ANUL EI No. 823
A DOUA EDIT1UNE
MARŢI, 23 AUGUST (4 SEPTEMBRE) 1888
NUMERUL Uj RAM NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Buenresci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandata poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In strelnetate: La toate otfleiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
manuscriptele nu se inapoiaza
REDACŢIUNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
POCA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
NUMERUL Ui BANI NUMERUL
ANUNC1UR1EE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
I.aParin: Agcnce llavas, l’lace de la Dourse. S
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. III, 2 leî linia.
LA PABIS : se găseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. tJer-main, Ao. S-l.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRAŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3
l'ilITIIIlL 1IE\(;TII)\\!I
DISOLUTIUNEA
0 STRAŞNICA LECTIUNE
S A IVE B A X A î
DIN TERGOVISTE
DRAMELE PADUREI
Amar se înşalâ ac-ii care cred că colectiviştii au fost reacţionari de o-cazie; că din întâmplare el au făcut acte arbitrare; câcâte-va greşeli comise de ei, îi aruncaseră pe povîr-nişul ilegalităţilor pe care nu se mai puteau opri.
Nimic mai greşit de cât această credinţă. Colectiviştii sunt reacţionari din convingere; colectiviştii făceau din principiu, ilegalităţi pe când erah la putere.
Şi dovadă despre aceasta este, că In oposiţie ei profesează absolut a-celeaşi principii ca la putere. Acest merit îl recunoaştem d lui Ion Bră-tianu, că cel puţin e consecinţe, că el nu sejleapădă in oposiţie de ideile nenorocite pe care le profesa la putere.
Pentru şeful colectivităţii stăruinţa în rele, consecinţa în infamii este un merit. Azi ca şi erî, colectiviştii îţi vor spune, de pildă, că un adversar n’are drept la protecţiunea legilor. Asemenea declaraţiunî nu erau teorii de ocazie, ci dogme pentru colectivişti.
Se arătăm câte-va din tendinţele reacţionare ale colectiviştilor.
In puţinele zile cât au mai retnas deschise camerile dupe retragerea d-luilon Bratianu.o singurăcestiune mai importantă a venit In discu-ţiunea parlamentului: Cestiunea răscoalei ţăranilor.
Care a fost atitudinea colectiviştilor in această împrejurare ? Prin organul d-lui G. Stoicescu şi altor câţi-va colectivişti, ei s’au plins că represiunea n’a fost destul de energică.
Pricepem ca un guvern să fie pus în trista necesitate d’a vărsa chiar sânge pentru menţinerea ordine!. Dar este ceva ne mal pomenit, ca o oposiţiune, care n’are nici un fel de răspundere, să impute guvernului, care are sarcina d’a menţine ordinea, că n'a fost destul de energic, şi se’l spue că trebuia să fie mai crud, că trebuia să ucidă mai mulţi oameni.
Să luăm un exemplu mai recent. Se ne ocupăm puţin de atitudinea sgomotoasâ a colectiviştilor faţă cu pretinsa propagandă cuzistă şi cu aşa zisa propagandă socialistă.
In ori ce ţară, mai ales dupe un regim destrăbălat ca acel al colectiviştilor, se iveso mici boale sociale,
încercări de propagandă anarhică, de care nu prea trebue să te preocupi, când acele boale nu sunt constituţionale şi când acele idei nu re-presintă cel puţin o părticică de a-devăr, care să te facă să crezi că ele ar putea triumfa. Ori cum, pentru tămăduirea acelor boale trebue să te ţii de prescripţiunile medicinei, precum omul de stat pentru combaterea acelor idei trebue să ţie seamă de legile existente.
Colectiviştii însă nu vor să audă despre aşa ceva. Legile trebuesc suprimate, fiul lui Vodă-Cuza trebue exilat, socialiştii împuşcaţi, etc.
Şi aci facem iarăşi reflecţia pe care o făceam mai sus. Dacă colectiviştii ar fi la putere, încă am pricepe ca ei să înalţe pe nişte adversari fără însemnătate, făcendu le plăcerea d’ai persecuta.
