ANUL m Njo. 826. A DOUA EDTIUNE VINERI, 26 AUGUST (7 SEPTEMBRE) 1888 NUMERUL NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 3116 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Rucurescl: La casa Administraţiunei. In Tnrn: Prin mandata poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In strclnetate: La toate offioiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL ÎS HAM NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI LnPnrta: Agcnce Havan, Place de la Bourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclamo pe pag. III, 2 lei linia. LA. PARIS : segăsostejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Gcr-niain, No. H4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA Ţ1UNEA Mo. 3,—IMatza Episcopiei,—No. 3 No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 TEMELII PUTREDE UN ÎNCEPUT de aplicaţie 1 RESPINS „VOINŢEI" VORBIT! PENTRU VOI CORESPONDENT* 0IN VELCEA o scrisoare i (Miumimit DRAMELE PADUREI TEMELI1JPI1TREDE Ţerei aceştia ii trebue reforme serioase şi oameni capabili ca se le ec-secute. Se întâmplă la noi acest lucru caracteristic că nu e reformă pe care am severşit’o nici instituţie noue pe care am creat’o, care se nu fi dat resultate cu totul altele de cât acelea pe care eram în drept se le aşteptăm şi pentru care tocmai sevârşi-sem acele reforme şi creasem acele instituţii. Aşa, am organisat armata; biserica, cu sinoade, consistoriî, seminare; Învăţământul de toate gradele; am făcut o largă reformă agrară şi am creat o mulţime de alte servicii. Care sunt resultatele pe care le am obţinut, efectele ce au resultat, influenţa bună pe care toată această nouă organizare a avut’o asupra des-voltărei generale a ţerei ? Ţi se strînge inima de durere cînd te gîndeştî la aceste lucruri, căci resultatele ce am dobândit sunt tocmai contrariul de ceea ce căutam, sunt însăşi negaţiunea scopului ce urmăream. Aşa am făcut o reformă agrară care a dat în plină proprietate foştilor clâ-caş! câte-va milioane de pogoane de pământ, şi in loc de a fi creat, prin această proprietate mică, un puternic element de ordine şi de stabilitate, am creat un focar de nemulţumiri şi de neîncetate agitaţiuni; în loc de a fi asigurat proprietatea am primejduit’o, căci neştiind se Înconjurăm reforma săvârşită de toate îngrădirile de care avea nevoe, departe dea satisface pe cine-va, am aţiţat pofte şi am deschis larg o cale pentru rîvnele nesănătoase şi vinovate. Am crezut că organisăm biserica şi că credinţa religioasă şi servitorii altarului vor forma o puternică bază socială, şi in loc de aceasta o mare parte din preoţii noştrii sunt agenţii cei mai aprigi de propagandă ai a-teismului şi ai socialismului. Şi tot aşa este cu şcoala. Nu mai este astâ-ziun secret pentru nimeni că inveţătorii săteşti sunt purtătorii cei mai siguri ai cuvântului socialist prin sateîn loc de a fi ca peste tot locul un puternic element de ordine. Pe de altă parte ceea ce a produs până acum şcoala rurală se ştie: In loc de a lumina pe săteni, ea n’a reuşit se ne dea până acum de cât câţi-va primari, notari şi perceptori, necinstiţi şi asupritori ai săteanului, şi câte-va mostre de pri-cinaşi care îşi pierd vremea pe scările tribunalilor pentru tot felul de procese posibile şi imaginabile. Mai avem apoi şi licee unde nu se învaţă—vorbim de generalitate şi nu de ecscepţii—nici istorie,nici ştiinţe naturale, nici latineşte cum trebue. Toată cultura noastră umanitară esteun moft,după cum cultura noastră universitară este o spoială. U-niversitatea noastră nu’ţi disciplinează mintea, nu’ţi dă vederi generale; cel mult dacă face din tine un om mediocru de amănunte, un om cu câte-va cunoştinţe practice şi a-celea ca vai de lume: Procurori care nu ştiu până unde sunt competenţi, judecători de instrucţie care caută în cod înainte de a caracterisa o infracţiune, licenţiaţi în drept care nu-ţi pot spune lămurit ce este bogăţia şi care este obiectul economie! politica. Armata ne presintă inse spectacolul cel mai curios. Pretutindeni, armata este şcoala mare, unde cetăţeanul se deprinde cu spiritul de ordine şi de disciplină, unde capătă acel sentiment respectuos, care ajunge câte odată până la servilitate, pentru erarhia socială. Lucrul acesta este atât de adevărat şi efectele serviciului militar sunt aşa de mari, in cât mulţi gânditori democraţi critică armata mai numai din acest punct de vedere. La noi efectele serviciului militar sunt cu totul altele. Săteanul şi orăşeanul care a fost sub drapel, se Întoarce acasă, arţegaş, nesupus şi viţios. Şi, departe dea fi un element de ordine,el este un agent provocator de desordine, dovadă răscoala sătenilor in fruntea cărora era mai peste tot reservişti'; dovadă atitudinea nesupusă a aceloraşi reser-viştî când sunt concentraţi. Spunând toate acestea, nu avem gândul de a judeca şi condemna pe nimeni, constatăm numai acest fenomen curios că instituţiile cele mai serioase transplantate în ţara noastră dau resultate cu desăvârşire contrarii de acelea pe care le dau peste tot aiurea. Clase nu mai avem, organe sociale trainice de asemenea, tradiţiile şi obiceiurile s’au pierdut de mult, şi toată organisarea nouă cu care speram se înlocuim tot ce ne lipseşte, e putredă. Lipsit de or-ce bază viitorul Statului nostru se pierde în intunerecul ignoranţei şi al por- J nirei spre inovaţif, pornire cauzată de atâtea precedente şi de starea rea în care ne găsim. Şi toată această tristă perspectivă, fiind că reformatorii noştri n’au înţeles că întro ţară unde au dărîmat tot o reformă într’o direcţie trebue însoţită de un întreg sistem de măsuri laturnalnice—cu privire la toate pune tele cu care reforma este în atingere—în deosebire de ţările cu instituţii vechi, unde nu e bine să reformezi de cât încet şi parţial,şi nu- mai acolo unde este nevoe urgentă. Distrugători şi rebrmatori peste tot, am fost conseriatori numai a-»upra acestui punct şi tocmai aci trebuia *e fim alt fe. Ion \\ lancovescu TELEGRAME AGF.NTIA BAVAS Viena, 5 Ssptembrie. Corespondenta Politici zice câ eslc inexact că d. Rislicl a fost chiemat la Abba-zia de Regele SSrbiel. Piescnţa sa în acest oraş e curat accidentali Ştirile în privinţa unei schimbări a cabinetului din Serbia sun: lipsite detemeiu. Roma, 5 Septembrie. O depeşă a regelui adresată d-lul Crispi semnalează reaua stare a popula(,iuniI ro-magnole, stare care cereexaminarea oare-căror probleme. Regele va trimite d-lul Crispi petiţiile ce i s’afl adresat, pentru ca el să studieze de acord cu colegii şi ca să ’I refereze cu ferma speranţă de a isbuti, căci trebue să se isbutească. Berlin, 5 Septembrie. Gazeta Germaniei de Nord,vorbind deaten-tatul Iul Garnier în contra ambasadei ger-manelaPariszicecă