AN O L m No. 820
ANTEIA EDITIUNE
NUMERUL îs bani NUMERUL
ABONAMENTELE
INOIP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Ruciiresoi: La casa Administraţiuneî. In Tarn: Prin mandate poştale.
Pentru I an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In strelnetate: La toate ol'liciele poştale din
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
BEDACŢ1UNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
Publicam asta-zi rezumate si oare-cum sistematizate, i-deile pe care de trei ani le-am susţinut în EPOCA si pe care credem util a le afirma asta-zi când alegerile care se a-propie vor pune discutiunea între partide pe programe si idei.
DOCTRIM CONSERVATOARE
Sub acest titlu ne propunem a recapitula aci în câte-va rânduri ideile de doctrină conservatoare pe care de mai mulţi ani le susţinem în a-cest ziar şi pe care le putem rezuma ast-fel:
Partidul conservator urmăreşte cea mal mare desvollare a rasei (naţiunii) ţi pentru atingerea acestui ideal, crede că nu trebue să se împiedice deosebirile legitime pe care munca şi cultura le produc în Societate. In fine, partidul conservator crede că pentru urmărirea acelei ţinte, Statul trebue sS se desvolte treptat şi potrivit frei şi ţradiţiunelor sale naţionale.
In aceste câte-va rînduri am căutat se resumâm cea ce ni se pare noue esenţial, fie în deetrina, fie în tendinţele partidului conservator.
Ori-ce popor este dator se se desvolte potrivit propriei sale firi şi aptitudini, pentru a îmbrăca în forme originale comoara sa din năuntru, însuşirile sale sufleteşti şi a lăsa, ast-fel, urme neşterse de trecerea sa în istorie.
Acesta este, dupe conservatori, i-dealul spre care o naţiune trebue se aibă necontenit ochii sei aţintiţi, în contradicţie poate cu alte partide,cu liberalii or radicalii, al căror ideal poate se reşadâ or în unele principii abstracte or în bunul traiu individual. •
Negreşit că nici partidele liberale ^or radicale nu exclud strălucireara-sei, nici partidele conservatoare nu nesocotesc bunul traiu material al maselor şi principiile umanitare.
Inse unilateralitatea spiritului o-menesc, care e causa primară a varietăţii partidelor politice,face că pe când, în primul rînd, radicalii şi li-beraliî-egalitari urmărescbunul traiâ material al tutulorindivizilor speciei omeneşti, conservatorii merg pane a admite câte o data şi pane la un oare-care punct, chiar şi jertfirea unui mediocru bun trăiu individual, In vederea unui strălucit viitor al rasei.
Uoiî tind din ce în ce mai mult la egalizarea condiţiilor de viaţă, chiar când acea egalizare devine o piedică pentru desvoltarea mal departe a civilisaţiei, şi exageraţiunea acestei tendinţe ii duce câte o dată pâne la cosmopolitism ; alţii, conservatorii, aspiră la continuarea civilizaţiei actuale cu rafinamentele artelor, ştiinţelor,industriei. Şi cum nimic mare, folositor şi bun nu se poate face fără ajutorul varietăţii de rase şi de gândiri, partidele conser-vatoaresunt tot d’a-una naţionaliste şi cultivă cu precădere originalitatea proprie, firea şi tradiţiile poporului lor.
Dar în ce mod Înţeleg conservatorii a urmări o aşa transcendentă menire a rasei ?
Mai sus am zis că pentru atingerea acestui ideal,partidul conservator crede că nu trebue să împiedice deo-
MBUCURÎ, SI AUGUST (12 SEPTEMBRE) 1888
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
NUMERUL ÎS BANI NUMERUL
AN'UXCIliniLE
DIN ROMANIA SE RRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Pari*: Agence Ilara s, Placcde la Bourse, S
AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anuneiurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: se găseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-maln, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRAŢIUNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3
CE VREM NOI.
sebirile legitime pe care munca şi cultura le introduc in societate.
Pentru sevirşirea unei aşa quinte-senţiate meniri a naţiunii, trebuesc unele condiţiuni, trebueşte într’o ţară o cultură înaltă,o elită produsă de liberul joc al legilor naturale, e-fect al alegerii naturei şi lăsată de legile omeneşti se se menţină atâta vreme cât poate la locul câştigat.
Pentru a lumina gândirea noastră cu doue exemple practice, vom spune mai întâiu, că pentru cuvintele mai sus arătate, conservatorii vor fi tot-d’a-una pentru ca într’o ţară pe lângă proprietatea mică se fie şi proprietate mare. Căci dacă mica proprietate are foloasele ei, asigură bunul traiu al maselor şi înrădăcinează principiul proprietăţii, marea proprietate pe de altă parte asigură unei ţeri cultura înaltă intelectuală, oamenii ei cugetători şi acea elită care pregăteşte viitorul şi luminează înainte calea omenireî.
Tot ast fel, conservatorii,Intru cât priveşte suveranitatea şi cestiunea de sufragiu, sunt de părere că oamenii cei mai inteligenţi ai unei naţiuni sunt cei mai apţi pentru a pricepe şi a reliza idealul măreţ pentru care trneşte o ţară şi prin urmare legile electorale trebue se ţie seamă de aceasta precum ţine seamă de acest principiu şi legea electorală actuală.
Liberalii vor veni negreşit cu principii abstracte şi vor spune că orice om, că ori-cine plăteşte birul are drept la un vot egal cu toţi. Noi însă care avem un ideal mai măreţ, care ne măgulim cu speranţa că ţara aceasta poate se aibă un viitor strălucit şi se producă o frumoasă cultură originală, vom sacrifica bucuros acele principi1, care de când există umanitatea nu au produs de cât mediocritatea or despotismul, şi vom admite că o naţiune are nevoe, ca în sinul ei se se facă o selecţiune care se producă o elită singură în stare de a realiza idealul la care tindem.
Dar, dacă pentru atingerea ţintei mai sus arătată, conservatorii cred că unii factori sunt indispensabili, şi în aceasta doctrina lor diferă de doctrina liberală, ei se mai deosebesc şi în modul de a urmări acea ţintă, adică în metodă.
Pe când noi, conservatorii, vom susţine că progresul trebue realizat în mod treptat, ţinându-se seamă de experienţă, liberalii, mai a-dese-ori vor susţine că instituţiunile existente pot fi fără neajuns răsturnate, pentru a să pune în loc nişte clădiri construite de azi până mâine, dupe singurile măsuri ala logicii şi ale adevărului abstract.
De actia am adaos în definiţiunea noastră, aceste cuvinte: Partidul conservator crede că pentru urmărirea acelei ţinte, Stalul trebue să se des volte treptat şi potrivit f rei şi tradi■ ţiunelor sule naţionale.
A aşterne în pripă de azi până mâine, pe hârtie, nişte legi menite a rămânea literă moartă, şi aceste legi a le împrumuta pur şi simplu legislaţiunelor străine, acesta a fost I sistemul de care prea adese ori ne am slujit în trecut şi de care trebue să ne ferim pe viitor.
Trebue să ne întoarcem Ia o metodă mai potrivită cu experienţa şi cu constatările ştiinţifice.
Trebue să transformăm în mod liniştit şi .treptat legile existente şi
d’aceia ne vom ţine In cadrul acestor idei când, de pildă, vom propune legile pentru viitoarea legislatură numai în limitele constituţiunei actuale, ferindu-ne a ne arunca în lupte constituţionale.
Trebue încă se respectăm tradi-ţiunea când, arare ori, avem fericirea să constatăm că există la noi în ţară.
Trebue să ne căsnim să formăm moravurile politice şi să respectăm, ca Englezii instituţiunile străvechi, nu numai fiind-că ele sunt bune,dar şi fiind-că ele există de timp îndelungat.
Trebue, mai ales, să înconjurăm cu respect caa-ce să numeşte bazele sociale, adică toate acele instituţiuni, precum sunt monarhia, proprietatea, biserica, care există cu consim-ţimentul tutulor partidelor, care formează elementul stabil şi permanent pe lingă elementul schimbător al instituţiunelor noastre.
REFORMELE
DE
ACTUALITATE
-><-=“
Fiind în ajunul alegerile»* legislative, am vrut se recapitulăm aci câte-va din cestiunile care după părerea noastră, trebuise rezolvate chiar din primele sesiuni ale viitoarei legislaturi. Indicam tot odată, în mod sumar şi sensul soluţiunelor care trebuesc date acestor câte-va cestiuni, soluţiuni care sunt toate coprinse în Intrul cadrului ideilor conservatoare.
In numerile viitoare ale ziarului nostru, vom desvolta pe larg, propunerile de mai jos, care de altminteri, sunt deja cunoscute de cititori noştri:
Vânzarea tutulor moşielor Statului, în loturi mici numai la săteni şi In condiţiuni mai avantagioase ca până acum. Desfiinţarea clausei prin care o parte din preţ trebue plătită la început.
Delimitarea locurilor sătenilor. Facerea unui plan în fie-care comună care se va lăsa în cancelaria comunei şi liberarea titlurilor de proprietate la săteni.
Desfiinţarea taxelor de justiţie, a-farăde uele ale portăreilor, fiind dată organizaţia lor de azi, când procesul este pentru revendicarea a mai puţin de 15 pogoane de păment de un sătean.
Organizaţia învăţământului agricol.
a)	Crearea unui ferme model în fie-care judeţ şi a unei şooale practice de agricultură pe lângă ferma model.
b)	Introducerea instrucţiune! a-gricole în scoalele primare rurale.
Desfiinţarea impositelor directe care prăpădesc vre o industrie ţărănească, cum e taxa asupra ţu’cei.
O lege care să împiedece parcelarea excesivă a proprie lăţii dupe normele pe care le vom stabili în câte va articole explicative.
îmbunătăţirea soartei clerului de mir.
a)	Reducerea treptată a numărului preoţilor, ast-fel în cât să nu mai fie, afară de rari exoepţiuni, de cât un singur preot chiar In comunele rurale unde sunt mai multe biserici. Toate aceste biserici, din a-oeiaşi comună rurală, să Întocmească
www.dacoromanica.ro
o singură parohie cu un singur preot.
b)	Statul or comuna vor trebui să vie în ajutorul clerului mirean cu o subvenţie suficientă existenţei sale. •
Reforma comunală si administrativă.
