele Bretonilor. Peste puţinii ajunse scutierul sâii cel mal iubit, care sâ miră de căutătura posomorită a stăptnulul sed; căci nici o d ita n’o văzuse mal strălucitoare de cât În vremea bătăliei. Scutierul ţinea In mână cascul baronului, care n’avea de cât să’! pue pe cap spre a fi pe deplin Înarmat. — Denis Moro't, zise bâtrlnul cavaler, toţi vasalii şi feuditaril noştri ad sos’t } — Toţi, nobile domn, afară de Flamanzi. — Leneşii 1 pentru ce sâ întârzie a-tâl ? Rea e politica care Invoeşte unor oameni noi să se aşeze la holare. i Ca şi c&il lor, mal buni el sunt pentru I carea de la Corni, tot din această plasă. Mergând prefectul la faţa locului cu o mal mare greutate de cât la Siminicea şi la Brehuiescl, a putut restabili liniştea. Sătenii amestecând plângerea lor contra primarelul cu acea de cerere pentru pământuri, an trebuit a se mărgini la cea d'ântâl pentra ca dreptate să li se facăşi liniştea să se restabilească. Aci se semnalase ca instigator Învăţătorul sătesc. Despre toate aceste mişcări, sub-prefec-tul n’a ştiut nimic, n’a putui ale pretn-tâmpina şi nici a raporta ceva în privinţa agitărilor locuitorilor. Pe neaşteptate, când totul părea intrat In cea mal mare linişte, prefectura e în-cunoştinţată că locuitorii din Dumbrăveni s’aQ răsculat; ai! intrat tn ograda arendaşului, i-a luat plugurile şi s’ad dus pe câmp să tragă brazde şi să ’şl împartă pământul. Ordine severe au fost transmise şi de Ia centru ca să se desfăşoare forţe suficiente pentru ca mişcarea să se ’nâduşe tn ger-mine fiind. Prefectul păşind la faţa locului In unire cu colonelul, comandant al regimentului de dorobanţi, şi intrând In mijlocul sătenilor ce erau adunaţi In număr ca la600 — 700 locuitori din diferite cătune şi chiar comune până şi din judeţul limitrof, Do-rohoiO, ad început a se esplica cu el, spre a cunoaşte cauza acestei aglomerări. Din vorbele lor reaşia că vor pământuri, că la urmă sn mulţumiatt ca prefectul sâ le dea o declaraţiune scrisă şi subscrisă de el cum că li se vor da pâmenturl şi că arendaşul nu va pune plugurile sale s’are înainte d'a li se imparii lor pământuri. In zadar au fost toate consiliile date, toate declaraţiunilecâ guvernul e pecale d’al împroprietări pe moşiile Statului, dar că trebueşte o lege şi după forme. — Destul de zece ani ne purtaţi tot cu vorbe, striga mulţimea, nu mal putem aştepta. Intr’aceste prefectul e chemat la staţiunea VereştI spre a convorbi telegrafic cu primul ministru ; sătenii nu ’l lăsau să iasă din mijlocul lor. In fine după multă greutate, de şi forţa armatei era la distanţă, prefectul a putut ase strecuraprin-tre el, fără a face uz de ea. Reîntors, ziua vinea spre declinul săd, liniştea trebuia restabilită înainte de sosirea nopţel. Se semnalase chiar că sosesc şi alţi locuitori, retardataril ce ’şl dăduse Întâlnire. Colonelul Maca,tn urma consiliilor şi a parlamentarilor date şi avute cu locuitorii văzând că aceştia se obstinează şi nu vor a se împrăştia, se pune In fruntea regimentul ii sed şi face somaţiunl repeţite, faţă fiind procurorele şi judele instructore. După soma iunele orale urmează cele cu batere de tobă şi sunete de trompetă;lotuş rezerviştii mal cu deosebire încurajau pe cel l’alţl la resislenţâ, spunendu-le că n’aU voe sâ dea focuri. Se dafi salve de puşti, dar nici o mişcare. Atunci colonelul Maca având deja espe-rieuţa acestor rescoale din Valahia unde operase spre calmarea lor, dă ordiue artileriei călăreţe ca ’n rând câte trei se înainteze In mulţime spre a se ’mprâştia. întâia şarjă remâne fără efect. La a doua şarje, căpitanul Zamlirescu, carele avea comanda artileriei se pune tn fruntea soldaţilor, şi prin o evoluţiune dibăcie reuşeşte a împrăştia pe revoltanţl şi al dispersa în grupuri mal mari ori mal mici, dupe cari intervenind infanteria ’l asediâ între puşti şi ’i arestâ. Atunci se produse o panică Intre locuitori, tncep cu toţii a fugi, sar gardurile s’ascund prin ogrăzi, case şi atenanse şi din totalul numer să arestează vr’o 120 locuitori. Imediat liniştea a fo9t restabilită, fără ca o picătură de slnge sâ se 11 vărsat, fără ca o zgârietură sâ ae fi produs. Trebue se recunoaştem că acest resul-tat fericit nu ’l datoriei de cât tactului şi prudenţei prefectului.de cât esperienţel şi energiei colonelului Maca, de ctt cura-giul şl abiiitâţel căpitanului Zimllrescu. Cea mai mică imprudenţă comisă cit de puţina impacienţă de s'ar 11 aretat, ar fl avut de resultal sute de cadavre lăsate pe stradele satului Dumbrăveni. Mulţumită acestora nici un esces s’a produs,nici o iri-taţiune nu s’a manifestat. Pâstrlnd cu toţi un slnge rece, o pacienţâ şi o prudenţă demnă de toată lauda, am putea vedea că cea mai Impunătoare rescoalâ s’a putut potoli tn un mod attt de Tericit precum p« aiurea nu s’a întâmplat. D’acum începe rolul justiţiei. Intre cel arestaţi ad figurat şi doi cetăţeni din Botoşani: arhitectul comunei, d. C. Argenti şi un fost comisar al colectiviştilor, d. G. Pelrescu. Nu Intrăm înadiscuta culpabilitatea ori inocenţa a nici unuia; afacerea fiind pendinte la justiţie, presa trebue să păzească o strictă rezervă spre a nu se ’nfiueaţa cursul justiţiei în nicl-un mod. Atâta ştim că ’n timo ce redactorii Sentinelei reclamau p’aceştl doi preveniţi ca raporttrii ziarului lor, declaraţiunile inculpaţilor erau că să dusese la vânat In satul Dumbrăveni. Instrucţiunea fiind absolut secretă, nimic n’a putut transpira, dar In urma in-terogatorelul judele instructore i-a depus p’ambil în arestul preventiv al judeţului. Rolul însă de arhitect al comunei şi acel de reporter de ziare ni se par cu totul incompatibile, atât zicem şi trecem înainte. Mulţi din cel arestaţi aîl fost eliberaţi. Ceea ce reese din declaraţiunile sătenilor, făcute chiar la arestarea lor, ecâ primarii, perceptorii şi unii învăţători chiar i-a trimes la Dumbrăveni pe oameni ca sâ ceară pământuri. Mal mult: sosind prefectul în Dumbrăveni, se spune, că chiar vâlâjeil i-a strtns, ziceudu-le c’a venit prefectul sâ le Imparlă pământuri; c’odaiă acolo adun iţi s’ad găsit alţii cari punându-se In frunte i-a reţinut şiaft vorbit în numele lor, fără ca el sâ fie ştiut, ce-va şi farâ să fi venit cu un scop de revoltă. Despre toate s’ad raportat ministerului. Astâ-zl liniştea e comp ect stabilită şi ne mirăm că unele ziare din capitală dad ştirea ca din surse oficiale că sătenii s’aii răsculat d’a doua oară la Dumbrăveni. Acesta fiind purul adevăr In răscoala sătenilor de la Dumbrăveni ’l aşternem aci spre a Împrăştia orl-ce alte relaţiuni ine-sacte, exagerate ori de rea credinţa făcute. Ne abţiuem de la orl-ce comentarii; dorim însă că autorii revoilel se fie descoperiţi. Justiţia are suficiente elemente d'a putea pune mâna pe firul conspiraţiunel surde ce agitâ ţara şi să ne dea liniştea la care avem dreptul d’a pretinde. Trecută şi această ocasiunefârâ a se reprima răul In chiar sorgintea Iul, ne putem aştepta la mari calamităţi. Atâta zicem şi încheiam pentru astă-datâ. INFORMATIDNI Eri s’a pronunţat, In fine, comi-siunea senatoriala aleasă pentru a se pronunţa asupra