dacăGarnier a devenit nebun, a devenit din causa arătărilor şo-viniste ale spiritelor turburate de ura naţională care sporeşte în Francia într’un ast-fel de chip, în cât tara întreagă şi po-pulatiunea sunt răspunzătoare de această situatiune. I’aris, 5 Septembrie. Un accident grav s’a întâmplat azi noapte la Velars pe Ouche, aproape deDi-jon. In urma deralieril şi a întâlnirii Expresului provenind din Paris cu Expresul provenind din Maoon şi din italia, un maşinist şi opt călători aO fost ucişi, iar 40 răniţi. II ÎNCEPUT DE APLICAŢIE ____ § Nu este acuzaţiune mal nedreaptă de cât aceia ce să aduce guvernului, de u-nele ziare, cum că el şî-a uitat programul or că, întocmai ca liberalii de la Mazar-Paşa, o dată ajuns la putere ar avea de gând să se abată de la fâgă-duelile făcute. Cele mal multe reforme făgăduite de ministerul actual nu să pot face decât prin legi, şi de o cam dată cu camerile colectiviste aceste legi nu să pot vota. Insă pe lângă faptul ca nimic nu ne autoriză d’a ne îndoi de făgaduelile unor oameni de cuvânt, apoi şi faptele guvernului ne dovedesc că el caută să ’şî realiseze programul, întru cât a-ceasta sg poate face altmintrelea de cât pe cale legislativă. DouS, trei mici fapte ne vor Întări In această credinţă. Pe lângă proiectele de descentralizare pe care guvernul le va presintă pe cale legislativă, s’a săvârşit o descentralizare de fapt, prin împărţirea la diferiţii miniştrii a atribuţiunelor care toate sg concentraseră sub regimul trecut în mâinele d-lul Ion Brătianu. Astă-zl fle-care ministru este stăpân în resortul sgfl şi să specialisează în a-facerile departamentului ce ’I este încredinţat. Pe când erau Ia oposiţie, membrii cabinetului actual ad criticat administraţia Băncii Naţionale. Reforma statutelor Băncii Naţionale va fi adusă negreşit, chiar în primele luni ale sesiunii viitoare. Până atunci putem constata că în fapt, guvernul s'a abţinut de la operaţiunile pe care le criticase, ca de pildă, corupturile corente cu bancL Măsurile luate de o cam dată, şi până când o majoritate parlamentară va putea a-proba proiectele ce îl se vor supune, ad contribuit întru cât-va la scăderea agiulul şi vor Înlesni săvîrşirea reformelor proiectate. Dacă dar neputinţa guvernului de a realiza de o cam dată reformele făgăduite, în lipsa camerilor, nu-I a permis până acum d’aşl aplica programul, făgă-duelile formale ale Miniştrilor precum şi câte-va începuturi de aplicaţiune practică ne autoriză a crede câ cabinetul nu se va depărta de linia ce şl-a tras. liN RESPUNS „VOLUTEI" Voinţa Naţionala într’un articol pretenţios, numeşte negativă atitudinea noastră fată de fosta colectivitate. Nu înţelege naivul organ, pentru ce nu discutăm principiele,măreţele conceptiunl ale colectivităţii, fenomenala el activitate legislativă, şine mărginim numai în a însera zilnic faptele el neomenoase, turpitu-dinele şi incorectitudinele el de tot soiul. Pretentiunea Voinţei e absurdă şi ne pare rău că n’o putem satisface. Căci, cum ar fi posibilă o discutiune de principia, de doctrină, cu el care nu le-ad avut nici o-datâ? Auziţi oameni buni: Adunătura hibridă a tutulor oamenilor fără convingeri din această tară, a transfugilor tutulor partidelor, cere o discutiune de principii 1 Cel ce n’afi adus în viata publică a Statului nici o idee serioasă, nici o reformă coaptă şi utilă; el cari nu s’au inspirat în cariera lor guvernamentală de cât de o-portunismul cel mal scandalos, ne vorbesc de principii şi doctrină. Elementele culese dupe unde a dat D-zefl organizate în societate de exploatare publică şi privată, sub numele de colectivitate, nu să mal mulţumesc astă-zl cu norocul ce ad avut d’a fi tari şi mari 12 ani d’a rândul, d'aşl fi umplut tapăn buzunarele; nu, el cer şi tin mordicus la onoarea d’a fi fost şi d’a fi încă un partid politic cu doctrină şi tradiţii. Până aci. Vă lipseşte bunul simt când ne siliţi a pune cestiunea pe acest tărâm. Căci cine nu ştie că doctrina voastră este hou** şi corup tiunea ridicate în sistem,cine nu ştie că în creerul vostru n’atl avut şi n’avetl o singură idee lămurită şi constantă asupra nici unei cestiunl politice şi sociale, câ n’atl avut şi n’avetl un singur cugetător serios, că mal nu există în conglomeratul vostru, un singur om politic în adevărata accepţiune a cuvântului. Activitatea voastră legislativă, de care faceţi atâta paradă, formele şi reformele ce pretindetl că atl vărsat cu droia pe capul poporului românesc, tocmai această activitate, stearpă şi bolnăvicioasă, confirmă aprecierile noastre. Silinţele individului,ca şi ale omului de Stat şi partidelor, nu însemnează nimic, ca forţă pozitiva, ca câştig real, întrucât efectele n’aQ un caracter utilitar, pipăit, apreciabil. Şi de sigur, nu anarhia ce att adus în viata Statului, nu stricarea vietel noastre publice îu toate fazele el, pot da acest caracter operei voastre. Cât pentru tradiţii, le vett avea de aci în colo, de vă e atâta dor de ele şi ţineţi să le aveţi. Hoţiile Mihâileştilor, Simuleştilor, Mai-canilor, Radu Mihailor, Caradalelor, Milionul virtute! civice brâtieniste, pătura milionarilor Improvizaţi , fără muncă şi ştirea lui DumnezeQ, toate lurpitudinele ce a îndurat tara 12 ani, sunt strâns legate de istoria partidului vostru; ele vă sunt fatalmente şi traditiele şi singurele titluri ce putetl invoca fără contrazicere. încetat! d’a mal vorbi de principii. Reflectat! că nu tot-d’a-una cutezanţa şi şar-latanismul răuşesc în politică. VORBIŢI PENTRU VOI •_______ Telegraful a făcut eri pe copilul teribil al Colectivităţei. Citind articolul seu de eri intitulat: Vorbă de clacă, colectiviştii trebue se fi făcut mutre ciudate de tot. Ion Brătianu trebue se 'şi fi smuls barba, Sturdza Mitiţă trebue se ’şî fi acoperit capul de oroare, Stătescu trebue se se fi făcut mai verde ca postavul de pe biliarde, şi Barbu trubadurul,Barbu Ştefâneseu trebue se fi rămas prostit la mijlocul vre unul articol pentru Democraţia, în care cânta cu cunoscutul seu entusiasm dinastia şi dinasticismuL Telegraful, cel mai vechiu şi mai credincios ziar al colectivităţei,spune categoric următoarele : Tara a văzut, tntr'atâţea ani, că toate partidele sunt, rând pe rând, dinastice şi anti-dinastice, dinastice când sunt la putere-, anti-dinastice, când sunt in oposiţiune. Acuzările şi apărările, denunţările şi jurămintele de fidelitate în această materie sunt, deci, vorbă de clacă. Intru cât priveşte pe colectivişti, mărturisirea făcută de ziarul care trecea drept organul personal al d-lui Ion Brătianu, este complectă : Dinastici linguşitori când sunt la putere, anti-dinastici când sunt în opoziţie. Intru cât ne priveşte, se ne ierte confratele nostru se ’i spunem numai atât: «Iubiţi confraţi, vorbiţi numai pentru voi.» Atât poate se spue ori cine unui altuia cu care vorbeşte şi care pros-tindu-se pe sine, are naivitatea de a vorbi la plural şi de a zice de pildă: «noi aştia proştii care discutăm! » —Vorbeştenumai pentru tine, dragul meu, este răspunsul ce i se cuvine. Intre noi şi colectivişti este această deosebire: In oposiţie, noi am criticat pe rege, dar n’amvoit se-1 res-turnăm, cum s’au încercat colectiviştii. La putere, noi nu-1 linguşim în coloanele noastre, şi nici nescandali-săm nici nu scoatem ţipete desperate când alţii îl critică, cum făceau tot colectiviştii. Ne opunem inse orî-cărei agitaţii anti-din8stice şi aici suntem în dreptul nostru, căci nu ne contrazicem nici cu ideile nici cu trecutul nostru. «încă odată dar, vorbiţi pentru voi, iubiţi confraţi.» CORESPONDENŢA DIN VtLCEA DOUA SCANDALURI Episcopul torturator—Un subcomisar bataus. R.