Reforma comunală să prevadă două principiuri:
Deosebirea complectă între legea comunală rurală şi legea comunală urbană.
Primarul rural să fie descărcat de or-ce atribuţiune administrativă şi să nu aibe alte atribuţiuni de cât cele curat comunale: şcoala, biserica, drumurile, streaja şi paza holdelor, registrele stării civile, salubritatea şi igiena.
Actualele atribuţiuni de ofiţer al poliţiei judiciare şi de agent al puterii executive trec asupra unui funcţionar numit şef de ocol.
Şeful de ocol va trebui să fie ales printre locuitorii domiciliaţi în acel ocol, întrunind oare-care condiţiuni şi avend oare-care cunoştinţe ce să vor specifica. Numai când nu să vor găsi oameni în localitate întrunind acele condiţiuni, să va putea numi un străin de localitate. Să va garanta stabilitatea şefului de ocol prin specificarea condiţiunilor anume în care el va putea fi destituit.
Să va face reforma legii electorale comunale, întru cât priveşte o-raşele, în scop d’a desfiinţa scrutinul pe listă.
Să va micşora numărul consilierilor comunali la oraşe.
întocmirea unei legi de înaintare în funcţiunile administrative. Această lege va regula numirea şi înainta rea funcţionarilor publici; ea va garanta stabilitatea lor punendu’ila a-dăpostul destituirelor arbitrare.
Reforma magistraturel pe baza i-namovibilităţii. Membrii curţilor de apel şi preşedinţii de tribunale precum şi judecătorii de instrucţie vor deveni inamovibili.
Legea în contra cumulului. Nimeni nu va putea cumula două funcţiuni ale Statului, judeţului sau comunei sau ale stabilimentelor de utilitate publică puse sub controlul direct al statului, precum Eforiele, Banca, Societăţile de credit funciar sau a-gricol.
Garantarea libertăţii individuale. Să va garanta prin o lege libertatea individuală şi să va lămuri în procedura penală, între altele, unele cestiuni care, în practica celor din urmă ani, au dat loc la abusuri. Aşa lista juraţilor va trebui trasă la sorţi în şedinţă publică ; inculpatul, după un oare care timp, va putea comunica singur cu avocatul său.
Reforma Băncii Naţionale. Retragerea celor 27 milioane de bilete i-potecare. Suprimarea compturilor corente între Stat şi Banca Naţională.
Reforma sistemului monetar pentru a să introduce etalonul de aur.
Sunt mulţi care se lnşalâ asupra adevăratei naturi a conservatismului confundând idealul acestui partid cu programul practic al conservatorilor dintr’o ţară or dintr’alta, la un moment dat şi In anumite împrejurări. Asemenea programe practice nu sunt însă de cât mijloacele inspirate de împrejurările de tot felul ale timpului şi ale ţărel pentru realUarea i-
dealulul urmărit. Urmează de aci că programele practice, întru cât sunt mijloace, se pot şi trebue chiar să se schimbe cu timpul şi cu împrejurările, şi este o mare greşală a spune tot-d’a-una unul partid conservator că a încetat de a fi conservator flind-că susţine de ecsemplu libertatea presei, libertatea individuală cât de largă, descentraiisarea administrativă, slăbirea a-tot puterniciei Statului ele. şi aceasta numai fiind-că odată în u-nele ţări partidele conservatoare eraA contra acestor lucruri.
De aceea am căutat să deosebim ceea ce este permanent în principiile conservatoare de ceea ce este trecător şi dictat numai de împrejurări, şi această deosebite am crezut’o cu atât mal trebuincioasă cu cât suntem încredinţaţi că partidul conservator român trebue să urmeze o cale cu totul deosebită de acea a unor alte partide conservatoare pentru atingerea scopului comun, care este cea mal mare des-voltare cu putinţă a rasei; desvoltare care nu se poate face de cât treptat şi potrivit fire! şi tradiţiunilor naţionale, şi cu ajutorul unei elite culte şi avute.
Pentru atingerea acestui ideal sunt dar aceste două condiţiuni de căpetenie: o desvoltare treptată şi original naţională şi un cerc de oameni pe care munca de mal înainte i’a pus în aşa condiţii de timp şi de cultură, în cât să fie ter nul propriQ pentru înţelegerea, primirea şi desvoltarea ideilor mari şi a formelor noi de civilisa-ţie care se produc în sînul naţiunel. Alături cu aceste două condiţiuni, sunt alte nevoi de o natură deosebită, dar tot atât de trebuincioase, căci fara ele, primele con-ditiuni n’ar putea ecsisla, progresul regulat ar fi cu ne puţi aţă. Aceste alte nevoi sad mal bine aceste alte cerinţe sunt: ordinea, stabilitatea, siguranţa.
Pe nevoea de ordine şi de stabilitate s’a diferenţiat, mal cu seamă în veacul nostru, partidele conservatoare de partidele liberale, pe aceste chestiuni, credem noi,că partidul conservator român se va deosebi de alte partide conservatoare din Europa, şi eacă cum şi de ce ce :
Din deosebite împrejurări istorice şi e-conomice şi tradiţia şi starea socială î:i unele ţeri era aşa în cât ordinea, stabilitatea, siguranţa, nu se puteau menţine de cât cu ajutorul autorităţeî şi puterel cam ecscesive a Statului; şi ast-fel partidele conservatoare care urmăreai! un ideal măreţ, silite ,afl fost să sacrifice unele libertăţi, să se opue lărgirel altora, să tinză tot mal mult spre centra-lisare, pentru a asigura acea stabilitate fără de care nu poate fi nici desvoltare normală nici respectul drepturilor dobândite, şi deci nici progres serios şi real cu putinţă.
Nu tot ast-fel este starea socială la noi în ţară, unde n’avem clase turbulente prin natura lor şi unde masele mari ale naţiunel sunt conservatoare prin instincte, credinţe şi prin interese, si unde numai o rea gospodărie, si o vicioasa organisatzie turbura pentru moment perfecta armonie de interese care este in realitate intre clasele tzerei noastre.
A restabili această armonie, a face ca săteanul Intre altele să trăiască, întru căt priveşte interesele sale cele mari, independent de proprietarul mare, este un mijloc mal hemerit, nu numai pentru a garanta proprietatea mare, dar chiar şi pentru a-1 Întemeia influenţa, decât toate legile şi măsurile restrictive şi represive.
Săteanul a cărui bună stare l’ar face mulţumit de soarta sa şi care n’ar mal avea motive de neînţelegere cu vecinul săQ mal puternic şi cu care n’ar avea alte legături de cât un schimb de servicii şi de bune procedeurî, ar fi nu numai un puternic element de ordine şi stabilitate, dar încă şi un element foarte dispus de a se încrede şi de a urma sfaturile proprietarilor mari, care formează la noi acea elită de care vorbeam.
In aşa condiţii, mal multă libertate, mal mullă descentralisare, crearea unor instituţii locale, sunt mult mal folositoare şi mal conforme cu tendinţele conservatorilor, de cât atot-puternicia Statului, care nu face bine nimenul, ci din contră ftce răfi tutulor, împiedicând orî-ce viaţă în-dipendentâ, şi primejduind chiar marile idei pe care ar vrea să le apere, prin faptul că Statul care ca la noi nu se reazimă pe alt-oeva de cât pe formidabila putere care şî-a asigurat’o prin legi, uşor poate încăpea pe mâni subversive care s'ar fo«
2
EPOCA 31 AUGUST
Joşi de atot-puternicia sa pentru a dftrflma
şi nivela tot, creind după voe, orgaitizârl fantasisteşi arbitrare.—Statul puternicnu-mal prin prerogative şi drepturi ecscesive şi care nu se reazimă pe nici o clasă şi pe nici o instituţie vechie, este o primejdie publici!, şi In aceste conditiunl se găseşte astâ-zl tara noastră.
A tnmulti elementele conservatoare prin mărirea numărului proprietarilor mici, lucru ce se poate face fără a se atinge de proprietatea mare, a însănătoşi clasele conservatoare a le ţârei şi a le lăsa s& se des-volte şi să ajungă la influentă prin libertate, prin descentralisare, prin creare de instituţii locale, sunt mijloacele cele mal eficace prin ajutorul cărora partidul conservator poate urmări realizarea idealului săii intr’o tară nu prea populată şi cu un popor tînfir.
SaLisfăcdnd prin vinzarea moşiilor Statului trebuinţa de pământ a unei părţi din săteni.puind pe cel care ab pământ în putinţa de a trăi bine din el şi independent de proprietarul mare,cu ajutorul unul sistem demâsurl menitaldastiinta,siguranţa şi capitalul trebuitor—şi acolo tind toate propunerile noastre privitoare la săteni— al făcut din această mare şi numeroasă clasă, o clasă cu desăvârşire conservatoare, care va asigura ordinea în Stat, proprietatea mică ca şi pe cea mare, des-voltarea liniştită şi naţională a tăreî.
Prin garantarea libertătel individuale, prin inamovibilitatea magistraturei, prin descentraiisarea administrativă cu tendinţa spre instituţii locale, cum este orga-nisarea comunală şi a ocoalelor, şi prin stabilitatea personalului administrativ, slăbeşti oareşl cum Statul dar întăreşti e-lementeleconservatoare. Garantând munca şi independenta cetăţeanului . lărgind sfera sa de activitate, stăvileşti curentul desastros care împinge toate elementele bune tot mal mult către centru, desvoltl viata rurală şi provincială îndrumând tot mal mult activitatea individuală către munca spornică, slăbeşti curentul spre functionarism şi spre înoirl nechibzuite, dând cetăţeanului ceva de păstrat, un rol
cât de mic dar real în mişcarea micului centru unde îşi are interesele.
Curentele care grămădeaţi spre centru toate elementele bune ale unei târî, cen-tralisarea ecscesivă şi puterea prea mare a statului fată cu indivizii ati înlesnit tot-d’a-una revoluţiile şi au periclitat interesele conservatoare.
DE ALE I1TRUCŢ11IEI DEDUCE
Subt acest titlu ziarul Aperarea din Craio-va publică următoarele articole.
La 16 ale curentei aii început în oraşul nostru conferinţa învăţătorilor rurali din Dolj sub conducerea d-lul revi-sor Vidraşcu.
