ANUL HI No. 828. A DOUA EDITIUNE _ IţUMlNECÂ, 28 AUGUST (9 SEPTEMBRE) 1888 NUMERUL (5 B4N| NUMERUL ABOXAMENTELE ÎNCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'A-UNA ÎNAINTE In Bacuresci: La casa Administraţiunei. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In strclnetate: La toate ot'dciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL U) HAM NUMERUL AXLXCIUR1LE DIN ROMANIA SE PRIM ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paria: Agcnce llavus. Place de la Bourse, 8 AnunciurI pe paR. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 let linia. LA PARIS: se gâsestejurnalul cu 15 cont. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-maln, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI BEDACŢIUNEA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DMIN1S TRA ŢI UNEA No. 3,— l’iatza Episcopiei,—No. 3 No. 3.— Platza Episcopiei.— No. 3 ■BHnmnHMnnn MIRE OKU CAMPANIA DE MINCIUNI egalitatea înaintea legii TRONUL IN PRIMEJDIE MEHADIA DIN RJMNICU-SARAT DRAMELE PADUREI MARE OM! Nimic nu se face şi nimic nu se se desface mai repede de cât reputaţia unui om. Când, graţie sprijinului şi abne-gaţiunei răposatului C. A. Rosetti, a răsărit soarele politic al d-lui Ion Brătianu, toată colectivitatea îl privea cu gura căscată şi n’avea de câte ori vorbea de dânsul, de cât un cântec : «Mare om /» Unzîmbet, o încruntăture, o vorbă ca toate vorbele, o glumă de nimic, însemnau cugetările adânci, combinaţiile de Stat, ale marelui şi u-nicului organisator al României. Spre exemplu, d-nu Ion Brătianu pleca Sâmbăta la Florica: o ceată de colectivişti îl înconjura la gară. înainte de a se urca în vagon, d-nu Brătianu zicea: «Să ne vedem sănătoşi». îndată toată colectivitatea rămânea uimită şi căuta adevăratul sens al acestui «se ne vedem sănătoşi». O fi semn de răsboiu, o fi semn de pace? O fi vre-oschimbare în cabinet, vre-o călătorie în străinătate, vre-o întrevedere cu Bismarck? Ceva trebuea să fie, căci nu putea înţelege colectivitatea ca Vizirul să fi rostit un: «să ne vedem sănătoşi» aşa de dorul lelei, fără nici un sens ascuns. Acest gângav politic putea se gâu-găveascâ discursurile cele mai ridicole, putea să facă gugumanii peste gugumanii, şi colectivitatea îl admira. Mare om! Ei, cine ştie ce a voit el să înţeleagă când a spus că nu e fum fără foc 1 Actele cele mai obicinuite ale vie-ţeî omului, se preschimbau la d. I. Brătianu in evenimente politice. Un strănutat în timpul unui discurs, o scărpinătură în barbă, o ştersătură la nas, o mâncărime în palmă,însemnau pentru colectivitate— când era în joc : nasul, barba sau palma vizirului — o mare preschimbare in politica generală. Apoi, într’o bună dimineaţă, marele om a căzut de la putere, lăsând Încurcate toate pronosticurile colee-tivităţe', şi pe cât îl văzuse toţi de mare, pe atât bau văzut de mic. Strănuta şi el bietul om ca toţi oamenii, să scărpina ca toţi oamenii, ba era chiar mult mai prost de cât toţi oamenii. El caredoui-spre-zece ani trăise a-mestecat cu împăratul Rusiei şi principele de Bismarck, cu Frantz Iosef şi ducele Nicolae, într’un cuvânt cu toate capetele Încoronate şi cu toată lumea diplomatică; el care trebuia să ştie cum e ţinut se lucreze un a-deverat om politic, un şef de partid, îşi încunună retragerea de la putere printr’un act de o neghiobie neer-tată : Iscăli faimosul Apel către {ară, care nu era de cât un apel la arme contra Rusie'. Şi de atunci, toţi acei care au zis vorbind despre d l. Iou Brătianu : «Mare om 1» se întreabă cefei de mare om a fost acel ce a comis o greşalâ neertatâ unui deputat de valoarea lui Sohileru sau Urzică ? TE LE GRAM E AGENŢIA HAVAS Londra, 7 Septembre. «Standard» denunţă, primejdia în care se găseşte lumea dincausa creştere! con-staute a puterel moscovite, şi reproşează principelui de Bismarck nepăsarea sa prefăcută în fata ambiţiunilor Rusiei. Dombroivka, 7 Septembre. împăratul a sosit dimineaţa. El s’a dus îndată pe câmpul manevrelor. Mexic, 7 Septembre. Un violent cutremur de pământ s’a simţit erl la Mexic. Paris, 7 Septembre. Se anunţă din Zanzibar ziarului «Temps» că un condici a isbucnit între Germani şi indigenii pugonl. Sofia, 7 Septembre. D. Foetkof, şef al sectiunel contributiu-nilor indi ecte, a fost delegat pentru ane-gocia tratatul de comerţ între Bulgaria şi Serbia. D. Foetkof va pleca în curend. Demisia prefectului de politie n a fost primită. După dorinţa exprimată de Poarta, guvernul a comunicat Iul Omk-Bey amănuntele aranjamăntulul din Bregovo. Paris, 7 Septembre. Svonul după care s’ar fi constatat caşuri de holeră în întărirea Rosny este falş. Paris, 7 Septembre. Un ciclon teribil a isbucnit aproape de Labvant.(Poate e vorba de insula Levant, care face partedin grupul insulelor Hyeres) Numeroase case afi fost distruse. Cano-niera Spaniolă «Lealdad»şi mal multe alte corăbii s’afl înecat. Sunt viciime numeroase. CAMPANIA DE MINCIUNI După campania anti dinastică întreprinsă de colectivişti şi pusă de dânşii în spinarea adversarilor lor, a început acum o campanie de intrig şi de minciun', menită a spori în ochii publicului sorţii de isbândă alcolectivi-tsţiL Nu numaî ziarele lor publică ştiri care de care mai extraordinare şi mal inexacte, dar colectiviştii, şi chiar dintre cel mal însemnaţi, colporta în toate părţile informaţiuni tendenţioase de calibrul celor ce să publica în Democraţia or în Voinţa Naţionala şi e1 afirmă că acele ştiri provin din sorginte foarte autorizată. Guvernul a publicat erl în România Liberă o notiţă menita a opri circulaţia acestor ştiri falşe, precum un a»is în ziarele oficiale fereşte pe public de circulaţia monedelor falşe. Aceasta n'a fost suficient. Acum Lupta s'a | luat şi ea după ziarele colectiviste. Daca I Democraţia publica ştiri cu totul fantastice, Lupta da în gropî zioa în amiaza mare, şi a-firma cu o admirabila siguranţa lucrurile cele mal extravagante. Isteţul redactor al Luptei, nu ignoră nici combinaţiunilc înalte ale politicii externe, nici sentimentele cutarui or cutarul ministru faţă cu colegii săi, nici prefecţii care vor fi schimbaţi. Putem afirma că nici o vorbă, nici o virgulă nu este exactă în toate cele publicate de Lupta. Fiind însă că nu putem da altă dovadă de căt o simplă afirmaţiune, ne aşteptăm ca Lupta să staruiascaîn afirmările sale. D’acea o rugăm să ne spue cam când să vor întâmpla cele ce publica cu atâta siguranţă. Ii dăm întâlnire la zioa dată şi punem rămăşag că Lupta va fi păcălită. X. EGALITATEA ÎNAINTEA LEGII Erî am comunicat cititorilor ştirea că fostul prefetul de Giurgiu, primarul, consilierii comunali şi judeţeni, prinşi cu numeroase hoţii şi abu-surî, au fost lăsaţi în plata Domnului de către judecătorul de instrucţie, în loc se fie urmăriţi pentru a’şî lua de la justiţia ţârei pedeapsa cuvenită. De şi acest fapt nu e nou, căci am avut neplăcerea de a vorbi de multe alte hoţii făcute muşama, totuşi credem de datoria noastră de a nu-1 lăsa se treacă fără protestare şi de a atrage atenţia guvernului a-supra ocrolirei sistematice a mai tu-tulor hoţilor colectivişti mai însem-neţ; de prin judeţe. Câte odată această ocrotire devine scandaloasă, căci sunt judeţe unde nu ştim pentru care cuvînt beţii se plimbă nesuperaţi, pe când alţii, culpabili de absolut acelaş fapt,sunt urmăriţi. De ce pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă? De ce această inegalitate scandaloasă înfaţalegei? Să luăm de ecsemplu pe d. Neron Lupaşcu, fostul primar de Vaslui şi pe d. Dimitrie Simulescu, fostul prefect de Vâlcea. D. Lupaşcu a comis un delict. Simulescu a comis vre-o zece, cincî-spre-zece, şi toate de hoţii, ba unele chiar complicate cu escrocherii. A comis însă şi un delict absolut i-dentic cu acela comis de d-nu Lupaşcu, şi anume: D Lupaşcu primise de la stat vre-o trei mii de lei pentru facerea unei şosele pe care n’a facut’o, dar banii i-a ţinut asu-pră-i şi nu i-a restituit de cât dupe căderea colecti vităţeî, câud i-a plătit cu dobândă.