ANUL III No. 833
A DOUA EDITIUNE
DUMINECĂ, 4 (16) SEPTEMBRE 1888
NUMERUL D] (ţ\j^| NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plateso TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In BacurcRci: La casa Aflministraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru l an 40 leî, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate : La toate officielo poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢIUNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
NUMERUL îs m\ NUMERUL
ANUNCIUHILE
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
Ln Pariu: Agcncc llavas. Place de la Bourse. * AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segăsesteJurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». 6er-maiu, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRAŢ1UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3
■MBW.-AWl—B93
REFORMELE
DE
ACTUALITATE
Fiind în ajunul alegerilor legislative, am vrut se recapitulăm aci cdle-va din cestiunile care, după părerea noastră , trebuesc resolvate chiar din primele sesiuni ale viitoarei legislaturi. Indicăm tot odată, în mod sumar şi sensul soluţiunelor care trebuesc date acestor câte-va cestiuni, soluţiuni care sunt toate coprinse în întrul cadrului ideilor conservatoare.
In numerile viitoare ale ziarului nostru, vom desvolta pe larg, propunerile de mai jos, care de altminteri, sunt deja cunoscute de cititori noştri:
Vînzarea tutulor moşielor Statului, în loturi mici numai la săteni şi în condiţiuni mai avantagioase ca până acum. Desfiinţarea clausei prin care o parte din preţ trebue plătită la început.
Delimitarea locurilor sătenilor. Facerea unui plan în fie-care comună care se va lăsa în cancelaria comunei şi liberarea titlurilor de proprietate la săteni.
Desfiinţarea laxelor de justiţie, a-fară de cele ale portăreilor, fiind dată organizaţia lor de az', când procesul este pentru revendicarea a mai puţin de 15 pogoane de păment şi când este pornit de un sătean.
Organizaţia învăţămîntuluî agricol.
a)	Crearea unui ferme model în fie-care judeţ şi a unei şcoale practice de agricultură pe lângă ferma model.
b)	Introducerea instrucţiunei a-gricole în şcoalele primare rurale.
Desfiinţarea irnpositelor directe care prăpădesc vre o industrie ţărănească, cum e taxa asupra ţuicei.
O lege care să împiedice parcelarea excesivă a proprietăţii după normele pe care le vom stabili în câte-va articole explicative.
Dnbunătăţirea soartei clerului de mir.
a)	Reducerea treptată a numărului preoţilor, ast-fel in cât se nu mai fie, afară de rari exeepţiunî, de cât un singur preot chiar în comunele rurale unde sunt mai multe biserici. Toate aceste biserici, din a-ceiaşi comunărurală.să Întocmească o singură parohie cu un singur preot.
b)	Statul or comuna vor trebui se vie în ajutorul clerului mirean cu o subvenţie suficientă existenţei sale,
Reforma comunală şi administrativă.
Reforma comunală se prevadă două principiuri :
Deosebirea complectă între legea comunală rurală şi legea comunală urbană.
Primarul rural se fie descărcat de or-ce atribuţiune administrativă şi se nu aibe alte atribuţiuni de cât cele curat comunale: şcoala, biserica, drumurile, ştreaja şi paza holdelor, registrele stării civile, salubritatea şi igiena.
Actualele atribuţiuni de ofiţer al poliţiei judiciare şi de agent al puterii executive trec asupra unui funcţionar numit şef de ocol.
Şeful de ocol va trebui se fie ales printre locuitorii domiciliaţi în acel ocol, întrunind oare care condiţiuni şi având oare care cunoştinţe ce să vor specifica Numai când nu să vor găsi oameni in localitate întrunind acele condiţiunT, se va putea numi un strein de localitate.
Să va garanta stabilitatea şefului de ocol prin specificarea condiţiunilor anume în care el va putea fi destituit.
Să va face reforma legii electorale comunale, întru cât priveşte o-raşele, în scop d’a desfiinţa scrutinul pe listă.
Se va micşora numărul consilierilor comunali la oraşe.
întocmirea unei legi de înaintare în funcţiunile administrative. Această lege va regula numirea şi înaintarea funcţionarilor publici; ea va garanta stabilitatea lor punendu’i laa-dăpostul destituirelor arbitrare.
Reforma magistralurei pe baza i-namovibilităţiî. Membrii curţilor de apel şi preşedinţii de tribunale precum şi judecătorii de instrucţie vor deveni inamovibili.
Legea în contra cumulului. Nimeni nu va putea cumula două funcţiuni ale Statului, judeţului sau comunei sau ale stabilimentelor de utilitate publică puse sub controlul direct al statului, precum Eforiele, Banca, Societăţile de credit funciar sau a-gricol.
Garantarea libertăţii individuale. Se va garanta prin o lege libertatea individuală şi să va lămuri în procedura pensia, între altele, unele cestiuni care, în practica celor din urmă ani, au dat loc la abusuri. Aşa lista juraţilor va trebui trasă la sorţi în şedinţă publică; inculpatul, după un oare care timp, va pa-tea comunica singur cu avocatul său.
Reforma Băncii Naţionale. Retragerea celor 27 milioane de bilete i-potecare. Suprimarea compturilor corente între Stat şi Banca Naţională.
Reforma sistemului monetar pentru a să introduce etalonul de aur.
INVETAMINTUL AGRICOL
*
Ori-cât de importantă ar fi propunerea ce am făcut d’a se vinde toate moşiele Statului numai la săteni şi în condiţiunile desvoltate în numărul nostru de erî, totuşi trebue să spunem, că după părerea noastre, această măsură e cea mai neînsemnată din reformele ce am propus, privitor la cestiunea ţerănească.
De la 1864 până az\ numărul capilor de familie, proprietari rurali, a sporit de la 200,000 la 700,000 şi cu toate acestea, ţăranii se află azi în aceiaşi miserio ca şi înainte da legea rurală, ba mai mulţi chiar susţin că starea ţăranilor era mai bună înainte de 1864 de cât azi.
D’aceia nu ne facem ilusiunea că devenind proprietari cei 70,000 de ca pi de familie care nu au ostâ-zi pământuri, s’ar schimba ca prin farmec situaţia ţăranului român.
Cestiunea stă aiurea.
Trebue să facem ca imensa majoritate a ţăranilor noştri care sunt proprietari, ca acei 700,000 de capi de familie de care vorbeam mai sus, se ajungă prin ocultură mai sistematică a trage un folos mai mare din pământul ce ’l au.
D. Georges Lafargue într’o lucrare asupra propăşirei agricultureî în Franţa, arată că toată soluţiunea crizei agricole franceze să reduce la oCeasta:
«Ar fi do 8juns d’a se spori cu 5 h°cto!itre media actuală a produc-ţiunei hectarului, cea ce ar urca-o la 20, pentru ca cultura grâului se redevie remuneratorie şi pentru a face din Franţa un popor exportator de grâu.»
Cam în aceiaşi termeni să poate pune şi la noi cestiunea, schimbân-sâ numai proporţiunea, cum voi a-răta la vale.
Voiu începe prin a pune sub ochii cititorilor câte vi cifre extrase dintr’un mic tablou statistic, împrumutat preţioasei cărţi ad-lui Stef. Michailescu, ce poartă titlul: încercări critice a-supra invătămîntulul nostru primar'.
ŢARA	Hectolitri la heclar[grîu]	CAI venit net produce anual un om in virsla intre 20 si 60 ani. Franci.	Pe cAla su-prafacie din paminlu cui tivat se hrăneşte un suflet. Arii
Anglia Germania Rusia România	27,70 25,50 13.00 10.00	403,36 493,29 150,00	0,23 0,25 1,78 0,61
Aşa dar, chiar comparând ţara noastră cu alte ţări mal puţin fertile ca a noastră, cum e Anglia, Germania, constatăm că pe când un hectar produce în Anglia 27,70 hectol. şi în Germania 25,50 hectol., la noi un hectar de pământ mult mai fertil produce abia 10 heetolitre.
Pe când un muncitor dobîndeşte un venit net anual de 403,36 franci în Anglia, or 493,29 în Germania, la noi un lucrător nu scoate dintr’un pământ fertil de cât 150 franci.
Un englez se poate hrăni din 23 arii, un german din 25 arii, pe când trebue 61 arii ca să sa hrănească un român.
Dupe tabloul reprodus mai sus, d. Stef. Mihaileseu să întreabă :
«Cum toate aceste minuni de pro-ducţiune în cantitate şi însuşiri, şi la ro", din contra, scădere generală, cu toate foloasele materiale ce au stat de partea ţării ?»
Răspunsul ce-1 dă este că cultura morală, cunoştinţa sistemelor de cultură mal perfecţionate, lipsesc ţăranilor noştri.
«Nu de la accidentele solului sau de la calitatea climei, nu de la gră-mădirea instrumentelor materiale de producţiune, ci de la cantitatea şi răspândirea capitalului imaterial, depinde bogăţia unei ţări.»
Pentru răspândirea acelui capital imaterial, am făcut în programul nostru două propuneri pe care le vom desvolta în numerul viitor.
Acele propuneri sunt;
a)	Crearea unei ferme-model In fie care judeţ şi a unei scoale practice de agricultură pe lângă ferma-model.
b)	Introducerea instrucţiunei a-gricole in şcoalele primare rurale.
Filipescu.
TELEGRAME
AGENŢIA HA VAS
Paris, 14 Septembre.
Dup6 o depeşă privată din Berlin, d. de Puttkamer rost ministru de interne, ar fi chemat se înlocuească pe principele de Holienlohe ca guvernator al Alsaciei.
lierlin 14 Septembre.
După Norildeutche, data căsătoriei principesei Sofia cu principele moştenitor al Greciei nu este încă fixată cu toate astea este sigur că căsătoria nulse va face înainte de primă-vara.
PENTRU „NAŢIUNEA"
Am arătat în programul nostru că suntem, împreună cu mulţi liberali, contra lsrgirel colegielor electorale actuale şi pentru principiul actualei legi electorale, adică a sufragiului universal temperat prin corectivul garanţiilor de capacitate şi independenţa.
Naţiunea, cu o vădita rea credinţa, a spus ca vrem modificarea legii electorale în sens restrictiv, pentru a se da dreptul de vot «numai unei aşa fise aristocraţii».
Pentru or ce om având un dram măcar de inteligenţa cea ce am spus noi e absolut In contrazicere cu cea ce ne face Naţiunea, s$ spunem.
Inteligenţii redactori al Naţiunel nu renunţa însă la convingerea ca vor dovedi câ propunerile noastre şi comentariile lor sunt unul şi acelaş' lucru.