-Vâlcea aj August. Zilele acestea s’aii întâmplat două scandaluri în oraşul nostru. Ca tot-d’a-una făptuitorul unuia, de şi mal grav, a remas nepedepsit flind-că este om mare, pe când făptuitorul celui lalt şi-a luat imediat pedeapsa cuvenită. A tout seigneur tont honneur; încep cu prea sfântul EpiscopdeRtmnic care are deja prea multe scandaluri pe conştiinţa. Sunt acum cinci şease zile,un biet copil care păzea vitele pe lângă Episcopie, aluat un strugure din via ce este împrejurul mânăstirel. Zărind bietul copil, prea sfântu Episcop a trimis îndată să-l prinzăpe directorul Episcopiei un ipochimen de popă adus din Moldova, pentru catrebile Episcopiei şi ale prea sfântului să se petreacă în familie. Adus în mânâstire, copilul a fost crud bătut, de însuşi directorul şi sub oichil Episcopului, şi apoi legat de un stâlp şi ţinut şease ceasuri cu oichil în soare pe o căldura îngrozitoare. Când s’a a-flat lucrul, In oraş poliţia a căutat pe copil, dar nici până astă-zl nu l’a găsit. Sa spune cu siguranţă că este închis în Episcopie; poliţia însă n’a îndrăznit să intre acolo pentru a-1 căuta. îndată ce acest Episcop sbir, nevrednic de om, dar încă de prinţ al bisericel a simţit că infamia sa s’a aflat în oraş, a fugit la Craiova. Rămânea-va nepedepsit ? • • Un alt scandal a fost făcut de un tînăr sub-comisar, foarte credincios partidului conservator în vremile de luptă contra Iul Simulescu. Acest subcomisar care prinsese prea mult chef la o petrecere, s’a luat la ceartă cu nişte ovrei şi cu un ţigan cârciumar şi a isprăvit prin a da unuia din e! câte-va palme în mijlocul slradel. Imediat d. prefect IJerăscu l’a desti* www.dacoromanica.ro EPOC/ • 26 AUGUST m tuit şi a înştiinţat parchetul, care l’a arestat, şi acum e dat In judecata. D. Herăscu, a înţeles de minune spre marea mulţumire a tutulor şi a conservatorilor din localitate, mal ales, că este In interesul atât al legei, cât şi al partidului conservator, ca represiunea abusurilor să fie cu atât mat severă şi mai grabnică, cu cât ele sunt comise de oamenii noştri. Trebue să rămânem cu or-ce preţ uu partid onest şi care să ne ţinem fâgăduelile. Nu pot sfârşi fără a Întreba încă o-datâ cum rămâne cu Episcopul tortu-ralor ? âliucu. DIN BASARABIA Se scrie Poştei din Galaţi privitor la Basarabia : Un corespondent al ziarului Unirea descrie cu triste colori starea actuală a Românilor basarabenl şi ne lasă a întrevedea o perspectivă şi mal tristă pentru viitor. Rusul urăşte limba noastră— zice coresp.— şi face totul pentru a sili pe poporul basarabean să’şl uite limba maternă. Iu puţinile şcoli ce esis-tă, limba română e interzisă riguros. Nici tălmăcirea unul cuvlnt necunoscut de copil nu e permi3 să se facă In limba română. Ultimul prof. de limba română lagimnasiul din Chişinad, (Do-nicl) a fost depărtat de la catedra ce ouupa prin ord. minist. din 1864 In care să zicea : «Avend In vedere că limba română (moldaws/q/) nu poate servi Intru nimic pentru supuşii Rusiei, avend In vedere că cunoscinţa acestei limbe serace lmpedica pe copii să Înveţe temeinic limba patriei lor ţ?), a-bâed în vedere că mal cu samă din causa cunoştinţei limbel române, copii au o pronunţare greoaie, am hotarlt să se desfiinţeze limba româna, ştergând acest obiect inutil din programul gim-nasiulut din Chişinau.» Acelaşi ordin s a repetat la 1866 In ceea ce priveşte seminarid din Chi-şinau. Copii de preoţi, mai ales de pe la ţară, nu ştiu ruseşte, din care cauză perd câte doi şi trei ani numai cu învăţarea limbel. In 1872 s’a interzis riguror3 slujba bisericeasca Ia româneşte, pentru ca să nu se nască vre o schisma — de care Ruşii se tem foarte mult — s’a dispus ca popii de o cam dată pana ce Românii se vor deprinde, să facă slujba In două limbi. Aşa după ce zicea In ruseşte «hospodi pomiiui» zicea şi «Doamne miiueşte» şi aşa mai înainte. La 1875 s’a isgonit cu totu limba română din biserica. Cu toate aceste poporul rural din judeţul Orheiu, Bălţi, Iaşi, Hotin şi Soroca nu vorbeşte de cât româneşte; rusiflearea merge anevoe, dar merge, pentru că şcoala şi biserica s’aQ pus temeinic pe lucru şi fac tot posibilul pentru a nimici flsionomia naţionala a Românilor basarabenl. CENTENARI SI NONAGENARI Apropo de Chevreuil ziarul Matin publică un interesant articol asupra centenarilor şi vieţii lungi printre diferitele clase ale socieţaţei. Exemplele unei vieţi lungi de şi mal puţin frecuente de cum le place câtorva să le spue, nu sunt prea rare In Franţa. Bătrânii care ad mal mult de 90 de ani se găsesc destul de frecuent; se numără Intr’o sumă aproape de 1,200 locuitori. Chiar centenarii se găsesc Intr’un număr foarte apreciabil. La ultimul recensământ din 1886 exisLati In Franţa 83 persoane având o etate mal mult de 100 ani, a cărora etate a fost controlata şi recunoscută ca exacta, căci numărul persoanelor care voeso să treacă ca fiind de 100 ani e mult mal considerabil. In termen mijlocit! moare câte-un centenar la fle-care cinci zile. Aproape totalitatea din centinarl a-parţin clasei ţeranilor cea ce se explică prin viaţa care o duc, aerul curat, absenţa excesului şi calmulexistenţel. La Înaltele clase sociale persoaneleceating etatea de 90 de ani sunt rare, şi acele care ajung la 100 sunt tot d’a-una ex-cepţiunl. Savanţii In general trăesc mal mult, cu toate că lucrarea intelectuala ce fac şi la care s'ail sacrificat In toată viaţa le-ar fi putut micşora viaţa. Caşul cel mal remarcabil care se citează după acela al d-lui Chevreuil eacel alunul alt membru de la Academia ştiinţelor Fontenelle celebrul scriitor a cărţel, Des entretiens sur la pluralite des mondes, care muri la 100 ani Împliniţi. Un alt favant, baronul de Humboldt, muri In etatea de 99 ani. Literatura are şi dânsa pe bătrâni sel supra-vieţuitorl. Nu vomeita decât