ANUL III No. 825 A DOUA EDITIUNE JOI, 25 AUGUST (6 SEPTEMBRE) 1888 NUMERUL Iii RAM NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si ie a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Rucuresoi: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lol, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate: La toate ofHcielo poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 Iei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL Iii BANI NUMERUL AMJNCIURILE DIN ROMANIA SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINIS* TRATIA ZIARULUI l,a Paris : Agcnce Hnvn*, Placcde laBourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anuncitirl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. («cr-niain, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACT IUN EA No. 3,~Piatza Episcopiei,—No. ii APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINIS TRA ŢI UN li A No. ÎL— Piatza Episcopiei.—No. ;t POPULATIUNEA RUBALA ZEVZECI ÎNTREVEDEREA NEISBUTITA DE LA STETTIN 300,000 LEI FURAŢI DE SIMULESCU DRAMELE PADUREI rffoiiile mmm Pentru a apreţia situaţia cea nouă creată prin căderea d-lui Brătianu şi venirea la cârmă a guvernului actual, trebue se ţinem seamă dedoue împrejurări. Mai întâiu este de observat un fapt de ordine interioară : căderea regimului colectivist a fostresulta-tul unei lupte uriaşe, luptă care a împiedicat orl-ce lucrare serioasă de organisaţiune. Ne-am sleit forţele, mai ales în cei patru, cinci ani în care guvernul nu se gândea de cât la acest singur lucru, de a remâne cu ori-ce preţ la putere ; iar oposi-ţia avea o singură ţintă, aceia d’a răsturna prin ori-ce mijloc un guvern căruia reproşul cel mai mic ce ’i se putea face, era că e incapabil de a săvârşi ori-ce reformă, ori-ce progres. Apoi un alt fapt trebueşte încă notat: acea agitaţiune sterilă în care atâta timp ne-am consumat toate forţele, coencida cu o situaţiune exterioară din cele mai nesigure. Căci dacă astă zi avem serioase cuvinte de a spera că pacea ne va fi asigurată pentru un an sau doui, speranţele noastre pacînice nu depăşesc termene mai lungi ca un an sau cel mult doui ani. Această incertitudine ar trebui să deştepte la noi o temere permanentă de complicaţiunî şi ar trebui să ne convingem că nădejdea noastră d’a străbate fără pericol furlunele ce să pot ridica, trebue pusă în reformele, in progresele ce orî-ce ţară e datoare de a realiza în răgazul ce ’î lasă evenimentele. Aşa dar, din momentul ce colectivitatea a [căzut, din momentul ce acea piedică pentru ori-ce fel de propăşire serioasă a dispărut, trebue să intrăm într’o stare de lucruri normală, se transformăm luptele noastre pasionate de până acum şi călăuzite numai de dorinţa, pentru guvern, de a sta la putere, or pentru opoziţie, de a resturnacu ori-ce preţ un guvern miserabil, spre a începe o eră de reforme, de activitate fecundă care se ne dea nu numai progresul normal la care avem drept, dar care se ne permită încă de a recâştiga tot timpul consumat în agitaţiuni sterile, deşi necesare. Este o necesitate dar, pentru guvernul care a succedat colectivitâţel d’a fi un guvern de reparaţiune, este o datorie imperioasă pentru ca-merile viitoare d’a fi camere reformatoare. Pentru aceasta, trebue să Întreprindem reformele necesare cu oarecare metodă, lăsând la o parte toate cestiunile iritante, şi pe cât se poale ideile care no pot divide. Trebuese aduse pe tapet acele ces-tiuni, care de altmintrelea, în 4, 5 ani s’au grămădit în număr destul de mare şi pentru săvîrşirea cărora să poate cere concursul tutulor oamenilor de bine. Vrem să vorbim de acele reforme coapte care şi-au făcut drumul în opinia publică, pe care imensa majoritate a ţării e gata să le primească şi a căror săvârşire a împiedicat’o numai pre-senţa la putere a unui regim ca cel colectivist. Suntem încredinţaţi câ un program de reforme ce ar ţine seama de aceste idei, ne ar putea da cel puţin o legislatura fecundă şi o perioadă de muncă spornică. TE LE GR AME AGENŢIA HAVAS Atena, 4 Septembrie. Intr’o întrevedere cu redactorul ziarului Ephimeris, d. Fedostiani, ministru al Italiei, a declarat că sunt neîntemeiate ştirile respândite cu prilejul sosirel flotei italiene în mările greceşti. D. Fedostiani crede că flota va asista la serbările ce se vor da cu prilejul a 25 aniversării a urcării pe tron a regulul George. Viena, 4 Septembrie. Fremdenblatt zice: «Mal multe ziare discută ştirea după care s’ar fi decis în principia ca împăratul să meargă la Roma să visiLeze pe regele Humbert. Informaţiunile noastre, luate din sorginte bună, ne permit a asigura că nimic nu e cunoscut în această privinţă în cercurile competente». Petersburg, 4 Septembrie. împărăteasa s’a întors. Viena, 4 Septembrie. Se anunţă din Viena Corespondentei Politice că plecarea familie! imperiale la Su-del Rusiei e proectatâ pentru mâne. Pisek, 4 Septembrie. Cu prilejul inundării oraşului Budweis, împăratul, însoţit de principele imperial şi de guvernatorul a plecat la amează pentru a merge să visiteze oraşul inundat ; de acolo va porni direct la Viena. El a fost salutat la gara din Pisek de autorităţi. Imperatula exprimat primarului via sa satisfactiune pentru primirea ce i s’a făcut şi pentru îngrijirile date trupelor. Plecarea suveranului s’a făcut în mijlocul aclamatiunilor intusiaste ale popu-latiunil. Arcliiducil vor pleca spre seară la Vie-selburg. Timpul e foarc frumos. Nu mal e nicl-o primejdie de inundaţie pentru oraş. Paris, 4 Septembrie. D. Constans, guvernator al IndochineT, a fost scos din funcţiunile sale. Sofia, 4 Septembrie. Lady White a trecut azi prin Sofia. înalţii funcţionari ati mers să o întimpinela Her-manly. Gerantul agenţiei Engliterel şi mal mulţi membri al guvernului s’afi dus s’o salute la gară. ZEVZECI De când au căzut de la putere colectiviştii par-că nu mai fac parte din societatea românească. Gândurile lor, vorba lor, preocupările lor sunt cu totul altele de câtalelumei în care trăesc. Gând citeşti o gazetă de a lor remâi tot aşa de rece şi de indiferent ca şi când ai citi o gazetă streină de ţara noastră, o gazetă care s’ar tipări în Pategonia sau la Madagascar. Daca apoi li se întâmplă se vorbească de un eveniment care în a-dever preocupă opinia publică, poţi fi sigur că vei găsi în coloanele ziarelor colectiviste lucruri de care se te cruceşti. Neadevăruri grosolane, ecsagereri monstruoase, omiteri de fapte, mai reu de cât cum se zăresc. câte odată prin ziarele streine, corespondenţe din Bucureşti, trimise de vre-un nătărău care abia venise de o zi şi care uu cunoştea absolut nimic din ale noastre. Altă dată, şi acesta este caşul cel mai des, sunt de o prostie scandaloasă. Nu se gândesc nici la vorbele şi faptele lor de mai înainte, nici la ceea ce ştie toată lumea. Cu o neghiobie copilărească, aştern pe hârtie primul gând ce le-a trecut prin cap, fără se-i oprească nici o consideraţie, de adevăr, de logică, de consecinţă cu cele ce au spus altă dată. Sunt zevzeci. Zevzeci sunt tot-d’a una chiar şi când sunt de rea credinţă, chiar când vor se spue neadevăruri. Ast-fel în Democraţia de eri citim în fruntea unui şir întreg de infamii imaginare pe care le-ar fi comis guvernul şi această curioasă acu-saţie, care în coloanele lor devine un adevărat scandal: «Uciderea ţăranilor răsculaţi pentru a-şî reclama dreptul lor de muncă». Aţi mai văzut atâta neruşinare prostească ? Ei cer în Cameră ca guvernul se fie mai energic în reprimarea răscoalei sătenilor şi apoi tot ei acuză! Ei spun zilnic în gazetele lor că guvernul este prea tolerent faţă cu agitarea nesanatoasa a masei ţărăneşti şi într’o bună zi tot ei spun câ s’au omorît ţăranii răsculaţi pentru a-.fi reclama dreptul lor de muncă. Ce păcătoşi mai sunt şi nenorociţii ăştia! Au ajuns aşa că nimeni nu se mai supără de vorbele lor, şi mulţi încep a le plânge de milă. Sunt cu desăvârşire zevzeci. I'OITLITIIIA RURALA Citirea în Monitorul Oficial a rapoartelor diferiţilor medici de judeţe, pro-'voacăo dureroasa impresiune. Aceste rapoarte presintă starea sanitară a po-pulaţiunei noastre sub faţa cea mai trista şi îngrijitoare. Constaţi cu mâhnire citindu-le, că umanitarismul de care se face atâta paradă, protestaţiunile de iubire şi devotament pentru clasa ţărănească, protestaţiunl la modă în ziarele zise democratice, n’aii servit de loc causa aşa zisei talpe a casei. Ba departe d’a se îmbunătăţi, reaoa stare a clasei cele mal interesante şi cea mai numeroasă din statul românesc a luat proporţii, în faţa cărora