In totî anii aceste confarinţe se ţin în sala Lyceului; dar fiind ca anul acesta Lyceul este în reparaţie, onor. comandament al corpului 1 de armată a bine voit se pună la disposiVia învăţătorilor sala de gimnastică a şcoaleî de fii de Militari.
Aci se adună decîînvăţătoril şi învăţătoarele în fie-care zi şi discută diferitele chestiuni pedagogice şi didactice ce li se propun de biroul ales de ei dintre el împreună cu revisorul.
E frumos şi îmbucurător tabloul variat ce oferă de departe sala de conferinţe acelui ce intra pentru prima oară; se vezi peste o sută de învăţători, eşiţi mal toţi de la ţară adunaţi ea se găsească mijloacele cele mal lesnicioase pentru a da instrucţiune ţăranului român.
Şi trebue se te bucuri când vezi interesul ce cu toţii pun pentru a scoate, cât de curlnd, pe ţeran din miseria în care ’i aruncă lipsa de instrucţiune, când vezi lupta de idei care de care mal practice pentru a face pe săteanul incult se iubească învăţătura şi se 'şi aducă copilul la şcoală.
Şi t- peste putinţă se nu constaţi progres în instrucţiunea publică românească, cânduuzl pe aceşti fii de ţărani citind şi discutând metoadele cele mal nouă ale pedagogiei astăzi în vigoare în ţerile cele mal civiiisate ale Europei.
Şi merită laudă toţi aceia, care lncu-ragiaza pe aceşti Învăţători prin pre-sinţa lor şi prin sfaturile lor; merită laudă mal ales aceia, care prin posiţia lor sociala şi prin instrucţiunea lor deosebită sunt In stare se ajute pe revisorul şcolar In conducerea conferinţelor şi în luminarea chestiunilor mal întunecate şi o fac.
Cea ce ne a îmbucurat mai ales anul acesta, este că afară de domnii profesori, care mai în toţi anii iad parte la conferinţele luvăţâtorilor şi ’lajută prin luminile lor, vedem pe d l Prefect al judeţului asistând în toate zilele la conferinţe, urmărind cu deosebit interes chestiunile ce se discută şi luând chiar cuvântul In unele din aceste chestiuni.
Intr’un număr viitor vom reveni In detaliu asupra conferin'elor din anul a-cesla, vom arăta atunci diferitele ces-tiunl ce s’au discutat, vom cita şi numele acelora care au vorbit şi atunci se va vedea şi mai bine partea ce a luat fie-care.
Pănă atunci cată şi constatăm cu plăcere şi se Împărtăşim publicului zelul ce pune d l Prefect actual lu funcţiunea de icată ce ’I s’a încredinţat, interesul cu care urmăreşte şi ajută toate cesti-unile de interes general şi mal ales instrucţiunea publică în judeţul său.
N’am uitat încă sirguinţa cu care a urmărit esamenele de finele anului şcolar trecut, nu putem tăgădui stăruinţa ce a pus pentru repararea liceului şi trebue se recunoaştem activitatea ce desfăşoară în toate ocasiile şi pentru toate cestiunile ce pot fi de folos Craio-veî, Dolj'.ului şi Ţerer.
INFORMA TIUNI
Dupe disolvarea Camerilor, care rămâne ficsatâ tot pentru ziua de 6 Septembre d. Teodor Itosetti va face o călătorie prin ţară şi mai ales în Moldova, cu CTe ocazie va pronunţa mai multe discursuri politice, cu privire la intenţiile şi ideile guvernului, -ses-
D. Emanuel Pake Protopopescu primarul Capitalei a sosit Vineri în Capitală venind din străinătate.
La gară d. Pake a fost întâmpinat de o mulţime numeroasă şi simpatică, care a urat primarului Capitalei buna sosire.
D. Protopopescu în voiagiul său a visitat oraşele Dresda, Liege, Paris, Berlin, culegând informaţiuni privitoare la administr8ţiunea şi la necesităţile unei curaunî, precum şi la reformele care pot fi introduse în oraşul Bucureşti.
Ni se afirmă că judecătorul de instrucţie din Tecuci a permis ca Sburlea poliţaiul din Focşani dat în judecată, să asiste la ascultarea martorilor.
Faptul e foarte grav şi ne aşteptăm ca d. procuror general Ionescu să constate aceasta călcare de lege care a permis co eotivistului Sburlea să ademenească pe martori, căci de sigur în faţa lui martorii nu erau atât de tâmpiţi ca să spue tot ce ştiu pe socoteala culpabilului.
O anchetă e absolut necesară.
De aceia s’a răspândit şi sgomotul ca pungaşul colectivist Sburela a scăpat din ghiarele justiţiei nepro-bându-se nimic în contra d-sale. -sss-
Sub titlul Dare de seamă alegatorilor, d. N. R. Locusteanu, deputat colectivist şi membru influent in partidul liberal-naţional, a scos o broşură antidinaslicâ.
Acum cât-va timp Telegraful a-taca pe Rege ; azi d. R. Locusteanu îl atacă; iar ziarele colectiviste inventează pretutindeni mişcări anti-dinastice, prefâeendu-se ca le desa-probă.
Noi nu vom lua acest pretext pentru a face ca colectiviştii sgomot şi zel dinastic.
Ne mulţumim a însemna prin a-ceste fapte adevăratul sens al campanii dinastice a colectiviştilor.
De ce parchetul din Tecuciu n’a urmărit pen'acum pe satrapul Take Anastasiu a cărui hoţii şi abuzuri au fost constatate de câtră procuro rul de acolo?
“ Suntem prea curioşi să ştim de ce d. G. Constantinescu procuror din Tecuci n’a dat în judecata pe omul care a fost stăpân pe judeţ timp de 12 ani.
Ge aşteaptă d. Constantinescu ?
Două hoţii neruşinate comise de fostul prefect colectivist al judeţului Putna, satrapul Sâveanu.
Se construise primăria oraşului Focşani, şi trebuia ca să se mobileze. Sarcina aceasta o luă d. Să-veanu, cu scop negreşit de a putea fura şi mai gros fiind amestecat direct la antreprisâ.
D. Sâveanu veni la Bucureşti, şi merse la magasinul de mobile al domnului Hert Gelner din calea Văcăreşti No. 20, pentru a cumpăra mobilele trebuincioase primării.
Nu era însă numai primăria care ave trebuinţă de mobilier, ci şi casa d-lui Saveanu.
Dar tot marafetul era ca se nu să plătească mobilele casei luiSăveanu. Ge se facă acesta? Se învoeşte cu comerciantul Gelner ca să treacă costul mobilelor casei în factura mobilelor de la primărie. Ovreiul se învoi şi confeeţ onă facturadupe placul satrapului Saveanu.
Dar mai era o dificultate. Cum n’aiba să facă şi pe primarul oraşului se aprobe conturile d-lui Gelner? D. Sâveanu remedia şi acest rău,ob-ţinînd prin ameninţări oonsimţimîn-tul primarului din Focşani.
Din toate astea s'a constatat că cinstitul colectivist Saveanuşi a plătit mobilele de casă din banii comunei oraşului Focşani
Hoţia e autentică existând toate
actele privitoare la densa.
*
♦ *
A doua hoţie.
La conturile pentru construcţiu-nea Spitalului Vidra, fostul prefect Sâveanu a trecut că a plătit pentru pavarea spitalului, un îndoit număr de metri pătraţi de pavagifi, de cât au fost In realitate, precum şi preţul îndoit.
S’a măsurat pavagiul de către primăria actuala din Focşani şi s’a constatat şi această hoţie.
Cetim în România libera de Sâmbătă:
Voinţa Naţională întreabă pe căpitanul Savopol din ce anume fond a cumpărat casa de bani în care ţine fondurile corpului de sergenţi.
lată răspunsul :
înainte vreme iconomiele ce se produceau din diferitele amenzi şi imputaţii de efecte se păstrau in buzunare (adică la îndemână), şi sa papau fără nici-o socoteală, din care cauza mulţi colectivişti indignaţi sunt la reco tre.
Exemple aveţi destule.
Azi casa corpului, în ceea ce pri-voşte iconomiele produse, dispunede un fond destul de însemnat, şi aceasta de la venirea căpitanului Savopol.
Din acest fond se dă premiuri sergenţilor cari arată dragoste pentru serviciu şi cari săvîrşesc fapte meritorii (nu ca cele de la 14 şi 15 Martie) şi altele ; pentru care scop s’a şi cumpărat casa.
Acum permită-ne Voinţa şi nouă o întrebare :
In timp de 12 ani cât aţi fost tari şi mari ce aţ! făcut cu fondurile de iconomii? Căci nimeni nu le poate da de urmă ! I
In câte-va luni fondurile acestea au atins suma de 5000 lei. Econo-miele din timp de doi-spre-zece ani unde sunt?
D. doctor şi deputat Catulescu, fiind la Bdta-A!ba, judeţul Braila, a adus doi peşti mici care se presupune că au tenie.
D nu Gatulescu a înaintat sceşti peşti la institutul bacteorologic al doctorului Babeş.
Să şlie că în Braila mai mulţi săteni mâncând peşti pescuiţi în lacul din Balta-Albâ au căzut greu bolnavi.
La 15 Septembre va reapare ziarul cotidian Drepturile Omului sub direcţiunea d-lui Gonst. Miile.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA HA VAS
Inforuiatiune 8 S-ptembre. — Ciclonul semnalat de depesile noastre de azi dimineaţă a făcut pustiiri pe coastele Cubei şi ale Porto-Riculuî, după cum indică o telegramă ce primim din Madrid şi care evaluează la mai multe sute de persoane numărul victimelor.
Londra 8 Septembre. — Sir Paget ambasador al Englitereî la Viena a plecat eri pentru a ocupa postul său.
Viena 8 Septembre.— Principele de Galles soseşte la 10 Septembre la Viena pentru a asista la manevrele ce se vor face aproape de Bellova.
Belgrad 8 Septembre.— Gu ocasia aniversarii zilei reginei Natalia guvernul a luat mari precauţiuni. Ziua s’a petrecut fără incident.
Roma 8 Septembre.— Ministrul de resbel comunică că Debeb a atacat la 2 Septembre întărirea Keren, dar a fost respins, cu o pierdere de 50 de oamenL
DIN DISTRICTE
COVURLUI
Luorarile consiliului comunul din Galutz
Eri consiliul comunal gălâţean a ţinut şedinţă.