Pentru a dovedi aceasta, organul liberal publica urmetoarele rîndurl după ziarul A-devlrul, pe care 11 numeşte ziar conservator, întocmai cum Turnu Babilon este or ar merita să fie organ liberal :
«Ne deosebim, zice Adevărul, de confraţii noştri (de la Epoca) în ce priveşte sufragiul restrâns».
Dupe iscusiţii redactori al Naţiunel, faptul ca un ziar care vrea sufragiul universal absolut, că un ziar plebiscitar, să deosibeşte şi nu poate se nu se deosebească de noi toţi liberali or conservatori care suntem parti-sanil principiului sufragiului aşa cum e în legea electorala actuala, adica un sufragiQ mai restrâns de cât sufragiul universal ab- | solut, acest fapt dovedeşte că noi am spus prostiile pe care ni le atribue Naţiunea.
Pentru că un Elveţian, de pilda, ar spune că legea noastră actuală admite un sufragiQ mal restrâns în comparaţie cu legea electorală a cantoanelor din Elveţia, care admit şi sufragiul universal şi referendum (să vază acest cuvînt redactorii Naţiunel, la litera R în dicţionarul lui Maurice Block) pentru a-cest cuvînt noi vrem se facem o lege electorala aristocratica, etc. etc.
E< bine, când cine-va susţine asemenea e-normităţl or-ce discuţiune devine inutilă.
Pricepem să discutăm principiile care ne deosebesc, însă nu pricepem să ne apucam se facem educaţiunea politică a redactorilor Naţiunel.
De aceia în loc să le mal servim articole care nu le pot sluji la nimic, ne permitem a le recomanda aci, asupra materii în cestiune, câte va cărţi care le vor fi mult mat folositoare :
Le suffrage universel. — Etude comparăe des diverses lăgislations. Paris. L. Laroze et Forcel. 1885.
Cestiuni constituţionale de E. W. Glads-tone. Trad. franceza de Albert Gigot. I voi. în 8. — Germer Baillidre. Paris.
Guvernul reprezentativ de J. Stuart Mill. Paris. 1865.
Politica privită ca silinţă, de Bluntschli, traducţiune franceza de Riedmatten subjtitlul: La Polilique. Paris 1879.
La dimocralie el le rigime parlemenlaire, de Ad. Prim. — Bruxelles. Ed. Merzbach et Falk. 1884.
Nu pretindem că cu acest mic repertoriQ, redactorii Naţiunel vor fi tocmai toba de carte. Insă sperăm că vor fi în stare să faca distincţiunea între sufragiul la mal multe grade şi sufragiul universal absolut, că vor vedea o mică nuanţă între plebiscit, referendum, lege electorala cu sufragiul răstfâns or pe categorii, etc.
LĂMURIRI TREBUINCIOASE
Când drept ori ce cultură şi pre-paraţie pentru meseria de ziarist, n’ai de cât câte-va clase secundare şi rutina căpătată într’o redacţie ori într’altă, când calabalîcul teu de cunoştinţe generale este atât de mic, în cât să nu poţi se’ţî hrăneşti în mod serios mintea şi se te ţii în curent prin citiri mai competente, a-tunci nu poţi vorbi de cât cum vorbeşte d. Bibicescu în Telegraful de ieri. Pentru acest domn care cum am spus nu e ziarist de cât prin rutină şi aceea căpătată într’o vreme când discuţia între partide nu era tocmai catolică, pentru acest domn programul pe care l’am publicat MercurI n’are nici o valoare fiind-câ este compilat.
Principiul pentru vînzarea moşiilor Statului e copiat de la liberali.
Acela pentru fermele model e copiat de asemenea de la liberali.
Inamovibilitatea magistraturei, garantarea libertâţei individuale, îmbunătăţirea soartei preoţilor, asemenea.
Cel mai nemerit răspuns ce putem da d-luî Bibicescu sunt câte-va versuri din Musset, şi aceasta cu atât mai mult cu cât d. Bibicescu ne având cunoştinţe prea variate, li facem şi un serviciu îmbogăţindu’i mintea.
Mai ales cu privire la unele ces-tiunî generale ale politicei se aplică ceea ce zicea Musset:
Rien n'appărlicnt ă rien, tout apparticnt a tous II faut 6tre ignorant comute un maltre d ăcole Pourse flatterde dire une seule parole Que personne ici-bits n'ait pu dire avant vous.
I C’est imiter quelqu'un que deplanterdes choux,
| Domnu Bibicescu uită că aici nu
este vorba numai de o enumerare platonică de principii care de cincizeci, şase zeci de ani se plimbăprin scrierile şi discursurile oamenilor care se ocupă de politică din toată Europa şi pe care le-au împrumutat cu toptanul şi liberalii noştri!,avend grije a le făgădui tot d’a-una şi a nu le realiza nici o dată, a le enunţa în forma lor cea mai abstractă şi mai quintesenţiată şi a nu intra nici 0-dată în detalii, care singure relevă cea ce poate pune cine va de personal şi de original într’un lucru care ca enunţare simplă numai, se află în gura tutulor. Aici e vorba de cum faci şi de scopul pentru care faci, şi acest lucru d. Bibicescu este prea necult pentru ca să’l poată pricepe, de şi a fost indicat destul de limpede în articolul care urma imediat punctelor de reforme pe carele arătăm ca imediat trebuincioase.
Când un arhitect zideşte o casă, ori când dă formă nouă unei case veichî, cine8ăgindeşte se’l întrebe,dacă materialul cu care zideşte este luat dintr’un loc ori dintr’un altul?—Şi in altă ordine de idei, dacă un partid a făgăduit tot ce se poate făgădui pe lume şin’a ţinut mai nimic,urmează că alţii n’au drept să realiseze şi să satisfacă nevoile ţăreî, combinând un sistem armonic de măsuri, din care fie care în particular să respunză unei anumite nevoi, şi toate Împreună să respunză unei situaţii generale a ţăreî şi să ducă la un scop bine determinat ?....
Articolul «Telegrafului» de ieri a fost cel mai strălucit atestat de nulitate politică pe care ’şi.l’a dat singur d. Bibicescu.
Şi dacă cel puţin ar fi ecsact, că principiile câtor va reforme ar fi fost împrumutate de la liberali /— Din nenorocire pentru d. Bibicescu însă, nici aceasta nu este ecsact. Ast-fel, cel dântei care a propus ven-zarea moşiilor Statului în loturi mici la săteni şi credite agricole pentru săteni, a fost amicul nostru d. Alecsandru Gatargiu, în camera conservatoare de la 1874. Apoi a-mănuntele care singure dau valoare acestei legi, cum este acela că moşiile Statului să se vinză numai la săteni şi fără a li se cere o parte din preţ la început,au fost respinse de camerile liberale, şi d. Bibicescu are incalificabila îndrăs-neală de a zice că am compilat ?
îmbunătăţirea soartei preoţilor de mir, aşa cum am propus’o se aseamănă în parte cu propunerile P. S. Episcopul Melhisedec şi cu acelea votate în întrunirea preoţilor de la Ploeşt', făcută în urma unor articole ale Epocel şi la care a fost invitată şi Epoca se ia parte, şi nici de cum cu vre o propunerejliberalâ.—Cu garantarea libertâţei individuale d. Bi-bieesou are şi mai puţin noroc. A-ceastâ lege, de care se vorbeşte în toate părţile şi care face parte din patrimoniul intelectual şi al copiilor,—ca enunţare abstractă numai, cum este de altmintrelea şi în capul d-lui Bibicescu—a fost propusă ce e drept de d. Giani in mod nepractic, ridicul, ecsagerat pe aiurea şi insufieent pe alocurea. Camera liberală s’a grăbit însă,a opune la dosar şi a o repudia ca streină de principiile sale. Nu tot ast-fel este cu noi conservatorii, care sub conducerea d-Iuî Alex. Lahovari am făcut ceva real pentru libertatea individuală. Puţin poate, atâta numai cât permiteau împrejurările, dar ceva,şi acel ceva e mult comparativ cu liberalii care n’au făcut nimic.
Acolo înşă unde d. Bibi' ăscu în-
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA - i SEPTEMBRE
■MW.»—m' IDiWM'J	liHMBM-lllia
trece orî-ce mesură,este când spune că am luat ideia inamovibilitâţei de la liberali. Aici minciuna se ia la întrecere cu prostia. Minciuna fiindcă d. Stat' seu a propus inamovibilitatea pe la începutul lui Noembrie 1887 şi noi am propus’o într’un articol ch program la 27 August 1887, iar confranţiî de la România Liberă la 29 August acelaş an. Prostia fiindcă pâne acum nu sunt de cât trei moduri cunoscute pentru a fi ale magistraturei : electivitatea , inamovibilitatea şi sistemul actual, pe care toţi îl condamnăm,din gură cel puţin. Remân dar electivitatea şi inamovibilitatea, şi liberalii le au propus pe amândouă, cât au fost la puterefarâ se realiseze pe nici una. Am întreba atunci pe isteţul d. Bi-bicescu se ne spue cura poţi se fii original, inventând o magistratură în balon ? Şi vina noastră este dacă liberalii au trecut de la principiul radical al electivităţei la principiul conservator ale inamovibilitâţei ?
Despre cele-l’aite propuneri ce am făcut şi între care sunt unele cu totul originale, atât prin economia lor cât şi prin ideie chiar, d. Bîbicrscu nu vorbeşte nimic. Uită şi propunerea pentru delimitarea locurilor sătenilor cu ridicare de planuri care se remâe la comune, şi propunerea pentru desfiinţarea tacselor pe jus tiţie când ţăranii revendică pâment, şi legea contra cumulului,şi cea pentru nedividerea ecscesivâ a proprie-tăţeî. U.tâ de asemenea că organizarea comunelor şi a ocoalelor 8şa cum am propus’o noi, de şi principiul ocolului a fost împrumutat de la junimişti, este a noastră proprie prin forma care i’am dat’o, formă menită a face atât din comună cât şi din ocol nişte instituţii locale care se fie un început adevărat şi serios de seif guvernământ.
D. Bibicescu n’a priceput, că plecând de la faptul că suntem un popor tîner—cu moravuri blânde şi fără tradiţii şi instincte revoluţionare, cu destul pâment pentru a ne hrăni toţi fără a atinge proprietatea mare, şi cu porniri pronunţate spre un conservatorism moderat, — cel mai bun mijloc pentru întărirea partidului nostru l’am vezut în garantarea cetăţeanului contra Statului, în asigurarea prosperitâţei săteanului, în instituţii locale; adecă în acele mesurî, care vor rădica motivele de nemulţumire şi de neînţelegere între partidul conservator şi unele clase prin natura şi prin instinctele lor pornite către ideile noastre; mesuri care vor da o mai mare impulsie şi o nouă putere de viaţă tutulor elementelor conservatoare din ţară.