spiritele în adevăr patriotice, nu speculante şi hi-pocrit generoase, nu pot sta nepăsă-toare. In Gorj, Muscel, Fălciu, Neamţu, Ialomiţa, etc. de la o margine până la } alta a ţări, clasa ţărănească se perde în mizerie şi decrepitudine. Raporturile acestor medici, nu fac de alminterea, de cât să consacre oficial o stare ce mal toţi cunoaştem. Pentru cine a trecut prin satele noastre, afara de excepţiunî prin localităţile muntoase, degeneraţia rasei e manifestă. Cu greii al crede când întâlneşti prin satele noastre acele fiinţe gîrbove stoarse de puteri, umbre omeneşti în plin rachitism sad mizerie (isiologica, ca al înainteţi cetăţeni liberi al unui regat cu pretenţii de cultură şi civilizaţie. Boalele bfintue straşnic satele. Variola, Sifilisu, Alcoolismul,şimalales Pelagra fac zilnic numeroase victime. E regretabil că lipsa unul recensi-mânt serios al populaţiunel ţării,ne în-pedica d’a aprecia exact lucrurile şi vedea cum stăm cu mişcarea acestei populaţii. Putem afirma însă, câ suntem mult departe de o situaţiune normală. Legile reproducţiunel stabilesc îndoirea unei populaţiuel puţin prolifice în 20-25 ani, şi după mult puţinele date ce posedăm, nu ne este per-mispentru noi nici oiluziune în această privinţa. Elementul românesc şi daca nu scade, e sau staţionar, sau dacă se Imulţeşte în mod puţin apreciabil şi perceptibil, apoi condiţiunile fisice ale noilor generaţiunl sunt defectoase şi puţin în raport cu greutăţile luptei pentru existenţă. Vigoarea, forţa lor flsică descreşte. Cauzele acestei stări sunt multiple. Ideile şi problemele ce ridică aceasta însemnată chestie, sunt atât de complexe, că nu în cadrul unul articol de ziar se pot desfăşură. Ne mulţumim a le atinge în treacăt. Prost îmbrăcat, sau adăpostit, şi mal rău nutrit, continuu străgănitşiimpilat, exploatat din toate părţile, căzut fatalmente în scepticism, şi redus a reclama băuturilor soflstificate,credinţă,putere şi consolaţiunî, e natural ca ţăranul român să ajungă într’o asemenea stare. Formele vieţel noastre politice, puţin potrivite vieţel rurale, ah contribuit incontestabil apoi, la acest rezultat. Cu locuinţele nesănătoase, omorî-toare, unde vegetează astă-zî talpa casei, cu alimentaţiuneaneîndestulătoare, puţin sad de loc remuneratorie, c’un serviciu medical în sate rău organizat, cu o administraţie păcătoasă incapabilă şi venală, în fine cu modul rutinar, primitiv, al muncel agricole, nu poate fi alt-fel. Şi în această din urmă privinţa, nu este nimic hazardat în afirmaţiunea economistului Lavergne, că în găsirea mijlocului d’a face pe micul cultivator, să producă câţl-va hectolitri mal mult pe hectarul său de arătura, stă întreaga soluţiune a problemei desvoltăriî şi consolidării acestei clase. Ca serviciul sanitar rural e rău organizat, şi ca aci stă In mare parte cauza multelor decese, că sunt multe judeţe unde serviciul vaccinaţil, e făcut de un nenorocit de bărbier fără studii şi garanţii, chiar rapoartele medicilor de judeţ o constată. Reforma acestui serviciu e una din cele dîntăl ce se impun. Eacă ce scrie unul din aceşti medici: Când vom avea spitale în fie-care plasă, când vom avea o moaşe şi un sub-chirurg la fi-care opt comune, când consiliele comunale şi judeţene vor fi pătrunse de menirea lor şi de cerinţele igienei, atunci vom putea smulge poporatiunea dia starea de azi şi o vom pune în conditiunl prielnice ca să iasă biruitoare în lupta pentru existentă. Evident că nimic nu se poate întreprinde pentru ameliorarea condiţiu-nilor de existenţă şi desvoltare a clasei ţărăneşti, de cât prin intervenţiunea statului, intervenţiune bineînţeles moderată şi prudentă; şi guvernul actual suntem siguri, că’şl va crea şi în acăsta privinţă un titlu la recunoştinţa el. G. A. FI. ÎNTREVEDEREA NEISBUTITA DE LA STETTIN La Nouvelle Revue care mal zilele trecute a publicat Raportul Secret al Prinţului de Bismarck către împăratul Frederic al IlI-lea, pub'icaţiune care a avut un aşa mare resunet în presa europeană, şi pe care l’am comunicai şi noi cititorilor noştri, publică în Nr. săd de la 1 Septembrie noul şi interesante destăinuiri. Credem a face plăcere cititorilor noştri reproducând acest din urmă articol: Argumentul col mal serios al desminţi-rilor ce Gazeta Germaniei de Nord a dat Raportului secret al d-lul de Bismarck, pe care l’a publicat la Nouvelle Revue, viza următorul pasagift: BBBBRJI «Ultimele momente ale împăratului Wil-helm fuseseră amărâte de atitudinea împăratului Rusiei care primise cu dispreţ, invitaţiunea ce ’l adresase împăratul Wil-helm cu ocasiunea manevrelor de la Stet-tin. lată ce răspunde Gazeta Germaniei de Nord : «Este ştiut că nici o dată această invi-taţiune n’a foât făcută : adevărul asupra acestei afaceri este tot atât de bine cunoscut în Rusia cât şi la noi.» Gazeta, cu ştiinţă ori fără ştiinţă speculă asupra următorului fapt: adică ca nici Ţarul nici altă persoană având vre-un caracter oficial în Rusia, nu va voi să dea acestei îndrăsneţe afirmaţiun! desminţi-rea pe care o merită. Dar o asemenea minciună face mal mult rău de cât bine causel pe care vrea să o servească şi devine precioasâ prin proba care o dă o dată mal mult împăratului Alexandru despre veracitatea cancelarului Germaniei. De sigur că Ţarul dispreţueşte polemice care nu pot adăoga nimic la convicţiunile ce şi-a format, de sigur asemenea că guvernul său este decis a se desinteresa de toate cestiunile care pot da prilej la noul complicaţiunî, nu este însă mal puţin a-devărat că cu toate acestea împăratul A-lexandru şi d. de Giers ştia adevărul asupra invitaţiunel la Stettin şi cunosc valoarea desminţirilor gazetelor oficiale ale d-lul de Bismarck. Toate schimbările care au intervenit în politica germană datează de la invitaţiu-nea împăratului Wilhelm şi de la refusul Ţarului de a o primi. D. de Bismarck ne admiţând nici odată discuţiunea şi încă ne permiţând se i se atingă prestigiul, a-vea aşa dar un mare interes să lase necunoscută această umilitoare înfrângere a diplomaţiei sale. Toate împrejurările care înconjor întrevederea neisbutită de la Stettin fac ca acest episod se fie unul din cele mal interesante al politicei germane.—Va fi pentru istoricii viitori punctul culminant al acestei politici, căci nici unul nu o carac-terisează mal bine şi nu arată mal clar procedeurile diplomatice ale cancelarului. De acea cu plăcere povestesc acest episod chiar a doua zi dupe. publicarea Raportului secret pe care T comentează şi T luminează. I. Când se decise la Berlin câ marile manevre ale armatei germane se vor face la Stettin la 12 Septembre şi că împăratul Wilhelm va asista la ele, se şi începură negociaţiunî relative la întrevederea Ţarului şi a împăratului. Negociaţiunile neisbutind, prinţul de Bismarck, nu fără supărare părăsise pentru câtă-va vreme proectul unei întâlniri. Cu toatâ dibăcia sforţărilor sale şi cu punerea în mişcare a celor maî bune influenţe ce avea, cancelarul se văzuse silit se constate neisbânda sa. Ţarul refusa se vie în Germania în urma tutulor măsurilor ostile luate de guvernul german contra valorilor muscăleştl. Pentru demnitatea sa, pentru poporul săfl, Ţarul încă nu putea consimţi se facă un demers care ar fi părut a fi o aprobare sad cel puţin o absoluţiuno a inimiciţiei anti-ruse, pe care o sgândărea şi o întreţinea cancelarul german, nici pe de altă parte nu putea fi cestiune pentru împăratul Rusiei de a cumpăra cu o visită favoruri pentru a căror sinceritate şi leală esecuţiune nimeni nu ar fi putut se garanteze. Raporturile între ambele curţi eraţi aşa dar mal reci de cât fuseseră vre-o dată de la suirea pe tron a împăratului A-lexandru III. Această situaţiune devenea în fie-care zi mal penibilă împăratului Wilhelm care nicî odată nu aprobase de tot tertipurile politicei orientale a cancelarului. Bătrî-nul împărat dorea pacea în mod serios şi desaproba or-ce tactică care lua forma unei provocaţiunî. Avea ambiţiunea de a fi cinstit şi stimat. Prinţul de Bismarck, din contra, urma cererile politicei sale pe atunci foarte obscură mal cu seamă pentru Austria care nu interpreta în tot-d’a-una în sensul intereselor sale resbelul neîmpăcat pe care Germania îl făcea hârtiei ruseşti. Scopul d-lul de Bismarck era atunci foarte special. Nu inventase încă liga oficială a statelor pentru pace. Singură Austria avea ilusiuneade a crede că era aliata Germaniei şi că în virtutea acestei alianţe va putea opune ambiţiunel ameninţătoare a Rusiei în Balcani o forţă ce nu s’ar putea învinge. Dar nu era de