Dar când eşti în oposiţiune, trebue să aibi monomania persecu-ţiuni, trebue ca deprinderea luată Intr’un lung şir de ani d’a săvârşi violenţe, barbarii, ilegalităţi, să-ţi fi făcut o a doua natură, pentru ca să ceri cu atâta stăruinţă persecuţiuni inutile şi violenţe inexplicabile.
Am putea merge mai departe, a-retend cu exemple, persistenţa tendinţelor reacţionare la partisanii regimului trecut.
Am putoa dovedi că aceleaşi tendinţe există în modul lor d’a pricepe aplicarea legilor, respectul libertăţilor publice, practica regimului parlamentar.
E destul să spunem că în special întru cât priveşte regimul parlamentar, idea ce-şi fac colectiviştii de dânsul e că în regimul represen-tativ partidele nu să succed la putere după voinţa ţării, ci după bunul plac al puterilor străine; că pentru a ajunge la cârma ţării, cultivarea corpului electoral trebue înlocuită prin linguşirea guvernelor străine.
Nu e nevoe d’a mai înmulţi exemplele, pentru a dovedi că ne aflăm in faţa unei grupări politice cu tendinţe reacţionare bine caracterisate; că regimul ilegalităţilor de fapt s’a transformat în oposiţie, în un partid teoreticeşte arbitrar şi profesând o doctrină reacţionară.
Noi conservatorii, care graţie u-nor calomnii stupide, am foît arătaţi de vrăjmaşii noştri ca având tendinţe reacţionare, suntem din-tr’un punct de vedere încântaţi că există azi în România un partid francamente reacţionar; căci denunţând tendinţele acestui partid, arătând ce ne deosebeşte de dânsul, vom dovedi cât de grosolane ereau calomniile acelora care ne atribuiau idei pe care nici odată nu le am împărtăşit.
TE LE GRAM E
AGENŢIA I1AVAS
Viena, I Septembrie, împăratul, Insolit de un aghiotant, a plecat la 8 ore dimineaţa la Gmunden.
Berlin, I Septembrie. Botezul principelui noh născuta avut loc ieri ou mare solemnitate, după programa hotărîlă.
Principele a primii numele de Oscar-Carol-Guslav-Adolf.
Gmunden 1 Septembrie.
împăratul a sosit la 1230. El a fost primit la gară de marele duce moştenitor al Rusiei şi de ducele de Cumberland cari erafl în uniformă austriacă. împăratul purta uniforma rusească. Sosit la castelul ducelui de Cumbenand, împăratul a fost primit de împărăteasa Rusiei şi do ducesa de Cumberland.
După un prânz de familie, împeratul a plecat la trei ore.
Viena, 1 Septembrie.
Arhiducele Garol-Ludovic şi arhiducesa cari s’au întors azi de la Berlin, vor pleca spri seară la Prerau, pentru a saluta pe împărăteasa Rusiei care soseşte mâne de la Gmuden.
După o întrevedere de jumătate de ceas, împărăteasa, marele-duce moştenitor şi marea-ducesă Xenia vor continua călătoria lor spre Rusia, iar arhiducile Carol-Ludo-vic şi arciducesa se vor întoarce le Viena.
Kavenă, 1 Septembrie.
Regele şi principele -regal ah asistat la Inaugurarea monumentului ridicat în onoarea martirilor causeî naţionale. Primarul şi d. Bacearini au rostit discursuri, Regele a fost pretutindeni obiectul unor ovatiuni continue.
Berlin, 1 Septembrie.
O revistă a corpului de gardă a avut loc azi. Asistah împăratul, regii Suediei şi Sa-xel, principele regal al Greciei, ataşaţii militari şi membrii legatiunilor.
împăratul şi oaspeţii princiari ah fost aclamaţi pretutindeni cu intusiasm.
Bruxela, i Septembrie.
Le Nord crede că trimiterea flotei italiene în Levant n'are nici o semnificare neliniştitoare.
Londra i Septembrie.