acusaţiunilor formulate in contra ex-generaiului Anghelescu. Şişe membri din cei şapte aleşi s’au pronunţat pentru trimiterea d lui Anghelescu Înaintea curţii de casaţie. Singurul care a fost în contra dârei în judecată, pe motivul că nu vede probe suficiente de culpabilitate, a fost colectivistul Meitani. Pe lângă că o mulţime de colectivişti de frunte nu au putut fi înduplecaţi de a figura în comitetul colectiviştilor, ca Prinţul D. Ghica, dd. Ion Câmpineanu, Radu M hai, Gostinesco, etc, aflam că chiar cei care sunt trecuţi în comitet nu sunt puşi cu oonsimţimentul lor. Aşa putem declara că d. An. Sto-lojan a fost pus în comitetul colectivist fără consimţimentul seu. Aseară o întrunire intimă a avut I03 la d. Gogu Cantacuzino la care ati asistat vre o zece colectivişti de căpetenie. In această întrunire s’a discutat linia de conduită a foilor colectiviste în timpul campaniei electorale. Un colectivist a declarat că nu au ce cestiuni se exploate în vederea alegerilor. S’a decis însă ca în lipsa altor cestiuni se se exploateze : Cestia răscoalei ţăranilor. Grevele. Şi cestia dinastică precum şi campania de uneltiri stiăine, etc. Nu mai Încape îndoială că cu a-semenea arme vor reuşi colectiviştii în alegeri. In privinţa dârei in judecată a căpitanului Stănciulescu aflam că justiţia militară adescoperit că pe ltngă deturnările de bani, mituire etc. căpitanul Stănciulescu afalşiflcat chiar nişte registre. Ziarul «lalomiţeanul»scrie în ultimul său număr că d. Petre Grâdiş-teanu a mers la Călăraşi nu ca să facă o întrunire publică, ci pentru propriele sale interese. Mâine vor pleca la Sinaia d-niî Miniştrii Al. Marghiloman, M. Gher-mani şi Carp, Câsătoria d-lui N. Fleva şi a d-neî Slăniceanu va avea loc Ia sfârşitul acestei luni. Această căsătorie se va face la Sinaia. -££- A. S. Principesa Clementina de Cobourg a plecat aseară la ora 5 cu un tren special la Varna. Principesa Clementina a fost însoţită de d. Nacevic', de colonelul Patrov şi de prefectul vilaetului Rus ciucului. DSN DISTRICTE DAM HO VITA Citim In «Ordinea» din Târgovişte. O vizita In ziua de 9 curent, a sosit tn oraşul nostru d. General I. Em. Florescu. La gară a fost primit de peste 70 de orăşeni din cel mal notabili şi toţi a-legStoril In colegiul I-id. De mult nu s’a văzut o asemenea primire străină de amestecul poliţiei şi de acel falş en-tusiasm care făcea gloria coleclivităţef. Toţi cel de faţa ’l au însoţit până la domiciliul d-lui Prefect Deşliu, unde i se preparase primirea. D. general se găseşte şi azi Intre noi şi continuii este visitat de lumea din oraş şi din toate părţile judeţului, ce-rându’i sfaturi şi poveţe. Ii urâm bunâ-venire şi’l rugăm asta cât de mult Intre noi. Hoţii colectiviste descoperite ele ci.prefect Desliu Sunt vre o doul ani, spune «Ordinea» de când la Prefectura localâ aproapa orl-ce bani intrai!, fie publici fle particulari, tn loc sâ se trimeată la destinaţie,să făcuse obiceid a rămânea In pungile amploiaţilor. D. Deşliu, Prefectul judeţului,găsind că n’are destul de lucru cu Îndreptarea altor rele moştenite de la colectivitate, s’a apucat să răscolească arhiva, şi constatând mai multe sustracţiuni de bani a făcut ca imediat să se verse la destinaţie de către deţinători, iar pentru ca obiceiul să nu prindă rădăcini, a destituit pe registratorul Prefecturel asupra căruia figurau mal multe sume trimeţându’l şi înaintea justiţiei spre a se lămuri chestiunea, dacă volnic este un prefect sau un guvern venit numai de câte-va luni, să strice nişte obiceiuri care s’au practicat necontenit In interval de 12 ani sub un alt guvern. LEGE Asupra clrcuniscripliunilor si or-tfanlsarel administrative [Puoiect] Domnilor Miniştri Printre reformele care se impun azi serioasei atenţiuni a guvernului, una din cele mal de căpetenie este, după pârerea mea, aceea legilor noastre administrative. Cn toate modificările cares’aOadusîn mal multe rânduri legilor administrative, o practică destul de lungă a arătat lacunele legislaţiunel actuale. In starea de azi a le-gis aţiunel nu e nici o lege care se stabilească atribuţiunile administrative, propriu zise, ale agenţilor administrativi; de asimenea raporturile tntre diferitele instanţe administrative sunt refl şi Incomplet regulate. Rnsultatul unei asemenea stări de lucruri nu putea fi de cât slăbiciune de acţiune şi lipsă de lucrare coordonată. Proeclul de lege ce am onoare a vă pre-sintaesteun început de organisare şi de coordonare; el este oare-cum menit a pune jaloanele şi a pregăti, pentru legiuirile de detalia, cadrele acţiunel. De şi prin el se crează noi circumscripţiunl şi noi rota-giurl administrative, am fost călăuzit în elaborarea lui de tendinţa d’a modifica, pe cât se poate mai puţin, legislaţia astăzi In vigoare, pentru a nu aduce, tn mersul zilnic al afacerilor, d’o dată o prea mare perturb iţiune, şi pentru a nu lovi In interese legitime prin legi stabilite In moravuri, deprinderi şi relaţiuni locale existente. Pornind din acest punct de vedere, am căutat a nu modifica de cât acele părţi care s’ad părut mal esenţiale. Menţinând participarea cetăţenilor la gerarea afacerilor administrative locale, ca un element salutar de deprinderea la viaţa Statului, proectulde iege actual caută se îndrepte inconvenientele pe care o practică de mal bine de 20 de ani le arătat tn organisaţia noastră judeţiană. Aceste inconveniente sunt Împovărarea budgetelor judeţiane cu cheltuell care nu sunt făcute într’un interes curat local. Greutatea de a găsi în cele mal multe judeţe un personal suficient cu ştiinţă şi a trage la plug, de cât pentru ori-ce ar cere foc şi viociune. — Şi cu toate aceste, daţi’ml voe a vâ spune, că sunt In stare une ori sâ facă mari îndatoriri. Wuham Fiammock acela e om sâ lovească ca şi ciocanele teascului seu. — Da, o cred, şi sâ va bate şi el când n’o avea încotro, Morolt; căci plecare pentru arme nici că are, şi e moale şi încăpăţînat ca şi un catâr. — De acea e bun de pus, el şi cu al lui, faţă In faţă cu Galezil. Firea lor resvratitoare şi Îndărătnică poate sâ oprească pe acea sburdalnica şi pornita a pnmejdioşilor noştri vecini, cum silesc stâucele pe valurile mării sâ se sdrobească de neclintita lor temelie Ascultaţi! Aud pasul lui WiikinFlam-moek. care urcă treptele turnului încet ca şi un călugăr care sâ duce la biserică la toaca întâia. In adevăr, sâ percepea sgomotulunul mers greoiu.