Intre alte cestiunl resolvate sunt şi acestea : 1) a autorisat Înscrierea în scriptele comptabilităţel a sumei de
40,000	lei depuşi la casa de consemnaţii pentru plata locului de liceu, apro-bându-se şi 800 lei taxa de înregistrare;
2)	s’a numit o comisie compusă din primar şi d-nii consilieri d-r Nicolini şi Tatuşescu, spre a studia şi a’şl da părerea pentru înfiinţarea clasei a II la şcoalele comunale de bâeţi No. 4 şi şi 5, în urma cererilor mal multor locuitori; 3) s’a acordat 50 lei ajutor d-lul M. G.Vioreanu, lipsit de mijloace, spre a ’şi instala copilul în şcoala de arte din Iaşi; 4) idem câte 25 lei lunar văduvei preutesei Maria Grigoriu, fiind săracă şi cu o grea familie; 5) s’a dispensat ministeriul de resboib de plata chiriei pentru terenul comunei, pe care se află magasiile depositelor de pulbere ; 6) s’a respins mai multe procese verbale de nesolvabilitate privitoare la debitorii comunei Panaite Slerea, N. HristovicI, P. Capaţori şi alţii; 7) s’a decis ca gheretele particulare construite în pieţele oraşului să fie lăsate până când administraţia comunală va pre-senta lucrări de aranjarea şi îmbunătăţirea pieţelor.
KOMANATI
In ziua de 25 August, spune Vulturul din Caracal, s’a ivit o ceartă în camera avocaţilor de la trib. Romanaţi, între d. Maior G. Cealic şi d. avocat RăduţPâr-vulescu din causa ne unire! în idei a-supra redactârel unul act Intre numitul Major şi soţia d sale. Mai mulţi cetăţeni atestă că d. Cealic după ce a rostit mal multe espresiuni triviale ar fi ameninţat cu sabia pe d. Pârvulescu, care a reclamat locului competinte.
După acesteaa ameninţat şi pe directorul acestui jurnal, ca dacă va seri un rând măcar în această privinţă, ’şl va căpăta beleaua cu d-sa.
Noi pe de o parte ţinem a înregistra acestea ia cronică, earâ pe de alta să răspundem la ameninţările d-lul Major, că suntem datori a pune în cunoştinţă pe public despre toate cele ce se întâmplă, şi tot-d’odatâ să ’l întrebăm unde ne aflam? In Turcia, sau In ţara Românească?
TELEORMAN
Un popă colectivist,, con-tra-bandist ele tutun
Se scrie din Zimnicea ziarului Isbânda din T.-Mâgurele:
En 21 August, impiegaţii de la vama portului Zimnicea au descoperit o contra banda de tutun nostima.
Prea cinstitul preot Diagnea, din comuna Frumoasa, jud. Teleorman Ina-poindu-3e din oraşul Şiştov (Bulgaria) a crezut cuviincios să ia d’acoio mal mult de un chilogram tutun turcesc spre a ’l Introduce In România. Având potcapul în cap i’a ascuns acolo,Ih sân, şi pe mânecă, crezâad poate că nu se
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
[71)
ALEXIS BOUVIFH
DRAMELE PĂDURI
PARTEA II
O FEMEIE DE TREABA
VII
PASEHEA. SBURATA.
(Urmare)
—	O 1 punem noi mâna pe dînşî, zicea Jean-BaptisL :
Timp de doă ore, urmă vânătoarea pe ploae şi în sgomotu unei cumplite vijelii ; spre ora unu după mezul nopţii, vameşii se opriră zicând :
—	Am ajuns la graniţă.
Auziră glasu rîzltor a lui Marcassin Care le striga :
—	Sara bună, lătutilor, pe altă dată, si trei revolvere să descărcară de o dată ; gloanţele şuerarâ pe la urechile micului nostru pluton...
—	Să le dăm şi noi remas bun, zise unu din vameşi.
Un fulger lumină poeana în care să fiflab şi el putură vedea ca la trel-zecl
de paşi, pe ce! trei hoţi care o luaseră la sanâtorsa.
—	Iată’?... foci foci strigă Jean-Baptist.
Toţi traseră... se auzi îndată un ţipat de durere.
—	Am lovit 1... zise Jean-Baptist alergând.
In adevăr găsiră rănit de moarte pe Marc ssin, care spuse când îl rădicară :
—	Nu vă mai Îngrijiţi de mine, socoteala mea e regu ată... aşa’i dacă am vrut să fac pe glumeţu... De nu cârâeam din cioc, treceam... Numai, nu fiţi nedrepţi... regulaţi tot ast fel şi pe tovarăşii mei ; mi-ar fi urlt să mă duc singur colo sus... O I val I vai 1...
Şi ticălosul să întinse şi căzu ; era mort.
Vameşii rădicară trupu şi se întoarseră lasatu cel mal apropiat.
J«an-Baptist zise :
—■ Pe noi ne mişca o cestiune personală ; urmăm cu vînatu înainte.
—	Cum vă va plăcea, respunse d. Jeaudry.
—	Merg şi eb cu d-voastră, zise Misâre ; şi ca unu ce ştiu unde se află d-lui. eu vă voi Îndrepta.
—	Noroc buni zise d. Jeaudry, care urma pe vameşi.
Când se văzură el trei, punând cartuşe In puşte, conte e Jean întrebă :
—	Dar unde putem da da dlnsu ?
—	Ştib eb, respunse Misâre. Acum nu mal trebue putere, ci dibăcie. Ştib unde’I, trecut peste graniţa, o fi stând
în mare linişte, încredinţat că a scăpat ., E In castela Myrtililor unde o sâ’l luăm pe neaşteptate.
—	Castelul Myrtililor, pe plaiu Cha-mee ? întrebi Jean-Baptist.
—	Da.
—	Dar nu’i locuit ; e o ruină părăsită de proprietarul eî.
—	Tocmai. De zece ani, zise Misâre, acolo se oploşeşte banda Lupilor.
—	Ol apoi dar cunosc drumu. Nu putem să apucăm cârâruşa ; pe o vreme ca asta trebue să fie un puhoi.
Tinăru conte sta pe gânduri ; din dimineaţa acelei zile îl urmăria idea că tatul seu murise ucis că ticâiosu de ucigaş traea şi acum ameninţa marea iubire a sufletului seb, pe maica sa ; avea grabă mare să se afle faţă în faţă cu fâp-tuitoru nepedepsit pentru aş râsbuna.
Era întunecos şi hotărît; de acea zicea :
—	Haidem, domnilor, să umblam iute, trebue să gâ3im pe bandit.
—	Ai dreptate, să ne grăbim.
Şi călăuziţi de Jean-Baptist, trecură, prin Bagimont spre a apuca drumu mare.
Ploa ca din bute, tunrtele trosneab, dar toţi trei erau hntarlţl; înaintară fără grija de vreme, grăbiţi de a strivi pe tioalosu.
VIII
O JUDECATA, OESECUTIUNE, EUN PITAP.
Gând ajunseră pe plaib Chamâe, ploa-ea înceta, dar vremea ameninţa, nori mari întunecoşl alunecab pe ceru poso-
morit, vîntu mugea princrengele copacilor, şi la acel loc, era cel mal îngrozitor zgomot ce să poate auzi, cu scârţtitoarea pătrunzătoare a unei giruete ruginite care nu înceta de a se învârti pe boldu el ca o sbârnăitoare.
La catu întâi, prin crepâturile ferestrelor de lemn închise, văzură câte-va limbi de lumină.
—	Acolo ’l zise cu jumătate de glas Misâre aratând fereastra, o să dăm peste lup în culcuşu lui. Te vestesc, ţinete gata...
—	Avem fie-care câte un revolver.
—	Da... din fericire, câci puşca n’ar mal fi de folos.
Şi toţi trei îşi spânzurară puştele de umăr şi’şl scoaseră pedica de la revolvere.
Acum să ne Impărţim ; unu din noi să stea la pândă jos, cu revolveru în mâna, şi cu puşca alăturea ca să nu’l lese să fugă... In vreme ce ceia l’all doi se vor urca In casă.
—	Vreafi să’l văd în faţa, zise tinăru conte; mă voi urca singur, de vroiţi.
—	Ba nu, zise Jean-Baptist, care nu vroea, după cum făgăduise, să se despartă da ttnfru conte ; mă urc cu d-ta, vere... Domnu, care’i deprins cu pânda, va rămânea aice...
—	O I primesc, respunse Misâre, dar după ce’ţl pune mâna pe dtnsu, să faceţi semn, vrea să’l văd In viaţă... am o socoteala cu dînsu...
—	Ne-am înţeles... acum trebue să găsim mijlocul de a Intra.
Făcură împrejurul zidului; dând de o spărtura, ajutându-se unu pe altu, intrară In parc. Să îndreptară spre locuinţă ; uşa nu era închisă.
—	Vedeţi, zise Misâre cu jumătate glas ; e liniştit ; ce zice ? In Belgia am scăpat 1
—	StâI lângă uşa asta, zise tinăru conte cu acelaşi g as.
—	N.ci gândi De acolo, nu văd de cât uşa; me puri de straja aice. In laţ», şi celui întâi care esa din dreapta, din stânpa, sab prin mijloc fara să strige «eu sunt» li trimet puţin plumb în stomac ca pentru cină.
—	Ba nu, zise tinăru conte, ori-cine ar eşi, oprtşte’l, leaga’l... strigă, dacă nu eşti desiul tare. . dar nu ucide..* şi eu vreu să’i am pe acest om vib în mâna.
—	Am auzit, duceţi vă.
—	Tăcere, zise, Jean-Baptist. Eata-tnă, vere, trec eu întâi.
Intrară, şi Misâre se aşeza In umbră, deschizând urechile In patru, cu degetu pe tragacib puştel zicând :
—	Mai întâi li voi trimite un glonte sănătos... şi mă voi arunca pe dînsu In urma... Măsura cuminte e mama secu-ritaţei...
