ANUL III No. 83(3 A DOUA ED1T1UNE JOUI, 8 (20) SEPTEMBRE 1888 NUMERUL (5 BA!M NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Rucnresei: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinctate: La toate oi'liciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 13 BANI NUMERUL ANUNCIUBILE DIN ROMANIA SE PRI MESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agcnce Havan, Place de la Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani: anunciurl si reclame pe pag. iii, 2 lei linia. LA PARIS: segăsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S«. Ger-inain, I\'o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI IiEDACŢlUNEA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DM1NISTRA ŢI UNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 REFORMA LEGI COMUNALE TAXE DE JUSTIŢIE MĂSURĂTOARE DE PAMINT CRITICI PLĂCUTE CONGRESUL STUDENŢILOR LOGODIŢII REFORMl LEGEI COMUNALE Printre reformele propuse de noi se află şi acea a organisaţiunei comunei rurale. Nu poate fi nimeni în ţara noastră care se nu recunoască că în con-diţiunile în care funcţionează astăzi ruajurele administrative la noi, e cu neputinţă se dea roadele care trebue se se aştepte de la dânsele. Comuna, care este temelia or cărei organisaţiuTii administrative, cu toate schimbările repetate ce s’au făcut în legea ei organică, nu este astă zi nici cu un pas măcar mai înaintată, de cum era acum 25 de ani. S’au schimbat denumirile, s’au înmulţit şi îngreuiat atribuţiunile, dar o propăşire reală nu s’a realisat de loc, aşa că primarul şi consiliul comunal de astă zi nu numai nu diferă de vornicul şi paşnicul de altă dată, dar am putea zice că, tocmai din causa acestor schimbări şi în-greuieri neînţelese de populaţiunea noastră rurală, instituţiunile de azi se găsesc mai încurcate şi mai puţin producătoare de cât instituţiunile vechi. Introducerea în organisaţiunea noastră politică, a legilor şi institu-ţiunilor din ţările străine, fără ca ele să fie basate pe tradiţiuni locale şi fără să avem la îndemână un personal preparat în de-ajuns pentru îndeplinirea sarcinelor ce noile legi îi impuneau, au produs o con-fusiune şi o paralisare ne mai pomenită în organisaţia noastră administrativă, în cât este uşor or cui a verifica că comunele noastre rurale nu produc nimic, după cum nimic nu se poate aştepta de la ele dacă vor continua a se afla în starea de astă-zi. Gel întâiu lucru ce ni se pare nouă că se impune celor ce cugetă cu toată seriositatea la o reformă a legei comunale, este să facă o deosebire complectă între comuna rurală şi comuna urbană. Deosebite prin populaţiunea ce le compun, deosebite prin traiul şi ne-voele acestei populaţiunî, deosebite prin personalul chemat a administra comuna şi a aplica legele ce o privesc, trebue neapărat să fie deosebită şi organizaţiunea lor. A însărcina pe Primarul de sat cu toate atribuţiunele ce i se pun în spinare ca agent al puterei centrale, atribuţiuni care cresc din zi în zi şi devin mai complicate faţă cu nevoele tot mai mari ale Statului, — este a cere acestui nenorocit Primar să facă imposibilul. De aci vin acele resultate necomplecte şi de cele mai multe ori mincinoase, care se obţin de câte ori autoritatea centrală se adresează la agenţii ei de prin sate. E nevoe dar, ca Primarul rural se fie descărcat de ori ce atribuţiuni administrative, se nu aibă alte că- deri de cât acele curat comunale : şcoala, biserica, drumurile, ştraja şi paza holdelor, registrelor stârei civile, stlubritatea şi igiena, iar tot ce nu se referă la aceste lucruri să i se ia spre a se da în sarcina unui alt funcţionar, care şi prin cunoştinţele ce va avea şi prin posiţiunea ce i se va crea, se le poată îndeplini. Când aşa descărcat de sarcini prea mari şi neînţelese pentru el, va rămânea primarul de sat, este de nădăjduit case va putea recruta din mijlocul populaţiunei rurale destui ' oameni care se priceapă şi să poată . în adevăr îndeplini atribuţiunile ce j li se vor impune. Este un lucru la care nu se gândeşte nimene la noi când e vorba de elaborat o lege sau de creat o in-stitutiune, şi acest lucru este dacă cei chemaţi a indeplini sarcinele şi atribuţiune’e hotărâte prin acea lege sau isvorâte din necesitatea creărei acelei instituţiunî şi a funcţionarei ei regulată, intrunesc conditiunele cerute pentru a fi în stare se pue in aplicaţie acele reforme. Nu, la aceasta nu se gândeşte nimene. Când se aştern pe hârtie un număr oare-care de disposiţiuni şi capătă putere de lege, toţi bat din palme şi ’şi închipuesc că totul este isprăvit şi ci ţeara a făcut un pas mai departe pe calea propăşirii. — De a doua zi însă fie-cine poate observa că ne am vârît mai adînc în chaosul de legiuiri în care suntem deja cufundaţi, că confusiunea s’a făcut şi mai mare de cum era, şi că cei chemaţi a aplica nouele reforme stau cu braţele încrucişate, neprice-pend cum se facă spre a respunde la sarcinele ce li se pun. Poate nu este ţară pe lume, care se se complacă mai mult la minciuni oficiale cum este ţara noastră. Un exemplu bătător la och u ni’l oferă legea, noastră comunală. Să j observe cine-va această lege, să vadă multiplele atribuţiuni ce se impun prin ea primarului de sat, se adaoge încă şi pe acele ce isvorăsc din rolul lui de agent administrativ, de agent al poliţiei judiciare, de judecător du-pe legea judecătoriilor comunale, şi atâte altele, şi să se întrebe dacă este cu putinţă ca un biet om de sat cu instrucţiunea ce o are şi cu mijloacele materiale de care dispune comuna în capul caria se află, să poată vre-o dată să îndeplinească a zecea parte măcar din ceia ce se cere de la densul? Şi daca aceasta este cu ne-putinţă atunci cum mai rămâne cu legea comunală şi cu instituţiunea aceasta a comunei rurale ? Este învederat dar că o reformă se impune, şi această reformă o vom susţinea din toate puterele dacă va tinde a simplifica atribuţiunile comunei rurale şi a le reduce curat la nevcele ei naturale, desbrâcând’o de toate sarcinele pe care Statul i le impune în interesul general. Despre aceste din urmă sarcinî am spus că ele trebuesc date unui alt funcfionar de care vom vorbi mai pe larg în numărul viitor. C. R. TE DE GR AME AGENŢIA IIA VAS Paris, 18 Septembrie. După France, guvernul luând tn consi-deratiune insuficienţa recoltei, s’ar gândi se useze do facultatea care'l laşii legea de j ia 1887, de a suspenda prin decret perce- j perea taxei do cinci franci asupra întrâril grâului străin. Friedriehsi'nlie, 18 Septembrie. I Corniţele Kalnoky a sosit la ameazâ. El i a fos primit la garâ do principele de Bis- marck şi corniţele de Rantzau cu cari ol s’a dus tn trăsură la palatul prinţiar. Berlin, t8 Septembrie. D. de Schoelzer va merge spre seară la Friedrichsruhe unde va sta probabil câteva zile. El va pleca tn urmă la Roma. Paris, 18 Septembrie. Comentăriiie continuă a fl pactnice asupra nouet întrevederi de la Friedrichsruhe. Pesta, 18 Septembrie. La banchetul dat în onoarea d-lul Tisza, oratorii menţionând desaprobarea exprimată episcopului Strossmayr de câlre Im-peratul, în timpul receptiunil de la Belo-var, d. Tissza a zis : «S’a căutat sorgintea aeestel desaprobârl, în cercurile noastre politice, dar, în realitate, sorgintea este în inima cea bună aregelul care se inspiră tot-d’a-una din interesele patriei şi din simţimintele sale regale». Paris, 18 Septembrie. Greva lucrătorilor mineri din Villars, a-proape de Saint-Etienne sporeşte. Paris, 18 Septembrie. Ştirile primite din Statele-Unile anunţă apariţiunea frigurilor galbene în Noul-Orleans. Sofia, Î8 Septembrie. j Mâine, Academia Sârbească serbează cen- j tenarul Iul Carajicl,fondatorul nouel limbi Sârbeşti. Delegaţi al diferitelor societăţi literare bulgare vor asista la serbare. Sofia, 18 Septembrie. Cu ocasia aniversări! unirel Rumriieî, ministerele sunt pavoasate. Mari serbări se daţi la Filippopole şi în cele-l’alte oraşe ale Rumeliet. TACSE DE JUSTIŢIE MASURAT0ARE DE PAMENT Cititorii noştri! au văzut că părerea noastră cu privire la îmbunătăţirea stă-reî ţăranilor, este că o măsura isolată ori cât de bună ar fi ea în sine,nu poate să aibă resultate serioase dacă nu va fi însoţită de un întreg sistem de măsuri care să se complecteze una prin alta. Măsuri de îmbunătăţire isolate nu slujesc la nimic, şi departe de a