ANUL m No. 824. 1 A DOUA EDITIUNE MERCURI, 24 AUGUST (5 SEPTEMBRE) 1888 NUMERUL ÎS BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 31 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Bucurescl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandata poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. in Strelnetate: La toate ofllcielo poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL (5 BANI NUMERUL ANUNC1ERILE DIN ROMANIA SE PRIM ESC Dl RECT LA AOMINIS-TRATIA ZIARULUI La Paris: Aj(ence Havan, l‘lace de la Rourse, t> AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 leT linia. LA PAKIS: se găsestejurnalul ou 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. (Jcr-main, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMimSTRAŢWNKA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 COLECTIVIŞTI LA ALEGERI CALOm CARAGHIOASA STATISTICA ELECTORALA O REPUDIERE ÎNTÂMPINARE personala FLAŞNETA DRAMELE PĂDURI COLECTIVIŞTII LI ALEGERI *____ Se zice că mai mulţi lesderi ai majorităţii colectiviste din parlament ar fi făgăduit guvernului, în schimbul nedisolvârii parlamentului, că nu numai vor vota toate proiectele de lege ale guvernului actual, dar încă, că deputaţii şi senatorii lor vor scutura surtucurile miniştrilor, le vor văcsui ghetele, că se vor ţine în tot timpul şedinţelor pe burtă înaintea miniştrilor, etc. Nu ştim dacă această ştire este exactă. Ea este inse foarte verisimilă din momentul ce colectiviştii nu au avut ruşinea d’a seri în parte aceste lucruri în gazeta lor. Democraţia, între altele, a lăsat lămurit se se înţeleagă că camerile actuale vor vota toate legile propuse de guvern, precum au acordat bugetele guvernului actual. In urma slugarnicelor propuneri ale colectiviştilor, şi în urma respingerii propunerilor lor, prin ho-tărirea d’a se disolva Camerile, ne Întrebăm care va fi situaţia colectiviştilor în alegerile viitoare ? Cu ce obraz vor veni candidaţii colectivişti se combată pe guvern ? Cum vor putea ei se combată pro-ectele de lege pe care tot ei au făgăduit că le vor vota ? Nu va fi oare în drept ori-cine se le spue : combateţi guvernul fiindcă nu v’a dat voe se 1 susţineţi ; sunteţi opozanţi neputând fi guvernamentali ; pozaţi în oameni independenţi neputând fi slugarnici; sunteţi o opoziţie de paraponisiţi. In adever, colectiviştii neputând fi guvernamentali, neputând u-se da drept sinceri opozanţi, in urma a-vansurilor făcute de ziarele lor, nu le mai remâne de cât situaţia de paraponisiţi. Frumoasă plat-formă electorală vor avea colectiviştii I Mai înteiu, ei vor presinta admi-raţiunei corpului electoral tot trecutul lor de turpitudini, de ilegalităţi şi de hoţii. Cât pentru viitor, el ea vor da drept paraponisiţi, hotărîţî a combate guvernul dacă iiu-i vrea pe ei şi a sprijini guvernul, dacă ar primi concursul lor. Colectiviştii găsesc mijlocul de a a remâne colectivişti chiar în opo- ziţie; ei parvin a fi chiar departe de putere o asociaţiune de interes. S’ar părea că este imposibil, chiar cu bună-voinţă, a fi necinstit în o-poziţie. Colectiviştii vor găsi mijlocul de a fi necinstiţi chiar în acea situaţiune, unde de voe de nevoe, eşti silit se fii cinstit. In asemenea condiţiuni se vor presinta colectiviştii la alegeri. Nu mai încape îndoiala că cu un asemenea program ei vor birui. TE LE GRAM E AGENŢIA HAVAS Londra, 3 Septembre. Corespondentul ziarului «Daily News» la Petersburg asiguri ci Ţarina s’ar sili se împace pe ducele de Cumberland cu Germania. Paris, 3 Septembre. Ştirile din Alexandria anunţi ci guvernul egiptean negociazi actualminte cu Italia, pentru crearea unul noii serviciu siptamânal între Egiptul şi Europa, prin Piren şi Brindisi. Pisek, 3 Septembre. Un prânz a avut loc azi la împăratul. Ataşaţii militari siriinl atl asistat. Praga, 3 Septembre. Din cauza ploilor continue, aii avut loc inundatiunl la Budweis, Kaplitz, Slrako-nitz. Asemenea e primejdie de inundare la Pisek, unde se fac actualminte manevre in fata împăratului. Westerland (Sylt), 3 Septembre. Erl a avut loc punerea primei pietre a monumentului comemorativ ridicat de regina Elisabeta in cimitirul unde sunt înmormântate cadavrele aruncate de mare. CALOMNIE CARAGHIOASA Câte-va ziar» din Capitală par a da oare însemnătate unui neînsemnat şi copilăresc basm, publicat în ziarul antidinastic cu care de curând s’a îmbogăţit colecţia de curiosităţi politice a ţerei noastre, şi în care basm se povesteşte cum conservatorii, bătrâni şi tineri, au conspirat contra regelui Carol. Ne pare reu ca dorinţa de a ne prinde pe noi cei de la Epoca în contradicţie şi de a pune la pasivul nostru un antecedent reu, a ademenit într’atâta pe unii din confraţii noştri! reputaţi serioşi, în cât s’au făcut ecoul unor aiurări atât de copilăreşti. La urma urmelor înţelegem ca