Gei doi urcară scara în vîrfu degetelor, luând Dine sama să nu dtştepie pe cel ce vroeab să’J ia pe neaşteptate.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
EPQGA — 31 AUGUST
va ating3 niminea de cucernicia sa. Din naşa din fina, copoii de impiegaţi vamali l'au mirosit, Intrebându-I de ce 'I-e burta umflată. El a răspuns că aşa II este felul. Păcfindu i-se perchisiţie s’a găsit la el 2 pachete tutun In potcap,
2	la subţiori, şi 2 băgate pe mânecile antereulul. Pentru această frumoasă faptă, pe prea cinstitu l’ati amendat cu 60 lei conflscându-i-se şi corpul delictului. Se zice că, el, preotul ar fl spus vameşului şi celor-l’alţl, că a fost sfătuit de d. controlor al casierii jud. Teleorman care este In Zimnicea acum, să aducă acel tutun, şi pentru că acesta este cumnat cu prea cinstitul protoe-reil al jud. Teleorman, el a fost silit să-l asculte.
De va fl aşa, rugăm să răspunză d. Pâsculescu, vameşul, care a fost la biroul vamal, când preotul Dragnea a luat bilet de permisie, să treacă în Bulgaria, cu care ocasie, a vorbit şi cu d. controlor, vechiul său cunoscut.
Osebit de acestea, preotul Dragnea se zice că prin persoane interpuse, ar fi antreprenorul oborului de gloabă, şi al axizulul din corn. Frumoasa, că ar fl, şi samsar pentru cumpărat producte în acea localitate, pentru care plăteşte patentă.
Gurele rele spun că acest cinstit preot este foarte devotat serviciilor lui Bacus, căci umblă !n tot d’auna indignat, săvârşind fapte puţin recomandabile.
Se mai spune că numitnl prea-sfAnt căzuse într’o aşa lene corporală când a eşit dintr’o cârciumă din Alexandria ca a fost nevoită poliţia se ’l puie Intr’o sanie, cu care transporta măcelărit porcii, ca se ’l ducă acasă.
Se laudă că n’are frică de niminea cât va trăi d. Oresti Fotino, şi cât va fl revisor bisericesc prea cinstitul pr. Marin Pantelimon care ’l este rudă.
Aceasta fiind-că şi păr. Dragnea nu de geaba pănă acum a esercitat nobila funcţiune de agent electoral colectivist.
Noi cerem dreptate autorităţilor corn-petinte de azî, ca se nu se zică că, şi actualul guvern protejază pe luceaferi colectivişti, care în mare parte sunt drojdielesocietăţii şi discipoli lui Bacus.
PRAHOVA
TJn primar stoir*
Am spus, zice Democratul din Plo-eştl, despre faptele unul primar: sbir, de la comuna UârmăneştI, anume Tâ-nase Popescu.
Administraţia, In loc să’l revoace îl protejează şi îl încurajează să'şl răs-bune In tot felul asupra locuitorilorcari au reclamat contra lui printr'un număr de 14 petiţiunl. El a mal bătut şi pe următorii locuitori :
Pe Tuclor George Măslină, a doua oara.
Pe Călin Niţă Bucică l’a bătut chiar In Primărie.
Pe Tudor Dumitru Telerez asemenea, pe timpul coptei.
Pe Gregore Dumitru Dima, cel care a rămas şi beteag din bâtâl şi în suferinţe, ne mal putând munci.
Chiar şi natarul primăriei—Lazăr Pe-trescu, n’a scăpat nebâtut de alţii, pe care ’l-a pus el. Pentru care, acesta a reclamat ministerului, fără Insă ca d. sub-prefect să facă mcî o simplă observaţie acestui om care a speriat lumea în comuna DârmăneştI.
Ar trebui că d. V ahuţi prefect al judeţului Prahova să ia măsuri serioase In contra acestui primar bătăuş. Revocând pe primarul Tânase Popescu d. Vlahuţi va face un act de dreptate şi credem ca’l va face.
PUTĂ A
Din liotiile lui Saveanu
Citim In «Frăţia» din Focşani : Tânărul Gavrilă Nicolae din comuna GăgeştI, care are fraţi pe Ion In etate de 10 ani. şi surori pe Eleana de 29 ani, Ioana de 24 ani, Anghelina de 20 ani şi Maria de 6 ani, după stărninţa d-lul N. Sâveanu, a fost declarat de consiliul de recrutaţie In şedinţa de la 22 Decembre 87, ca unic fiii, fără să se ba-seze pe nici un act, care ar fl putut denatura acest pur adevăr.
Acest act s’a făcut în scopul d’a se acorda numitului dreptul prevăzut la art. 29 din legea de recrutare, adică să remânâ la armata teritorială, ear nu se meargă la armata permanenta.
Faptul fiind pasibil de penalitatea prevăzută la art. 81 din legea de recrutare, II denunţăm parchetului pe care ’l rugam a pune In mişcare acţiunea pu blicâ.
serate tn ziarul «Lupta» supt vălul anonimului, tn contra d-lul sub-prefect al plâşil Argeş.—bar pentru că tot în Lupta» de la 24 curent, prin articolul intitulat «conflictul Kiriţescu-Râdulescu» Intre alte aiurări se susţine iară că, întru cât priveşte scoaterea acestui sub-prefect plasa întreagă ar dori-o; acest sfruntat neadevăr ne puse în positiuue, ca noi sub semnaţii cetăţeni din Curtea de Argeş în numele tutulor cetăţenilor onorabili al întregului oraş, şi în numele întregel plAşi chiar, cu al căror locuitori suntem zilnic în contact, să declarăm public-şi desfi-dem pe orl-cine a susţine pe faţă contrariul — câd. sub-prefect actual de şi n’ar avea trebuinţă de apărare fiind prea bine cunoscut, dar în faţa acestor neruşinate afirmări, pentru stabilirea adevărului şi în alte părţi, ne-am crezut datori a o spune, că d-sa este concetăţeanul nostru cel mal stimabil, demn şi capabil de a 0-cupa nu numai funcţiunea de sub-prefect, ci şi altele mal mari.
D-s« primind această funcţiune de subprefect a făcut abnegaţiune de amor proprio personal în vederea interesului general şi al convincţiunilorsale politice; fâcându-ne onoare de a avea un asemenea demn şi distins sub-prefect, iar de locuitorii plâşil considerat ca cel mal drept administrator şi părintele lor.
(Urmează un număr însemnat dc iscălituri.)
a-
0
O ÎNTÂMPINARE
DE LA. CURTEA DE ARGEŞ
N’am dat cea mal mică atenţiune, privind cudispreţul ce merită aserţiunile maliţioase oe de două ori i’afl mal văzut în
Aflăm că d. Theodor Ro3eti va dresa tuturor prefecţilor din ţară circulare prin care se desminţâ sgo-motele falşe de demisiune a cabinetului respândite intenţionat de colectivişti.
*
La grămada hoţiilor ingenioase săvârşite de colectivişti putem adăoga şi următoarea.
D. Aristomeni Fotino, care era însărcinat cu furniturile de la Eforie, când avea trebuinţă de paturi pentru spitale, nu făcea alt ceva decât vopsea paturi vechi, pe care le trecea ca noi pe contul Eforiei.
Hoţia aceasta care dura de ani la Eforie sefacea prin intermediul unui ovreiu anume Braunştein.
Parchetul cercetând, ar putea se descopere toate acestea.
X
Alaltăerî Sâmbătă s’a judecat de către consiliul de resboi al corpului al treilea din Galaţ', procesul sub-locot. Chinezii, acuzat de agitaţiuni socialiste printre ţărani.
Se ştie că sub-locotenentul Chinezu fusese condamnat de către consiliul de resboî din laşi, şi sentinţa fusese casata de către consiliul de revisie din Bucureşti.
D. Chinezu a fost apărat înaintea consiliului de resboiu din Galaţi, de d. C. Ressu şi de doi ofiţeri.
După o strălucită apărare făcută de d. Constantin llessu, Consiliul a achitat pe sub-locotenentul Chinezu.
X
Se vorbeşte că la examenul căpitanilor aspiranţi la gradul de maior, s’ar fi petrecut lucruri nu tocmai corect0, şi că regulamentul ce există în această privinţă a fost violat. Se afirmă că contrariu disposiţiunilor precise ale acestui regulament, care care ca căpitanii se fie interogaţi a-supra chestiunilor ce le vor cădea, prin sorţ, candidaţii au fost interogaţi dupe bunul plac al comisiunei.
Dacă lucrurile s’au petrecut aşa, comisiunea pare a fi uitat că prin a-ceastă călcare a regulamentului se expune a vedea anulat examenul ţinut
X
D. Msiorescu, ministrul cultelor a fost Duminecă la Ploeşti spre a cerceta însuşi reclamaţiunea ce primise la minister în cursul septemâ-nei trecute pentru facerea unui zid în sala liceului d’acolo.
D M âorescu de la gara Ploeşti a mers direct la liceu, unde aluat cunoştinţa de toate actele aflate la dosar şi prin care se constată că localul liceului este proprietatea comunei şi ast-fel lasă la facultatea primăriei d'a mănţine sau a dărâma a-cel zid.
X
Colegiul III electoral pentru consilierii judeţului Nsamţu este convocat a se întruni în ziua de 2 Octombrie spre a alpge doui consilieri în locul vacanţelor rămase în consiliu prin demisionarea d-lui Teodor I. Paşcariu şi alegerea d-lui Costache V. Andrei ca membru în consiliul comunal al oraşului Piatra.
X
Sătenii din comuna Mâlini-Gâineşli care face par'e din Domeniul Coroanei au a-drrsat Regelui următoarea telegramă:
Mulţimea locuitorilor din Malini-Gs ine şti şi împrejurimi care am a-sistat la sfinţirea Bisericei din Câineşti făcută cu cheltuiala Majestâţel Voastre, pătrunsă de bine-facerile pe care ni le oferiţi cu o mână părintească aşa de darnică, nu se pot despărţi de aci fără a Vă ruga umili se primiţi espresiunea sentimentelor
lor de recunoştinţă şi nemărginit
devotament.
Sie trăiţi Majestale;. Voastră.
Se trăiască M 'jestulea Sa Regine,
(ss) P. Gavrilă, Pooescu Dumitru, C. Ger-manarin, P. Creţu, V. Lovinescu, D. Buzdugan, G. Senţereanu, P. Dumitru, Vasi-lovicl Serafim lonesou, I. Stupeanu, N. Cârlănescu, N. Teodorescu; şi alte multe semnături.
X
D. Gostică R du, invalidat de către ministerul de interne, a fost reales a-l’alta-ierî ca consilier comunal din Bacău, cu 200 voturi din 230 votanţi.