—Simulescu a primit mai multe sume, de patru mii, de trei mii şi de două mii de lei, pentru a face faţă la servicii urgente, cum sunt, acoperirea unor monumente care să dărîmau, facerea desondagii la Gălimăneşti, despăgubirea unor săteni ecspropriaţi, etc. etc. şi a ţinut toţi aceşti bani la sine şi nu i-a restituit de cât la eşirea sa din prefectură, fără dobândă—d. Lupaşcu plătise cel puţin dobândă pentru banii pe care îi ţinuse la sine. De ce s’a urmărit d. Lupaşcu şi nu se urmăreşte d. Simulescu? De ce judecătorului de instrucţie care a urmărit pe d. Lupaşcu nu i s’a amintit de ministru justiţii că guvernul nu vrea persecuţii, pe când judecătorului de instrucţie de la Vâlcea care pe Simulescu, l’a chemat numai la interogator i s'a spus aceasta prin două lungi telegrame? Şi să se noteze că Simulescu n’are numai aceşti bani pe conştiinţă, ci încă zeci şi sute de mii de lei,încă zec3 saudoue spre-zece alte delicte. Este aceasta egalitate înaintea legei ? Mai mult;indignat,judecătorul de instrucţie de la Vâlcea demisionează, presa protestă contra amestecului ministrului în mersul justiţii, şi /fo- ii mânia liberă promite că noul judecător va şti se’şî facă datoria. Şi a fâout’o atât de bine, în cât a lăsat în suspensiune toate dosarele cu hoţiile colectiviştilor Vorba lui Pascal : Ce e rău şi pe-depsibil dincolo de Şiret,este bun şi lăudabil dincolo de Olt. Dar nu numai ce e rău la Vaslui este bun la Vâlcea. Ce e bun şi o-nest la Vâlcea, este hoţie cu mult mai încoace de Vaslui, este considerat tot ca hoţie şi pe malurile Dâmboviţeî, în Capitala ţerei, ba şi în redacţia ziarului oficios;căci eacă ce ne spune «România liberă» de a* laltă-eri 26 August, în articolul seu de fond : «La spatele lui Brătianu care spunea anecdote, Simulescu îşi îndesa buzunarele şi cuferile cu bani.» Ciudat de tot; la ziar spui că Simulescu e hoţ şi judecătorului care îl urmăreşti îi spui că nu vrei persecuţii 1 ! înţeleagă ceva cine o putea. I. X. I. TRONUL IN PRIMEJDIE Să nu credeţi că e glumă, e lucru cât se poate de serios : tronul este în primejdie 1 A apărut un organ de publicitate, zis Adevărul care s’a declarat categoric contra dinastiei lui Carol I iu, şi ziarele colectiviste hrănite din mica copilărie la şcoala monarhiei constituţionale de la 1866 s'aă înspăimântat. S’a înspăimântat d. Dimitrie Sturdza că nu cum-va visul copilăresc al unul pretendent să devie realitate şi atunci i s’ar închide putinţa de a reedita ope-rile baronului de HRin, complectân-du-le cu un al doilea volum. S’a înspăimântat N. T. Orăşeanu ca nu cum-va să plece Vodă Carol şi astfel se fie nevoit a ’ş! înţărca rima bogată când îngâna cântecul cu Şarlă ticăloasă. S’a înspăimântat Voinţa Naţională şi Democraţia cu d. Ion Brătianu în cap, care se gândeşte că dacă Regele Carol nu va voi sau nu va putea să păstreze puterea, atunci i s’ar duce pe copcă Însemnata reputaţie de organizator al răsturnărel tronurilor, ne având sub mână de o cam data nici un Dabija-Vodă 1 I O revoluţie, o răsturnare de Domn, nu sunt lucruri care înspăimântă colectivitatea; dar o revoluţie, o răsturnare ce s’ar putea face fără sprijinul el, iată cea ce o miră, o supără, o turbează. Dormi în pace, domnule I. Bratianu, dormi a lene în sînul Iul Carada şi în sînul milioanelor adunate pentru domnia virtuţilor tale cetăţeneşti. Nu’ţî turbura somnul, nu te frământa în zadar. Fii încredinţat că nici o bombă Or-sini nu va face explosie fără tine, ca nici un complot nu se va urzi fără să fii pus In capul bucatelor. Ascute ţi condeiul, baroane de Hahn, şi pregăteşte-te se mai scuipi încă o data unde ai lins, precum al lins unde al scuipat, câci o răsturnare de Domn fără ajutorul tăil nu se va încerca. Pentru ce vă temeţi de deşteptăciunea celui ce a adormit în noaptea de li Februarie? , Istoria dinasticismulul vostru, e istoria celor trei bandit! corsicant, care au denunţat autorităţilor pe trei tâlhari care lucrau fără ajutorul lor. Fiţi dar liniştiţi, o scumpi colectiviştii câci nu se urzeşte nici un complot. Adevărul va grai înainte fără primejdie, nici pentru ţară nici pentru tron. Şi după puţina adăstare, după foarte puţină curtenie câtre tron, va veni ceasul tn care vom căuta pe conspiratorii lot în rlndurile voastre. Dacă a murit Dabij», o să găsiţi un Pilat. Orăşeanu şi cu D. Slurza trăesc, rugaţi-vă la Dumnezeii să trăiască şi Ion Brătianu. Atunci nu vă rămâne neamul de ruşine ! Un proverb francez zice ca: «pour faire un civet il faut d’abord un lievre•> adică pentru a face o mâncare de epure, trebue să al maiintâiu un epure. Tot asemenea şi pentru un act de trădare ai nevoe de un Ion Brătianu. Infrâoaţi-vă nerăbdarea, astâmpăra-ţi-vă. poftele, nu vă temeţi zadarnic că s’ar putea comite cea mal mica porcărie fără preşedinţia voastră. Ni se scrie din Rîmnicul-S&rat: Ziarul Naţiunea publică în numărul săO de Vineri 26 August, un articol sub-semnat cu numele meu, intitulat : Cestium sanitare : căuşele neajunsurilor igienice în judeţul Râmnicu-Sărat. Cetind acest articol, ce nu poartă dată, şi văzându’l semnat de un doctor care ocupă funcţiunea de medic primar de judeţ, orl-cine este în drept a crede şi nici nu poate crede alt-fel, de cât că plângerile ce să aduc în numele meii d-lul director general al serviciului sanitar contra administraţiei, şi în special contra prefectului judeţului Rlm-nicul-Sârat, sunt îndreptate contra actualului prefect I. Negulescu. Informat că numărul de azî al Naţiu-jie), s’a împărţit In multe esemplare în oraşul Rtmnicu-Sârat, aceasta în scopul d’a seduce opiniunea publică, mă grăbesc a vă ruga să bine voiţi, în interesul adevărului, a da ospitalitate în preţuitul ziar ce redactaţi următoarelor rin duri. N’am redactat, n’am scris, nici subscris citatul articol din Naţiunea. Nu’mî pot imagina cine a autorisat Naţiunea să publice un asemenea articol. Nu pot deci de cât să regret că Naţiunea a publicat cu atâtauşurinţă acel articol apocrif, menit pe de o parte a discredita pe d. I. Negulescu, actualul prefect al judeţului, iar pe de altă parte a mă pre-senta lume! ca inamic al representan-tului guvernului. Din contra, ţin a declara că sunt in cele mai bune relaţiuni oficiale şi personale cu d. Prefect I. Negulescu, şi pot afirma că, de şase ani încoace, de clnd ocup postul de medic primar, nu s’a dat nici o dată organelor sanitare, mie şi medicilor de plăşT, un concurs a-tât de energic din partea administraţiei, precum să da de la numirea d-lui I. Negulescu în postul de prefect al judeţului. Se vede că Naţiunei, care ştiCL posi-tiv ca are în oraşul R.-Sărat un corespondent inamic prefectului şi guvernului actual, i-a plăcut a scoate un fragment din raportul med general pe anul 1887, adresat direcţiuneigenerale a serviciului sanitar, publicat în «Monitorul oficial» No. 114 de la 25 1. c. la pagina 2797, pentru a’lpublicaln coloanele sale sub forma de corespondenţa particulară. Cel puţin citaţiunea unui raport al meu cu No. 64 [de la 26 Ianuarie a. c.) şi cuvintele «D-le Director General», ca n’ad nici un sens într’un articol de jurnal, precum şi lipsa Introducerel şi conclusiunel la pretinsul articol, probează în destul ca articolul în cestiune este străin de mine. Nu esitez deci a califica procedarea «Naţiunei» de incorectă. Pentru a evita or-ce neînţelegere, cred ca nu e de prisos să menţionez că plângerile, ce le-am adus contra administraţiei judeţului Râmnicu-Sărat în raportul meii din Ianuarie a. c., aii fost îndreptate contra administraţiei de a-tuncl, tn special contra fostului prefect d. C. D. Dăneîcu, care nu arăta nici un interes pentru mersul serviciului sani-nitar şi al salubrităţii publice. l)-r Octavin lilasianu Med. prim. jiul. R.-Sarat R.-SSrat, 26 August, i888, \. www.dacoromanica.ro 2 ■X.-£3W 2,8 AUGUST BULETIN EXTERIOR Foaia rusească Novosti din Peters-burg publica In numărul de la 2 Septembrie, un articol, în care pledează pentru o apropiere între Rusia şi Aus-tro-Ungaria. Ea crede, că cercurile guvernamentale din Viena ar fi foarte bucuroase, când ar vedea, că relaţiunile actuale dintre Rusia şi dintre Austria se Îmbunătăţesc. Novosti zice, că el nu este duşman al Austriei, dară apoi o a-devăratâ şi durabilă apropiere cam cu anevoie se poate face Intre Rusia şi între Austria, din causă că interesele amândurorStatelor sunt foarte divt-rse. Cumpănirea pacinicâ a sferelor, pană unde se Întinde puterea unuia şi pană unde puterea celuia-l’alt Stat In peninsula balcanică, au fost tot-d’a-una artificială, din care causă uu s’ab putut stabili relaţiunl sincere şi amicale Intre Rusia şi între Austro-Ungaria. Rusia nu poate renunţa la rolul său de a conduce întreaga lume slavă, dară nici la o măsură oare-c&re de influinţâ asupra tuturor popoarelor balcanice. De altă parte nici Austria, pe care a Impins’o puterea împrejurărilor în peninsula balcanică, nu poate şi nici nu vrea, să renunţă la influinţâ ce o are asupra Statelor balcanice, şi nici de tendinţa dea micşora influinţâ rusească nu se poate despărţi. Cu toate acestea o apropiere de Austria n’ar contrazice intereselor ruseşti, ci din contra, arface de s’ar realisa unele cestiunî ale politicei ruseşti orientale într’un mod practic. Dacă Rusia nu voeşte să poarte răsboiu cu Austria pentru cestiunea bulgară, atunci trebue să se gândească ca cestiunea bulgara pe cale diplomatică fără Austria nu se poate resolva. Pasul cel d'intâiu de apropiere trebuie să i facă Austria şi nu Rusia. Mai încolo foia rusească învinovăţeşte pe Austria, că ea s’a băgat în Balcani şi că prin influinţâ sa aţîţâ în Bulgaria to3te elementele duşmane Rusiei, şi caută în tot chipul să micşoreze influenţa Rusiei în Bulgaria. Toate acestea nu pot de cât să aducă o mare catastrofă între Rusia şi între Austria, de oare ce Rusia nici o data nu va renunţa de dragul Austriei la interesele sale, ce le are în peninsula balcanică pentru care au adus de un secol atâtea sacrificii In bani şi In oameni, pe când Austria le-au luat toate de-a gata, fâră de nicî-un sacriflcib. (Gazeta Trans.). CRONICA MEHADIA In sfârşit după zece ceasuri de sgu-duitură pe linia ferată, a dat Dumnezeu de am ajuns la Mehadia sab Hercules-bad, saii