Se anunţă din Cair ziarului Standard că un noh atac este aşteptat din partea mah-diştilor, şi o vie nemulţumire domneşte printre populaliunile supuse Mahdiuluî.
Londra, 1 Septembrie.
Regina a conferit pairea lui Sir Lumby, fost ambasador la Roma.
Sofia, 1 Septembrie.
Balcanii şi împrejurările lui Rillo şi Bel-lovel mai sunt frecuentate de briganzi, mulţumită vecinătălel graniţei Macedoniei care oferă tâlharilor treceri uşoare.
Ieri, spre Dubnita, trei persoane ah fost prinse de tâlhari.
Petersburff, 2 Septembrie.
Ţarul sa întors la Petersburg.
Petersburg, 2 Septembrie.
Ambasadorul Italiei la Petersburg a plecat pentru două Innî, în simplu concediu anual.
Sofia, 2 Septembrie.
Corniţele de Sonnaz, agent diplomatic al Italiei, va pleca în curând în concediu, pentru trei săptămâni.
DISOLUTIUNEA
____9
Câte-va ziare continuă a afirma că s’ar putea întâmpla ca Corpurile legiuitoare s8 nu fie disolvate.
Din partea unor ziare, această afr-maţiune dovedeşte o absolută ignoranţă despre ce s8 petrece.
Din partea altor ziare, şi în deosebi din partea colectiviştilor,este o simplă manoperă pentru a’şî putea da în (ară, în ajun de alegeri, importanţa ce le-o dă faptul că sunt stăpâni pe camerile actuale.
Spre a pune capăt ştirilor greşite rSspândite de unii şi ilusiunelor co-J lectiviştilor, vom reînoi afrmaţiunea } că camerile vor fi disolvate şi vom preciza chiar.
Camerile actuale vor fi convocate şi disolvate cam pe la 5 or 0 Septembre.
Nu numai disoluţia e hotărâtă dar aproape şi zioa c fixată.
Nu s’a putut hotărî încă în mod o-fcial zioa,de oare-ce toţi miniştrii nu sunt încă întorşi în ţară.
Contrariu in formaţiunii ziarului Lupta cum că decretul pentru disol-var ea camerilor a fost lucrat Vineri in consilia de miniştrii şi că a fost trimes la Sinaia, putem afrma că nici
consiliu de miniştrii nu s’a ţinut Vineri, nici nu s’a redactat decretul de disolvare.
In zioa de I Septembrie se va ţine la Sinaia sub preşidenţia Regelui, un consiliu de miniştrii, la care vor lua parte toţi miniştrii, căci la acea dată nici unul nu va mal lipsi din ţară.
In acel consilia nu se va mal discuta disolvarea, care încă de acum e hotărâtă, dar se va fixa în mod oficial zioa disoluţiunii şi se va iscăli decretul de convocare a cernerilor.
Contraria ştirilor date de unele ziare, nu e un singur ministru care se cugete măcar a nu disolva parlamentul.
Cu toate că zioa disoluţiunii nu va f oficial hotărâtă de cât la I Septembrie, putem afirma că acea zi va f fixată cam pe la 5 or 6 Septembrie.
Alegerile se vor face pe la 10 or 15 Octombrie.
Corpurile legiuitoare vor f convocate pe zioa de 1 Noembrie.
Credem că aceste afrmaţiunî precise vor pune capSt ştirilor falşe or tendenţioase ce circulă prin unele ziare.
0 STRAŞNICA LECTIUE
*______ *
Colectiviştii au primit o lecţiune meritată.
De cât-vatimp ei ziceau fără sfială în ziarele lor că probabil camerile nu vor fi disolvate.
Li aveau neruşinarea d’a spune că disolvarea e inutilă, căci deputaţii colectivişti sunt dispuşi a sluji cu acelaşi servilism guvernul cel nou ca şi pe guvernul trecut.
Pe de o parte îşi ziceau eî, chiar di-solvându-se camerile, noi păstrăm o oare-şî care importanţă până în zioa disoluţiunii, căci dacă am fost expulsaţi de la guvern, ţara poate crede că nu vom fi daţi afară din camere.