dintre cel mal cunoscuţi prin lume, marchisul de Chenel.de Bonald şi Viennet, academicianul, câ-te’şi trei murind în etatea de 91 ani. Oamenii politici care prin ocupaţiu-nea şi grijele lor, ar fi putut să fie cel mal puţini In a trai mult, din contra o-ferâ numeroase exemple a unei lungi vieţi. Dar acea ce s’ar considera ca curios, e că printre militari să numără mal mulţi cu etăţi foarte înaintate. Sexul frumos nu e scutit de acest privilegiu de viaţă lungă. E destul ca probă să citam pe celebra Niuon de Lan-clos, moartă în etatea de 90 ani, păstrând încă frumuseţea. Cu toate astea, e constatat că printre centenari se găsesc mal multe femei de cât bărbaţi. Recensemântul anului 1886, a,relevat între altele ped-na Roslkowski atunci In etate de 103 ani,fiica unui ţum belan al regelui Stanislas şi văduva unui general din gemu. Ea făcuse cam-paniele din Po oaia, participlnd ca a-jutoare a hirurgului maior cu soţul el, care pe atunci era căpitan adjutant maior. Ea numera zece campanie, primise două răni şi traia graţie unui ajutor de 60 lei pe care’1’1 acorda guvernul frances. DIN DISTRICTE COVURLUI Citim în Posta din Galaţi. Este ce-va spăimântator ştirile ce ne vin de prin judeţul nostru. Sub-prefec- ţii şi primari colectivişti, aflaţi încă In toata floarei lor ne putând se uite regimul trecutcomit zilnic abusurl şi acte de violenţi contra locuitorilor. In special bieţii Iivăţatorl şi preoţi, precum şi delegaţt ce au luat parte la alegerea de la 21 Ian. sunt obiectul prigonirilor de toi felul. Pentru ilustiarea celor de mal sus, putem cita azilouă caşuri proaspete: d). Locuitorul funtaş Avram Ţlru, din comuna Peche*, a fost bătut crunt In ziua de 15 spre 16 curent de câtre Ion Paladi Langa, m fost condamnat la 3 şi jumătate anipentru furt de cai şi de câtre Ioan Giottaru, un alt ex-puşcâriaş pentru furturi şi bătăi. Ambii bătăuşi au fost puşi d( fostul primar P. Ene Teodor, un favorit al sub-prefectulul Oardă şi amic Iun al primarului actual. Bătăuşul Ciocaru sărise se bată şi pe d. ajutor df judecător Nistorescu, pentru care a lest condemnat la 15 zile închisoare. Tânguindu-st victima Ţlru sub-prefectulul, acestal’a luat In rls, trimeţin-du-1 In Galaţi 2). Locuitorul Ştefan Lungeanu, din comuna Braniştea, a fost bătut alallâ-3ară, 21 August, de câtre Vasile Eiache şi Sava Stoica, puşi de câtre ajitorul de primar, tot ca o resbunare peitru că, ca şi Ţlru. este bănuit că ar fi votat cu oposiţiunea la 25 Ianuarie. Rugăm pe d. prefect se bine-voiascâ ajeuraţi şi judeţul Govurlul de lăcustele colectiviste, câel suferinţele locuitorilor ad ajuns la os. * • * In consiliul comunei Rogojenî, plasa Prut-Horincea, figurează ca consilier Ştefan Apostol, debitant de băuturi spirtoase, pe când legea comunală o-preşte In mod categoric aceasta. Şi ceea ce ’l mal frumos, consiliul a respins o contestaţie In acest sens făcută de un cetăţean din acea comună, sub cuvânt că contestaţia n’a fost făcută mai înainte. Prescripţie In acest cas nu este, legea permite escluderea unul consilier comunal ori când, daca se dovedeşte că e Incapabil ; deci consiliul comunei Rogojeni a respins fără cuvânt contestarea, Avis celor In drept. * «t * O disposiţiune pe cât de nedreaptă pe atât şi de asupritoare s'a luat zilele acestea la vama din portul nostru gentru mărfurile aduse de negustori. Li se cere comercianţilor, căror li s’au expediat mărfuri din străinătate prin oficiul postai, certificate de provenienţa mârfei de ia localitatea de unde ele se expediază* Aceasta disposiţie, iasă că Încarcă cu multe cheltuell pe comercianţi, dar este şi de prisos şi dăunătoare, supunând pe comercianţi la mari pagube cu perderea vremei şi poate şi cu stricăciunea mărfurilor. Zicem că disposiţiunea aceasta este de prisos pentru argumentul, că dacă e vorba se se dovedească provenienţa mârfei, apoi care dovada e mai bună de cât dovada resultatâl din fractul postai din care se vede localitatea de unde au plecat mărfurile şi toate staţiunile frontierilor pe unde ele au trecut; această dovadă o constituesc si-giliele, timbrele ţerilor prin a cărora frontiere aâ trecut mărfurile ; decide unde se mai vede că ar (1 nevoie de certificate de provenienţă, de origina mârfei ? 1 Am zis că disposiţia aceasta e dau-nstoare pentru comercianţi, din pricină că neştiindu-se până acum că ea s’a luat de ministeriCi, marfa trebue se stea la vamă până ce se va seri la localitatea de unde a venit pentru trimiterea certificatului, de unde Întârziere pentru comerţ, perderl, taxe cu certificatul, care toate isbesc nu numai pe comerciant dar şi pe consumator. Şi această disposiţie e cu atât mal nedreaptă, cu cât ea supune la aduce-uea certificatului pentru mărfuri tocmai pe comercianţi care supoartă toate greutăţile negoţului, iar pe particulari, după cum suntem Informaţi T scuteşte. Atragem atenţiunea d-lul ministru de finance se ia grabnice măsuri spre a înlătura aceasta povară de pe capul comercianţilor. INFORMATIDNI Aflăm că d. M. Cogălniceanu are de gând se ia o parte activă la lupta electorală. D sa ar fi spus că va combate de o potrivă pe colectivişti şi pe junimişti. Democraţia avend lipsă de infor-maţiunî,inventează, croindu-le însă prea boacăne. Ast-fel spune că poliţia caută pretutindeni pe ţigani pentru ca se-i terorizese şi se’i forţeze de a nu veni la parchet. Nimic mai neadeverat. Visitele dese ale agenţilor poliţieneşti pe la binale se explică prin faptul că cauta pe ţiganii torturaţi pentru a le remite cituţiele de martori, de ore ce ţiganii nu au domiciliul lor stabil. Dacă parchetul voeşte se aibă de-taliuri absolut positive, în privinţa tovărăşiei d-lui Radu Mihai cu escrocul Andronic, se cheme şi se între, be pe un d. Ion R’.coveanu, fost actor căruia i-a povestit Andronic toate hoţiile sale. Starea în care se află casieria şi fondurile Eforiei Spitalelor civile, e de nedescris. N’a mai remasnici un fond, tot bugetul Eforit-i a fost chel-luit de către cinstita administraţie din trecut, s3t-fel că Eforia suferă azi de o lipsă debani grozavă, şi cea ce e rău pentru densa, e că n’are alte fonduri şi că la o nevoe care se simte de azi chiar, n’are unde se recurgă de cât la vre un împrumut de la stat, ca ast fel se se restabilească puţină ordine în chaosul imens care a domnit pen’uzi la această in-stituţiurie. Mai aflăm că si casa pensiunilor de la Eforie suferă grozav, pensionari afară că n’au fost plătiţi fiind că au fost furaţi de către Râdulescu,dar n’a încasat nici lunele Iulie, August şi Septembre. Credem că acum sub direcţiunea d-lui Paciurea, şi Eforia avend un contabil excelinte cum e d. A. Râdulescu, s’ar putea organisa o dată serviciul administraţieişi puneo stavilă la risipa enormă