gazetele colectiviste se facă mare caz dintr’o prostie care n’are nici cea mai mică aparenţă de seriositate; nu înţelegem de loc cum o gazetă de opo-siţie a putut comite o aşa gre- gei Oposiţii-Unite, şi tutuşi organe de ale sale nu s’au sfiitde a o reproduce, din dorinţa de a ne face noue o neplăcere cât de mică. Aceşti confraţi s’ău înşelat în socotelile lor. Spusele «Adevărului» ne lasă cu totul indiferenţi, căci nu cu o afirmare ridiculă şi nerăzimată pe ceva putem fi puşi noiin contradicţie. In toată această comedie, nu ne-a supărat de cât uşurinţa unora din confraţii noştri, care de bine de reu, par a dirige unele din curentele opinii publice, şi a căror pretenţie la seriositate trebuia să-î împiedice de a lua în băgare de seamă năsdrăvâniile Adevărului. O acusaţie or care ar fi ea, are nevoe de a fi probată, şi simpla afirmare, chiar când ar fi mai serios presentatâ şi ca formă şi ca oameni, de cât cum o presintă gazeta plebiscitară, tre-bue pusă la carantină şi judecată ca o încercare de calomnie, mai cu seamă când este atât de gravă şi venită aşa ca din senin. Ce-ar zice d. Panu dacă am spune că fiind în oposiţie cu domnia-sa, ştim că întocmai ca Tropman a asasinat şeapte copii şi pe părinţi lor? ce-ar zice colectivişti daca într’o bună dimineaţă am spune că ştim că pusese dinamită sub sala Orfeu pentru a arunca în aer pe şefii oposiţii şi publicul bucuceştean?—Ar râde negreşit de noi şi s’ar indigna când alţii ar da crezare afirmărilor noastre. Tot aşa facem şi noi. Cât pentru Adevărul, dacă am crede trebuincios se-i răspundem sau să ne apărăm, apoi n’am avea de cât se însărcinăm cu aceste lucruri, pe însuşi directorul său, pe d. Beldi-man, care acum câte va luni, denunţând conspiraţiile colectiviştilor şi ale d-lui Sturdza, spunea categoric în «Răsboiu», că conservatorii n’au conspirat nici odată în contra Regelui. Când spuneau cei de la Adevărul adevărul, acum patru luni sad astă zi ? I. N. 1. Pasiunea a fost însă tot-d’a-una o foarte stângace povâţuitoare şi nu o-dată a orbit chiar şi pe cei mai a-bili. O dovadă că confraţii noştrii s’au prea grăbit dând importanţă cara-ghioslîculuî spus deAdevărul este şi a-cest amănunt care pare că le a scăpat din vedere : Gazeta plebiscitară spune că ştie despre uneltirile anti-dinastice ale conservatorilor, fiind că a făcut şi ea parte din Oposiţia-Unită. Va să zică în Oposiţia Unită se ştia atât de bine că se organisează comploturi nocturne şi conspiraţii militare, în cât era destul să faci parte din această coaliţie, cu cel mai neînsemnat titlu şi cu cel mai modest rol, pentru ca asemenea grav lucru să nu mai fie un secret pentru tine. Aceasta este o acuzare in regulă de complicitate şi de participare Ia a-ceste uneltiri antidinastioe, a Intre- STATISTICA ELECTORALA Ne propunem a face aci o mică statistică a alegerilor comunale, judeţene şi legislative, ce s'aît făcut de cînd venind actualul guvern la putere, am intrat în era alegerilor libere. Apreciaţiunea nuanţei căreia aparţin diferitele liste o luăm după organul oficios România liberă, şi numai în rarele caşuri unde nu am găsit nici o apreciaţiune, complectăm noi lista cu adăogirea epitetului ce comportă fie-care alegere. Ploesti. —alegere legislativă.—N. lonescu.— Liber al-anti-colccti vist. T.-Severiu.—al. legislativă.—Al. Lahovari.— Conservator. Huşi.—al legisl.—G. Roiu. T.-Măgurele.—al legis.—Gr. PSucescu.—conservator. (iorj.—al. legis.—T. Maiorescu—Junimist. Prahova,—al. legis. — Th. Văcârescu.—Junimist. Mehedinţi.—al legis.—Mih. isvoranu.— lib. conservator. D:\iuliovita.—al. legis.—En. Vâcărescu.—lib. conservator. Ialomiţa.—al. legis.—Gr. Chrisenghi.—liberal conservator. Ialomiţa.—al. legis.—Pache-Protopopescu.— lib.-conservator. Dorolioi.—al. legis. — Th. Rosetli.—Junimist. (ăiiirgia.—al. iegis.—C. Bădulescu.—anli-co-lectivist. Tecuci.—-al. legis.—Anton Cincu.—Independent. Bucureşti—al. legis.—gen. Mânu—conservator. Doroltol.—al. com.—listă favorabila guvernului. (alarasi -al. com.—listă vrijmaşe fostului consilia. Iaşi.— al. legis.—Al. Holban.—conservator. Muscel.—al. legis.—N. Creţulescu. — conser-l/ator. Tutova.—al. legis.—G. Petrescu.—conservator. Fâlciu.—al. legis.—Al. Negruzzi—favorabil guvernului. Piteşti.—al. com.—lista anti-colectivistă. Tecuci.—al. com.—listă favorabilă guvernului. Bucureşti.—al. com.—lista oposiţiunil-unite. Bu*eu.—al. com.—col. I. Lista favorabila guvernului.—col. II. lista disidenta. T.-Maguroi*.—al. com.— lista liberal-exnstrva-toare. Cralova.—al. com.—lista anti-colectivista.—Majoritatea conservatoare. Piatra.—al. com.—lista favorabilă guvernului. Botosaul.—al. com.—lista liberal-conservatoare. Foesaui.—al. com.—lista liberal-conservatoare. Tirsu-Jlului.—al. com.—lista Liberal conservatoare. Braila.—al. com.—lista liberal-conservatoare. Falciu.