Este conservatismul care îşi urmăreşte idealul prin libertate şi instituţii locale, singur care convine popoarelor tinere, dupe cum conservatismul rezimat pe Stat, este din nenorocire, o nevoe care se impune la cele mai multe din popoarele îmbătrînite.
Este interesul nostru bine înţeles care ne face se urmărim aceste reforme şi nu recunoaşterea vre-unui merit liberalilor, care au făcut regulat de rîs or:-ce idee pe care eu patronat’o.
Ion IV. lancovescu.
RESULTATELE
Ministerul de finance publică mişcarea cornerciului României cu ţările streine pe al doilea semestru din anul 1887 comparata cu acelaşi semestru din 1886.
Cifrele ce găsim, In această lucrare, dau cea mal patentă desaprobare politicei economice ce guvernul co'ectivist aurmat maî cu seamă In anii din urm#. Ast-fel că unde el susţineaţi ca importul e3te mal mic, de când cu legile lor protectoare, statistica Ministeriului de finance dovedeşte contrariul.
Aşa de pildă în aceste şease luni schimbul nostru com rcial cu Austro-Ungaria stă ast fel ;
Am importai tn 1887 lei 27,145,235 «	«	« 1880	« 20,051,951
mal mult în « 1887	u 7,093,284
pentru care fiscul a perceput taxe, în plus de cât lu anul precedent, lei 1,510,357.
( ontra acestui import,am exportat In Austro Ungeri» mărfuri:
tn	1887	lei	11,017,592
în	1880	«	9,353,672
tn plus penLru	1887	«	1,633,920	pen-
tru care Statul n'a beneficiat de nici o taxă.
In raporturile de schimb cu Francia stăm mal răd, cftcî pe când importul roslru	din	această	ţara	este aproape
acelaşi, exportul a scăzut la jumâtate.
Am importat în 1887	lei 12,549,760
«	«	« 1886	« 11,745,411
adică un plus pen. 1887 de lei 804,349
In cât priveşte detaliele din Democraţia, ele sunt nişte invenţiuni stupide care nici nu merită râspuns ; con-cluziunea este că pentru a place adversarilor sel, d l Robescu ar trebui se renunţe la profesiunea sa de advocat.
Pot se se şteargă pe bot.
Constatăm şi cu astă ocaziune că d l Neniţescu, doctor in filosofic şi autorul acestor calomnii, este un nătărău.
Am exportat în 1886 «	«	« 1887
lei 27,015,262 «	13,970,015
adicăundeflcit pen. 1887 de lei 13,675,247 şi tot ast-fel ca mai toate Statele, ceea ce demonstrează cu prisos că grija colectiviştilor n’a fost protegiareaindustriei naţionale, după cum se laudă, ci asuprirea comerciulul prin taxe exorbitant e,căci unde
în 1886 a incasat lei 8,366,621 tn 1887 «	«	« 11,006,480
daică, mal mulltn 1887	lei 2,639,859
Deci se fie bine constatat că el n’ad văzut în aşa botezata protegiare a industriei naţ;onale, de cât un mijloc, foarte poleit de atl fel, pentru acrea noi resurse budgetare.
Lucru ciudat, tocmii industriile pe care le au protegiat colectiviştii şi care trebueau se scadă la import, tocmai a-celea s’au importat mal mult; aşa de exemplu găsim că:
Materiile făinoase şi derivatele lor au Intrat în 1887 pentru 2,277,945 lei pe când în 1886 au Intrat numai pentru 1,363,260 lei adică cu 914,685 lei mal mult ca In 1886.
Lemnele şi derivatele lor pe când în 1886au Intrat pentru 2,473,072 lei In 1887 au Intrat pentru 3,208,704 adică In loc se scadă a crescut, şi la export găsim inversul lucrului, In loc ca în 1887 se spo -reasc exportul lemnelor, el a scăzut cu 2,642.915 lei de cum a fost în 1886.
Hartia şi Cartonul a intrat In 1886 pentru lei 3,311,087 în contra lei 8,031,815 în 1887, adică un plus pentru acest din urmă an de 4,720,728 lei.
Pielăria, materiile testile, băuturile etc., în fine toate industriile pe care le protegea d. Brătianu ’l au făcut în ciudă; în loc se scadă la import ele sporit cu aproape indoit .
Şi nici nu putea se fie a!t-fel cu economişti ca d. Nacu In capul finanţelor, Stolojan şi Câmpineanu la comerciti şi d. I. Brătianu ceauşul lor.
T. B.
PE3\TRl REDACTORII „DEMOCRAŢII
La calomniele ziarului Democraţia din 1/13 Septembrie contra d-lul Robescu, este suficient a reproduce ordonanţa d-lui judecător de instrucţie Cru-penschi prin care se dovedeşte în mod patent cât de scârboase sunt mijloacele de care usează sus zisul ziar.
D. prim-procuror a înaintatla instrucţie pe individul Iani Dimitropulo, conform art. 310 alin atul 2 Cod. Pen. ear d. judecător de instrucţie a pronunţat următoarea ordonanţă:
Ordonanţa
7	Iunie 1888.
Vâzând interogatorul şi răspunsurile inculpatului.
Vâzând rechizitorul d-luî prim-pro-curor cu No. 3057/88 prin care ne tri-mete în instrucţiune pe Iani Dimitropulo zis şi Maniaţi, şi pe Mariţa Con stantinescu, sub inculpare că Jn noap tea de 6—7 Aprilie a. c., prin efracţiu-ne ar 11 furat, In oraşul Ismail, Imperiul rusesc, 1,100 lire turceşti şi 2,500 ruble hârtie ruseşti, furt comis în prejudiciul d lui G. Dracopulo.
Văzând reclamaţiunea lui G. Dracopulo ataşată la dosarul instrucţiunel din care se constată că acest furt a fost comis în oraşul ismail, imperiul rusesc, în consecuenţâ pe un teritor străin.
Văzend că faptul imputat numiţilor este un simplu delict.
Considerând că, după art. 3 Codul penal, disposiţiunile lege! penale se a-plică numai la infracţiunile comise pe pământul românesc.
Considerând că numai prin escepţiu-ne se pot urmări în România crimei e comise de un român afară de pământul României contra altul român sau contra unul străin, precum şi crimde comise de un român afară din pământul României contra siguranţei statului, pontru contrafacerea sigiliului şi a monedei naţionale, de asemenea şi complicii aceloraşi crime, după cum resul-tâ din art. 4 şi 5 Codul penai,
Văzând în consequenţă că nu mal suntem competint a instrui aceasta a-facere.
Pentru aceste motive.
Ne declinăm competenţa de a instrui acest proces.
(Semnat) jude instructor.
Lcon Crupenschi.
(Semnat) Grefier C. Eşanu,
INFORMATIUN1
Aflăm că colectiviştii care sunt deputaţi şi senatori nu vor veni la deschiderea camerilor, de teama u-nei manifestaţiuni simpatice din partea cetăţenilor Capitalei,cate vor ser-bători îngroparea definitivă a colec-tivităţei.
-«s-
Un consiliu de miniştrii s’a ţinut azi la ministerul de interne.
D. Alexandru Marghiloman a sosit azi din streinătate cu trenul de noue ore.
Peste câte-va zile, colectiviştii vor publica în ziarele lor iarăşi un apel către ţară, acesta înse, de astă dată neiseălit, pentru a ascunde defecţiunile şi golurile din partid.
In viitoarea sesiune a curţii cu juraţi din Capitală se vor judeca şapte procese de tâlhărie şi alte şapte de presi, intentate ziarelor Fulgerătorul, Telegraful, Democraţia şi Funcţionarul.
Din cauza îmbuhelei materii amânăm pe Luni publicarea articolului anunţat eri asupra«Elitei»şi in care arătăm de ce ea este indispensabilă progresului. Cu această ocazie vom răspunde obiecţiunilor o Luptei» care, singură a ştiut se menţie discuţia pe terenul curat al ideilor, fără a face insinuări şi farâ a umbla pe căi piezişe, cu deosebire de confraţii liberali care ne putend face nici o critică fondată, şineavend puterea morală de a aproba ceea ce e bun şi potrivit chiar cu năzuinţele lor practice, caută prin insinuări care n’au nici meritul de a fi inteliginte se discrediteze ceea ce nu pot critica.
D. colonel adjutant Magheru, comandantul regimentului Vili de artilerie, a fost ales Sâmbăta trecută preşedinte al clubului militar din Bosoşani.
D-sa înse refusă de a primi această sarcină.
Brigada de dorobanţi din judeţul Dorohoiu va pleca zilele aceste la Fălticeni spre a lua parte la marele manevre de toamnă sub comanda generalului Ipătescu.
Aflăm cu plăcere că este vorba de se repara o nedreptate comisă de d. Statescu în persoana unuia din ce: mai integri magistraţi din Craio-va, d. Herescu, fost judecător de instrucţie şi care fusese depărtat de d. Stătescu fără nicl-un motiv. Se ştie că fostul ministru întrebat de domnul Herescu pentru ce a fost înlocuit, a respuns d-lul Herescu : «că avea nevoe de locul seu pe care îl promisese altuia».
Se zice că d. Herescu va fi numit preşedinte de secţie la tribunalul Do'j în locul d-lui Filipiu care a demisionat.
Raportul consiliului de miniştrii către M. S. Regele.
Sire.
Mesagiul de închidere al sesiune! ordinare a Corpurile legiuitoare din 3 Aprilie trecut, recunoştea că, în urmă demisionâreî cabinetului precedent, se impunenouluî minister datoria constituţională d’a face apel la ţară pentru a se manifesta libera voinţă a alegătorilor.
Dacă am amânat astăzi îndeplinirea acestei datorii, n'am facut’o de cât împinşi de adevărul că libertatea voinţei nu se poate produce In timpuri de agitaţiuni anormale.
Astăzi suntem în drept a crede că frământările anormale au făcut loc cugetărilor cumpătate, şi de aceea, sub-scrişil venim cu cel mal profund respect a propune aprobare! Majestaţel Voaste rconvocarea actualelor Corpuri legiuitoare în sesiune extraordinară pentru ziua de 8 Se.plembre, pentru a se putea proceda la disolvarea lor.
Suntem, cucei mai piofund respect, Sire,
Al Majestftţel Voastre,
Prea plecnţi şi prea supus: servitori Preşedintele cnnsiltulul miniştrilor şi ministru de interne Th. IloseUi.