de bani care se fecs a de către cei de la Eforie pe timpul trecutului. Daca nu s’ar face nimic, spitalele vor suferi imens. Privitor la şederea Reginei Serbiei In Bucureşti, iată ce găsim în ziarul L'Indd-pendance Belge : Un incident neprevăzut s’a produs în afacerea divorţului Regelui Milan şi Reginei Natalia. Informat că Regina merge în România pentru a se îmbarca pe vaporul cu destinaţie la Belgrad spre a fi faţă la proces înaintea consistoruluî precum cer le-gele, Regele Milan a trimis miniştrilor un ordin formal de a împiedica la trebuinţă prin forţă debarcarea Reginei. Dupe o depeşe a ziarului Temps, preşedintele consiliului întrunind, consiliul de miniştri, patru membri din cabinet dintre care ministrul a-facerilor streine, ar fi declarat că vor da demisiunile lor daca instrucţiunile aceste vor fi menţinute. In consecinţă şeful cabinetului a informat pe Regele că măsura e gravă şi că executarea ei ar putea se a-ducă turbureri serioase. Regele Milan atunci a luat următoarea hotărîre : «M. S. va cere ca se i se trimeaţă la Tyrol, memoriul Reginei cu documentele anexate pentru a răspunde punct la punct». Ast fel procesul va trebui forţa-mente se se amâne, şi ar putea trece luni şi săptămâni înainte ca o solu-ţiune se aibe loc. —*»- Consiliul central al societâţei funcţionarilor publici anunţă tuturor membrilor ei că în ziua de 4 Septem-bre se va ţine adunarea generală a acestei societăţi pentru votarea bugetului şi discutarea a multor alte cestiuni la ordinea zilei. Prinţul Al. Stirb^y a plecat la Galaţi şi la Brăila unde va sta doue sau trei zile. D. Constantin Herescu, prefectul judeţului R.-Vâlcea, a sonteri în capitală. Astă seară Joi mare concert de binefacere in grădina Ca sinului Aus-tro ungar dat de orchestra din Pra-ga sub direcţia d lui Skrlandt, în folosul incendiaţilor din Roşiori-de-Vede şi prin iniţiativa comitetului constituit în acest scop sub preşe-denţia d lui G. Sion. O SCRISOARE A GENERATULUI BOULANGER Generalul Boulanger a adresat d-lul Dugue de la Fanconnerie, următoarea scrisoare: Dra ga Dugui. Vă mulţumesc că ’ml aţi comunicat nota în care explicaţi amicilor d-v. mo-tivile care v'au impedicat de a cere ca se asistDuminica la cursele din Mon-targne. Am recunoscut bunul simţ ce 11 aveţi tot-d’auna. De sigur, aş avea o mare plăcere se mă găsesc In mijlocul populaţiilor rurale pe care le represintaţt cu atâta mândrie, independenţă şi ^onestitate, aaaegş FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (68) ALEXIS BOUVIER DRAMELE PĂDURI PARTEA II O FEMEIE DE TREABA v. INTRE LUP SI VULPE (Urmare) Ea nu vroea să plece cu dlnsu, dar cine ascultă pe bolnavi ! spre searfi o lua de acolo; tremura lângă el, şi cu drept cuvtnt... Pe drumu care face d i la Autry la Grandpre, spre opt ore sara, după ce s’a încredinţat că drumu era pustiu se aruncă asupra ei; ea vru să fugă, dar el o ajunse li tr’un câmp, şi acolo o lovi cu băţu ; ea căzu şi el o lăsă ca moartă... ajuloratâ de nişte terant din Autry, dar temtndu-se ca Marţial să nu se întoarcă a duua zi, cu toate rănile ce avea, fugi a doua zi şi Intră la ospiciu din Vouziers, de unda eşea In dimineaţa zilei de astăzi. Judece ori cine de mişcarea şefului securităţel publice la auzul acestei groznice istorisiri. — Ast-fel n’aî nici un mijloc de trai? — Nicî-unu, răspunse ea lnroşin-du-se. — O să’ţl daţi ce-va bani... dar fiind că aceste toate trebue să rămână In taină, pentru a nu deştepta pe ticâlosu pa care vrem să punem mâna, te vel duce la Sedan, lntr’o ospătărie ce’ţi voi spune, la noapte, şi vel sta gata a ne sluji... mai' cu seamă nu eşi... nu te teme, oamenii vor primi porunceai te vor păzi spre a te ocroti... şi peste câte-va zile Iţi vel regăsi starea şi vel fi resbunată. D. Jeaudry reconduse pe sermana femeie după ce’I dădu o sută de franci. Misose sta In unghiu ferestrei înţelegând că persoana lui nu putea fi plăcută d nel Marţial, şi act fel foarte nelnde-mânat Iu faţa el. După ce se Întoarse, d. Jeaudry zise Iul Misure : —Asta'I fapta d tale... simţi Intru cât eşti de vinovat ?... B Linul galerian nu răspunse nimic. Şt-ful urmă: — Văd că trebue să isprăvim o data cu asta treaba, omu acesta e primejdios, şi de nu ne vom grăbi, poate să ne scape cu al luî, spre aşi face mendrele aiurea. — Asta zic şi ed, d-le Jeaudry ; să isprăvim curând. — Plecăm In asta sară, şi mâine dimineaţă ne apucăm de treabă... am să scriu efite-va porunci... spune să gătească cele trebuitoare la drum... mergem la Sedan. Pe când scriea d. Jeaudry, Misere pregătea plecarea. VI LA SEDAN. Ne apropiem de sfîrşitu acestei lungi istorii... In câte-va rânduri vom grâ-mfdi întâmplările eî. Jean-Baptist a adus testamentul contesei, care de Îndată l’a recunoscut ca făcut după moartea contelui, Şi fiind că Aumoyştiea bine că este cel adevărat, era desnâdăjduit şi jura că’şl va răsbu-na.el de renghiu ce’I jucase ticHosu. Era să plece de la contesa pentru a chibzui cum ar putea să pună mâna pe hârtia ce vroia, când se dădu de ştire Orfizei că a primit căpitanul de Braux o scrisoare ne iscălită, prin care i să cerea o întâlnire, pe a doua zi, tn-tr’o cârciumă de la Sedan, spre a i se face o destăinuire foarte însemnată a-supra familiei In care urma să Intre fiica sa. Ori cine ’şî lnchipueşte temerile şi Ingr jirea sermanei mame... Lui Jean-Baplist Ii veni o id ie jde o măreaţă cutezare, şi pentru ca să nu să opună contesa la îndeplinirea el, să apropiâ cu hotărîre de contele Jean, care tocmai atunci întră In casă, suparat de primirea rece ce ’i făcuse căpitanu, şi ’i zise ; — Domnule vărul med, înainte de căsătorie, află ce-va de mare greutate. — Ce? — O taină de familie care ne priveşte pe noi trei... Orfiză rădicase capu şi se aruncă asupra lui Jean Baptist spre a’l împedeca de a vorbi; dar acesta grâbindu se, adăogă : — Domnule văru med, tatul d-tale, unchiu meii, a murit ucis de pădurarul seti. Orfiza Inspăimlntată, tremurând, neputând vor bi un cuvint, neînţelegend ce vroea sâ^ faca Jean-Baptist, căzu a-proape leşinată lntr’un jeţ. Contele Jean ameţit de ce afla, privia la maica sa ca şi cum i’ar fi făcut o întrebare ; biata femeie făcu din cab semn că da. — Tatăl med a murit ucis de acel Marţial 1 — Da 1 răspunse Orfiza. — Şi trăeşte omu acela, domnule conte, urma ţeranu, şi am venit să te iad ca să’mi ajuţi a’l urmări, spre a res-buna pe contele Michel. Deşteptându-se din uimirea sa, băetu Imbrăţişâ pe maica sa, şi sili pe Jean-Baptist a vorbi mal desluşit. Acesta făcu cu oiliiu contesei spre a o linişti, rioveali de Indtta omoru cu toate amănuntele, şi slârşi zicând : — Mişelu acela, era, precum ştii, fratele de lapte a d nel contese ; aşa precum pe atunci nu erai născut, el vroea prin otravă poate, să se desbare de mătuşă mea, şi ast-fel moştenea, căci trebue să’ţl spun că are la dlnsu un testament care 11 lasă moştenitor de cum-va să stinge familia, şi el e acela care, astăzT, prin scrisori neiscălite, Întărită pe d-nu da Braux In contra d-tale... — Dar trebue să cerem să pună la opreală pe omu acela, zise tlnăru plin de mânie şi de turbare. — Mal întăi este prescripţiune la mijloc; apoi, n’avem dovezi, şi mal la urmă e o batjocură de care trebue să ne ferim, punând măna pe hârtie şi pe dlnsu uciztndu’l ca pe un câne ce e... vil cu mine ? — Da, vere, vin, plec cu d ta. Pe când Jean d’Aumoy să pregătea spre a urma pe văru seu, Orfiza îngrijită spunea acestuia : — AI nebunit ?.. 