S’a zis că d. Gostică R'1 du, e colectivist. Acei care susţin aceasta, se în-şalâ. D. Radu a fost una din principalele victimă a colectiviştilor din Bacău.
X
Comitetul naţional gSsind necesar a publica toate documentele ce tind a lămuri opiniunea publică în restiunei participerei României la Esposiţiunea Universală de la Paris, aduce la cunoştinţa tuturor, următoarea scrisoare adresată Prinţului Bibescu, de către d. director general al Esposiţiunel, d. Berger.
pentru Comitelui National Preşedinte (ss) G. liibescu
Paris, 26 August 1888
Principe
Mi-aţI făcut onoarea să mă întrebaţi, care sunt, tn genera], atribuţiunile şi drepturile Comisarilor Generali străini. Mă grăbesc a vă răspunde, spunăndu-vă că, administraţiunea franceză a Esposiţiunel are obiceiul şi datoria de a se adresa comisarilor pentru tot. ce atinge, in toate privinţele, organisaţia secţiunel naţionale, îu capul cărora aceştia sunt pus!, ca a-genţl executivi, întăriţi cu puterile Comitetului Naţional.
Deci cu D-trâ, care, dupe cele din urmă comunicări ce am primit de la ministerul afacerilor străine, a’ţl fost hotărît ca comisar general a României, voiţi avea a corespunde esclusiv pentru tot ce priveşte participarea acestei ţări. De-o-potrivâ tot D-v. vă voiQ cere mal târziii, ca în unire cu Comitetul Naţional se bine-voRl a ne hotărî persoanele care vor putea face parte din juriul internaţional pentru recompense.
Am avut onoarea să vă spun că priimi-sem o scrisoare de la d. Butculescu, şi vid să răspund acelei scrisori, rugând pe stimabilul D-v. compatriot să se adreseze la D v. pentru tot ce priveşte Esposiţia, şi în special în privinţa locurilor ce trebueso păstrate pentru asociaţiunile pe care le represintâ d. Butculescu.
Bine-voiţ' Principe, a priimi asigurarea înaltei mele consid raţiuni.
Directorul general (ss) G. Berger.
Prinţului G. Bibescu. comisar generat al Românii
X
Regimentul al 6 de dorobanţi din capitală a sosit erî seara în tabăra de la Blejoiu de lângă Ploeşti unde va manevra împreună cu al 7 lea de dorobanţi din Prahova, formând o brig»da sub comanda d-lui colonel Şişman.
X
Suntem rugaţi a publica cele ce urmează :
Asociaţiunea generală a studenţilor Universitari români secţia Bu-reştî, face cunoscut că înscrierile pentru congres care se va ţine anul acesta la Piatra 6 Septembre, se vor începe în ziua de 31 August şi vor dura până la 4 Septembre inclusiv. Ele se vor face în sala Facultăţi de Medicină (Universitate) între orele 5—7 seara. Taxa înscriere! va fi ca de ordinar 6 lei de persoană.
X
Mâine consiliul comunal va ţine o şedinţă publică.
Sunt la ordinea zilei următoarele cestiuni:
Numirea unui arhitect în consiliul tehnic;
Gestiunea eonstrucţiuneî localului leg-ţiuneî ruseşti;
Gestiunea plâţeî primului vârse-mînt din împrumutul contractat cu Dresdner-Banek şi plata către Banca Naţională a sumei datorită ;
D. comptabil cu tabloul de amortisment al împrumutului de 13 milioane contractatcu Drf sdner-Banek;
Resultatele diferitelor lioitaţiuni ce s’a ţinut ;
D. inginer şef cu proectele de a-liniere ale stradelor ; Bulevardul, U-siuei de gaz partea I, Precupeţii noi şi Cortul, Aureliu, Lyre\ Stindardului, Fetei, Laptelui şi Puţu de Piatră ;
Mai mulţi S8 roagă ca alinierea stradei Puţu de Piatră să rămână cura este actualmente ;
Cestiunea relativă la ordonanţele Primăriei care nu se eseoutâ de căruţaşi care transpoartâ pământ, var, etc. şi care conţinut se risipeşte pe strade, cum şi propunerea pentru controlul comunei asupra sergenţilor şi ca administrarea biuroului de servitori să fie dat comunei.
ofiţer ale ordinului Frantz Joseph.
X
In numărul demdinc termindndu se romanul pe care l’am tradus în foiţa noastră, vom începe a publica una din cele mai interesante opere a ilustrului scriitor englez Walter Scott. intitulată : Logodiţii sau Conet bilul de Chester, roman istoric a cărui acţiune să desfăşură pe timpul Cruciatelor.
X
A apărut în Botoşani un nod ziar liberal conservator intitulat Sentinela.
Urâm mult succes noului confrate.
ULTIMA ORA
\(.| VI IA IIA VAS
Sâmbătă 20 August a încetat din viaţă Grigorie G. B°nges'u fost preşedinte al Curţii de apel din Craiova.
Comunicăm această tristă ştire publicului care cunoştea pe regretatul d. Bengescu.
X
S’a acordat d lui Tr. Djuvara a-gent diplomatic şi consul general al României la Sofia, autorisaţiunea de a primi şi purta insjmnele de mare
www.dacoromanica.ro
Petersburg, 8 Septembrie.
Ţarul şi Ţarinaah sosit la Elisabetgrad.
Li s’a făcut o mare ovaţiune.
Paris, 8 Septembrie. Escadra germană a sosit în golful Jouan.
Atena, 8 Septembrie. Torpilorii italieni ah sosit în faţa Pireu-lul. Restul escadrei este aşteptat. Corăbiile italeue au avut o primire foarte rece în toate porturile Greciei.
Atena, 8 Septembrie. Guvernul grec a prescris un dolih de trei zile, cu ocasia morţii d-lul Lombardos ministru de interne.
Sofia, 8 Septembrie.
D. Darnici agent diplomatic a Serbiei, a asistat erl la balul palatului.
Sofia, 8 Septembrie. Ştirile ziarelor care spun că din ordinul d-lul Stambu off, mal mulţi deputaţi ar fi fost arestaţi, sunt cu totul falşe.
Petersburg, 9 Septembrie. Gazeta de Moscova zice că nici o învoială asupra vre-unel cestiuni nu s’a încheiat la PeUrhof. D. Ilerbertde Bismarck făgăduise numai să sprijinească; în oare-care limite reclamaţiunile Rusiei în privinţa Bulga-giel, dar de atunci,Germania a declarat că nu poate să întrebuinţeze nici o presiune asupra Austriei.
Berlin,9 Septembrie. Gazeta Germaniei de Nord desminte că publicarea testamentului lui Frederic al III-lea se va face în curând.
Post zice din parte ’I, că testamentul luî Frederic nu există.
Berlin, 9 Septembrie. Gazeta Germanieide /Vorrfdeclară cu totul neîntemeiată ştirea relativă la apropiata numire a unul noh ministru de comerţ, care ar avea de scop să descarce pe principele de Bismarck de această funcţiune.
Viena, 9 Septembrie. Corespondenta Politica constată, după cererea telegrafică a d-lul Piroşanaţ, care lucrează ca representant al reginei Nata-lia, că textul publicat pân’acum ca fiind acela al documentului remis de regina Na-talia Consistoriulul din Belgrad, e cu totul inexact. Acest document va fi publicat la timpul dorit.
Berlin, 9 Septembrie. Monitorul Armatei publică o ordonanţă imperială relativă la ediţiunea noului regulament pentru exerciţiile infanteriei făcut după jndicaţiunile împăratului Frederic.
Ordonanţa zice că nonl regulament, tre-bue să lărgească instrucţiunea pentru trebuinţele luptei, menţinând tn acelaş timp vechia ordine în disciplină.
Împăratul ordonă menţinerea riguroasă a prescripţiunilor regulamentului. El va pedepsi or-ce abus prin licenţiare.
Const&utinopol, 9 Septembre. ViaVarna.—înaintea semnăturii definitive a convenţiunil Suezulut, Poarta va propune puterilor să semneze un protocol separat ce se va anexa la conventiune care constată şi reînoeşte drepturile Porţii asupra posesiunilor sale de pe coasta occidentală a mării Roşie, adică care da o adevărată interpretare articolului zece a convenţiunil Suezulut, aşa de straniii travestită de d. Crispi. Se crede în general că Italia va refusa să semneze acest protocol.
Constantinopol 9 Septembre.
Via Varna—«Figaro» e oprit în Turcia, pentru articolul săh asupra cheltuelilor Sultanului.
Paris, 10 Septembrie. Figaro asigură că comandantul Renard a descoperit în sfârşit motorul care permite să se cârmuească baloanele.
Borna, 10 Septembrie.
D. Elena sub-secretar de Stat, a rostit la Arangi un discurs care constată că provocarea la ruperea negociârilor comerciale cu Francia n’a pornit de la Italia şi care demonstrâ că răspunderea întreagă e a Franci el,
Paris, 10 Septembrie. Ştirile din Afganistan anunţă că rescu-laţ’il înaintează asupra Kabulului. Circulă ştirea că Emirul e foarte bolnav.
Viena, 10 Septemhrie. Principele de Galles a sosit dimineaţă. El a primit la 11 ore visita împăratului şi la ameazâ acea a Arhiducelui Rudolf.
Principele s’a dus la unu, îmbrăcat cu uniforma regimentului seh austriac, la palatul imperial spre a mulţumi impera-tulul pentru numirea sa ca şef de regiment, apoi a înapoiat visita Arhiducelui Rudolf şi comitelui Kalnoky.
El va pleca mâne seară cu imperatul la Belovar, unde va asista la marile manevre.
Viena, 10 Septembre. împăratul Wilhelm va sosi la Viena la 4
Octombre şi va descinde la Castelu-Schoan-brunn.
Paris, 10 Septembre.
D-niî Carnot şi Floquet ah plecat în Nor-mandia. Li s’a făcut ovaţiunt.
Sofia, 10 Seotembre.
Principele pleacă la Bazardjik. El va merge în urmă să ia parte la marele manevre de la Iktiman.
Londra, 10 Septembre.
«Daily-News semnalând recenta plecare a unor emigraţi bulgari din Odesa la Bucureşti, crede că el se supun probabil unul cuvînt de ordin al şefilor revoluţionari.
Paris, 10 Septembre.
Asasinul Schumachera fost executat dimineaţă. El a arătat un mare curagiO.