Herculesfiirdo. Alegeţi care vă place mal bine din aceste trei nume. Viaţa e foarte plăcută aice şi eată un fel de memorandum care poate servi tuturor calatorilor fără deosebire. Te dat jos din tren şi strigi: — Ei 1 tregăr 1 Du bi gaju la trăsură I Tregârul: Mintenaş I Ein gulden 1 Ajungi la otel. 4i — Et băete 1 dă bagajul jos. Băeatul: Mintenaş I Ein gulden. — Aş dori o odae cu soare, curată, să aiba... Otelierul: Este I Patru guldeni! Te duci la doctor. — Mă rog d-le doctor, eb am suferit de rhumatism la mână şi... Doctorul: Este/Z hn gulden! — M'a cam durut piciorul acum un... Doctorul: Este 1 Zvanzing gulden 1 — N’ar fl bine să fac băl de pucioasă şi să beau... Doctorul. Este 1 Ein gulden / Consultaţia terminată intri In odae. Chelnerul. Rogu-te d-le pentru muzică: Şase guldeni. — Bucuros, cu toite ca pana acum nu 'ml a cântat nimic. Alt chelner. Rogu-te domnule, pentru şedere aici şi plimbare la pădure : Trei guldeni 1 In fine eşti liniştii. Eată soseşte poştea, poştea cu articolele colectiviste care mă înjură. Ce fericire. — Factor, am scrisori, gazete ? Factorul. Este ! Zsce kreutzer. — Du ce ? Nu vezi că sunt francate ? Factorul. Este ! Dar vinie zece kreu-tzerl. Gând pleci de la otel, ţi se mai a-duce socoteala pentru pietrele care le ai tocit cu cişmele, copacii pe care’I ai veştejit cu privirele, apa care te-a răcorit curgând în mijlocul satului. Servitorii la oteluri sunt foarte numeroşi... In zioa plecârei fie cărui călător. Unul vine de te întreabă daca ai sunat; altul de te întreabă pe cine al sunat şi altul pentru ce al sunat ? Cu metodul acesta, daca ’ţi este sete la unu, poţi fi sigur ca ţi se aduce un pahar cu apă pe la patru. Douărecomand iţii acelora care ar dori să vie la Mehadia : 1. Să nu uite paşaportul zis şi pasuşi. 2. Să aibă grije înainte de a pleca din ţară să moştenească o rudă cât se poate de bogata, căci sosind aici, Ungurii te primesc cu : E n gulden 1 iar la plecare, te lasă fără nici un gulden. N. B. Napoleonul de aur umblă zece guldeni când evorba să’l ei şi 9 guldeni 60 când e vorba să’l dai. Max. RE SULT AŢELE SCO ALEI DEAGRICULTURA Cu o nespusa bucurie suntem în po-siţiune a crede, că actualul guvern a-devărat părintesc,pe lângă aite amelio-raţiuni urgente, ce a fost silit a aduce diferitelor ramuri de producţiune a ţă-rel, lăsate nu numai în stare de stagna-ţiune, dar, chiar de peire de foştii guvernanţi absoluţi; după toate acestea îmbunătăţiri, zic, suniem mal mult ca sigur), că ’şi vor întoarce privirea şi asupra agriculturei, care constitue is-vorul de bogăţie şi piatra fundamentală pe care este aşezat edificiul statului nostru. Ştim bine, că pâne acum nu avem de cât un singur institut menit a scoate tineri luminaţi In ale agriculturei şi silvi-cu’turel; nu mă voi referi bine înţeles, la scoalele practice de la Stri-hareţ din Oltenia şi cea de la Pânceştl-Dragomireşli din Moldova. Aceste şcoale sunt încă Intr’o stare prea rudimentară şi prin urmare, nu ne putem basa câtuşi de puţin pe pro-ducţiunea lor. Nu avem dar după cum spusei, de cit singura scoală de la Herestrab, de la care ţara este în drept a pretinde re-sultate daca nu mal mari, dar cel puţin In acelaş nivel cu enormele sacrificii ce a făcut neîntrerupt de la fondarea sa şi până astă-zî. Se vedem Insă, această şcoală unică şi de o importanţa suprema în ţara noastră, corespuns’a ea oare aspiraţiunilor ţărei ? Corespuns’a oare cheituelilor enorme ce statul a făcut cu dânsa? Care sunt fructele acestei scoale ? Care sunt roadele marelui bărbat de la Herestrau, a pretinsului părinte a agriculturei ? întreb pe venerabilul d. Aurelian şi pe cel l’alţi d-ni directori care s’ab succedat de cât-va timp, unde sunt atâţia tineri cari li s'au încredinţat în timp de aproape 30 de ani ? In agricultură ? Ar trebui să umble cine-va cu luminarea în mână, ca să întâlnească vre unul. Foştii miniştri ai agriculturei, găseab mai logic a es-ploata moşiele statului căutate în regie prin băcani sau negustori de or-ce breaslă, numai agricultori nu. Părintele agriculturei, găseşte mal raţionabil a’şl instala la moşiele d-sale foşti argaţi la grajdurile şcoalei, de cât pe vre unul din elevii şcoalei! Iată cât este d sa de credincios prin-cipielor ce declamă cu atâta zel dupe catedră 1 Vedem dar, că prea puţini din elevi profesează agricultura, pe la vre-un proprietar, sau arendaş. Căuşele, le vom vedea într'un alt număr viitor. Să ne întoarcem acum privirea asupra silviculturef, şi să vedem daca cel puţin aci, lucrurile vor fi mal îmbucurătoare. Cu părere de rău trebue să mărturisim, că nici aci lucrurile nu sunt mal înfloritoare. In adevăr, sunt câţl-va din absolvenţii şcoalei, însă şi aceia sunt prea puţini în raport cu întinderea pădurilor şi cu cerinţele de îngrijire şi de o esploatare sistematică. Pe mine însă, nu mă miră de loc acest lucru ; da oare ce, înainte vreme, pentru ca un elev să fl putut obţine vre o bursă la şcolile din străinătate, sau vre-un loc între silvicultori, trebuea, sine quanon, să fie «aurelianist». De aci provine, ca unii dintre tinerii trimişi de d. Aurelian la şcolile clin străinătate, în loc să devină nişte bărbaţi serioşi şi cunoscători de meseria lor, te pomeneai că răsărea dintr’lnşi nişte pierde-vară, nişte politici ridicoli care ’şi perdeab timpul atât de scump şi lefurile atât de grase, fără a produce nimic, de cât numai a lăuda pe toate tonurile pe cel ce i a procopsit şi i-a scăpat de neagra miserie, în care erau să vegeteze întreaga lor viaţă. Se lăsăm pe d. de la PurcărenI de peste munţi, ca să ateste cele zise de noi. Gânditu-s’a oare d-sa vre o dată, că târla de la Purcârent, se va preface In palatul de la Herestreu? O nu ! departe de a fi avut vre-o dată, nişte visuri atât de lridrăsneţe 1 Probabil ca şi d-sa In orele de reverie, va recita cuvintele Reginei Isabela a Transilvaniei: Sie fata volunt.» Ast-fel s’a procedat cu formarea elevilor din şcoala de agricultură ; ln-curagiându se cei linguşitori şi supuşi, iar cei buni dându-se pe drumuri fâră nicl-un căpâtâib. Ast-fel că nenorociţii care nu aveab părinţi, erau nevoiţi se lmbraţişeşe orl-ce li s’ar fi înfăţişat, numai ca să ’şi poată scoate pâinea de toate zilele. De aci provine că vezi elevi absolvenţi diplomaţi a a-cestel scoli, In posiţiunea de copişti pe la gară, pe la tribunale şi pe la fabrica de tutun, etc. Ce va mai mu't, unii din elevi s'ab lipsit cu desăvârşire de munca lor de 3 ani, Îmbrăţişând alte specialităţi ca d. es. armata, şcoala de aspiranţi la drumu de fer, şcoala de conductori judeţieni, etc., şi ca coroană a miseriei, unul dintre cel mal escelenţi elevi, absolvent cu distincţiune a pro-moţiunei anului 1885 fiind serman şi ne având cine să ’1 recomande unde va în specialitatea sa, astâ-zl este actor In trupa d-lui Manolescu. Iată dar, că institutul nostru de a-gronomie, în loc să creeze agricultori cari să cultive sistematic domeniele St-itulul, ’şl-a pierdut cu desăvârşire rolul şi în loc dea da naştere la agricultori, dă naştere la actori. Greu şi foarte trist pentru aceia, în mâinele cărora s’ab încredinţat destinele atâtor tineri nevinovaţi, ce ab ,în-brăţişat această carieră. Foarte dureros, d-lor luceaferi al a-gncultureî, casă vedeţi pe elevii cărora le aţi predat după catedră principiele a-griculturei, să ’I vedeţi zic, făcând pe comedtanţul şi strâmbându.se înaintea lume! 1 Atât pentru astă-zl. Bucureşti 25/8 S. P. Augustln. INFORMATIUNI Kiritzopolu urmărit pentru fals si hoţii. Vestitul Kiriţopolu, fost prefect de Teleorman, timp de 12 ani sub d. Ion Brătianu, e urmărit judecâto-reşte pentru complicitate cu poliţaiul Vlfidâşeseu,îa nişte falşuri în acte publice; pentru delapidare de bani publici în înţelegere cu subprefectul Veropolu, fugit în străinătate; în fine pentra ca s’a d- stoperii ca era antreprenorul deghizat al unei şosele judeţene. Kiriţopolu şi-a luat încă de acum disjrosiţiunile: Ei desface cai, trăsură, mobile, închiriază casele, etc., pentru a se stabili în Italia. Se zice că statul-major colectivist e foarte supărat de această vilegiatura în Italia a lui Kiriţopolu, care ast-fel nu va putea iscăli apelul că-tie ţară. O Întrunire ptb ică va avea loc la Roman, la care au fost invitaţi toţi deputaţii din Riman pentru a da seama de activitatea lor politică la Parlament. Curioşi suntem se ştim ce o fi răspuns cetăţenilor din Roman, depu- taţii colectivişti aleşi de poliţia Iul Ion Brătianu I Vestea despre retragerea din postul de prefect a d lui Daniel Kiriţes-cu, prefect de Argeş, este absolut neîntemeiată. Din această causă d. Radu lese u şi câţi-va amici ai sei se vor retrage din primăria Piteştilor. Bancherul Neuchotz din Iaşi a murit El lasă Academiei o sumă de 20,000 le5, şi alte multe sume săracilor. Ni se comunică spre publicare următorul avis: «De la t Septembre st. v. ziarul Telegraful trece sub direcţiunea d lui I. G. Bibicescu. Linia de conduită politica a ziarului Telegraful sub noua direcţiune va fi arătata într’un articol-program ce se va tipări în numărul ziarului de la primul Septembre. Cetim