şi puţin după acea Flamandul să arătă la uşa care dădea Intrare pe platforma, turnului Wukin Fiammock avea o armură strelucitâ, frecată cu o tng ijire ce vădea cursţ-nia poporului sed, şi de o gr utate şi de o grosime In do -gâ nu prea obieiuuitâ. Dar improtiva uzului Normanzilor, era mt dă pesle tot. nu vedeai pe ea nici înfrumuseţări nici auriturt. Cascul sed seu mic nu avea cozoroc, şi te lăsa sâ vezi un obraz plin şi rotund a cărui trăsuri neînduplecate vorbeau de un sânge rece neînvins. In mâni avea un bugdugan mare de fer. — In sfârşit al venit, domnule Flamand ! zise castelanu. Z-u, mi sâ pare că nu te-al prea grăbit sâ vil la locul Întrunire!. — De, ertare, răspunse Flamandul, amfost nevoiţi sâ aşteptam doar s’or încărca In care postavurile şi lucrurile noastre casnice. — Pe carrle voastre ? Dar câte aţi adus cu voi ? — Şase, nobile domn. — Şi câţi oameni le-aii îatovărăşit ? — Dol-spre-zece, viteze domn. — Ce 1 numai câte doi oameni da car 1 De ce v’&ţl îngreuiat ast-fel ? — Nu vâ fle cu banat, Incâ o dată, nobile domn, preţul ce dăm tovărăşii mei şi cu mine mârfuri'or noastre ne ademeneşte a le apăra cu trupurile noastre. De am fl fost siliţi sâ ne lăsăm postavurile In prada hoţilor ce-lora, nu vâd de unde nevoea sâ mal venim aice pentru a le da prilej de omoruri pe lângă prâdaciune. Vâ dau cuvlntu med ca nu m’aşl fl oprit de cât la Glocester. Cavalerul privia meseriaşul Flamand, Căci artisan era VV kin Fiammock, cu aşa mirare şi dispreţ la un (loc, că furia nu mal Încăpea Intre ele. — P. nlru prima oară, zise el, aud o fiinţă cu pâr la bărbie mat lurisind făţiş mişeli-ai. — Nu ast fel de Înţeles ad avut vorbele mele, răspunse Flsmmock cu cel mal mare sânge răce; gata sunt ori când sâ @6 bat pentru a’ml apSra viaţa şi a- verea, şi daca am venit aice, unde şi una şi alta sunt tn ptimejdie, e dovadă ca nu’ml e frică. Dar asta nu tmpedecă sâ nu facă mai mult o piele nevatamată de cât una găurită. — Hal, bate-te şi tu cum ştii, numai te bate binecu br.ţele aceste greoae dar vlnjoase ; dupS cum sâ arată, nimenea nu va sta fără sâ aibă de lucru. Vâzut’aî din lepădăturile cele de gal-lezl ? Stema lui Gwenwyn fâlfăe ea desfăşurată ? — Da, da. am văzut fălfăind In aer balaurul cel alb, şi doar cum sâ nu’l recunosc, dacă a fost cusut In ateliul med. Raymund se posomori Intr’atât la astă veste, că Denis Morolt, pentru ca să nu bage de samă Flamandul, găsi cu cale să’I vorbească de altele. — Pot să’ţl fâgaduese, zise el lui Fllammock, că îndată ce conetabilul de Chester va sosi la noi cu lânceril Iul, vel vedea veutila’ţi lucrare, balaurul cel alb, sburând mal repide de cât a sburat vr’o data svtrice ta. — Trebue ca el să sboare înainte de sosirea Conetabilului, Denis Morolt, zise Bort-nger, de nu, va sbura fălos peste cadav-rile noastre. — Pe Dumnezeu şi sfânta Fecioara, striga Moro t ce vreţi să ziceţi sir cavaler ? Nadajduesc că n’aveţl de gând ! sâ luptaţi cu Gallezil înainte de a nu sosi conetabilul ? Tăcu o clipă, dar princepând foarte bine privirea hotftrltă şi mâhnită ce’l aruncă stăpânu-sed drept res-puns la întrebarea lui, mal zise Inca o dată cu glas mal vioid şi mal grăbit : — Nu sâ poate să aveţi aşa gând, nu puteţi cere să părăsim acest castel de atâte ori aparat de noi împotriva lor, ca sâ ne batem In câmp deschis două sute cu mii şi mii de oameni — Cugetaţi bine, scumpe stăpâne ; şi o Indrâsneală ce nu mal e de vârsta voastră, să nu Întunece fala de cumpătare şi de ştiinţă ostăşească ce aţi dobândit cu atâta măreţie. — Nu’ţl voi bănui că te rădici Împotriva proiectului med, zise cavalerul normand ; căci ştiu ca vorbeşti ast-fel numai din dragostea ce ai pentru mine şi pentru al mei. Dar aşa trebue, trebue să ne luptăm cu galezil peste trei ore, saa ca numele lui Raymund Beren-ger să fle şters din spiţa neamului sed. — Ne vom lupta dar, dar nobi e stăpâne, ne vom lupta; n’aveţl teamă ct Denis Morolt să vă dea sfat mişelesc când e vorbi de luptă. Dar ne vom lupta cu el sub zidurile castelului, pe când Wilkin Fiammock cu vestiţii sel arcaşiva sta la meterezuri ca sâ no apere aripele şi să Îndeplinească lipsa numărului. (Va urma). www.dacoromanica.ro i / > ,7" '■ » s jă • *\ ; ă nrurw—i EPOCA — ii SEPTEMBRE cultnrft, pentru a îngriji tn cunoştiinţâ de causft de interesele ce ’l sunt încredinţate. Formarea în cercul restrâns al judeţelor noastre de clici şi coterii locale, care nu pot îl de cât dftunâtoare bunel admi-nistratiunl a intereselor judeţului. Imposibilitatea de a avea tn toate judeţele, mal ales tn ceea ce priveşte oamenii speciali, un personal de execu(iune destul de bine pregătit. Greutatea de a supreveghia şi controla toate acestea mici administratiunl de la centru. Lipsa de mijloace budgetare suficiente, cu care judeţele se poată Întreprinde toate îmbunătăţirile de care ap nevoe. Pentru a remedia la aceste neajunsuri proectul de lege, menţinând neatinsă circumscripţia actuală ajud lelor şi existenta lor ca persoane ju-idice, creează, sub numele de capitami generale. 11 circum-scriptiunl noi, compuse din două până la patru judeţe. Ideea care a predominat la creearea a-cestor noi centruri administrative a fost aceea a unei adevărate descentralisârl, a cărei foloase 'ml s'aQ părut multiple. Decpovârând guvernul central de nămolul afacerilor curente, aprop ând interesele de autoritatea unde’şl vor căpăta deslegarea definitivă, resolvarea diferitelor cestiunl se va face şi ma' răpide şi cu mal multă cunoştinţă de cau-să, punându-se ast-fel în practică maxima : on gouverne de loin, cn adminislre de preş. Pe lângă acestea, crearea acestor noul circumscriptiunl administrative aducând după sine, precum, resultâ din economia legel de fată, o concentrare a miljoacelor financiare puse la dispositia acestor căpitănii generate, ele vor putea executa lucrări publice importante, face căi de co-municatiune, clădi spitale, stabilimentele de învăţământ şi de bine-facere, ceea ce este în neputinţă d’a face azi fie-care judeţ, cu resursele insuficiente de cari dispune. Căpiteniele generale vor pu ei asemenea o'ganisa mal bine unele servicii importante, cari trec prin proectul de fată în sarcina lor, putând găsi cu mal multă uşurinţă un personal apt pentru aceasta. Dacă mal adaug că, prin înfiinţarea a-cestor circumscriptiunl, localităţile cele mal însemnate din tearâ vor lua un puternic avânt, fie-care din ele devenind un centru mare de activitate şi de viată provincială, cred că am arătat în câte-va trăsuri generale foloasele pe cari teara le va putea trage din această nouă organisa-ţiune. La basa organismului administrativ, legea de fată creează, ca ultimă circumscrip-tiune administrativă, ocolul în capul căruia este un agent numit comisarul de ocol. înfiinţarea acestui agent este necesitată de două consideratiunl importante: In primul rând, proiectul de fată suprimând sub-prefectii, cari, din causa întin-derel prea mari acircumscriptiunel lor actuale, nu se pot achita de cât într’un mod cu totul insuficient de obligaţiunea ce le impune legea de a supraveghia comunele rurale, atributiunile lor trebuiaQ încredinţate unul alt funcţionar, care să fie în-tr’o situaţie ast-fel în cât să poată exercitaţii mod eficace această supraveghiare. Pe de altă parte, prin proectul de lege, pe care’l am elaborat, relativ la organi-sarea comunelor rurale, primarul rural, fiind descărcat de toate atribuţiile pe cari le exercită azi ca agent administrativ, rămânând Însărcinat numai cu admistra-rea intereselor comunale, era indispensabil a crea un sgent căruia să i se încredinţeze aceste funcţiuni. Acest agent este comisarul de ocol, care, având pe d’o parte atributiunile subprefectului de azi, iar pe da altafiind ultimul agent de executiune al puterel centrale, şi care fiind pus în capul unei circum-scripliuul mici, şi prin urmare lesne de supraveghial, va putea să| aducă mari şi reali servicii mersului regulat al adminis tratiunel. Aceste sunt, d-lor miniştri, în trăsuri cu totul generale, basele pe cari am aşezat proiectul de lege rela'iv la circumsciip liumle si organisarea administra iva, rescr-vâudu’mi a face o analisă complecta şt detailată In expunerea de motive care se va înainta Corpurilor legiuitoare. Vă rog, în acelaşi timp, să bine-voitl a mă autorisa să presint acest proiect Cămărilor viitoare, după ce voia fi oblinut înalta aprobare a M. S. Regelui. Ministru de interne, TH. ROSETTI. (Monitorul Oficial) PARAPONISIŢII 1 In numărul al doilea al ziarului Ialo-mi(eanul care apare In Cilâraşi am citit articolul de fond intitulat «Paraponisiţii» şi semnat da d-1 Grigore Chri-senghy membru al partidului liberal-conservator. In acest articol d 1 Chrisenghy se o-cupă de clasificarea şi denumirea par tidelor politice din localitate. începând prin declaraţiunea ce guvernul a făcut Ia venirea sa Înaintea camerilor că : Va fi un guvern de îndreptare, iar nu de ttesbunare ; d-sa vorbeşte de o cores-poodeţâ a unul opozant dm local tate publicată In coloanele Democraţiei In care opozantul In cestiune are aerul de a revândica pentru sine şi grupul şefi titlul de «Conservator» D-1 Chrisenghy termină apoi foarte bine articolul aefi prin următoarele a- precierl pe care le împărtăşim cu totul: 0 dată aceste fapte expuse, revin la chestiunea mea şi Întreb: în ce partid am putea clasifica, şi ce denumire ar putea primi grupul opozitiunel din localitate? Se fie el oare part zanil regimului liberal-colectivisll Ferească Dumnezeii 1 răspund mal top.— N’am fost colectivişti tn viata noastră. Nu vedeţi că noi ne plângem că colectiviştii stau In slujbă 1 — Se fie junimiştii Nu ; căci sub acest guvern afi perdut slujbele.— Se fie liberali disidenţii El nu afi fost In stare a se manifesta ast-fel.— Ce se fie atunci? AU găsit deslegarea prob'emei; el şi’aU zis : «Este incontestab 1 că după alegeri conservatorii vor veni la putere, deci dară cu Dumnezeu înainte: «Suntem Conservatori•>. Pentru cinstea !n»ă şi demnitatea partidului conservat or socotesc că el nu se pot numi ast-fel; căci conservatorilor nu se deschid coloanele ziarului colectivist Dermcra-lia cu care se întreţine zilnic o polemică din cele mal acute. Conservatorii nu aU băgat mâinele în budgetul colectiviştilor. Conservatorii nu aQ servit de agenţi electorali al guvernului trecut.—Ce denumire politică mal rămâne dară opozanţilor din localitate? In vocabularul politic nu se mal află nici unul. In vocabularul obştec însă se găseşte unul care este cel adevărat, câcl se potriveşte cu starea lor de nemulţumire în momentul de fată: «Paraponisiţii» iată denumirea lor. Manole Marin, pavator ; I. Dragumirescu, zidar ; N. Pelroscu, tâmplar ; Anton Rft-dulescu, zidar ; Tanase Petrescu, zidar ; Năuca M rcu, pavator ; Stan Adam, pavator ; Matache Grigoriu, du'gher ; M. Flo-rescu, plumbier de gaz şi apă ; Ghe. Flo-rea, pavator ; Radu Ştefan, zugrav ; Preda Nitâ, ferar ; Martin Simbranl, pavator, D. Corbu, zugrav ; Friedrich Fritz, mecanic; Nec. Grigorescr, dulgher ; Jdan Boret, turnător de fontă; N.Ioan, dulgher; C. Stefănescu, dulgher ; NităConstandin, pavator; I. Zâhărescu şiloan Pen-u, plura-bierl de gaz şi apă ; Ioan Pârvulescu, pavator; Cos. Ionescu du’gher ; State M. Hristescu, plumbier ; Dum. Nerulafi, dul-hg»r ; Vas. Dumitresu, dulgher; Ioan Mihail, pavator ; D. Popescu, dulgher ; Coslache Ionescu, dulgher; Hristea Rusu, dulgher. Comitetul Societătel Cooperativa din Bucureşti aprobă protestul de mai sus şi certifică semnâturele dinei în număr de Gi. Preşedinte administrator Al. S. Pappadopulo. ... .. .Al. Brătescu. Vice-preşedintl \ G Rosnovanu. Secretar, Chr. Grigorescu. h T EDITIUNE SOCIETATEA COOPERATIVA DIN BUCUREŞTI D luî redactor al ziarului «Epoca» Am văzut în diferite ziare, cad. Dimi-trie Butculescu ’şi arogă titlul de Preşedinte al Societate! Cooperatorilor şi 'şl dâ aerul că d sa este representantul tuturor Societăţilor Cooperative din teara, spunând în toate părţile că în numele Societăţilor Cooperative a luat iniţiativa ca să fie representantul Cooperatorilor la Exposiţiunea universala din Paris. Acest fapt şi această procedare a d Iul Butculescu este cu totul necorectă şi şi iata pentru ce : Mal tntâifi d. Butculescu nu mal re-presmtă Societatea Cooperativă fundată In 1882 încă diu anul 1884, când a fost înlăturat din PreşidenţiaSocietăţel căci nu voia se dea socotelile Exposiţiunel şi a diferitelor încasări ce se făcuse,nici pe re a cheltuit banii Încasaţi din re mise. loterie, exposiţiune şi din adţiu-nele emise în numele Societate!, care se afli şi azi In suferinţa pe piaţă. Apoi d. Butcu'eseu va fi cerut In judecata de Societatea noastră Cooperativa ca să dea actele, averea, bani!, obiectele şi insignele Societăţeî. Prin urmare râfi şi fără cale se mal intitulează Preşedintele Cooperaţi vei din Bucureşti. Este adevărat ca d-sa a Înfiinţat din nou o societate numită Cooperativă şi a pus tabla Societăţeî noas-tre fundată din anul 1882, dar aceasia este o curioasă procedare personală a d-sale, căci acea Societate estelnfi n-ţată acum din nou şi nu este fundată tn 1882. Adevărata Societate fondată In 1882 şi adevăraţii el membri suntem noi, care cel mai mulţi suntem de la Începutul Societăţeî, şi dsci noi protestăm contra faptului d-lul D. Butculescu şi de -clarâm că d-sa nu are dreptul să se servească da titlul de Preşedinte al Societate! Cooperative din Bucureşti, mal a-les când nici la acea Societate care s'a fundat acum nu este d-luî Preşedinte, şi ast-fel ’şi a arogat un titlu pentru care va fi răspunzător câtră noi faţa cu justiţia, de unde resultă că nu putea trata pentru noi la comitetul Exposiţiu-nel de oare ce noi Însărcinasem deja pe Preşedintele nostru ca să trateze cu Comitetul naţional român de sub pre-şidenţia principelui Bibescu. Vă rugam dar d-le redactor, să binevoiţi a da publicitate acestui protestai nostru şi apriimi dinainte mulţumirile noistre penlru reproducţia lui In coloanele stimabilulu' d 'oastra ziar. Ioan Râdulescu, dulgher; Marin Anas-tasiu, tâmplar; Iancu Ionescu, dulgher; Dum. Pa vel, tâmplar; A"him Păunescn, dulgher; Cir ci Dumitru, zidar; Paul An-ghelescu, leracotar; Dum. Guşifi, pavator; Pavel Iordache, rotar; lanache Costanlin, dulgher; Johan Romcr, constru :tor de trăsuri; L. Stefănescu, constructor de trasuri; C. Niculescu, dulgher; Alex. Georges-u, mecan c; N. D. Simuiescu, tâmpla-; Bucur Gieorghe, zidar; Ghiţă Grigorescu, tapi-ţer; Niţâ NicoUu, tâmplar; G. Vasile, pa-valor; Sava Zemoneacu, ferar; NitâNeagu, pavator; Stei. Constantinescu, scul^tor-mobilier; G. T. Cobirâşanu, dulgher; A Soloinoncscu. zidar; C. Alexandresou, legilor de cârţ1; G. Siănescu, tapiţer; loniţâ NâsLăsescu, dulgher; Ilie Diricâ, tâmplar; Alex. Piu vier, inginer, Ştefan Ionescu, zidar; Marin Stoian, zidar ; Mih. Davidescu, tâmplar; V. Lepădatu, plumbier de gaz şi apă; Am onoare a vâ comunica tn reaumat şi partea veniturilor şi cheltuelilor. Venituri Pentru mişcarea fondurilor şi orl-ce ramură de venituri pe 11 ani şi 6 luni de la 1 Ianuarie 1877 până lai iuliu 88 am format alâiuralal ttb'ofi comparativ litera B. desvo tâtor despre toate operaţiile însoţit de 13 anexe prin care s« constată că încasările sunt de Lei 150 097.812.19 Se adaogă soldul de la 1 Ianuarie 1877 « 379 483.95 PRIMĂRIA. CAPITALEI REFERATU COMIS1UNEI REGISTRATA LA NO. 34657 din 12 iulie 1888 Asupra gestiunei avere! comunale de către fostul consiliu comunal, s’a înfăţişat referatul de mai jos pe care consiliul comuna! actual va li chemat se’l discute într’una din cele mai apropriate şedinţe. Domnule Primar Domnilor Membri Conform invitaţii făcută de d. primar prin adresa No. 23 05 din 4 Iulie a. c. iu basa voiului consiliului dm şedinţa de la 1 Iulie, am procedat mal înlâiu a constata starea împrumuturilor, care dupe aieluralul tablou lilera A îusoţit de 7 a-uex se se represiuta ast-fel: Împrumuturile nominale sunt de 72,350,000 fel iar electivul este de 62,562,500, ia care mai adiogâudu-3e proceut-le de 65,548,912 50/00 In letal iei 137,898,9l2 50/oo, dtucare seazâudu-se lei 31,262,000 sumele achilate precum şi lei 4,400,000 resiul din împrumutul dm 1869, mal remâtie de plata capete şi procente lei 102,236,912 50/00 iar a-nuit8.(,de anuale suni de lei 3,l57,uo0. Priu reducerea emisiunilor aceslor im prumui uri,Primăria a avui o perdere de lei 9,787,5 O afara de premiu, comisioane şi Uitările eheltueli, iar anuităţile cre-câud diu an tn au s’a ridicat aproape la j muu Iute diu venitul bugetar. Ye puuem iu vedere d-lor Membri că cu această moşleuire.de Împrumuturi aţi primit Primăria. laia dar d-lor Membri cum s’a operat aceste împrumuturi: 1. Împrumutul de 15,150,000 lei făcut în anul 1881 de Casa de Depuneri pe termen de 60 ani cu doDâuda de 5 0/o drept asigurare. S’a afectat laxele.iioui ţacci sele) Iu acest împrumut nu se poale precisa anuităţile, platindu-se numai procentele de 5 0/o şi aceasia numai din causâ că nu s’a formal tablou de amortisarejast-l'el că acest împrumut stă încă descins şi că prin sistemul numai de plală de dobânzi în timp de 60 ani, s’au ridicai procentele la o enorma suina de 45 milioane 450,000 si capitalul «Ic Prunei 15150000 va stea sunt d-lor membrii, constatările făcute asupra trnprumulurilor, lucrări foarle grele şi care s’a săvârşit toir un timp scurt, şi pe care nici comisiumle nici inspecţiile din trecut nu le-a constatat aşa tn d»tali(i. Vâ mai comunic d-lor membrii că prin Compturiie generale nu exista datorie puberă. lutru cât priveşte situaţiunea rămăşiţelor sad gâsit cu lotul tu n-gligenţă, în cit de la anul 1879 nu s’afi mai ţinut seamă de dânsele, Irecându-se prin compturiie anuale numai sumele încasaie. Mal mult, rămăşiţele nu numai că n'afi fost urmările la timo, dar nici nu s’a ţinut compt de dâns le. prob < că rămăşiţele se urcă la 0,047 548 Ici |ie când in reeistrete emu pi abilii e ict figurează dc incaşul numai IciJj 101.782. Causa estecaunite din venituri sau trecut fictive si tn cursul anului sunt supuse la scăderi (vezi tablou litera E ) ^ Este de neapărat că la formarea corupturilor generale pe viitor sâ se formeze un bilanţ de datorie publică, trecânilu-se la activ, rămăşiţele şi ori ce sume, a-vere a Primăriei, iar la pasiv, sume,<* cş se datoreşte. www.dacoromamca.ro Total « 150.477.296.14 Cheltueli Pentru parteacheltueli'or am format a-asemenea alăturatul Ublofi comparativ litera C. cu 13 anexe prin care se constată respunderile de « 149 9 >3 809.02 Sold Casei la 1 Iulie 88 Lei 523 487.12 Trehue se vă mat comunic d-lor membrii, că împ-umutul de 15.150 000 lei prin legea diu 10 Iuliu 1878 se prevede a S8 în trebuinţa în urmâlotreie lucrări : Canalisare» oraşului Lei 1.500 000 Exproprieri « 1 000 000 Aducerea apel « 2 95 '.000 Distribuirea apel « 3.200.000 Canalizarea « 4 500 000 Piatră cubică din carierile Române safi din slrâinătate pentru pavage. « 2.000 000 15 150 000 T it prin acea lege la art. 5 se mai prevede : «rrimarul, ajutoarele şi membri consi-«liulul, care ar ordona ridicarea banilor «proveniţi din acest împrumut, de la casa «de Depuneri şi iar întrebuinţa afară de la «destinaţia lor, vor fi pasibili fie care în «parte de penalitatea prevăzută tn codul «civil pentru deturnări de bani publici.» in loc d’a se respecta legea şi cel îndrept a se feri de răspundere, din contra, că pe.ilru canalisare şi rectificarea Dâmbo-viţelîn loc sâ serheltuiască 1,501,00 > dupâ lege, s'nu ehrllnit 4l8l,1l52 cu un plus de 2081112. Asemenea pentru exproprieri în oc sâ se cheltuiască, 1,0s 1 Financiare I ambru Vasile-cu. (ss.) Secretarul Comisii V. I. Popescu. ULTIME INFORMAŢII» Astă seară, la Întrunirea dela elu bul conservator, se va alege un comitet electoral central compas din 7 membri ai partidului libsral-con-servator. * D. Radn-Mihiiu îşi va pune candidatura la colegiul i de Gemeră al judeţului Neamţ. * Erî a fost ohiemut la cabinetul No. 2, ex-inspectorul de poliţie Musce-leanu pentru a i se lua ultimul in terogstoriu privitor la escrocheria pe care a comis-o, luănd de la d. Gheo-ghe Ion-sm suma ds 380 lei pentru ca se’l s-ape de puş :ârie. D. judecător de instru ţie întrebând pe Musceleanu ce are se res-purizâ în apărarea sa, acesta a răs-pur s că e victimă politică ! Procfsul escrocului Musceleanu va veni probabil în ziua fie 2 Oc-tombre. * Demisiunea d-lui Daniel Kiriţescu prefect al judeţului Argeş, a fost primită de către d. ministru de interne. * D. Petre Carp ministru de externe pleacă astă seară la Botoşani. *• D. General Ipătescu se află de azi în capitala. D-sa va pleca mâine la Sinaia unde va fi primit de M. S. tlegele. X Aflăm dintr’o sorginte autorizată cum că guvernul bulgar a reuşit se facă un împrumut de 1,000,000. Această sumă în mare parte este data de trei bancheri din Bucureşti şi unul de la Viena. Convenţia de împrumuta fost semnata a-l’hltâ-ieri la ltusciuck. X Comisia de Stat-mnjor însărcinată cu facerea planului a pârţei de sus a Moldovei, s’a reîntors în capitală. X D. Mtiorescu ministrul cultelor şi instrucţiei publica a adresat profesorilor întregului învăţământ secund tr o circula răţprin care le a-rată în ce mod vor trebui se fie făcute pe viitor promoţiele elevilor. X A. S. Regală, Principele de Walles soseşte în capitala Joi 22 Septembre, A. S. va merge însoţit ded. Carp ministrul de externe şi Sir Lascelles ministrul Angliei la Sinaia chiar în acea zi. X Colectiviştii n’au înţeles că se vor face ridicoli dacă vor candida la viitoarele alegeri. Ast fel, de pretutindeni aproape se anunţa candidaturi a oamenilor cari au susţinut colectivitatea pe un timp de 12 ani, şi cea ce e mai curios, e că pretutindene caudidează persoanele colectiviste din cele mal compromise, şi mai patate. Ast fel din PReşti ni se anunţă că vest tul Dimanosa şl va pune candidatura la colegiul îatăiu. de acolo. D. Stanian de asemene. D-nii Chiroulescu fost prefect şi N. Cămârâş seu fost senator, ambi colectivişti îşi pun candidaturele lor la Ialomiţa. Pentru acest scop aceşti doi colectivişti ou visitat a-l’altă ieri judeţul Ialomiţa şi oraşul Calaraşi unde au declarat că candidateaîă. X D. Gealep ajutor de primar al comunei R.-Sărat şi-a dat demisiunea din acel post pe ziua de 10 Sjptem-bre pentru a’şi pune candidatura pentru viitoarele alegeri. De asemenea şi a dat demisiunea şi d. Murguleţ membru al comitetului permanent din judtţnl Bacău. X Azi a fost ascultat de către d. judecător djinstrucţie Papp onor. colectivist ArRt Fotino. Interogutoul traficantului de la Ef >ria Spitalelor Civile a durat doue oare apioape. Când Fotino a eşit din cabinetul d-lui Papp, avea aerul foarte turburat. D. Fotino va fi chemat şi Joi Înaintea d-lui jude de instrucţie. X Aflam că d. locotenent N. Armă-şeseu acela care a denunciat în Iunie trecut ministerului de resboiu hotiele severşite la Reg. 5 de artilerie din Piteşti, a fost arestat la 9 & le rorentei şi depus îr„ închisoarea militară din Craiova spre a fi trimis în judecată, pentru a fi cercetat a-supra greşelilor sale de militar şi om, ftrâ se i se articuleze un o.apet de acuzaţie... De va fi aşa, faptul e foarte regretabil şi îndreptăţeşte o legitimă indignaţie. X Azi a fost tragerea la sorţi la secţia a doua a Curţii de Apel, a membrilor care vor presida biurourile e-lectorale la alegerile viitoare. Au eşit : D. Budişteanu pentru Ialomiţa ,, Chivu ,, Muscel ,, Cantacuzino ,, Dâmboviţa ,, Cireşeanu ,, Prahova ,, Gr. Burca ,, Ilfov ,, Populeanu „ Vlaşca ,, Sehina ,, Teleorman „ Ghica „ Argeş ,, Poenaru Bordea,, Argeş Au mai eşit pentru Ilfov pentru diferite secţii dd, Cerkez, iorgulescu, Dobrescu, Cuculi şi Stoicescu. Tablou! însă pentru judeţul Ilfov nu e complect de oare ce are se se mai tragă la soiţi şi câţi-va membri de tribunale care şi aceştia vor presida diferite secţii din capitală. Un d. consilier a remas se conducă lucrările Curţii pe timpul periodei electorale. ULTIMA. ORA AGENŢIA IIA VAS Londra, 23Septembre.—DupS Daily News. regele Belgiei pregăteşte o nouă expedRiune sub ordinele lui Baker pentru a merge spre căutarea lul Stan-ley. Paris, 25 Septembre.— Se vorbeşte de logodirea principelui George al Greciei cu fiica ducelui de Ch&rtred, 4 : KPOQA — 14 SEPTEMBRE ’afciimrW Wiii i n i CASA UE SCHIMB 613 I. M. F E R M 0 Strada Lipstsani, No. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 13 Septembre 1888 6 0/' Ronta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 6 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. rurale 6 0/0 Scris. func. urbane 7 o/° Scris func urbane 5 OiO ScriB. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei iO dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Romlnia» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini au st r iaci Tendinţa foarte fermă Cu mp. 963 4 SD 99 105 3 4 9b 3 4 105 1/2 100 93 3 4 *3 85 1/2 130 50 1040 240 23') 80 1 1,4 1 '/4 2i 8 Vend. 97 1/4 9* 99 1/2 106 97 106 101 94 1/4 83 112 86 235 55 1(50 250 240 90 1 1 2 1 1/2 209 CASE DE mim meri ll din Strada Roselti No. 18, Sub. Staicu LfllMvbCl din causa de strămutare la ţară. Preţui moderat. CASE DE miAT din Str. Clemenţei )l, şi locul din C1SELE CU LOCUL LOR Str. Biserica Amzel No. io. A se adresa Strada Polonă No. 8. IOAN A. RH ETOREDY AVOCAT ] a înfiinţat un biurou de avocatură şi notariat Str. Academiei ap. Ore de consultaţiun! de la 8—io şi seara de la 6—9. 9)9 NOUL BIUROU DE INFORMATIUNI N. 6, STR4DA FRANCLIN, N. 6 — Alături cu Palatul Ateneului — Sub-semnatul aduc la cunoştinţa onor. Public că am deschis un Biurou pentru plasarea servitorilor, adica: guvernante, profesoare, bone, îngrijitori de moşit, logofeţi, maşiniştl. morari, bu-caterese, jupunese. feciori, doici şi ori ce servitori pentru menagiu. Rugam ca cererile din provincie se poarte a-dresele desluşite pentru a se putea satisface în tocmai cererile. (9)t) D. Pnnaitcscu De închiriat si \ Cazare chiar de acum două perechi CASE DIN CALEA VICTORIEI 171 compuse fie-care din 7 camere de stăpâni, bucătărie, cameră de servitori şi pivniţe; asemenea şi tunelc de sub ambele case se închiriază aparte, precum şi apartamentele din curte. De venzare CASELE DIN STRADA COIYIETU 13 compuse din ii camere de stăpâni, bucătărie, spălătorie, camere de servitori, grajd, şopron de trăsuri, pivniţa, două grădini, curte spaţioasa. t UN LOC SITUAT SOSEA GROZĂVEŞTI în apropiere de gara de Nord în mărime de 17 pogoane se vinde în total saO parţiial. Doritorii de a lua cu chirie şi cumpăra mobile de mal sus se vor adresa strada Cometu t3. sa» Polona 75. (9)2) casadinStrada Polonă No. 104, compusă din 9 camere pentru Stauân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cai, şopron pentru trăsuri. 723 P A lUTCHE mobilate şi nemobilate de în-U fi. iii £ Rlli climat cu luna In Calea Victoriei No. XI. 500,000 FRANCI Adresatt-ve pentru*aceasta tara intarzlere prin scrisoare la Compluarul Comercial, 557 Urande Rue deTeke, Constanlinople, Turcia. 929. DE ÎNCHIRIAT DBVE1AR8 MOŞIA STAOT Cfi situată la o oră do viitoarea gară Momeşti. Avănd puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fftneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cărciurnâ pe şoseaua Bacău Momeşti, lăngă fabricile ele gaz. Doritorii se vor adresa ia d na Catinca Cru-pensiti, in Roman pentru or-ce lămuriri. 776 nouă hectare vie şi obratie si- ____________ luate pe dealul Oltului alături cu via Golesc u de la Dragâşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. DE ARENDAT 1890 înainte, moşia Pietrişu din dislr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4, I. N. Alexandrescu. de la 23 Aprilie 1889 moşia ___ _ _ill Lalosul şt Dobricenî din j udeţuTVaicea pe cinci sau mai mulţi ani. MOŞIA PARAD-BOIA proprietatea d-l Vo- sile Mislescu, se vinde de veci cu condiţiuni foarte avanlagioase. Întinderea 1225 pogoane. Pământ bun, acarete şi gara pe moşie. A se adresa pentru condiţiuni la d-nul avocat din Târgu-Jiului: Ghcorghc Stoccscu. (879) CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No. 8, fn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei claciir Bancei Naţionale (Dacia-România) B uouresti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 13 Septembre 1888 Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stal [Conv.rur.] „ C. F. K. ., Municipale Casei pen.s. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 7 % ", urbane 5 % 1» 11 11 5 % ,. ,, ,, lasl 3 % Obl. Serbestl cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losuri Basillca bombau Act. Dacia-llomânta ,, Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Austrluc Mărci germane Bancnote francase ,, italiano ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotii in aur Cump. Vinde 90* 100 90 3/4 90 . 99 85* 430 108 90 H 105 * 9954 93 H 83 70 45 49 48 17 145 4u8 144 100 99* 400 88* 435 106 3 37* 106* 100* 94 1/4 83 3/4 80 50 31 68 40 100 418 146 100* 100* 470 RECOMANDAM LEGA TORIADE CÂRTI * Mo3? 1 m L STRADA BISERICA IENEI No. 10. CASA BISERICEI OINTR'O ZI BUCUUESTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, asemenea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. MARE DEPOSIT DE X X XI X» § X@X§ X 3CS LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE SI GRINZI DE FER = LEMNE PENTRU FOC = M. L. MANOACH No. 153 — Calea Grivitei No. 153 Staţiunea Tramvaiului -qfi sx—...=ZXex — X CASA DE SANATATE X X Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti X Din nou reorganisatâşi arangiatâ In modul cel mai complect, având angagiaţl pe cei mal distinşi medici din Capitală, casa este pusa în plăcuta posiţiune de a oa bolnavilor, cea mal deosebită îngrijire. Primeşte în căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie; Se paate esecuta ori-ce operaţie; Se fac consultaţiunl medicale atăt pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie. Se dau consnltiţtunl în toate zilele între orele t2- 6 p. m. de că re d-nul Ur Drugescu, care se află în permaneuţă In inst tut. O moaşă fostă internă la institutul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boalelor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte în institut. Aici se mal allâ un aparat do tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru hydoterapie. (908) Director, V. Lăntescu —X— ' ~ 300,000 FRANCI Sunt de câştigat într’o zi, cumpărând bilete d’ale Ml HEI LOTERII TURCEŞTI A 112 OARA VA AVEA IOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SIPTf MBRE 1888 Plala câştigurilor este garantată de GUVERNUL INFERAIL OTOMAN TABLOUL CÂŞTIGURILOR: i câşltg principal de joo,ooo fr. 300.000 fr. 1 câştig de ... . 2ţ,ooo fr. 25,000 fr. 2 câştiguri de . . . 10,000 fr. 80,000 fr. 6 câştiguri de . . . 2,000 fr. 18,000 fr. 13-câştigurI de . . . 1,250 fr. Iu,0410 fr. 28 câştiguri de . . . 1,000 fr. SB.OOO fr. 500 câştiguri de . . . 400 fr. 800,000 fr. 550 câştiguri Total 600,000 fr. PREŢUL BILETELOR: 1 bilet .... 5 fr. £ bilete .... 81 fr. 85 bilete . . . . 11 îi fr. 1O0 bilete .... 405 fr. A. Listele oficiale vor fi trimise franco Îndreptate dupe tragere, fie-cărul cumpărător. B. Or-ce câştigător va li avisat prin depeşe chiar In ziua tragerel. C. Tragerea va avea loc la Constantinopol, la Palatul imperial de Monnaies. î>. Pentru primirea biletelor, Irebue să se adreseze banii prin mandat postai (che-que) la Directorul coniptunrului comercial 557 grandes rue de Teke 557 (867) Constantinopole (Turque) A PA DE DINŢI A LUI F£ O T TT E de un renume universal, depărtează imediat- orl-ce durere de dinu precum şi mirosul urât ai gurel şi este remediul cel mal eficace pentru conservarea dinţilor. Singurul deposit pentru România. AUX QUATRESAISONS CALEA VICTORIEI 72 proprietar: MAX BEUREXDT COMPANIA UNIVERSALA A CANALULUI INTEROCEANIC DE PANAMA Preşedinte si Director : D. FERDINAND DE LESSEPS ÎMPRUMUT DE 720 MILIOANE împrumut nutorisat de Guvernul Republice! Francese prin legea de Ia 8 Iunie 1888 si conform prcscriptiunilor legei de la 21 Maiu 1836. Vlnzare publică de zece mii obligaţiuni cu loturi, a 370 fr. fle care. — Producând 15 franci pe an, plătibi^ semestrial: la 1.Decembre şi 1 Iunie, In fie.-care an. Rambursabile prin Ioturi snu cu 400 franci, deci ori-ce perdere este imposibila. A doua tragere va avea loc la 15 Octombre 1888 cu câştigul principal de LISTA CÂŞTIGURILOR CE SE VOR TRAGE IN FIE-CARE AN: 6 trageri pe an, de la 10 August 1888 până la 15 Iunie 1913. — Antâia tragere la 16 August 1888 3 loturi de 500,000 fr—3 loturi de 250,000 fr.-O loturi de 100,000 fr. etc. etc. CASA DE SCHIMB I0NESCU & MARCU Strada Lipscani Xo. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 13 Septembre 15 Octombre 15 Decembre 15 Februarie fn ici franci franci franci 1 lot de 500,000 1 lot de 500,000 1 lot de 250.000 1 lot de 500,000 1 1 n 250,000 1 n 100.000 1 100,000 1 100,000 1 2 loturi a 100,000 2 loturi a 10,001 20,000 2 loturi a 10,000 20.000 2 loturi a 10,000 20,000 2 2 » a 10.000 40,000 2 5,010 10,000 2 9 5,000 10,000 2 n 5,000 10,000 2 4 » 5,000 10,000 5 » 2,000 10,000 5 b 2.000 lO.OoO 5 2,0'0 10,000 5 7 1) 4,010 10,000 50 a 1,000 50,000 50 a 1,000 50.000 50 n 1,000 50,000 50 80 9 1.000 50.000 15 Iunie franci 1 de 450,000 100,000 luri a 10,000 20,000 . 5.000 10,000 . 4,000 10,000 » 1,000 50,000 16 August franci 1 lot de 500,000 1 » lOt.OoO 2 loturi a 10,000 40,000 2 . 5,000 10,000 5 » 2,000 10,000 50 » 1,000 50,9000 VALORI Scadenta cupoa nelor Târglib. curs med. Fonduri de stat român Renta rom. perpe. 1875 5% 1 Ap. 1 Oct. 97 Renta rom. amortisab. 5% 1 Ap. 1 Oct. 97* Renta rom. rur. conv. 6% 1 Mai 1 Noem. W9 Oblig- de stat C. F. R.6% 1 lan. 1 Iulie idem idem 5% Idem Împrumut Stern 1864 7% 1 Mar. 1 Sept. Imprum.Openheim 1866 8% 1 lan. 1 Iulie 140 Agio Împrumut, de oraşe Impr. oraş. Bncur. 5% 1 lan. 1 Iulie 86* idem din 1884 5% 1 Mal 1 Noem. 96 lm.or.Buc.cu primelozfr. 20 48 Valori diverse Creditai fonciar rural 7% 1 lan. 1 Iulie 106* idem idem 5% idem 97 Cred. func. ur. din Buc-7% idem 106* idem idem 6% idem 100 idem idem 6% idem 93 3/4 Cred. func. ur. din laşi 5% idem 83* Ohl.cas. pensiun. fr.300 10 1 Mai 1 Noem. 240 Pe an: 366 câştiguri cari se ridică la 3,390,000 franci 4 Trageri pe an, de la 16 August 1913 p$na la deplina amortisare 2 loturi de 500,000 franci — 2 loturi de 25,0000 frânei — 4 luturi de 100,000 franci, etc. etc. A VIS IMPORTANT Trebue să notăm gerea de la că la tra- Furnisor al Curtzi Regale. 904 15 Octombre 1888 s’au adâogat escepţional între cele l’aite acele două loturi principale: Unu de Unu de 500.000 100.000 franci franci cari la tragerea de la 16 August 1888 au căzut asupra obligaţiunii nevândute publicului. Această decisiurie lăudabilă face onoare consiliului de ad-ministi aliune a Canalului de Panama şi va fl fără îndoială apreciata de onor. public. etc. etc. etc. Rambursarea celor 400 franci si plata câştigurilor sunt garantate prin un deposit de renta francesa si de titluri garantate de guveanul frances, conform termenilor legei de la 8 Iunie 1888 art 1, paragraful 4). Prociul vânzarei este 370 fi*. k>a.ni gata sau 380,50 joia. trifoii cum urmeaza: Dscriind. adică în acelas timp cu cererea franci 150 1- iul) 2- lea, Versământ 150 franci 3-lea » 60 » 4-lea » 45 »> 5-lea >» 45 » 6-lea )) 45 » 7-lea » 45 » de la 5 la iONoem. 1888 cu deducere de interese câştigate de40/0pe an de la 5 la 10 FVbruarie 1888 idem, idem de la 5 la 10 Maib 1889 idem, idem de Ia5 la 10 August 1889 idem, idem de la 5 la 10 Noembre 1889, deducâdu-se interesele de 4 0/0 pe an_ Total 59.18 43.44 43.10 42 60 41.18 fr. d. O o Î-. xj r: a * 380,50 A 3-a tragere va avea loc la 15 Decembre 1888 ^CÂŞTIGUL PRINCIPAL 500.000 FRANCI IN AUR îndată ce primele două vărsăminte adică 150 franci aur vor fi efectuate, cumpărătorul primeşte o obligaţiune originala, purtând semnătura direcţiunel Companiei Universale a Canalului de la Panama şi cu care va lua parte singur la trageri şi la totalitatea câştigurilor Cererile insolite de 150 franci aur de obligaţiune (in bileca de bauca dune cursul ei, mandat postai sau cehia vedere) Irebuesc adresate cât de curând si cel mai târziu înainte de 15 Octombre 1888. Moniteur de la Chance Universelle la Viena (Austria) „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI Printr’aceasta aducem la eunoş-tinţa amatorilor că în palatul nostru din strada Doamnei Xo. 12 se găseşte de închiriat cu începere de la Sf. Dumitru viitor un local penlru restauraţi une şi 2 prăvălii toate iluminate electric. A se adresa pentru informaţiunl mal detaliate la secretariatul direcţiunii în orele de biuroQ 10—12 a. m. şi 2—7 p. m. Direetiuuea generala DOCTORUL SALTEK MEDIC ŞI CHÎRURG De la Facultatea de medicina din Viena Specialist în boalele Syphllitlce pe care le trateaza tntr’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiuni de la71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p m. Strada Fortuni Xo. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi. Se primesc bolnavi in pensiune. 814 MERSUL TRENURILOR CALEI FERATE ROMANE Valabil de la 20 Maiu (15 Iunie) 1888 i Bucuresti-Focsani-Boman 2. Koinaii Focşani-B «ciircxti Aretarea trenurilor Aretarea trenurilor Acc. Persoane Pla. Acc. t Acc. Persoane Pla. Acc. p.mdiru. dim. dim. p.m. p.m. a.m. bucur. Nord pl. 10 10 8,60 7,30 6,35 4,4»> Roman plec. 11 11, 5 Ploesli SOS. 11.49 10.44 9,16 8,02 6,59 Bacau sos. 11,56 12,15 plec. 11,44 10,34 6,25 plec. 12, 4 14.25 buzeu SOS 1,12 32,20 9.16 Marasesti sos. 1,56 2,47 plec. 1,37 14.30 9,41 plec. 2. 3 3.15 It.-Sarat SOS. 4,44 1,19 10,50 Focşani sos. 2,30 3,44 plec. 2,27 1.22 plec. 2,34 3,47 Focşani SOS. 3.19 2,15 R.-sarat SOS. 3,44 4,40 p.m. plec. 3.54 4,19 plec. 3,46 4,43 ll,50 Uarasesti SOS. 3,50 2,46 Buzeu sos. 4,10 5.34 14,55 plec. 3,56 2,59 plec. 4,30 5,44 a.m. 14,36 liacau SOS. 6.64 ,6.42 Ploesli sos. 6 7,35 2.33 plec. 5.59 5,32 plec. 6.10 8 10,48 2,58 10, 7 Roman SOS. 6,69 6,40 Bucur.Nord sos. 7,25 9,35 11,50 4,3511,35 dim. p.m. dim. p.m. a.m. p.m. p m. 3. Bncnrextl-VCrclorova STAŢIUNI Armarea trenurilor Fulg. Acc. I’er. Mixle Rueu.nord. pl. Tilu Piteşti sos. plec. sos. plec. sos. plec. T.-Soverin sos. plec. Vârciorovasos. Slatina Craiova p.m. p.m. am-4, 5 7, 1 8,15 6, 7 8,10 9,36 6,40 9,21 11,7 6,24 9,2611,42 8, 4 11, 7 1.20 8.10 11.15 1,29 9,27 12.34 9,33 12,41 14, 4 3,45 12. 6 3,31 12.28 3,63 3,14 3,47 7,21 7,19 7,45 a.m. a.m, p.m. p.m. 2.45 4,07 5.45 p.m dim. 9 ,17 1.40 2,10 p.m 4. Vâreiuruv»-Bucureşti STAŢIUNI Aret. trenurilor Fulg, Arc. Per, l’er. Verciorova pl. T.-Severin sos. plec. Craiova sos. plec. sos. plec. sos. plec. Tilu Buc. Nord sos. Slatina Piteşti p .m. 3.44 3.44 3,48 6,12 6,62 8,17 8.27 10.44 10 47 lt 1,46 1i,50 a.m. a.m. dim. 14,55 8 1,16 8,26 1,19 8,40 3,54 12, 5 3,59 12.28 5,16 2,18 p.m 3,45 4.15 4.40 8.40 p.tn 6.24 7,05 7,1 8.44 9.45 2,28 4,46 5,11 6,56 8,15 a.m. p.m. 9,50 11,34 12,50 p.m 1>. Bncur.-Ginrglu STAT1UN1 Bucur, nord pl. Filaret sos. pl. Comana plec. Giurgiu sos. plec. Smârda sos. Aret. trenurilor Ful. Persoane 5,40 8 5,30 8.15 5,45 8.30 6 6,21 9.17 10,11 10.16 7.10 10,21 6.44 7,40 7.45 7,50 9. tMoesti-Predeal p.m- dim. dim. 6, 9 9,38 8,19 7, 1 10.44 9,40 7,62 11.41 10,16 8,30 11,53 10.31 9.10 14,35 11,08 p.m. p.m. a. m 140. .tturusesti-Gulati Ploesli plec. Câmpina cinaia sos. plec. Predeal sos. ti. Giurgiii-Biiriir. Bucur.-Feteşti 1 8. Fetenti-Bucureşti Aret trenurilor S'l AT1UN1 Arat. iren. Arat Irc. Ful. Persoane Persoane persoane Smârda sos. Giurgiu sos. plec. Comana plec. Filaret sos. plec. uc. Nord sos. 2,25 8 6,20 8, 6 6,25 0,14 6,39 9,24 7,39 10.11 825 10,31 8.36 3,52 10,45 8,50 Rucu. Nord pl. Ciulnila sos. plec. Feteşti sos. dim. 7 9,46 9,56 15.50 Feteşti plec. Ciulnila sos. plec. Bucureşti sos. p.m. 4,40 5,46 5,36 8,45 11. Fniirei-Fetesti 2*. Feteşti Faurcl IO. Preilcal-l'loCKti Paurei plec. Petesli sos. Ir Feteşti plec. Faurei sos. U ra 1^ Predeal plec. Sinaia sos. plec. Campina Ploesti sos. dim. p.m. p.m 7,45 4,51 7, 6 8,16 5,24 7,37 8,21 5,49 8,11 9,18 6,41 9, 8 10, 9 7,45 9,57 dim. p.m. p.nt 13. l.isi <4. I/nglirui lnsi laşi plec. Ungheni sos. p.m. a.m. 12,30 7,30 1.36 8.44 Un glie ni plec Lisi sos . p m. 3 4,15 ; 1 3,30 | S.Coraliialt.Vel 16. ll.-VGleel-Cor. 1 TI. llu/i-H Galaţi IM. Galaţi Buzeu Corabia pl. Caracal s. pl- Piatra s. pl- R.-Velei s. a.m. 8.45 10. .7 11, 7 12.50 2.40 7.40 p.m. R.-Velcei pl. Piatra s. pi. Caracal s. pl. Corabia s. a.m. «r 12,40 12,35 4,13 4.33 6,30 p.m. ruzeu plec. Baila sos. plec. Bărboşi sos. plec. Galaţi sos. a.m. p.m. a.m. 1..66 14.45 9,30 4.40 3,46 a.m. p.m. 4,30 3,36 10 8,15 5, 1 4, 9 10,55 9,10 5,5 4,15 a.m. p.m. 5.40 4.50 dim. p.m. Galaţi plec. Bărboşi sos. ploc. Uraila sos. plec. Buzeu sos. a.m. dim. 14, 5 8 14.40 8,33 p.m. 14.41 8,40 6,20 1.15 9,13 7,45 1,25 9,23 p.m. 3.5512,11 3,57 a.m. p.m. .pm. «:i. Tdu li'rg. 2 1. Târgov.-Tîtu g.%. Adj «d-T. Ocna 1218. T. Ueua-Adjud Galaţi plec. arbost SOS. plec. Tecuci u sos. plec. Marasesti SOS. s.|ll,2Q 9/35,Tilu_____ .i;i.t*ioesti Hliulic :t I.hlnnie-rtof Htt.Tefgu'0cna Î>ÎŢ 4.50 (‘ loegti s.| 6,40 F, :tr, l iliusil .liu S_;i« F. .iiu Filiusfi rrnr sos. liToesti pl. lo,45 ■Slanic sos.. 14,40 ■4,15 7,10 6,2 dim. p. m 37. CoHtCHtLT. llagurcie IFiliasi ll'. Jiu pl.Ut.60 sos. Filiasi sos. k J.551 , Coslesli jT.Mugurelo plec. sos. p.m. p.m. 14,30 4,30 6)6 6,15 T.-0cna Adjud 14,3511 p.m. sora 38. T.-Mngurele ( ukIcniI T. Măgurele Coslesli ţdec. sos. a.m. a.m. 6 9,50 11,45 3,37 1». Galat»-.1larnsesti dim. p tnJ 10.40 8.50'Marnsesti plec. < . ir. n Oâ 'T........... 41. Ieeuei-Vasluiu 44. Vasluiu lac ili-i 11,15 9.34 11 25 9. 1,43 12,40 2, 8 1, 2,38 1.45 li ni p.m. Tucueiu Bărboşi Galaţi 47. Iliiraii r str» A. arau plec. Piatra N. sos. а. m. p.m. б, 15 5,45 8,37 8, 8 a.m. p.m. 39. Golesti-I'.-l.ung Ia.m. p.m. a.m. tl 5,40 11, 6 1,35 8,25 1,20 p.m, p.m. p.m. sos. plec. sos. plec. sos. p.m. a m. 3, 2 4,10 3,31 4,49 3,51 5,14 5,64 8,05 6 8,34 6,35 9,t5 p.m. a.m. [Tocuriu plec. lUerlad sos. plec. Vasluiu os. a.m. p.m. 6 4, 5 Vasluiu 7.56 6 ' Berlad 8,16 6.20 10.25 8.30 Tecuci a m. sera plec. sus. plec. sos. ara. 8,56 7 11. 3 9.12 11,43 9,32 1 1,20 11,30 .pm. ţi.m.i' Boiuuii-Iasi şi vice-vt rsa 8, 5 iTÂr. Roman |plecA 9d5*" 7, 4 10,lol Paşcani pl. laşi 10,51 7,l610,4il pl. Suceava iu.41 5,48 8,27l Tergu Frumos 411,53 4,33 6,141 laşi sns.K 1, 4 arnumbmm !tH. Fiatrn-A.-Bneiiu Patra N. aicau a.m. p.m. plec. 110,66 6,45 sos. | 1,20 8.5 ________I p.m. IO. C.-l.uug i.uh -ti Ia.m. p.m. p.m. 7,10 2,45 4,40 9,55 6 4,64 4!L ţ'diupinn Bort | 30. Duft- fânipiua Campina plec-î 11boftana plec. ţ 6,50 Rof ana sos.lll,40______| Câmpina sus. - 6, 8 31, Ceruiivodn Cuiii j 38 Cernavoda pl. Constanta sos. tîerua voii n-fon» t ’(i,5i) 9.40 Constanta pl. .TT"—£3) 8.20 11.24 Crnavoda sus. | 4.37 7,40 |g. Slobozia l aliiraxi 11. Calaraxl-Slobozia ^aîaras^TdecTT^SO^TdS oîobuzR^™" Ciulnita «os. I 9,37 5,17 Ciulnila sos. plec. 110,05 6,501 plec. Slobozia plec. |l0,45 6,30,Calarasl_sos. 8,60 4,30 9,30 5,10 10,12 5,55 11,15 7 paseani Surcnsa şi vice-versn 6,31 6,21 3.30 7,39 4,50 6,44. Paşcani plec. 10,41 7,16 Voresti pl. Suc. 11.50 9,82 pi. botoşani 12, 8 9.47 Suceava ______B12.23 10, Veresti botoşani şi viCG-VPrsa 7, 9 .3,49 5, 9 0, 51 3.45 3, 51 Veresti Leorda Cotosani plec. sos. 14. 8 9,17 1,31 11,14 2, 3 12,40 Tipografia Ziarului,, Bpooa' GHraot responsabil V.P. Ghoorjţhlw.