fi un bine sunt numai cheltueli sterpe de forţe şi de activitate. Aşa nu o dată am arătat noi, că pentru marele număr al sătenilor, nu lipsa de pământ este cauza miseril lor şi, deci, nu darea de păment acelora care n’nu—de altmintrelea destul de trebuincioasa—va îmbunătăţi pe a acelora care nu se vor bucura de aceasta reforma, precum nu va fi nici tot ce trebue pentru a asigura prosperitatea acelora care se vor bucura de ea. Vânzarea moşiilor statului la săteni este mult pentru cei ce n’au pământ, dar nu este nimic pentru marea masă a sătenilor. Ceea ce le trebue tutulor este un sistem de măsuri care să’î uşureze de greutăţi şi de neajunsuri, să ie dea administraţie buna, linişte şi siguranţă, o practică agricolă mai buna. Un întreg de măsuri care să’i îndrumeze şi să'i stimuleze către cultura intensivă. Până acum propunerile noastre ab tins să dea pământ la cei ce n’au, şi cunoştinţe temeinice agricole la toţi sătenii. Acum ne vom ocupa de un alt element neapărat propăşire! săteanului,de liniştea posesiune! sale, de siguranţa că pământul, pe care să cere a’l munci şi îmbunătăţi cu drag, va fi al săb, ca nu va fi ecspus al pierde dacă nu în total dar cel puţin în parte; şi în ori ce caz, al pune la adăpost de pierderea de timp şi de bani pe care i’o pricinueşte apărarea Înaintea justiţiei a acestei proprietăţi. Pentru acest scop am propus două reforme şi anume : 1) Delimitarea tutulor proprietăţilor sătenilor, ridicarea de planuri generale pe comune ale acestor proprietăţi, şi care planuri să rămâe în cancelaria comunei, şi în urmă, şi în puterea acestei măsurători, liberarea de titluri de proprietate. 2) Desfiinţarea tacsei de intentare a procesu ui şi de ori ce fel de timbre când un satean revendică mai puţin de 15 pogoane de pământ. Aceste două măsuri, care nu ridica mari greutăţi financiare sunt uşor de realisat. Cea din urmă nu aduce o prea mare scădere de venitStatului, daruşu-rează mult pe sătean şi complectează pe cea d'întâî, servind a impuţina cât mai mult posibil usurpările de proprietate. Cea d’întâiu de asemenea se poate uşor realiza prin inginerii judeţului, statului, şi inginerii militari. Când se vor ivi contestaţii care nu se pot hotărî de cât prin intervenţia justiţii, fie pentru hotare fie pentru proprietatea Întreagă, tribunalele vor trebui se judece de urgenţă. O dată măsurătoarea făcută şi toate cestiunile litigioase terminate, se vor libera titlurile de proprietate. Importanţa acestei lucrări nu va scăpa acelora care cunosc starea de lucruri din satele noastre, numeroasele procese civile care isvorăsc din lipsa de delimitare şi care ruinează pe săteni, crimele numeroase ce se comit din cearta pentru hotare. Aceste două măsuri menite a asigura proprietatea săteanului vor fi un îndemn puternic la muncă, şi vor aduce liniştea şi buna ordine în comunele noastre rurale. CRITICI PLĂCUTE Ne-am aşteptat negreşit când am publicat programul nostru, se’l vedem atacat, sfîşiat, rupt în bucăţi de organele diferitelor grupuri politice. Putem chiar zice azi, că daca ceva ne-a mirat e micul număr de crilice ce am întâmpinat, privitoare la fondul cestiuniî. Căci mai toate observaţiunile ce am citit in diferitele ziare, sunt mai mult critici lăturalnice, neputând câtu-şi de puţin dărâma vre-unul măcar din punctele ce întocmesc programul nostru. Acum câte-va zile Lupta, vorbind de reformele privitoare la ţărani din programul nostru, zice : Fată cu colectiviştii, tinerii conservatori ar putea ca s6 se laude, ar putea să proclame întâietatea lor, dar atâta numai.... .... Conservatorii de la Epoca ab fost cei dintâi dintre conservatorii careab introdus în programul lor cereri de îmbunătăţire a soarteî ţăranilor. Dar, adaogă Lupta, nu este exact că faţă cu radicalii, conservatorii au fost cei d’întâiu care au luat în mînâ îmbunătăţirea soarteî ţăranilor; cei d’întâiu sunt radicalii, democraţii, etc. Toate aceste afirmaţiunî ale Luptei ne par foarte contestabile, de şi nu ne vom da osteneala a le contesta. Nouă ne este absolut indiferent a-ceastâ critică care nu dărâmă nici una din reformele propuse de noi. Nu avem nici un fel de amor propriu de autor, şi vom concede bucuros ori-cuî meritul întâietăţii. Vom fi bucuroşi daca ni se va recunoaşte că noi, chiar cei de pe urmă, şi in modul cel mai modest şi mai umil, am propus reforme folositoare clasei ţărăneşti şi care dovedesc din parte-ne o deosebită solicitudine pentru săteni. Pe de altă parte, Telegraful ne aduce tot critice care nu ating câta şi de puţin fondul. După ce Telegraful zice că «o parte din conservatori s’au împodobit,ce e drept, cu idei de reforme liberale şi fac multă paradă cu densele» el ne contestă că aceste reforme ar a-vea un caracter conservator, susţinând că noi le am împrumutat de la liberali. Negreşit, am fi foarte simţitori daca vre una din reformele noastre ar fi viu oriticată, şi daca aceste ! critice ne ar putea inspira teama că acea reformă să nu poată fi realizată. Suntem însă foarte nepăsători faţă de nişte critici de felul acesta, pe care de altminteri nu le credem întemeiate : că am împrumutat reformele noastre de la liberali. Atât mai bine daca reformele noastre sunt de natură a mulţumi şi pe conservatori şi pe liberali. Noi primim fără nici un fel de supărare, ba chiar cu deosebită plăcere, nişte critici ca cele coprinse în aceste rânduri ale Telegrafului: «Ori-care ar fl mobilul, tot nu ne putem opri de e.’I felicita pentru sârguinta ce ab depus de a aduna de icî de colo multe lucruri folositoare şi a le coprinde sub numele de program al lor.» Toate aceste observaţiunî ne sunt cu totul indiferente. Când un partid îşi propune de a realiza nişte reforme folositoare ţării, este lucru secundar daca aceste reforme au mai fost propuse de alţii care nu le-au putut realiza. CONGRESUL STUDENŢILOR UNIVERSITARI LA PIATRA (NEAMTZU) Preparativele De la 1 Septembrie o vie agitaţiune se observa printre studenţi, cari se pregăteau pentru al noulea congres ce tre-buea a se ţinea în urbea Piatra (Neam-ţu). Această agitaţiune creştea cu atât mai mult cu cât se apropia ziua congresului şi mai ales In vederea unor mici greutăţi ce se ivise, pe care Insă comisiunea de organisare şi în special d. N. Demetrescu pentru Bucureşti, le-a înlăturat cu dibăcie. Ast fel se stabili plecarea pentru seara de o Septembre. La gara de Nord. De la ora 9 seara studenţii începură a sosi la gară, însoţiţi de o mulţime care venea să le ureze bună călătorie. Pe la ora zece musica unui regiment de linie intonă câte-va marşuri, între cari al lui «Boulanger» şi «Deşteaptă-te române» aplaudat cu frenesie de studenţi. La ora zece şi zece minute trenul se puse în mişcare în sunetul musiceî şi-a uralelor publicului, ce înţesa peronul gărei şi o parte din teren pană dincolo do magasia de mare vitesă. O veselie şi o mulţumire adâncă unite cu un entusiasm indescriptibil cuprinsese inimele studenţilor. La gara Buzeu Aci abia trenul întră în gară, când d. deputat şi primar al urbei Buzeb Stan Stătescu, eşi pe peron să salute pe studenţi, de şi ora era foarte înaintata. D. Demetrescu mulţumi d-lui primar de Buzeb de atenţiunea şi bună-voinţa ce a arătat, şi trenul părăsi gara Buzeb în uratele studenţilor. La Hâmnicu-Sarat Când trenul ajunse în gară pe la orele 2 şi jumătate dimineaţa, d. Poliţaib al Râmnicului Sarat se afla pe peronul gărei şi salută pe studenţi. I.a Bacau Studenţii Ieşani, cărora li se făcuse o frumoasă recepţiune la Roman, ne aşteptau la Bacfiu de la 12 noapte La ora 5 şi 30 m. când trenul de la Bucureşti întră In gara Bacăb, urale formidabile isbucniră din pepturile confraţilor de la Iaşi, care ne îmbrăţişară cu căldură. Un taraf de lăutari angajaţi anume de studenţii Ieşani ne primiră cu «Deş-teaptâ-te române.» Apoi începură a Intona mici hore şi brâe naţionale, la auzul cărorainimele studenţilor saltară şi toţi făcură se resune peronul găreî de danţurile naţionale. D. primar de Bacăb salută pe studenţi, şi-l se răspunse de d. Demetrescu delegatul studenţilor. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 8 SEPTEMBRE Soslren Ia Piatra La 9 şi 25 m. maşina Împodobită cu steaguri şi cocarde anunţa ca intrase In gara Piatra. De departe pe marginea terasamentuluî eraR Înşirate şcoalele publice care Începură a p'oua cu flori asupra studenţilor şi a ’i aclama cu bucurie. Un public imens lntimpină pe studenţii, căror le tăcu primirea cea mal călduroasă tn sunetul musicel primăriei. Imediat d l Michail Adămescu, primarul de Piatra, prin căte-va cuvinte nimerite salută venirea studenţilor şi le ură bună petrecere. I se respunse mal întâi de d. N. Demetrescu, delegatul studenţilor din Bucureşti şi apoi de d-1 Al. Brăescu, delegatul studenţilor din Iaşi. In câte-va minute totul fu arangiat şi cortegiul cu musica In frunte porni pe stradele menţionate In program. O lume colosală se năpustea se salute pe studenţi. Edificiile publice erau frumos impodobite cu steaguri şi cu verdeaţă. Piaţa primăriei era pavoasată. Ast-fel ajunserăm In curtea Catedralei, o biserică situată pe o colină muntuoasă, ce se află şi păna azi in starea In care a lăsat’o Ştefan cel mare. Curtea biseri-cel era plină de lume. La Intrarea studenţilor In biserică, corul local, sub conducerea d. diriginte Zâpisescu Intona un imn. Te deumul fu oficiat de P. S. Protoereul judeţului Neamţu asistat de patru preoţi din cel mal notabili. Apoi începu Incuartirarea, care se făcu cu cea mal mare uşurinţă din causa amabilitâţel publicului Pietrean, căci fie-ce cetăţsan vrea se aibă cel puţin 2 studenţi. Aici ’ml permit a deschide o mică pa-rantesă. D-nil Liberali-naţionall din localitate, afară de doi, trei, de şi au casele cele mal frumoase n’au voit de loc a primi studenţii, ca ast-fel se facă necaz administraţiei actuale şi la cas când studenţii nu vor avea locuri, ea se poată fl acusată. Escursiunile. La ore 1 p. m. studenţii visitară băile de la Cosla cu ape minerale foarte bune dar reR îngrijite. Posiţiunea e Insă din cele mal frumoase. Din vlrful podişului la care ajungi urcând 200 trepte vezi Piatra reslaţitâ printre munţii el păduratici, care o înconjoară cu un zid formidabilşiameninţâ acădea peste ea. De aici am visitat fabrica de beţe, de ghete, şi chibrituri, care merita a fi văzută şi unde ne a prins mirare că mici objecte aşa de simple trec prin 7—8 operaţiuni. La ora 3 şi 1/2 p. m. studenţii s’ab reunit In sala teatrului, frumos decorat cu brad, tricolore şi cocarde, pentru a deschide congresu. (Va urma). Constantin Calmuschi. Student la litere şi filosofie. DINTR'O ZMNTR'ALTA O veche liartie Ispravnieeasca 1821. Publicăm mal la vale o adresă a ispravnicului de Vâlcea cătră un boerănaş, şi care ne pare că va interesa pe cetitori, de oare ce se referă la unele măsuri luate In vederea mişcărel de la 18 M. l)e Ia Isprnvnicatul Vâlcea către Căpitanul \icola de scaun. Fiind că de către d-lor prea cinstiţi boeri ot cârmuitori ai ţere;, ni se porunceşte ca se orinduim la toate schelele podurilor paşnici strejuitorî, atât noi dincoace cât şi boerii îspram-nici de dincolo, împreună cu catane căpitâneşti se orinduim un boerănaş de al judeţului, om cinstit şi cu ipo-lipsis a fi napristan acolo la schelă, caruia şi se va plăti pe lună talere trei zece simbrie din sârâfia judeţului pentru a sa cheltuială. Deci ştiindu-te pe d-ta de cinste şi credincios şi mai vârtos cu filotimie a sluji patrie7, de aceia te am şi o-rînduit la schela Budeşti cu opt catane înarmaţi a fi napristan cu d ta încoace. Asemenea şi d lor boeri is-pramnicî de dincolo au se orându-iască p&snici din preună cu un boerănaş al judeţului de dincolo a fi iarăşi napristan. Şi al se urmezi întocmai dupe ponturile ce mai jos se arată, adică : A) Gând se va arăta vre-un bulug de oameni necunoscuţi streini, sau dincolo sau dincoace, se nu ’i treacă Oltul până nu se va cerceta şi se va da ştire Ispramniculuî, ca se meargă se vază ce fel de oameni sunt şi a-poi se ’i treacă. V) Ori câţi oameni va veni necunoscuţi şi va se treacă Oltul se ’i cercetezi de au vre-un răvaş ori de la cinstita spaterie sau de la cinstita câimâcânie sau de la ispravnicatsau de la Polcovnici sau Gapitani, şi de va avea acest fel de ravaş se ’i treacă Oltul iar când nu va avea răvaş în bună pază se ’i trimiţi la Ispramnicat spre cercetare. Acest fel de oameni necunoscuţi şi ne avend răvaş de drum se se caute asupra lor şi orice scnsori sau alte hârtii va avea a-supra lor se se ia şi se se trimită la Ispramnicat. G) Seara de la doue-spre zece ceasuri din zi, 1) se se treacă podurile dincolo şi se nu mai umble pane dimineaţa. D) Carele cu mărfuri neguţăto-reşti şi cu răvaşe slobode sunt a trece precum şi carele cu lemne, fin, şi cu alte zaherele spre neguţâtoria locuitorilor sunt slobode a trece ne * 11 Nota. 1) — Seara de la două-spre-zece ceasuri din zi, este zis servinau-se de ora-riul turcesc. După orariul actual ar fi şease ceasuri după amtaz. 2) Pedeapsa târgului se ecsecuta ast-fel: Vinovatul desbracat până la brâu, era pus între doi oameni ai stâpâuirei, care 11 loveab cu nuelepe spinare, plimbându-1 ast-fel dintr’un cap al târgului — adeca al stradel unde erab prăvăliile — pânâ la cel-f alt. Condamnatul, pe tot parcursul drumului, era silit să zică cu glas tare: «Cine va face ca nane ca ruine se pată.» Adresa mal sus reprodusă se află tn posesiunea unul bătrân proprietar din plaiul Horezu jud. Vâlcea, fiul acelui căpitan Ni-cola căruia fusese adresată. poprit sau cerându-le vre-un ban cu nume de avaet. Se ’ţi deschizi ochii orânduitule boer cum-va se te lndrăsneşti a urma Împotriva poruncilor prea cinstiţilor boeri ot cârmuitori pentru vreun hatâr sau interes că te vei pedepsi fără de milostivire cu târgul ţi cu Ocna. Dar când vei urma dupe poruncă şi vei sluji cu credinţă şi sa-dicat pentru patrie, se fii bine încredinţat că vei dobândi cinste mare şi milă de la stăpânire ca un bun patriolis. Şi de primire şi urmare în grab se avem răspunsul d-tale. 1821 Februarie 2. Ispramnic loau Lahovari. INFORMATIDN1 Aflăm dintr’o sorginte positivă că a seara s’a luat hotarîrea ca comitetul colectivist se fie convocat pe ziua de 9 Septembre la d nu Bratianu acasă. Principele Dem. Gr. Ghica va fi rugat se ia parte la această Întrunire. Se crede insă că d sa va refuza se vie, căci ştim că preşedintele senatului a declarat în mod formal mai multor persoane că a luat de-cisiunea de a se abţine de la or ce lupta politică'. In cazul acesta de refuz, d. Bră-tianu va lua preşedenţia comitatului care va fi reorganisat cu desăvârşire. -!**- Primim din Dorohoifi următoarea telegramă : La alegerea consiliului judeţean s’hu ales, în colegiul I. dd. Th. Ca-limaki, Ion Docan, Grigore Holban, Ilie Stroic7, D r Saint-Georges, G. Sloianovici, Vasile Baltă, luliu Vâ-seseu. Toţi sunt membri din fosta oposiţie in contra regimului colectivist Marele partid liberal-naţional nici n’a presiutat lista. Burghclca. D-nu Alexandru Lahovari a sosit eri noapte la ora unu din străinătate cu trenul fulger. Contrariu afirmaţiunilor mincinoase date de ziarele colectiviste, nici un ţăran răsculat din satul Dumbrăveni n’a fost lovit sau rănit de către soldaţii care au mers pentru a restabili ordinea. Nu e nici de cum exactă ştirea data de unele ziare că dd. Lupu Cos-tache, secretarul ministerului de interne şi Al. Ba!ş, prefect de poliţie al laşilor, vor demisiona pentru a pune candidaturile lor la viitoarele alegeri. Modul cum se face actualmente paza fruntarielor fiind cât se poate de nesuficient,d. Mi listru de Finanţe se ocupă actualmente cu elaborarea unui proiect de lege privitor la înfiinţarea unui corp de guarzi după sistemele Franceze şi Austriaco. Acest corp va face serviciul de control al vămilor, Regiei Tutunurilor şi poliţiei fruntarielor. Cheltuelile ce vor necesita crearea acestui corp vor fi suportate de Regia Tutunurilor, Ministeriul de Interne şi de Vămi. Lucrările ce se întreprind la Giurgiu pentru canalizarea braţului St.-George vor fi terminate chiar In toamna aceasta. Prin aceste lucrări, vasele cele mari ce nu puteau ancora chiar tn portul Giurgiu, fiind silite a se opri la Smârda, vor putea să tragă chiar în debarcaderul ce se află în faţa vămei. D. Burada,procurorgeneral,pleacă pentru câte-va zile în Moldova. Se vorbeşte despre unificarea scoa-lelorde fii de militari din Iaşi şi Cra-iova, într’o singură scoală la Bucureşti. D. Mihail Cornea va susţine apărarea d-lui procuror Paraschivescu, implicat în procesul torturilor de la poliţie, proces care se va judeca la 12 Septembre. In fine banda de tâlhari care a terorisat întregul judeţ Ilfov, care a comis atîtea călcări şi tllhâri', între oare foarte probebU şi pe acele de la ValeaTînganuluişiPantelimon, a fost prinsă azi noapte, graţie e-nergiei şi activităţei prefectului judeţului d. G. Beldimano şi stăruinţei sub-prefeotului Ionescu şi primarului plăşei Olteniţa. Iată acum numele hoţilor prinşi, şi care pină acum se aflau ascunşi In pădurea Ceornoleasa. 1. Vasile Bucur Ciocan, din Bu_ cureşti, evadat din penitenciarul d la Bucovăţ. 2. Lixandru Ioniţă, zis şi Pavel Ionică Zincă, fost condamnat. 3. Ghiţă Ion din Bucureşti, fost condamnat. 4. Gheorghe Avram Toader, fratele banditului Nicolae Avram Toader, conducătorul tâlharilor, cioban la d. T. Miulescu, arendaşul moşiei Călăraşi Veeh7. 5. Vasile Avram Toader, fratele lui Nicolae, servitor la arendaşul Ma-nescu sub numeU da Dumitru Luca. 6. Toma Avram Toader, cioban la comuna Chisileta. 7. Manolache Ioan, din comuna Taricenî, căruţaşul care a adus pe Vasile şi Toma Avram la bâlciul din Câlaraşî. Importanta această captură a bandei lui Nicolae Avram Toader s’a făcut la bâlciul din Călăraşi. AFACERE! PREDA-FACTANARC Ordonanţa definitiva (Urmare şi fine) Scrisoarea din 17 Aprilie 88. «Eram la liotei de Francia, adică ajunsesem tn faţa hotelulu', când aud In urma mea, lumea strigata lături, tn lături striga tn gura mare un ofiţer poliţienesc, iată câ venea carâta cu Regele şi cu un general mie 'ml vine de o dată In minte, torturele ţăranului Roman, şi nişte (lori reci ’ml trecu prin toate oasele mele, începui să tremur de cugetul cel îngrozitor, şi mâna dreaptă ’ml fugi ca fulgerul spre revolver, dar revolverul nu era la mine. FOIŢA ZIARULUI «jEPOCA» w VVALTEft SCOTf LOGODIŢI SAU ii (Urmare) De şi nu domnia multă orlnduialâ la acest ospăţ, şi conmensenii nu erau Înfrânaţi de regulele aspre ale bunei cu-viinţt pe care le Impunea legile cavalereşti, sala de festinuri a lui Gwenwyn, făgăduia, mulţumită unor barzi renumiţi In număr de doî-sprc-zece, plăceri de care nici cel mai mândri Normanzi nu s’ar fl putut bucura într’atât. Adevărat că aceştia ’şî aveafi meneslre Iii lor, oameni încercaţi In meseria de poet, cântăreţ, şi musicant ; dar de şi aceste arte eraR foarte onorate, şi cei ce să Indeletnice iR cu ele primiau a-desa bogate răsplătiri, când eraâ înzestraţi cu talente Insămnato, menestrelii de obştie eraR foarte puţin stimaţi, pentru câ cei mai mulţi eraR nişte va- gabonzi desfrânaţi, care luase meseria aceasta numai de lene, şi spre a do-blndi mijloacele de a duce o viaţă rătăcitoare şi fără frlu. Ast-fel a fost Iu toate timpurile bă-nuelileceau avut să îndure acei ce’şl luară menirea de a face să petreacă lumea. Dintre ei cel care se deosebesc prin talente mai strălucitoare sunt câte o data înălţaţi foarte sus pe treptele societaţel, pe când cei mai mulţi se târăsc pe cele din urmă. Dar asta nu să potrivea barzi or din ţara de Galles, care urmlnd In demnitate draizi or, pe vremea căror la început ei eraR o breaslă mai da jos, să bucuraQ da multe drepturi, aflaR la cei l’alţi pe cât respect pe atâta stimă, şi aveaR mare trecere pe lângă concetăţenii lor. Puterea lor era mal tot aşa de mare ca a preoţilor, cu care se asemănau Intru cât-va ; căci ei nu purtaR nici-o dată arme, şi eraR primiţi In tagma lor cu nişte ceremonii pline de taină şi mistic,şi se tnchi-naR la awen a lor, adecă la însufleţirile lor poetice, ca şi cum ar fl făcut parte din ale credinţei. Drept care barzii învestiţi cu atâta însănanâtate şi autoritate, er.aR îndestul de plecaţi a se folosi de drepturile lor şi ’şi IncuviinţaR cniar oare-care resfâţeri. Aşa It venea poate să facă In acel moment lui Cadwallon, care, ca şefu barzilor lui Gwenwyn, avea de datorie să facă să resune de cântări sala ospăţului dat de principe. Aceste ccântărî le aşteptaR toţi mesenii; Inse nici ne- răbdarea şefilor şi luptătorilor de rând împreună adunaţi, nici tăcerea care curmă de o dată sgomotu, când cu tot respectu ti sepuse dinainte harpa, nici rugele şi porunca prinţului chiar nu’I putură smulge de cât un scurt pre-ludiR, de multe ori curmat, a cărui note să înşirau par’câ de la sine spre alcătuirea unui cânt foarte jalnic, a cărui sunete pâreaR a să stinge pe Incetu pentru a lăsa din nofi loc tăcerii. Prinţul aruncă o căutătură înfuriată bardului, care era prea cufundat In Întunecoasele luî gândiri spre a’i cere cea mal mică ertare, ba chiar pentru a lua seama la nemulţemirea lui. Mai plim blâ distra degetele pe corzile instrumentului seR, şi privea gata a scoate din el sunete de acele cu care acel maestru desăvârşit tn arta sa încântase aşa des pe cei ce’l ascultau. Dar asta nouă slrguinţâ ni’i eşi la capăt ; atunci zise că mâna dreapta Ii era ca şi luată, şi aruncă harpa departe de el. Un sgomot întunecos se redicâ In In toată sala, şi Gwenwyn ceti In ochii mesenilor câ prveau tăcerea lui Cal-willon ca pe un semn răR tn acea Împrejurare de mare Insămnâtate. A-tunci el chemă In grabă pe un ttnăr bard ambiţios, zis Caradoc do MeDwy-gent, a cărui renume ce se rădica părea menit a se lupta In curând cu vechiul reoume a Iul G-dwalIon, şi’i didu ordin să cânte ca-va care să fle vrednic de laudele suveranului seR şi de batâele , In palme a mesenilor. Tfnărul ambi- | ţios avea toata dibăcia unui curtean ; născoci de Indatşun cânt In care, sub un nume închipuit, Insămnă chidul E-velinî BereDger aşa de poetic şi de a-demenitor, câ Gwenwyn remase încântat ; şi pe când toţi cel care o văzuseră In fiinţă eraR uimiţi de asămă-nare, ochii prinţului mârturisafi de ad-miraţiunea luî pentru poet şi de deosebita lui iub're pentru frumuseţa i subiectul cântului luî. Toate figurile ce se întâlnesc cu prisosinţă In poesia celtică de abia ajunjeaR ln-sufleţireî tlnărului bard, care din ce în ce mai cu putere să vlnta pe cât va- j dea mai mult mişcaţi pe cei ce’l ascultau, şi amesteca laudele cătră prinţ la un loc cu acele ale mândrei Normande. Precum un IeR nu poate fl condus de mâna unei tinere fecioare, zicea el, de 1 asemene un şef Gallez nu poate recunoaşte o altă stăptnire de cât acea a femeii celei mai drăgălaşe şi mai virtuoase din tot sexul ei. Cine întreabă pe soarele de mează-zi In ce parte a lumei s’a născut ? Cine va întreba pe nişte nuri ca ai sel In ce ţară aR fost zămisliţi } Porniţi la petreceri ca şi la răsbol, şi Înzestraţi cu o imaginaţie vie care răspundea In clipă la chemarea poeţilor, capii bretoni făcură să se audă un concert de strigăte şi de aplau3e; şi cânturile bardului Ii ademeni, mai mult de cât gravele argumente ale părintelui Hugo, a vedea cu ochi buni legătura plănuită de principe. Era pe la orele 11, lumea umbla ca fur-nicele pe stradă, toţi cu inimele pline de bucurie, că se apropia paştele, numai eO umblam pentru răsbunarea ţăranilor, nici o dată sângele de Român apă nu se face; a murit Mihal Viteazu, a rămas sângele săR, eR sunt sânge de viteaz, până n’ol face nu mă las, sus tn dealul Mitropoliei suna un clopoţel şi arată peirea ce a făcut mâncătorie.» Scrisoarea din 18 Aprilie 88. ER peste câte-va zile mă voifl răsbuna pentru sângele nevinovatal ţăranilor care a curs pe câmpiele cele înverzite din luna Aprilie, şi pentru plânsetele femeilor văduve, şi ale copiilor orfani, şi ale mie-lor de fete nenorocite şi desvirginate de căpitani şi soldaţi. «Sângele ţăranilr care a curs pe câmpiele României, ţăranii omorâţi de soldaţi jidovi din Moldova, s’a făcut o mare fără fund,£u sunt pornit cu şaica pe marea de sânge, un glas Îngrozitor se aude, din fundul mărel strigă: resbunare, resbunarea sângelui nevinovat. îndată şaica opresc, şi din gură aşa grăesc, fii pe pace marea mea, căci efi pe tine voi resbuna, un vlnt dacă ar adia se mal mâie şaica mea. Iată vîntul adia, valuri de sânge făcea, şaica mea că o stropea, amar vîntul o mâna, stelele In cernusevedea. Iataşaica ajungea la palatul cel de sânge, cel de sânge românesc, cu păgâni împărăteşti, dar ce fel de pâgânism, păgânismul cel nemţesc.» xci Preda este Impresionat şi inspirat de ideile culese din citirea jurnaleior pe timpul răscoalelor, şi este de prisos de a mal face vre-un comentariR. Credem câ este util de a publica şi scrisoarea lui Preda ce ne-a fost adresată nouă din Penitenciarul Văcăreşti, şi din care ne putem convinge şi mal mult asuprastăril Iul mintale. Iată scrisoarea cu data Maiu 8 8 «Se trăiţi d-le judecător şi d-le procuror, sunt vinovat mult Înaintea d-v. căci de când mi-aţl luat interogatorifi, am negat cestiunea dărel cu puşca pe fereastra Palatului. Intrebăndu-mă la tot punctul de vedere eR negam cu totul cestiunea, iată acum pentru bunătatea d-v. vă declar toată ces-tiuriea, fără se mal neg vre-un cuvînt In inima mea. Vă declar tn numele Creatorului care a făcut ceru şi pământu, şi lumina şi apele şi toate văzutele şi nevăzutele. In numele cerului, In numele stelelor, tn numele soarelui, tn numele Junei, tn numele Majestâţel Sale Regele şi tn numele legel care frecuenteazâ această ţară, cestiunea dârei cu puşca pe fereastra Palatului, este numai o singură deslegare de jurământ Intre mine şi suflet. Căci efi m’am jurat ca se împuşc pe M. S. Regele ca se fle un Domn Român rege pe tronul României, cu durere de inimă pentru ţară. Iată jurământu, l’am mânat ca pe un val, unde e o apă lină, nici vîntul nu adie şi am căzut sub val, şi m’am înecat. Vă declar că jurământu l’am făcut tn anul 86 din luna lui Maifi In două zile spre trei, noaptea pe la orele 101/2; căci citeam la Istoria Românilor, şi tocmai la moar-lu! Mihal Viteazu, şi am văzut cum Germani l’afl omortt pe câmpia Turdei în Transilvania; şi moartea Iul Tudor Vladi-mirescu, cura nemţi i-a tăiat capu şi corpu l’a aruncat Intr’un puţ. Şi atunci m’am sculat de unde citeam, şi am oftat din funda inimel şi mi-am zis: şi pe noi ne guvernează un neamţ. Gwenwyn el însuşi, Intr'un avlnt de lnctntare, îşi desfăcu braţarele ce purta, le dădu bardului a cărui cânturi avuse o urmare atât de dorita, şi'lzise, aruncând o privire asupra lui Cadwallon, care tăcea posomorit: — Harfa tăcută n’a avut nici-o-data coarde de aur. — Principe, răspunse bardul, al căruţ trufie era cel puţin de o seamă cu a lui Gwenwyn el însuşi, schimbi înţelesul zicâtoarei lui Taliessin ; Harfa măgulitoare nu’I lipsesc nici-o-datâ coardele de aur. Gwenwyn Intorcându-se spre dlnsu cu asprime, era să’i râs-pundi cu mânie, când Into ,rcerea pripită a lui Jorworth, solul pe care II trimisese la Raymund Beranger, ’i atrase băgarea de seama In altă parte. Acest trimis muntean avea genunchii gol şi picioarele înzestrate cu sandale de piele de căprioara, o mantie tot aşa acoperea umerii sel, şi ţinea In mână o suliţă scurtă. Praful de care era mînjit şi sudoarea ce’i cadea de pe frunte dove-deafi cu cu ce sfinţenie îşi îndeplinise însărcinarea sea. (Va urma). www.dacoromanica.ro 3 Şi et! atunci m’am jurat ca se tmpuşc pe M S. Regele. De alunei am Început a mă arma cu revolveru şi cu puşca, şi de atunci am Început a citi «Lupta» şi «Epoca». Din luna Iul Iulie pe la 11 zile anul 1886, ea eram Înarmat cu un pumnal mic de bozunar, or-cine m'ar fi căutat găsea la mine ast-fel de armaturi. Pentru Ion Bratianu era micul pumnal care era se intre tn pântecele d-sale In luna Iul August 10 zile 86, când mergea la Florica, iar fata albă ca zâpada a d-lul Ion Brătianu m’a stăpânit cu totul, văzând, câcl moartea era aproape. Iatft întâmpinările mele de apropiere de M. S. Regele, fiind tnarmat tn tot momentul şi cu un revolver, puteam se-1 omor lntr’un loc de 100 de ori pe M. S. Regele; se nu credeţi că n’am avut curagid, a da cu pumnalu sau cu revolveru se omor pe M. S. Regele; câcl a venit un copil tn tara mea, şi acuma este alb ca oaia, dar nu sunt ed acela care eram la toate paradele? şi M. S. Regele trecea pe lângă mine până me atingea cu cotul ? «Oare nu eram ed acela, care eram la toate ba'urile unde mergea M S. R«gele, oare nu sunt eu sergentul de politie care In 87 am deschis uşa cupeulul la băile E-foriel când a venit Regele şi cu Regina de s’aisbit uşa cupeulul, şi s'a spart geamu ? Oare nu sunt ed sergentul care eram la anul 87 tn luna Iul Aprilie pe la palatul Cotrocenl? sergent de ziuă la uşa M. S. Regelui care eşea tn florărie despre resarit şi M. S. Regina Împreună cu M. S. Regele, care eşa dimineaţa fără sabie, şi trecea pe lângă mine singur, şi mergeade se plimba prin grădină. Eată blândeta vorbei, a omului celui mare, mal este cugetul criminalului ? Căci M. S. Regele vorbea cu acela care ’1 jurase moartea, şi era inarmat singur pentru viata M. S. Regele. Eată, căci pentru cugetul cel râu se poate pune o stavilă tn eternitatea lui ; şi eată cugetul cel râd s’a dus de la mine, ca se nu mal omor pe M S. Regele, ci numai se mâ desleg de jurămentu med, fără sS’l ating, şi aşa am făcut ed...» Noi, tn urma acestora, am declarat instrucţia terminata, si am dispus Înaintarea dosarului d-lut Prim procuror, pentru a’şl da rechisitoriul definitiv. Având tn vedere rechisiloriu definitiv al d-lul procuror G Cârlova, care în bisa actului medical declara pe Preda Fontănaru neresponsabil de faptul atentatului de la palat, cerând a se da de către noi, o ordonanţă fără cas de urmărire, pentru faptu ce i se imputa. Având tn vedere declaraţia d-lul Alexandru Niculescu com»ndantu sergenţilor de la acsise, care arată, că tn zilele de 21,22, şi 23 Aprilie anu corent, a însărcinat pe Preda Fontănaru să facă inspec-tiele călare pe la diferitele Bariere şi să iscătească tn condicele de presentă resul-tatul inspectiunei (vezi fila 49.) Considerând, că ar fi dureros pentru u-manitate, şi revoltător pentru morala pu. blicâ, de a supune desbaterilor solemne, fie o flintă a cărei posiţiune trebue să nspire tot atâta milă, pe cât a putu să inspire spaima şi se cauzeze nenorociri. Considerând, că afară de constatările medicale, din cele scrise de Preda Fontâ-naru pe timpul cât a fost închis tn peni-tenciaru de la Pângaratl tn anii 82-86, din cele scrise tn cursul lunelor Ianuarie, Martie şi Aprilie 88, precum şi din cele scrise de dânsu tn cursul preventiunel sale tn penitenciaru Văcăreşti luna lui Mal 88, precum şi din respunsurile lui date fără şir la instrucţiune, se poaie vedea lesne,că prevenitul nu se bucură pe deplin de întregimea facultăţilor sale mintale, şi că toate acestea se coroboră cu a-retările medicale. Considerând că independent de constatările Medico-legale, în fapt crima era imposibilă de a se comite, de oare ce, când Preda Fontănaru a descărcat cele două focuri tn fereastra bibliotecel Palatului; în acel moment M S. Regele nu se alia tn biblioteca, ci într’o alta Cameră a Palatului, aşa că tentativa lui Fontănaru nu avea un obiectiv determinat, ci era numai un efect al imaginaţiunel sale. Considerând, că din raportu Medico-Le-gal se stabileşte următoarele conclusiunl date tn unanimitate de medici. 1. Că prevenitu Preda Fontănaru este isbit de manie impulsiva. 2. Că dânsu nu poate fi considerat pe deplin responsabil de faptele sale. 3 Că aceas'ă stare de mame impulsivă efect al linei predisposiţiunl congenetale, pare că datează din aceşti după uruâanl. Pentru acestemotive, şi tn unire cu con-clusiuni e d-lul prim procuror. Declarăm că, contra lui Preda Fontănaru nu există cas de urmărire. Dispunem înaintarea Dosarului la parchet, spre a se depune ia Archivă spre păstrare. Dată astă zi tn Cabinetul nostru, 22 August, 1888. Jude Instructor, C. IV. J ut ura nu. Grefier, Negoescu. REFORMA MAGISTRATUREI Monitorul de azi publică proiectul d lui Marghiloman pentru reorganizarea magistraturei. Reproducem expunerea de motive precum şi titlul privitor la inamovibilitate. LEGE PENTRU ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCA (proiect) Domnilor miniştri, Necesitatea unei reorgsnizaţiunT în justiţie, atât prin îndreptarea unor organe ale el cât şi prin Îmbunătăţirea personalului judecătoresc, este cu suficientă constatată pentru ca să nu am nevoe de a insista asupra urgenţei unei reforme. EPOCA - t lBffffiMBAB Am consultat cu atenţiune proiectele propuse de prpdecesorii mei d-niî C. Nacu şi Eug. Si&tescu şi de care m’am folosit tn multe part! precum şi obser-vatiunile sad criticile ce ele au sugge-rat; am recurs asemenea la legea recenta votată tn Belgia; şi prin compa-raţiune cu vpehea noastră legislatiune din 1861, am dobândit convicţiunea că modul Încă cel mai prudent de a da sa-tisfacţiune cerinţei generale, era de a inova cât mai puţin. Am conservat deci din vechea noastră orgaoizatiune aproape intacte dis positiunile privitoare la mecanismul instanţelor judecătoreşti;m’am silit numai să pun In concordantă unele ro-tage şi să stabilesc o uniformitate In punctele de practică curentă care nu au raţiunea de a se schimba de la o instanţă la sita. Am introdus numai două modiflea-ţiunl radicale; 1) . Supresiunea judecătorielor comunale şi înlocuirea lor prin comisariatele de ocol care, prin recrut rea u-nui personal mai cult, sper că vor da poporului justiţia simplă şi expeditivă ce nu ’l au putut da juraţii sâteneşti ; 2) - Supresiunea judecătorilor comercianţi In tribunalele unde, nefiind permanenţi prin alegere, el au fost mal adese ori o causa de Intârziare şi de paralisare tn expediţiunea afacerilor de cât un ajutor efeciiv pentru tribunal. Tot In această ordine de idei am complectat vecina lege prin unele disposi-ţiunf care, determinând cu precisiune funcţionarea şedinţelor , vor şterge reaua impresiune ce justiţiabiliî au despre iregularitatea şi diversitatea practicei unor curţi şi tribunale. Aceasta tn ceea ce priveşte partea organică. In ceea ce priveşte îmbunătăţirea personalului, am crezut că era necesar de a îngrădi, de o parte,intrarea în magistratură de conditiunt care să preţuite o largâ garanţie şi dea oferi, de altă parte, unor din magistraţi o posi-ţiune stabilă, graţie căreia el se per-sisteîn această carieră. De o cam dată, proiectul delege concede inamovibilitatea numai unei serii de magistrat!, care, prin vechimea servietelor şi prin maturitatea lor, au un drept incontestabil la realisarea reformei ce promisese deja legea din 1861, şi unei alte serii de magistraţi care,prin natura funcţiune! lor, aii nevoe şi de deplină independentă şi de inaelungatâ mantinere ta aceiaşi funcţiune. Experienţa ce cercăm azi va ajuta mult, după roadele ce va da, la Întinderea tn viitor a acestui privilegiu întregului ordin judecătoresc. Număr abia printre mijloacele de îmbunătăţire a personalului, sporul ce propun la tratamentul unor din magistraţi a căror moiicitate de retribuţiune este afară din proportiune cu activitatea aprigă şi cu răspunderea ce li se impune. Acestea sunt principalele trăsuri ale proiectului de lege pentru care solicit aprobatiunea consiliului de miniştri, trăsuri care vor fi mal de aproape desi-nate în expunerea de motive. Cer dec , d lor miniştrii, ca consiliul să bine-voiascâ a me autoriza să pre-sint Corpurilor legiuitoare alăturatul proiect de lege, ducă ce voiil fi obţinut înalta aprobare a M. S. Regelui. Ministrul justiţiei, Al. Marghiloman. TITLUL II Inamovibil’ tatca si ir rada ti unea Art. 111. Devin inamovibili de la pu-blicaţiunea acestei legi : 1) Preşedinţii, consilierii şi supleanţii curţilor de apel; 2) Judecătorii de instrucţiune care afl titlul de licenţiat sad doctor tn drept. Art. 112. Devin inamovibili, un an dupe punerea tn aplicaţiune a acestei legi, preşedinţii de tribunal care aii titlul de licenţi iţi sau doctori tn drept. Art. 113 Judecătorii de instrucţiune primesc, de plin drept, dupe un serviciu de 6 ani In această funcţiune, o gradaţiune de 50 0/o din onorariul lor; dupe un serviciu de 12 ant, primesc ti-tiul, prerogativele şi onorariul de consilier de curte. Primii-preşedinţl de tribunal primesc tot asemenea, dupe un serviciu de 8 ani în această funcţiune, titlul, prerogativele şi onorariul de consilier de curte. Art. 114. Magistraţii de mal sus care vor fi împlinit stagiul pentru grada-ţiune, vor presinta un memoriu ministrului justiţiei, care este ţinut să ia de tndatâ măsuri pentru recunoaşterea titlului şi a onorariului. Iutrerupţiunile de serviem prin suspendare nu se numără tn computarea stagiului. Art. 115. Magistraţii inamovibili nu pot perde funcţiunea lor de cât prin demisiune sad prin ajungerea la limita de vârstă. Ei nu pot fl destituiţi, puşi în disponibilitate sad transferaţi de cât In temeiul unei decisiunî disciplinare. Ei nu pot fi transferaţi prin Înaintare de cât cu consimţimentul lor formal. Art. 116. Legea nu recunoaşte punerea tn disponibilitate voluntară. Art. 117. Magistratul demisionat poate fl reprimit or când în magistratură. M gistratul pus tn disponibilitate nu poate fi reprimit de cât dupe cel puţin doul ani. Magistratul destituit nu poate fi nici od iti reorimit; el perde pensiunea In anume caşurile prevăzute de legea pen-siun lor. Art. 118. Magistatul inamovibil este de drept destituit: 1) Dara e*te condamnat definitiv la o pedeapsă pentru ermă ; 2) Daca este condamnat definitiv la o pedeapsă pentru unul din delictele e-numerate la art. 73 al legel. Destituţiunea tn acest cas este direct pronunţată prin decret Regal. Art. 119. Magistraţii inamovibili, care au împlinit vârsta de 65 ani la curţi şi tribunale, de 70 ani la curtea de casaţiuna, pot fi puşi prin decret Regal tn posiţiune de a’şl exercita dreptul lor la pensiune. In cas când n’ar îndeplini toate con-diţiunlle legel pensiunilor pentru a a-vea pensiunea maxima a funcţiunei lor pensiunea va fi de jumătate onorariul dupe 20 ani de serviciu judecătoresc, de 2/3 dupe 25 ani. Decretul Regal poate conferi onorariul acelor din el care s’afi ilustrat în timpul exerciţiului activ. Art. 120. Daca, pentru vre-o infirmitate gravă şi permanentă sad pentru căuşele de slăbire a facultăţilor mintale, un judecător inamovibil nu mal poate îndeplini bine şi cu exactitate sarcinile funcţiunei sale, el se dispensează de servicii! printr’un decret Regal şi tn urma unul avis conform al curţet sad tribunalului din care face parte. Pentru membrii curţilor, avisul se da de toate secţiunile întrunite cu parchetul, tn adunare generală convocată, fie din oficii!, fie dupe cererea procurorului general, de către primul preşedinte. Pentru membrii tribunalelor, avisul se da de tot tribunalul întrunit cu parchetul şi cu medicul primar. Procesul-verbal este semnat de toţi cel care au luat parte la examinarea caşului. Art. 121. In cas de demenţă sad nebunie furioasă supra-venită unul magistrat inamovibil, ministrul justiţiei, in urma raportului parchetului respectiv şi dupe examenul a trei medici, poate suspenda pe magistrat. Suspendarea aceasta cade, daca în termenul de 10 zile, curtea sad tribunalul nu a emis avisul conform, cerut de articolul precedent. ŞTIRI MĂRUNTE Zi 'ele acestea se va da la Teatru Naţional o representaţie ta folosul săracilor so-cetftţe «Elis betha» D-şoara Th-odorini şi d-nul Max vor da concursul lor acestei representaţit. — x— Domnişoara Carlota Leria’carese află de câte-va zile la Sinaia a fost primită de M. S. Regina. Ni se spune că d-şoara Leriăjva da înainte de a se reîntoarce In străinătate două concerte tn capitală. —x— Comisia pentru esamirarea candidaţilor la bacalaunat va fi fixată zilele acesteade rectorul Universit ţel. Ia acest scop comitetul profesoral Universitar se va întruni mâine seară. —x— Unul din lucrătorii ce lucrează la dărâmarea turnului Colţei, anume Nae Ionescu căzând jos a fost grav rănit. Acest nenorocit aproape mort a fost condus la spitalul Mavrogbeni. —x— Duminică 11 Septembre va avea loc tn sala Atheneului (Intrarea cişmigiu) unc n-cerl vocal şi instrumental dat de a. Tache Popescu în scop de a oleca în străinătate pentru a’şl continua studiele. —x— . Un incendia a isbucnit erl la ora 4 şi jumătate la casa d-lui Fidoti din strada Făi-narilor No. 4. Graţie pompierilor focul a putut fi localizat, scăpând casa. Grajdul Insă au fost cu desăvârşire consumat de flăcări.  X EDITIUNE Pe lângă proectele de lege ale guvernului care au aperut în Monitor se vor mai publica următoarele : Proectele d lui Th. Rosetti, pentru organisaţia comunală şi administrativă. Proectul d-lui Ghermani pentru reforma Băncei Naţionale, acel pentru reducerea unor taxe din tariful autonom şi proectul pentru desfiinţarea taxei asupra tnicei. Proectele d lui Miiorescu, pentru introducerea unor reforme în învăţământul public. * Lupta zice astă zi că tinerii con-vatorî de la Epoca vor merge în viitoarele alegeri mână în mână cu junimiştii si în contra batrioilor conserv tori. Declarăm categoric că nici o neînţelegere, nici de principii nici de or ce altă natură nu există între noi şi grosul partidului conservator şi că nimeni de la Epoca nu va merge în contra partidului liberal-conservator. X Citim tn Lupta de azi: «Cât despre un program al liberalilor se pare că ideea a fost părăsită, unii fiind de părere ca programul să apară dupe alegeri». x Mâine vom publica un articol nl «* vănzarr CASELE DIN STRADA COIYIETU 13 compnse din ti camere de stăpâni, bucătărie, spălătorie, camere de servitori, grajd, şopron de trăsuri, pivniţa, două grădini, curte spaţioasa. UNLOCSITUAT PL SOSEA GROZĂVEŞTI în apropiere de gara de Nord în mărime de 17 pogoane se vinde în total saO parţiial. Doritorii de a lua cu chirie şi cumpfira mobile de mal sus sc vor adresa strada Cometa 1». sau Polona 75. t9P) DE ÎNCHIRIAT Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo ia îngrijitor. (839) DE ÎNCHIRIAT Strada Berzil No. iîî, Apartamentul de jos cu 8 camere, bucataiie, pivniţa, grajd şi şo | c n. _____MOŞII de arendat de verniin iiosu smraiaî situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având pu(un de păcură, pădurede brad si de fag, fânete, locuri de arat po şeşul Tazleul, ntoară. Casă de locuit, han-cărciumâ pe şoseaua Bacau Momeşti, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa ia d-na Catinca Cru-penski, tn Roman pentru or ce lămuriri. 