Ministru afacerilor străine şl ad interim la agri-cnltura, industrie, comerciti şi domenii P. P. pani
Ministru cultelor şi instrucţiunel publice şi ad interim la justiţie, l. MniorcHi-u.
Ministru lucrarilcr publice, Al. II. Ştirbei. Ministru de resbel, lieneral C. Itaro/zi. Ministru de finance. M. («crniaiil.
No. 427
1888 Seplembre 1
l A eşit de sub presă Gramatica lim-beî francese de d ra Maria Agapiadis,
www.dacoromanica.ro
profesoară la externatul secundar de fete din capitală, pe care o recomandăm pnblicului şi profesorilor da licee, ca o carte didactică model, ce ar trebui îutrodusă în şcoli.
Programa Congresului din Piatra (Neamtz) 6, 7 si 8 Septembrie 1888.
Luni 5 Septembrie.
Plecarea. — Studenţii Universităţii din Bucureşti, Întruniţi în gara de Nord, la orele 10.10 seara vor pleca spre Bacău, unde vor fi aşteptaţi de studenţii Ieşeni, care întruniţi In curtea Univer-sităţeî din Iaşi, vor pleca la orele 6:15 p. m. la BacăQ şi de aci împreună cu cel din Bucureşti vor pleca spre Piatra.
Marti, O Septembrie.
Sosirea. — La orele 8 37 dim. sosind trenul în gara Piatra, studenţii, în sunetul musicil, care va cânta marşul «Deşteaptă-te Române» vor fi întâmpinaţi la gară de către consiliul comunal în corpore şi salutaţi de buna venire de primarul oraşului prin o cuvîntare, la care va răspunde delegatul studenţilor.
La această recepţie vor asista autorităţile civile şi militare, corpul profesoral şi cetăţenii.
De la gară cortegiul va porni la primărie în ordinea următoare :
a). Patru călăraşi.
o). Musica.
cj. Un număr de plăeşî (ţărani în costume naţionale).
d)	. Scoalele publice cu drapelele.
e)	. Autorităţile.
/). Studenţii.
g). Patru călăraşi.
Cortegiul va strebate şoseaua Cuza-Vodă, strada Alexandru-cel BunşiŞte-fan-cel Mare, strada Pieţei, şi se’va opri la Catedrala mare, unde se va oficia un Te-Deum de bună sosire. Apoi se va face incuartierea.
La orele 1 p. m. studenţii adunaţi în curtea primăriei, însoţiţi de comitetul de receptiune, vor merge să visiteze fabrica de cue şi de beţe de chibrituri, apoi apele minerale de la Cozna.
La orele 3 p. m., se va face deschiderea CongresuluîXn sala Teatrului, unde vor fi locuri reservate autorităţilor şi cetăţenilor Pietreni.
In această primă şedinţă, se va face alegerea Preşedintelui, se vor citi co muuieările, se va trage la sorţi comisiu-nea de verificare şi apoi se va asculta o disertaţie.
Miercuri 7 Septembre
La orele 8 dim., Studenţii se vor aduna în sala Teatrului, pentru a ţine o şedinţă intima.
La orele 1 p. m., 3e vor întruni în curtea primăriei de unde însoţiţi de parte din comitetul de recepţiune vor merge se visiteze Petrodava.
La orele 4 p. m., va fi a doua şedinţă publica, a cărui ordine de zi va fl prealabil anunţată.
La orele 8 seara, va avea loc un concert dat de studenţi, în sala Teatrului al cărui program vaţfijmal din nainte a-nunţat.
Joi 8 Seplembre
La orele 6 1/2, studenţii adunaţi în curtea primăriei, vor merge la monas-tirea Bistriţa, de unde se vor întoarce în sunetul musiceî cu plute pe apa Bistriţa.
La orele 2 p. m., va avea loc a treia şi ultima şedinţă publica, având între altele la ordinea zilei şi o conferinţă, raportul comisiunei de verificare, alegerea comisiuuilor de organisare şi tragerea sorţilor oraşului unde va avea loc viitorul congres. Apoi se va face închiderea Congresului.
La orele 8 seara, se va da de către comună, în sala Teatrului, un banchet în onoarea studenţilor.
Vineri O Septembre La orele 8 dim., Studenţii adunaţi în curtea primăriei, vor porni spre gară, In sunetul musiceî însoţiţi de Consiliul comunal şi de cetăţeni; şi de aci, ia orele 9,20, va pleca spre Bucureşti şi Iaşi.
\I\ZAREV MOŞIILOR STATUII
lată expunerea de motive care în-soţeşto legea pentru vînzarea mo-şielor Statului în loturi la săteni, lege ce a apărut azi într’un supliment al Monitorului Oficial:
LEGEA VINZERILOR
(PROEGT)
Domnilor miniştri,
Nu am nevoe a mă întinde asupra motivelor naţionale şi economice ce ne împing a îmbunătăţi starea materială şi morală a săteanului român; toate partidele şi toţi oamenii de Stat aCi recunoscut că într’ânsul stă şi puterea şi viitorul uneî bune organisărl sociale. In alte-ţâri, acest resullat a fost obţinut prin sguduirl violente. La noi, spre marea fericire a paci-nicel noastre desvoltâri, cestmnile acestea aii fo-t resolvilo prin bună înţelegere între clasele avute şi cele lipsite. Dar daca s’a făcut mult, trebue se recunoaştem că a remas încă mult de făcut, şi trebue se bine-cuvîntărn memoria şi curainţia străbunilor noştri, care, constituind domeniile Statului, ati pus la disposiţia noastră mijloacele necesare pentru a scăpa cu uşurinţă de plaga periculoasă a unul proletariat câmpean.
Proiectul de lege, 0° W onoare a vă presinta, disPune alienarea treptată, conform cu cererile oe se vor ivi, a domenie-
m
lor Statului în favoarea exclusivă a să-teanulu’. Legea de până acum,—de şi prevedea şi ea putinţa pentru sătean de a'şl procura pământul de care are nevoe,— presinta însă două inconveniente grave ; ea permitea vînzarea domenielor nu numai In loturi mici, dar şi în corpuri întregi, şi adesea concurenţa între oamenii avuţi şi influenţi şi între săteni se termina, precum era firesc în favoarea celor dintâid.
Al doilea inconvenient era că fixarea preţului şi modalităţile de plată punead pe săteni In neputinţă de a beneficia de favoarele legeî.
Am căutat, deci se înlătur aceste neajunsuri. Pe de o parte am retras Statului facultatea de a putea vinde bunurile sale în corpuri întregi; iar pe de alta, am stabilit condiţiuul de plată, care permit or-cărul sătean se devie, cu vremea, proprietar. Legea cea veche prevedea plata imediata a unei părţi din preţ, şi stabilea e-valuarea acestui din urmă pe un calcul exact al proporţiunel dintre valoarea şi venitul fondului. In aceste condiţiunl, numai acela care avea deja ceva, putea se devie cumpărător, şi era, prin urmare, firesc se suprim plăţile anticipate, şi se stabilesc o evaluare a pământului ceva mal joasă de cât aceea ce isvora din raportul matematic dintre venit şi fond.
Introducând aceste modificări, în legea de până acum, nu am putut se nu ţin seamă de experienţa făcută cu aplicarea legeî pentru împroprietărirea însurăţeilor.
De şi această împroprietărire s’a făcut în condiţiunile legeî de la 1864, adică în condiţiunl excepţional de favorabile, totuşi nouele comune ad avut a lupta, de la început, cu greutăţi materiale, care a£i pus în joc desvălirea lor. Greutăţile acestea provenead, mal vârtos, din lipsa de mijloace în care se găseau însurăţeii, pentru a întâmpina cheltuielile de prima instalare. Această experienţă a fost făcută şi aiurea, în Bosnia şi Herzegovina de e-xemplu, unde s’ad făcut colonisărî pe o scară întinsă; toate coloniele, cărora Statul a pus la disposiţie un mic avans pentru primele cheltuell, ad prosperat; toate acelea, din contra, cărora Statul s’a mărginit a da numai pământ, nu s’aâ putut ridica, şi sunt şi aslâ-zl încă într’o stare miserâ.
Am crezut, dar, că Statul român ar face un act de bun gospodar dacă ar pune la dispoziţiunea acelor dintre săteni, care voind să cumpere loturi, sunt nevoiţi să ’şl părăsească vetrele, o mică sumă de bani, ce le-ar permite a se instala, fără a începe, din capul locului, cu datorii.
Un alt fapt, ce m’a preocupat încă, a fost următorul: s’a constatat în Germania că, acolo, unde s’ad împroprietărit săteni!, dându-li-se locuri de o egală mărime,prosperitatea ior a mers descrescând. Explicaţia acestui fenomen e uşor de găsit. In localităţile, unde, pe lângă săteanul sărac, sunt şi fruntaşi, se creazâ o ciasă de ţărani conducători, care, fiind mal cu.mijloace, dad, pe de o parte, exemplul unei ‘ culturi mal bune, şi sunt, pe de alta, în posiţiune de a lua apărarea comunei în contra primejdiilor naturale ce isvorâsc din lupta pentru viaţă. Acesta a fost îndemnul care m’a făcut săprevăz loturi de diferite întinderi, şi m’a făcut să stabilesc şi un preţ diferit pentru loturile de cinci şi cele de zece hectare.
Acestea sunt modificările care schimbă, în esenţa ei, legea cea veche. Cele 1’alte, sunt de mal puţină însemnătate, neatingând nici o chestiune de principiu, şi ne-având alt ţel de cât de a uşura procedura urmalâ până astâ-zî, în privinţa vînzârel bunurilor celor mici şi a răscumpărare! embaliculul.
Terminând, d-lor miniştri, vă rog, să bine-voiţt a mă autorisa se presint acest proiect de lege Corpurilor legiuitoare viitoare, după ce void fi obţinut înalta aprobare a M. S. Regelui.
Ministru agricuitureT, industriei, comerţului şi domenielor ad-inlerim, P. P. Carp.
LEGE
PENTRU
SCHIMBUL MOSIEtOR STATULUI CU ALE EFORIEI DIN BUCUREŞTI SI EPlTROPlâ D N IAŞI
(PROIECT)
Domnilor miniştri,
Proiectul de lege asupra vînzărel moşiilor Statului dispune ca toate moşiile să se vînză plugarilor români în loturi de câte cinci şi zece hectare. In primul cas se va vinde la toţi cel în lipsă — şi în drept a cumpăra — loturi de câte cinci hectare; în al duoilea ea., se lasă la facultatea plugarilor de a cumpăra la licitaţie loturile de zece hectare. Soluţiunea d’lntâid se impune guvernului care are grija constantă de a se ocupa de îmbunătăţirea soartel ţăranului român ; cea d a doua soluţiune o reclamă necesitatea de a se forma o proprietate qiasi-mijlocie printre plugarii români cu oare-care dare de mână.