cât o iluaiune, căol Ger* www.dacoromanica.ro 9 EPOCA 25 AUGUST wm mania nu favorisa de cât soluţiunilc caro puteai! provoca un conflict între Rusia şi Austria, şi afirma în acelaş timp în mod solemn că nu putea interveni în neînţelegeri, ne având nici un amestec în cestiu-nea bulgară. Politica aparentă a Germaniei era într’a-devâr incomparabilă şi minunată. D. de Bismarck devenea amabil şi îndatoritor. Nu intervenea de căt ca mediator şi în numele păci. Nu lua, fată cu Rusia or-care a-titudine de căt cu durere şi în unicui scop de aduce pe împărat la aprecieri mal drepte, la simţimente mal bune etc., etc. împăratul Wilbelm admitea această teorie ca urmare a datorielor sale faţă cu Austria aliata sa, dar era de părere că provocaţiunile Germaniei, adresate Rusiei eraţi netrebuincioase, şi primejdioase şi că toate dificultăţile ar 11 aplanate, cel pu^in pentru cât-va timp, dacă Germania ar întrebuinţa influenta sa spre a aduce o înţelegere între Rusia şi Austria pentru alegerea Suveranului căruia s’ar da guvernarea Bulgariei. Era povatâ cu minte. Prinţul de Bismarck fu silit să o urmeze şi declară ambasadorilor săi că Germania considera a-legerea prinţului Ferdinand ca ilegală. La acest moment se iveşte incidentul notei prinţului de Reuss, incident pe care sunt silită a 1 reaminti pentru complecta lămurire a nouilor reveiatiunl care vor urma. Prinţul de Bismarck înmână ambasadorului săO la Viena o notă ce acesta dădu singur în mâna Prinţului Ferdinand. Iată coprinsul acestei note : «Nu pot, raportând Altetel Voastre sentimentele şi ideile pe care sunt însărcinat ale espune, să ’I spun alt-ceva de cât că guvernul n’are nici poveţe nici instrucţiuni a ’i da în privinţa luărcl în posesiunea Tronului Bulgariei. Guvernul german este legat prin tractate pe care le respectă. Luarea în posesiune a tronului Bulgariei în împrejurările de fată, este înainte de toate o cestiune de iniţiativă personală ce trebue întreprinsă cu riscul şi pericolul celui ce o intreprinde şi pentru care guvernul german nu poate nici daniel părea a da în acest moment nici un ajutor şi nici o încuragiare oficială. Nu urmează de aci cu toate acestea ca guvernul german să nu poată, pentru trebuinţele politicei sale generale să încura-gieze în mod oficios şi prin legitimele moduri de acţiune de care dispune în Bulgaria întreprinderea de a ocupa tronul Bulgariei conform cu interesele sale, pacea europeană şi politica germană.— E învederat că dacă Alteta Voastră se duce în Bulgaria, cu această ideie bine reflectată şi şi hotărîtă, va veni momentul când, cât de defavorabile şi vrăşmaşe ar putea părea în acest timp actele politicei germano, fată de întreprinderea Altetel Voastre, sentimentele pe care guvernul din Berlin le nutreşte în secret pentru succesul ;ac-tiunel monarchice în Bulgaria vor putea să se manifeste în plină; ziuă, şi se aibă ast-fel toată efficacitatea legată actiunel hotărîtă şi deschise a unul puternic imperii!. Alteta Voastră poate comunica în toată siguranţa cu mine, cât timp se va găsi pe teritoriul Austro-Ungar. Dacă ea se decide a trece în Bulgaria, îmi voi permite de a pune o cheiăla dis-positiunea sa, care’I va înlesni mijloacele d’a continua r latiuni care vor putea în-t’o zi, o sper, să devie pe fată şi excelente». După ce am reamintit nota principelui Reuss, cunoscută de toii, deschid o paranteză, care'ml va permite să încadrez un noii document secret. II Cum să admitem că prinţul Ferdinand, dirigiată de şireata principesă Clemetin-na, muma sa, să se fl asvârlit într’o aventură care reuşise atât de răfl predecesorului seu prinţul Alexandru, cu siguranţa d’a fl redus să lupLe «singur contra Europei», după termeni propriei sale dccla-raliunl ? Aceasta e inadmisibil. Prinţul de Coburg pricepuse însămnă-tatea documentului pe care ’i ’l dâdu-se ambasadorul Germaniei şi îl privea cu drept ouvînt ca cel mal de preţ şi mal folositor talisman. Primind puterea cu conditiunile formulate în acea notă, prinţul Ferdinand să apuca să joace un rol de mare utilitate, şi pentru or-ce caz, lega soarta sa de acea a împăratului Germaniei. Ispita era iresisti bilă. Dau nicc un pasagiu nunei a patra si ultima scrisoare inediţii a prinţului Ferdinand al Ilulgarici către contesa de Flandrn, scrisoare tot aşa do autentică ca şi cele trei dintâiO, şi care este conclusia lor firească. Copiez textual: «Dacă de d. Bismarck, scria prinţul contesei de Flandra, e nevoit, spre a înlătura groaznice complicatiunl pentru care nu să simte în destul pregătit, a desminti actele propriei sale politice şi a taxa în public de false documentele isvorîte din ea şi apreciatiunile la care ea dă loc— precum mi să asigură din Berlin chiar— nu e mal puţin adevărat că we nevoe de concursul meu pentru ca să piimesc aşa situaţie şi să desmint de asemenea existenta unor documente exacte care pot părea chiar în ochii multora, şi prin atitudinea anli-orleanistă luată de de cancelar după întrevederea cu Ţarul, a fl fost concepute de mine pentru un interes pe care mi ’l pricep. «Sunt deci silit a desminti fapte esacte şi a părea chiar autorul chibzuit al acestor fapte, sub pedeapsă de a perde sprijinul Germaniei care are în tacerea mea de minciună singurulel interes de a mă cruţa. Z Această tăcere de minciuua, pe care o păstra cu părere de răQJprintul Ferdinand al Bulgariei şi pe care o păzi cu toate a-cesteâ, sp»e a nu fl sdrobit de neîndura-tul său stâpîn, nu caracterisează minunat fată cu împăratul Wilhelm I, politica cancelarului ? III ReiaQ povestirea mea despre întrevederea neisbutitâ de la Stettin. Wilheim I a fost dar înşelat în încrederea sa de prin-tu de Bismarck. Aventura în Bulgaria s’a făcut contra sfaturilor, contra voinţei sale. Bătrînul împărat voia ca Rusia se fle satisfăcută in cerinţele el legitime şi nici o îndoială se nu remîe, în privinţa dispo-sitiunilor sale reale, în spiritul Ţarului. De aceea declarase leal şi pusese pe cancelarul seti se ateste în lata Europei că nu recunoştea înaltarea la tron a prinţului Ferdinand. Această declaraţie produse asupra min-tel împăratului A exandru o bună impresie, şi încurînd amicii Germaniei din Rusia afirmară că relatiunile cu «puternicul vecin» ar putea se deviei iar ceea ce eraQ mal înainte, dacă influenta înţeleaptă şi împăciuitoare a bătrânului monarch va prevala şi în viitor. La Berlin lumea remasă sceptică. 0 întrevedere între cel doi împăraţi era privită cu o minune, căci cercurile informate nu puteai! socoti ca în adevăr sincere declaratiunile prinlulul-cancelar în privinţa principelui de Cobourg. La Curte vestea adesea ori răspînditâ, în iulie şi August, despre întrevederea împăraţilor făcea pe tot! sezimbească şi de câte ori întreba cine-va pe ambasadorul Rusiei, îl I desaspera. In vremea acea care de care repeta contelui Şuvalof că va fl cel mal mare ambasador dacă|va obţine de Ia Augustul şed stăpân sc]calce, măcar o zi pe teritoriul german şi dacă va primi pe cancelar şi pe împărat,, dar acest eveniment însemnat nu se producea. împăratul Wilhelm era afectat de a-ceastâ situaţie. Simţea că slăbeşte pe zi ce mergea, şi, chiar din causa acestei slăbiciuni şi a consecinţelor ce prevestea, era mal nerăbdător, mal susceptibil în privinţa impresiunilor simţite. Visita Ţarului nu’I eşea din minte. Contele Perponcher zicea pe acea vreme că cel mai bun doctor al împăratului său era Ţarul, că Ţarul singur i-ar putea prelungi zilele. De aceia ce entusiasm, ce isbucnire de veselie în curtea bătrânului Suveran, în ziua când se răspândi fericita ştire a so-sirel Ţarului! Ce laude primi negociatorul, contele Herbert de Bismarck, când a-nuntă isbutirea misiunel sale! Corniţele Herbert reuşise într’adevăr, şi gloria sa nu era de putină valoare, câcl trebuia se se smulgă adesiunea tatălui său, pe care această negociare ’l lăsase tot-d’a-una sceptic, dupe numeroasele eşecuri ce suferise chiar el. Dar tinereţea e norocoasă; astă dată, copilul a trecut pe unde n’a putut trece tatăl după cum se zicea în glumă lui prinţul Radzivill. Eacă ce se întâmplase: Corniţele Bismarck era în visitâ la am-hasada Rusiei. Conversatiunea căzu asupra sănătăţi împăratului Wilhelm, şi imprudentul ambasador rus lasă să se înţeleagă că opiniunea cea mal general admisă la curte, împrejurul Ţarului, şi chiar a familiei, era că împăratul Wilhelm era aproape de sfîrşit. Corniţele Herbert fu gata se strige, se zică că această opiniune există în adevăr pe la toate curţile, dar că nimic nu era mal exact; că împeratul de şi expus la