—al. com.—lista liberal-conservatoare. C'alarasi.—al. com.—lista partisanilor guvernului. Putua.—al. jud.—lista liberal-conservatoare. Huşi.—al. com.—lista liberal-conservatoare. Iaşi.—al. com.—lista liberal-conservatoare. Ialomit/.a,—al. jud.—lista liberal-conservatoare. Zimnicea.—al. com.—lista liberal conservatoare. R-Vâlcea.—al. com.—lista liberal-conservatoare. Ploieşti.—al. com.—coi. I, lista colectivistă.-col. II, lista oposiţil-unită. Barau.—al. com.—lista locală impestrilată. Fălticeni.—al. com.—lista liberal-conservatoare. Tftrgovlste.— al. com. — lista liberal-conservatoare. (ilorgln.- al. com.—lista liberal-conservatoare. Galatzi. — al. com. — lista liberal-conservatoare. Rîmnicu-Sarat.—al. com.—col, I, lista liberal-conservatoare.—col. II, lista disidenta. O REPUDIERE Ne miră persistenţa cu care cel de la Adevărul vor să stabilească cu or-ce preţ puncte de atingere între ei şi conservatori şi pentru care sftrşitor-ce pre-tecst le este bun. Aşa confraţii trec şi peste tradiţia pe care a lăsat’o partidului conservator neuitatul Barbu Ca-targiu, şi peste direcţia pe care i'a dat’o şi i’o dă d. L. Gatargiu pentru a se prevala de faptul că unii din foştii miniştrii ai lui Guza-Vodă sunt acum în rândurile conservatorilor. Confraţii uită că atunci când cine-va intră într’un partid adoptă pur şi simplu ideile şi tradiţiile partidului, şi că nu partidul adoptă părerile individualităţilor care se raliază la dânsul,or cât de însemnate şi de respectabile ar fl acele individualităţi. Am spus’o şi o repetăm, atât pentru noi cei de la Epoca cât şi pentru marea majoritate a conservatorilor serioşi, idealul partidului nostru este desvol-tarea normală şi legală a poporului românesc pe bazele Constituţii de la 1866, In care s’ail întrupat toate aspiraţiile românimei regenerate prin mişcările din veacul acesta. Fericiţi de a fl găsit în sfârşit o bază de desvoltare regulată şi un început legal pentru dreptul nostru public, noi nu vedem interesele românismului de cât In păstrarea instituţiunilor dobândite şi or cât s’ar părea de defectuoase la început a-ceste instituţiuni, lot maî bine şi mal uşor ni se pare a căuta să le îndreptăm de cât să le schimbăm şi să facem noui încercări. Un popor care’şl petrece vremea făcend şi refăcănd la constituţii, este un popor pierdut. Acolo nu vrem să ajungem. Tot criticând purta rea Regelui, Epoca a spus destul de lămurit că vinovaţi pentru starea de lucruri adusă de colectivitate, era pe lângă Rege şi ţara şi masele electorale. Şi am zis aceasta, fiind-că un popor a tâla vreme cât are o Constituţie foarte liberală şi un regim parlamentar, nu l este ertat să se nemulţumească atât, în cât să caute a schimba forma de guvern. De cât frigurile şi primejdiile unei răsturnări, e mult mal bine muncă tihnită şi persistentă, pentru a îndrepta ceea ce avem şi a face ast fel ca cu timpul să ne bucurăm de toate foloasele pe care suntem în drept a le aştepta de la constituţia noastră. Aceasta este menirea naturală a par tiduluiconservator într’o ţară ca anoas tră, care a avut nefericirea să ’şi vază ruptă tradiţia sa istorică în curs de două veacuri aproape. Neputând avea ceea ce de mult a perit, misiunea conservatorilor este de a consolida ceea ce s’a creat din nod cu mari greutăţi, şi câtuşi de puţin de a face noui Încercări. înceteze dar Adevărul de a căuta puncte de atingere cu noi, căci făcând aceasta, are aerul acelor aventurieri declasaţi, care lipsiţi de valoare şi de calităţi personale, se dau ca rudă cu toate persoanele mari din ţara sad din provincia lor. A fl în mod public repudiat, nu este o situaţie plăcută. Deci să încetăm. 0 IMPURE PERSONALA IN GESTIUNEA TEATRULUINATIONAL D. I. L. Caragiali a trimes ziarelor următoarea scrisoare: Iubite confrate, De două lunî de zile am înalta onoare de a ii numit Director General al Teatrelor în locul onor. d-lul C. I. Stăncescu, demisionat în urma unei inspecţiunl finanţare, care a găsit Casa Teatrului într’o stare foarte neregulată. Numirea mea a făcut obiectul multor comentarie, unele simpatice, altele ostile, în deosebite cercuri. Nu ar fi nimic de zis în această privinţă ; fie-care e liber să judece un lucru aşa cum îl taie capu şi cum îl îndeamnă inima. Dar se întrebau unii: cara sunt titlurile acestui om tîner şi de naştere obscura, pentru a ocupa un. loc pe care îl ocupaseră nişte bărbaţi aşa de venerabili şi de nume ilustru, ca d-niî Ion Ghica, Gr. C. Cantacuzino şi G. I. Stăncescu ? La această întrebare, care încă din când în când se mal face prin unele locuri, răspund : Intâiu : Avend de mult — pe când a li junimist nu era aşa de neprimejdios lucru ca acum — fericirea să fio admis în societate.! literară «Junimea», m’am fmul cunoscut în acest cerc ca un scriitor conşti-inţios şi ca un foarte călduros amator de