în Posta din Galaţi: Vocea Covurluiului a publicat In numărul seu de la 23 August cum că cel doi oameni găsiţi unul mort şi altul înjunghiat între magasiele de cereale, erau lucrători la atelierul căilor ferate, şi că mortul era negre-vist iar înjunghiatul grevist. După informaţiunile noastre posi-sitive, mortul senumia Filip Atana-nasiu si era mecanic la gară ; iar înjunghiatul era un stoler, de origine armean, care n’avea nici o legătură cu atelierul drumului de fer şi care a încetat din viaţă Marţ', 23 curent. Nici unul nici altul din aceştia nu era grevişti. Pe lângă aceşti doi nenorociţi, a mai f stîncăun altreileaînjungbiat, anume Vasile Mitu, ghiociar. Acesta se speră a se însănatoşa. Autorul acestor crime se numeşte Costache L'fter, iarăşi ghiociar, care e deja a-rtstat. Aceste nenorociri au provenit de la o ceartă între victime şi ucigaş, toţi fiind turmentaţi de băutură. Voinţa Naţională şi în cor toate ziarele colectiviste mic şi mari, s’au napusiit de vr’o săptămână de zile în contra d-lui Ffrem Ghermani, a-jutorul primarului Capitalei şi acum locoţiitor de primar, acusându’l că nu are cetăţenia Română, că în contra legei a căpătat funcţiunea de a-jutor şi altele care în loc ca să sperie pe cine va din contra atrag su-rîsul şi dispreţul tutulor. N’ar fi fost demn să respunză ei-ne-va acestor minciuni,fiind că insă în discuţie a intervenit şi un alt ziar care pân acum nu e colectivist, e necesar credem să adăogăm şi noi câte-va cuvinte, pentru ca turbaţii de la Voinţa şi apelpisiţii de la Democraţia să’şi revie în fire. D. Efrem Ghermani voind în a-nul 1878 de a se întoarce în ţară a cerut ministrului prin petiţia sa Înregistrată cu Nr. 45, d’a i se r< gula posiţiunc», conform arţ. 18 şi20. c. c. Consiliul de miniştri în şedinţa de la ti Iunie 1878, ’i acordă autoriza -ţiunea cerută de a se întoarce în ţară şi a reintra ast (el cu dreptul de cetăţean român conform suscilalelor articole. Raportul preşedintelui consiliului FOITA ZIARULUI «EPOCA» (70, ALEXIS BOUVIEIl DRAMELE PĂDURI PARTEA II O FEMEIE DE TREABA VII PASEREA SBURATA. [Urmare) — Cum 1 s’ab scăpat tot ? — Da, ab redicat în aslă noapte toate a lelor de la Balan, şi acuma sunt peste graniţă ; numai ca noi am fost trădaţi 1 Jesn-Baptist îşi muşcă buzele ; el fusese destul de proslălău ca să vorbească. Dar nu spuse nimic, şi Întreba râpede: — Aţi căutat peste tot locu ? — Da, şi nu s’a găsit nimic .. — Eb Inse cunoşteam casa ; dacă aţi vrea, m’aş duce să resco'esc puţin. — O I zise nepăsător d. Jeaudry, fă acuma ce vel vrea, am scrintit’o ; ca de datorie, oamenii mei vor sta acolo pană mânie... dar nu’l prindem... o să prânzim aice. — Bine zici, spuse Misâre. — Ast fel, reluă Jean-Baptist, îmi dai voe sâ caut şi eb ? — Al to8tă voea. Şi vorbind catra agent : — Mergi cu dom nu ca sâ’î dai ajutor... d-le Aumoy ne vel regăsi aice. Aumoy mulţemi şi plecă cu grăbire; avea el teamă că nădejdea lui să nu fie de cele gorie, dar la toată inttmplârea, făcea o încercare .. Poate testamentu tot mai era In ascunzătoare, şi de punea mâna pe el, tot era scăpat. De abia eşise, şi un agent veni şi dete un raport lui Jeaudry... Misâre 11 privea pe când citea... De o dată, răcni : — A I prea din cale-afară 1 — Ce’I ? întrebă Misere, — Ai ghicit unde s’ab ascuns... — Castelu Mirtililor .. ce vă spuneam ! — Dar asta nu'I tot. Şi plecându-se ia urehea Iul, d. Jeaudry II zise : — Mi se vorbrşte că aă luat bilete de trecere pentru cal şi trăsuri. Să întorc In momentu acesta. Fie-care trăsură are un al doilea fund. Fac un transport de mfrfuri In asta sară... suntîn număr de palru, şi ab sâ treacă prin Pu6semange, Gespunsart, Neuf-manil şi Nouzon... — Tocmai aşa .. sâ duce tn pădurea de la Havetiâre... Bine ştiea cine ni l'a vândut... — In picioare dar, strigă Îndată Jeaudry; mergt unde ştii, sâ se înde- plinească în totu ce am hotărît, vameşii toţi de pază... — Zbor, zise Misâre sculându se. El eşi. D. Jeaudry. singur, privi pe o carta geografică locujnjcare se aflaudi-feritele puncte ce’I însămna raporiu... trimise pe cel care II adusese ştirea cu o poruncă la Balan. Nu trecuse o oră şi el cu toţi ai lui să afla la drumu de fer. Spre zece oare sâ coborau la Nouzon... Jean-Baptist să dusese să scotocească casa la Balan; căutând în ascunzătoare dădu peste marea scrisoare călră contele de Braux. Fără nici-o îngaimalâ, ţeranul o deschise ; pricepe ori cine bucuria lui când se încredinţa că pusese mânapeadevăratu testament... Sâ Întorcea mult mai liniştit cu oamenii d-lui Jeaudry ; când ajunse la drumu de fer, acesta II împărtăşi vestea primită. Jean-Baptist zise îndată: — Ştii că şi eb merg cu d voastră... şi mai am cu mine un tovarăş care vrea şi el să ia parte la vânătoarea asta de oameni. — Cine’] acria > — Contele J^an d'Aumoy... vrea să v^dl de aproape un resbel cu contrabande rir... — Invoesc; ş’apoî iată ce am de gând să fac ; oamenii mei nu sunt In stare să faca o vtnatoare în pădure ; deci vor sta In împrejurimile casei ce ne ai spus... — Prea bine 1 — Toţi vameşii sunt acum In picioa- re, depeşa trebue ră fl sosit... Noi să formam un corp deosebit cu mine, cu d-ta, tovarăşu d-tale şi cu Misâre; d ta ne călăuzeşti... vreu să mă întorc mâine şi trebue să’ml îndeplinesc Însărcinarea, adeca să curăţ pană atunci locurile d voastre de acea banda de pungaşi. Când sosirâ la Nouzon, Jean-Baptist aduse pe tînâru conte d’Aumoy, încins şi în:âiţat cu ghete mari... întâlnirea era data pe malurile riului Meuse, lângă pod. La zece ore şi jumătate toţi | erab gata. Sosi d. Jeaudry care zise : — Sâ plecăm, vameşii toţi sunt la locurile lor, şi hoţii s’au văzut prin pădure. — La drum, zise Misâre. Şi plecară ; luară pe văru seu de mână, şi contele îiziselncrt: Vere, îmi juri că mă laşi să resbun pe talu meb ? — Nu rămâne cuvlntl răspunse Jean-Baptist. Şi la Intrarea pădure! ţeranu Arden-nelor să puse In fruntea micului pluton spre al călăuzi. Noaptea era prea furtunoasă; vtntu mugea samanâud pe jos fiunzele copailor ; spini, şi frunzării sâlncovăiau. şi se isbeab unii de a ţii ca nebunii ; frunzele uscate scârţteab sub paşii vl-nători or de oameni. Jean Baptist înainta având pe lângă el pe ttnărul conte; Jeaudry şi cu M sere începuseră a se obosi, dar cel doi veri împreună vroeaij vînatu lor. De câte ori întâlneau vameşi, aceştia lilnvâţab să se furişeze prin pădure fără sgomot... Tunpu ţinea cu dtnşil, vlntu mugea şi copacii să încovăiau ; pe dînşii nu puteau să'I audă, dar cel cari aduceab trasurile înapoi nu putea sâ lase drumu mare. S, re un-spre zece vesrirâ pe cel trei Iuţi; vameşii le tieră drumu a-şezându-se înainte lor şi ordonându-la să se oprească. M-ircassin îşi scoase uasu afară zicând : — Ne întoarcem la Nouzon cu de-şertu, d-le vameş; avem bilete de trecere. — Daţi-vă jos din trăsură... — Vezi că suntem grăbiţi... Din fle-care trăsi râ eşea capu vizitiului ascultând... L;i lumina unul fulger el văzură din amlodoui părţile lucind ţevile puştelor. înţelegând ca erab căzuţi într’o cursă, un semnal fu dat de cătrâ unu din Lupi; de îndată cai plecară în galop şi cei cari mânau săriră la pămînt şi fugiră înapoi. Aveab nădejde ast-fel să scape da vameşi, cre-zâud ca nu s'ar îngriji de dinţii casă alerg-dipâ trasuri... se lnşeiab, căci să vo bisa de una ca asta ; câte va lovituri di revoiv*r trase de boţi arătase unde sâ aflib, şi o yie Împuşcătură le răspunsese. (Va urma). www.dacoromanica.ro L ^ J9 EPOCA,— ?8 AUGUST tanHMBBaiiaHHBHi către Domnitor în Nr. 47 din 17 Iunie 1878 şi aprobat de Domnitor. Ce ouai ziceţi Xenopolilor, Cânte mirilor etc, etc ? In ziua de 30 August fiind ziua o-nomastieă a împăratului Alexandru al lll-lea, se va celebra la biserica Kreţulescu un Te'Deum. DIN DISTRICTE COYllll.ll Destăinuiri Se trimite Poştei din Galaţi urm&learele interesante destăinuiri. Sub-semnatul cetăţean Gălaţean, vin a v6 ruga se b:ne-voiţI a :da loc In coloanele stimatului d vs. ziar, de a se arata prin publicitate tuturor cetăţenilor, o denunţare care deja a fost dată în mâna d lui Ioan C. Brătianu fostul pri-mu-ministru, dar care n’a luat nici o măsură, precum nu s’a luat nici o-datâ contra celor ce aO năbuşit dreptatea pacinicului popor român timp de 12anl. Insă acum, atât în interesul camarazilor de arme din 1885, 83, 1887 şi 1888, care ca şi mine au fost dispoeaţi de dreptul ce le a dat Patria, mama noastră drept recunoştinţă pentru serviciile ce ’i-am adus în anii de vijelii, cât şi în interesul justiţiei pe care o rugăm se îşi arăte imparţialitatea şi se reprime cu asprime nişte mişelil infame făcând se ni se dea dreptul, fac această denunţare prin presă. In urma terminării campaniei 1877— 78, corpurile legiuitoare în 1870 au votat legea de împământenire a ostaşilor ce an mai râmas ne-omorîţi în sus zişii ani pentru causaindependenţei; văzând o scurgere de mal multe luni, fără ca nimeni se ne facă vr’o ţinvitaţie, am început a trimete reclamaţiunî pe la ministerul deresbel pe.ladomeniî pănă ce în Februar 1880, fuse! poftit la comisia disp. a IV unde mi sa pus în vedere ca se