accidente dese, era tot tare, şi că va mal trăi încă câtl-va ani, că apoi cestiuneaera prea gravă ca se nu atragă cea mal serioasă atenţiune a Ţarului şi miniştrilor seî; că era un puternic interes politic, ca îndoială se nu mal fle în spiritul Ţarului în această privinţă, că o să se presinte cu-rînd o ocaziune care va nimici toate temerile împărtăşite de familia imperială rusă; că Ţarul datora iubirel ce’I purta bătrânul său unchiu, d’a se asigura el însuşi asupra unei sănătăţi care ’l era aşa de scumpă. Corniţele Herbert care credea că a reuşit a obţine o întrevedere, insistă atât şi cu atâta elocuentă, că obţinu de ia intervor-bitorul său d’a telegrafia Ţarului conversatiunea ce a avut cu dânsul. Din partea sa, corniţele Bismarck informă pe împăratul şi pe cancelarul şi ’l hotărî a admite, cu lot avisul cancelarului, ca să se scrie Ţarului pentru a’l invita se vie la viitoarele manevre la Stettin, ca să se întâlnească acesta cu împăratul Wilhelm. Această scrisoare fu scrisă de împăratul şi adresată Ţarului, care dupe stăruinţele ambasadorului seu era se consimtă la întrevedere, şi era gata se dea ordin de plecare, când un incident vine pe neaşteptate şi pune totul în discutiune. Un trimis secret, adusese Ţarului nota principelui de Reuss şi trei scrisori ale prinţului Bulgariei câtre comtesa de Flandra, documentejcare stabileau probele irefutabile ale neloialităt,! şi duplicitătol principelui Bismarck. Ţarul scriseîndată împăratului Wilhelm, pe un ton ce fu considerat la Berlin ca puţin cuviincios, că convenienţele voiagiulul săi! nu’I mal permiteau să accepte întâlnirea bătrânului său unchii! şi că era fericit să afle că sănătatea sa era satisfăcătoare. La două Septembre ajunse trimisul secret la Copenhaga : «La trei Septembre se anunţă oficial, c’o grabă ce fu remarcată, hotărîrea luată de doctori d’a nu autoriza mergerea împăratului la Stettin. Respunsul Ţarului sosise. (1) Emotiunea fu mare în palat. Ce se petrecuse la Copenhaga ? Pentru ce Ţarul părăsise primele sale dispositiunl favorabile ? Nimeni n’o ştia Singur Cancelarul înţelese că împăratul Alexandru, a trebuit să afle vr’un secret al politicei sale, ce nu trebuia să ştie, şi că or ce idee de înţelegere şi alianţă cu Rusia dispăruse. Prinţul Bismark preveni pe fiul sătl ca să se oprească la Oslenda, când se va reîntoarce din Englitera, şi să aştepte acolo instrucţiunile sale. Din Ostanda, de la vilia Regina, cu concursul regelui Belgiei, şi al comitelui Ma-thel, ambasadorul Italiei la Madrid, va începe ComiteleHerbert Bismark,negocierile, ale căror conclusiunl vor servi de res-puns, refusulul iritat al Ţarului. •luliette Aflam. INFORMATIUNI Astă-zi a sosit din Galaţi d. Ressu primarul oraşului şi d. G. lonescu procuror al curţtî de Apel din Galaţi. D. Ressu îndată ce sosi merse la Primărie ca se ceară voie pentru a vizita abatoriul din Capitală, ca a-cesta se serve de model pentru înfiinţarea unui abatoriu la Galaţi. D. Ressu a mai luat de la Primărie câte va reglemente pentru admi-nistraţiunea comunală. In privinţa formidabilei falsificări a biletelor de Bancă, e puţin probabil că procesul se va judeca în sfsiu-nea viitoare, aşteptându se extradi-ţiunea luiMoritz Kohm şi Şudl evrei prinşi şi arestaţi in Anstro-Ungaria. Pănâ acum sunt depuşi Brâdescu fost director de prefectură, Kivăran fost poliţaiu şi sub-prefect, Dumi-trescu, fost arhivar la prefectură şi evreii Merdensher şi Seter. D. Nicolae Rădulescu şeful atelierelor imprimeriei Statului a încetat din viaţă. D. Rădulescu a fost un vechiu şi bun tipograf. D. Dimitrie Cătuneanu este numit în funcţiunea de administrator el casei de credit agricol din judeţul Muscel în locul d-lui Tache Nicolau. -ss- Yr’o 90 de locuitori din Târgul Frumos, au adresat primului ministru o petiţiune prin care mulţumesc acestuia pentru numirea d-lui doctor Chrisochefale în postul de medic al spitalului Târgu-Frumos. De la 1 Septembrie d. Constantin Costaforu va scoate o nouă pubUca-ţiune purtând numele Scrisoarea sSp-temânei. (i) Impgratul căzuse cu trei zile înainte mergând în lung şi lat prin sală, dupe prânzul care a avut loc cu ocaziunea revistei. Câderea fusese atât de puţin considerată ca îngrozitoare, că suveranul continuase încă multa vreme sfi vorbească mergând cu diferiţi oaspeţi. Se ştie că această pretinsă hotărîre a doctorilor, a fost retrasă mal târziu după consultaţiu-nea Cancelarului, şi că împăratul se duse quand mSme la data indicată mai dinainte. Numele d-lui Costaforu este o garanţie de succes pentru noua revistă. Vineri în sala Ateneului cel nou, se va deschide exposiţiunea Statuei lui Miron Costin. Citim în Posta din Galaţi: Este cu desăvârşire neexactă ştirea ce dau ziarele colectiviste Vocea Co-vurluiului şi Galaţii, cum căd. prefect Merişescu ar fi stăruit pe lângă unii consilieri comunali, ca se vie la consiliu în ziua constituirei şiale-gerei administraţiei comunale. Actualii consilieri n’au nevoe de nici-o îndemnare, spre a’şl face datoria ; iar d. prefect Merişescu a dovedit cu ocasia alegerilor că respectă prea mult conştiinţa cetăţenească, spre a nu face nici cea mai mică încercare, care se aibă aerul unei înrîuriri oare-care. Timpul ruşinos, când consilierii comunali colectivişti erau chemaţi mai întâiu la poliţie şi dăscăliţi, nu de prefect ci de poliţaiu chiar, cum s’a întâmplat anul trecut când au ales primar pe d. T. Nebuneli, a trecut şi credem că a trecut pentru tot-d’a-una. Parchetul din Severin a mai pus mâna pe un colectivist cu mâţa în sac. A dat în judecată pentru delictul de înşălăciune pe Ion Stâmătescu pentru că în calitate de fost consilier comunal al oraşului încă din Octombrie 1887 luase în antreprisâ re-paraţiunea unui puţ de lângă cimitirul oraşului cu preţul de 147 le:(!) La 17 Aprilie,pe când încă funcţiona consiliul colectivist, presentă conturi iscălite numai de el— fără nici o factură de camperarea lanţului, galetei, etc., şi rădică banii. Noul consiliu comunal deleagă—în urma svo-nului făcut — pe un d. ajutor de primar şi pe inginerul comunei şi constată nu numai că nu s’a făcut nici-o reparaţiune, dar că acel puţ încă din vechime era ameninţat d’a se surpa, fiind închis. Parchetul fiind sesisat l’a dat în judecată. Agiul, a ajuns la 1.25 la 0/0. Comitetul Naţional pentru participarea României la Expoziţiunea din Paris, ne trimete următorul avis : Persoanele care doresc a espune în secţiunea Ro mână la Expoziţia Universală de’ la Paris sunt rugate spre a veni a se înscri la biuroul Comitetului Naţional (strada Mercur 11 bis,) de la 9—11 a. m. şi de la 3—5 p. m. Biuroul va da toate desluşirile necesare. Eri seară s'a jucat )a grădina Sta-vri cu un mare succes noua piesă Bufonul Curţii o desopilantă operetă comică care a provocat pe tot timpul representaţiunii desele a-plause ale asistenţilor. Artista Dora Jenny şi d. Strasser au excelat. Restul trupei ş’a făcut datoria în conştiinţă. FOIŢA ZI ARC LUI «EPOCA» (67, ALEXIS DOUVIER DRAMELE PĂDURI PARTEA II O FEMEIE DE TREABA v. INTRE LUP SI VULPE (Urmare) Cugetă câte-va minute, şi zise cu jumătate glas ; — Ameninţarea Iul îmi vădeşte că n’ar fl cuminte să es din casă... nătărăul crede ca are testamenlu cel adevărat I Dobitocii! el credcâ pot să mă lovească şi să nu’ml resbun !... Părăsesc casa asta, şi de voi fl urmărit saU prins, o să scotocească poliţia pe aice... astă hârtie ajunge unde este trimisă dându-le o lovitură... safi de nu, mă întorc — şi la întoarcere eti regăsesc hârtia... Bine aşa... Şi scoţând din buzunar un portofolii!, luă din el testamentu. — Iată hârtia ce doreai să al... o s'o aveţi, dragii mei. Şi zicând aste cuvinte, strtme In patru testamentu, 11 închise îDtr’o mare copertă pe care scrise : «Hârtie de familie. «De dat cât mai curând d-lui căpitan de Braux la Nouzon.» Şi puse scrisoarea în ascunzătoarea camerei ce ne e ştiută, socotind: — De vreme ce n’o să rămână nimic aice, sigur că vor căuta prin parchet; De nu vor da peste scrisoare, pot eu s’o regăsesc mal târziu sad mal de vreme ; dar silit, In ziua ce vor pune mâna pe ea, voi fl răsbunat I Punea patratu la loc, când auzi bătând la uşa tainică a magazinului ; se sculă îndată şi deschise zicând : — In sfârşit, iată’l 1 Intră Marcassin. — Buna vremea, stăpîne I Este ceva de lucru pe diseară ? — Da, şi încă foarte grabnic... Dute de adu oamenii. — Pe toţi ? — Da... şi toţi să fle aice pănă în-tr’o oră. — Aice ?... s’a întâmplat ce-va nod ? — Fugi repede, vel afla. — Alerg... treaba’i bună, stăpîne f — Da, da... aleargă... o