Guvernul va căuta dar tn prima linie a îndestula trebuinţele ţăranilor plugari cu totul în lipsă de pământ.
Sunt însă localităţi unde Statul nu aro moşii sad nu arede ajuns pentru a le vinde ţăranilor. De şi legea vînzârel prevede că cumpărătorii ioturilor de cinci hectare se pot strămuta cu locuinţele pe moşia unde li se vinde loturi, formând noul comune, totuşi trebue se ne ferim de a provoca o repârţire prea inegalâ a popul aţi unei rurale, populându-se unele localităţi în paguba altora.
! Pentru a pretntâmpina acest răti, am ş
EPOQA - 4 SEPTEMBRE
8
laborat alăturatul proiect de lege, pe care am onoarea a ’l presenta d-voastre.
El autoriză ministerul domeniilor se schimbe moşii de ale Statului cu moşii cari aparţin eforiei spitalelor civile din Bucureşti şi epilropiel S-tulul Spiridon din Iaşi.
Aulorisarea nu se întinde şi asupra pădurilor ce s’ar afla pe moşiile cari vor face obiectul schimbului, când aceste păduri vor avea o întindere mal mare de 50 hectare, scopul legel vînzârel de loturi mici fiind a se da ţăranilor pământ de muncă, pe care să’l poată cultiva imediat. In fine, prin art. 11 şi 12, pentru caşurile când între moşiile de schimbat ar fi o deosebire de valoare, s’a limitat maximul acestei deosebiri la acela prevăzut în codul civil pentru mobilele dotale şi s’a dispensat autorităţile contractante de plata taxelor de timbru şi înregistrare.
Dacă, însă, scopul ce urmărim nu ar fi atins numai prin schimbarea moşiilor Statului cu acelea ale aşezămintelor, de cari am vorbit mal sus, se dă Statului, dar numai în acest cas, dreptul de a cumpăra moşii particulare (ari. 3). Preţul cu care aceste moşii se pot cumpăra este limitat de art. 4 la maximum acela ce este prevăzut în legea vînzărilor pentru vîn-zarea loturilor de cinci hectare.
In cas când preţul cu care se oferă moşia este mal mic ca cel arătat, preţul loturilor ce se vor vinde sătenilor se va scădea în proportiune, ast-fel în cât în tot-d'a-una preţul ce ar resulta din vînzarea lor se acopere numai suma cu care moşia a fost cumpărată (art. 7).
înainte de a se efectua cumpărarea, o comisiune compusă din prefectul judeţului, preşedintele curtel de apel în a cărei circumscripţie se găseşte moşia şi avocatul Statului pe lângă această curte, va cerceta titlurile de proprietate (art. 8).
Moşiele în proces sah împovărate cu sarcine nu pot fi cumpărate (art. 9). In fine, plata se va face în obligaţiuni de Stat 5 0/0 şi 1 0/0 amortisment, al pari, dupe ce comisiunea de parcelare va constata întinderea moşiei.
Acestea sunt, în resumat, disposiţiu-nile proiectului de lege pus în cercetarea d-voastre.
Dacă motivele cari ah dictat subscrisului adoptarea lor sunt împărtăşite şi de d-voastră, am onoare a vă ruga, se binevoiţi, a aproba acest proiect şi a mă au torisa să ’l supun şi înaltei autorisărl a M. S. Regelui.
Ministru agricultureT industriei, comerciulul şi domenielor ad-interim, I*. I*. Carp.
AFACEREi PREDA-FANTANARll
Ordonanţa definitiva
(Urmare)
A stat în prevenţie de la Decembrie 8t până la 8 Junie 82, când a fost condamnat de Curtea eu juraţi din Dolj la cinci ani reclusiune. (Vezi decisiunea No. 18/82 do-saru No. 16/82 a Curţi cu juraţi din Dolj fila 25.
La 15 Iulie 82 Preda este Încarcerat la penitenciaru Pângăratl.
In anul 1884 Februarie 24, Preda adresează o petitiune către Preşedintele tribunalului Gorj, prin care cere de la acest onorabil tribunal ca în baza art. 44 Codu Penal, să dispună Intrarea pedepsei celei mici de trei ani corectiune la care a fost condamnat definitiv prin sentinţa No 292 din 82 în pedeapsa c^a mal mare de cinci ani reclusiune la care fusese condemnat de onorabilaCurte cu juriu din Dolj prin decisiunea cuNo. 18/82.
Prin sentinţa No. 845 din 22 Iunie 84 a tribunalulal Gorj, se admite contestatiu nea făcută de Preda Fântănaru contra ese-cutărel sententel corectionale No. 292/82, şi dispune ca închisoarea de trei ani prevăzuta în zisa sententă pentru fapta de delict, să se contopească în acea de cinci ani reclusiune prevăzută în decisiunea Curţii cu juraţi din Doljh No. 18/82 pentru faptul de crimă.
(Vezi dosaru No. 1525/77 a trib. Gorju fila 299).
Preda stă închis până în Aprilie 1886, când este graţiat de un an.
La 1 Maih 86 după multă stăruinţă, bucurând u-se de protectiunl prin politie, întră din noh ca sergent de oraş şi stă în serviciu până la 7 Septembre 87 când a arătat nesupunere şi ameninţă pe Pro curoru tribunalului Ilfov, d-nu George Mavrus.
Eată în câte-va cuvinte cum s’a petrecut acest fapt:
In ziua de 7 Septembre 87 d-nu Procuror Mavrus, trecând pe calea Plevnel, în drep-tu hotelului de Franţia, un domn, A. An-dronescu vine de reclamă că sergentu cu No. 574 bate pe un grec ce vindea cozo nacl. întrebat fiind Preda de Procuror pentru a da informatiunî, nu numai că nu le a dat, dar chiar a întrebuinţat expresiunl necuviincioase la adresa procurorului, cu toate că i se arătase semnu. Fiind invitat atunci de Procuror ca să ’l urmeze la po litie, sergentu Preda se opune, pune mâna pe Procuror şi’l dă la o parte.
Acest fapt este constatat prin procesele verbale ce s’a 0 dresat şi prin depunerile de martori ale d-lorA. Andronescu şi Spi rea Polizu. (Vezi filele 44 şi 45 dosaru 170 din 87 a d-lul judecător de instrucţie cab II trib. Ilfov).
In ziua de 30 Octombre 87 Preda este condamnat pentru ultragiu adus persoa nel d-lul Procuror Mavrus, şi prin sen tenta cu INo. 952/87 a tribunalului Ilfov
secţia III civilă corectională, la două luni închisoare.
(Vezi sentenţa No. 952 din 87. Doiaru 1393 din 87 tribunaluLIlfov secţia III C. O.).
La sfârşitu lunel Decembre 87, Preda esâ din penitencirrul Văcăreşti.
In cursul lunel Ianuarie 88 întră ca sergent de acsisla primăria capitalei.
El locueşle în strada Leonida 7 la fratele seh Niculal Fântânarii, care era dorobanţ la ministerul de interne.
După declaraţia fratelui seO Nicolae, Preda îşi vedea de serviciul seh, seara se întorcea a casă cu jurnale şi cetea regulat Lupta şi Epoca, şi alte cârti ca istoria Românilor, basme, şi viata haiducilor Jianu şi Codreanu.
Imaginatiunea lui Preda este atinsă din lectura jurnalelor şi a cărţilor.
Fel de fel de conceptiuul i obsedaţi şi tortorah spiritul lui, care ajunge la gradul de a 1 împinge la fapte nerationale şi chiar criminale.
Ast-fel în creeri Iul se naşte idea de a răs-buna soarta Românilor, i se pare că ţerani sujeră, că sunt nenorociţi, ca dânsul este singur care poate fi folositor neamului Românesc, că dânsul este singur care poate scăpa pe toţt Români de jugu ce i apasă; această idee devine pentru dânsu un fel de obsesiune care ’l decide a comite atentatul de la 25 Aprilie 1888.
Credem inutil a urma aci pe d. Tâtâranu In povestirea atentatului de la Palat, fiind lucrurile destul de line cunoscute.
La 12 Iulie comisiunea medicală a depus raportul prin care conchide că Preda Fân-tânaru nu este responsabil de faptele sale 'vezi raportu la filele 34 şi 35.).
Pentru a ne da bine seamă, dacă în fata noastră aveam un criminal ordinar, a cărui natură perversă ’l împingea la relele ce săvârşea sah un om a cărui stare mintală ’l făcea neresponsabilă, am făcut numeroase şi repetite interogatori, am căutat amănunte asupra întregel lui familii, luând informatiunî de la toţi câţi i-am cunoscut, am căutat să aflăm chiar, dacă vre-o maladia de asemenea fel, care ar fi putut fi ereditară a băntuit pe al săi, am făcut apel la cercetările şi luminele oamenilor de ştiinţă, şi ne am format deplina convingere, că la Preda încă de la perderea Mărioarel pe care o considera ca fidantata sa, şi crima ce a comis din causa el, facultăţile mutuale se slăbise; apoi în timpul Întemniţărilor, ca şi în timpii din urmă, lectura nesănătoasă a cărţilor de haiduci viteji şi altele 11 sdruncinară adânc creeril, imaginaţiunea sa fu numai o adevărată alucinatiune, el tindea a face să se vorbească de dânsu, precum se vorbea de eroi scrierilor pe care le citise, şi fără conştiinţă ajunse a comite atentatul criminal din urmă, fără să ’şl dea seamă că nu prin furturi cu spargere, prin acte de violentă, şi prin asasinaturl ordinare se poate cine-va ilustra.
Iată acum şi părţi din scrierile sale care dah o dovadă pipăită de starea mintel Iul:
GAPITOLU I
«Era o noapte întunecoasă, şi atnarnică ploioasă «Ordin pica de resboT, la resbot s® ne pornească «Prin cea noapteîntunecoasă şi amarnică ploioasă «Şi surioara mea, aşa mS întreba unde te duci
[nene dragă,
«Şi eO aşa 7 respundeam: la rfisbol drăguţa mea. «Şi efi aşa strigam măi podari, măi fâgădarl «Vin cu podul m£ trece, că Jiul este versat «Şi e noapte întunecoasă şi amarnică ploioasă «Nu vSd vadu Jiului se daiS corma murgului «Trage, trage măi podari, măi podari,măi fâgădari «Că e Sbangul Voinicul, care merge la Turcul...