teatru şi de muzică. Dacă mi-e pc-rmis a fl indiscret,—în acest c rc, de alminteritam dificil la gusturi,m’am bucurattot d’a-una, şi ca amator şi ca cunoscător, de o oarecare deosebită stimă. In sînul acestei colonii literare, perdutâ într’o vreme de ne-buiositate politică din atenţia publicului, am avut câte-o-dată, şi cu producerile mele şi în schimbul de idei, mici succese, a căror scumpă amintire nu se va şterge nicl-o-datâdin inima mea; căci acele succese, datorite, fireşte, mal mult bunel voinţe a fruntaşilor cercului de cât talentului meQ— care nu mă îndur a zice că nu era pentru ce-va şi el în aceasta, — mau încurajat a lupta multă vreme cu asprimea soartil şi cu prigonirea oamenilor. Al doilea : Eram un om care mal mult safl mal puţin treceam în faţa publicului de autor dramatic,— ştiţi, iubite confrate, că eh, actualul director ai Teatrului, sunt autorul pieselor «O noapte furtunoasă», «Leonida faţă cu Reacţiunea», «O scrisoare perdută» şi «D’ale Carnavalului»,—şi încă un autor dramatic uuic în ţară... Nu vă speriaţi, iubite confrate, unic nu prin talent, ci prin alt ce-va : eram şi sunt unicul autor dramatic fluerat... Şi ce fluere Le auz încă... De atunci ocolesc stradele cu linii de tramways, de atunci am rămas cu un fel de antipatie de anarhist contra sergenţilor da oraş : semnalele lor mă a-runcâ Într’o melancolie foarte neplăcută. Suficiente sau nu aceste titluri ale mele, faţă cu titlurile literare şi special teatrale ale onor. mei predecesori,—am fost numit. îndată ce am venit la Teatru Director, am descoperit, afară de cele găsite de d. inspector financiar Constantinescu, nişte greşeli de administrare, din care cea mal slabă s’ar numi patenta incapacitate, iar cele mal grave se numesc delapidare, abuz de încredere şi furt. Când un om însărcinat să mânuiască bani publici ia din acel bani şi ’i întrebuinţează pentru nevoile sale particulare, se numeşte delapidator-, când un om subtilizează o valoare ce i s’a încredinţat şi caută să nu dea seama de ea, se numeşte abuzalor de încredere, şi acela care îşi însuşeşte dintr’o casă de fier o sumă a alt-cui-va anume se numeşte «hoţ.»Nu e aşa? Cum se numeşte acum acela ce, fiind mal mare peste necredinciosul depozitar, îl îngădue îndelungă vreme, ani întregi,să exercite aceste industrii ? Acela, mal marele, se numeşte în mal multe feluri,după motivele diverse ale îngaduelil sale: dacă cu ştiinţă, complice; dacă din nebăgare de sedm&,negligenf, dacă din încredere oarbă, prea din cale afară naiv; dacă din nepricepere, incapabil — în toate cazurile şi dânsul foarte vinovat. Dar numai atâtea am găsit efl la Teatru ? Dir risipele? dar favorurile ? dar incapacitatea profesională ? dar trândăvia, dispreţul datoriei, lipsa de disciplină, de ordine şi de autorilate, duse până la cea mal complectă anarhie?... Aşi putea da interesante amănunte publicului friand de de-al de astea, dar i le rezerv pentru la vreme. O să ’ml ziceţi însă că nu o frumos ce fac eu acuma, că nu e bine să mai acuz pe nişte oameni deja osândiţi şi executaţi, că e de prisos să mal denunţ şi combat o sistema deja răsturnată. Aşa ar fl, dacă acea sistemă n’ar găsi încă inieresiţi care se o regrete, şi dacă acei execulaţl s’ar astâmpăra şi m ar îngădui pe mine, curo până acuma n’am făcut nici bine nici răii, să încep măcar a face ceva. Să încep a lucra şi apoi să mă critice, lie chiar nevolnicii şi răQ făcătorii; dar să ’ml dea pace www.dacoromanica.ro 2 EPOCA 24 AUGUST s6 tncep. A critica şi învinovăţi rhiar pe nedrept lucrarea cuiva, mal merge; dar a l efâşia când d’abia se pregăteşte a lucra, asta este culmea lipsei de spirit. Nedrept, bine! dar stupid... asta e rea I Căci, ia s6 vedem ce este aceasta furtuna contra mea, aceasta goana al cărei scop se vede cât de colo a II s6 nu pot eii nici începe lucrul. De la oameni din rlndul publicului imparţial să vie aceasta ? Nu e de crezut. Eu publicului nu pot în deajuns să-l mulţumesc de cat m'a încurajat şi de câte simpatii, poate prea calde în raport cu meritele mele reale, ml-a acordat ca autor dramatic, ca om de teatru adică. Goana aceasta aci ia forma machinaţii-lor şi sgomote'.or surde, a bârfelilor triviale, a denunţărilor maloneste, a scrisorilor anonime pline de înjuraturi şi de a-meninţârl de atacuri cu mânâ armată; aci se traduce apoi în notiţe de gazetă brodate cuîmpunsăturlnervoase,adesea puerile, în informaţii născocite şi absurde, în injurii brutale chiar. De unde să fi pornind toatâ aceasta campanie? Ea am cuvinte să bănuiesccâ ea vine de la aceia care s’au dus, al ţii, poate, cu aceia care ar fl vrut se vie. La aceştia apoi se mal aliază poate şi câte-va persoane (din fericire puţine la număr) care, prin căderea sistemei vechi de desordine şi ghe-şeftârie,—scuzaţ'-ml acest termen, nu găsesc altul mal propria,—sunt puse în neputinţă de a-şl mal realiza în Teatru câştiguri nedrepte şi arbitrare, saQ a ’şl mal face micile capriţil personale. Aceste persoane mă acnză cel puţin mal precis de cât cel d’întâl: bărbaţii spun că merg cu spiritul de stricteţâ la datorie şi de ordine până la asprime ; femeile că nu sunt destul de politicos şi degalant.