11 expui să fie jertfa acelui mişe1 care cu un singur cuvlnt... — Nu ai teama, mâtuşă, răspund ed de el; 11 iad cu mine ca să pun capăt prea multor vorbe ; singura, fără dlnsu, poţi să faci faţă la toate... poftind, In lipsa lui, pe căpitanu şi pe fiica Iul săvie să stea ca d ta... ed respund de dlnsu... Orfiza înţelese şi primi. Chiar peste zi, nmîndol plecară la Sed tn, unde Jean-Baptist ştiu ca va da peste Jeaudry ce avea de gând să se pună pe goana lui Marţial... Contesa se ruga, cftci şliea bine că dacă Marţial scapa de urmărire, avea să se arăte iar ca un duşman neîmpăcat, şi să desâvlrşeascâ fapta nedemnă Începută de dlnsu, necinstirea lor. (Va urma). www.dacoromanica.ro m»â BPOGA. — 86 AUGUST mr-firr-nr—— dar e mal bine pentru acum se mfi abţin de a provoca manifestaţiuni publice de nişte sentimente pe care e destul se le cunosc numai. De altminterea gândesc că d-vostre când aţi ştiut se vă emancipaţi de disciplina partidelor pentru a spune locuitorilor din Percherone, aceea ce ştiţi despre intenţiunile mele, de scopul pe care mi’l propun. Desigur ştidţce există Intre mine şi el, divergenţe politice şi că mai ales în ceea se priveşte forma guvernamen-tulul, experienţa anilor din urmă nu le a Inspirat vil simpatii pentru regimul republican. Cunosc Insă că sunt oameni cu minte şi practici care nu exa-geareză spiritul de partidul şi a cărora prevenliuni vor dispare în ziua când sfîrşind de a li uparea ca un regim de bavardagiurl şi de intrigi repuvlica le ar asigura protecţiunea intereselor lor şi respectul drepturilor lor. Ce-va mal mult, iubite prietene, ces-tiunea nu se pune astăzi între monar-chiştl şi republicani, ci între exploatatori şi exploataţi. Cunoaşteţi In care parte sunt ed la acest mare resbol. Voesc că se se înapoeze poporului cuvântul şi ca ţara se fle scăpată de tirania politicianilor care de mult o discreditează şi o '.cangrenează. Iată programul şi obiectivul meu. Iată scopul pe care’l urmăresc şi contez pe toţi oameni bravi pentru a mă ajuta se’l ajung, precum pot compta pe mine pentru a’I conduce. Cordială strângere de mână. Generalul Roulanger FELURIMI Mort de foame. — Un om părând a fi de 40 de ani, trecea în ziua de Marţi dinaintea stradel Paris din Montreuil. El mergea greCt de tot tîrându-se aproape şi clătinându-se ca un om beat. Trecătorii crezând că aveah de a face cu un beţiv începură a ’l batjocori, O bandă de haimanale de stradă ’l urmau aruncând asupra-I proiectile şi fâcându-I diferite alte şicanie. Din moment în moment, sermanul om se întoarcea spre persecutorii săi arătân-du-le o figură galbenă, iar ochii strelu-cind de friguri. Murele sale umile, păreaţi că voieaQ se desarmeze pe călăii săi, cărora le trimitea nişte priviri de rugăciune. De o dată presupusul beţiv căzu pe stradă. CâţI-va spectatori caritabili l’au ajutat imediat, transportându-1 la o farmacie. Aci el declară că se numeşte Pierre Hoe-ne, că e ferar fără lucru şi că de trei zile nu mâncase. — Mor de foame, spunea el. S’ah câsnit a ’1 Introduce câte-va linguriţe de bulion, dar stomacul sefljneputând suferi le a scos. Petre Hoene a fost transportat la spitalul Teno. Cu toate îngrijirile ce ’î «'ah dat, sermanul om muri de foame după câte va oare. Imbroplio din strada Penthlevre. — Se Intri a casă la tine şi se găseşti pe patul teu o pereche de necunoscuţi iată o desagreabilâ surprisâ pe care nici la vodevilele de la Palais-Royal n’al fi gâ-sit’o. O ast fel de surprisâ i s’a întâmplat locotenentului de infanterie francesâX. Marţi seara pătrunzând în aparlamen-ţul sefl din str. Penthievre din Paris, văzu un cap de barbat şi altu de femee care se vedeau eşind din plapoma patului şeii. Se apropie de el şi întrebă cum ş’aii permis a se Introduce la dânsu acasă. —Pe legea mea, respunse omul, doamna m’a condus aci... —Şi cum? întrebă atunci locotenentul a căruia mirare era la culme. Individul continuă: —Acum o oră treceam d’inaintea acestei strade când ful acostat de doamna, că’ml făcu propuneri....cărora eu am consimţit a respunde... Locotenentul atunci se supără foc, se făcu cunoscut şi ordonă individului de a se Îmbrăca. Apoi conduse perechea la comisarul de poliţiei Femeia întrebată a refuzat de a da vre o explicaţie. Se vede că ea reuşise să ’şl procure o cheie de la apartamentul ollcerulul. Cunoscând că acesta era do obiceiu absinte pentru o mare parte din zi şi din noapte, se gândi se’şl aducă clienţi în apartamentul oficerulul. * • Minunile fonografului. — Noi expe rienţe s’aP făcut Mercur! seara la clubul presei din Londra cu noul phonograf a lui Edison. Phonogramele primite acum 15 zile, ah fost reproduse pentru a doua oară şi lie care cuvânt a fost ascultat forte distinct de cftlre societatea numeroasă care um plea marole salon al clubului. tJna dm experienţilecole mal interosante a fost reproducerea de câtre im rimerie unul discurs pronunţat de instrumentul. Phonograful apoi a reprodus diferite părţi din un hymn căutat de câtre un ac tor precum şi modulaţiunile unei piese de musică cântată cu flautul. Nu s’a fixat ce anume servicii va aduce noul instrument, dar cum d. Edison a început fabricarea phonografelor pe o scară intinsă cu totul, chiar lunea viitoare va putea 88 furniseze fOO instrumente, şi a-tuncl s’ar putea se fie cine-va mal bine informat. Nebunia mllilarensca.