770 119 VDY7IDV nouă hectare vie şi obratie si-Llu Vfill/j lllli tuate pe dealul Oltului alâturl cu via Golescu de la Drăgâşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. DE ARENDAT 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4. 1. IV Alexandrescu. IU? IDCYIltT de la 23 Aprilie 1889 moşia Du ilIlEj.lllA 1 Lalosul şi Dobriceni din judeţul Valcea pe cinci sad mal mulţi ani. MOŞIA PARAU-BOIAptpJSîSSî'K: sile Mislescu, se vinde de veci cu condiţiun! foarte avantagioase. Întinderea 1225 pogoane. Pământ bun, acarete şi gară pe moşie. A se adresa pemru condiţiun! la d-nul avocat din Târgu-Jiulul: Glicurglie Sto ccsru. (879) 805 CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In fada nod cladir Bancei Naţionale (Dacia-Bomănia) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 7 Septembre 1888 Renta amortisabila ,. româna perpetua Obligaţiuni de slat [Conv.rur. „ Cp F. R. Municipale Casei pens. [300 L.) 7 % Scrisuri funciare rurale 7 % V, urbane 5 % ” " ” laşi 3 % Obl. Serbestl cu prime lm. cu prime Buc. (20 lei] Losuri crucea roşie Italiano „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,, italiano „ Ruble hărtie NB. Cursul este socotii in aur Cump. Vinde 9G% 95% 9J% 86 *30 iu7 96% 106% 90 94 84% 76 45 58 43 17 140 S08 124 100 99% 250 97% 96% 100 86% 240 107% 97 1/4 107 100 94 3 IA 55 80 50 31 41 »0 175 219 126 100% 100% 200 MARE DEPOSIT DE [LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE SI GRINZI DE FER = LEMNE PENTRU FOC = M. L. MANOACH No. 153 — Calea Crivitei — No. 153 Staţiunea Tramvaiului 79( ANUNCIU Sub-semnatul aduc la cunostinlza onor. public cal din cauza dărâmării cladirei din Calea Victoriei No. 42! bis, m'am decisa vinde cu prelzuri oftine in total sau | in parte, toate edecurile si mărfurile din restaurantul j meu, compuse din: vinuri albe, negre si lumâioase ca j la 11,000 vedre, recoltele anilor 188,, pina ia cea din I urma; 200 vedre tzuica. rom. cognac, cliampagne, (li-1 ferite liqueruri, rachiu de drojdie. Apoi mobilierul I compus din: mese, scaune, oglinzi, tesgnele, tocitoare,! canapele, dulapari, butoaie goale de vin, de diferite marinii, puţine, felinare, lămpi, sticlărie, farfurii, re-citori, servicii de masa, aramarie, felze de mese, şervete, servicii de unl-de-lemn ele. ; asemenea am de vânzare o pereche de cai vinetzi si unul galben, trăsură, gahriole a, sânii, carutza, saca, cu toate ceie necesare, o pompa cu tub de 35 metri, un vârlej de ridicat vase st multe alte obiecte trebuincioase pentru birturi, cârciumi si menaj. Doritorii surit rugatzi a se adresa snh-semnatului unde pot cumpera chiar d'acum obiectele susmenţionate. I. Parasehivescu, 918 Restaurator Calea Victoriei No. 42 bis, lângă Hotel de Bnglitera. ÎNCĂLZIRE de clădiri noui Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s a putut constat, că nu există ntcî o sistemă de încălzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caioliferele n au putu da căldura îndestulătoare ; aşa / că In mal multe casur citatele aparate de încălzire s a înlocuit prin sobe Meidinger j «Cornet-. Regularea câldurel se face în modul cel mai perfect, obţinându-se cu una şi ** aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Coosumaţiunea combustibilului este mică In raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemn şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mai simplă, precum şi în cea mal elegantă, ast-fel că poate fi aşezată în saloanele cele mal luxoase precum şi In odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet» încălzesc până la 1200 m. c. şi pot fi întrebuinţate ca calolifere pentru încălzire declădirl complec e. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe. O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital ai unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietăţilor asupra sobelor Meidinger «Cornet construite în fabrica mea. 728 ADOLF SALOMON, Strada Doamnei, 14bis. URMĂTOARELE PREPARTECOMPUSE DE; DIMITRIE G. GHERMAN BUZEU Se găsesc în Bucureşti numai la d. Marin lonescu frizer, Hotel Union, str. Academiei. Apa dentifrice are proprietatea de a întări gingiile, face să crispa ă roşiaţa gingiilor şi sângera-rea lor Întreţine curăţenia şi face să dispară piatra şi mirosulgurel; asemenea se recomandă ca gargară pentru durerile de gât, angina şi infiamaţiu-nile gurel. — Sticla costa un leu Bomatla de Chinima împiedică căderea părului şi '1 face să crească. — Borcanu 3 lei. l'oiituda Heliotrop (Ess. boquet) Borcanu 1 leu Prafuri albe si roşi pentru dinţi Ara proprietatea de a întări gingiile şi i'ace să strălucească şi să albească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 led, 2 şi 2,50 Apa de Chinina curată şi Impedicâ căderea părului. — Flaconu 1 şi 50 bani. Pudra Virginie Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru faţă şi dadturâ, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi Înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. Pasta pentru dinţi are proprietatea a albi şi a reda luciul Imalţuiul dinţilor. — Cutia 2 Iei. 818 INSTITUTUL^FROHLICH Pensionat de Domnişoare cu opt clase. Studii supererioare. Certificatele recunoscute de Stătu, înainte Griinaugergasse I, se atlă acum Viena I., Weilibtirggasse 18, scara 1, ctagiul 2 Durata anului şcolar de la i Octombre până la 1 Iulie. Orele de consultaţiunl în toate zilele de la 10 până la 4 ore, afară de Dumineci şi sărbători. Deschiderea noului an şcolar, la I Oc'ombre. Programe la Direcţia sad la librăria Meyer I. Singerstrasse 7. DE L’ABBAYE DE EECAMP (FRANCE) ESCEUNTĂ, TONICA," DIGESTIVĂ 81 APERITIVĂ CKA HAI BUNĂ DIN TOTK LICORILE vimitu HQTOEi?. aBBfcBKPaâai 1 Am cere todăuna ia joauîfi Ibrţtcs «HpostM ea Franc» «t â l’îtitnga Hhecărei sticle, eticheta pi-ezv&O* I trată purtăndu semnătura directorelui generale. B pf cari a’ak angajată pe aerian a nu Tinde nici fiă contrafacere. A. Fialkowsky— G. sl D. Tannsescu fratzi Constantinescu— D. MarinescuBragadti »—N. loa-nid et Comp. — Carol Gersabek. 300,000 FRANCI Sunt de câştigat într’o zi, cumpărând bilete d’ale SUREI LOTERII TOCEŞTI A 112 04.RA VA AVEA IOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SEPTEMBRE >888 Plata câştigurilor e«te garantată de GUVERNUL IMPERAIL OTOMAN TABLOUL CÂŞTIGURILOR: t câştig prindipal de 300,000 fr. 300.000 fr. 1 câştig de . . . . 25,000 fr. 25,000 fr. 2 câştiguri de . . . 10,000 fr. 244,4400 fr. 6 câştiguri de . . . 2,000 fr. 12 ,444414 fr. 12 câştiguri de . . . 1,250 fr. 15,4400 fr. 28 câştiguri de . . . 1,000 fr. 88,000 fr. 500 câştiguri de . . . 400 fr. 2440,000 fr. 550 câştiguri Total 600,000 fr. PREŢUL BILETELOR: 1 bilet .... 5 fr. 5 bilete .... 24 fr. 25 bilete . . . . 118 fr. ÎOO bilete .... 405 fr. A. Listele oficiale vor fi trimise franco îndreptate dupe tragere, iie-cârui cumpărător. B. Or-ce câştigător va fi avisat prin depeşe chiar în ziua tragere!. C. Tragerea va avea loc la Constantinopol, la Palatul imperial de Monnaies. o. Pentru primirea biletelor, trebue să se adreseze banii prin mandat postai (che-que) la Directorul coinptunrului comercial 557 grandes rue de Teke 557 [867) Conslantinopole (Turque) INSTITUTUL HELIADE-RADULESCU Este inslalal in localitatea cea mai senatoasa din Capitala, in vasta gradina lleliade. Sludiele se fa c dupe programele scoalelor publice. Aci sunt 4 clas e primare si 3 liceale, si n lie-care an se mai adaog a clase superioare liceale. Preparaiiuni pemru şcoala utilitara. Cursurile incep la 1 Septembre. 