- E natural să li se pară ast-fel unora deprinşi prea mult cu vechia sistemă. După desordine intrarea bruscă pe calea ordinii, după îndelungă anarhie restabilirea autorităţii normale fac efect aspru, efect ce de amin-terl 11 face orl-ce reacţiune în sensul bun al cuvântului; de o c*m dată cam doare, ce e drept, dar face pe urmă bine. Aşa se întâmplă şi cu copii prea mult resfăţaţi a-casă când dau de ordinea severă a şcoalel regulate. Dar această stricteţâ mi-o impun şi mie însumi, tocmai pentru casă n’aibă nimeni încotro. Intru dim neaţa la opt ceasuri în Teatru, lucrez în biuroQ până la 11; la 11 precise trec în sala probelor, unde dirijez cu regisorul, d. Gusty, repetiţia pănâ la 3 d am. De la 3 pănâla 6 Te.itrul e închis, avem o pauză. La 6 precise nicl-un minut mal târzia, sunt în sala probelor, unde lucrez cu cea mal amănunţită luare aminte la pregătierea spectacolelor. Viu cel d’în-tâiu în Teatru şi ies cel din urmă, când s’a sfârşit repetiţia de seară la 10 ceasuri. Oamenii de serviciu şi artişil pot să ates-teze despre aceasta. Iată ca muncă materială. Acuma, de priceput, ce să zic? Omul e om, şi nu mi vine a zice tocmai că nu mă pricep la a alege, ba la nevoe chiar a face 0 piesă de teatru, a o pune în scenă, a conduce personalul artistic... Dar în sfârşit, astea le Va vedea publicul imparţial; se în.elege că vorbesc aci de publicul care plăteşte, nu de publicul care vine gratis ia teatru. Acela va judeca la iarnă, dacă am ştiut organiza aparatul, după cum acesta va funcţiona. Gu multă emoţiune, se înţelege, aştept judecata publică, dar nu tocmai lipsit de încredere. Teatrul — ori cât le ar părea de rea unora de aceasta — se va deschide dar ca de obi-ceiu la 1 Octombrie. Nu suntem încă llxaţl cu care piesă vom începe; e probabil însă că vomjîncepe ori cu «Agaki Flutur», comedie în 3 acte ded. Alexandri, rolul principal ţinut de d. Anestin, sad cu «Regele Lear», tragedie în 5 acte de Schakespeare, rolul principal d. I. Petrescu. După acestea, vor urma pe rând : Manevrele de toamna; Toii pentru unul si unul penti-u toii-, Politicalele; Adever, dar cu me-sura; Trei Pălării] Oaia rătăcită; Femeile noastre, comedii; Macbeth; Pascal' Fargcau; Bastardul; Fiica d lut Fabritiu, tragedii si drame; poate şi Visul unei nopţi de vară cu muzica lui Mendelssohn, redusă se înţelege într’un mod raţional la proporţiile mijloacelor noastre; inrmal târziu, pe lângă altele, şi o comedie nouă de subscrisul, la care acuma chiar lucrez. Stagiunea se va închide ca de regulă între 1 Aprilie şi 1 Maia. Să nu uit a spune un lucru. E adevărat că — din cauze neatârnate de voinţa Direcţiunii, şi chiar nic de voinţa d-lor proprie — vre-o doi trei artişti buni ne lip- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» m ALEXIS liOUVIEK DRAMELE PĂDURI PARTEA II O FEMEIE DE TREABA v. INTRE LUP SI VULPE (Urmare) — Spun ultimul cuvlnt despre aceas tă treabă... Preţu med d na contesă d’Aumoy !1 va şti... singură, când mă va chema... Jean-Baplist îşi muşca buzele ; tare Inse de temeiul ce avea contra mişelu-ul, se hotărî a face ca şi dlnsu, adecă a vorbi pe faţă ; deci îi zise : — Atunci dar testamentu va fl ca şi desfiinţat Îndată ce voi eşi eu de aice... — Ce al de gând să faci ? — Mă voi lepădă de drepturile mele în folosu mătuşei mele... Marţial rîse cu hohot; Aumoy să înroşi pănă la urechi. — Tînăr eşti d-le Jean-Baptist ; uiţi că am o învoeală subscrisă de d-ta, şi cl pot cere despăgubiri... sesc în anul acesta. La această regretabilă împrejurare, Direcţia a căutat să remedieze luând aiţ' artişti de deosebite genuri, dar tot aşa de cunoscuţi ca buni, pe cari chiar publicul dorea de mult să ’l vază pe scena Teatrului Naţional; e destul să pomenim de d-uil Anestin şi Hagiescu. Afară de asta, Direcţiunea a căutat să întrebuinţeze mal bine ca în trecut nişte talente m ircanle, ce până acum stâteaO cam prea ascunse in umbra rolelor deadoua mânâ. Ast-fel, în stagiunea aceacta.d. Petrescu— care a jucat anii trecuţi aşa de bine pe Macduf/'în «Macbeth,» pe Actorul în «Ham-1 et,» pe Betrănul Moor în «Briganzii» —va juca pe Regele Lear, pe Fabriciuşi pe Pascal Fargeau şi alte prime roluri forţl. Cunoscătorii de teatru şi în general publicul amator vor înţelege cât e de avantajoasă această sistemă de a da drumul tutulor talentelor să ’şl facă evoluţia completă. Aşadar, ne-am înţeles?