mă presint la prefectura de Covurluî se mi se dea documentul părţii de păment, ce am reclamat şi parte de acte ce depusesem, conform circu-lăriî d-lul poliţai motivată de ordinul prefecturel care circu'ară am şi văzut’o. EraO notaţi pe contra pagină 49 reser-vişti alături cu mine. Ducându-mă la la prefectura fusel îndreptat la cabinetul d-iui Iordache Mitescu, îndată care cum m’a văzut ’mi a araUt o listă pa care figuram trecut pe parrela moşiei Independenţa ; de o cam dată am declarat ca primesc, însă tocmai pe când mă afl un în cabinetul zis, veni un resevist din Slobozia-Conache, fost sergent în dorobanţi, cu o reclamaţie rugându-se şi verbal de d nul Mitescu se ’1 treaca pe o moşie aproapo de domiciliul seu, bună oară tocmai la înde pendenţa, fiind-că ’l trecuse pe moşia Vămăşanca lângă Galaţi ceea ce avea o depărtare de 40 kilometri; ’l s’a zis că se o lase că va vedea ce e de făcut; atunci şi eil m'am rugat de coconu Iordache se'ml faca şi mie acelaşi bine se mă strămute pe o moşie aproape, bună-ca Vamaşanca, Ciuşmele etc. lângă Ga-alţfpentru ca şi mie mi se dase o distanţă de 40 kilometri, idepartare de Galaţi; mi-a zis se fee şi eu o reclamaţie şi se o las acolo ceaa ce am şi făcut, dar când am eşit am găsit sub gang o mulţime de reserviştl de toate armele şi din toate satele şi din Galaţi; ca cunoscuţi T-am întrebat ce stau aco'o, el 'mi adrespuns că fuseseră avertisaţl se vină ca şi mine, darii s’a pus în vedere ce va curios, că fie care căzuse pe moşii tot în depărtare de 30—40 chi-lometri, erad cel mai mulţi de la Pis-cu, Pent-.u, Preval, Slobozia-Conache, şi în loc se li se dea pe moşia Independenţa lângă ei din contra erad scrişi pe Ciuşmele, Vămăşanca, Tuluceasca etc., Iar cel din Galaţi, TuluceştI, FileştI, scrişi tocmai la Independenţa; între aceştia era şi d-nul jGheorghe Martin reservist din Galaţi, care a auzit cum se jeluiad ceM’alţi; ’l am învaţat se îşi facă reclamaţii şi se se ducă cu ele la d-nul Mitescu, cum mi-s’a spus ş; mie şi ne am lasat pentru altă dată ca se vie resultatul rec'amaţiilor. Intr’una din zila întftlnindu ne cu d-nul Ioan Tuderaşcu fruntaş din comuna Fileşti, a început se se jeluiasoă că fraţii sel reserviştl, ad căpătat loc dar nu ştie din ce împrejurare îi-au dtt tocmai pe Ciuşmele şi nu pe Vamăşanca sau Tuluceasca etc : tocmai aceeaşi am început se mă je uesc şi ed, însă d I Tuderaşcu ’mi zise că s’a informat că u-neia dafi ce-va bani unor funcţionari la prefectură, şi li se aprobă cererea; de şi mi s’a părut curioasă treaba asta dar ml-am amintit că aşa erad obiceiurile pentru orl-ce afaceri pe la poliţie prefectură, etc., ’mi am luat ed sarcina se mă informez mal positiv, am pân-jlit timpul de m'am Întâlnit cu d-nu Gheorghe Dumitriu camerierul de la comitet, cărui spunându’i împrejurarea el mi-a declarat că dacă voesc se mi-se realiseze dorinţa trebue se mă înţeleg în particular cu d l Mitescu, dar ’i-am zis, «bine! de ce să mă prepar ? El ’mi a şoptit: cată şi d-ta vr’o trei barbişonl cu fac toţi românii.» Atunci am înţeles ! «Posta promite că va urma» INTEMPLARI DIN TARA — In ziua de 9 August a. c., venind o ploae torenţială pe teritoriul cătunului Gambeta, pendinte de comuna Tonea, judeţul Ialomiţa, a trăsnit un câne ce era culcat la adâoostul unei şire cu 20 clăi de grâCt netreerat şi din acest trăsnet s’a aprins şira şi a ars cu desăvârşire. Tot în acel timp a mal căzut o ploae cu piatră care a distrus 12 hectare cu orz cosit şi necosit la 8 locuitori din sus menţionatul cătun. Peatra era în mărimea unei nuci, care cântărindu-sea dat o greutate de20 gram \ — Bâiatu Gheorghe Alexandru, din comuna Gosmeştl, judeţul Vaslui, în etate de 16 ani, suindu-se îutr’un păr din pădurea Fâstâcii spre a mânca pere a căzut jos şi a şi încetat din viaţă. — Radu Ba»bu, din comuna Costeştt judeţul Buz6Q, ducând d jma de grâd ca sâ o predea la maşină arendaşului moşiei Gomoeştî, pe când băga snopii îe maşină, T-a căzut în coş păiăriâ din cap, şi, voind a o scoate, maşina ’l a apucat mâna şi'I a rupt’o, strivindu'I şi capu ast-fel că pe dată a remas mort. — MtriaRadu Drăgan, din comuna Bă-senî, judeţul Argeş, fiind cu munca la maşina de treerat a d-lul Al. T. Burcă, ’l a scăpat piciorul în maşină şi a încetat din viaţă. FELURIMI Alegere intre doue rele.— Birjarul cu numerul... se află într’o posiţiune critică, de la care nu ştie cum va putea se scape cu faţa curată. Mâ pricina: el conduce de patru ani pe un renumit medic al Vienel spre reciproca lor satisfacţiune, care este acum ameninţată a se termina cu o ruptură definitivă. Sunt câte-va zile, venind de dimineaţă cu birja iul la locuinţa doctorului, acesta ÎI cheamă sus în a-partameutul seU, unde îl zise următoarele: «AI început se umble prea încet, aceasta nu’ml poate conveni; erl din causa ta am ajuns prea ţârziQ la două consultaţiunl şi am găsit prânzul meu ,recit şi stricat, fiind că în loc de o oră şi jumetate, n’am ajuns acasâ de cât la trei ore. Dacă vel continua a mina caii tot ast-fel, mâ vel obliga a’ţl face din salarul cuvenit pentru lie-care întârziere câte o deducţiune analogă, şi dacă nici asta nu va folosi, voi angaja în locu'ţl un a t birj ir».—Seara visitâud birja ul obicinuita Iul cârciumă, se plângea camarazilor Iul; «ce lume pocită !» iată pe de o parte oamenii poliţiei, care nu te lasă se mâni iute, dictându-’ţl amende grele şi ne primind scuza, că pasagerul te a silit la acea-ta; iară pe de altă parte pasagerii, care nu vnr se ştie de ordonanţa poliţiei şi ’ţl fac imputări nedrepte, dacă nu mâni după placul lor. Dacă lucrurile vor continua tot ast-fel, mă voi găsi silit se ’mi vând caii şi birja mea şi se pun numărul birjei la loterie». * • * Păcălii.—Norocul de a câştiga losul cel mare nu e nici el fără umbre. Această experienţă a fâeut’o nu de mult un june care câştigase pe neaşteptate losul mare la o loterie, fiind-că de atunci locuinţa Iul era în permanenţă asediată de o mulţime de cunoscuţi, de rude şi amici, care veniau se’l felicite şi se'l ceară bani împrumut. Un individ mai întreprinzător şi mal îndres-neţ ca cel-l'alţi îl surprinde cu o propunere nouă orig nalâ. «Amice 1» ’l zise, văd că de mult eşti supărat de o mulţime de oameni lacomi care n’aâ nici o altă dorinţă decât a-’ţl stoarce j banii.. EO sunt gata a pune sflrşit la supărările tale şi a-’ţl procura I niştea; nu ’ţl cer pentru acest mareserviciti de cât un onorar proporţionat». — Cum vel isbuti a face această minune ?» II întrebă norocosul juna.—«Nimic mal.lesne: numele meQ de familie este identic eu al d-tile, voi pub ica în toate ziarele, că nu d-ta ci eQ am câştigat losul cel m ire, şi aşa vel rămâne nesupărat dc aici înainte. «Foarte bine», replică câştigătorul, dară atunci, cum te vel scapa d-ta de mulţimea inoportunilor?»— «Ol nu te teme; nim e nu e mal lesne», era respunsul, voi arata tuturor uşa». —Aşa replica cuştigătorul, el bine 1 aceasta pot se o fac şi eCi!» Şi cu o mişcare de mână arată proiectantului calea eşirel. * * * Dc 113 ani.—A murit zilele trecute la Muro (Corsioa), un om în vîrsta de Il3 ani anume Antoa Maichelti. Acest bRrân extraordinar urmase pe Napoiron I la 1793 la lupta de la Mirengo. Acolo fiind rănit greii, se aşeză la Muro, nude se însură de trei ori. Din acesLe căsătorii a avut 73 de copil, nepoţi şi strănepoţi. Ziarele parisiane propun facerea unei statuel fecundului bălrân. t 2' EDITIUNE Dupe disolvarea Camerilor, care remâne ficsată tot pentru ziua de 6 Septembre d. Teodor Rosetti va face o călătorie prin ţară şi mai ales In Moldova, cu care ocazie va pronunţa mai multe discursuri politice, cu privire la intenţiile şi ideile guvernului. * D. Emanuel Pake Protopopescu primarul Capitalei a sosit azi în Capitală venind din streinetate. La gară d. Pake a îost întâmpinat de o mulţime numeroasă şi simpatică, cure a urat primarului Capitalei buna sosire. D. Protopopescu în voiagiul seu a visitat oraşele Dresda, Liege, Paris, Berlin, culegând iuformaţiuni privitoare la administraţiunea şi la necesităţile unei cumuni, precum şi la reformele care pot fi introduse în oraşul Bucureşti. * Ni se afirmă că judecătorul de instrucţie din Tecuci a permis că Sburlea poliţaiul din Focşani dat în judecată, se asiste la ascultarea martorilor. Faptul e foarte grav şi ne aşteptăm ca d. procuror general Ionescu se constate această călcare de lege care a permis co'ectivistului Sburlea se ademeneas :ă pe martori, căci de sigur în faţa lui martorii nu emu atât de tâmpiţi ca se spue tot ce ştiu pe socoteala culpabilului. O anchetă e absolut necesară. De aceia s’a răspândit şi sgomotul ca pungaşul colectivist Sburela a scăpat din ghisrele justiţiei nepro-bându-se nimic în contra d-sale. Sub titlul Dare de seamă alegatorilor, d. N. R. Locusteanu. deputat colectivist şi membru influent în partidul liberal-naţional, a scos o broşură aritidinastică. Acum cât-va timp Telegraful a-teca pe Rege; azi d. R. Locusteanu îl atacă ; iar ziarele colectiviste inventează pretutindeni mişcări anti-dinastice, prefăcendu ss ca le desa-probă. Noi nu vom lua acest pretext pentru a f ce ca colectiviştii sgomot şi zel dinastic. Ne mulţumim a însemna prin a-ceste fapte adevăratul sens al campanii dinastice a colectiviştilor. # D. Petre Barozzi prefectul judeţului Tecuci se află în capitală. * . De ce parchetul din Tecuciu n’a urmărit pen’f cum pe satrapul T«ke Anastasiu a cărui hoţii şi abuzuri au fost constatate de către procuro rul de acolo. Suntem prea curioşi se ştim de ce d. G. Constmtineseu procuror din Tecuci n’a dat în judecată pe omul care a fost stăpân pe judeţ timp de 12 ani. Ge aşteaptă d. Gonstantinescu ? * Doue hoţii neruşinate comise de fostul prefect colectivist al judeţului Putna, satrapul Săveanu. Se construise primăria oraşului Focşani, şi trebuia ca se se mobileze. Sarcina aceasta o luă d. Săveanu, cu scop negreşit de a putea fura şi mai gros fiind amestecat direct la antreprisâ. D. Săveanu veni la Bucureşti, şi merse la magasinul de mobile al domnului Hert Gelner din calea Văcăreşti No. 20, pentru a cumpăra mobilele trtbuincioase primării. Nu eraînse numai primăria care ave trebuinţă da mobilier, ci şi casa d-!ui Siveanu. Dar tot marafetul era ca se nu să plătească mobilele casei lui Săveanu. Ge se facă acesta? Se învoeşte cu comerciantul Gelner ca se treacă costul mobilelor casei în factura mobilelor de la primărie. Ovreiul se învoi şi confe ţ onâ facturadupe placul satrapului Saveanu. Dar mai era o dificultate. Cum n’aiba sâ facă şi pe primarul oraşului se aprobe conturile d lui Gelner? D. Săveanu remedia şi acest reu,ob-ţmînd prin ameninţări ronsimţimîn-tul primarului din Focşani. Din toate astea s’a constatat că cinstitul colectivist Saveanuşi a plătit mobil-de de chs4 din banii comunei oraşulu Focşani Hoţia e autentică existând toate actele privitoare la densa. A dona hoţie. La conturile pentru construcţiu-nea Spitalului Vidra, fostul pref-ct Săveanu a trecut că a plătit pentru pavarea spitalului, un îndoit numer de metri pătraţi de pavagiu, de cât au fost în realitate, precum şi preţul Îndoit. S’a măsurat pavagiul de către primăria actuală din Focşani şi s'a constatat şi această hoţie. * Cetim în România libera: Voinţa Naţională întreabă pe căpitanul Savopol din ce anume fond a cumpărat c isa de bani in care ţine fondurile corpului de sergenţi. Iată respunsul : înainte vreme iconomiele ce se produceau din diferitele amenzi şi imputaţii de efecte se păstrau în buzunare (adică la îndemână), şi se pâpau fără nici-o socoteală, din care cauză mulţi colectivişti indignaţi sunt la răcoare. Exemple aveţi destule. Azi casa corpului, în ceea ce pri-voşte iconomiele produs?, dispunede un fond destu'de însemnat, şi aceasta de la venirea căpitanului Savopol. Din acest fond se dă premiuri sergenţilor cari arată dragoste pentru serviciu şi cari sâvîrşesc fapte meritorii (nu ca cele de la 14 şi 15 Martie) şi altele ; pentru care scop s’a şi cumpărat casa. Acum permită-ne Voinţa şi noue o întrebare : In timp de 12 ani cât aţî fost tari şi mari ce aţi făcut cu fondurile de iconomii? CâcI nimeni nu le poate da de urmă 1 I In câte va luni fondurile acestea au atins suma de 5000 lei. Econo-miele din timp de doi-spre-zece ani unde sunt? n D. doctor şi deputat Citulescu, fiind la Balta-Albi, judeţul Braila, a adus doi peşti mici care se presupune că au tenie. D-nu Catulescu a înaintat aceşti peşti la institutul bacteorologic al doctorului Babeş. Se şlie că în Braila mai mulţi săteni mâncând peşti pescuiţi în lacul din Balta-Albâ au căzut greu bolnavi. * La 15 Septembre va reapare ziarul cotilian Drepturile Omului sub direcţiunea d-lui Gonst. Miile. ŞTIRI MĂRUNTE Peste câte-va zile se vor deschide scoa-lele secundare, de aceea credem nemerit sâ atragem atenţia părinţilor de familie în deoseb1 asupra Institutului profesorilor asociap, S'tuatîu cele mal bune cond ţiunl pe calea Victoriei 162 în Capilalâ, fâcându-ne o plăcută datorie a’l recomanda celor cart doresc să ’şl instaleze copiii într’un bun Institut; în toţi anii a dat cele mal frumoase promoţiuni mergând conţinuţi crescând, ast-fel că în anul acesta mal toţi elevii Institutului şi-au trecut cu succes esamenele generale fiind promovaţi 84 din 96 şi 16 premiaţi la gimnastele şi ly-ceele stalului. Directorul, d. R. Novianun distins profesor în Capitală, menit a face edur.atiunea tinerimei, nu cruţă nici un sa-Tificio pentru buna stare materială, morala şi intelectuală a elevilor săi; de aceea punând în evidenţă un asemenea Institut simţim o mufiumiresufletească, căci părinţii cari vor instala pe copiii lor în a-ce^t institut pot fi liniştit! în ce priveşte îngrijirea, educaţia şi instrucţia lor, trei factori puternici pentru formarea unul bun cetăţian. ULTIMA ORA AC.EVTIA IIA VAS Infornialiune 8 Septembre. — Ciclonul semnalat de depeşile noastre de azi dimineaţa a făcut pustiiri pe coastele Cubei şi ale Porto-Riculul, după cum indică o telegramă ce primim din Madrid şi care evaluează la mal multe sute de persoane numărul victimelor. Londra 8 Septembre. — Sir Paget ambasador al Englitereî la Viena a plecat erl pentru a ocupa postul săd. Viena 8 Septembre.— Principele de GaUes soseşte la 10 Septembre la Viena pentru a asista la manevrele ce se vor face aproapi de Bellova. Belgrad 8 Septembre.— Cu ocasia aniversarii zilei reginei Natalia guvernul a luat mari precauţiuni. Ziua s’a petrecut fără incident. Borna 8 Septembre.— Ministrul de resbel comunică că Debeb a atacat la 2 Septembre Intirirea Keren, dar a fost respins, cu o pierdere de 50 de oameni. NOSTIMADE COLECTIVIŞTII PROOROCIT! DE IV. T. ORASANU INCA OIN ANUL 1861, Şi ce mat putem face când oamenii ţişl noi, Cunoaşte meseria mal bine de cât noi! Nu veţi că unii astă-ţl, din gol şi pirpilil, S'aU înţolii d'o dală şi cumpir la moşii, Iml fac palate falnici, şi aduc de la Paris. O mobila luesoasă, cum n’atl viţui tn vis) De unde atâtea sume ) De unde-alât bdnel } Aici e meşteşugul, curatul marafet. El nu au lăcomia acelor vechi rugine, Ce nu voi aU ca ş'altul si poală pune bine ; Ci ţie: Egalitate. luaţi de vreţi şi voi, Din cele ce rimâne tn urmă de ia noi. (V. «Sdireşi Epigrame politice» de N. T. Orasanu, Bucureşti 1861, pag. 17). BULETIN COMERCIAL Societatea Comercianţilor de ăguturî spirtoase, a distribuit asta zi darea de seamă a consiliului de administraţie pe www.dacoromanica.ro s anul social 1887-88. Această societate cu un capital d’abia de 37,010 lei 13 bani, dupe ce şi a acoperit toate chel-tuelile distribue societarilor el un beneficii! neto de 8 934 lei 31 bani. PENSIONATE ,, CHOISY “ LICEU DE DOMNIŞOARE STRADACERNICHI VIS A VIS OE BISERICA CU SFINŢI Direcţiunea acestui institut aduce la cunoştinţa pârinţiler de familie că cu începerea anului acestuia, — organisând acest pensionat în conformitate cu programele Statului primeşte eleve interaeşi externe pentru cursul primar şi secundar. Programul studiilor se trimite fie-căruia dupâ cerere. înscrierile se pot face de la 1 August inclusiv. Direcţiunea ISISTITUTIIL C. TIUITEI! Strada sfântul Ion Nou Nr. 35. si Uomularie Nr. 23. (în Jignita) Cursurile primare şi comerciale din acest institut pentru noul an şcolar 1887/89 vor reîncepe la 1 Septembrie viitor. Cursul primar e de 4 ani, iar cel comercial de 3 ani. Se primesc elevi interni şi pentru Gimnaste, Licee şi şcoala comercială a Statului, având meditaţiele necesare tn institut. înscrierile se fac In toate zilele de la orele 8—11 a. m. şi de la 2 —5 p. m. (897) Direcţiunea. „LICEUL ALECSANDRI" 1. — ST IIA DA A K MENEASCĂ — A Cursurile primare şi secundare, prepa-raţiunl pentru şcoala militară şi şcoala de comerciil vor reîncepe la 1/13 Septembre. Direcţiunea studiilor este încredinţată distinsului profesor, domnul Sava Ştefâ-nescu. înscrierile şi orl-ce informaţiunl In toate zile de la orele 8—12 dimineaţa şi de la 4—8 seara. (892) Direcţiunea INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE AL PROFESORILOR ASOCIAŢI Direcţiunea face cunoscut părinţilor că cursurile vor începe la 1 Septembre. înscrierile se fac între 15—30 August în localul Institutului. Se predau lecţii de clasele primare, externat secundar precum şi cursul complect de liceQ. Sper că onor. părinţi vor avea şi pe viitor caeaşl încredere ce am avut şi până acum. Personalul didactic din acest Institut se compune din profesorii cel mal buni de la şcolile Statului şi sunt următori: D. Niuolae Barbu, prof. la Sf. Sava va preda limba latină. Constantin Demetrescu prof- la Sf. Sava va preda matemacile curs. sup. Nicolae Cosăcescu, prof. la Sf. Sava va preda ştiinţele, fisico-chimice mod. D. L. Leveque, Şcoala normală şi Asilu, limba franceza, Curs. Super. Dr. Paul Petrini, Universitate, higiena. Găvânescu, Matel-Basarab, filosofia şi limb. română. Curs. Super. N-storescu, Şcoala .e itrală, desemn şi caligrafie. G. Teclu,l. germană şi 1. română. Curs. In fer. I. Clinciu, libma elenă. Ilie Georgescu, Sf.