«Era o zi frumoasă, soarele sclipea fru-«mos în luna Iul Iulie anul 1877; când un «tren plin de soldaţi sosea la oraşuCraiova, «snna goarna de oprire, eacă trenu se o-«preşte,jos soldaţii el se daţi, prin Cra-«iova el pornesc, eacă măre ce zăresc, el «zăresc o porumbiţă,porumbiţaSbangulul, «Sbangulul Gorjanulul, dar Sbanga aşa le «grăeşte, zăriţi voi, ce zăresc eh, porum-«bita oea frumoasă, eh am să o iah de ne-«vaslă, şi el aşa mal cânta se dea D-zch «casă cază Turcia, să’ml viu la porum-«bita mea, în oraş în Craiova.»
GAPITOLU MARIOARI
«Intr’o căsuţă mică, dar cu un aspect «plin de îngrijire şi curăţenie, care era la «Bariera Vâlcel în oraşul Craiova pe la «anul 81, şi la resarit de acea căsuţă la 10 «metre era o cale ferată şi câte-va case «spre Nord; şi la Sud era o grădină mică «cu fel de fel de flori, şi alături de grădină «era o casă mare cu două caturi adică «gara drumului de fer, la IVesi de căsuţa «cea mică la i metre era o casă mare a-«dică un han, şi acel han era dat cu chi-«rie. Moş Râdutâ şi baba locuiah în casa «cea mică, şi aveah o fiică ca del7)an1...
«Povestireaunelîntâmplărl adol oameni «din Craiova, cari cu toată inima lor voia «se căsătorească pe un băiatanume Sbangă, «care venise din Bucureşti, cu Marioara «lui moş Rădută pe la anul 81, şi se vedea «siliţi, se mărite peMarioara cea frumoasă «ca de 17 ani, ca să nu se întâmple o pros-«tituţiune, căci numai avea de cât pe «scumpa lor Marioara.
Uiletu Marioara,
«Scumpul meu şi lumina ochilor mei, «Sbangă.
«Ce să mă fac eh pe această lume fără «tine, pentru aceea m am hotărât să rai-ah «viaţa, de n’ol veni după acest bilet! ?
«Ah ! ara cătat din Dunăre până în mare, «ca Marioara nu e floare, am cătat şi din «Dunăre pâne în Jiu, şi ca Marioara nu «găsii, tara jumătate şi Turcia a trea parte «ca Marioara nu e, frate.
«Câte turcoaice şi rusoaice, cele mal «multe turcoaice şi nemtoai.e, eh pe unde «am trecut, ca Marioara eh n’am văzut.
«Era o dimineaţă de iarnă, soarele nu se «vedea căci cerul era învelit cu nori, şi un «vânt rece bătea despre miază noapte; era «în anul 81 în luna Iul Decembrie, când nu «mitul Preda Fântânaru Sbangămă suiam «în birje cu iubita mea surioară Ioana Fân-«tănăriţa, şi cu cel doul oameni care ve-«niserăla mine cu biletul de la Marioara.
«Ajungând acasă la Marioara, m’ah în-«tâmpinat părinţii Marioarel, şi după ce «m’ah poftit la masă, şi Marioara în picere «a stat, şi la mine a privit. Ea la mine, eh «la ea.
«Iacă să începu logodna, logodna s’aln-«ceput dar nu s’a isprăvit.
«Căci când eh mă aflam la Mărioara «într’o cameră spaţioasă, şi ne întrebam «unul p® altul şi ne sărutam ca nişte po-«rumbel frumoşi şi gol, şi ne întrebam «despre amorul nostru care ’1 păstram de «4 ani, văzurăm numai de cât, că se des-«chide uşa camerei, şi apare pe uşe o fe-«meie înaltă şi cu nişte ochi mari şi negri, «acea femeie era fermecătoarea unul grec, «care a fermecat pe părinţii Marioarel şi a «făcut de a stricat logodna Marioarel cu «mine....»
(Va urma)1
DIN DISTRICTE
VLASCA
Cine face opositie Ia Giurgiu ?
Toată lumea ştie acum cine e d. Epu-purescu, cine e Carcale, nu ştie însă bine şi cine e d. C. Râdulescu, oposant colectivist înfocat, care tuna şi fulgera în contra prefectului din Viaşca onor. d. Greceanu.
Ca să’şi facă cine-va o idee exactă despre onorabilitatea acestui oposant colectivist, n’are de cât să citească următoarele absolut autentice.
Din procesul-verbal dresat la 20 No-embre 1872 în comuna Grădiştea de d-niî Ioan Papaluca, fost membru la Comitetul permanent de Viaşca, de d-nul Constantin Brezoianu, fost Inginer şef al judeţului, şi de d. M. Cartojanu, fost adjutor al sub-prefecturi plăşi Câlni-ştea, resultă că d-nul Constantin Rădu-lescu elev, conductor, fiind Însărcinat de Comitetul permanent cu esecutarea Iul crărel şoselelor la punctul Grădiştea, a luat 421 lei vechi, una oca unt şi ţ atru pul de găină de la locuitorii Petre Bol taşu, Enache Botoroagă, Vasile Băje-naru, Constantin Nica, George Bucă-taru, Manea Radu, Stancu Tudor, Moise Dumitru, Constantin Neagu, Dumitru Sârbu, Şerban Mâglaşu cârciumar şi Ion Radu servitorul d-lul Pavel Spirea arendaşul moşiei Grădiştea, ca să’I a-pere de lucru şoselelor, aducând încă şi judeţului un prejudiciu de lei vechi 1360 parale 32, prin substituirea la care a consimţit de a se trece în liste şi a lucra mal mulţi oameni cu mâinele în locul celor cu carele din comunele Dă-răştl şi Uzunu.
Pentru aceste motive Comitetul permanent pe de o parte prin încheerea No. 1058 din acel an 1872 l’a destituit din funcţiune, iar prin cea cu No. 1134 a dispus trimiterea procesului-verbal despre care mal sus se face menţiune la Parchet ca să’l dea în judecată.
Din jurnalele România Liberă No. 1482 şi 1486, din 30 Maiu şi 4 Iunie 1882, în care se face darea de seamă a jude-cărel procesului banditului Groz^scu, resultă că d-nul Constantin Râdulescu in calitate de Substitut şi Procuror al Parchetului de Cahul a luat bani de la acel bandit în mai multe rîndurî, înles-nindu’l fuga, Intre care o dată ’I a luat 60 Napo'eoul.
Aceasta s’a publicat atât în ziarul Timpul No. 2 din 30 Maiu 1882 cât şi în Resboinl No. 1753 din 30 Maiu 1882.
Acesta este unul dintre cei care ţipă în contra Prefectului de Viaşca şi care vine In deputaţiune la Minister pentru a cere depărtarea Prefectului din judeţ
Ce mai ziceţi onorabililor colectivişti de la Giurgiu? Puteţi se ne spuneţi cum se numesc în limbagiul d-v asemenea fapte; în al nostru se numesc clar şi limpede curate boţii şi pungaşii cu rl.
A 2* EDITIUNE
Peste câte-va zile va apare în Monitor proiectul guvernului asupra reformei comunale şi administrative care, de sigur, va fi cel mai important dintre toate cele pe care came-rile viitoare vor avea a le cerceta, căci el transformă tot aparatul nostru administrativ.
Proiectul guvernului prevede următoarele autorii aţi :
Primarul, care încetează d’a avea atribuţiuni administrative.
www.dacoromanica.ro
Şeful de canton a cărui ciroons-cripţiune va coprinde cam o întindere pe care un om o poate lesne percurge într’o zi.
Sub prefecţii se desfiinţează.
Vine apoi prefectul, aproape în aceleaşi condiţiuni ca şi az1.
Apoi vin căpităniile, un fd de provincii, coprinzând vre-o trei, patru, judeţe şi având în capul lor un fel de guvernator or căpitan.
Aceasta lege va pricinui un spor de cheltuelî, de aproape patru, cinci milioane.
*
Aflem că d. Negoescu şef de divi-siune la ministerul de instrucţiune publică, şi a dat demisia pentru a’şi pune candidatura la Ploeşti.
n
D. Anghel Dimitrescu, şi-a dat demisia din consiliul comunal.
Se zice că d. Dimitrescu va înlocui pe d. Păun. ca guvernator al Moştenitorului Tronului.
*
D. judecător de instrucţie al Cab. III Stătescu, a dat ordonanţa sa definitivă privitoare la rescoala din com. Dascâlu Creaţa.
Cel mult dupe 3 zile se va da şi ordonanţa definitivă pentru rescoala din Lipia Bojdani.
*
Drama de care s’a vorbit, spune R. Liberă, că o pregăteşte poetul Emi-nescu e definitiv sflrşitâ.
Ea se vaciti zilele aceste într’un cerc intim Scena se petrece la frumoasa Lais din Corint şi versurile sunt rimate.
Pe cât se afirmă confraţilor noştril de la/?. Liberă, e una din cele mal bune producţiutn ale poetului.
*
Intr’un mic articol in care a trebuit se punem la locul ei pe Voinţa Naţională vorbeam de d. Paraschi-vescu, apropo de bătăile de la poliţie. Ţinem a declara că n’am făcut aceasta de cât pentru a înfiera purtarea părtinitoare a Voinţei care dintre aceia pe care svonul public îi dă ca culpabili alegea numai vrăjmaşii se;,căci altmintrea n’aveam nici ceva personal contra d-lui Paraschivescu şi nici avem obiceiul de a acuza pe oamenii care sunt în ajunul de ase presinta înaintea justiţii.
X
Luni se va cita ca se compare înaintea judecătorului de instrucţie Papp, d. Arislomeni Fotino pentru a fi interogat asupra unui falş ce s’a constatat în sarcina sa.
Nu mai încape acum nici o îndoială că Aristomeni va fi dat judecăţii pentru falşuri în registrele Eforie: spitalelor civile.
X
Denunţăm opiniunii publice şt presei un fapt inca/ifiabil al Democra tiei. Ziarul colectivist, tiegăsind nimic pentru a \combate doctrina conservatoare aşa cum am expus’o şi propunerile de reforme ce am făcut, aleargă la un eespedient care face ruşine presei:
In numărul său de ieri sub litiu : doctrina conservatoare reproduce un articol reacţionar pub'icat într’o foiţă de la 1884 numită Cons rvato-rul şi caută să zică că acest ziar ecs-primă părerile noastre.