—N’aibă nimeni grije, şi mal cu seamă cel ce nu o aO sincera, că Teatrul nu va merge Un confrate al d-v. mă înghimpa mat deunăzi cu o informaţie, în care spunea cum că s ai putea prea bine ca Teatrul nici să nu mal înceapă. Aceasta nu o ştia d-sa din proprie cercetare, nu ; i-o spusese un amic al d-sale, care, zice d-sa, esle«unbăr-bat competinte;» — cine o H acel bărbat competinte, nu putem nici măcar bănui, de vreme ce, slavă Domnului! care dintre noi toţi, cetăţenii regatului, nu are «un amic» şi nu este un «bărbat competinte?» Această informaţie este—cum să zic mal bine? — o nerozie răutăcioasă saO o răutate neroadâ? fiind-câ cine inventează tendenţios aşa absurdităţinupoţl şti cee mal mult, răQ ori nerod. Ori cum ar fi însă, nerod ori rea, puţin importă, dacă odată amicul d sale afirmă că d-sa este un bărbat competinte Pe acesta în deosebi îl Invităm, cu tot respectul ce se daloreşte unul «bărbat competinte» ca d-sa, a veni măcar la deschiderea şi închiderea stagiunii noastre. Sfârşesc. M’am crezut dator să fac astă întâmpinare dinlr’o singură dată la tot ce s’a spus şi şoptit pe socoteala Teatrului şi a mea. Nu am scăpaL din gând pe nici unul dintre răa-voilorh mei; fie-care, sper, îşi va găsi aci şirul care ’l priveşte; nu crez ca vre-unul să se poată îndoi că am făcut ne-politeţa de a ’l uita. La ori şi ce s’ar mal spune sau şopti de aci încolo, voia răspunde tocmai la primăvară, după închiderea stagiunii, câcl acuma sunt prea ocupat cu afacerile Teatrului, nu am vreme de perdut cu jpolemiee şi cancanuri. Daţi-ml|voe să vămulţumesc, iubite confrate, de ospitalitatea graţioasă cu care mi-aţl acordat acest loc în coloanele dv. şi să vă strîng mâna cu toatâ stima. I. L. CARAGIALE, Directorul general al Teatrului Naţional. Bucureşti, 22 August 1888. CRONICA FLAŞNETA Este de netăgăduit că generalul Bou-langer se bucură de o mare popularitate în Francia; dar este tot atăt de netăgăduit că această popularitate s’a răspândit şi în ţ&ra românească. Nu poţi să bel o bere la Oppler sau la Luther fără ca muzica respectivă să nu deschiză şi să nu închiza repertoriul el prin : Jc suis pire d'une nombreuse familie Et j'avais forme le projet D’amener ma femme, ma mire, ma fille Voir la r'vue du quatorqe Juillet. Ceva mai mult; flaşnetele care urlă din preună cu câinii pe stradele Capitalei şi oraşelor din judeţe, au înlocuit operile clasice: Addio, del passato.... şi : Luna doarme graţioasă Peste dealuri, peste vil... sad : Prends cette rose chirie, prin nemuritorul marş Boulanger : 1 — Dar ţi le propun. — Ba nu, vreau ca tribunalul să ho-tărească... — Vrei numai de cât batjocura... — Precum zici; tot sau batjocura. Jean-Baptist era din ţara lui, mânia îl aprinse crierii; până atunci fusese demol; citind în adlncu noroios al sufletului acelui mişel, nu mal putea să se stâpînească ; să sculă în picioare şi cu glas tare’i zise : — Iată adevăru, d le Marţial Culot... Marţial, auzind acest nume, se sculă şi el, şi stringend iute testamentul, să păzi. — O ! te cunosc, urmă Aumoy, pu-nându-setn faţa lui cu mânele în po-sunărî. Am fost la mătuşă-mea şi i-am cerut ertare de răul ce era să’I fac, şi i-am spus câ’ml voi rescumpăra gre-şala cu orl-ce preţ. Domnule Marţial Caulot, nu vrei să’ml înapoeşti testamentu... ce ai furat ? Cu dinţii încleştaţi, cu ochii plini de fulgere, Marţial respunse; — Nu vreau. — Atunci dar când voi eşi de aice mă duc să m* lepăd înscris de drepturile mele ; după acea mă duc la procuror şi’i spun că unchiu meii, Jean-Michel d’Aumoy, a fost ucis de pădu-raru Iul Marţial Caulot, pentru al fura o ciorna de testament. Marţial să făcuse galben ; cât pe ce să se arunce asupra ţeranulul ca să înăbuşească în gttleju Iul, slrîngându’i de gît, grozava învinuire. Je suis pâre d’une nombreuse familie. Ast fel In cât, generalul Boulanger este destul de popular, destul de cunoscut astă zi în ţara românească spre a’şî puLea pune candidatura chear la Doro-hoiCi alături de d. I. Brătianu. Idea de a’ţl întocmi o popularitate e-lectorală prin ajutoiul flaşnetelor, mi se pare deci mult mal nemerită de cât aceea de a te face cunoscut prin cuvântări ţinute la întruniri publice sau prin programe politice. Colegiurile electorale vor fi convocate peste curând; de acea crez momentul bine ales pentruapopularisa puţin prin ajutorul flaşnetelor pe cutare sau cutare candidat colectivist. Fiind spre exemplu lucru hotărât ca d. Stolojan, fostul Ministru colectivist al Domenelor să ’şl pue candidatura la vre un colegiu din judeţul Dolj, opo-siţia spre a’i face bine cunoscut popu-laţiunelor ar trebui imediat să împartă la toate flaşnetele din localitate romanţa stolojenească : Te iubesc, o Naftalină Cuat tea ţtmbet îngeresc... Dacă Paul Stătescu ar solicita şi dîn-sul voturile vre unul colegiu, toate flaşnetele din localitate, ar fl datoare să învârtească aria : Eu sunt paşa din Dobrogea Sunt mal mare de căt