Pe de altă parte eî îşi ziceau că arătând inutilitatea disoluţiunii, ei vor seduce poate guvernul prin slugărnicia lor.
Ast-feŢacum doue zile, Democraţia pledând pentru nedisolvarea came-rilor zicea: «Dar oare n’a obţinut guvernul budgetele de la camerile actuale ?»
Prin aceasta colectiviştii ziceau guvernului: precum am votat budgetele, vom vota tot ce ne vei cere, vom vota în contra voturilor emise de noi in trecut, vom vota darea în judecată a d-lui Ion Brătianu, vom vota expulsarea din ţară a lui Mitică Sturza; suntem gata a vota spânzu-rarea lui Stâtescu. Votăm tot.
Din nenorocire această tactică nu s’a prins.
Camerile vor fi disolvate.
Colectiviştii au rămas cu decla-raţiunile lor de slugărnicie şi nu au dobândit prelungirea diurnei de 25 de franci pe zi ; ei au rămas cu ruşinea şi nu au obţinut folosul.
Bună lecţiune pentru colectivişti.
Conciliabulele misterioase ţinute la redacţia Voinţei Naţionale sub înseşi preşedenţia capului colectivităţi , 'şl dau resultatul.
Informaţiunele confraţilor din provincie, că agenţi fostului guvern cu-I treerâ pe capete ţara In lung şi In lat, i ducănd pretutindeni ordine şi instruc-
ţiuni In sensul unei campanii năbâ-dioase contra guvernului şi partidului conservator pe tema antidinasticismu-luî, se adeveresc.
Foile şi foiţele colectiviste, execută In adevăr c'o unanimitate perfectă io-zinca de la centru.
Când n'al cunoaşte destul reaua credinţă, uşurinţa cu care aceşti gazetari Improvizează pentru trebuinţa causel ştirile cele mal fantastice, cum imagi-naţiunea lor transformă nimicuri fără importanţa In cestiunî grave şi de sen-saţie, şi al vedea tonul nervos, lugubru, al foilor lor, al crede că situaţia e In-tr’adevăr critică şi Anibal e la porţile cetsţel.
Ai crede că ţara Românească e transformata Intr’un vast câmp de conspiraţie, că societăţile secrete ce Înfloreau In timpurile revoluţionare din istoria altor state, au absorbit întreaga mişcare şi suflare a le acestei ţări.
AI crede după aceste fol că tronul, dinastia însăşi, cu principiul monarhiei străine, sunt ameninţate să cază sub loviturile disperate ale acestor conspiratori teribili; şi ce este mal grav, că guvernul, guvernul însăşi, servitorul devotat al coroanei, tolerează,(dă mână de ajutor, daca nu chiar dirige, atacul antidinastic.
Noroc că lumea nu mal ea In serios Insinuările perfide şi sgomotele unei prese de carnaval.
Strădania colectivista e de geaba, noua tactică neputincioasa.
Ţipetele lor de alarmă, cu tot caracterul atrăgător al temei ce şi-au ales, n’ah reuşit d’a mişca nici cum opi-niunea.
Când vezi Insă atâta zel, atâta căldură şi nervositate, cheltuite fără rost şi socoteala în denunţarea unul pericol imaginar; când ÎI vezi pe aceşti d-nl profitând d’o manifestaţiune isolată , d’o agitaţiune artificială şi sterilă a u-nor opiniuni individuale fără curent a-preciabil In ţară, pentru a se ridica In fervenţi apărători al tronului şi dinastiei, te întrebi fără voe cine pot fi aceşti cavaleri al lealităţi şi devotamentului?
Şi când curiositatea te împinge să observi şirurile din care es aceşti dinastici Înflăcăraţi şi puritani, te crezi victima unei ilusiuni optice, a unor a-paraţiunl fantasmagorice.