treabă însemnată şi primejdie mare.... Marcassin respuuse vesel : — A! aşa mal vin de acasă, o să petrecem 1 Şi eşi de îndată să ’şî caute tovarăşii. Lectorii ştiQ, fprin Jean-Baptist, că Fraînchota s’a dus să ’şi facă pâra sad I mal bine mărturia sa agentului Jeau-! dry. Vestele aduse de Lizon erad foarte drepte ; întăreau ce spusese Misâre. Prin urmare nu mal rămânea de cât să pună mâna pe ticălosu ; agentu să bă-tea cu gându prinjee mijloc, când o persoana bătu la uşa cabinetului sed. El spuse Iul Misere să deschidă şi întră o femeie de patru-zec! şi doul de ani... Hainele noueî venite vădeau cea mal mare sărăcie... — Ce pofteşti, doamnă ? o întrebă fostu tovarăş al luî Marţial. Femeia rădică capu şi, văzând pe Mi-sâre, dedu un ţipet şi să retrase In derept zicând: — D-ta aice I d-ta 1 I să păru lui Misâre că cunoaşte acel glas. Luă pe femeie de mână şi o aduse înaintea ferestrei. — Afurisenie 1 Nu mă amăgesc... doamnă... doamna Vandelov/en 1... — D-ta aice 1 mal strigă o dată ser-mana tremurând din cap pănă în picioare... d-ta complicele Iul 1 Asta nu Încurca de loc pe Misâre ; şefu lut ştiea viaţa Iul de mai înainte ; atâta numai că nu se aşteptase la cea ce vedea. — Doamnă, zise el, fără ca minciunele ce era să spună săT înroşească cât de puţin fruntea, credeam, când slujam pe cine ştii, să vă fac pe amândoi fericiţi. — Domnule, ştia cine a fost, cine eşti... şi tocmai asta viu să fac cunoscut aice. — Uite cum se Întâmplă, iubită doamnă, d ta, mă iei drept un om răfi ; şi al spu8'o : drept complicele luî... Şi el pe mine m’a tras pe sfoară... şi dovada este ca eu l’am pirlt aice. Văduva Vandelowen, femeia lui Marţial, privi la şef ; văzead că acesta îi face cu capu semn că da, se maî îm-barbătă. — De mă aşteptam să văd pe cineva aice, te încredinţăm că nu pe d-ta. — Mă credeai moartă ?... — Eu nu ştiam nimic... dar mişelu ne încredinţase ast fel: zicea că al murit la Menton, lângă Nizza... şi după trecerea d-tale din viaţa a vândut tot şi s’a întors să se aşeze In Franţa... — Dar cine e doamna? întrebă d. Jeaudry. — N’auzi... doamna e femeia cu cununie a acelui Marţial... — O 1 Doamne I... şi vil aice, doamnă ? întreba şefu securităţel publice. — Vin să cer răsbunare şi ocrotire. — Poţi să al nădejde în noi... dar spune-ne ce s’a petrecut. Dădu un scaun bietei femei care povesti de îndată strania ei istorie. După patru ani de căsătorie, numai după patru ani, află ea cu ce om se legase.. Hârtii aflate în camera bărbatului seti o înştiinţară ca el fusese la mun* ca silnică pentru tâlhărie şi că se însurase cu dînsa sub un nume ce nu era al sefl.., In urma unei tălmăciri care să prefăcuse în cearta, ea îl spusese că o să ceară sfârlmarea căsătoriei. Atunci Marţial a lovit’o aşa de tare ca a remas mal multe ore fără cunoştinţa... După ce să deşteptă... a nebunit..* Sermana femeie presunea că nebunia acea era fapta Iul Marţial, care pe când era leşinată îi dăduse o băutură cumplită... După constatări medicale luară hotărî-rea ca d-na Marţial să fle închisă !n-tr’o casă de sănătate pe lângă Menton. A doua zi bărbatu seu plecă..- el nu s’a întors din acea călătorie de cât după trdJ luni, vestind cu zece zile mal înainte moartea nenorocitei... şese ani ea a stat Într’o casă de nebuni ; dar după cinci ani de căutare Îşi redobândi dreapta judecată. Află atunci că fusese înscrisă sub un alt nume de cât al el şi că trecea drept o rudă a lui Marţial rentier la Balan... Păstră tăcerea, de teama ca un cuvînt spus să’l căşuneze alte cazue... s’a scris d-lul Mar-iial să vină să o ia... Trecând un an de zile fără ca nimeni să se arăte, era, după o ultima înştiinţare, să’l dea dru-mu ; atunci veni ticălosu. In loc să fle, cum spusese el, în sudu |FrarţeI, era Intr’o casă din Ardenl. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA. - 25 AUGUST 3 300,000 LEI FURAŢI DE COMPANIA SINIULESCU-LITMAN-RADU MIHAI (Urmare) Valorosul nostru confrate Buciumul Vdl-cei termină In ultimul său număr cu po-vestirea|hoţieî de 300,000, frs. făcută de Si-mulescuîn tovărăşia cu Radu Mihai şi Lit-man. Buciumul Vdlcei promite a mal veni cu alte noi hoţii ce a descoperit. 2) Cum a operat Litman. Dupâ ce lucrurile s’a întocmit şi graţie manope-rilor Iul Simulescu, guvernul a hotărât In fine ca penitenciarul salinelor mari să se facă, şi pe locul dovedit ca neprac-tic; d. Litman se presintâ la licitaţie şi cu toate căa o ferit foarte puţin sub deviz pe când alţi concurenţi lăsară mult măi jos; se aprobă licitaţia pe seama sea şi începu lucru. «Venerabilul» Simulescu vru se ’şl ia din vreme toate măsurile şi constrânge pe Litman, drept serviciurile aduse şi cele ce vor mai veni, se prevază pentru el suma de 50,000 lei şi pentru sub prefectu respectiv d. laneovescu. sâ ’izidească m oraşul Rtm-nicu pe spesele seale, o casă In valoare cel puţin de 20,000 lei! Apelam Ia Insusi d. Litman se spună adeve-rul, daca in carnetele sale nu se gaseste trecute aceste sume si alte a căror cuantum nu’I putem preciza, destinate ca bacşişuri? Noi afirmăm că esistă, şi parte din bani s’a şi numerat d Iul Simulescu. Ast-fel d. Litman fiind sigur|din toate părţile, a început lucrarea, Inse dacă aduna încetişor materialul pentru clădit, precum mergea greoiu cu construc-ţiunea; punea cea mal mare grabă în a cere bani de la minister, ast-fel că spri jinit de Simulescu, cu toate că nu făcuse nicl-o parte din temeliele stabilimentului, cu toate că ca material adunat n’avea nici de 56,000 lei, reuşeşte ,de a primi pentru lucrările sevârşite, suma de 120,000 lei l In acest timp se svonise destul că clădirea se va surpa, ca terenu este impropriu, că Litman simţindu-să bine susţinut, lucrează prost etc., ba chiar oameni speciali ca d. Gr. Ştefânescu distinsul geolog de la facultatea din Bucureşti, trecând în preumblare pe aici, a spus la toată lumea şi de sigur şi celor din Bucureşti, că stabilimentul penitenciarului se va surpa, câcî terenul e slab şi că zidirea e mal mult de cât proastă. In fine într’o bună dimineaţă, stimatul d. Simulescu se pomeneşte cu următoarea telegramă cu data din 22 Maiii 1885. Prefectul judeţului Vâlcea. Ve Invit se luaţi (lispozitiuni ca se înceteze îndatfi lucrările de constructiuue a penitenciarului salinelor Ilari, XEAVivXD LEGALA APROBARE. Ministru I. C. Bratianu. Şi alta la 24 Mal 1885 : Prefectul judeţului Vâlcea. Mergeţi însoţit de d. procuror local şi de d. inginer al salinelor mari şi constataţi ce material a fost adus pentru penitenciaru ce se construeşte pană la 16 Maiii, şi de atunci pănă astă-zl lucrarea sunt sigur că aţi oprit’o conform ordinului ce vi s’a dat. Ministru I. C. Rraitianu. Atât Simulescu cât şi Litmana rămas trăsniţi. In adevăr în acest caz Litman pe lângă că scăpa chilipirul din mână, dar avea şi dreptate. Cum ? o încheere a consiliului de Miniştri iscălita de majoritatea, patru; şi d. Brătianu care a lăsat construcţia se continue şi licitaţia să se aprobe de luni de zile şi d. Brătianu se rezilieze contractul pe cuvântul că n’avea legala aprobare I !! Ori cum ar fi Insă, Litman cu dreptul său aleargă la Bucureşti şi intentează proces statului. 3) Cum a operat Radu Mihai. In timpul procesului, la 1887 d.Radu Mihai se face ministru de interne. D-sa a procedat scurt şi mal cu câştig. Despre a-ceasta a vorbit în destul gazetele Bu-cureştene şi Litman care încercase cu Ioan Brătianu se facă transacţie se în-voieştecu Radu-Mi hal şi pentru un bun bacşiş, unii vorbesc de 50000 lei, face transacţie plătind lui Litman ca daune 180000 lei 11 Ca corolariu la toate aceste trebue să spunem, că după ce s’a făcut transac-ţia, Litman vine la Ocnă şi în o noapte încarcă tot materialul mal uşor: ca ciment, ferărie etc, acum proprietate a statului şi ’l duce nu se ştie unde 1 Primarul de la (Jenă a reclamat lui Simulescu despre acest furt; jalba însă s’a pus la dosar 1 1 1 Conclusiune. Din toate câte am relatat despre această scabroasă afacere, resultă pe de o parte că Simulescu a încasat la 50000 lei, Radu-Mi hal tot pe atât şi Litman restul până la300000, lei lisând în urma un material netrebuin cios şi care nu poate se facă acumnicl 30000 lei. Pe de altă parte statul a cheltuit 300000 lei pentru un penitenciar care nu s’a zidit 1 ! I Ţara se judece dacă poate, pe aceşti bandiţi; căci şi lui D-zeil trebue să ’l fie groază. DIN DISTRICTE RRA1LA Greva ca.iru.t.asilot’ din port Mesagerul Brăilei dă următoarele deta-liurl în privinţa grevei de căruţaşi care precum am scris deja graţie stăruinţelor d-lul