ANUL III No. 835. A DOUA EDIT1UNE MERCUR!, 7 (19) SEPTEMBRE 1*88 NUMERUL 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bucure "«ci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A BEDACŢ1UNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 PROPRIETAR PRIN ND si ECONOMIE GENER. MÂNU SIL BRATIANU NOUL PARLAMENT PRESA SI PROGRAMUL NOSTRU AFACERE PREDA-FANTANARU LOGODIŢII PROPRIETAR PRIN MUNCA SI ECONOMIE Criticând motivele pentru care cerem vânzarea moşielor Statului în loturi, Lupta zice că expunerea noastră de motive are de scop de a me-nagia şi capra şi varza, şi mai ales de a împăca pe marii proprietari în vederea cărora am scris acele articole. Lupta se înşală, expunerea aceia de motive erea destinată mai ales sătenilor. Am vrut se fie bine înţeles că a-fară de cazul actual, cu totul escep-ţional, când Statul posedând moşii întinse, admitem ca el se le venzâ ţăranilor pentru consideraţiunile a-rătate de noi, nu vom admite sub nici o formă alteîmpărţiri de pământuri sub pretexte ca acestea : că ţăranii au drept la pământ, că daca cer sătenii pământ,trebue se li se dea,etc. Această părere nu va fi negreşit de gustul redactorilor Luptei; aceasta este însă părerea noastră, şi nu vrem se lăsăm sătenilor în această privinţă cea mai mică îndoială. Daca recunoaştem că din toate punctele de vedere, venzarea moşiilor Statului este utilă, nu admitem, afară de acest caz, ca mica proprietate se se constitue alt-fel de cât prin regulele ordinare ale cumpărării şi vînzărei şi fără nici o intervenţie a Statului. Aşa s’a constituit mica proprietate In mai toate ţările din lume, şi numai aşa putem avea adevăraţi proprietari, având conştiinţă de valoarea bunurilor lor, iar nu proprietari improvizaţi, proprietari cu numele şi înfiinţaţi prin decret. D. de Foville descriind primele progrese a le micei proprietăţi în Franţa, zice : «Mica proprietate înfăţişa o privelişte cu totul alta. Ea exista mai a-les Împrejurul oraşelor şi a târgurilor, dar ea în puţin timp împinse mai departe cuceririle sale. Pretutindeni unde ţăranul simţea că poate birui, el Începea asedierea pământului, şi mai curând sau mai târziu el punea mâna pe acel pământ. Fie-care isbu-tea est-fel să aibă peticul seu de pământ.» Ast fel a ajuns ţeranul francez care, cum zicea Balzac, avea le demon de la propriâte, se facă din Franţa o ţară de mică proprietate, graţie stăruinţelor sale şi fără intervenţia nici unei împroprietăriri ca aceia de la 1804 la noi. Dar, tot odată, ce deosebire este Intre efectele micei noastre proprietăţi şi a proprietăţei micului cultivator francez, care dobândeşte pământul de la munca sa, iar nu de la Stat ! APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU (.acacemiei.) Vom împrumuta tot d-lui de Foville o minunată descriere a situaţiei ţăranului francez, devenit proprietar : «Ţeranul plătea scump pământul, adese-orî chiar prea scump. El se lipsea de multe, să îndatora adeseori chiar pentru a plăti. Dar când o dată el să simţea la dânsul a casă şi făcea minuni: «Vedeţi, zice Miche-let, aceste stânci uscate, aceste pis curî sterpe de la Miazâ-zi; undes’ar găsi acolo pământ daca n’ar fi omul? ! Proprietatea reşede întreagă în proprietar. Ea îşi are existenţa în braţul neobosit care sfărâmă pietricica toată ziua şi amestecă acest praf cu puţin humus. Omul capătă pentru a-ceastă ţărână, aproape umană, o iubire pe care dânsa pare câte-odatăa îi o restitui.» Să sa compare acest tablou cu situaţia micului cultivator la noi, du-pe toate împărţirile de pământuri ce s’au făcut de la 1864 până azi. In Franţa, situaţia ţeranului e înflorită, potrivit cu aceia a ţeranului nostru care e în mizerie. In Franţa, ţăranul nici nu se gândeşte să ceară pământ de la Stat; la noi ţeranul cere împroprietărire peste împroprietărire. In Franţa, ţăranul este eminamente conservator, şi cine s’ar gândi să a-tenteze la dreptul de proprietate, ar fi primit cu gloanţe de săteanul francez. La noi, dupe ce ţăranii au primit de la Stat atâta păment, iu cât mica proprietate a ajuns se fie mult mai întinsă de cât aceia din Franţa, de pildă—care e o ţară de mică proprietate—am ajuns 24 de ani dupe împroprietărirea de la 1864, la răscoala ţăranilor, în care mulţi ţărani proprietari, dar proprietari cu numele şi ne având conştiinţă de valoarea pământului lor, au luat direcţiunea mişcării agrare. lată de ce voim ca ţăranii să ştie că pe viitor, nu mai pot dobândi pământ de cât printr’o muncă mai bună, prin economie şi prevedere, prin cumpărarea şi vînzarea între părţi, aşa cum stă prevăzut în condica civilă. TE LE GRAME AGENŢIA I1AVAS Giurgiu, 17 Seplembi'e. D. Nacevicl a fost atacat între Bucureşti şi Giurgiu de numitul Kisselof, care trase 4 focuri. Gloanţele făcură nişte simple contusiunl. D. Nacevicl continuă călătoria sa spre Sofia. Londra, 17 Septembre. Se anunţă din Constantinopol ziarului «Daily-News» că Ralia, sprijinind pe Austria, stărueşte ca Turcia se recunoască pe principele de Goburg. Germania s’ar face mijlocitoare între Austria şi Rusia. Berlin, 17 Septembre. Corniţele Herbert de Bismarck a plecat dimineaţă ducându-se la ambasadorul Rusiei, ComiLele Şuvalof. 1‘elersburg, 17 Septembre. «Noul Timp» zice că călâtoriele lui Wil-helm II la Vienaşi la Roma nu vor ajunge la nici un resullat daca tind se ceară Rusiei mal mult de cât ea crede că poate a-corda, adică o dovadă materială de inten-ţiunile sale paclnice. Arad, 17 Septembre. Procesul de presă al fostului deputat român, general Traian Doda, a avut loc. Juriul a pronunţat un verdict afirmativ. A-cusatul a fost osândit în lipsă la duol ani de închisoare şi la 1000 fiorini amendă, pentru aţăţare în contra Statului. Sofia, 17 Septembre. Erl la amiazl, trupele garnisoanel din Sofia tntorcâudu-se de la manevrele de la Ihtiman fură salutate de Principele care plecă în urmă via Lom-Palanka, la Rus-ciuk pentru a asista la manevrele de la Şumla. Sofia, 17 Septembre. Erl un tâlhar a fost executat laDubniţa. Săptămâna asta Curtea marţială din Sofia va judeca pe 17 indivizi complici de tâlhării sau tâlhari. GEN. MANII Sil. Bit ATI AM Precum magnetul atrage fierul, precum paratonerul atrage trăsnetul, aşa figura ignobilă a miserabilulul şef al colectivităţii atrage insulta şi invectiva. Vrei, pentru un moment, să uiţi acea figura scârboasă, crezi ca s’a dat afund acel miserabil, şi de o dată vezi răsărind capul hidos al acestei caricature de Neptun plutind pe o mocirlă de no-roiu în care credeai că s’a înecat. Vrei să uiţi un moment trecutul, să te dedai la o discuţiune mai senina, când apariţia miserabiluluî ce poartă numele de Ion Bratianu te readuce la simţul realităţii. Ocupaţi cu o discuţie de principii, care ne făcuse să lăsăm la o parte foile colectiviste, un amic ne-a pus sub ochi I un articol apărut de mai multe zile în Voinţa Naţională, în care generalul Mânu era insultat pentru unul din cele mai mândre acte ale vieţii sale de militar. E cunoscut acel episod al ultimului nostru resbel, când marele duce Nico-lue dând u i ordin generalului Mânu, acesta răspunse cu mândrie că nu are de primit ordin de cât de la VodăCarol, care e singurul seu şef. Colectiviştii care ar fi lins şi picioarele comandantului armatelor ruse pentru un folos oare-care, pentru vre-un mare cordon, nu pot admite măcar la alţii mândria şi demnitatea. Ast-fel am putut ceti în Voinţa Naţională, organul oficios al escrocilor colectivişti, ziarul Angheleştilor şi Maicani-lor, aceste rânduri : «Să găsi atunci un general român care comanda un corp de armată şi care refuză de a merge înainte, discutând ordinele ce primise. In altă ţară, el ar fi fost trecut înaintea unul consiliu de resbel şi împuşcat ca desertor în faţa inamicului. » Auzi 1 Omul care Incarnează onoarea şi mândria militară, otuul pa care chiar adversari d'ai sei, ca d. N. Ionescu.îl desemnau ca omul cerut de armată ca să ridice prestigiul oştire!, întunecat de regimul colectivist, este insultat de Ion Brătianu, tovarăşul Maicanilor şi Angheleştilor, omul a cărui nume e sinonim cu desonoare, ruşine, hoţie, escrocherie, etc. ! Voinţa Naţională are adorabila naivitate de a ne întreba cine suntem. Cu cine avem onoarea ?—ne întreabă cu îngrijire confratele colectivist, pentru a putea apoi se discute programul nostru, întocmai cum un englez nu intră în vorbă cu cine-va înainte de a-i fi fost presen-tat în mod oficial. Voinţa Naţională, care a vorbit a-tâta amar de vreme cu noi, care ne răsucea frasele, ne interpreta pe dos vorbele, care punea în socoteala întregei oposiţii cel mai mic gest al nostru, nu mai vrea astă-zi se ne cunoască. Când putea trage—fie şi de per—concluzii pe care ea le credea rele pentru partidul nostru, din atitudinea noastră, atunci ştia cu cine «are onoarea», când e vorba de o discuţie serioasă, confratele colectivist face pe n’aude, n’avede, şi cere dec’araţii categorice. Adorabil. Fosta foae oficioasă s’a obicinuit atât cu oficiositatea, în cât nu pricepe discuţia de cât intre organe cu sgardă şi care nu pot spune o vorbă care se nu fi trecut mai întâiu prin zece comitete şi sub-comitete. Când ajung apoi la public ideile şi scrierile ast-fel cernute, nu a mai rămas din ele—admiţând că ar fi fost ceva la început—nu a mai rămas, de cât urmele deosebitelor apucături bizantine ale membrilor partidului. Altă discuţie nu înţelege Voinţa. Ar trebui însă ca confratele colectivist se se gândească, că datoria unui ziar care represintă un mare partid, este se discute toate ideile serioase şi înţelepte care se produc în opinia publică, şi cu atât mal mult acelea care sunt împrăştiate de un ziar, din cele mai răspândite şi care se bucură de încrederea publicului. Nu ştim cum îşi înţeleg ziariştii de la Voinţa Naţională interesul partidului lor, dar de sigur noi am pro-csda alt-fel şi n’am lăsa ca «sub barba noastră» se se creeze în opinia publică curente pe care noi se nu le fi discutat,aprobat sau condamnat. Dacă spunem toate acestea, este pentru ca se ajungem a stabili a-cest lucru : că colectiviştii, şterpi la guvern pentru ori-ce idee de orga-nisaţie a statului, sunt sterpi şi în oposiţie pentru o lucrare mai uşoară chiar, dar tot în aceeaş direcţie, pentru ori-ce discuţiune serioasă de idei. Colectiviştii n’au idei. Aceşti oameni incapabili de a’şî face un program, sunt şi incapabili de a discuta cu alţii programe, şi lucru e natural. Când tu nu ştii ce vrei, cum o se spui altuia că ceea ce vrea el este greşit, nepractie. sau stricăcios ? Atitudinea colectiviştilor e foarte hazlie. Inchipuiţi-ve un partid care prin ziarele sale— ba prin cele mai răspândite — îşi împrăştie şi propagă programul seu în public, pe când ziariştii celui lalt partid îl lasă se facă, sub pretext, că ziarele care susţin şi împrăştie acest program, nu le-au fost presentate în mod oficial... Resultatul este că unii îşi fac drum în opinia publică şi alţii remîn cu pălăria în mână, întrebând ca un gentleman englez : «cu cine avem onoarea?» «Cu cine au onoarea» o se vază în curând colectiviştii, ori-cât s’ar preface că nu ştiu. NOUL PARLAMENT Să ştie cât de jos căzuse sub colectivişti viaţa politică a ţârii noastre, chiar în formele ei cele mai alese. Parlamentarismul, esenţa vieţel politice moderne, devenise o tristă parodie. Nu mai vedeai în cameră expresiunea diferitelor interese sociale, a diferitelor tendinţe şi corente din opiniune, ci expresiunea unilaterală a voinţei şi a-tot-puterniciei guvernamentale. Şi fiind-că elementele sănătoase şi de valoare ale naţiune!, erau în marea lor majoritate excluse de la viaţa politică parlamentară, era natural ca aceste a-dunări sâ fie nule, neputincioase pentru o discuţiune folositoare, incapabile d’a concepe şi realiza o reformă de actualitate. Nu controlatori serioşi, nu legife-ranţi capabili,cu vederi largi şi drepte, voia guvernul colectivist, ci instrumente docile gata a înregistra cu iuţeala aburului toate ilegalităţile regimului, toate elucubraţiunile lui cele mal fantastice şi absurde. Chemaţi fără ştirea lui D zeb să dea formă şi viaţă Statului românesc, Improvizaţi legiuitori fără nicljo prepara-ţiune şi cultură, deputaţii şi senatorii colectivişti erab fatalmente reduşi la un rol obscur, fără iniţiativă şi acţiune. Din aceste discuţiuni fără metod şi seriositate, unde o fraseologie seacă sab o gesticulaţiune epileptică înlocu- www.dacoromanica.ro NUMERUL D> BANI NUMERUL ANUNCIUniLE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agence Havan, Place de la Bour se, H AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. I.A PAHIS: segâsestejurnalul cu 15 co.u«. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». <»er-niaiu, !\'o. SI. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI A DMINlSTRA ŢIUNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 iab argumentul şi logica, din această cameră unde nu domina de cât spiritul speculaţianilor şi tripotagelor celor mal neruşinate, era natural să nu iasă de cit lucrări cu totul negative sub raportul politic. Întreaga lor activitate parlamentară nu e în genere de cât o agitaţiunebol-năvicioasă, din care transpira permanent preocupaţiunea câştigurilor ilicite şi a afacerilor veroase. Elucubraţiunile lor iucoherente, legile şi regulamentele,atlt de numeroase ca cantitate şi atât de nule ca valoare, de care fac atâta paradă astă-zl foile colectiviste, n’ab folosit nimic (statului românesc. Lucrate şi votate de oameni fără pricepere de adevăratele trebuinţe sociale, şi fără putinţă d’ale satisface, a-ceste legi nu puteau servi scopului, şi n’aduceab de cât destrăbălare şi ruină. Cu totul alta e noua perspectivă ce se oferă vieţeî noastre politice cu viitoarele camere. Prin alegeri libere, la care vor putea dar participa toate forţele vii ale naţiunii, toate elementele ei sănătoase, se face cu putinţa formarea unei camere, reală expresiune a opiniunei şi diferitelor ei interese. Nouii senatori şi deputaţi aleşi,în virtutea unor programe bine definite, discutate prin presă şi întruniri, iar nu cu brevet guvernamental, vor fi alt-fel capabili a legifera de cât a făcut-o un Dimancea sab un Gbiţâ Nicolau. Discuţiunile ridicate la un diapazon necunoscut sub colectivitate desbrăcate de iritaţiuni interesate,vor fi alt-fel profitabile intereselor statului, şi educa-ţiunel publice a opiniuni, de cât erau anecdotele contestabile ale d-iul Brătianu, sau teribelele apostrofe ale d-lui Iepurescu. Suntem siguri că viitorul parlament şi prin originea sa curată şi prin valoarea lui, va însemna ceva în viaţa noastră parlamentară şi va şti corespunde împrejurărilor delicate în care e chemat să legifereze. PRESA SI PROGRAMIL \0STItl Ziarul Ordinea, care apare la Târgovişte, reproduce articolul nostru Reformele de actualitate, însoţindu’l de aceste comentarii : «Reproducând dupe Epoca programul şi reformele grupului seu în vederea viitoarelor alegeri, credem că ne facem o datorie sfântă cerând îmbrăţişarea ideilor ce se propun, de către toţi aceia cari doresc binele aceşteî ţâri. «Organul conservator făcându şi din această lucrare stindardul seu pentru luptele ce sa desfăşoară, punem toată încrederea, că or-ce bun român va lupta sub un asemenea stindard şi că va concura ca reformele propuse se devie o realitate.» — "* * • Posta din Galaţi scrie următoarele rânduri, privitor la programul nostru : Aceste reforme nu sunt apoi nici înapoiate nici înaintate, ci ele sunt, şi aşa trebue se fie, măsuri socotite practice pentru asigurarea propăşire! populaţiunilor rurale. Şi d’ast fel de măsuri ne trebuesc nouă acum, iar nu măsuri înşelătoare in aparenţă, iar în fond producătoare de miserie şi decadenţă. Era şarlatanismuluî a trecut. Se cuvine se începem o eră de sinceritate şi cuminţie in reformele ce vom face. 8 EPOCA - 7 SEPTEMBRE DISCUR SUL PROXUNTAT DK U NU PRIM PREŞEDINTE AL ÎNALTEI CURŢI DE CASA TIUNE SI DE JUSTIŢIE Credem a face plăcere cetitorilor noştri dându le discursul ce d. prirn-preşedinte al curţei de Casaţie, d. Schina, a rostit ca respuns la acela al d lut Ciru Economu procuror. Domnule procuror, Instituţiunilor anticei Lacedcmone nu le a lipsit nici laudele cele mal nemăsurate nici criticele cele mal severe ; Intre acestea din urma se deosebesc prin exage-raţiunea lor acelea ale Iul de Uauw care califică pe Sparta: une caverne de brigands şi a Iul Volney, care numeşte pe Spartani: Les b'oquois de l’ancien m nde. Cu o mode-raţiune şi o eulntate care lipsesc acestor autori şi multora altora cari s’afl ocupat de opera lui Licurg, d-voastre, d-le procuror, tn interesanta critica ce formează o-biectul discursului d-voastre de deschidere a acestui an judecătoresc, stăruiţi mal cu seamă tn a ne arăta că ceea-ce tre-bue principalmentese imputăm acestui legiuitor sunt : 1) Mijloacele violente, lovitura de Stat, precum am zice azi, prin care el ’şi a impus Constituţiunea, al 2-lea, violaţiunile legilor naturei de cari ea e pătată. Că ce-va având o oare-care asemănare cu 18 Brumar, 2 Decembre sau 2 MaiQ se li presidat la stabilirea Consiituţiunel Iul Licurg tn Laoedemona, nu Lrebued-le procuror, se avem nici o îndoială, noi modernii cari vedem azi încă, dupe trei mii de ani de atunci acţiunea însemnată, rolul adesea precumpănitor, ce joacă forţa în creaţiunea Statelor, în schimbarea însti-tuţiunllor. Desfiinţarea sclavagiulul în Republica cea marea Americel de Nord, creaţiunea imperiului German, pentru a nu vorbi de cât de cele mal marcante, sunt datorite în marc psrte, dupe cum toţi o ştim, cea d’ltăl, victoriei armatelor Statelor anti-esclavagiste asupra Sudului esela-vagist, cea de a doa, triumfului puterel militare a Prusiei contra tuturor acelora cari, în tutru saO în afară, se opuneau uni-tâţel germanice. E adevărat că aceste fapte nu împedică pe mulţi încă să’şl închi-puiască pentru viitor un timp când persuasiunea are se înlocuiască cu succes forţi; dar trebue s6 constatăm că nu toată lumea întrevede un asemenea ideal; dovadă între alţii : David F. Strauss care zice îutr’un loc, în stilul sed sarcastic : «voiţi să ştiţi, d-nelor şi d-lor epoca când «omenirea va ajungesâ’şi sfârşească certele «prin învoeli pr eleueşti ? Acea epocă va «fi în ziua în care se va descoperi o orga-«nisaţiune cu care omen'rea să se poată perpetua prin singurul mijloc al conver-saţiuuilor intelectuale. Nu sunt, d-le procuror, un partisan al teoriei forţei, teorie pe care o privesc nu numai ca periculoasă dar şi ca falşă ; nu admit forţa de cât ca mijloc pentru triumful dreptului şi sunt în perfect acord cu Rousseau, care a formulat un mare a-devfer când în fermecătorul seQ stil a zis : »Le plus fort n’est jamais assez fort pour «âtre toujours le maltre s’il ne transfor-«mesa force en droit et t’obeissance «en devoir.» Din acest punct de vedere, d-le Procuror,’ml permit ca dupăd-voastrâ să arunc şi eu o repede o:hire asupra o-perel politice şi sociale a Iul Licurg, şi de şi cu oare-care sfială, să'ml arăt cuvintele pentru ce nu împărtăşesc în totul judecata d-votstră asu ma acestui legiuitor, de şi în perfectă comunitate de sentiment cu d-vostră în calitatea mea de modern, nu ezit un singur moment ca să zic: Dum-nezefl să ne ferească azi de o Constitu-ţiune ca aceea a lui Licurg. Etern, unu şi acelaş în puritatea,în esenţa Iul, dreptul ca şi morala mal mult poale de cât aceasta, n’a fost tot-d'a-una, nu e încă nici până azi chiar pretutindeni înţeles în acelaşi chip. Prin deosebire de idvea dreptul,ul noţiunea Iul a fost şi este încă după timpi şi locuri aci mai obscură, aci mal clara. Această distincţiune între ideea şi noţiunea dreptului ni se impune dacă nu mă înşel ori de câte ori şi ori când voim să pronunţăm o judecată cu desăvârşire dreaptă asupra operilor, a insti-tuţiunilor ce ’şl-aft văzut lumina tn alte timpuri sad alte locuri de cât epoca şi ţeara unde trăim. De şi îndrituiţi, datori chiar să luptăm pe toate căile contra an- tropofagiei, drept ar fl,de exemplu, să Imputăm ca o crimă, legiuitorului unul popor de antropofagi, faptul că a ordonat ca trupul criminalului condamnat la moarte să fie mâncat de călâul săQ? Cerând iertare umbrei vechilor Eleni pentru acest exemplu care nu e ireverenţios de cât în aparenţă, mă întreb: mal poate fi azi îndoială că noţiunea ce no! modernii avem despre drept, e mult mal pură, mult mal clară, mult mal înal'ă decât aceea a acelui popor, la număr mic, dar prin inteligenţă mare, înainte mergătorul istoriei, în conchista civilisiţiunel omeneşti? Negre-dt că nu, câci dovada vie că e aşa, avem însuşi scrierile antichităţel greceşti în cari vedem inteligenţele cele mal mari, geniile cele mal înalte ale Greciei, admiţând, admirând adesea sclavajul şi silindu-se să dovedească că e conform dreptului şi tot de o-dată tăgăduind omului liber chiar, cetăţeanului însuşi, orice drept individual faţă cu Statul. Ceea ce numim azi drepturile omului asupra conştiinţei, asupra persoanei sale, erad cu desăvârşire necunoscute, nu erau, pot zice, nici măcar bănuite. Atena a condamnat la moarte pe Socrat, convinsă că avea dreptul să între în conştiinţa, în cugetarea intimă a omului, iar noi azi zicem că Atena n’avea acest drept şi câdin contra, Socrat are cuvînt să se plângă că i s’a violat libertatea conştiinţei. Dacă tn Atena era oare-care libertate individuală, causa este că ALenianilor le plăcea libertatea şi chiar licenţa, dar nu pentru că recunoşteau vre-un drept omului faţă cu Stalul. In Statele Greciei antice, în toate fără osebire, putem afirma azi cu toată siguranţa, individul era o materie asupra căreia omnipotenţa Statului n’avea nicl-o margine. Şi în adevăr, cum ne-am putea explica aprobarea, admiraţiunea de cari sunt pline scrierile celor mal mari oameni al an-lichitâţel pentru opera polică şi socială a lui Licurg în Sparta, dacă n’am primi ca un ce constant şi în afară de orl-ce îndoială, căinslituţiunile Lacedemoniel nuerau atât de contrarii, pre cât suntem azi înclinaţi să credem, dreptului ast-feldupăcum 11 înţelegeau cel vechi. Geniul care onoră mal mult poate de cât orî-care altul natura omenească, Aristoteleînsuşi, e foarte măsurat în judecata sa asupra Iul Licurg. M’aşl li oprit aci d-le procuror, în datoria ce am de a vă răspunde, dacă în inti-mt mea convincţie, opera lui Licurg n’ar avea drept la alt ce-va de cât de ă i se pleda,după cum zicem în limbagiui nostru de jurişti, circumstau1/le atenuante. Dar ’ml pare, dacă nu raă înşel, că dreptatea în privinţa Iul ar cere ce-va mal mult. In adevăr, orl-ce s’«r zice contra acestei ligurl semi-legendare, semi-islorice, lucru ce nu se poate tăgădui este că până azi ea personifică pe fondatorul celui d'întâiQ Stat organisal în forma aristocratică şi orga-nisat ast-fel încât a putut trăi numai puţin de cinci seco e şi nu l'ăra oare-care mărire. E adevărat că durata nu mal e azi un obiectiv de predilecţie pentru mulţi din modernii noştril faricanţi de constituţiunl cari par, din contra a dori pentru o jerile lor ceea ce poeţii n’aîi Indrâsnit până azi să ureze de câi simplilor indivizi : moartea în zorile vieţel. Istoria însă ne învaţă că schimbarea frecuentâ şi nepricepută a in-stituţiunilor toceşte răpede aptitudinile popoarelor pentru Stat, oricât de bine înzestrate ar li ele politiceşte; că prin urmare, e tot bine, când edificăm, să ne preocupăm puţin decestiunea duratei, a forţei de resisienţă, a edificiului. Opera lui Licurg,ştiinţa modernă a apre-ciat’o la justa ei valoare şi cred că nu putem face mal bine de cât să ne raliem con-clusiunilor sale. Iată cum se exprimă asupra el unul din representanţîl cel mal iluştrii al acestei ştiinţe, dacă nu chiar cel mai mare. Reproduc chiar cuvintele lui pentru că nu pot formula mal bine, mal complect şi mal exact punctul si chipul med de vedere în astă privinţă. Vorbind de opera lui Licurg, Biunschli zice: Constituţiunea Spartei face «efectul unei opere de artă. Ca şi Republica «Iul Platon ea are frumuseţa externă şi «armonia formelor,dar surprinde prin ele-«mentele sale interne contrare naturei (aci «Bluntschli adaogă în notă că Elenii nu «simţeau aceasta precum o simţim noi «modernii, cari preţuim aşa de mult li-«bertatea vieţel private) şi respinge mal «mult de cât atrage. Admirăm arhitectura «edificiului dar suntem puţin tentaţi să ’l «locuim. Dacă Ateu juni! au preferit guver-«namântul mulţimel unui Stat bine ordo-«nat, Spartanii ad sacrificat libertatea o-«mului în favoarea orgmisaţiunel Statu-«lul. Modul lor e mal distins, dar mal pu- «ţin plăcui şl mal puţin comod. La unii «găsim un echilib’’u mii liniştit al vieţel «politice, Iacei alţi mal multă strălucire «şi mal mu te umbre; acolo prea multă «slabiilate, aci prea mullă mobilitate. «Era neapărat ca Sparta se dureze mal «mult. Solon văzu cu ochii sei triumful ti-«raniel şi căderea democraţiei pe atunci «încă amestecată cu elemente aristocrati-«ce. Democraţia pură introdusă în urma uciderel tiranilor declină chiar în secolui «tn care se stabili. Constituţiunea lui Li-«curg din contra menţinu tn spaţio de «cinci sute de ani, mărirea patriei sale. «Soarta căzu numai atunci când începu s’o «violeze tn special prin dobândirea bogaţi-«lor, prin corupţia ce veni în urma lor şi «prin demagogia eforilor. Această Consti-«tuţie era în contradicţie cu natura oame-«nilor şi a lucrurilor, dar aceasta chiar «face ca forţa ei conservatoare se fie şi mal recomandabilă......................... «Istoria arată că aristocraţiile făcând «unprin ipib fundamental din stabilitatea «ordinei stabilite, asigură Stalului o via-«ţă maî lungă de cât pot asigura democra-«ţiile prin suveranitatea demosului»>. Nimic de ad b direcţia d lui Dem. Sturdza iar cel alt la iaşi sub direcţia d-lui Coco Dimitrescu. Principele de Coburg a sosit la Rusciuek, unde a fost primit de d. Nacevici. Azi principele a trimis în Bucureşti pe un loeotenent-colonel din statul său major, care şi sosit, cu maî multe însărcinări din partea prinţului Ferdmand. Acest ofiţer a făcut azi o lungă vizită la legaţia Austriei şi la mai multe persiane, între cari d. Evloghie Gheorghiev. Toţi deputaţii şi senatorii colectivişti au primit o invitare din partea d-lui î. C. Brâtianu pentru a veni cu toţi la deşebiderea Corpurilor legiuitoare. Ce e şi maî nostim, e3te câ chiar aceia ce se aflu in străinătate au fost chemaţi de urgenţă. D. doctor, A. Giurea, decanul Fa-cultăţei de Medicină din Iaşi , a sosit erî în Capitală spre [a lua înţelegere cud. Ministru de Culte şi Instrucţie publică pentru modificarea programei de studiu a Facultăţel de Medicină din Iaşi. Aflăm că între alte îmbunătăţiri, două noui catedre vor fi înfiinţate pe lângă acea Facultate. Ministerul Cultelor şi Instrucţiune! publice a luat dispoziţiunea ca bursele ce se vor acorda pentru u-nul acesta la 2 studenţi in medicină, pentru a merge în străinătate se fie unapentruPathologia experimentală, iar cea de a doua pentru Phsy-iatrie. D. general Cernat comandantul corpului al 2-lea de armată a trecut azi In revistă la soseaua Kisseleff regimentul t-u de Roşiori, care va pleca în curând la manevre. Ni se scrie din Paris : D. Dem. Haralamb, vechi extern al spitalelor din Paris, a susţinut cu un strălucit succes tesa sa de doctorat în medicină. Această tesă ce tratează despre «Pleuresia Recidivantă» este una din cele mai bune susţinute in a-nul acesta. Felicităm pe tânărul doctor, urându’i deplin succes în cariera ce a îmbrăţişat -SBS— Democraţia urmându’şi campania de înjuraturi şi calomnii odioase împotriva Prea sfinţitului Melhisedech al Romanului, în articolul seu de Sâmbăta trecută, insinuază câ, chiar Epoca «a părăsit» pre întru tot venerabilul decan al Episcopatului nostru. Noi înţelegem turburarea crescândă a republicanei după strada Covaci, care cu toate infsmiele sale, n'a izbutit a micşora dispreţul ce ’şi a atras din partea tutulor oamenilor cinstiţ1', neputând a provoca o polemică cu marele nostru Ierarh, spre a ’şl ridica creditul, pretinzând acum, că toată lumea '1 a părăsit !.. Intru cât ne priveşte, noi ne am crezut datori a interveni,în momentul când detractorii neruşinaţi ai E-piscopului de Roman, au îndrăznit a ’i ataca chiar cinstea şi am sfărâmat toate mişeliele Democraţiei prin articolul nostru Turbaţii de calomnie apărut în Epoca sub Nr. 797 de la 20 iulie. Aceasta, odată pentru tot d’a-una; câci, într’adevăr, ar fi să ne micşorăm şi am lipsi chiar adâncului nostru respect către Prea sfinţitul Melhisedech, dacă am urma o polemică, pe tema calomnielor veninoase ale organului d-lui Mitiţă Sturdza. Monitorul Oficial de azi dă următoarele detaliuri tu privinţa călătoriei M. S. Regelui la Câmpiua. In ziua de 2 Septembre curent, cu trenul de dimineaţa M. S. Regele, Însoţit de adjutantul de serviciu a mers la Câmpina spre a recunoaşte terenul pe care au a se face manevrele corpului II de armata Ia toamna aceasta. La gara Câmpina, Msjestatea Sa fu întâmpinat de d. general Cernat, comandatul corpului 11 de armata, cu stat-majorul corpului, de d. general Budiş-teanu cu stat-majorul divisiei, de autorităţile locale şi de un numeros public printre care se aflau doamnele Baicoia-nu şi Bengescu cu copii lor, care oferiră buchete de flori, şi principele D. Şlirbeî, care ruga pe Majestatea Sa se’l facă distinsa onoare de a lua dejunul In casa sa. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» f3) WALTEH SCOŢI LOGODIŢI « SAU CONETABILII DE CIIESTER I (Urmare) Cu oare-care greutate bunul capelan hotărî pe prinţul Galez să nu facă vorba despre concubiinajul sed vremelnic, căci cugeta cuminte că Evelina şi tatăl ei II vor socoti ca o ocara. El Înfăţişa afacerea cu despărţenia ca maî de tot isprăvită, şi sfârşi scrisoarea sa cu câte-va cugetări morale printre care furişă o alusiune la Vasti, Esther şi Assuerus. Dupâ ce expedui astă scrisoare prin un trimis iute şi credincios, prinţu breton luă măsuri pentru a celebra In mod so’emn serbările Paştilor, care sosise In timpul cât ţinuse toate aceste tocmeli. Pentru a Impaca spiritu supuşilor şi vasalilor sei, Gwenwyn pofti un mare număr din eî la un prânz strălucit la Castelu-Coch, alt fel zicend Castelu-Roş,cum 11 chemsu pe atunci, şi mai cunoscut In urmă sub numele de Powys, şi care a fost, Intr’o vreme mal apropiată de noi, reşedinţa ducelui de Beau-fort. Mândra architecturâ a acestei nobile locuinţt era cu mult mai încoace de secolul lui Gwenwyn, a cărui palat, In timpul care vorbim,eraozidire lungă, puţin naltă, şi de petre roşie, de la care ÎI venea şi denumirea ce avea pe atunci. Aşezarea lui era mal naltă de cât toate împrejurimele ; un şauţ şi o întăritură de pămînt îi erad cele mal puternice apărări. II Serbările vechilor prinţi bretoni a-vead ca însemnătate obicinuită strălucirea grosolană şi francheţa ospitalităţi oameni'or de la munte. Dar de data asta. Gwenwyn vroi să dobândească iubirea supuşilor sei prin nişte dărnicii neauzite; căci simţea că acea căsătorie ce cugeta să facă putea să fle îngăduiLă, nici-o-dată primită de bună voe de cătră supuşii şi aliaţii lui. O întâmplare, în sine de nebăgat In samă, II întări In temerile sale. — In-tr’o seară, tecând pe lângă fereastra unui corp de gardă In care se aflad mai mul,I dintre soldaţii lui cel mal de frânte, însărcinaţi de a păzi cu rându fie care la porţile palatului sed ; auzi pe unu din ei, Morgan, cunoscut pentru puterea, bărbăţia şi sâlbătăcia Iul, spunând tovarăşului care sta cu el la foc: —Gwenwyn s’a schimbat în preot ' sau In femeie ! Când s’a mai văzut, de nu de câte-va luni, pe soldaţii luî nevo iţi să roadă carnea până la ciolan ? — Puţină răbdare, îl răspunse tovarăşu; după ce se va căsători cu Normanda, aşa de puţină pradă vom avea de fâcut de la hoţii cei de Saxoni, câ vom fl prea fericiţi să înghiţim şi ciolanele, ca nişte cânt flămânzi. Atâta auzi Gwenwyn din convorbirea lor, dar era de ajuns pentru a deştepta mândria luî de soldat, şi a aprine nemulţumirea’I ca principe — Ştiea că cei asupra căror săîntindea stăpânirea sa erau oameni schimbători, că o lungă odihnă le era nesuferită, că urad din răsputeri pe vecinii lor, şi să temea poate de urmarea nemişcării la care 11 osândea un prea îndelungat repaos al armelor. Or cum era să .fie, intrase In joc, şi a să întrece In strălucire şi dărnicie Ii păru cel mai bun mijloc de a reîntâri iubirea şovăindă a supuşilor sei. Un Normand ar fl dispreţuit sălbatica măreţie a unul ospăţ alcătuit din bol şi berbeci fripţi pe d'aîntregu, şi din cărnuri de căprioare şi cerbi f ;rte cu pele cu tot ; pentru ca Normanzii la mâncăruri să uitau mărimi t la calitate de cât la câtime ; delicateţa bucatelor le plăcea mal mult de cât risipa, şi’şi b dead joc de gustu gromlan al Bretonilor, de şi aceştia Iu prânzurile lor să stâptnead şi mal mult de cât Saxonii. Potopu de crw şi hidromel ce îneca pe meseni n’arfl răscumpărat pentru Normanzi lipsa unei băuturi mai de preţ şi maî delicate cu care se deprinsese într’un climat mult mai merid onal. Laptele pregătit fel de fel, făcea parte din prânz, nici el n’ar fi fost pe gustu lor, de şi, în deobştie ţinea loc de orl-ce hrană la vechil bretoni, ai căror pămln-turi aveau păpune bogate şi nenume-rate cârduri de vite, dar erau foarte sărăcăcioase ca bucate. Ospăţu fu datîntr’o mare sală foarte lungă şi joasă In tavan, durată de lemn cioplit şi îmbrăcat cu laţuri. Foc mare ardea în fie-care capăt a salel, şi fumu, careeşiacu gred prin crăpăturile acoperi şuiul, sătnvâluea în nori peste capetele-mesenilor, care, spre mal puţină suferinţă, şedead pe nişte scaune joasei de tot. înfăţişarea lor pe din afară era de sălbateci, şi puteai zice îngrozitoare, chiar când era vot ba de petrecerile lor. Prinţu era de o înâţime ca de uriaş şi avea o căutaturăvrednicsdecapuunuî popor nedisciplinat pentru care nu era plâcere de cât pe câmpu de bătae; mus-teţile ce purta lungi, ca mulţi din luptătorii Iu), fâcead şi mai groznică vrednicia feţei sale. Ca şi mal toţi mesenii, Gwenwyn n’avea ca îmbrăcăminte de cât o tunica de pânzft albă, remâşiţâ a porlulul ce Romanii adusese cu et In ţările Marel-Britunie, şi să deosebia de cel-l’alţl prin eudorc/imvg, un lanţ de verigi prinse una In alta, cu care triburile celtice îm-podobead tot-d’a-una pe capii lor. Salbe o purtau cel de o stare mai mică, la unii era semnu naşterii, la alţii preţu vitejiilor făcute ; dar fruntea lui Gwen-win era închisa de un şarf, câcî ei era unu din cel trei principi care râvnead dreptu de a- purta diadema ; şi scule de unu şi acelaşi mttal ce avea la braţe şi glezne, aratad câ el era suveran neatârnat. Doi scutieri care tl slujeau cu cea mai mare îngrijire, ÎI stad la spate, la picioare, pe rogojini de papură, ştdea un foot-bearer, pagig ,care n’avea, ce datorie, de cât a încălzi picioarele stăpânului seu în sinu şi pe genunchii sei. Acelaşi drept de suveranitate care în-voia lui Gwenwyn de a purta diadema II mal da şi a" st privilegiu. Cu toata firea resbolnicâ a comense-nilor, cu toată primejdia de a vedea re-deşteptându se certele care învrăjbise pe maî mulţi din el, foarte puţini purtau ca armă de apărare numai scutul cel uşor de piele de căpriuoară care era atârnat din dărâtul scaunului fie cărui. Dar toţi erad bine înzestraţi cu arme ofensive, cacî spada şi sabia cu două tâiuşuri erau un alt dar pe care li’l lăsase In moştenire romanii. Maî mulţi aveau pe lângă aceasta câte un cuţit sau un pumnal de lemn foarte tare, şi se vedea strălucind o mulţime nemăsurata de Uncii sad de javeline, de suliţe sad de halebaid*, de arcuri şi de săgeţi, de topoare de Danimarca, de cârlige de fler şi de topoare cu vlrful întors din ţara galezilor. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA - 7 SEP.TBMBRI S In timp de apronpelpatru ore, Majes-tatea Sa, urmat de toţi oficierii, studiă localităţile, şi, în urmă, dictă ideea manevrei şi fasele prin care va trece lupta, ce se va întinde de la Cornu de-Sus până In spatele Baicoiului. Apoi, Regele bine-voi a satisface graţioasei invitaţii a principelui Ştirbei mergând la dânsul acasă unde tu primit de principesa Ştirbei, de principesa Alexandrina Ghica cu domnişoara Ela Ghica şi de doamna Lucia Duca, care întimpinarâ pe Majestatea Sa cu buchete de flori. In tot timpul dejunului, Regele se întreţinu în modul cel mal voios, cu totî comesenii şi, în urmă, luându'Şl ziua bună de la amabilii Sei oaspeţi se îndreptă cu toată suita şi cu principele Ştirbei spre gară, de unde un tren special ’L duse la Sinaia la orele 5. UN NOU ZIAR Noul ziar Ialomilzeanul după ce într’un articol de fond trece tn rând toate reformele care se vor propune în legeslatiunea viitoare a oamorilor sfârşeşte interesanta sa lucrare cu următoarele; Ca Români, toate reformele care pot îndruma tara noastră către progres ne interesează şi ne sunt scumpe; acest cerc larg de activitate lnsS, nu ne va face se uităm judeţul nostru, nevoile şi suferinţele lui. Ialomltza merită din toate punctele de privire o deosebitâlngrijire atât prin bogăţia câmpiilor eî cât şi prin starea de înapoeiere în care se găspşte. Căile de comunicaţie lipsesc cu desăvârşire şi transacţiunle nu se pot face din a-ceastâ causă de cât cu cea mal mare anevoinţâ. Drumurile de fer lipsesc, căile judeţene lipsesc şi ele, sau sunt în o stare vrednică de plâns. Este de datoria fle-cârut Ialomitean se lupte pentru schimbarea acestei stări de lucruri.—Noi ne vom face datoria.— Cu cea mal mare ins:stenţâ vom cere între altele canalizarea Borcel, arătând foloasele imense ce se vor procura cu această canalizare. Capitala acestui judeţ a fost nu mal puţin rău tratată. Palatul administrativ de atâta timp făgăduit, credem ca va deveni o realitate, mal cu seamă ca cu schimbarea stărei generale de lucruri suntem în drept se hrănim mal bune speranţe. — OrI-care ar fi însă bunele dispoziţiunl ale guvernului, cu privire la acest judeţ, ele nu ne vor folosi de cât atuncea când vom fi representaţl în camere do oameni luminaţi, oneşti, activi, şi cu durere de păsurile noastre. Pentru că puţin timp ne mai desparte de epoca alegerilor generale, de al căror resultat atârnă realizarea dorinţelor noastre şi ale tărel întregi; adresân-du-ne către alegători le zicem: «Amintirea suferinţelor din trecut se vă lumineze când veţi merge la urnă. Fugiţi de candidaturile obscure. Daţi voturile voastre numai acelora care vă vor arata la lumina zilei în numele căror idei se presintă ; şi despre a cărora onestitatea politică trecutul lor nu v’arUla preotul se vă îndoiţi.» AFACEREA PREDA-FANTANARl) Ordonanţa definitiva (Urmare) «Acum am să ’ml iad adio de la lumina «soarelui, şi de la toate corpurile cereşti «care esistă în univers. «Adio! Cerule, căci mâine nu mal sunt «vid pe acest pământ. «Adiostelelor I Adio soare ! Adio lună! «care ţl-am văzut lumina. «Adio 1 la toate corpurile universului. «Adio ! vântule care m’al răcorit, căci «mâine vel răcori un coşciug şi o pânză «albă. «Adio 1 apă care m’al adăpat. «Adio 1 focule care m’ai încălzit. «Adio I faţă pământului. «Adio! scumpa mea şi lumina ochilor «mei surioară, căci mâine numai vorbeşti «cu mine, şi el mut nu varespunde la nici «o lacrimă care va pica pe obrazul Iul, «căci ed, la noapte am să mă împuşc la 10 «ore din noapte pentru Marioara. «Adio ! scumpa mea şi lumina ochilor «mei Marioaro.căcl mâine nu mal sunt vid, «am să mă împuşc pentrufrumuseţeata... «Mă retrăgeamspre bariera Vâlcea, unde «era casa Marioarel şi locul destinat pen-«tru împuşcarea mea. «La hanul ce! mare ajungeam, jos din «birje că mă dam, cu Marioara vorbeam, «la fereastră o trimeteam, şi din gură aşa «’I ziceam: să priveşti iubita mea până la «10 ore din noapte,să vedeţi amară moarte «Marioara m’asculta,la fereastră seducea, «cu amor că mal plângea, şi de grăit aşa «grăia: val de tinereţea mcal împuşcat «când mă vedea, la fereastră leşina. «La Sbangâ cine alerga? numai surioara sa. «Ea ’l punea la spital, doctorul Vergescu vinea «Ooeraţie ’l facea, un glonţ din piept ’l scotea «Unul în piept rămânea, el sanâtos se facea «Un procuror ca venea, sentinela’T punea «Proces ntare i( facea, la temniţa ’l pornea «Pine la judecata sa, nejudecat el şedea «Judecata a sosit, şi el a fost osândit «Pentru grecul omorât, la cinci ani de închisoare. «La neguri la răcoare, cu fiarele de picioare, «Cu câtuşi de mânişoare, de trimes îl trimetea «La temniţa din Moldova, la temniţa PângaraţI, De aci înainte Preda continuă un şir de scrisori către părinţii Marioarel: Dragostea pentru Marioara îl urmăreşte; este un ce de care nu se poate desface, e o ideiefixâ care ’l preocupă neîncetat. El istoriseşte viata Iul în penitenciarul de la Pângăratl, stilul Iul este tot acelaşi, dar un ce de observat mal ales al corespondentei sale, este numărul cel mare al anilor şi distanţele enorme ce le repetă la fie-care linie. E lucru natural, şi sfe poateexplica lesne acest fenomen. Ne având ce face, se ocupa cu lectura cosmografiei, scria saQ mal bine zis, copia din carte,făcea figurele munţilor şi ale corpurilor cereşti. Anii şi distanţele între diferitele corpuri cereşti ’l atrage atenţiunea mal mult şi se întipăresc în memoria lui. Mal toate scrisorile ce urmează, denotă pânfe la evidenţa acest fapt. Imaginaţiunea Iul întrece or-ce raţionament de minte sănătoasă; numai e fantasie, este o adevărată boală de cuvinte, fără nici un şir, fără nici o legătură, o a-devferată nebunie. Este inutil a înşira toate scrisorile lui, vom estrage câte-va din ele. «.. Scumpi mei părinţi, daca o vrea bu-«nul DumnezeG, se mi se deschidă acest «mormînt întunecos, mal curând sunt si-«lit se rămân prin oraşele Moldovei, daca «Marioara s’a măritat.» «De cât Marioara s’ar fi măritat dupe «altul, mal bine pe mine se mă fi luat o «furtuna îngrozitoare, şi se mă II ridicat «la o înălţime de 90,000,000 poşte în sus, «şi acolo să se fi retras furtuna, şi eQ se «fi remas ca un corp isolat în spaţiO, de «sigur că până jos mă topeam... Preda vorbeşte aci de închisoare : «Acest mormînt este făcut într’o peş-«teră adâncă de 1000 metre, în creeri mun-«ţilor Carpaţl, între trei munţi înalţi de «câte 2700 metri, şi aci este tot frig...». «Intr’un an a venit o lumină până Ia «gura peşterel, adică lumina soarele, dar «din nenorocire, tocmai atunci s’a brodit «o eclipsă solară căci planeta Saturn a ve-«nit şi l’a întunecat, şi atunci s’a auzit «un huet îngrozitor care a ţinut 4 1/2 ore. «Unde este acum Craiova, a fost o mare «adâncă de 900 metri acum câte-va mii «de ani, şi unde este Craioviţa a fost un «oraş mai frumos de cât Craiova; şi acea «Craioviţâ a fost încongiuratâ de acea «mare adâncă şi DumnezeG a poruncit ca «Craioviţa se intre în fundul mârel la 9030 «metri în jos, şi fundul mărel se ese în «sus, ad că unde este Craiova este un «fund de mare...» «Lumea este o roată, adecă avem un «cerc de 48,897,400 poşte pe care pămân-«tul se învârteşte împrejurul soarelui, fâ-«cănd pe zi 131,760 poşte în revoluţie. Daca «DumnezeG ar porunci cercului să se des-«facă, cercul de la punctul de iarnă, şi «când pământul se va coborî de la punc-«tul de toamnă, la cel de iarnă, se va găsi «cercul desfăcut, atunci pământul ar că-«dea într’un văzduh de 1,466,424,000 de «poşte adică în jos până la cer, scumpi «mei părinţi, spuneţi-ml ce va face lumea, «când pământul va merge pe acea cale «atât de lungă!» «Atunci îngeri lui DumnezeG vor sta în stânga sa, şi le va zice se sună din buciumul cel mare 550 de ani, ca se vie toate suflete respândite prin univers, şi judecata va ţinea 50,000 de ani, atunci voiu a-pârea şi eQ în faţa lui Dumnezeu, şi voiQ sta în posiţia în care sunt în portretul care este la d-voastră». «Scumpi mei părinţi, cer ca să’ml daţi voe se gonesc floarea, cu o sabie de foc, 90.000. 000 de ani, şi dupe ce se vor împlini aceşti ani, voiQ alunga spre puntea iadului, unde este o punte care are o distanţă de 100,000 de poşte, şi o suprafaţă de un milimetru, adică, ca tăişul săbiei, şi daca floarea va fi nevinovată va trece puntea, şi eQ atunci mă voiu arunca în acel văzduh întunecos de 90,000,000 de ani, şi dupe ce voi eşi din acest văzduh, voiQ ii silit se caut floarea, încâatâţea ani, până ce voiQ găsi văzduhul într'un pom înflorit...!» « Povestirea acelui om care trăeşte 900.000. 000.000 de ani, adică, această planetă numita pe atunci când m’am născut Eu, Erenacoza, şi acum se numeşte mape-mond saG pământ, veţi şti, că pământul a fost aprins de 10 ori până acum, şi răcit tot de 10 ori. Veţi şti, că Eu, am fost împăratul peste toţi împăraţii, care stăpânei planeta Erenacoza, şi mă numesc Sbanga Suleleanu născut pe Planeta Erenacoza. De la naşterea mea, a început să se a-prinză pământul, şi eG am strâns pe toţi împăraţii planetei Erenacoza, şi am făcut un balon mare, care conţinea 50,030 de oameni, adică50 de împăraţi cu familiele lor, şi m’am pus Eu tn balon, cu toată familia mea, adică pe femeia mea o chiamă Orchandea şi m’am urcat cu balonu, la o distanţă de 1,000 OOO de poate, şi am mers spre soare, şi n’am putut să mă a-propil, căci este aprins, şi am fost prin toate plantele dia Univers, şi am umblat prin Univers 10,003 de ani, şi s’a prăpădit toţ! împăraţii mei, şi am rem.n în balon siugur şi m’am suit 400,000,000,000 da miliarde de poşte....» E inutil de a mal face comentarii. Vom arăta în scurt acuma parte din scrierile Iul Preda care s’aQ găsit la perchi-siţiunea ce s’a făcut în str«da Leonida, şi cari poartă data din anul 88. Scrisoarea cu data de .5 Ianuarie 88 «EQ am se vă povestesc despre starea Românului în ţara lui, Românul nu este turni nimic în ţara Iul, de cât un rob la streini, căci ţara mea este plină de streini; tn zioa de astă-zl toate funcţiunele sunt ocupate de streini, şi Românul moare de foame pe uliţele Bucureştiulul, căci cG umblu de 10 zile se găsesc un serviciG.şi nu găsesc, căci toate sunt ocupate de streini, adică de Unguri, de nemţi, de greci şi de italieni.» Altă scrisoare din 5 Aprile 88 «Ah ! acesta este ultimu adio fraţii mei. Căci nu mal esţe mult până mă voi despărţi de d-voastră, căci am să fac o crimă nevăzută până acum, şi poate prin acea crimă voi peri şi eu. Adio, scumpă surioară, Nene Niculae, frate-meG Corniţa, şi cumnatu meQ George; cugetul meG nu mă lasă să trăesc, durerea de inimi pentru (ară, este mal mare ca viaţa mea, eQ sunt jurat în lege ca pe neamţ sfe’l impuşc...» Scrisoare din i 3 Aprilie 88 «Eată că în această zi, puteam se fac crima care este destinată tn ideile mele, adică să împuşc pe Regele care ’ml venise în mână, tocmai aveam la mine un revolver încărcat cu 12 locuri, trecând la plimbare la Cotrocenl pe la orele 5 1/2 seara, pe lângă fabrica de bere Oppler eată;causa ce a fost căci era cu Regina şi Regina nu era vinovată de faptele Regelui, puţină milă de la densa spre popor. La răsărit de locul unde era se comit a-cea faptă se întinde strada Isvorului cu apă rece ! la apus palaturiie Iul Oppler be-raru, la mează noapte se întinde cotrodul verde al Palatului Cotrocenl pe unde a luat’o Regele, la miază zi este o grădină plină de arbori înverziţi.» Ideile de cosmografie renasc în creeril lui, şi nu uită a vorbi de cele patru puncte cardinale. (Va urma). k XEDIT1UNE i Aflăm că A I. R principele de Gal-les, moştenitorul tronului englez, va sosi peste trei septămănî în ţară şi va fi mal multe zile oaspetele M. S. Regelui. X Astă seară, la IE şi jumătate, soseşte cu trenul fulger d. Alexandru La ho vâri. X La Predeal s’a descoperit doue isvoire cu apă minerală, unul de apă sărată şi altul cu apă indurată. Ambele aceste isvoare se aflu pe moşia dom°nielor Coroanei, şi sunt situate la spiţele casei d-lui Ioan Câmpineanu. Îndată ce aceste doue isvoare vor fi captate, se va lua mesurî pentru construirea unui stabiliment balnear. X Iată cine sunt candidaţii colecti vişti la colegiul I iu de Dâmboviţa. Colectiviştii Dâmboviţeni propun la colegiul I-iu de acolo pe d. Cor-neliu Râmniceanu-Manolescu, şi pe d. doctor Ioviţ. Nu s’a stabdit încă lista pentru cei-l’alţi candidaţi. X D. judecător de instrucţie însărcinat cu interogatourul bandei de ţigani prinsă în satul Iagoga, a descoperit că această btnda a severşit doue spargeri în judeţul Vlaşca. Instrucţia urmează. X Iată încă câte-va mici detalii a-supra atentatului dirigeat dar ne-isbutit, contra d-lui Nicevici. Nu este exact că în descinderea ce s’a făcut la d. Kisselov s’ar fi găsit hârtii compromiţătoare. Nici o hârtie afară de hârtii de interese particulare băneşti şi de familie n’au fost găsit la d nu Kisselov. Instrucţia ce urmează pare numai a fi descoperit pânacum că mobilul acestui regretabil atentat este o resbunaie personală. Asemenea suntem in mesurâ de a da cea mai formală desmiuţire celor zise de foile colectiviste ccm că d-nu Na< evici a aşteptat 2 ore până la sosirea autorităţilor din Giurgiu, şi că ar fi plecat cu birca la Rusciuk fără a fi făcut vr’o deposiţie. Încă odată o repetăm, d-nu Nace-vici a depus şi a declarat că d-sa nu se constitue parte civilă contra d-lui Kisselov. X Aflăm dintr’o sorginte autorizată că îndată dupe terminarea ins-pei ţiunilor generale ce se vor face de comandanţii de corpuri do armată, se vor face patru înaintări de generali. Doue pentru cavalerie şi , doue pentru infanterie. X Aflăm cu plăcere că d. Pache Pro topopesco, Primarul Capitalei, ne voind a accepta dimisia d lui C. Ca-peleanu din postul de inspector general al aceis lor, acesta îşi a reluat azi serviciul seu. www.dacoromanica.ro Consiliul comunal al Capitalei se va întruni Vineri la 4 o^e seara pentru a ri-solva mai multe cestiuni importante între care şi raportul ce ’l va face d. Primar al Capitalei asupra studiului ce a făcut în străinătate asupra diferitelor progrese săvârşite pentru înfrumuseţarea oraşelor. X . O tâlhărie foarte îndrâsneaţă s’a comis iarăşi prin plasa] Ialomiţa. Câţi-va tâlhari în număr deseapte, spoiţi la obraz pentru a nu fi recunoscuţi eu atacat ziua pe un distribuitor de tutunuri unul anume I-liescu care plecase prin plăşi cu servitorul seu, contra căruia au slobozit mai multe focuri de revolver. Ambii călători au fost răniţi şi prădaţi de tâlhari. Iliescu şi servitorul seu se află a-cum bolnavi la spitalul Filantropiei. Autorităţile au luat foarte severe măsuri pentru prinderea tâlharilor. X Zilele acestea se ţine un mare târg în judeţul Ialomiţa. D. Petre Grâdişteanu a plecat cu această oeasie la Călăraşi pentru a face întruniri în vederea viitoarelor alegeri. X D. Burada, procuror general,a sosit din Giurgiu unde a asistat la mai multe interogatorie ce ’i s’au luat d-lui KisselolT. Acesta e acum calm şi răspunde invariabil la întrebările ce ise pun de către instrucţia de acolo că numai ura personală l’a împins să comită atentatul. X Profesorii dela bf.-Sava formulând părerea cum că conferinţa clssei poate promova pe elevii remaşi repetenţi dacă au o medie generală de 6, cu consimţimentul însă a profesorului care i-a lăsat repetenţi, ministerul instrucţiune! publice a ordonat ca directorii gimnazielor, liceelor şi externatelor, să se conforme cu această părere. X După resolvarea a câtor-va cestiuni cu totul secundare, decâtre consiliul comunal din Bucureşt', s’a pus la vot ou scrutinul secret, propunerea d-lui Ptike Protopopescu pentru ca d. arhitect Muntureanu să fie numit la primărie. D. Muntureanu a fost numit cu 9 voturi in contra 6 voturi date d lui Socolescu. X Eri la şedinţa consiliului comunal din capitală d. Anghel Demetrescu şi-a dat demisia din scaunul de consilier comunal, voind a se consacra exclusiv bibliotecei din Academia noastră. X D. Greceanu, prefect de Vlaşca a demisionat pentru a ’şi pune candidatura la un colegiu din Olt. X Ştirea dată de mai multe ziare cum că prinţul Stirbey ar fi făgăduit greviştilor că se va ocupa de reela-maţiele lor, este absolut inexactă. Greviştii n’au fost primiţi un singur moment ca grevişt, ci ca funcţionarii demisionaţi; direcţia Căilor Ferate, n’a primit se intre în vorbă cu delegaţii greviştilor, ci a primit numai cereri individuale,şi fără con-diţiuni de a reintra în atelier. Până azi peste 500 de asemenea cereri au fost acceptate. Cei mai mulţi afară de căpăteniele ce au condus greva, vor fi probabil reprimiţi. Tot de o dată d. Duca se ocupă cu elaborarea unor proeete avend de scop îmbunătăţirea soartei lucrăturilor în serviciul căilor ferate, pro ecte anunţate cu mult înainte de isbuonirea grevei, şi cari nu au nimic a face cu cererile greviştilor. Sperăm in interesul muncitorilor că modul cum s’a sfârşit această grevă, şi suferinţele ce a pricinuit lucrătorilor căilor ferate, va sfătui pe muncitori, de a numai asculta sfaturile interesate ale unor consilieri rău voitori. ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Yienu 18 Septembra. — După Tag-blatt. ministrul Austriei la Belgrad, D-r Hengelmiil'er de Hengervar. secretarul Ptllavicine şi ministrul Germaniei la Be!grad, Comite de Bray, aii plecat la Gleiehenberg pentru a conferi cu regele Millan.— Aceasta conferinţa s’ar raporta la dificu taţile ce întim-pinâ afacerea separaţiunel regelui şi reginei. Londra 18 Septerabre.—După Stan-dordt, flota elenică a primit ordinul se se pregătească a pleca In aoele insulelor greceşti din marea Egea, Mipuse Turciei, cu ocasia vexaţiunilor sistematice pe care guvernatorul turc Kemal-Rey le exerciteazâ asupra pescuitorilor de bureţi, care sunt de naţionalitate elenică. Grecia protestând fără folos la Gon-stantinopol, ar fi hotârîtă se protegeze ea losaşl pe naţionalii el. BULETIN COMERCIAL S’a vândut: Braila S Septembre. Grâu nou: 56 lbr 9 20 caic; —58 Ibr 10 30 59 1/4 Ibr 10 95 mag. ; — 60 Ibr 11.75 şlep. Secara: 54 lbr 6.55 mag. Orz: 47 Ibr 560 mag. Tendinţa slabă. RECTIFICARE In urma ştirel greşite dat de unele ziare, mă simt dator a declara că d-nu Roman Weissmann, medic militar şi inventator al leacului In contra boale-lor nervoase şi apoplexieî a murit în etate de 75 ani, din cauza rupereî unui picior, în urma căruia s’a ivit şi o infla-maţie a plămânilor; şi că eG, ca fiu şi succesorul săfl, voiu continua afacerile tot sub această Urmi. Vilshafen, in Septembre 1888. Roman W eissmann Sohn In editură Librărie! SO CECU & COMP. AQ eşit de sub tipar: GEOGRAFIA JUDEŢULUI ILFOV de Mich. C. Mumuianu, ediţiunea 8-a completată prin 13 figuri şi tratarea Comunei Bucureşti pe culori, pre(ul 60 bani esem-plarul. ARITMETICA ELEMENTARA pentru clasele primare deSpiruC. Haretu, preţul 1 leu exemplarul. MANUAL DE ARITMETICA PFLCTICA partea I. pentru clasa 2-a primară de G. Eu-teţiQ Ciocanelli, preţul 40 bani exemplarul. (924) nr IDCIiniT Moşia Domnesli-U L A (ÎL. NU Al Seulesti din plasa Subarujude(ul Ilfov,tn întindere de 1,200 pogoane, una oră depărtare de Bucureşti. Se dâ în arendă de la 23 Aprilio 1889 pe un perion de la 5—10 ani. CondRiunele de a-rendare se pot alia la d. P. C. Dobrescu, comptabilul camerei de comerciG din Bucureşti, strada Academiei No. 39, In toate zilele de lucru, de la 9—12 şi de Ia 2—5 p. m. Arendaşul va putea face de îndată arăturile de toamnă. 844 ÎMITlITljL NOI DE DOMNIŞOARE 26, BUCUREŞTI, STRADt PR.N1 AVAREI, 26 Cursurile se deschid la 1 Septembre 1888 Invătâraîntul coprinde: o clasă prepara-toară, pentru clase primare, cinci clase secundare, patru clase gimnasiale şi trei clase liceale; limba franceză, germană, engleză şi italiana; caligrafia, desenul, lucrul de mână; pictura, piano, musica vocală, gimnastica şi dan(ul. Se primesc eleve interne, semi-interne şi esterne, de la vîrsta de cinci ani în sus. Condiţiunile de admitere se pot avea la Institut, şi se trimet prin postă, după cerere. Pentru elevele care voesc a’şl face stu-diele secondare numai înlimhl străine, se face un curs separat de partea literară, în limba franceză şi germană. Profesoare: Interne. —D-neleEmon şi Gerard; d-rele Reich, Moes, Orghidan,Happach,Cicnlescu, Legendre, Ariionovitz, Scammon, Andrei, Spiro, Grecescu.Boga, Marchand şi Rumpf. Externe. — D-nele Drouin, Sihleanu şi Averescu-Caligares; d-rele Russel, Dam-beanu, Manoel, Valeanu şi Falciolla. Profesori: ■ Părint. Musceleanu, d-nil Marinescu, Stă-nescu, Prada(ianu, Vlahuţă, Nanu, d-ril Stei'ânescu, Georgean, St. Sihleanu, Gâvă-nescu, Dumitrescu, Roland.Lacoix, Zamfi-rolu, Smidt, Moceanu, Hen(ia, Vachman, Fra(il Ghebauer, Voreas, Carini (Canto) 818 A apărut, ediţia 16-a DESPRE BOLE NERVOASE siAPOPLEXIA PreserVarea si vinderea de Dr. Rom. WeNinau Sen. fost medic militar, membru onorific al ordinului sanitar crucel albe. Aceasta broşură se recomandă tuturor care suferă de nervi şi se liberează gratis şi franco de caţre farmaciele următoare, unde se află şi medica-mentu îu deposit: farmacia Naţională I. A. Ciu-rea Str. Lipscani Bucureşti, farmacia la Vulturu de aur, S. Lebel Ploeştf, farmacia fraţi Rcemer, farmacia la România, F. Eitel Galaţi, farmacia E. M. Keresztes Roman, farmacia Charles Her-zenberg, Iaşi, şi farmacia curţel E. Hainal Botoşani. No. 6. D r Roman YEISMAW LA CONCURENTA^ Vând mult si câştig pucin, âvantagiu consumatorilor C.T. CIIRISTOFOR „LA MARINAR" Calea Victoriei, No. ÎOO, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club Zahăr franţuzesc . . . kilo 1 —10 Zahăr cubic.................» / —10 Cafea martinică cal. I . » 4— Cafea rio calitatea II . » 3—20 Lumânări Apollo ver. 560 gr. 1—65 Lumânări de lux calitatea I 1—40 Unt de lemn frances . . kilo 3— Unt de lemn grecesc . . » 2— Orez Turcesc................» —50 Făina de Pesta calitatea I » —60 Făina de Pesta calitatea II » —40 Macaroane de Italia cal. I » 1 —20 Fidea de Italia calitatea I » 1—20 Măsline dulci...............» 2— Ceai Companiei coloniale cutia 4— Rom englezesc. . . . Litru 3—60 VINURI I>E MAS I ALESE Conservate de mine in propriele mele pivniţe Viu ncgrru ile Mcoresll vechi de I uni Litru fr. 1 Viu nlb de Drneţnsaui vechi (Ic 4 aut Litrii fr. 1. Cu stima C. T. CIIRISTOFOR (925) Va apare pânâ la finele Junei August MINERALOGIA pentru clasa III secur dară de Sabba Stefanescu, (913J nnioa «uita EPOCA — 7 SEPTEMBRE CASA DE SCHIMB 613 I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 6 Septembre 1888 6 0/ Renta araortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat ti 0/0 Oblig, de st. drum de fer 6 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. rurale fi 0/0 Scris. func. urbane 7 0/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 5 0/p împrumutul comuna) Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacta-România* » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă Cump. Vend. 96 3i4 i 97 1/5 96 96 1 2 99 9 93/4 107 107 1/2 9b 14 97 1/4 106 107 100 101 94 94 1 2 fU 1/2 8t 1/4 86 86 3/4 240 250 50 52 1040 If 50 240 250 230 240 80 90 1 1/4 1 112 1 14 1 1 2 209 210 CASE DE VEMUIE CASE DE ÎNCHIRIAT MOŞII DE ARENDAT UN SALON MOBILAT Ls;r,aidNaovÎ5 A se adresa la proprietar acolo. DE mm, JIOSIA STAiVESTI «K situată la 0 oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pâdurede brad şi’de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău Moineştl, lăngă fabricile au gaz. Doritorii se vor adresa ia d-na Catinca Cru-penslti, tn Roman pentru or-ce lămuriri. 776 nn nouă hectare vie şi obratie si-11 «7 V L A/j llllli tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Dragaşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. f ISIC! I? clin StrarVniT de la23 Aprilie 4889 moşia llEl AIIlNIfAI Lalosul şt Dobricenl din judeţul Vâlcea pe cinci sau mai mulţi ani. MOŞIA PĂRĂHOIA XSKi ÎTfe sile Mislescu, se vinde de veci cu condiţiunl foarte avantagioase. întinderea 1225 pogoane. Păment j bun, acarete şi gara pe moşie. A se adresa peniru condiţiunl la d-nui avocat din Târgu-Jiulul: Glieorghc Stoiccscu. (879) 500,000 FRANCI lara irilârziere prin scrisoate la Comptuarul Comercial, 557 Urande Rue de Teke, Constantinople, Turcia. 919. nU TTUPUTUTAT casadin Strada Polonă Ull UNUnmiAI No. 404, compusă din 9 camere pentru Sianân 3 camere pentru slugi 0 cuhnie, 0 spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 CASA DE SCHIMB 305 MOSCU N ACH IVI 1 AS No. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghiha Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publioe si face ori-co schimb de monezi Cursul pe ziua de 6 Septembre 1888 mx x x :x«x= CASA DE SANATATE Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti Cump. Vinde s ă Renta amortisabila 90% 97jl fi 5 „ româna perpetua , Obligaţiuni de stal [Conv.rnr.l „ C. F. R. 9G 96% fi Di 6 7 '.'J'/t 100 5 7 ,, Municipale 86% 87 IU ’r. , Casei pens. (300 L.] 235 240 1 'X , Scrisuri funciare rurale 407 107 3/4 5 < , ,, urbane 97 97 3/4 7 < 106% 107 6 i 100 401 5 94 94 3/4 fi 1 ,. „ ,, laşi i Obl. Scrbesti cu prim» 84% F5 3 76 80 lm. cu prime Buc. f20 lei] Losuri crucea roşie îialiane 44 50 29 31 , Otomane cu prime suri Basilica bombau l. Dacia-itomânia , Soc. Naţionala Soc. de Constructiuni V* 60 Lo A.c 47 SO Aur contra argint sau bilete no 140 Florini Wal. Anstrluc 20» 210 Mărci germane 124 126 Bancnote francese too 100% , italiano 00 100 ,, Ruble hârtie NB. Cnrsul este socotit tn aur 250 260 Din nou reorganisatăşi arangiatâ în modul cel mai complect, având angagiati pe cel mal distioşî medici din Capitală, casa este pusa în plăcuta posiţiune de a da bolnavilor, cea mal deosebita îngrijire. Primeşte în căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie; Se uaate esecuta orl-ce operaţie; Se fac consultaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie. Se dau consultaţiunl în toate zilele între orele 12 6 p. m. de că re d-nul Dr Drugescu, care se allă în pernianeuţă în institut. O moaşă fostă internă la institutul Maternitatea, este însărcinată cu cântarea Poalelor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte In institut. Aici se mal află un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru bydoterapie. Director, V. Lănlescu MARE DEPOSIT ■>E LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE SI GRINZI DE FER = LEMNE PENTRU FOC — M. L. MANOACH No. 153 — Calea Grivitei — No. Staţiunea Tramvaiului 153 >X*Xi RECOMA NDAM iX0 X 796 xm exi LEGATORIA DE CÂRTI m» $ m m jl STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTR'0 ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucraşi de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Gartonage, ase-manea efectuează Registre de Gomptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X X «X#Xl X X© Dupe părerea autorităţilor compeente apa minerala de «R6pat» întrece prin composiliunea ei fericita precum si in urma conţinutului extraordinar de acid-caroonic nu numai Io >te isvoarele minerale de felul ei din Austrb-Ungaria, ci şi multe altele din ieri străine, recunoscute in urma efectului lor minunat de cura ca cele mai renumite. Apa minerală de «llepat» întrodusâ numai de vr’o câte-va luni, deja s’a dovedit ca medicament escelent în contra conturbarilor de mistuire, în contra starei catarholice ale stomacului si ale organelor respiratoare, în contra starei catarhalo-chronice ale besicei, în contra nefratgielor (rnala-dielor rinichilor), în contra af cliunei reumatismale-chronice articulare si musculare, în cont ra comnUsiunilor chronice ale inimei, în contra migrenei (durerea unei pârtl a capului), tu contra nervositalei aşa numitei slabi-ciunci iritabile la ipocondrie si isterie; este un eficaciu remediu salvator la slăbiciune şi impotenţa intestinelor şi favoriseazâ secreţiunea materiilor maladioase prin iritarea, îndemnarea, animarea organelor celor maiimportante de secreţiune în corp. Un efect admirabil exercitează la secreţiunea udatului, pe care o sporeşte, şi are prin urmare valoarea diureticei celei mal minunate. Ca borviz, adică beut cu vin s’a introdus de clasele cele mal distinse, care o beaft cu plăcere şi o apreciază fiind un eminent alcalin-acid rece ( «J» 7 .4° C.) şi în urma gustului său pla ut si susţinut piscdnd pe limba este o minunată băutură răcoritoare. In urma efectului blând ale sărurilor sale se poatebea zilnic fârâa impune vr’o esenţială schimbare a dieLeî. Amestecată cu vinuri acrişoare şi cu ceva zahar formează un adevărat vin de şampanie, cu zeamă de smeură sau lămâiă şi ceva zahăr dă o limonada prea plăcută şi musoasă. «Borvizul de H6pat» se găseşte în Bucureşti la dd. Gustav Rietz la «Steagul Alb», Strada Garol No. 60 precum şi la magazinurile cu ape minerale. Pentru respândirea acestei minunate ape s a luat măsuri d’a fi pusă în vânzare lot-d’a-una proaspătă şi cu preţurile cele mai scăzute. Depositul general de export G. Giesel Braşov (Transilvania) gm£&8aa^3SSBSBBSBBS&ZXE& 300,000 FRANCI Sunt de câştigat într’o zi, cumpărând bilete d’ale II MEI LOTERII TURCEŞTI A 112 OARA VA AVEA IOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SEPTEMBRE 1888 Plala câştigurilor este garantată de GUVERMJL LUPERAIL OTOMAN TABLOUL CÂŞTIGURILOR: i câştig principal de 500,000 fr. I câştig de ... . 25,000 fr. 2 câştiguri de 6 câştiguri de 12 câştiguri de 28 câştiguri de 500 câştiguri de 10,000 fr. 2.000 fr. 1,250 fr. 1.000 fr. 400 fr. 300.000 fr. 23.000 fr. 20.000 fr. A 2,000 fr. 13.000 fr. 28.000 fr. 200.000 fr. 550 câştiguri Tolai 600,000 fr. PREŢUL BILETELOR : asssfiK2£sasasaBgaE«as5 DOCTORIE SALTE! MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea de ntcdiciua Viena din Specialist în boalele Syphilitice pe care le trateaza într’uu mod special şi fara a opri pe bolnav de la 0-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiunide 1 a71 /2— 8 /2dim. şi de la 1—4 p m. Strada Fortunl No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi. Se primesc bolnavi in pensiune. 814 „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI Printr’aceasta aducem la cunoştinţa amatorilor că în palatul nostru din strada Doamnei No. 12 se găseşte de închiriat cu începere de la Sf. Dumitru viitor un local peniru restauraţiune şi 2 prăvălii toate Iluminate electric. A se adresa pentru informaţiunî mal detaliate la secretariatul direcţiunii în orele de biuroft 10—12 a. m. şi 2—7 p. m. Direcţiunea generala 1 5 25 400 bilet bilete bilete bilete 5 fr. 24 fr. 448 fr. 105 fr. Listele oficiale vor fi trimise franco îndreptate dupe tragere, fie-căruî cumpărător. n. Or-ce câştigător va fi avisat prin depeşe chiar în ziua tragere!. C. Tragerea va avea loc la Constantinopol, la Palatul imperial de Monnaies. D. Pentru primirea biletelor, trebue să so adreseze banii prin mandat postai (che-que) la Directorul comptuarnlui comercial 557 grandes rue de Teke 557' (867) Constantinopole (Turque) ÎNCĂLZIRE DE CLĂDIRI NOUI Pe gerurile deosebit de grele ale ierneî trecute s'a putut constat că nu există nici o sistemă de încălzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger - Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, calolilerele n'au putu da căldură îndestulătoare; aşa că în mai multe casur citatele aparate de încălzire s'a înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet-. Regularea câldurei se face în modul cel mai perfect, obţinându-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă, consumaţiunea combustibilului este mică în raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemn şi coconi de porumb Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte in esecuţiunea cea mal simplă, precum şi m cea mal elegantă, ast-rel că poate li aşezată în saloanele cele mal luxoase precum şi în odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet» încălzesc până la 1200 m. c. şi pot li întrebuinţate ca calolifere pentru încălzire declăditî complec e. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şt alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe. „ , ... . O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietăţilor asupra nobelor Meidinger «Cornet construite In fa- * 728 m a ADOLF SALOMOX, Strada Doamnei, 14bis. REGIMUL DE LA NA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER recunoscut ca oel mai excelent Medaliat acum in urma, de juriul medical din Londra cu -Medalie de Aur . A 43-8 rf 5 m , ii|l^ f concep bit F x, t. c t — «o — . s a w > •o.SgSssS c~E28§«t o2sS*§8 !!*■=§*! CZ " fjj *5 ?5 S ._««£; fi.*: {JJ c H .h '/) C C 5 AJ re ^ a p ^ f SE e 5 0 •e® JŞ t c «S C-C-C Ci re - a f/._ + f- BICYCLES SI TRICYCLES THE COViNTM MACHIJilSF (!“ LTD CAPITAL FRANCI 1,500,000 AUX QUATRE SAISONS Ti, Calea Victoriei, vis.ă ris de Palatul Renal I PRO;. DR. G. J/E6EB, W. BENGER SCEHNE, STIL GARI| Preturile de vânzare originale ale Fabrice! dupe ntarime. 905 Furnisorii M. M. L. L. Imperatul Rusiei împărătesei Austriei Sultanului din Maroc Regelui din Siam Printzului de Walles. BIBLIOGRAFIE A apărut de sub tipar şi se afiâ de vânzare la toate librările: ETIMOLOGIA LIMBEI FRANCEZE pentru usul scoalelor secundare de d. J. Maurer, profesor. — Preţul 1 left. AGENTURA GENERALA SI DEPOSIT PREMIU I Paris, l.ondon, VVIen, Liverpool, lUanchester, Sjdnej', Itirniin»- tiani, Iklclbourne etc. ele. W. STAADECKER, BUCUREŞTI, STRADA SMARDAN 8, A APARUT DE SUB TIPAR IN EDITURA ANUARUL BUCURESCILOR pe 1888—1880 PREŢUL 0 0 3 TIPOGRAFIEI CAR OL GOBL BUCURESCI 14, STRADA DOAMNEI, 14 0 0 0 0 0 0 0 aE3EH;E3E3EZ:E3S PE MALUL MAREI - NEGRE PE MALUL MAREI - NEGRE HOTEL C AROLI STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate Înlesnirile. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai mulle‘ desluşiri a se adresa către Qirantul Hotelului B. JERIS. (830) liotei Ca roi 1, Coustunf/.a. CASA DE I0NESCU SCHIMB & MARCU Strada Lipscani No. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 6' Septembre VALORI Scadenta cupoanelor Târg lib. curs med. Fonduri de stat român Renta rom. perpe. 1875 5% Renta rom. amortisab. 5% Renta rom. rur. conv. 6% Oblig, de stat C. F. lt.6% idem idem 5% Împrumut Stern 1864 7% imprum.Openheim 1866 8% Agto 1 Ap. t Oct. 1 Ap. t Oct. 1 Mai I Noem. 1 lan. I iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 iulie 97 1H j împrumut de orawe impr. oraş. Bncur. 5% idem din 1884 5% lm.or.Buc.cu ţirimelozfr. 20 1 lan. 1 iulie 1 Mai 1 Noem. 87 50 Valori diverse Creditul funciar rural 7% idem idem 5% Cred. func. ur. din Buo7% idem idem 6% idem idem 5% Cred. func. ur. din laşi 5% Obl.cas. pensiun. fr.300 10 1 lan. 1 Iulie idem idem idem idem idem 1 Mai 1 Noem. 107% 97 h 107 101 a* 230 Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA A LA VILLE DEVIENNE vis-d-vis de Lib. Se»cec Recomandam onorabilei noastre olientele prutru leftinatate ni aollditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de mătase. Flanele, camasi si ismene de lâna după Ktatemul profesorului Dr. fii. Jarger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete Irantzuzesti cu balene veritabile. TrouKouri complecte pentru fldantatl. Lajettes «iTrounouri pentru copii. TrouNonrl pentru pensionate, otelnrl si restanranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATA.JLODU N08THU ILUNTKAT 81 VA FI 1HIMI8 OUI-CUI VA FACE CEHERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec 535 Tipografia Ziarului,, Epoca1 l,W^.mK6!foTîlM!â,îcS, • Paria Ci'Ti’Mat reaponaabil V. P. Gheorghlu.