Ei bine CONSERVATORUL de la 1884 era scris de gazetarul poliţienesc al colectivităţii, de d. Grandea. Această nemernică foiţă poliţien ască, era rodul imaginaţii lui Radu M hai, care pe timpul bătăilor de la Bosel şi Orfeu, a crezut inteligent să facă un ziar care sub titlu de conservatorul, să atragă cetitorii şi în coloanele tui să injure suniqieşte ps conservatori. Câte-va săptămâni în urmă acest ziar şi a schimbat titlu şi a luat pe acela de: Vernescuaine-bunit. apoi pe acela de ciocoiul şi în cele din urmă s’a numit ciomagul. Redactorii acestor infamii poliţieneşti eraii d nil Grandea şi Ribănescu.
Cum să calif căm purtarea Democraţiei ? Este aceasta o ruşine pentru presă ?
Tare Irebue să fe doctrina conservatoare dacă colectiviştii nu pot lupta de cât cu ast-fel de arme.
X
Ceasornicarul Radu Mihaî, a zis într’un cerc colectivist că el e sigur că va fi ales la colegiul al treilea din judeţul Ilfov unde ’şi va pune candidatura independent de or-ce grupare politică 1
Frumoase ilusiî mai păstrează şi pungaşul de ceasornice, vestitul a-nachoret de la Costeştî.
X
Zilele acestea s a făcut o noue colectă de h?*nî de către mai mulţi colectivişti pentru a ajuta Voinţa Naţională care e pe oale de a se duce, atât de citită e.
Aflăm că un doctor colectivist a dU 3000 de leî pentru acest ajutor oferit Voinţei
Tot odată cu colecta, colectivştii care au susbscris au cerut de la redactori Voinţei se fio mai puţin fantastici şi mai puţin ecsageraţi, căci alt-fel nimeni nu va mai cumpere gazeta.
X
Dintre toţi locuitorii ţărel cel mai nenorociţi pentru timpul de faţă sunt podgoreni din Prahova alo căror vii au fost distruse de filoxeră.
Aceştia au şi început a’şl căuta hrana lor în munca câmpului. Astfel peste trei sute de locuitori din comuna Urlaţi, districtul Prahova,au adresat d lui prim-ministru o cerere pentru a li se vinde în loturi moşia Văleanca din comuna Captura, vecină cu Urlaţi.
Nu ne îndoim că ministerul va lua în consideraţiune această drepţi cerere şi că va îngriji şi de cele-l’alte comune, atât de nefericite din acel judeţ.
X
Săptămâna viitoare d. procuror Cârlova ’şi va da rechisitoriul seu definitiv în afacerea hoţiilor de la Eforie.
De asemenea tot în săptămâna viitoare ’şi va da ordonanţa definitivă în această afacere şi d. judecător de instrucţie Papp.
Vor fi trimişi înaintea tribunalului coreeţional Vasile Râdulescu, Si-meon Mihalescu şi Aristomeni Fotino.
ULTIMA ORA
AGEVTIA IIA VAS
Paris, 15 Septembre.—Intr’un discurs rostit la Elbeu, d. Carnot a declarat câ Exposiţia va fi gata la ora hotărâtă şi ca Francia va primi Intr’un mod demn pe oaspeţii săi.
D. Carnot se lotoarce azi la Fontain-bleau.
Londra, 15 Septembre.— Se anunţă din Viena ziarului Times câ Poarta nu va ratifica probabil convenţiunea Sue-zului.
Belovar, 15 Septembre.—Erî, după manevrele, împăratul a strîns pe toţi comandanţii de corp la jurul lui şi le-a exprimat înalta sa satisfacţie pentru esecuţiunea manevrelor, disciplinei şi atitudinel trupelor de toate armele.
Spre seară. împăratul Însoţit de principele de Galles a plecat la Goedpelloe.
Clusiu 15 Septembre.—Archiducele şi archiducesa Carol-Lutiovic aii sosit erî. E'au descins la otetul «Ungaria». Berlin, 15 Septembre.—Marele Duce Nicolae a sosit erî seară. El a fost primit de principii Enric şi Albert carH’aii însoţit până la ambasada Rusiei.
Azi dimineaţă, Regele SaxeI, Arhiducele Albert, Marele Duce-Nicolae, principii Bavarezi şi alţi principi s’au dus pe câmpul manevrelor.—Mâine, se va da un mare prânz în onoarea principilor străini.
Turin, 15 Septembre.—La banchelu oferit ministrului de marină, ministrul a zis ; «Flota italiana e In mare parte reconstruită. Ea valorează 360 milioane şi are 102 corăbii şi 108 torpinesl. Modul în care ziarele străine vorbesc de marina noastră probeză c< ea este un element de care trebue sa se ţină bine seamă pentru a asigura echilibrul european actual. Italia poate se îngrijască într’un mod larg de propria sa apărare, dar nu poate să recurgă la o politică agresiva.
SINDICATUL
e. a. mwmm
Prin ordonanţa d-lui Jude Comisar s’a fixat ziua de / / Septembre 1888, pentru vînzarea avereî mobilă a falitului E. A. Lambrinide, a fală în casa sa de locuinţă din str. Domnească, oraşul Galaţi.
Averea se compune din: O galerie de tablouri coprinzănd 62 tablouri, camere de culcare, saloane, sală de mâncare, serviciurî de masă, sticlărie şi argintărie ; covoare, trăsuri, arme, două piane, candelabre, lustre, sta-tue de marmură şi bronz , vinuri străine şi indigene şi forăria coprin-zdnd diferite oale de flori şi plante ; detaliile se pot vedea în inventariul depus la tribunal şi sindicat.
Se încunoştiinţează dar toţi concurenţii, că licitaţiunea publică va începe de la 11 Septembre ora 9 a. m., la casa de locuinţă a falitului şi va continua până la totala desfacere a obiectelor puse în vînzare.
Sindic, G. C. llobescu.
Doctorul E. CLEMENT
s’a reîntors în Capitală
Consultaţiunl de la 5—6 1/2 ore seara. Strada Model No. 3.
HOTEL HIIGUES
DIN BUCUREŞTI
Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din, noh arangiat; a stabilit preţurile Cămărilor ast-fel, ca, prin posi-ţiunea, rangul şi promptitudinea sa poate concura cu ori-ce Hotel din Capi’ala.
Camere cu zioa se poate avea de la 3 lei în sus.
RESTAURANTUL
având cel mal plăcut local de vară, bucătărie română şi franceză. Preţurile foarte reduse.
(869)	Administratiunea
4
EPOCA — 4 SEPTEMBRE
CASA DE SCHIMB
613
I. I». F E R HI 0
Strada Lipscaui, No. 27
Cumpera sivinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi
Cur sn 1 Bucur* eşti
3 Septembre 1888
& 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
ti 0/0 Oblig, de st.drum de fer 5 0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scrie. func. urbane 7 n/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
» Naţionala • Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă
Cump. Vend.
1*6 1/2
96
991/2
107 t 4
97	1/2 107
100 91 3/4 8* 1/2 86 12 245 50 1040 239 230 80
1 1/4 1 1,4
208
67 1,4
96	12 1001/4
107 3/4
97	3/4 .1071/4 101
95 85 , 81 ,250 : 52 ; 1C50 248 i 240 1 60 j 1 H2 i 1 1,2
,209
nsr. DE \i\ZVRL	m m mmm	MOMI DE ARENDAT
Gifjri 11 din Strada Rosetti No. 18, Sub. Staicu li.loLliU din causa de strămutare la ţară. Preţul moderat.	UN SALON MOBILAT A se adresa la proprietar acolo.	UE VBNZARE MOŞIA STANESTI «f, situată la 0 oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fAneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârc-iumâ pe şoseaua Bacâu-Moineştî, lângă fabricile ae gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penslci, tn Roman pentru or-ce lămuriri. 776
	VILA LliTHER SINAIA SSSSSS.7SS: mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria s£ se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti.	
CASA DOIMI tort, asemenea şi un loc cu douti faţade cu 0 prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly PloeştT, Piaţa Unirel t. 772		
	VILA NUMITA BEATRICE Sî» vară este de închiriat, situată la (ilaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43.	
		TIO I I,1 V7 11) L noue hectare vie şi obratie si-110 V U.il lllu tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la DragaşanI. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
CASELE CC LOCUL IM ■ Str. Biserica Amzet No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8. INSTITUTUL HELIADE-RADULESCU Este instalat in localitatea eea mai senatoasa din Capitala, in vasta gradina Heliad*. Sludiele se fac dupe programele scoaielor puldice. Aci sunt 4 clase primare si 3 liceale, si n Qe-care an se mai adaoga clase superioare liceale. Preparai iun i pentru «coala militară. Cursurile incep la 1 Septembre. 907.		
	fi im A cu grădină situată la Filaret, este U VlliA de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiază 783	
		DE ARENDAT ÎI^Lr^u Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii sâ se adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. N. Alcxnmlrescu.
	fii! TUIPUTBTAT Casa din strada Um-UE UlUnlnJAl brii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curie. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839) fiU IMnUTUTAT casadin Strada Polonă UE IN Unim Al No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi 0 cuhnie, 0 spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 caî, şopron pentru trăsuri. 723	
		IEI? t DEVIA AT la23 Aprilie 1889 moşia lltl .AlIll.lll.A 1 Lalosul şi Dobricenî din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani.
UN BUN DESEMNATOR COMPTABIL SI CALIGRAF Caută 0 ocupaţiune chiar in serviciă privat safl la moşie. Se bucură de bune antecedente. Cata a’şl trimite certificatele la cerere administraţii ziarului sub iniţialele 1. M.		
		MOŞIA PĂIUU-BOIA SWăSi sile Mislesat, se vinde de veci cu condiţiunl foarte avantagioase. Întinderea 1225 pogoane. PamSnt bun, acarete şi gara pe moşie. A se adresa pentru condiţiunl Ia d-nul avocat din Târgu-Jiuluî: Gheorgke Stoiccvcu. (879)
	PA MEDE mobilate şi nemobilate de în-UAlTlEIlE chiriat cu luna In Calea Victoriei No. 81.	
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei clădii- Bancei Naţionali (Dacia-România)
Bucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si race ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 3 Septembre 1888
Renta amortisabila ,, româna perpelna Obligaţiuni de stal [Cony .rur.] „	C. F. R.
„	Municipale
__	'.	Casei pens. [300 L.)
7 % Scrisuri funciare rurale 5 %	»»	ti v
„	,, urban*
iX
xm

x
.. Obl. Serbesti cu prime Im- cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-România ,, Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germano Bancnote francese ,,	italiane
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
las!