Suditu prefect al Brăilei, a fost sfirşit fără vre’o turburare şi vr’o daună pentru comercianţi. încă de la 14 ala curentei luni căruţaşii au declarat că nu vor mal eşi la lucru. Autorităţile locale şi în special d-1 prefect Ioan Suditu, cu cunoscutul d-sale tact a căutat întâi se se informeze de căuşele grevei şi pretenţiunile greviştilor. A nu eşi la lucru căruţaşii trebuia ca se se facă o perturbaţiune foarte mare în lucrările din port. Perderile eraii se fie colosale pentru comercid. Drumul de fer care aduce zilnic în port mii de vagoane cu producte, era se aibă per-derl colosale prin stagnarea descăcăril vagoanelor. D-1 prefect’şl a dat compt numai de cât de răul ce era se producă greva tutulor. De a înlătura pe căruţaşi şi a aduce care de prin sate era imposibil, mal cu seamă acum în timpul munceî. Căruţaşii s’au pus în grevă din causa râului pavagiu dintre magazii; din causa disposiţiunel luată de direcţia drumului de fer de a nu duce vagoanele pe linia unde se află magasiile unde trebue se se descarce productele, ci a le laşa pe una din cele 5 linii ce sunt printre magasil; precum şi prin reducerea orelor de descărcarea unui vagon la 6 ore din 10 cât era mal înainte. Căruţaşii cereau un spor pentru transport. Transportul cerealelor dintr’un vagon la magasie se plătea mal înainte 10 lei, el ceread 14 lei de vagon. S’a văzut că căruţaşii aveaţi dreptate căci pavagiul dintre magasil a ajuns un adevărat scandal. Işî poate închipui cine-va în ce hal se poate afla un pa-vagid cu piatră ordinară construit de acum 24 ani! Nu mal este pavagid ci o tortură pentru căruţaşi şi bietele animale. D-1 prefect a convocat Luni pe toţi încărcătorii din port. D-nil comercianţi s’au grăbit a respunde la apelul d-luî prefect cu o amabilitate ce le face onoare. Cea mal mare parte dintre d-lor s’au adunat în salonul Prefectureî, unde d-nul Prefect le a spus căuşele grevei şi pretenţiile greviştilor. După mal multe discuţiunl, d-nil comercianţi au recunoscut dreptatea căruţaşilor, şi de aceea au convenit cu toţii a le plăti 14 lei de vagon în loc de 10 lei cum li s’a plătit pănă acum. S’ajtncheiat un angajament între comercianţi şi căruţaşi, aşa că de Marţi au eşit la lucru. Avantagiul a fost că Duminică şi Luni serbătoare, aşa că lucrările din port n’ad suferit nici o întrerupere. Marţi însă lucrătorii hamali, aflând de isprava căruţaşilor, s’au pus şi d-lor în grevă, pentru câte-va ore. Pretenţia lor de a li se urca plata pe zi, era foarte absurdă. Astăzi li se plăteşte opt lei pe zi, el ceread însă nouă lei. Nu puteau însă justifica cu nimica această pretenţie. Căruţaşii îşi strică căruţele şi animalele prin găurile răului pavagî, pe când hamalii lucrează tot pe schell, unde ad aceleaşi avantage şi desavan-tage în tot-d’auna. Greva hamalilor n’a putut se reuşească [pentru că administraţia fiind avisat de cu seară a luat disposiţil contra lor. Precum în toate grevele nu se pot uni toţi muncitori simultaneu se înceapă greva, aşa şi hamalii, unii voiau se lucreze alţii se pusese în grevă. D-1 prefect Ioan Suditu [a luat măsuri energice, ca toţi cel ce voesc se lucreze se nu fie împedicaţl de cel ce avead pofta de grevă. Forţa publică era la îndemână spre a lnhaţa pe cei ce cu forţa ar fi voit se împeuice pe cel ce lucrad. Aşa că greviştii, văzând ca tot el ad se piardă ad întrat în lucru. Cea mal mare linişte şi armonie domneşte în port. Nu putem încheia naraţiunea acestei greve, fără a constata că colectivi-tatec îşi vârâse coada şi aci. CâţI-va colectivişti paraponisiţi cutreerad portul şi mahalalele Îndemnând pe căruţaşi pe hamali a se pronunţa cu forţa în grevă, căci numai ast-fel, zicead el, o se li se recunoască dreptatea, şi o se li se satisfaci pretenţiile ! Elevei© de la Asilul Elena Doamna Elevele aflate în cură la Lacu-Sârat, în număr de 36, erl ad visitat oraşul nostru, spune Mesagerul Brăilei, sub conducerea neobositului lor Director d-nul Barbu Constantinescu. De la Lacul-Sărat ad plecat pe jos Duminecă dimineaţa la orele 6 şi la 7 şi jumătate ad fost găzduite la şcoala de fete No. 2 a Statului. Aci d-na directoare Elena Vâlcu pre • parase oaspetelor sale câte o cafea cu lapte. După ce elevele s’aurepausat puţin în care timp li s’ad servit dulceaţa şi cafe cu lapte de însuşi d-na Directoare, apoi sub conducerea a două profesoare şi a d-luî Barbu Constantinescu, însoţite de toate d nele Institutoare ale scoalel No. 2, ad mers pe la orele 9 la biserica Catedrală. Aci elevele ad cântat sînta leturghieîn admiraţiunea credincioşilor care s’ad grăbit a asista la serviciul divin. De la biserică ad plecat la grădina publică unde ad stat până la orele 12. Ad cântat mal multe imnuri şi arii naţionale, în care timp d-nul Florea Vis-tineanu directorul scoalel de băeţl No. 2 a dat elevelor câte o dulceaţă. De la gradina publica ad mers la birt, unde d-nu C. Georgescu, ajutorul de primar, comandase un dejun pentru eleve, din partea d-lul N. Perlea. De la birt ad plecat prin oraş şi a-jungând la biserica Greacă, îngrijitorul bisericel a avut amabilitatea a deschide uşile şi a conduce pe eleve în slutul lăcaş. Elevele ad Intonat în cor două rugăciuni. După ce ad esaminat stilul şi felul construcţiuneî frumoasei biserici, ad plecat la d-nu Primar N. Perlea. D-nu Barbu Constantinescu a mulţumit d-lul Primar pentru primirea ce li s’a făcut. Iar d-nu Primar animat de sentimentele sale filantropice a pus la disposiţia elevelor 74 de lei pentru a face o escursiune până la Galaţi. Elevele însoţite de cea mal mare parte din membrii corpului didactic, s’a îmbarcat pe vaporul societăţii Au-striace, la orele 2 şi 1/2. D-nu Căpitan al vasului a avut buna voinţa a plasa elevele în clasa I, cu toate că li se luase bilete de clasa II. La Galaţi ad mers până la parcul municipal, unde li s’a servit câte o dulceaţă, tot din partea d-lul Perlea. Aci n’ad putut sta mult timp, câcî vaporul trebuia să se întoarcă la Brăila peste o oră, de acea s’a grăbit a se re-îmbarca pe vapor. Atât la ducere cât şi la întoarcere, elevele au desfătat pe călători cu ariile cele mal plăcute. La întoarcere aflându-se pe vapor şi marele proprietar şi comerciant încărcător, d-nul Negroponte, a dat elevelor prăjituri şi dulceţuri. D-nu Negroponte pe lângă acest act lăudabil a dat elevelor prin profesoara lor suma de 140 lei. Generositatea d-lul Negroponte, va fi bine cuvântată de sermanele eleve. Ajunse în Brăila, ad ţinut înainte de a se întoarce la Lacul-Sărat, de a mulţumi încă o dată d-lul Perlea de frumoasa primire ce li s’a făcut şi de îngrijirea a cărui obiect ad fost din partea d-sale şi a cetăţenilor. Aci li s’a servit de amabila d-na Perlea, câte o dulceaţă ; şi după ce ad cântat câte va imne româneşti s’au întors la şcoala de fete No. 2, de unde au plecat la Lacul-Sărat. Credem că va remânea elevelor ca o frumoasă amintire ziua de 21 August. A T EDITIUNE ULTIME INFORMAŢII! Unul din deputaţi Mehedinţuluî ne comunică că la ministerul domeniilor s’au întârziat aşa de mult actele de răscumpărare a viilor din Mehedinţi, în cât aceasta a încurajat pe arendaşi de a impune proprieta-ri'or ţărani , vechile taxe enorme care siliseră pe guvern să facă un proect pentru răscumpărarea viilor. * D. Telescu, care omorî pe amanta sa, se află foarte greu bolnav la spi talul Filantropia din causa că rana care o făcuse gloanţul de revolver s’a deschis acum. Nu se speră ca Telescu se scape de gendarmî pedeştrii Stănciulescu. Se vede că vestitul căpitan avea trebuinţă de bani într’o zişi neavînd ce face a găsit un mijloc foarte nostim de a câştiga vr’o 800 de lei în două trei zile. D. Stănciulescu puse la loterie calul său pentru 400 de număre câte doi lei unul. Dar dificultatea era ca să plaseze aceste 400 de numere, în scurt timp. Şi aci imaginaţiunea pungăşească n’a lipsit fostului căpitan de jandarmi, căci a forţat vr’o 300 de sergenţi de stradă a lua cite un bilet, cea ce negreşit făcură fără opunere sergenţii, spusele căpitanului fiind ordine pentru denşii. Dar nu erea numai atât. Banii daţi pentru loterie au fost mâncaţi de Stănciulescu fără ca acesta să fi gîn-dit la tragerea ei. Ni s’au adus şi nouă două din a-ceste bilete pe care le păstrăm în redacţie. * Trupele corpului al doilea de armată în urma concentrărilor care încep mâine, vor face manevre patru zile, pe la 19 Septembre împrejurul oraşului Câmpineî. X Azi se termină examenul pentru trimterea unuiofiţerla şeoalelede stat major din Bruxela şi din Turin.. Controlorul general al armatei d. Tamara a