— Unul din cele mal frumoase caşuri de sminteală mi-litărească pe care le-am avut noi vre’o dată în Franţa, spune ziarul Gaulois, e de sigur acel al mareşalului Castellane. Totul s’a spus şi s'a istorisit asupra acestui bâtrîn soldat, care cu toate că dăduse probe de o energie incomparabilă, nu fu de cât un sm ntit fanta;-tict crud pentru acel care ’1 serveah tot aşa de desagreabi lpentru oflce-ril ca şi pentru soldaţi şi în fine par-că fusese creeat pentru a desgusta lumea de meseria de militar. Cu dânsul garnisoana n’avea un minut de repaos; portul uniformei, era riguros obligatoru, tot aşa pentru vechil generali şi pentru tinerii sub-locotenenţl, nu dispensa trupele sale nici de inspecţii, nici de marşuri şi în mijlocul unul bal era capabil se ordone plecarea cavaleriei şi infanteriei era nevoită se sară şanţurile. Dimineaţa mareşalul şezând la biuroul săfl în vestă de flanelă primea raportul si când i se anunţa ca vine oflcerul care ’l aducea fără a modifica ce-va în toaleta de noapte se mulţumea a pune pe cap o pălărie cu care se acoperea. Când inspecta vre un corp de oficerl, el avea mânia de a’l Interoga asupra vieţel lor private averaa lor, toate lucruri strei-se cu totul de servicl, era un fel de închi-siţie vexatorie şi nefolositoare, şi pentru acest cuvînt primi de la un regiment de husari o crudă lecţie. Toţi oficierii se înţeleseră între eî, promiţându-ş! de a debarasa camarazi lor de aceste întrebări o-bicinuite. Ziua inspecţiunel sosi. Mareşalul se aprooie de un sub-locote-nent, venit la corp de puţin timp. — Cum vă numiţi ? — Mă numesc Bardet domnule Mareşal. — Ce face tatăl d-v. ? — Oflcerul luă un aer ambarasat. — Domnule Mareşal |respunse dânsu cam perplex nu fam cunoscut. — El, respunse mareşalul, armata e o familie. Dar muma p-vstră? — Mama mea e spălătoreasă. — N’aveţI alte rude? — Am o soră domnule Mareşal dar âş face mal bine se nu vorbesc... S’a făcut o rea. Mareşalul încruntă sprîncenele şl trece la al doilea. — Cum vă numiţi ? — Mă numesc L<-roy domnule Mareşal. — Ce face tatăl d-vstră? Acelaş aer ambarasat. Oflcerul se uită în jos. — Domnule Mareşai nu l’am cunoscut ? — N’am şansă, spuse între dinţi bătrânul Mareşal; acesta e un regiment plebeian. Dar mama d-vstră? — Mama mea e spălătoreasă. — N’aveţ! alţi părinţi? — Am o soră dar prefer de a nu vorbi, ea s’a făcut o rea... Incrutarea sprincenelor deveni şi mal accentuată. Mareşalul întoarce spetele şi me"ge la al treilea. — Cum vă numiţi? — Mă numesc Carră, domnule Mareşal. — Ce face tatăl d-vstre? Oflcerul ia un aer ambarasat şi roşeşte. — Domnula Mareşal nu fam cunoscut. — Dar asta e un regiment de Castazzi I spuse Mareşalul. Dar muma d-vstre ? — Mama mea e spălătoreasă. — Da, strigă atunci Mareşalul, muma d-vstre e spălătoreasă, şi sora d-vstre o coquetâ. Veţi sta la garda pieţei 15 zile. La al treilea oflcer Mareşalul înţelesese. de patru bandiţi ce eşiseră de sub un pod al şoselei. Tâlharii eraţi toţi îmbrăcaţi în haine lungi şi cu căciuli. Când hoţii se repeziră la cal ca se oprească trăsura, tînărul Alexi scoase revolverul, descârcă câte-va focuri în aer, dând vînt cailor. Ast-fel reuşi a-şl deşchide drum printre bandiţi, care intimidaţi un moment nu răspunseră cu focuri de cât du pe ce trăsura se îndepărtase. Din fericire nu s’a întâmplat nici un accident. h T EDITSUNE ÎNTÂMPLĂRI DIN TARA — In ziua de 15 August a. c., Ioniţă Ion, din comuna Tunari, judeţul Ilfov, furând pepeni de pe teritoriul Pipera, comuna Băneasa, a fost împuşcat de păzitor. Pacientul s’a transportat în cura spitalului Filantropia. — Ana, soţia Iul Aftanasâ a Lupoacel, din comuna Buhalniţa, judeţul Neamţu, a născut în ziua de 17 August a. c. un copil de sex bărbătesc numai cu un picior. Copilul, dupe ver-o 5 minute de la naştere, a murit, mama însă se altă în deplină sănătate. — In noaptea de 17—18 August a. c., Nicolae Clocote), păzitorul vitelor de pe proprietatea Câlmăţuiu, judeţul Tecucift, ducându-se se ia struguri din via proprie tăţel, a fost împuşcat de vier în mal multe locuri, fără însă a i se causa moartea. Caşul s’a comunicat parchetului, iar pacientul s’a trimis în cura spitalului Te-cuciu. — Catrina, soţia lui Postolache Gheor-ghe, din comuna Girovu, judeţul Neamţu, ducându se cu rufe spre a le spăla în apa Cracau, ce trece pe lângă locuinţa sa, a lăsat în ograda casei singură pe o copilă a sa, numită Maria, în etate de 10 luni. Când s’a întors de la spălat, a găsit copila mo'irlă, înecată într’un ciubăr cu apă, ce era în ogradă. — In seara de 20 curent, tînărul I. Alexi impiegat la fabrica de spirt de lângă Mo-vilenl a d-lul A. Manoelide, ducâudu-se cu căruţa de la Galaţi la fabrică, a fost întâmpinat pe şosea de-asupra Tiriglinel ULTIME INFORMAŢII! Se zice că d. Mihail Cogâlniceanu pregăteşte mai multe interpelări, la deschiderea camerilor. Una din aceste interpelări e privitoare la ţărani. # D. Giru Oeconomu, procuror de secţiune la înalta Curte de casaţie şi justiţie, va vorbi In şedinţa solemnă de deschiderea anului judecătoresc 1888—89 despre considera-ţiuni asupra legislaţiunei Iul Licurg. Iar la curtea de apel din Bucureşti d. Burada, procuror-general al acestei curţi va vorbi despre filiaţiune. Se crede că d-lui Oeconomu ’i va respunde d. Schina, primul preşedinte al Înaltei Curţi. n D. Nae Dimancea cutreeră judeţul Argeş facend propagandă în favoarea candidaturi la viitoarele alegeri la Piteşti a d lui Ion Brălianu. D. Dimancea în escursiunea sa prin judeţ a găsit multe uşi închise la sosirea sa. * Democraţia de erl seara anunţă cu maresgomot, că o pretinsă crisă ministerială s’a fi ivit. Această ştire e tot atât de falşe şi caraghioasă ca toate informaţiile Democraţiei. * D.Bonciu sub prefectul plasei Oltu din judeţul R. Vâlcea a demisionat. Atlam că în locul seu se va numi d. Rizescu. . * S’a ţinut alaltăeri o întrunire publică la Piteşti, la care au vorbitdd. I. Râdulescu, T. Socolescu, Gomâ-neanu şi C. Râdulescu, care toţi au arătat importanţa ce au alegerile judeţene care se fac azi la Piteşti, şi au rugat pe cetăţeni de a vota lista propusă de domniele lor. La finele intrunirei s’a votat o re-soluţiune în sensul de mai sus. Oratorii s’aumărginit toţi la tema alegerilor judeţene. u Episcopul din Galaţi şi prefectul din Vaslui d. Donici au sosit in Capitală. * D. Constantin Ressu, primarul o-raşului Galaţi a fost primit eri în audienţă de d. Theodor Rosetti preşedintele consiliului de miniştri. * Nae Petrescu, fost funcţionar la finance dând semne de alienaţiune mintală, parchetul a fost nevoit se ’l interneze la ospiciul d-lui Şuţu. Fugind de acolo, Nae Petrescu merse la Mitochul Cerniki, cerând ca se intre ca călugăr acolo. Stari-ţul l’a primit şi ’i a dat o odae ca se stea. A doua zi un călugăr deschizând uşa odâei unde dormia Nae Petrescu ’l găsi întins pe pământ fără suflare Nenorocitul ’şi curmase viaţa trâ-gându-şi un glonţ de revolver spre partea inimeî. S’a găsit asupra cadavrului o sumă de 100 lei şi o telegramă. Se vede că boala de alienaţiune e în familia lui Nae Petrescu căci o soră a sa se afla închisă ca nebună în ospiciul de alienaţi din Capitală. * D. sub-prefect deOlteniţa C. Avram Toader urmărind o bandă de tâlhari, a prins în urba Olteniţa cu concur sul energic ce i s’a dat de Preşedintele Comisiei interimare şi de d. Gheorghe Diculescu membru, pe un Sandu Gheorghe Mocanu, care fost în banda lui Staneu Lupu, şi Mocanul Gheorghe Nicolae care aeşit în mai multe rîriduri din pădurea Ciornuleasa, ca se mănânce la cârciuma de la Jianu, unde se adăposteşte banda întreagă. Aceştia sunt dovediţi furi de cai. Cel din urma se crede a fi Vasile Bucur Ciocan, evadai anul curent din penitenciarul Bucovâţ. S’aarestitasemănea Staneu Cucu, Iouiţa Firfiric şi loniţt P Ballv in Caracal, M. 11. Suser in Bârlad, Thoodor Kandrovici in Zfucnresli, Maria O. llris- ---------, .. .genia llie in Bucureşti. Atragem acestor d-nii deosebita ior atenlziune, ca, conform conditziunilor generale de asigurare, acei membri cari nu ne vor înainta sus mentzionatele acte, l-mat târziu p.uţa la 30 Seplembre 1888 stil nou, perd ţoale drepturile de a participa la impartzirea uverei grupei, de oare.ee aceasta avere se va impartzi ime-at in favorul asiguratzilor, cart au dovedit ca au supra-vietzuit termenul grupei. Bucureşti, 1 Seplembre 1888. Direcţiunea generala a socictaţei de asigurare «Dacia-Romănia» „NAŢIONALA** SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI $ 3 MILIOANE LEI AUR DEPLIN VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. I 726 Direcţiunea generala. AVIS IMPORTANT Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a mai deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21 738 Calea Victoriei, Coltul Hotelului Continental, vis-a-vis de Teatru National Atragem atenţiunea onrabilului public ca in desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra putem oferi o MARFA EMINAMENTE SOLIDA fara a conţine intr’ensa alt material de cât piele si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da ATENŢIUNE MARCEI FABRICEI noastre, ori-ce pereche de ghete purtă mnabricei noastre sunt garautate de noi -Severin: Ph- Rohm; Piteşti: M. I. Satescu; T.-Jiu: Marcus et Spinter; R.-Velcea: I. Bacau; I. M Horovitz; Roman: Fraţii Rosenfeld; T.-Ocna Ovanes Ştefan; Giurgiu: Cu stima, M. T. MANDREA et Comp.____________ GIMNASTUL PARTICOLAR Internat, Cursuri preparatorii pentru seoalcle seeundnre Autorisate prin înalt decret al Ministerului Cultelor si Instrucţiuni, din 8 Aprilie 1885 No. 5103. QRAZ Iacoixiinipla.t,z ISJo. 16. PHOGMA1IE GRATIS SI FltAAtO MARE DEPOSIT DE ILEBINâRIE PENTRU C0SSTRUCTI SI GRINZI DE FER LEMNE PENTRU FOC = M. L. MANOACH No. 153 — Calea Grivitei — No. 153 Staţiunea Tramvaiului APADEDINTI A LUI K O T H E de un renume universal, depărtează imediat ori-ce durere de dinţi precum şi mirosul urât ai gurel şi este remediul cel mal eficace pentru conservarea dinţilor. Singurul deposit pentru România. AUX QUATRESAISONS CALEA VICTORIEI 72 proprietar: RIAX I1EI1IIE\I>T Furnisor al Curtzi Regate, X CASA DE SANATATE X X Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti X Din nou reorganisatâşi arangiatâ în modul cel mai complect, având angagiaţl pe cel mal distinşi medici din Capitală. casa este pusă în plăcuta posiţiune de a da bolnavilor, cea mal deosebita îngrijire. Primeşte In căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie; Se paate esecuta ori-ce operaţie; Se iac consultaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie. Se dau consultaţiunl în toate zilele Intre orele 12—6 p.m. de că re d-nul Dr Drugescu, care se allâ în permaneuţâîn inst tut. O moaşă fostă internă la inst tuiul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boalplor de fentei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte tn institut. XAicI se mal allâ un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru hydoterapie. Director. V. Lăniescu X x®x X# BICYCLES SI TRICYCLES THE COVENTIIV MACHIMTs 'C° LTD CAPITAL FRANCI 1,500,000 Furnisorii M. M. L. L. Imperatul Rusiei împărătesei Austriei Sultanului din Maroc Regelui din Siam Print2ului de Walles. >5 PREMIU I | Paris, London, Wfen, Liverpool, Manchester, Sydney* Itirining- liaui-, Mclhouriie ele. etc. W. STA A DECKER, BUCUREŞTI, STRADA SMARDAN 8, NiaBnBumimBH 787 SE NU CUIYI.-ERATI i â n I ■î SAL) 1MWI.VE până când nu aţi văzut marele deposit al d-luî Max Fischer In Galaţi Strada Mare No. *9. în Bucureşti la d-nu A. L. Patin Magasin de instrumente şi note musicale, Calea Victoriei Pala ui Dacia No 6 unde se găseşte un mare asortiment de instrumente de o calitate garantată şt numai din fabrici recunoscute de bune. Toate ptanintle sunt cu construcţiune de fer. coardele americane încr cişate cu plăci de încordare de bronz sau nichel cu un ton frumos. Acum se găsesc în depositele mele vr’o 20 piane de toate mârlmele, de lemn negru lustruit satl de nuc cu preţuri de 850 lei In sus. Se vinde şi plălibile In câştiurl lunare. închirieri de piane cu preţuri convenabile. Proţu curent ilustrat gratis. FE MALUL MAREI - NEGRE PE MALUL MAREI - NEGRE HOTEL CAROL I STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate iniesnirile. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către Girantul laoteluilui B. JTERIS. (830) liotei Carol I, Consimţi za. CASA UE SCHIMB 10NESCU & MARCU Strada Lipscani \<>. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 23 August VALORI Scadenta cupoanelor Târglib. curs med. Fonduri de stat român Renta rom. porpe. 1875 '.% Renta tont. amortisab. f% 1 Ap. l Oct. 97 1 Ap. l Oct. U7 Renta rom. tur. cottv. !% Oblig, de stat C. F. R.t'Xi idem idem f% împrumut Stern 1864 7% 1 Mai 1 Noern. l lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 98 3/4 linjirutu. Openlieim 1866 8% ăgto 1 lan. 1 Iulie 1 Împrumut, de oraşe Impr. oraş. Bucur. 1% idem din 1884 6% lm.or.Bue.eu primelozfr.2U 1 lan. t Iulie 1 Mai 1 Noern. 85 a 50 Valuri «liv«‘rsc Creditul fonciar rural 7% 1 lan. l Iulie 108 idem Idem 5% idem 98 Cred. func. ut . din Buc-7% idem 107 idem idem 6/4 idem 102 idem idem 6)4 idem 94)4 Cred. func. ur. din laşi 6)4 Idem 85 Obt.cas. pensiun. Ir.300 10 1 Mai 1 Noem. 230 Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA A LA VILLE DEVIENNE vis-ă-vis de Llb. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele pentrn ieftiuatate «l soliditate următoarele noutăţi: Rufarte pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatiio si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si oolo-r&te. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după NiNteinn! profesorului Dr. G. .laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trounouri complecte pentru fldantatf. Layettes sITrouHourl pentru copii. Trounouri pentru pensionate, oteluri si restauranturl. Avem onoare a informa pe olientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT 81 VA FI TH1MI8 OHI-CUI VA FACE TEMERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-via de librăria Sooeo 535 Tipografia Ziarului,, Epooa' www.dacoromamca.ro Girant responsabil V. P. Gheorghlu. XX