-Sava, ştiinţele naturale Necula Colceag, istoria. Preotul Enescu, Seminarul Nifon,religia. R. Dobrescu, geografia. M. Cohen, Azilu «Elena Doamna». Canto. D-na Bruzzesi, Externat, limba italiană. D. Walch, limba engleză. D-ra Zoe Agapiadi, Şcoala Centrala, piano. D-ra Steriadi, piano. „ Colmann, limba germana, c. infer. D-na Alex. Filionescu, şcoala centrala, filosof, şi pedag. limba franceza. Cursul primar se va face de două din absolventele cele mal bune ale Azilului, iar pentru croitorie, gimnastică şi dans aceasta se va regula la Septembre. Se aduce tot-odată la cunoştinţa părinţilor ca toate elevele care s’afi presentat din acest institut la liceele Statului pentru trecerea examenelor, aă fost promovate cu succes. Directrice, Alexandrina Filionesen profesoare de pedag. ţi filosof, la şcoala centrală strada Dionisie ţ6 F.ste asta-zi un fapt stipulat prin stiiuta *1 ucatirgator ca se poate Introduce lesne prin pelea intacta în corp substanţe disparibile pre-scum: eter, cloroform, gaz aerian, acid carbonic, etc., şi cart se regăsesc în urină. O încercare făcută cu tutun udat şi pus pe corp în direcţiunea stomacului va produce în câte-va minute o greaţă mare. Pe acest principiu recunoscut de ştiinţă se basează remediul mea care e şi aprobat de onor. consiliu sanitar din Bucureşti. Persoanele cart sufer de pnralisarea membrilor dupe un atac de apopiexie, dureri nervvoaso de cap, migrene, insomnii, agitaţiuni, etc. şi cari vor se se informeze despre succesele surprinzătoare ale tratamentului meu, n’aii de cât a cere o broşura contra afecţiunilor nervoase şi apopiexie ediţiunea tO-a care se remite gratis şi franco de către farmaciele următoare unde se află şi medicamentul în de-posit : de câtră farmacia Naţională I. A. Ciura, strada Lipscani la Bucureşti; farmacia la Vulturul de aur, S. Lebel, Ploeştî; farmacia fraţit Remer la Focşani; farmacia la România F. Eitel; la Galaţi; farmacia E. M. Keresztes, In Roman, farmacia Charles Herzenberg, la laşi şi farmacia curţet E. Hainal, la Botoşani. No. 4. Dr. Roman Waismann DOCTORUL ASSSKY S’a întors tn Capitală.—Consultaţiunl de la 5—6 ore p. m. APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE MAGASINUL DE COLONIALE N. I0WID 4 (]-ie 3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI Comande se pot efectua în toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat, boş 4 EPOCA — 28 AUGUST CASA DE SCHIMB 013 I. NI. F E R M 0 Strada IJpscani, Aio. 27 Cumpere si vinde efecte publice si fa.ce or-ce schimb de monezi Curs u 1 Bucureşti 27 August 1888 CASE DE mim CASELE C*'n ^trat^3 ^osetti No. '8, Sub. Staicu (ui moderat. din causa de strămutare la ţară. Pre- CASE DE INCII1HIVT UN SALON MOBILAT A se adresa la proprietar acolo. 5 0/0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st. drum de fer £> 0/0 Scrie. func. rurale 7 0/0 Scria. func. rurale 6 0/0 Scria. func. urbane 7 0/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi f< 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens (leilOdob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacta-RomAnia» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de b#anca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă Cump. Vend. t-6 3/4 i 67 1 4 66 [97 99 i 100 107 1/2 108 6” 3 4 98 1/4 106 3/4 100 91 1/2 84 1 2 86 3 4 1071/4 iot 95 85 14 81 1/2 iuti I O Ifln situatelnStrBda Frumoasă No. 12 ÎMIUIii l/dijU şi 12 bis; avănd lie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servilor!, curte mare şi grădină spaţioasa cu pomi roditori. Se vinde In total sau în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasa in casele din fundul curţel 776 CASA II0BKICE4M' îi" 22ţWSS: torl, asemenea şi un loc cu doufi faţade cu o prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly PIoeştT, Piaţa Unirel t. 752 din Str. Clemenţei ji, şi locul din 240 250 39 ! 50 1040 , 1060 245 1 255 240 I 245 85 95 3'4 : 1 1(2 3/4 ; 1 1/2 207 :209 I CISELE CU LOCUL LOR Str. Biserica Amzet No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8. INSTITUTUL HELIADE-RADULESCU Este instalat in localitatea eea mai senatoasa din Capitala, In vasta gradina lleliade. Studiele se far dupe programele scoalelor publice. Aci sunt 4 clase primare si 3 liceale, si ’n fie care an se mai adaoga clase superioare liceale. Prrparaiiuni pentru şcoala militară. Cursurile incep la 1 Seplembre. 907. VILA LUTHER SIllA^^cS mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria să se adreseze la d„ Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti.______________ VILA NUMiTA BEATRICE vara este de mchiriat, situată la lilaret Str. Viilor No 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43.__ 0-ittt A cu grădină situată la Filaret, este VILA de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiază______________783 P A MEDE mobilate şi nemobilate de în-UAmnnJE ohiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81. ______________________ Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porcelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839) cas&din Strada Polonă No. 104, compusă din y camere pentru Stanân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cai, şopron pentru trăsuri. 723 DE ÎNCHIRIAT DE ÎNCHIRIAT M0S11 DE AREXDAT DE VE\Z\RE MOŞIA STAVESTI«fi situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă do locuit, han-cărciumă pe şoseaua Bucâu Momeşti, lăngă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa ia d na Catinca Cru-penski, in Roman pentru or ce lămuriri. 776 R O ll/V/llîî nouă hectare vie şi obratie sili is Vult/jlllu tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drâgaşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. DE ARENDAT 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii sâ se adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. IM. Alexandrescu. IAU 4 IH/VIUT de la 23 Aprilie 1889 moşia IMj AllIVMJA 1 Lalosul şi DobricenI din judeţul Valcea pe cinci sau mai mulţi ani. CASA DE SCHIMB 805 MOŞIA PARAII-ROIA proprietatea d-l Va- sile Mislescu, se vinde de veci cu condiţiunl foarte avantagioase. Întinderea 1225 pogoane. Pamfint bun, acarele şi gara pe moşie. A se adresa pentru condiţiunl la d-nul avocat din Târgu-Jiului: Gheorglic Stoccşcu. (879) MOSCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionale (I)acia-România) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-co schimb de monezi Cursul pe ziua de 27 August 1888 5 % Kenta amortisabila 5 % ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni destat [Conv.rur.l 6 % „ c. F. It. 5 % ,, Municipale 10 Ir. , Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 6 urbane Obl. Serbesli cu prime Im. cu prime Buc. [40 lei] Losuri crucea roşie Italiana ,, Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Anr contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote Irancese ,, italiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur laşi Cump._Vindo 9B3/.4 96 99 86 2*5 107 % 67 % 107 % 100K «3 vi 78 is *8 43 t7 3/4 sue 134 100 99 *40 97 K 87 100 84 *40 108 97 8/4 108 101% 2* 76 60 31 46 *0 1 8/4 *07 1*6 100% 100 *50 IX» CASA DE SANATATE X Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti X X Din nou reorganisatâşi arangiată în modul cel mai complect, având angagiaţl pe cel mal distinşi medici din Capitală, casa este pusă în plăcuta posiţiune de a ca bolnavilor, cea mai deosebita îngrijire. Primeşte în căutare bolnavi afectaţi' de ori ce maladie; Se paate esecuta orl-ce operaţie; Se fac consultaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru ceî din provincie. Se dau consultaţiunl în toate zilele între orele 12—6 p.m. de că re d-nul Dr Drugescu, care se află. în permanentă în inst’tut. O moaşă fostă internă lainst.Lumii Maternitatea, esle însărcinată cu cautarca boablor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte In institut. Aici so mal ailâ un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru hydoterapie. (908) Director, V. Lăntescu - .................................................^ X 0 o X X X MARE DEPOSIT DE LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCTI SI GRINZI DE FER wmngcauf uri» = LEMNE PENTRU FOC = M. L. MANOACH No. 153 — Calea Grivitei — No. 153 Staţiunea Tramvaiului 7U6 BICYCLES SI THE COVEMRV MACHINISF C CAPITAL FRANCI ©x= X X 1X0X1 X GIMNASTUL PARTICOLAR fX© X X Internat. Cursuri preparatorii pentru «coaiele secuudure Autorisate prin Înalt decret al Ministerului Cultelor si 0 Instrucţiuni, din 8 Aprilie 1885 No. 5103. GtRA Z Iacoixiiiuiplatz No. 16. FKORIUIIE GRATIS SI FHAACO X X m TRICYCLES 0. | ™ 1,500,000 905 U VVyîT Y Furnisorii M. M. L. L. Imperatul Rusiei împărătesei Austriei Sultanului din Maroc Regelui din Siam Printzului de Walles. PREMIU I Paris, l.onilon, YVien, Liverpool, Mancliester, Sydney, Iliruiln#- liam. Meii) o urne ele. ele. AGENTURA GENERALA SI DEPOSIT W. STAADECKER, BUCUREŞTI, STRADA SMAROAN 8, A apărut de sub tipar şi se află de vânzare la toate librârile: ETIMOLOGIA LIMBEI FRANCEZE pentru usul scoalelor secundare de d. I. Maurer, profesor. — Preţul 1 leii. A apărut: MANUALUL DE POETICA ROMANA DE D-NU IOiVESCU-GIOft Depositul central la librăria Socecu et C-ie. PLACHIE DEŢIRI bricate de d. Mihailescu, deposiLO ’ general la Ioan Col-ţescu, Calea Victoriei vis-â-vis de Palat. SCHIMBARE DE DOMICILIUL INSTIT U TUL_ FROHLICH Pensionat do domnişoare dirigeat cu autorisaţia ministerului, de Domnişoara de Possanner se află de azi înainte: Viena I., VVeiliburgiiasse 18, scara I, etagiul 2 Localurile atât ale pensionatului cât şi ale scoale!, satisfac toate cerinţele pedagogice şi higenice. Deschiderea noului an şcolar la 1 Octombre. Orele de consultaţiune cuîncepere de la 5 Sep., zilnic de la ora 10—4 afară ce Duminecă si sărbători. Prospecte la direcţia. „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI Printr’aceasta aducem la eunoş-tinţa amatorilor că în palatul nosLru din strada Doamnei A o. 12 se găseşte de închiriat cu începere de la Sf. Dumitru viitor un local peniru restauraţiune şi 2 prăvălii toate iluminate electric. A se adresa pentru informaţiuni mal detaliate la secretariatul direcţiunii în orele debiurou 10—12 a. m. şi 2—7 p. m. Direcţiunea generala DOCTORUL SALTER MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea de medicina din Viena Specialist în boalele Svphililice pe care le trateaza într’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiumle sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiuni de la~l/2—8 /gdim. şi de la 1—4 p m. SStrutla Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţise primesc bolnavi in pensiune. 814 re malul KAMI - NEGRE PE HALUL MAREI - NEGRE HOTEE CAROLI STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Eotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către Girantul hotelului 33. «JE3RIS. (830) Hotel Ca rol I, Constant za. CASA DC SCHIMB I0NESCU & MARCU Strada Lipscani i\o. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 27 August VALORI Fonduri de stat român Reala rom. perpe. 1875 5% Renta rom. amortisab. 5% Renta rom. rar. conv. 6% Oblig, de stat C. F. R.6% idem idem 6% Împrumut Stern 1864 7% Imprum.Openheim 1866 8% Agio împrumut, de oraşe lmpr. oraş. Bucur. 5% idem din 1884 5% lm.or.Buc.cu primelozfr. iu Valori diverse Credilul fonciar rural 7% idem idem 5% Cred. func. ur. din Buc-7% idem idem 6% idem idem 5% Cred. func. ur. din Iaşi 5% Obl.cas. pensiun. fr.300 10 Scadenta cupoanelor 1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. 1 Oct. l Mai 1 Noem. 1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. l lan. 1 Iulie 1 lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noem. 1 lan. 1 Iulie idem idem idem idem idem Mai 1 Noem. Târglib. curs med. q-1' m /■! 97% 101 3/4 37% 96 45 107 3/4 98 106% 100 95 84 *35 Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA AUVILLEDEVIENNE vis-ă-vis de Lib. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnatate «l soliditate urma toarele noutăţi: Rufarte pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc do toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. G. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fldantatl. Layettes si Trousouri pentru copil. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela no&stra ca a apărut CATALOfiU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMAN!A» vis-â-vis de librăria Socec 535 : «2HM —r — ari mm» »nn ■ ■ — * MERSUL TRENURILOR CALEI FERATE ROMANE Valabil de la 20 Maiu (15 Iunie) 1888 1 Burure-s ti-Focşani-Roma n STAT1UN1 Aretarea trenurilor bucur. Nord pl. iPIoesti sos. plec. buzeu sos. plec. R.-Sarat sos. plec. Focşani sos. ploc. Marasesli sos. plec. bacau sos. ploc. Roman sos. Ace. Persoane l’la. Acc p.mdim. dim.' dim. p.m. 10 10 8,50 11 .se io,*i 11,44 10,34 1,14 1*,Î0 1,37 1*,30 2,24 1,19 S.27 1.SS 3.19 2,15 7,30 9.16 6,35 8,0* 4.40 5,59 6,25 9.16 9.41 3.22 3,50 3,56 5 54 5 59 6,59 dini. 2,19 2,46 2,69 5.2* 5.32 0.40 S.Uurabiall-VAl Luraliia pl. a.m. 8,45 Caracal s. 10,47 pi. 11, 7 Piatra s. 12,60 pl. 2,40 U .-Velei s. 7,40 p.m. 23. Titu VArtf. . p.m. 2. Roman Focşani-Itucuresti STAŢIUNI Aretarea tronurilor l Acc. Persoane Pla. Acc. Roman Bacau plec. sos. plec. Marasesli sos. ploc. 10.50 Focşani p.m R.-sarat sos. plec. sos. plec. sos. ploc. so». plec. Bucur.Nord sos, Buzeu Ploesti p.m. a.m. tl II, 5 11,66 12,15 12, 2 12,25 1,56 2,47 2. 3 2.30 2,34 3,24 3,26 4,10 4.30 6 0 10 7,2: 3,15 3.42 3,47 4,40 p.m. 4.43 11.50 5.-2 12.55 5,42 a.m. 12,36 7.35 2.33 8 10,28 2,58 10. 7 9.35 11,50 4,3511,35 Hm. p.m. a m. p in, n ni 3. Bucuros ti-VPrcioro va STAT1UN1 Aretarea trenurilor Fulg. Acc. Per. Minte Bucu.nord. pl. Titu Piteşti sos. plec. Slatina sos. plec. Craiova sos. plec. T.-Severin sos. plec. Virciorova sos. n.m. p.m- a.m- p.m. 4, 5 7, 1 8,15 2,45 5, 7 8,10 9,36 4,07 6,20 9,21 11,7 5,45 6,24 9,26 11,22 p.m. 8, 411, 7 1,20 8,10 11.15 1,29 9,27 12,32 3,12 dim. 9,33 12,41 3,27 9 12, 4 3,25 7,21 12. 0 3,31 7,19 12.28 3,53 7,45 a.m. a m, p.m. 4. VAreiorovii-Bucureşti STAŢIUNI I Arel. tronurilor l-ulg. Acc. Per. Per Verciorova pl. T.-Severin sos. plec. Craiova sos. plec. sos. plec. sos. plec. Slatina Pilosli ,17 1,40 Titu î.tOiBuc. Nord sos, p.m.l ii .m. a.m. dim.p.m 3,22 12,55 8 3.45 3,44 1,16 8,26 4,15 3,48 1.19 8,40 4.40 6,42 3,52 12, 5 8,40 6,52 3,59 12,28 p.m 8.17 5,10 2,18 5.24 2,28 7.05 4,46 7,1 5.11 8 24 9!25 8.15 12.50 8 2' 10 *2 10 27 11.46 12,50 a.m. a.m. p.m. p.m. . lA.ra Rt.-Velcei pl I 8, JPiatra [Caracal s.112,40 pl. 112,35 s.S 4,13 pl.l 4,33 S.I 6,30 Sp.m. I i. Buznii lialati ruzeu Bai Ia Bărboşi Galaţi plec. sos. plec. sos. plec. sos. а. m. p.m. 1.65 12,45 4,20 3,26 a.m. 4,30 3,36 10 5, 1 4, 9 10,55 5.5 4,15a.m. б. 40 4.50 dim. p.m.______ 8.16 '21. Tftrgov. Titu J 25. tdj ,d |. Ocnă Fi Iu Terg pl.l 10 s.Ill.l 20 CI.Piucsli Sliinic i’IoesH |>l. 10.46 danie sos. 12,40 Ploesti M ~i1~ TJ it~ 15 Fillusi T Jiu. :t« T. »,2U n'rgovisie . 6.55 5.20 9,35 Ti Iu I 8, 5 6,30 Adjud ~LSIu..ic Flocsti Tergu-Ucna I SbTnic pl.l 4T50 *”/ s.l 6.40 !. plec. sos. dim. p.m. 5,15 4,15 7,10 6,2 dim. p. m. 5. Buciir.-Iiiureiu STAŢIUNI [ A ret. ironur lor Iul. Persoane Bucur, nord pl. Filaret sos. pi. ploc. sos. plec. sos. Comana Giurgiu Smârda 6,40 8 8,15 8.30 6,21 9,17 10,11 10.16 7.10 10 21 II. Ploesli-Fredeal 9,50 6.56 tl.34|ploosii Cârapina Sinaia Predeal plec. sos. plec. sos. p.m. lina. dim 7, 1 10.42 7,12 11.41 8,30 11,53 10,31 9.10 12,35 11,Of p.m. n.m. a. m IJ7, Conteşti T. Maturele 1 H. (iulati Kii/fii 1». Galul Ha ruseşti | 20. Murasest' liniat) Galaţi plec. Bărboşi sos. plec. liruila sos. plec. Buzeu sos. a.m. dim. 12, 5 8 12,10 8.33 p.m. 12,44 8.40 6,20 1,16 9,13 7,45 1,25 9,23 p.m. 3,55 12,11 3,57 a.m. p.m. .pin Galaţi plec. arbosi sos. plec. Tecuciu sos. plec. Marasesli sos. diin. n.m. 10.40 8 50 11,15 9,32 11 25 9.55 1,43 12,40 2, 8 1, r* 2,38 1.46 p m p.m. Marasesli plec. Tecuciu sos. plec. Bărboşi sos. plec. Galaţi sos. p.m. a m. 3, 2 4.10 3.31 4,49 3,51 5.14 5,54 8,0. 6 8,34 6,35 9.15 p.m. a.m. T. t . 1 amu •IO. T. Măgurele plec. Coslcsti sos. a.m. a.m. 6 9,50 11,46 3,37 Goleşti ploc.;] C.-bung. sos. a.m. p.m. a m. 11 .’l/.Oll.D 1,35 8,25 1,20 p.m. p.m. p.m. C.-bung plec. Goleşti sos- a.m. p.m. p.m 7,10 2,25 2,40 9,65 5 4,54 21. O. Giiii'jriii'lliii'ur. STAT1UN1 A roi trenurilor Pul. Persoane Smârda sos. Giurgiu sos. plec. Comana plec. Filaret sos. plec. uc. Nord sos. 2,25 8 6,20 8, 0 6,26 0.14 6,39 9,24 7,39 10.11 8 26 10,31 8,36 3.52 10,45 8,60 IO. Pmleal-i*lorst» Predeal plec. Sinaia sos. plec. Campina Ploesti sos. dim. p.m. p.m. 7,45 4,51 7, f, 8,16 5,24 7,37 8.21 5,29 8.11 9,18 6,21 9. 8 10. 9 7.25 9,57 dim. p.m. p.m. Bucur.-Feteşti Araf. tren. Sî ATIUNI I Persoane Kelesti sos. plec. sos. dim. 7 9,46 9,56 15.F 0 II. Fanrci-Fctcsti Faurei Feteşti plec. sos. p.m. H. F'etesti-Buenrestl STAŢIUNI Felesti CI uluit a Bucure d ploc. sos. ploc, sos. Arat tre Persoane p.m. 4.20 5,26 6.36 8,25 12. Feteşti Faurei Felesti Faurei plec, sos. Ia m •3* 2,4 13. laşi l'niclieni , 14. Ungbeui luni laşi Unghcni ip.rn. a.m. plec. J 14,30 7,30 Unglicni 1,3fl 8,44 Iad . P m. plec.» 2.15 -os.| 3,30 Vasluiu plec. ! fi SOS. 1 7.56 plec.! 8,16 OS. 110.25 a. ni. a.m. p.m. 4, 5 Vasluiu 6 Bei Iu 1 6,20 8,30 Tecuci sera plec. sos. plec. sos. a.m: | 8,55 7 ! 11. 3 9.12 11,23 9 32 1.20 11,30 .pm. p.m Honi VC'r> 11.45* 7, 4 10.161 7,16 10,41 f 5,48 8,271 t Am|>in:«-Doft. Camnina bofaua plec. 11 sos.ttl,20 [ 30. Doft. CAinpiua Eoliana plec i, 5,50 Cam pi na__sos. I 6, 8 31, Cernavoda (uns 32. Ccrnavoda-foust pl. ji 6,50 9.20 Constanta os. f! r _______________8,20 ii.** Crnăvod.1 I I. (iularaşi-Slobozia 11 laşi şi vice-versa _ Roman plec"* 9,15"* Paşcani pl. laşi 10,61 pl. Suceava 10,41 Targa Frumos 11,53 laşi sos.ii 1, 2 ti. Slol>ozia-Cal»raşi paşeuui-Sureava şi vice-versa Paşcani plec. )0,41 7,1 Vercsll pl. Suc. 11 60 9.32 pi. botoşani 12. 8 9.47 Suceava _______512,23 10, Vereşti botoşani şi vico-versa Slobozia ploc. sos. ploc. plec. 8,35 4.15 Slobozia 9,37 5,17 Ciulntta 810,05 6,50 |10,45 6,30 Calarasi plec sos. plec. SOS. 8.50 9,30 ,16 4,30 5.10 5,55 7 7, 9 5,49 5, 9 r>, r> 3,45 3, r> Vcresll Leorda Colosalii plec 12, 8 9,17 1,31 11,14 sos.J i. 3 12,40 Xipo£rx*afla Ziarului,, Epoou" Ylparil ou cerneala th. Lorllleux-Cle Pari» www.dacoromanica.ro Girant responsabil V. P. (ibeorghiu