început azi inspecţiunea administrativă la garnizona Capitalei. X Grevişti au revenii la mai bune simtimente. Aflăm că o mare parte din ei s’au hotârît a înceta cu greva de şi nici una pân’acum din cererile lor n’a fost primită de către direcţiunea căilor ferate. Ni se mai spune că vr’o 200 de grevişti, ar fi cerut deja direcţiunei reprimirea lor, punend o singură condiţie : depărtarea unui şef de a-telier anume Frunză. Şi la Galaţi grevişti nu prea dau semne că vor prelungi greva. Deja s’au început dezbinările între ei, acusendu-se uni pe alţi ca autori ai grevei care li-au adus a-tâtea pagube. X Iată rechizitoriul d-lul procuror general Burada, în afacerea torturelor de la poliţie: Noi procurorul-generalde pe lângă Curtea de apel din Bucureşti. Avend în vedere reclamaţiunea lui Aristotel Asano, C. Asano, Naeloniţă, Cuza Paraschiv, Chiriac Zianu, Ioni-ţă Paraschiv, ce i zice şi Dumitranu, C. G. Biran, şi G. Dragostin, cari se plâng că cu ocasiunea instrucţiei criminale ce să făcea pentru descoperirea crimei de tâlhărie din comuna Yalea-Tânganului şi de la Leur-den>, fiind presupuşi părtaşi în această crimă, au fost maltrataţi, pentru a-i sili să facă mărturisiri; Avend în vedere raportul d-luî procuror de secţiune pe lângă tribunalul Ilfov, Horia Rosetti; Avend în vedere actul medical din care rezultă că numiţii reclamanţi într’adevăr a fost maltrataţ'; Avend în vedere că din cercetările preliminarii făcute de d. jude instructor rezultă că autorii acestor maltratări sunt : D-nii căpitan Di-mancea, directorul prefectureî poliţiei ; Davila, inspector de poliţie şi Paraschivescu, procuror pe lângă tribunalul Ilfov; Considerând că acest fapt întră în previsiunile art. 150, cod. p.; Pentru aceste motive înaintăm actul medical d-lui prim preşedinte al acestei curţi şi cerem ca in baza art. 493, pr. cod. p. să bine-voiască a cita în judecata curţei pe d-nii căp. Di-mancea, Davila şi Paraschivescu. Vor fi citaţi pentru ziua înfăţişâ-rei pacienţii mai sus notaţi, precum şi martorii lepureanu, Ianolescn, inspectori de poliţie; C. Râdulescu, fost inspector şi Zaharescu, îngrijitorul arestului poliţiei. Făcut la parchetul nostru azi 12 August 1888. (SS) Th. Burada. SINDICATUL FALinTliLM E.J. LAMBRIMUI Prin ordonanţa d-lul Jude Comisar s’a fixat ziua de 11 Septembre 1888, pentru vtnzarea avereî mobilă a falitului E. A. Larnbrinide, aflată in casa sa de locuinţă din str. Dom-nească, oraşul Galaţi. Averea se compune din: O galerie de tablouri coprinzând 6’2 tablouri, camere de culcare, saloane, sală de mâncare, serviciurî de masă, sticlărie şi argintărie; covoare, trăsuri, arme, două piane, candelabre, lustre, sta-tue de marmură şi bronz , vinuri strâine şi indigene şi florăria coprin-zănd diferite oale de flori şi plante ; detaliile se pot vedea în inventariul depus la tribunal şi sindicat. Se încunoştiinţează dar toţi concurenţii, că licitaţiunea publică va începe de la 11 Septembre ora 9 a. m., la casa de locuinţă a falitului şi va continua până la totala desfacere a obiectelor puse în vînzare. Sindic, G. C. Robescu. PENSIONATE INSTlTUL DE DSOARE BOLINTINEANU Bucureati.— Şoseaua Jianu. Cursurile primare şi liceale începe la i Septembre înscrierile se fac In toate zilele Ia institut ş prin corespondinţă. VIITORUL LICEU DE DOMNIŞOARE No. IO STRADA FAST ANEI No. IO Cu Începere de la i Septembre anul curent, se va înfiinţa un institui menit a da domnişoarelor o iustrucţiune de Întinderea aceleia pe care o primesc băieţii în liceele Statului. Institutul va coprinde chiar de la început cursul primar complect şi primele trei clase de liceu, rămânănd ca cursul licial s6 fie complectat în anii următori. Scopul ce se va nrmări în institut este de a da domnişoarelor instrucţiunea trebuitoare, sr>re a putea trece cu succes examenul de bacalauriat. Partea educativa este în sarcina sub-semnatel; iar direcţin studielor o are d-nul Ion C. Georgian profesor la Asilul «Elena Doamna». Personalul didactic al institutului de o cam data, până ce necesitatea va mal reclama a-daoase, se compune ast-fel: Pentru cursul primar trei domnişoare absolvente de scoale secundare. Pentru cursul secundar: Limbele latini fi greaca, d-nul Theodor Io nescu, profesor la gimnasiu! Lazar; Limba română, d-ra P. Sagârceanu, profesoară la Externatul secundar ae fete No. 2. Limba germană, d-ra W. Thiiringer, absolventă de scoală secundaţii din Germania. Limba francesa, d-nul Lolliot, profesor la liceul St. Gheorghe. Matematica, d-na Maria Brataseanu, profesoară la «Asilul Elena Doamna.» Ştiintl fisico-naturate, d-ra Elena Alesiu. Religiunca, Preetul N. Niculescu, institutor, Istoria, d-nul Ion C. Georgian, profesor la Asilul «Elena Doamna». Geografia, d-nul M.Bratila, profesor la şcoala de comerţ şi la liceul St. Gheorghe. Caligrafia şi desemnul, d-nul P.Ionescu, profesor la scoală de comerţ. Musica, d-nul I. Vasilescu, profesor la gim-nasiul Cantemir. Gimnastica, d-nul Velescu, profesor la liceul Mateiu Basarab. Lucrul de mână, d-na Maria Boţea, profesoare la Externatul secundar de fete No. 2. Şcoala de piano este obligatoare ca şi cele-1-alte studii pentru toate elevele şi se va face de profesoare cunoscute. Ori ce informăţiunl se pot lua de la sub-sem-nata în toate zilele la orele 8—10 dimineaţa şi 2—4 dupe amiază-zi tn localul institutului. Directrice : Elena Alessiu Banda de tâlhari care era asounsă într’o pădure din plasa Olteniţa, s’a semnalat acum în plasa Negoeşti. D nu procuror Sfetescu împreună cu d. Cireşeanu, directorul prefec-turei judeţului Ilfov, au plecat la Negoeşti, ca împreună cu forţa armată să urmărească pe bandiţi. X Încă o tâlhărie a fostului căpitan www.dacoromanlca.ro ULTIMA ORA AGENŢIA HA VAS Londra 5. Septembre. — Daily-Te-legraph menţionează din nou ştirea ce circulă în privinţa apropiatei logodne a principesei Mărgărită de Rusia cu Ţa-re vi ciul. VIena 5 Septembre.— Depeşile venite din Austria-de-sus semnalâzămarl stricăciuni din causa inundărilor se s’aU îutâmplat în aceste din urmă zile. Comunicaţiile 9unt întrerupte în mal multe locuri. Oraşul Budweis este inundat Mărfuri de o valoare de câte-va sute de mii de florini se găaesc sub ap». împăratul visitând erl oraşul a dat 5000 fi. pentru victimele inundate. La Presburg apa a tărît 11 corăbii încărcate cu grâii S’a trimis mal multe vapoare pentru a le scăpa. Lumea se teme de accidente considerabile. BIBLIOGRAFIE In vedere cu deschiderea cursurilor şcolare, sub-semnatul are onoare a aduce la cunoştinţa d-lor Institutori şi Institutoare şi chiar d-lor profesori de ştinţele naturale din Gimnasil, că tabloul med sinoptic al clasificaţiunef regnului animal (aprobat de onorabilul Ministeriu al Instrucţiune! publice şi Cultelor), atât de necesar al elevilor din clasele primare, pentru care e aprobat, dar şi celor din gimnasil, faţă cu metodul practic şi intuitiv desfăşurat prin el; l’am revăzut, corectat şi retipărit. Preţul unul exemplar este numai de 50 bani. Drepturile acestui tablod fiind reservate numai mie, comenzele judeţului Ilfov se vor face la d-nil Gobl Fii, Tipografia Cur-ţeî Regale Pasagiul Român No. 12 Bucureşti, iar pentru cele-l-alte judeţe, direct la sub-semnatul. Cumpărătorilor de mal multe exemplare, le acord un rabat de 20 0/0 osebit transportul gratis. OrI-ce comandă trebue se fie întovărăşită şi de costul el prin alăturarea unul mandat postai. Acliil Pallade Institulore in T.-Ocna, jiul. Bacau ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Colici, 41). — Bucureşti MORI FABRICI le SPIRT SI TOT FELUL DE MAŞINI Marc depusit de luate uneltele wi accesoriile pentru expluularea fabricclor PIETRE DE MOARA Curele, Cuciucuri Gaze de mătase, Lumina eleef. (1)9) EPOCA — 25 AUGUST CA3\ ITK SCHIMB 613 1. IVI. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi G u. r s u 1 Bucureşti 24 August 1888 5 0/0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat «0/0 Oblig, de st. drum de for 6 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. urbane 7 o/0 Scris func urbaue 6 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România» » Naţionala * Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte formă. Cump. Mi 3 A 90 98 Vend. 95 1 4 90 3'4 99 107 1/2 108 1/4 97 1 4 97 3/4 107 11071/2 100 1,2 101 1/2 03 s/4j 93 3 4 82 4 2 83 84 i 2 85 235 240 45 50 1005 1010 230 240 230 240 80 90 1 1/4 1 3(4 1 1/4 1 3/4 2C6 207 CASE de mm CASE DE ÎNCHIRIAT MOŞII DE AREADAT GiUFI |) din Strada Rosetti No. 18, Sub. Staicu 1/lMLEi din causa de strămutare la ţara. Pre (ui moderat. UN SALON MOBILAT ăW!.v;; A se adresa ia proprietar acolo. DE \mm MOŞII STANF.S1I sa, situată la o oră do viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, păduredo brad şi'de fag, fâneţe, locuri de arat pe şcşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău-Moineştl, lăngă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or-ce lămuriri. 