Cump. Vinde
“9654
96 100
$6*
230 107
97
106#
100 «4
8*
46 2»
43 17
196
208
124
100
V9
260
97 H
96	H
100)4
87
240
107 3/4
97	3/4 107
101
94 3/4 85 80 60 31 48 20
160
210
126
100)4
100
2*0
CASA DE SANATATE ^
X Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti X
X
X
X
©X
Din nou reorganisatâşi arangiată în modul cel mai complect, având angagiaţi pe cel mai distinşi medici din Capitală, casa este pusa în plăcuta posiţiune de a da bolnavilor, cea mal deosebita Îngrijire.
Primeşte In căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie;
Se paate esocuta ori-ce operaţie;
Se fac consultaţiunl medicale atăt pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie.
Se dau consultaţiunl în toate zilele între orele 12- 6 p.m. de că re d-nul Dr Drugescu, care se află. în permaneutâ In institut.
O moaşă fostă internă la inst. tuiul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boalelor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte în institut.
Aici se mal atlâ un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru liydoterapie. (908)___________________ Director, V. Lin (esc 11
X
m
m
I
y
X
DE
LEHINiRIE PENTRU CONSTRUCTI
SI GRINZI DE FER
= LEMNE PENTRU FOC =
M. L. MANOACH
No. 153 — Calea Grivitei — No. 153
Staţiunea Tramvaiului	79r,
mx i x
■X#Xi
RECOMANDAM
IX®
X
K
X
X
LEGATORIA DE CÂRTI
STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTR'O ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
X
X
■X$Xi
x2
EPITROPIA
BISERICEI RRETZlilESCl]
La 16 Septembre viitor, se va tzine licitatzie pentru facerea din nou a învelitoarei bi-sericei din comuna Kreizu-lesti, în apropiere de gara Buftea.
Licitazia va începe la 2 ore p. m. în cancelaria Eforii din curtea Bisericii Kretzulescu.
No. 915.
Moa
BICYCLES SI TRICYCLES
THE COVENTRV MACII INISF1° LT0
CAPITAL FRANCI 1,500,000
905
Furnisorii M. M. L. L. Imperatul Rusiei împărătesei Austriei Sultanului din Maroc Regelui din Siam Printzului de Walles.
PREMIU I
Paris, London,
Wien, Liverpool,
Alanchester,
Syclnej, Bii’ining-
iiani, Mei ho urne ele. etc.
AGENTURA GENERALA SI DEPOSIT W. STAADECKER, BUCUREŞTI, STRADA SMARDAN 8,
CASA DE SCHIMB
IONESCU 8c MARCU
Strada Lipscani IVo. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 3 Septembre
VALORI
Fonduri de stat român
Renta rom. perpe. 1875 5% Renta rom. amorlisab. 5% Renta rom. rur. conv. 6% Oblig, de slat C. F. R.6% idem idem 5% lmprnmul Stern 1864	7%
Impruin. Openlieim 1866 8% Agio
împrumut, de oraşe
lmpr. oraş. Bncor. 5% idem din 1884 5% lm.or.Buc.cu primelozfr. 20
Valori diverse
Creditul fonciar rural 7% idem idem 5% Cred. func. ur. din Buc-1% idem idem 6% idem idem 5% Cred. func. ur. din laşi 5% Obl.cas. pensiun. fr.300 10
Scadenta
cupoanelor
1 Ap. 1 Oct.
1 Ap. 1 Ocl.
1 Mai 1 Noem. 1 lan. 1 iulie Idem
1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie
1 lan. l iulie 1 Mai 1 Noem.
1 lan. l Iulie idem idem idem idem idem
I Mai l Noem.
Târg lib. curs med.
97
97
100
IX
67
50
HOTEL CAROLI
STAGIUNEA BĂILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Botei este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate înlesnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către
Girantul hotelului B. JERIS. (830)	Hotel Carol I, Constnntza.
ETIMOLOGIA LIMBEI FRANCEZE
centru usul scoaielor secundare de d. /• MaurCr, profesor. — Preţui 1 left.

0
1 i 0
0 TIPOGRAFIEI CAROL G 0 B L BUCURESCI 0
0	14, STRADA DOAMNEI, 14	0
A APARUT DE SUB TIPAR
IN EDITURA
ANUARUL
BUCURESCIL0R
pe 1888—1830
PREŢUL 2 LEÎ.
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVfENNE
vis-a-vis de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnatate si soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile Si lăţimile.
Batiste de olanda ai de lino albe si colorate.
CiorapideDamesiDomnide Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. Q. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousonri complecte pentru fldantatl. Layettes si Tronsouri pentru copii. Trousonri pentru pensionate, oteluri si restaurunturl.

Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CA.TAX06U NOSTHU ILUSTRAT Sî VA FI TRIMIS ORI.CUf VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Soceo
535
300,000 FRANCI
Sunt de câştigat într’o zi, cumpărând bilete d’ale
MIREI LORII TURCEŞTI
A 112 OARA VA AVEA IOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SEPTEMBRE 1888
Plata câştigurilor este garantată de GUVERNUL IMIMIRAll OTOMAN
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
1	câştig principal de ;oo,ooo fr. 300,000 fr. t câştig de .... 25,000 fr. 25,000 fr.
2	câştiguri de .	.	.	:o,ooo fr.	20,000	fr.
6 câştiguri de .	,	.	2,000 ir.	12,000	fr.
12 câştiguri de .	,	.	1,250 fr.	15,000	fr.
28 câştiguri de .	.	.	1,000 fr.	88,000	fr.
500 câştiguri de .	.	.	400 fr.	200,000	fr.
550 câştiguri Total 600,000 fr.
PREŢUL BILETELOR:
1	bilet
5	bilete
25	bilete
400	bilete
5 fr. 24 fr. 11N fr. 405 fr.
A.
Listele oficiale vor 11 trimise franco îndreptate dupe tragere, fle-cârul cumpărător.
B.
Or-ce câştigător va fi avisat prin depeşe chiar In 2iua tragere!.
C.
Tragerea va avt,ă loc fa Gonstantinopol, la Palatul imperial dt> Monnaies.
D.
Pentru primirea bileleior, treul'c să se adreseze banii prin mandat postai (oiie-que) la
Directorul comptunruliii comercial
557 grandes rue de Teke 557 (867)	Constanlinopole (Turque)
şm&mmf,
■ ■ t
BORVIZ DE REPAT
[IM lll\ CELE MAI URCATE APE MINERALE IN ACIDO-CARBONIC
CEL MAI CURAT ALCALIC-ACID
Dupe părerea autorităţilor compeente apa minerala de «Hăpat» in-trece prin composiliunea ei fericita precum si in urma conţinutului extraordinar de acid-cartionic nu numai lo de isvoarele minei ale de felul ei din Auslro-L'ngaria, ci şi multe altele din teri străine, recunoscute în urma efectului lor minunai de cura ca cele mal renumite.
Apa minerală de «H6pat» Introdusă numai de vr’o câte-va luni, deja s’a dovedit ca medicament cscelent în contra conturbarilor de misluit'e, tn contra starei catar Italice ale stomacului si ale organelor respiratoare, în contra starei catarhalo-chronice ale besicei, Î11 contra nefratgielor (mala-dielor rinichilor), în contra afectiunei reumatismale-chronice articulare si musculare, în contra convulsiunilor chronice ale inimei, în contra migrenei (durerea unei părţi a capului), în contra nervositatei aşa numitei slabi-ciunti iritabile la ipocondrie si isterie; este un eficacifi remediu salvator la slăbiciune şi impotenţa intestinelor şi favoriseazâ secreţiunea materiilor maladioase prin iritarea, îndemnarea, animarea organelor celor maiimportante de secreţiune în corp. Un efect admirabil exercitează la secreţiunea udatului, pe care o sporeşte, şi are prin urmare valoarea diureticei celei mal minunate.
Că borviz, adică băut cu vin s’a introdus de clasele cele mal distinse, care o beaf! cu plăcere şi o apreciază fiind un eminent alcalin-acid rece ( .3* 7 ,.p C.) şi î" urma gustului său plăcut si susţinut piscând pe limba este o minunată băutură doritoare. In urma efectului blând ale sărurilor sale se poate bea zilnic fărăa impune vr'o esenţială schimbare a dietei.
Amestecată cu vinuri acrişoare şi cucCva zaliar formează uu adevărat vin de şampanie, cu zeamă de smeurâ sau lămâi* şi ceva zahăr dă o limonada prea plăcută şi musoasă.
«It0rvi7.nl de Râpaf» se găseşte în Bucureşti la dd. Gustav Rietz la «Steagul Alb», Strada Carol No. 60 precum şi la magazinurile cu ape minerale.
Pentru respândirea acestei minunate ape s’a luat măsuri d’a (l pusă In vânzare tot-d'a-una proaspătă şi cu preţurile cele mai scăzute.
(889)
Depositul general de export G. Giescl
Braşov (Transilvania)
**«kskmb! ,
DOCTORUL SALTER
MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea de medieiua Vicna
din
Specialist în boalele Syphilllice pe care le trateaza într’uu mod specia] şi fara a opri pe bolnav de la 0-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiunidela71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.
Se primesc bolnavi in pensiune.
814
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
Prinlr’aceasta aducem la eunoş-tinţa amatorilor că în palatul nostru din strada Doamnei No. 13 se găseşte de închiriat cu începere de la Sf. Dumitru viitor un local pentru restauraţiune şi 2 prăvălii toate iluminate electric.
A se adresa pentru informaţiunl mal detaliate la secretariatul direcţiunii înorele debiurou 10—12 a. m. şi 2—7 p. m.
Direcţiunea generala
ÎNCĂLZIRE de clădiri noui
Pe gerurile deosebit de grele ale ierneî trecute s a putut constata, că nu ex;stă nici o sistemă de încălzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger •-Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caioliferele n'au putu da căldură Îndestulătoare; aşa că în mal multe casur citatele aparate de încălzire s'a înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet». Regularea căldureî so face în modul cel mai perfect, obţinându-se cu una şl aceiaşi soba o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este mica în raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemn şi coceni de porumb Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunoa cea mal simplă, precum şi în cea mul elegantă, ast-fel că poate fi aşezată In saloanele cele mal luxoase precum şi în odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet» încălzesc până la 1200 m. c. şi pot fi întrebuinţate ca calolilere pentru Încălzire declâdiri complec e. Toate şcolile cele noi, precum şi palalurile administrative şi alte mulle clădiri publioe şi particularo sunt prevăzute cu aceste sobe.
O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietai ilor asupra «oboior Meidinger «Cornet construite în fa-
ivipu
728	ADOLF SALOAIO\, Strada Doamnei, 14bis.
li*
Tipografia Ziarului,, Bpooa"
Tipărit ou oerZ?*1» ţjh. LorfUeox-Cle Part»
CTirant roaponaabil V. P. Gheorgbiu.
www.dacoromanica.ro