hogea Eu am introdus censura De merg toate ’alababura.... Pentru Radu Mihaiu, fostul ceasornicar de la Interne, ar fl de ajuns vechia melodie franceză : Minuit chritiens Cest l'lteure solcmnelle... sau poesia lui Văcărescu,C’easomf«E LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE! SI GRINZI DE FER = LEMNE PENTRU FOC = M. L. MANOACH No. 153 — Calea Grivitei — No. 153 Staţiunea Tramvaiului ®xm X ■XOXi IX* X RECOMANDAM 9 9 X LEGATORÎA DE CÂRTI STRADA BISERICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTB O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Pape tar ie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X 9 m x mxi IX$Xi A esit de sub tipar si s’a depus spre vânzare la Librăria Teoa. Ionitiu, 27 Str. Şelari, tn Bucur esct. Cursul de limba germana, de M. Berari paofesor de limbi şi literatura germană la Scoală Norxală Superioară şi la Liceul S tu Gheorghe. Acest curs, aprobat de ou. Ministeriu ca carte didactică pentru scoalele secundare, o-feră tinerimel studioase din licee, gimnasii reale, scoli comerciale, scoli secuudare de fete şi din şcolile militare. In 6 volume, tot materialul didactic trebuincios pentru studiul limbei germane, conform cu programele Statului, amfisurat anilor şi orelor de studiu, şi potrivit cu nivelul intelectual al şcolarilor secundari. Cartea se împarte pe volume ast-fol: I. matica 1; Etimologia 183§§pe 120 pag. II. Gramatica II: Sintaxa 136 § § pe 120 pag. III. Chrestomatia l. Frase etimologice şi texte uşoare, germane si române, 192 bucăţi pe 143 pag- IV. Chrestomatia II. Frase sintactice şi texte alese germane şi române, 155 bucăţi pe 164 pag- Voi. I stă în legătură strînsă cu voi Uf, şi este destinat pentru clasele începOtoare; car voi. II cu voi. IV, pentru clasele mai înaintate în limba germană. Preţul unul volum esto I leu 15 bani. Voi. V. Vocabular gcrmano-român, şi Voi. VI. Vocabular român-german, cuprinzând cuvintele din Chrestomatie, se află sub presă, şi vor apare odată cu începutul anului şcolar. • ■X© BICYCLES SI TRICYCLES THE COVENTIIY MACBINISF C° l/“ CAPITAL FRANCI 1,500,000 905 Furnisorii M. M. L. L. Imperatul Rusiei împărătesei Austriei Sultanului din Maroc Regelui din Siam Printzului de Walles. PREMIU I Paris, London, Wien, Liverpool, Manchester, Sydney, Birning- linm, ( heibonn ne ele. ele. ; August) , e» , AGENTURA GENERALA SI DEPOSIT W. STA ADECKER, BUCUREŞTI, STRADA SMARDAN 8, B IB LI O G R|A FI E Curs prac'ic de Gramatica limbei române Ediliunea 11 pentru usul scoalelor secundare de Pana profesor, precum si Aritmetica de M. Leon pentru scoalele primare de ambe sexele. Se aflâ de vânzare la d-nu G. M. Barbu, precum şi la Librăriile Socecil et Comp. şi Fraţii loniţiu. A apărut de curend şi se află de ven-zare la librâriele Socec et Comp. şi Teo-dosiu loniţiu In Bucureşti şi la mal multe librării din ţară. «Eugene Moret», femeile din 1893, roman istoric, traducţiune de N. N. Brâtianu 2 volume coprinzând 620 pa-gine, preţul lei 4. In curend va apare de sub tipar: «Unicul Calendar bisericesc ortodox perpetuu de preotul C. Bâlen autorisat de I. P. S. S. părintele episcop al eparhiei Argeşului D. D. Ghmadie II, prin apostolia No. 126 din 10 Mal trecut. Preţul unui exemplar care conţine 144 pa-gine 4°, va fi numai de lei 2. Librar-editor, 1. Raicoviceanu X X 1X9X1 GIMNASIUL PARTICOLAR Internat, Cursuri preparatorii pentru scoalele seeundnre X© X Autorisate prin înalt decret al Ministerului Cultelor si Instrucţiuni, din 8 Aprilie 1885 No. 5103. GR“Z Iaooininiplatz TNT o. 16. X 9X FROtaUiiE GRATIS SI FKAACO IX® X: DOCTORUL SUTEI! MEDIC Şl CHIRURG De In Facultatea de medicina din Yienn Specialist in bontele Syphilitice pe care le trateaza într’uu mod special şi tara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a bienorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiuni de )a71/2—81 / 2 dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuni IVo. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi. Se primesc bolnavi in pensiune. 814 % „NAŢIONALA** SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR DEFL» VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurourile noastre in palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. Direcţiunea generala. 1 1 726 •x x X :x®x. CASA DE SANATATE Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti xe x x x x x 9X Din nou reorganisatăşi arangiatâ în modul cel mai complect, avănd angagiaţ! pe cel mal distinşi medici din Capitală, casa este pusă în plăcuta posiţiune de a da bolnavilor, cea mal deosebita îngrijire. Primeşte în căutare bolnavi afectaţi de ort ce maladie; Se paate esecuta ori-ce operaţie; Se fac consultaţiuni medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie. Se dau consultaţiuni în toate zilele între orele 12—6 p.m. de câ re d-nul Dr Drugescu, care se află in permaneuţâ In insttut. O moaşă fostă internă lainstituiul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boaldor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte tn institut. Aici se mal află un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru hydoterapie. Director, V. Lăntescu X x©x ÎNCĂLZIRE de CLĂDIRI N0U1 Pe gerurile deosebit de grele ale iorneî trecute s’a putut constata, că nu există nici o sistemă de incâlzire mai practică de cât aceea cu sobe Meidinger -Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloliferele nau putu da căldură îndestulătoare; aşa câ în mai multe casur citatele aparate de încălzire s'a înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet*. Hegularea câldurei se tace In modul cel mal perfect, obţinându-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Coosumaţiunea combustibilului este mică Iu raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignitâ, lemn şi coceni do porumb Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte In eseenţiunea cea mai simnlă, precum şi in cea mal elegantă, ast-fel ca'poate II aşezată In saloanele cele mal luxoase precum şi tn odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet' încălzesc până la 1200 m. c. şi pol li Întrebuinţate ca calolilere pentru încălzire declădiri complec e. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şt alte multe clădiri pubhce şi particulare sunt prevfizute cu aceste sobe. O încălzire igienici şi economică fiind punctu capital ai unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra sobelor Meidinger «Cornet construite în fabrica mea. 728 ADOLF SALOMOIV, Strada Doamnei, 14bis. VINDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLENOREAGICE preparate de I. Oswald cu aprobarea con siliulul medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri vechi si noi, catar de vesica, etc. Preţul unei cutii lei 4. Sc află de venzare în Bucurastî la farmacia zurner vis-a vis de Pasagiul Român şi la Dregueria Ovesa; la Cratova la farmacia Olvad, în Giurgiu la farmacia Binder, în laşi Ia farmacia S. Enghel. 765 X Ix X9\ DE l.'ABBAYE DE HXAMP (FRANCE!) ESCELINTĂ, TONICA, DIGESTIVĂ SI Ai’ERITIVĂ CKĂ MAI BUNĂ DiN TOTK LICORILE V*OTWB>.H Ui/UKG*. ] Marqui ©posac* «a Fimee ei â I btruf. A «o cere todâuna in josulâ fiecărei sticle, eticheta pă- | trată purtăndO semnătura sr-=~Jr -----fldlrectorelui generale. Aaverata iicore Bmcdictini se alfă la t6te persânele următâre cari aaă angajaţii pe ccrutâ a nu vinde nici fiă contrafacere. A- FfiUkowsky—G.si D. Tanascscu rrntzi Constnntinescu— I). NIarincscu Rragadii —IM.loa- nld et Comp. — Carol Gersahelf. PE mai.ui, MAREI - NEGRE 'M Ai PE MALUL MAREI - NEGRE HOTEL CAROL I stagiunea băilor de mare SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate înlesnirile. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către Gtir*taxatul liotelului Q. «JJEFiIS. (830) liotei Carol I, Constanten. CASA DE SCHIMB IONESCU & MARCU Strada Lipscani IVo. 15 bis bucureşti Curs pe ziua de 23 August VALORI Fonduri de stat român Renta rom- perpe. 1875 6% Kenta rom. amorllsab. 5% Renta rom. rur. conv. 6% Oblig, de stat C. F. R.6% idem idem 5% împrumut Stern 1864 7% lmiirum. Openlieim 1866 8% Aglo Inipriiiuut. de oraşe Impr. oraş. Bnrur. 5% idem din 1884 6% Im.or.Buc.cu primclozfr. 40 Valori diverse Creditul fonciar rural 7 idem Idem 5 Cred. func. ur. din Buc- 7 idem idem 6 idem idem 5 Cred. func. ur. din laşi 6 Obl.cas. pensiun. fr.300 Tipografia Ziarului,, Epoca' Scadenta cupoanelor Târg lib. curs med. 1 Ap. 1 Oct. 95 1 Ap. 1 Oct. 97 1 Mai 1 Noem. 98 3/4 l lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. l Iulie 4 1 lan. 1 Iulie 85 1 Mai 1 Nuem. 50 1 ian. 1 iulie 108 idem 97 3/4 idem 107 idem 101 idem 94 idem 82 1 Mal 1 Noem. 430 Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL V1ENA A L VIILE DEVIENNE vis-d-vis de Lib. Soceo Recomandam onorabilei noastre clientele pentrn ieftiuatate si soliditate următoarele noutăţi: Rufane pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitaiile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. GiorapideDamesiDomnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de tnatase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. t>. .Caeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Maro asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousonri complecte pentru fldantatl. I.aj ettcs si Trousouri pentrn copil. Trousonri pentrn pensionate, oteluri si restanrnnturl. Avem onoare a informa po clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OHI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIE NA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socee 535 T,wâim;2!îR»!fc(aiâfiWaKr61' p*rl* Girant responsabil V. P. Gheorghlu.