776 ian irnvritpi nouă hectare vie şi obratie si-Uu VulUîlIlU tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la DrâgâşanI. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. IUHiI? Dl CD situatefnStrsda Frumoasă No. 12 ÎIULLi LlAl)El şi 12 bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servilorl, curte mare şi gradină spaţioasa cu pomi roditori. Se vinde tn total saQ în parte. A sr adresa la d-na proprietara care locueşte la No. 12 Str. Frumoasa în casele din fundul curţel 776 VILA LITI1ER SINAIA mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti. VILA NUMITA BEATRICE K7, vară este de închiriat, situată la lilaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Uo-brovilz Calea Călăraşilor No. 43. CASA DOBRICEANU ÎWrffîS tori, asemenea şi un loc cu două faţade cu 0 prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unirel 1. 772 0 VTT A cu grădină situată la Filaret, este U V ILxl de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa ia proprietarul l)r. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiază 783 DE ARENDAT îl»*, Pietrişu din dislr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii sâ se adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. IV. Alexandrescu. CASELE CB LOCUL LOR în?, Str. Biserica Amzel No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8. PA MEDE mobilate şi nomobilate de tn-UnluEriC ohiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81. RE TWPUTRTAT Casa din strada Um-JJL lllUnmJiil brii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839) T)E TTffPUTDTAT casadin Strada Polonă U£ inUnmiAl No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 Itr 1 lirvik 1 T de la 23 Aprilie 1889 moşia Uti MU, MIA 1 Lalosul Şl Dobricenî din judeţul Vâlcea pe cinci safi mal mulţi ani. MOŞIA PARÂU-BOIA ÎTfe sile Mislescu, se vinde de veci cu condiţiunl foarte avantagioase. întinderea 1229 pogoane. Pământ bun, acarete şi gară pe moşie. A se adresa pentru condiţiunl la d-nul avocat din Târgu-Jiuluf: Chcorglic Stolccseu. (879) INSTITUTUL HELIADE-RADULESCU Este instalat in localitatea eea mai senatoasa din Capitala, in vasta gradina Heliade. Studiele se fac dupe programele scoalelor publice. Aci sunt 4 claie primare si 3 liceale, si 'n fle-care an se mai adaoga clase superioare liceale.. Preparatiuni pentru şcoala militară. Cursurile încep la 1 Seplemlne. 907 CASA DE SCHIMB 805 MOSCU N ACH IVI I AS Nn. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei clădit- Bancei Nationale (Dacia-România) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 21 August 1888 Renta amortisabila ,, romana perpetua Obligaţiuni destat [Conv.rur.] ,, C, F. R. ., Municipale ....... Casei pens. (300 L.J 7 % Scrisuri funciare rurale it % It II II „ ,, urbane .. Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc- ISO lei] Losuri crucea roşie Italiano „ Otomane cu prime Losuri Basilica Pombau Act. Dacia-Romania „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,, itaiiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotii in aur lasl Cump. Vindo 95 95X 98 84 235 10714 97 >4 107 100(4 «3(4 82(4 73 45 28 43 17 IH 200 124 100 99 245 96*1 95 3/4 99 85 240 108 y. 97 3/4 107(4 101 % 93(4 SA 70 50 31 46 20 1 3/4 207 126 100(4 100 250 BORVIZ DE BEPÂT «fi CEL MAI CURAT ALCALIC-ACID Dupe părerea autorităţilor competente apa minerala de «Răpal» întrece prin compositiunca ei fericita precum si in urma conţinutului extraordinar de acid-carbonic nu numai toate isvoarele minerale de felul ei din Austro-Ungaria, ci şi multe altele din teri străine, recunoscute în urma efectului lor minunat de cura ca cele mal renumite. Apa minerală de «Hopa!» Introdusă numai de vr’o câte-va luni, deja s’a dovedit ca medicament escelent în contra conlurbarilor de mistuire, în contra starei catarhalice ale stomacului si ale organelor respiratoare, în contra starei calarhalo-chronice ale besicei, în contra nefralyielor (mala-dielor rinichilor), în contra afectiunei reumatismale-chronice articulare si musculare, în contra convulsiunilor chronice ale inimei, în contra migrenei (durerea unei părţi a capului), tn contra nervositalei aşa numitei slăbiciunii iritabile la ipocondrie si isterie; este un eficaciu remediu salvator la slăbiciune şi impotenţa intestinelor şi favoriseazâ secreţiunea materiilor maladioase prin iritarea, îndemnarea, animarea organelor celor malimportante de secreţi une în corp. Un efect admirabil excrcitează la secreţiunea udatului, pe care o sporeşte, şi are prin urmare valoarea diureticei celei mal minunate. Ca borviz, adică băut cu vin s’a introdus de clasele cele mal distinse, care o beau cu plăcere şi o apreciază fiind un eminent alcalin-acid rece ( •]’ 7 .4° C.) şi în urma gustului său plăcut si susţinui piscănd pe limba este o minunaLă băutură răcoritoare. In urma efectului blând alo sărurilor sale se poate bea zilnic fârăa impune vr’o esenţială schimbare a dietei. Amestecată cu vinuri acrişoare şi cu ceva zahar formează un adevărat vin de şampanie, cu zeamă de smeură saCt lămâiă şi ceva zahăr dă o limonada prea plăcută şi musoasă. «Borvizul de R«îpa(» se găseşte în Bucureşti Ia dd. Gustav Rietz la «Steagul Alb», Strada Carol No. 60 precum şi la magazinurile cu ape minerale. Pentru respândirea acestei minunate ape s'a luat măsuri d’a fi pusă în vânzare tot-d’a-una proaspătă şi cu preţurile cele mal scăzute. 300,000 FRANCI Sunt de căştigat într’o zi, cumpărând bilete d’ale Mlltei LOTEHII TURCEŞTI A 112 OARA VA AVEA LOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SEPTEMBRE 1888 Plala câştigurilor este garantată de j GUVERNUL IMPERAIL OTOMAN (889) Depositul general de export G. Giesel Braşov (Transilvania) TABLOUL CÂŞTIGURILOR: i câştig principal de joo.ooo fr. 300,000 fr. 1 câştig de ... . 25,000 fr. 23,000 fr. 2 câştiguri de . . . 10,000 fr. 20.000 fr. 6 câştiguri de . . . 2,000 fr. 42,000 fr. 12 câştiguri de . . . i,2Ş0 fr. 4 3,000 fr. 28 câştiguri de . . . 1,000 fr. 28,000 fr. ţoo câştiguri de . . . 400 fr. 200,000 fr. 550 câştiguri Total 600,000 fr. PREŢUL BILETELOR: SCHIMBARE DE DOMICILIUL IN STITUTUL^ FROHLICH Pensionat de domnişoare dirigeat cu autorisaţia ministerului, de Domnişoara de Possanner se allă de azi înainte: Viena I., YVeihburg/ffasse 18, scara I, elagiul 2 Localurile atât ale pensionatului cât şi ale scoalei, satisfac toate cerinţele pedagogice şi higenice. Deschiderea noului an şcolar la t Octombre. Orele de consultaţiune cu începere de la 5 Sop., zilnic de la ora 10—4 afară do Duminecă si sărbători. Prospecte la direcţia. 4 bilet 5 bilete 25 bilete 400 bilete 5 fr. 24 re. 4 48 fe. 405 le. A. Listele oficiale vor fi trimise franco îndreptate dupe tragere, fie-cărul cumpărător. B. Or-ce câştigător va fî avisat prin depeşe chiar în ziua tragere]. C. Tragerea va avea loc la Constantinopol, la Palatul imperial de Monnaies. D. Pentru primirea biletelor, trebue să se adreseze banii prin mandat postai (che-que) la Directorul comptuarului comercial 557 grandes rue de Teke 557 (867) Constantinopole (Turque) Prin decisiunea Ministerului Instrucţiu-nel Publice No. 8,220 din 6 Iulie 1888 s’a reaprobat ca carte didactică ediţiunea V din GEOMETRIA ELEMENTARA pentru usul scoalelor de ambele secse de d-nu N. CAP ELLEANU Profesore la Liceul din Ploeştl. Acest uvragib se găseşte în editura Librăriei G. Cârjean. A apărut de sub tipar şi se află de vânzare la toate hbrările: ETIMOLOGIA LIMBEI FRANCEZE pentru usul scoalelor secundare de d. I. Maurer, profesor. — Preţul 1 led. PLACHIE DETIRI bricate de G. Mihailescu, deposilb ’ general la Ioan Col-ţescu, Calea Victoriei vis-â-vis de Palat. MARE DEPOSIT DE ILEMNARIE PENTRU CONSTRUCŢIE SI GRINZI DE FER = LEMNE PENTRU FOC = M. L. MANOACH No. 153 — Calea Grivitei — No. 153 Staţiunea Tramvaiului 796 „NAŢIONALA Ş SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 1 3 MILIOANE LEI AUR | DEPLIN VERSATE j£) Aducem la cunoştinţa publică, că am ■ transferat biurourile noastre in palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. 726 Direcţiunea generala. DOCTORUL SUTEK MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea