ANUL 111 No. *59. A DOUA ED1T1UNE DUMINECĂ. 11 (33) SEPTEMBRE 1888 sute UMERUL ÎS BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A*UNA ÎNAINTE In Raeure<*cl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştala. Pentru 1 an 40 let, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In sitrelnetate: La toate obidele poştale clin Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA BEDACŢIUNEA No. 3,—IMntz.a Episcopiei.—No. I APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU NUMERUL 15 BANI NUMERUL ANUXCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA 2IARULUI La Paris: (joace llava*. Place de la Bourse, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 let linia. LA PA11IS : se g&sestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-malu, No. 24. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMIN1STRAŢ1UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 8 DO UE PROGRAME PARTIDELE INTERVENŢIA STATULUI PRESA SI PROGRAMUL NOSTRU CONGRESUL STUDENŢILOR LOGODIŢII DOUE PROGRAME Literatura noastră politică s’a îmbogăţit, numai pe ziua de eri, cu doue programe noui : ziarul Lupta, publică în numerul lui de eri un program democrat-radical, iar Voinţa Naţională reproduce discursul rostit a-laltă-eri de d. Ion Brătianu, la «Naţionala», discurs ce ne dă încă de acum o idee destul de precisă despre ce va fi programul colectivist care va apare azi. Intru cât priveşte programul Luptei, e destul se reproducem câte-va din propunerile organului radical, pentru ca ori cine se’şi d^a seamă şi de ce vor redactorii Lu/>teî şi de deosebirile ce există între denşii şi noi. Revendicările cele mai înaintate coprinse în programele tutulor par tidelor radicale din cele l’alte ţeri şi le-au însuşit cei de la Lupta şi cu ele au Întocmit programul lor. Dar se dăm câte-va exemple : Privitor la cestiunea ţăranilor, citim în Lupta următoarele : «Ţăranii să plâng, cu drept cuvânt, că nu ab pământuri. Noi, zicem în acest caz: sa li se dea; să li se dea pământuri îndestulătoare tutulor celor ce nu ad, să li se complecteze pământurile tutulor celor ce nu ab suficient. Şi această dare de pământ să nu se facă a data sad periodic.Nu, cedarea de pământuri se lic continua. Ort-ce cocii ajuns la majoritate să aibă dreptul a cere pământ.» «Când moşiele statului se vor sfîrşi, a-tuncî guvernul se cumpere moşii particulare; în caz când particularii nu ar voi să vîndă moşii—lucru ne-admisibil— el bine, statul va expropria in interesul utilităţii publice atuta întindere de pământ cât va trebui.» Precum se vede, proprietatea nu mai există. Lupta cere pur şi simplu suprimarea garanţielor constituţionale, care ocrotesc proprietatea, căci Constituţia nu admite de cât trei caşuri de expropriere, printre care nu este cazul care ocupă pe d.Panu. Dar se mergem mai departe. In materie de imposite, Lupta se pronunţă în contra imposituluî proporţional şi pentru impositul progresiv. Acest lucru îl propune în scopul vădit de a lovi în marea proprietate. In adevăr, iată cum justifică Lupta, acest imposit : «Posedarea de către cine-va de întinderi mari de teritorii, pe când cel mal mulţi nu ab de cât câte un petic, este o nedreptate sociala.» Lupta mai propune impositul asupra succesiunelor şi în această privinţă dă următoarele lămuriri : Bineînţeles, zicând imposit asupra succesiunelor nu ne gândim la taxele fiscale actuale, rid icul demicl şi nedrept aşezate, cine gândim se aducem fondului social, pe calea imposilului, o parte din averea acu mulata. Nimic nu opreşte pe d Panu în dorinţa sa d’a răsturna ordinea socială : nici principiul proprietăţii garantat de legile noastre, nici necesitatea d’a se garanta siguranţa Statului, neatingându-se de organizaţia armatei etc. Aşa,între altele,Lupta propune reducerea serviciului militar la un an, şi acea sta o admite ca o concesiune, căci zice ea : «este constatat că recrutul învaţă meseria de soldat în cele Intâiu şase luni.» Noi susţinem că tocmai contrariul 1 este constatat. Dovadă că in Franţa, unde puterea este încredinţată unor guverne radicale foarte accesibile a-cestor idei şi unde să cere din ce în ce reducerea serviciului militar, nimeni n’a cutezat se susţie în mod serios reducerea serviciului la un an or şase luni. Gât pentru afirmaţia Luptei, că «mărind efectivul şi cadrele de re-servâ cu micşorarea termenului de serviciu activ, se formează un contingent mai numeros» noi ne permitem a ne înscri în falş în contra ei; căci este constatat că am njuns azi a lua în armată aproape tot ce este posibil de luat şi nu s’ar putea spori contingentul de cât luându-se în armată şi piticii şi cocoşnţiî. Dar este inutil să discutăm propunerile Luptei; este suficient să le expunem pentru ca or-cine se vază ce deosebeşte ideile noastre de toate cela expusa de Lupta. Se trecem acum la programul schiţat în câte va cuvinte de d. I. Brătianu în discursul rostit la «Naţionala». Lăsăm la o parte tot ce priveşte situaţia politică, pentru a ne ocupa numai de cele spuse de fostul preşedinte al consiliului, in materie de reforme. D. ion Brătianu nu admite vînza-rea moşielor Statului în loturi la ţărani, cu uşurinţele propuse de d. Carp. Aceasta reese destul de clar din aceste învinuiri, ce el aduce guvernului : Şi apoi, cine sunt aceia care dab proprietăţile mânăstireştl şi la bunî şi larâî ? proprie aii care sunt ale naliunei, nu ale guvernului. Şi ceva mai departe *. «Cu noua lege de împroprietărire, în 2 ani ţoale moşiele Statului sâ vor duce într’un mod arbitrar, dictatorial.» Noi pricepem foarte bine ea d. 1. Brătianu se nu admită vînzarea moşielor Statului. Vrem numai se no tăm în treacăt ignoranţa crasă a acestui om, care a fost ministru al domeniilor şi care ’ţi afirmă un lucru atât de colosal că iu doi ani se vor duce toate moşiele Statului. Cât pentru legea tocmelelor agri cole propusă de d. Carp, d-sa o combate zicând că autorul ei trebue se fie în fundul inimei sale socialist. Nu avem nimic de zis in această privinţă. D. Ion Brătianu nu vrea să admită reglementările, în adevăr excesive, din proiectul d-lui Carp. D-sa se rosteşte în contra acestui soiu de socialism de Stat, şi vrea se remâe pe terenul liberal.Trebuechiar să recunoaştem că dânsul e aproape singurul care rămâne fidel ideilor liberale, când cel mai mulţi dintre liberali s’au aruncat în braţele radicalismului. Prin ac-ist program, d. Ion Brâ-tianu a luat o posiţiune foarte netedă printre grupările noastre politice. Discursul d-lui Brătianu lămureşte foarte bine situaţia. Acum vedem unde ne aflăm. Având la stânga noastră pe libe-beralii d-lui Dim. Brătianu, care în mod sistematic fac propuneri mai înaintate de cât toate celeTalte partide, avend la dreapta noastră pe colectivişti care se menţin pe tere- nul liberal, dar care nu vor să recunoască situaţia miserabilâ a ţăranului nostru, ne aflăm într’o situaţie intermediară, venind în ajutorul micei proprietăţi, fără a atinge, ba chiar ocrotind marea proprietate. Recunoaştem că starea săteanului, după 12 ani de regim liberal şi colectivist, este rea, şi rie-am arătat crin propuneri precise cei dintâiu dispuşi a’î veni în ajutor şi a face centru dânsul tot ce este posibil de Gcut, fără a ne atinge de marea jroprietate, a cărei imperioasă necesitate am proclamat’o, ba chiar ntărind principiul proprietăţii prin reformele ce am propus. Recunoscând că situaţia plugarului nostru este din cele mai miserabile şi ho-.ărîţi fiind a o îmbunătăţi, pe lângă că reformele noastre vor folosi i-mensei majorităţi a populaţiei noas tre, vom combate încă cu mai mult succes, de cât negând răul, revendicaţiunile exagerate ale liberalism ului-radlcal. TELEGRAME AGENŢIA I1AVAS Paris, 21 Septembre. Ministrul marinei a primit eri o telegramă din Taiti, care nu menţionează nici o luptă în insulele Marchize. Se consideră ştirea din S-t Francisco ca cu totul neverisimilă. Atena, 21 Septembre. înarmările flotei sunt urmate cu sâr-guinţâ. Zan/.îbar, 21 Septembre. Se semnalează dificultăţile ce întâmpină societatea colonială germană. Tribul din Usambara s’a revoltat şi a Împrăştiat caravana doctorului Mayer care a fost silit s6 se întoarcă la coastă. Paris. 21 Septembre. Ştirile din Congo anunţă că d. Jameson care dupe asasinarea iul Hartelott, a or-ganisat o nouă expediţiune pentru a căuta pe Stanley, a murit de friguri. Prin urmare or-ce idee de a ajuta pe Stanley şi pe Emin-Bey e de acum părăsită. Sofia, 21 Septembre. Ziarele continuă a se ocupa de situaţiu-nea Macedoniei. Totuşi cercurile politice nu sunt neliniştite, ştiind că guvernul bulgar a dat tn această privinţă asigurări categorice de pasivitatea sa. Sofia, 21 Septembre. Autorităţile Sârbeşti aii arestat la graniţă şi remis guvernului un br gând din banda din Bellova. Un altul a fost arestat de gendarmeria bulgară. Aserţiunea Iul «Jurnal dse Dâbats» care vorb şte că s’ar găsi tâlhari în capitală, e o curată născocire. PARTIDELE SI INTERVENŢIA STATULUI Eri au mai apărut două programe : Unui mai desvoltat al radicalilor socialişti; altul, mal mult negativ şi co-prins în discursul d lui Ion Brătianu, al colectiviştilor. Afară de liberalii disidenţi,toate partidele şi grupurile şi-au publicat programele lor. Conservatorii, junimiştii, liberalii— colectivişti şi socialiştii şl-ab spus părerea în cestiunea ţăranilor: Colectiviştii nu vor nici o reformă în folosul ţăranilor. Şeful lor s’a pronunţat şi contra vânzare! ecscepţionale a moşiilor Statului şi contra proiectului de lege pentru tocmelile agricole publicat de guvern. Trebue să mărturisim că pentru întâia oară după mai bine de doul spre-zece ani, colectiviştii sunt consecinţl cu doctrina liberala, In materie economică cel puţin, şi acest fapt ne-ar bucura dacă discuţiunea cu colectiviştii s’ar putea pune pe idei şi nu pe crimele şi hoţiile ce sil săvârşit, şi dacă la aceşti oameni ideile n’ar fl alt-ceva de cât o tactică în vederea unul oare-care succes de zi. După programul colectivist-liberal care nu dă nimic sătenilor şi care le spune în numele unei teorii liberale că n’afi să aştepte îmbunătăţiri de cât de la munca lor, vine programul nostru, programul conservator. Şi noi credem că de la munca lor trebue să-şi aştepte sătenii îmbunătăţirea stărel lor, dar mal credem că această muncă trebuesă fie ajutată prin intervenţiaSta-tulul care să le uşureze poziţia, fără a Îngreuna pe a altora, fără a regula-menta lucruri pe care n’are drept să le regulamenteze. Ast fel no: suntem contra regulamentarei de către Stat a condiţiilor învoe-lilor agricole, în care noi vedem o a-tingere şi la proprietata şi la libertate, dar suntem pentru vânzarea moşiilor Statului numai la săteni şi fără plată la început.— Şi am mal propus încă alte patru sau cinci măsuri care nu ating drepturile şi libertatea altei clase şi altor interese, dar care vor face mult bine sătenilor punându-I în posiţie de a putea munci mal bine şi mal cu spor, cum sunt fermele model, unele scăderi de imposite şi de tacse, delimitarea pământurilor ţărăneşti, o lege care să oprească divisiunea ecscesivfi a pro-prietaţel, etc. Junimiştii propun vânzarea moşiilor Statului, măsură ecscelentă şi pe care am propus’o şi noi, şi o lege nouă pentru tocmeli f gricole, care lege diferă de cea veiche în aceia că nu se mulţumeşte a asigura o ecsecuţie mal repede a învoelilor agricole, dar mal regula-mentează şi natura, forma şi coprinsul acestor tnvoeli. După junimişti, vin radicalii—socialiştii, care duc până la ecsces intervenţia Statului şi care prin regulamentare, coerciţiune, imposite, voesc să facă cu neputinţă cetăţenilor posesiunea unei proprietăţi mal mari, adunarea unul capital mal însemnat.— Ajuns aci lucrul, atârnă mal mult de la bunul simţ al na-ţiunel şi de la puterile sale de viaţă de cât de la discuţiune, pentru a face ca asemenea născociri nesănătoase, să treacă fără a face răb. După cum admit ori nu admit in-tervenţiunea Statului, partidele s’ar putea clasifica ast fel: Colectiviştii, nu admit sub nici o formă intervenţia Statului, nu vor nici o lege de favoare ecscepţionala, chiar când aceasta n’ar atinge drepturil 'fil-tora, chiar când n’ar regulament* nimic. Conservatorii, admit ca Statul să in-tervie şi să facă viaţa mal uşoară ţăranului, dar nu admit nici un fel de regulamentare care ar atinge drepturile, proprietatea şi libertatea altora. Junimiştii, admit intervenţia Statului chiar cu o uşoară regulamentare, care fără a fi încă o atingere la proprietate este o jignire a libertăţel şi un precedent care pote fi primejdios. Socialiştii, care vor ca Statul se in-tervie prin legi regulamentare şi prin imposite atât de draconiane, încât să ajungă se realiseze un fel de egalizare forţată pe ruinele proprietăţii şi libertăţii. Aici principiul intervenţii Statului devine o boală. De prisos se spunem, că între acel ce nu dau nimic şi între acel ce vor să facă binele luând de la alţii, sistemul conservator, care nu ia nimic de la nimenea şi care vrea să facă bine la unii fără să facă răb la alţii este cel mal bun. I. N. I. Dacă resfoim colecţia manifestelor şi profesiilor de credinţă scrise saO vorbite de colectivişti întâlnim de 20 de ori cuvîn-tul liberal-nalional amestecat cu alte vorbe sonore ca: Plevna, Regalitate, Independenta, 21, 48 şi toate acestea combinate cu invective odioase pentru oposiţie. Această literatură fără nume colectiviştii o presen-tau alegătorilor cerându-le voturile, nu în vederea cutărel legi sa0 reforme menite se aducă o înbunătâţire, dar pentru nişte fraze şi evenimente petrecute acum 10, 40 şi 60 de anî. Nu exagerăm nimic şi manifestul colectiviştilor din Ianuarie trecut esteproaspât tn mintea cetitorilor. Şi acest fenomen în istoria alegerilor noastre se esplică lesne, fiind daţi nişte oameni la care programul practic era în-bogâţirea lor scandaloasă şi exploatarea pe o scară vastă: se mal explică şi prin lipsa de cultură şi sărăcia intelectuală în rândurile lor. De astă dată tnse alegerile ab un obiectiv şi un caracter noQ, cum vedem că se petrec lucrurile în statele civilisate din a-pus. Ca se nu fie nici o surprindere, guvernul pune sub ochii ţeri proectele de legi ca discuţia se se facă asupra reformelor propuse şi opinia publică se se pronunţe pentru sad contra. Asemeni grupul tinerilor conservatori de la Epoca ab publicat, cu soluţii bine precisate, o serie de reforme care mal toate sunt şi ale guvernului, reforme menite se realiseze înbunâtăţirl largi şi reale pentru sâtenî, sistemul nostru monetar, administraţie, justiţie, agricultură etc. Propunerile confraţilor noştri de la Epoca nu sunt de cât desvollarea şi punerea în practică a Doctrinei conservatoare, expusă de dânşii într’un mod ştiinţific, limpede şi cu toati francheţa, aşa că tocmai a-ceste însuşiri ad încurcat pe foarte mulţi de aceia, care drept program tţl spun singura vorbă ca suut liberali, fără se preoi-seze, care le este idealul şi ce vroesc. Până azi politica la noi era o rutină şi celui mal nepregătit îl era foarte lesne se joace rol mare, nesimţind de loc neyoe se justifice cunoştiinţe mal tntinse de ştiinţele de stat. Tinerii de la Epoca ad acest merit că ridică politica la rangul unei ştiinţe ce se dobândeşte numai prin studii şi gândire la legile complecse ce cărmuesc societatea omenească. Sunt în Doctrina conservatoare a Epor.ei declaraţii de principii fundam-ntale, la care noi iscălim, fiind-că sunt conforme cu adevărul istoric, cu civilisaţia şi legile nalureb l'RES.4 SI PROGRAMUL NOSTRU Ziarul Apărarea dala Craiova consacră programului nostru următoarele rânduri pe care cu deosebită plăcere le reproducem aic": Alegerile din Octomb^e se vor face pe alt leren şi în alte coridiţiuuî de cât cum se petrecead subrolectiviştl careîntrebuin-ţnd procedeurl detestabile, săvârşiad ingerinţe neruşinate şi în locul unul program cu idei de guvernământ scoteaâ cu câte-va zile mal înainte, în chip de manifest electoral, o diatribă seacă, înjurioasă pentru adversari şi laudăroasă pentru el. CONGRESUL STUDENŢILOR UNIVERSITARI LA PIATRA (NEAMTU) Conferinţa d-lui N. Sa venim. (Urmare) Vine apoi o droaie de nevolnici, care veşnic ’şl pleacă capul către cel de la putere, lăudîndu-î când sunt la cârmă, şi defaimându-l In caşul contrariu. Şi când guvernamentalii de eri sunt azi opoziţie, chiar aderenţii lor nu găsesc cuvinte destul de insultătoare pentru a le arunca în faţă, ca sâ se insinueze şi pe lângă noul guvern. Iar tinerii, adesea In loc de a lupta contra stârel de lucruri, ştab nepăsători, ori ajută şi ei la comiterea faptelor nedemne, zicând că nu se pot o-pune curentului. In amintirele trecutului nostru, de şi înapoiaţi, găseştîsentimente mal drepte şi mal patriotice 1 Nu e vorbă, în trecut sâ comiteab şi fapte injuste, dar tot în trecut se comiteab acte ca emanciparea ţiganilor, Unirea şi altele. In trecut, un bătrân de 80 ani la Dorohoib, cara se simţea că nu va putea se vază unirea ţărilor,ceru măcar să subscrie actul unireî.şi Bolin-tineanu spune căln timpul unirel principatelor, maicile de ia toate monasti-rile făceau privigheri şi rugăciuni pentru asta. In adunările ad-lioc s ab ales 35 ţărani adev&raţi nu ca acel de astă-zl,care uită de la uşa Adunâreî clasa cărei a-parţin. In fine se citează o mulţime de exemple ce fac să strălucească trecutul nostru, şi de care d. Sâveanu vorbeşte cu entusiasm. www.dacoromanica.ro 2 a EPOCA - 11 SEPTEMBRIE FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 18) WALTER SCOTf LOGODIŢI SAU CONETABILUL DE CHESTER II (Urmare) — Preote, zise el, cetit-at întocmai blestemata asta de scrisoare ? Dacă al adăogatce-va, daca al las st macar un cuvlnt, măcar o litera. ţ’ol pune o 'hil în aşa stare ca nu vei mal citi In viaţă nici un rând 1 Călugărul ştia că însuşirea de preot nu era tot-d’a-una respectată de Gale-zii cel iuţi la mânie, şi respunse tremurând,: — Pe jurămlntul tagmei mele, puternicule prinţ, ţ’am cetit’o cuvlnt către cuvlnt, literă către literă. Urmă o scurtă tăcere, căci furia lui Gwenwyn, care primise o ocară ce nu să aştepta de loc, f«ţa cu toţi Uckleiviril se', adică nobili sui capi, părea prea mare ca să o poată arata prin cuvinte. De o dată câte-va sunete eşirâ din hsrfa până atunci mută a lui Cadwallon. Principele să uită mal Intăl la el cu nemul- ţumire ; dar când 11 văzu Incovăit pe harfa sa cu Însufleţire, şi scoţind dinjea cu un meşteşug neasămanat sunetele cele mal bine alcătuite şi mal slăvite, ascultă In loc de a vorbi, şi Cadawllon atrase mal mult de cât principele toată băg rea de seamă a adunarei ; toţi ochii se ţintiră asupra lui şi toata urechile II ascultară, parcă cântecele lui ar fl fost oracole. — Nu trebue legătură cu străinul I strigă bardul. Vortigern luă pe o străină, şi asta a fost cea Intăid nenorocire a Marel-Bretanil ; spada stătu atârnată pe capul nobililor sel, trăsnetul bubui de asupra palaturilor sale. Nu trebue legătura cu Saxonul slugarnic I cerbul slobod şi măreţ nu ia de soţie junica ce’şi a plecat capul sub jug. Nu trebue legătură cu Normandul cel lacom 1 nobilul copoi nu’şi cauta soţia lntr’o turmă de lupi flamînzî. De când ad a-juns Cymrysiî, scoborătoril lui Brutus, adevăraţii Hi al pâmlnlulul breton, să fie despoiaţi de drepturile lor legiuite, prădaţi, apucaţi, batjocoriţi până In cele din urma adăposturi ale lor? Nu de când aii dat mina cu străinul şi aii stins la sinul lor pe fiica Saxonului/ Ce este mal de temut, plrăul sec In timpul verel sau şiroiul ce’şt a eşit din albie iarna? O fală zimbeşte când a trecut cu piciorul usc-t pe cel întâi ; dar un cal din Barbaria şi călăreţul sed să înflora de teama când vrau să treaca pe al doilea. Barbeţi din Mathraval şi I din Powys, şiroiul debordat să fie INFORMATIDNI Aseară a fost o Întrunire la d. Dim. Brâtianu. Printre cel presenţi cităm pe dd. N- Blaramberg, P. Grădişteanu, M. Cogălnic-anu, G Panu, G. Boerescu şi Palladi. D. NacevicI, Ministrul de Finanţe al Bulgariei, contra căruia s’a săvârşit atentatul Kisseloff, a fost decorat de Principele de Coburg cu cordonul Crueei «Sfântului Alexandru.» a dat unora din tinerii colectivişti următorul cuvlnt de ordine: îndată ce nu vor fi cu d"savîrşire siguri de colegiile lor se caute a se apropia de guvern şi a dobindi sprijinul seu chiar pe faţa, făcând ori-ce fagadu-ialăşi luând ori-ce angajament li s’ar cere, gata pe urmă se nu ţină de vorbă. Putem la trebuinţă cita numele fruntaşului colectivist de la care ţinem această ştire şi chiar numele a doi tineri care comptez a începe chiar azi demarşele povăţuite de d. Brâtianu. ziarului colectivist repausat AVOCAT { « înfiinţat un biurou de avocatură şi notariat Str. Academiei 29. Ore de consultaţiunl de la 8—10 şi seara de la 6—9. 9J9 NOUL BIUROU DE INFORMAŢIUNI N. 6, STRIGA FRANCUN, N. 6 — Alături cu Palatul Ateneului — Sub-semnatul aduc la cunoştinţa onor. Public că am deschis un Biurou pentru plasarea servitorilor, adica: guvernante, profesoare, bone, îngrijitori de moşii, logofeţi, maşiniştT. morari, bu-caterese, jupunese, feciori, doici şi ori ce servitori pentru menagiu. Rugam ca cererile din provincie se poarte a-dresele desluşite pentru a se putea satisface în tocmai cererile. (9jl) 1>. Pnuaitescu Da închiriat ci t Auzar* chiar de acum două perechi CASE DIN CALEA VICTORIEI 171 compuse fie-care din 7 camere de stăpâni, bucătărie, camera de servitori şi pivniţe; asemenea şi tunele de sub ambele case se închiriază aparte, precum şi apartamentele din curte. De vCuzarc CAStLE DIN STRADA COIYIETU 13 compnse din ii camere de stăpâni, bucătărie, spălătorie, camere de servitori, grajd, şopron de trăsuri, pivniţă, două grădini, curte spaţioasă. UN LOC SITUAT PL SOSEA GROZĂVEŞTI în apropiere de gara de Nord în mărime de 17 pogoane se vinde în total sau parţiial. Doritorii de a lua cu chirie şi cumpăra mobile de mal sus ce vor mirean strada Cometu 4 3, Hau Polona 75. (993) casadin Strada Poloni No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 P A MEDE mobilate şi nemobilate de în-OniuUrllj chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81. cnn nnn romuri de eâstigat inlr'o -ingura zi. DUUUUU inHilLI Adresati-ve pentru aceasta tara întârziere prin scrisoare la Comptuarul Comercial,^557 Grande Itue de Teke, Conslanlinople, Turcia. DE ÎNCHIRIAT MOMI DE \I!EM)\T nu muu moşii stinesti situată la o oră du viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi do fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cărciumâ pe şoseaua Bacău Momeşti, lăngă fabricile do gaz. IJoritoril sa vor adresa ia d-na Catinca Cru-penski, in Roman pentru or ce lămuriri. 776 nu Vl/Y7U)l? nouă hectare vie şi obralie sili 1 I tV\/, 1 llL luate pe dealul Oltului alâturl cu via Golescu de la Drăgăşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. DE ARENDAT 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. N. Alexandrescu. CASA DE SCHIMB 805 MOSCU N ACH MIAS No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in (acta noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-RomAnial Bucureşti Cumpără si vinde efecte publioe si faoe ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 10 Septembre 1888 IAU llILYlktT de la23 Aprilie 1889 moşia lift /lIluAllt I Laloeul şt Dobriceni din judeţul Valcea pe cinci sau mal mulţi ani. MOŞIA PARAIJ-BOIA proprietatea d-l Va- sile Misie seu, se vinde de veci cu condiţiunl foarte avantagioase. întinderea 1225 pogoane. Pământ bun, acarete şi gara pe moşie. A se adresa pentru condiţiunl la d-nul avocat din Târgu-Jiulul: tiheorghe Sto.ccscu. (879) 5 % Renta amortisabila 5 % ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni de stai [Conv.rur.] 6 % „ C. F. R. 5 % ,, Municipale 10 fr. , Caaei pens. [300 L.) 7 % Scrisuri funciare rurale 7 % ',1 urbane 6 % ,, ,, >, 5 % „ •> >• , , 5 % ,. „ ,, laşi 3 % Obl. Serbestl cu prime lm. cu prime Buc. [30 lei] Losuri crucea roşie Italiana ,, Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructlani : Aur contra argint sau bilete i Florini Wal. Anstrluc Mărci germano j Bancnote francese ,, italiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotii tn aur Cump. Vinde 97 97 9C 1/4 96 99 80 380 107 IO»* 108 Fi !î* u 29 43 17 l* 2u8 124 100 W* 200 100 88* 240 107* 37 1/4 106 101 84 3/4 4* 80 M 31 48 *0 126 100* 100* 200 IX® RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI o IP && JLa STRADA BIScRICA IEHEI No. 10, CASA BISERICEI DINTR'O 21 BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papeiarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurilo cele mai moderate. X i»X© MARE DEPOSIT DE LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE SI GRINZI DE FER = LEMNE PENTRU FOC = M. L. MANOACH No. 153 — Calea, Gr ivi tei ~ No. 153 Staţiunea Tramvaiului s»n 796 •X X X :xmx. CASA DE SANATATE Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti X® X X X X X Din nou reorganisatâşi arangiatâ în modul cel mai complect, având angagiaţl pe cel mal distinşi medici din Capitala, casa este pusa In plăcuta posiţiune de a ua bolnavilor, cea mai deosebita îngrijire. Primeşte in căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie; Se paate esecuta ori-ce operaţie; Se fac consultaţtuni medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie. Se dau consult iţtunl în toate zdeleîntre orele 12- 6 p.m. de că re d-nul Dr Drugescu, care se atlâ în permaneuţâ In inst tut. O moaşă fostă internă la inst tuiul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boah lor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte în instdut. Aici se mal alia un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complecta pentru hydoterapie. 908) Director, V. Lănţescu X c X X x©x=^==x® BORVIZ OE REP6T CEL MAI CURAT ALCALIC-ACID Dupe părerea autorităţilor compeente apa minerala de «It£pat» întrece prin compositiunea ei fericita precum si in urma conţinutului extraordinar de acid-carbonic nu numai to de isvoarele minerale de felul ei din Auslro-Ungaria, ci şi multe altele din teri străine, recunoscute în urma efectului lor minunai de cura ca cele mal renumite. Apa minerală de «Kcpat» Introdusă numai de vr’o câte-va luni, deja s’a dovedit ca medicament escelent tn contra conlurbarilor de mistuire, în contra starei catarholice ale stomacului si ale organelor respiratoare, Ia contra stârci catarhalo-chronice ale besicei, în contra nefratgielor (mala-dielor rinichilor), in contra af-cliunei reumatismale-chronice articulare si musculare, îa contra convulsiunilor chronine ale inimei, în conlra migrenei (durerea unei părţi a capului), îa contra nervositatei aşa numitei slabi-ciunei iritabile la ipocondrie si isterie; este un eflcaciu remediu salvator la slăbiciune şi impotenţa intestinelor şi favoriseazâ secreţiunea materiilor maladioase prin iritarea, indemnarea, animarea organelor celor malimportante de secreţiune în corp. Un efect admirabil exerciteazâ la secreţiunea udatului, pe care o sporeşte, şi are prin urmare valoarea diureticei celei mal minunate. Ca borviz, adică băut cu vin s’a introdus de clasele cele mal distinse, care o beafl cu plăcere şi o apreciază fiind un eminent alcalin-acid rece (-P C.) şi în urma gustului său pla ut si susţinui piscând pe limba este o minunată băutură răcoritoare. In urma efectului blând ale, sărurilor sale se poatebea zilnic fârăa impune vr’o esenţială schimbare a dietei. Amestecată cu vinuri acrişoare şi cu ceva zahar formează un adevărat vin de şampanie, cu zeamă de smeură sau lămâiă şi ceva zahăr dă o limonada prea plăcută şi musoasă. «Borvizul de Răpat» se găseşte în Bucureşti la dd. Gustav Ilietz la «Steagul Alb», Strada Carol No. 60 precum şi la magazinurile cu ape minerale. Pentru respândirea acestei minunate ape s’a luat măsuri d’a fi pusă In vănzare tot-d’a-una proaspătă şi cu preţurile cele mal scăzute. (889) Depositul general de export G. GiescI Braşov (Transilvania) a—mu1 niiufT'in 1 iii n 300,000 FRANCI Sunt de câştigat într’o zi, cumpărând bilete d’ale MIREI LOTERII TURCEŞTI A 112 05RA VA AVEA IOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SIPTEMBRE 1888 Plata câştigurilor este garantată de GUVERNUL IMPERAIL OTOMAN TABLOUL CÂŞTIGURILOR: i câştig principal de joo.ooo fr. 300,000 fr. 1 câştig de ... . 25,000 fr. 25,000 fr. 2 câştiguri de . . . 10,000 fr. 20.000 fr. 6 câştiguri de . . . 2.000 fr. 22.000 fr. iz câştiguri de . . . 1,250 fr. 15,000 fr. 28 câştiguri de . . . 1,000 fr. 28.000 fr. ţoo câştiguri de . . . 400 fr. 200,000 fr. 550 câştiguri Total 600,000 fr. PREŢUL BILETELOR: 1 bilet .... 5 fr. . . 24 fr. 25 4 00 bilete bilete bilete 44 8 fr. 465 fr. A. Listele oficiale vor fi trimise franco îndreptate dupe tragere, fie-cârul cumpărător. B. Or-ce câştigător va fi avisat prin depeşe chiar în ziua tragerel. C. Tragerea va avea loc la Constantinopol, la Palatul imperial de Monnaies. 1>. Pentru primirea biletelor, trebue să se adreseze banii prin mandat postai (che-que) la Directorul comptuarului comercial 557 grandes rue de Teke 557 (867) Constantinopole (Turque) Recomandă bogatul săQ Magasin cu tot felul de pânzeturi. Olandă da Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, Prosoape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, PicheturI, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., etc. ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI €le Paris www.dacoromamca.ro Girant reapouaabil V. P, Gheorghlu.