Madrid, 10 Septembre.
Mal multe furtuni ah pustiit mal multe punte din Spania. Se semnalează mari nenorociri.'
Sofia, 10 Septembre.
Guvernul a autorizat convocarea sfântului Sinod care n’a fost întrunit de doi ani.
Şedinţele vor începe la 13 Septembre.
George, Sevasta Zănescu, George, Elena Gbika, George, Elisa, Alexandru şi Constantin Zănescu au durerea a a-nunţa perderea scumpului lor frate, cumnat, ginere şi părinte
ALEXANDRU ZĂNESCU
Locot,-Colonel, în etate de 41 ant
încetat din viaţă Luni 29 August curent la 5 ore p. m., şi vă roagă a asista la ceremonia funebră, ce va avea loc la domicilii! decedatului Strada Scaunele No. 52, Mercur! 31 August la ora 1 p. m. de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodă (Belu).
Rudele, prietenii şi cunoscuţii care nu vor fi priimit bilet, vor considera a-ceasta ca invitaţie.
I’IIIIUIIH COMEI BUCUREŞTI
PUBLICAŢIE
Se aduce la cunoştinţa d-lor deten-tori ai Obligaţiunelor Comunale 5 0/0 emisiunea /884, că tragerea 8 a se va face în ziua de 1/13 Septembre a. c. la ora 2 p. m. în sala Consiliului comunal.
p. Primar, N. Vrableseu
No. 32,523.	1888 August 27.
nC INPUIDIAT de la Sf. Dumitru Ut I nun I m H I în centrul oraşului un mare apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grădină, instalaţiune de apă şi apă şi de gaz. A se adresa la d. I. M Fermo bancher, No. 27 Strada Lipscani.	(920)
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
ELENA D. PANKU
40 -CALEA VACAllESTI — 46
Direcţiunea are onoare a face cunoscut cursul primar se va începe la 16 August şi cel secundar la 1 Septembre.
Inveţemântul coprinde o clasă preparatoare, patru clase primare şi două clase secundare.
Limbele franceză şi germană, lucrul de mână, desemnul şi musica vocală, sunt obligatorii.
Limbele italiană şi engleză, pianul dan-ţul şi gimnastica, sunt facultative.
Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe de la etatea de 5 ani în sus.
Informaţii pentru condiţiunile de admitere se pot lua la institut, în toate zilele de la ora 8—11 a. m. şi de la 2—6 p. m.
(891)_______________________________
I\STITLTILN01DED0M\IS0AKE
26, BUCUREŞTI, STRADA PR:NI AMAREI, 26
Cursurile se deschid la 1 Septembre 1888 Invăţămtntul coprinde: o clasă prepara-toară, pentru clase primare, cinci clase secundare, patru clase gimnasiale şi trei clase liceale; limba franceză, germană, en-leză şi italiana; caligrafia, desenul, lucrul e mână ; pictura, piano, musica vocală, gimnastica şi danţul.
Se primesc eleve interne, semi-inteme şi esterne, de la vîrsta de cinci ani în sus.
Condiţiunile de admitere se pot avea la Institut, şi se trimet prin postă, după cerere.
Pentru elevele care voesc a’şl face stu-diele secondare numai înlimhl străine, se face un curs separat de partea literară, în limba franceză şi germană.
Profesoare:
Interne. —D-neleEmon şi Gărard; d-rele Reich, Moes,|Orghidan,Happach,Ciculescu, Legendre, Aritonovitz, Scammon, Andrei, Spiro, Grecescu, Boga, Marchand şi Rumpf.
Externe. — D-nele Drouin, Sihleanu şi Averescu-Caligares; d-rele Russel, Dam-beanu, Manoel, Valeanu şi Falciolla. Profesori:
Părint. Musceleanu, d-nil Marinescu, Slă-nescu, Pradaţianu, Vlahuţă, Nanu, d-ril Stefânascu, Georgean, St. Sihleanu, Găvă-nesen, Dumitr"scu, Roland,Lacoix, Zamli-rolu, Smidt, Moceanu, Henţia, Vacbman, Fraţii Gbebauer, Voreas, Carini (Canto)
818
INSTITUTUL SCHEVITZ
STB. SCAUNELE SI
CURSURILE PRIMARE SI SECUNDARE VOR REÎNCEPE LA 1/13 SEPTEMBRE.	786
INSTITUTOL FIUNCOIS
Calea Plevneî, No. 104
Cursurile primare şi secundare vor reîncepe la i Septembre.	(886.
4
EPOCA - Si AUGUST
>■«■1— I IUI	4
CASA 13K SCHIMB
Gi3
I. M. FERM O
Slrndu Lipscani, IVo. 27
Cutapera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Gur s u 1 B ucu r eşti
30 August 1888
IM DE VENME
C\SFLE C*'t' ^lraC*a ^osctl* ^0• 18, Sub. Staicu
(ui moderat.
din causa de strSmutare la ţara. Pre-
m DE IMlIililVT

6 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0,0 Oblig, do Stat 6 0/0 Oblig de st. drum de for
6	o/O Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. rurale
6	0/0 Scrie. func. urbane
7	o/0 Scris func urbano
5	OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
6	0/q Împrumutul comunal Oblig. Casei pena (leilOdob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacta-România»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă
Cump. Vend. <•6 3/4 07 1/4
96	1/2 97
99	1/2 100
1
107 12 108
97	1/2 98 106 3/4 1071/4
100	101
94 1/2 95 1/4
CASA DOliKICEAM
din Câmpina cu grădină mare şi pomi roditori, asemenea şi un loc cu două faţade cu o prăvălie.
Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unire! t. 752
UN SALON MOBILAT
A se adresa la proprietar acolo.
84
86
539
45
1050
230
23)
80
3'4
3/4
208
3,4
1,2
85 1 2 81 1/4 245 52
1055 235 235 90 : 1 15 1 15 ,209
ClSELE CU LOCUL LOR
Str. Biserica Amzel No. io.
A se adresa Strada Polonă No
din Str. Clemenţei şt, şi locul din
INSTITUTUL
HELIADE-RADULESCU
Este instalat in localitatea eea mai senatoasa din Capitala, in vasta gradina Ileliade. Studiele se fac dupe programele seoalelor publice. Aci suni 4 clase primare si 3 liceale, si n lle-care an se mai adaoga clase superioare liceale. Preparatiuni peulru şcoala militarii. Cursurile incep la 1 Seplembr*. 907.
UN BUN DESEMNATOR
COMPTABIL SI CALIGRAF
Cauta o ocupaţiune chiar în serviciu privat sau la moşie.
Să bucură de bune antecedente.
Cala a’şl trimite certificatele la cerere administraţii ziarului sub iniţialele 1. M.
VII I M TIII'l) £l|Vl|l siluatăincea malfru-VILA Ltlllllill Dl.YllA moasâposiţie,camere mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti. ___________________
VILA NUMITA BEATRICE Kt
vara este de inchiri&t, situata la lilaret Str. Viilor No 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43.________
Otttt i cu grădină situată laFilarot.este V lLn. de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele Intre 4 şi 5 ore dupe amiază	783
niurnr mobilate şi nemobilate de în-Ufllu£lV£ ctiinat cu luna în Calea Victoriei No. 81.
Casa'din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839)
DE ÎNCHIRIAT
nc INfUIQINT Casele situate In Calea Plevnei, 12, Ut IULnlnlH I compuse din 15 odăi pentru sla-pStii, patru odăi pentru servitori, grajd, şopron, doue pivnitze, curte, curte pentru paseri si gradina. [899]
MOŞII DE ARE\D\T
DE VElAltE MOŞIA STAăESTIS£
situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fânoţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău-Moineştl, lângă fabricile de gaz.
Doritorii se vor adresa ia d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776
nouă hectare vie şi obratie si-llU \IUi tuate pe dealul Oltului alaiuri cu via Golescu de la Drâgaşanl.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
de la Sf. Gheorghe 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii să se adreseze Strada Diaconeselor, 4.	I. N. Alexandrescu.
HI? ilIIMlU de la 23 Aprilie 1889 moşia Uil /lIlL llJ.ll Lalosul şi DobricenI din Judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani.
DE ARENDAT
MOŞIA MMHIOIA proprietatea d-1 Va-
sile Mislescu, se vinde de veci cu condiţiunl foarte avantagioase. întinderea 1225 pogoane. Pământ bun, acarete şi gara pe moşie.
A se adresa pentru condiţiunl la d-nul avocat din Târgu-Jiulul: GlieorgUo Stoiccucu. (879)
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
JVo. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, tn facia noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Mernănia)
Bucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 30 August 1888
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv rur.] „	C. F. li.
Municipale Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 6 %	„	11	v
„	,, urbane
Obi. Serbestl cu prime lm/ cu prime Buc- (40 lei] Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losuri Banilica bombau Act. Dacia-România ,, Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote Irancese ,,	italian#
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
laşi
Cump. Vinde
96 3/4
96 100
87
485
107 y,
97
9414
45 48
46 17
80
408
144
100
9»X
480
97 K
97
100X
87 y, 446 108
98	'A 107
101
96)4
66)4
78
no
31
48
40
1 10 410 146 100)4 100 480
X
X
X
:x@X:
X
X
CASA DE SANATATE
Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti
Din nou reorganisatăşi arangîată în modul cel mai complect, având angagiaţl pe cel mal distinşi medici din Capitală, casa este pusa In plăcuta posiţiune de a ca bolnavilor, cea mal deosebita îngrijire.
Primeşte în căutare bolnavi afectaţi' de ori ce maladie;
Se naate esecuta orl-ce operaţie;
Se fac consultaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie.
Se dau consultaţiunl în toate zilele între orele 12—6 p. m. de că re d-nul Dr Drugescu, care se află tn permaneulâ în institut.
O moaşă fostă internă lainst tuiul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boalrlor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte în institut.
Aici se mal allâ un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru hydoterapie. (908)_______________ Director, V. Lănţcscu
X®
X
X
X
II
X
X

MARE DEPOSIT
DE
LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢII
St GRINZI DE FER
imcuniBnBHraa
= LEMNE PENTRU FOC =
M. L. MANOACH
No. 153 — Calea Grivitei ~ No. 153
Staţiunea Tramvaiului	7M
iX*X=
GIMNASIUL PARTICOLAR
2/2 S7>,
Internat. Cursuri preparatorii peutru scoaiele secundare
Autorisate prin înalt decret al Ministerului Cultelor si Instrucţiuni, din 8 Aprilie 1885 No. 5103.
GEBAZ Iaoominiplatz No. 16.
PROGRAME GRATIS SI FRAACO
RORVIZ DE REPAT
iii.G'i nu ; i::ivaie-i--i * n.i.11
CEL MAI CURAT ALCALIC-ACID
Dupe părerea autorităţilor compeente apa minerala de «Itâpat» in-trece prin compositiunea ei fericita precum si in urma conţinutului 'extraordinar de acid-caroonic nu numai toate isvoarele minerale de felul ei din Austro-Ungaria, ci şi multe altele din ten străine, recunoscute în urma e/eclului lor minunai de cura ca cele mal renumite.
Apa minerală de «Kepat» Introdusă numai de vr’o câte-va luni, deja s'a dovedit ca medicament escelent în contra conturbarilor de mistuire, în contra stareţ catarhalice ale stomacului si ale organelor respiratoare, în contra starei catarhalo-chronice ale besicei, in contra nefraigielor (mala-dielor rinichilor), in contra afetiunei reumatismale-chronice articulare si musculare, în contra convutsiunilor chronice ale inimei, în contra migrenei (durerea unei părţi a capului), în contra neruositatei aşa numitei s/aăi-ciunei iritabile la ipocondrie si isterie,' este un elicaciit remediu salvator la slăbiciune şi impotenţa intestinelor şi favorisează secreţiunea materiilor maladtoase prin iritarea, îndemnarea, animarea organelor celor maiimportaute de secreţiune în corp. Un efect admirabil exercitează la secreţiunea udatului, pe care o sporeşte, şi are prin urmare valoarea diureticei celei mal minunate.
Ca borviz, adicâ băut cu vin s’a introdus de clasele cele mat distinse, care o beau cu plăcere şi o apreciază fiind un eminent alcalin-acid rece ( «j» 7 .4° C.) şi tu urma gustului său plăcut si susţinui piscând pe Limba este o minunata băutura răcoritoare. In urma efectului blând ale sărurilor sale se poate bea zimţe farâa impune vr'o esenţială schimbare adietel.
Amestecata cu vinuri acrişoare şi cu ceva zahar formează un adevărat vin de şampanie, cu zeama de smeurâ sad lămâiă şi ceva zahăr dă o limonada prea plăcută şi musoasâ.
«Uorvizul de u^pat» se găseşte în Bucureşti la dd. Gustav Rietz la «Steagul Alb», Strada Oarol No. 60 precum şi ia magazinuriie cu ape minerale.
Pentru respândirea acestei minunate ape s'a luat măsuri d'a fi pusă în vânzare tot-d’a-una proaspăta şi cu preţurile cele mal scăzute.
300,000 FRANCI
Sunt de câştigat într’o zi, cumpărând bilete d’ale
IUDEI LOTERII TOCEŞTI
A 112 OARA VA AVEA IOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SEPTEMBRE 1888
Plata câştigurilor este garantată de GUVERNUL IH1PERAIL OTOMAN
TABLOUL CÂŞTIGURILOR : i câştig principal de 500,000 fr. 31)0,«OO fr.
1	câştig de .... 2) ,000 fr. 23,000 fr.
2	câştiguri de . . . 10,000 fr. 20,000 fr.
6 câştiguri de . .	.	2,000	fr.	12,000	fr.
12 câştiguri de . .	.	1,250	fr.	15,000	fr.
28 câştiguri de . .	.	1,000	fr.	281,000	fr.
500 câştiguri de . .	.	400	fr.	200,000	fr.
550 câştiguri Total 600,000 f \
PREŢUL BILETELOR:
1
5
25
IOO
bilet
bile.,e
bilete
bilete
5 fr. 24 fr. ttS fr. 405 fr.
ftt
INSTIT U TUL_ FROHLI CH
Pensionat de Domnişoare cu opt clase. Studii supererioare. Certificatele recunoscute de Stătu.
Viena I., Weihburggasse 18, scara I, elagiul 2.
Orele de consultaţiunl cu începere de astă-zl de la 10 până la 4 ore, afară de Dumineci şi sărbători.
Deschiderea noului an şcolar, la 1 Octombre.
A.
(889)
Depositul general de export G. Giesel
Braşov (Transilvania)
Listele oficiale vor fi trimise franco îndreptate dupe tragere, fie-cărul cumpărător.
B.
Or-ce câştigător va fi avisat prin depeşe chiar în ziua tragerel.
C.
Tragerea va avea loc la Constantinopol, la Palatul imperial de Monnaies.
I>.
Pentru primirea biletelor, trebue să se adreseze banii prin mandat postai (che-que) la
Directorul coniptuarului comercial
557 grandes rue de Teke 557
A apărut:
MANUALUL DE POETICA ROMANA
DE D-NU
)0\EMIT-GI O ,\
Depositul central ia librăria Socecii et C-ie.
APA DEDINTI
A LUI
K O T H E
de un renume universal, depărtează imediat orl-ce durere de dinţi precum şi mirosul urât ai gurel şi este remediul cel mal eficace pentru conservarea dinţilor.
Singurul deposit pentru România.
AUX QUATRESAISONS
CALEA VICTORIEI 72
proprietar: MAX BEHRElVDT
Prin decisiunea Ministerului Instrucţiune! Publice No. 8,220 din 6 Iulie 1888 s’a reaprobat ca carte didactică ediţiunea V din
GEOMETRIA ELEMENTARA
pentru usul seoalelor de ambele secse de d-n
N. CAPELLEANU
Profesore la Liceul din Ploeştl.
Acest uvragifl se găseşte In editura Librăriei G. Cârjean.
Furnisor al Curtzl Regale.
904
DOCTORUL SALTER
MEDIC ŞI CHIRLRG De In Facultatea de medicina din Viena
Specialist în bonlele Sjphilitlce
pe care le trateaza tntr’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiunidela71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţise primesc bolnavi in pensiune.
814
EPITROPIA
BISERICII KRETZLLESCL
La 16 Septembre viitor, se va tzine licitatzie pentru facerea din nou a învelitoarei bi-sericei din comuna Kreizu-iesti, în apropiere de gara Buftea.
Licitazia va începe la 2 ore p. m. în cancelaria Eforii din curtea Bisericii Kretzulescu.
No. 915.
BICYCLES SI TRICYCLES
TUB LOVIM! MACIlINIlfP C” L™
CAPITAL FRANCI 1,500,000
905
Furnisorii M. M. L. L. Imperatul Rusiei împărătesei Austriei Sultanului din Maroc Regelui din Siam Printzului de Walles.
PREMIU I
Paris, l.onrion,
Wien, Livcrpool,
Manchesler,
Sytlney, Binning-
linm, >1 ei bour ne ele. ele.
AGENTURA GENERALA SI DEPOSIT W. STAADECKER, BUCUREŞTI, STRADA SMARDAN 8,
!&Uti
Curs de limba franceza pentru CI. I jimnasială, dupe programul ministerial. Citire etimologia, exerciţii şi recitaţiunl) de L. Ldvâque, licenţiat In litere, profesor de literatura franceză la şcoala no mala de Institutori, la AsiIul «Elena Doamnă» etc. Carte aorobata de Ministerul instruc-tziunei publice, apărută acuma în edifiu-nea Librăriei Ig. Haiman, Bucureşti, în volum în 8° de 234 pagine, preţul 2 iei 50 b.
A apărut de sub tipar şi se află de vânzare Ia toate librârile:
ETIMOLOGIA LIMBEI FRANCEZE
pentru usul seoalelor secundare de d. I. Maurer, profesor. — Preţul 1 led.
Curs prac’ic de Gramatica limbei române Ediţiunea II pentru usul seoalelor secundare de Pana profesor, precum si Aritmetica de M. Leon pentru scoaiele pr.mare de ambe sexele.
Se află de vânzare la d-nu G. M. Barbu, precum şi la Librăriile SocecG et Comp. şi Fraţii Ioniţiu.
mit
PE MALUL
MAREI - NEGRE
PE MALUL
MAREI - NEGRE
HOTEL CAROLI
STAGIUNEA BĂILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate înlesnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către
Girantul hotelului B. JtiHIS. (830)	liotei Carol I, Constantza.
CASA DE SCHIMB
I0NESCU & MARCU
Strada Lipscani Alo. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de .30 August
VALORI
Renta rom. perpe. 1875 69 Renta rom. amorti.sab. 69 Renta rom. rur. conv. 69 Oblig, de stal C. F. R.G9 idem idem 59 Împrumut Stern 1864	79
Imnrum.Openheim 1866 8Şt Aglo
Împrumut de urase
lrapr. oraş. Bucur. 595 idem din 1884 &9( Im.or.Buc.cu prhnelozfr. 4(
Valori diverse
Creditul lonciar rural 7' idem idem 6) Cred. func. ur. din Buc-7' idem idem 6‘ idem idem 5* Cred. func. ur. din laşi 5). Obl.cas. pensiun. fr.300 ii
Tipografia Ziarului,, Epooa"
Scadenta	Târg lib.
cupoanelor	curs med.
1 Ap. 1 Oct.	9G 3/4
l Ap. 1 oct. 1 Mai 1 Noem.	97 100#
l lan. l Iulie	
Idem	
1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie	4
i lan. 1 Iulie l Mai 1 Noem,	87 H
	60
1 Iau. 1 Iulie	107 3/4
idem	97
Idem	107
Idem	104
Idem	95
Idom	86
1 Mai 1 Noem.	435
irTfkiirrimnftianM
LA ORAŞUL VIENA
A LAVILLE DEVIENNE
vis-d-vis de Lib. Socee
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnntate «I soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, oamasi si ismene de lâna după Mstrninl profesoralul Dr. G. .Inrgrr. Gulere si manşete de oianda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronsouri complecte pentru Htiantatl, Layettes ni Tronnonri pentru copil. Tronsoari pentru pensionate, oteluri al reNtanrantnrl.
Avem onoare a informa pe clientela noaâtra ca a apărut CATALOGU NOBTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CU1 VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALF.A VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-A-vis de librăria Sooeo
535
www.dacoromanica.ro
Girant responsabil V. P. Gbeorghlu