907. cnn nnn reuniri de Câştigat intr’o singura zi. JUU UUU infintl Adresaţi ve pentru aceasta tara întârziere prin scrisoaie la Compluarul Comercial, 557 Grande Rue de Teke, Conslaiitinople, Turcia. ŢŢ!! TWPUTDT A T casadin Strada Polonă DE Iii Unlillil 1 No. 1U4, compusă din » camere pentru tun^an 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 S A MUTAT STR. DREAPTA N. 20 SEVASTIA CONSTANTINESCl MOAŞE CU DIPLOMA DIN BUCUREŞTI PRACTICANTA DIN PARIS CONSULTAŢII IN TOTE ZILELE - DE LA ORA 1 PĂNĂ LA ORA 3. — 922 _________ S A MUTAT STR. DREAPTA N» 20 9 -....î ■ .. ■Iflllji' PE MALUL MAREI - NEGRE PE 1IVI.IL MAREI - NEGRE HOTEL CAROL I STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Eotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către GKra.ixt.ixl lio-telulni 13. JERIS. (830) Hotel Carol I, Constant/.a. CASA DE SCHIMB I0NESCU & MARCU Strai!» Lipscani No. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 7 Septembre VALORI Fonilnri de stat român Renta rom. perpe. 1875 5% Renta rom. amortisab. 5% Renta rom. rur. conv. 6% Oblig, de stat C. F. R.6% Idem idem 5% împrumut Stern 1864 7% lmprum.Openbeim 1866 8% Agto împrumut, de oraşe lmpr. oraş. Bneur. 5% idem din 1884 5% lm.or.Buc.cn primelozfr. 20 Valori diverse Creditul fonciar rural 7 idem idem 5 Cred. func. ur. din Buc- 7 idem idem 6 idem idem 5' Cred. func. ur. din laşi 5.. Obl.cas. pensiun. fr.300 10 Scadenta cupoanelor 1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. 1 Oct. l Mai l Noem. l lan. l iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. l iulie 1 lan. l iulie 1 Mai 1 Noem. 1 lan. 1 iulie idem idem idem idem idem 1 Mai l Noem. Târglib. curs med. 96% 96 3/4 100 1% 87 50 107 97% 107 101 94 8-4 235 | Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. sgftsiBwaiia LA ORAŞUL VIENA A L VILLE DEVIENNE vis-a-vis de Lib. Socee Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate al soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. CiorapideDamesiDomnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. G. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment do cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fldantatl. Layettes si Trousouri pentru copii. .Trousouri peutru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa po clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TUIH2S ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec MERSUL TRENURILOR CALEI FERATE ROMANE Valabil de la 20 Maiu (15 Iunie) 1888 _ 4 Buciiresti-Foesaui-ltoman STAŢIUNI Aretaroa trenurilor | Acc. Persoane Plai Acc. bucur. Nord pl. l’loesti sos. plec. huzeu sos. plec. K.-Saral sos. plec. ocsani sos. plec. Warasesti sos. plec. bacau sos. plec. Roman sos. p.radim. dim. dini. p.m 10 10 8,50 11,29 10,24 11,44 10,34 1,12 12,20 7,30 9,16 6,35 8,02 1.3 2,24 2 27 3.19 3.22 370 3,55 5 54 5.59 6,69 !dim. 12.30 1.19 1.22 2,15 2.19 2,46 2,59 5,22 6,32 6,40 4,40 5,59 6,25 9.16 0.41 10,50 p.m 2. Kumilii Focşani llucuresti STAŢIUNI Aretarea ireiuirilur i Acc. Persoane PJa. Acc. plec. sos. plec. Marasesli sos. plec. Focsan i sos. plec. sos. plec. sos. plec. sos. plec. Bucur.Nord sos. Roman Bacau ll.-sarat Buzeu Ploesti p in. a.m. 11 11, 5 11,66 12,15 12. 2 12,25 1,66 2,47 2, 3 2.30 2,34 3.24 3,26 4,10 4.30 6 li 10 7.25 3,15 3.42 3,47 4,40 p.m. 4.43 11.50 5.32 12,55 6,42 a.m. 7,35 8 10,28 0.35 11,50 12.36 2.33 2,58 10. 7 4,35 11,35 3. Buciire«iti-VCrciorova STAŢIUNI Aretarea trenurilor Fulg- Acc. Per. Mixle Bucu. nord. pl. Ti tu Piteşti sos. plec. Slatina sos. plec. Crai ova sos. plec. T.-Severin sos. plec. Vârciorovasos. p.m. p.m. a ni. p.m. 4, 5 7, 1 8,15 2,45 6,.7 8.10 9,36 4,07 6,20 9,21 11,7 5,45 6,24 9,26 11,22 p.m. 8, 4 lt, 7 1,20 8,10 11.15 1,29 9,27 12.32 3,12 dim. 9,33 12,41 3,27 9 12, 4 3,25 7,21 12. 6 3,31 7,19 J2.28 3,63 7,45 a.m- a.m, p.m- ,17 1,40 4. Verclorovn-llucuresti Piteşti plec. sos. ploc. Titu 2,10. Buc. Nord sos. p.tn.J 8.27 5.24 Jl0.22 7.05 fîO 27 7.1 11.46 8,24 lt,50 9,25 2,28 4,46 5,11 0,50 6,56 11,34 8.15 12,50 a.m. a.m. p.m. p.m. G.tlornliinil.Vtll Kt. IC. ViMeri Cor. 17. Iluzru Galaţi t S. (ialatî-Kuzc‘11 a.m. a.m. a. in. p.m. a.m. a.m. dim. (Corabia pl. 8,45 K.-Velcei pi. 6, ruzeu pier. 1.55 12,45 9,30 Galaţi plec. 12, 5 8 .Caracal s. 10,47 Piatra 8. 12.40 Baila SOS. 4.20 3,26 a m. p.m. Bărboşi SOS. 12,40 8,33 p.m. pl. ii. 7 pi. 12,35 ploc. 4,30 8,36 10 8.15 plec. 12,44 M,4(> 6,20 Piatra s. li,50 Caracal S. 4,13 Bărboşi sos. 5, 1 4, 9 10,55 0,10 Braila SOS. U5 9,13 7,45 , pi. 2,40 pi. 4,33 plec. 5, 5 4,15 a.m. p.m. plec. 1,25 9,23 p.m. K.-Velci s. 7.40 Corabia s. 6.30 Galaţi sos. 5,40 4,50 Buzeu SOS. 3.55 12,11 3,57 p.m. p.in. dim. p.m. a.m. p.m. .pui. {>. Uiicur.-Giiirgiu STAŢIUNI Aret. trenurilor STAŢIUNI Aret. trenurilor STAŢIUNI Arel trenurilor Fulg, Acc. Per. Per. Ful. Persoane Ful. Persoane Verciorova pl. T.-Severin sos. plec. Craiova sos. plec. Slatina sos. p ,m. a.m. dim.p.m. 3,22 12.55 8 3,45 3,44 1,16 8.26 4,15 3,-48 1,19 8,40 4,40 6,42 3,52 12. 5 8,40 6,52 3,59 12,28 p.m. 1 8,17 5,16 2,18 Bucur, nord pl. Filaret sos. Pl. Comana plec. Giurgiu sos. plec. Smârda sos. 5,40 8 5,30 8,15 5,45 8,30 6 6,21 9.17 6,44 10,11 7,40 10.16 7.45 7.10 10.21 7.50 Smârda sos. Giurgiu sos. plec. Comana plec. Filaret sos. plec. uc. Nord sos. 2,25 8 6,20 8, 6 6,25 0,14 6,39 9,24 7,39 10,11 8.25 10,31 8.36 3,52 10,45 8,60 9. Ploesti Predeal Ploesti plec. Câmpina Sinaia sos. ploc. Predeal sos. un. dim. dim. 6, 9 9,33 8,19 7, I 10 42 9.20 7.12 11,41 10.16 8,30 11.53 1 0,31 9,10 12.35 11.08 mm. p.m. a. m 6. Giiirgiii-Bueur. IO. Predeal-Ploest* Predeal Sinaia Campina Ploesti plec. sos. plec. Jirn. p.m p.m 7,45 8,16 8.21 9,18 10, 4,51 5.24 5,29 6.21 7.25 7, 7,37 8,11 9, 8 9,57 dim p.m. p.m ltueur.-Fetesti Arai. tren. S1AT1UN1 Persoane Bucu. Nord pl. Ciulnila sos. plec. Feteşti sos. dim. 7 9,46 9,56 15.60 II. Faurei-Fetesti Faurei Feteşti plec. | sos. I p.m. 5 3, 1 3- laşi Fng;lieiii laşi Ongheni ip.ni plec. 112,3 orve 5 I 'J 10. Galat- Murasesti Calaţi arbosi Tecuci u 7 Marasesli plec. sos. plec. sos. plec. sos. dim. p.m. 10,40 8.50 Marasesli plec. .... - ... Tccuciu sos. plec. Bărboşi sos. plec. Galaţi sos. 11,15 9,32 11 25 9.55 1,43 12,40 2. 8 1, ■ 2,38 1.45 p m 11. m Î3. Ti«n l'ârg. jttl. Ttreuv.-Titu i’fiiu pf.llb 8,20 Tergovişte 1 6,65 5.20 t t’erg s.111,20 9,35 Tl|n { 8 , 5 6,30 Adjud J Sd.PUM' .ii Slaui.- 34.Slan’io-Plursti Tergu-Ocna a(LjîarâseHtM»îîTatî™,^Vn^ rruri Vaslaiu Î2. Vaslulu-Taruci n). ; 30 1.30 8. FctONti-BururcNti | STAT1UN1 Arat Ire.H Persoane | f Feteşti plec. ICiulnita sos. ploc. Bucureşti sos. p.m. Bi 4,20 P 5,26 ■ 5,36 h 8,25 g lî. Fetcsti-Faurci [| Fetesli plec. ! Faurei sos. am ; -32 | 2,4 14. Fnglirni Iaşi 7,30 Ungheni 8.44 la^îf i p.m. plec.l 2,15 sos.jj 3,30 Horn o n-lasi şi vice-vursa p.m. ;i in.i 3, 2 4.10 Tecuci a 3,31 4,49 Berlad 3,51 5,14 5,54 8,0âj 6 - il 6,35 9,15' p.m Vasluin plec. 8os. plec. os OS. i a.m. p.m. 6 4, 5 Vasluiu 7.56 0 1 Borta 1 8,16 6,20 10,25 8.30 Tecuci a.m. săra plec. sos. plec. sos. a.m. j 8,55 7 | 'li, 3 9,12 11,23 9,32 1,2011,30 ,pm. p.m. —— 8, 5 11,45 7, 410,16, 7.10 10,41 5,48 K,27j 4,33 6,42] Roman plec.* 9,15 Toscani pl. laşi to.Sl pl. buceava 10,41 Tergu Frumos tll,53 laşi sos.I 1, 2 | -LI. »:x-iiu H ali " •>. 12H. Piatra V-Itvrau aeau plec. Pialra N. sos. а. m. p.m. б, 15 5,45 8,37 8, 8 n.m n.m. a.in. p.m. Patra N. plec. i 10,56 6.25 aicau sos. ( 1,20 8,5 p.m- 3». «iOll—t.-t'.-il.lII-U 40. C.-L»lig taol.-sti a». Câiii|tiuu-Uuft. f Lamiuna plec. ti Dori ;t«ri>oltr< â..i,iiii;. il»aac«nl Suceava şi vico-vcrsa ma Ca mpina Puf'ana sos.il 1,20 3t7~tferiTlivudT ibjii7 ~~3tf. fci-iiavnilii-Cuii«t Cernavoda pl. Conslania sos. 9.20 Conslania |il. 11,22 Criiavod.i sos. 3.30, 7,39 J 6.1 tj Paşcani plec. 10,41 7,16 Veresli pl. Suc. 11.50 9.32 pl. botoşani 12. 8 9,47 Suceava 1.12,23 10, 9 II. t ulnriiHi-Sloliuziu 4g. Nlobu/.iu-tailnriisi Vcrcstl liotusunl şi vico-vorsa 7, 9 5, 5 Vcresti plec. 12. 8 9,17l| 5,40 6, 9 3,45 3, 5 Leotda Colosalii SOS. 1,31 11,1 li 2, 3 12,4bl Tipografia Ziarului,, Epooa' Tipării ou cerneala Ch. Lortllenx-Cle Rarii www.dacoromamca.ro O-iraxxt reiponaubil V. P. Gheorghlu,