Nu 'ţi vine în adevăr să crezi ochilor, când vezi monarhia şi principiul dinastic Incarnat In persoana sinistrului conspirator de la Opera comică, lăsat liber prin generositatea Irnpăra-tu’ul Napoleon, a aceluiaşi domn Bră-tianu, care în 1875, trimitea vorba Regelui să’i dea puterea pentru a cruţa ţărel (?) o crimă, iar lealitatea, devotamentul şi credinţa către tron, repre-sintate prin Candiano Popescu, cel cu republica de la Ploeştî, prin cântăreţul obscen Orăşeanu, şi prin omul cu abisul profund dintre tron şi ţară, abis astupat apoi de un portofoliu sau o sinecură la Banca Naţională, fără a mal da atenţiune grosului armatei colectiviste, compus In mare parte, dacă nu In tot, de dinastici de ocasie, de dinastici cât ţine şi puterea, şi care trecuţi In oposiţiune se Întorc contra tronului c’o uşurinţă de&gustătoare.
Spectacolul'detractorilor vulgari, al insultătorilor fără ruşine şi măsură transformaţi fără transRie şi reservă măcar In linguşitori şi curtizanî de cea mal joasă şi degradatoare speţie, nu ni l’a presintat de căt membrii din colectivitate. A adora astă-zl cea ce au scuipat ieri, şi vice-versa, e pentru aceşti domni o a doua natură.
Dinasticismul unor asemenea dinastici e de fapt pus la carantina, iar campania dinastică întreprinsă de foile colectiviste, cu totul impoliticâ. Căci nu va trece mult şi aceiaşi scribi ce cânta freneticastăzî dytirambe tronului şi mo-narchiel, Imbătându se de lyrism pentru Rege şi dinastie, vor reintroduce din noh In vocabularul polemicei zilnice, expresiunile ignominioase şi murdare, ce adresau odinioară, şi nu de mult, aceluiaşi tron.
www.dacoromanica.ro
2
EPOGâ 23 AUGUST
SOSIREA MAJESTAT1L0R LOR
Monitorul oficial do la 21 August dă următoarele amănunte privitoare la Întoarcerea Suveranilor.
Marţi, 16 curent, ajunu plecărel Ma-jest&ţel Sale Regelui din Graefenberg, autorităţile administrative şi comunale dinFreivaldauau venit sg presinte oma-giele lor Augustului nostru Suveran.
In aceeaşi zi, seara, a avut loc o ova-ţiune din cele mal simpatice din partea Intregel populaţiunl a oraşului Fraival-dau Graefenberg, care era Împodobit cu drapele româneşti şi sustriace şi frumos iluminat.
La orele 8, musica a dat o serenadă Înaintea locuinţei Majestăţel Sale, intonând imnul român. In acelaşi timp se auzea aclamaţiunl entusiaste şi urări simpatice pentru călătoria fericită In ţeară a Majestăţel Sale.
Majestatea Sa In mal multe rânduri a bine voit a exprima mulţumirile Sale pentru această călduroasă ovaţiune.
MercurI, 17 curent, la orele 5 1/2 a. m., Majestatea Sa, luând rămas-bun de la d. doctor Schindler, In casa căruia a locuit, S'a îndreptat spre gara de Fraivaldau, unde se afl-Q [presenţl d. Kerch, prefectul local, d-nil doctor Schwartz, primarul oraşului, doctorul Osannu, membru în comitetul băilor, şi mal multe persoane de distincţiune. Gara era împodobită cu flori şi drapele. Pe peronul gărei se aflati aşezate corpul veteranilor, societatea da tragere la ţinta şi corpul pompierilor. După ce Majestatea Sa s’a întreţinut In modul cel mal afabil cu toate persoanele presinte, a trecut d’inaintea frontului trăgătorilor şi al pompierilor In sunetul imnului naţional. La orele 5 şi 50 minute, Majestatea Sa se urca In trenul pregătit, luându’Şl ziua bună de la toţi cel presenţl.
La staţiunea Zigenhals Majestatea Sa fu Întâmpinat de d. colonel Dingla-ge, comandantul regimentului 2 de ulanl, care a presentat raportul situaţiei Majestăţel Sale, şi de mal mulţi ofiţeri din acelaşi regiment, precum şi de d. căpitan Knezebetk, comandantul escadronulul de husari din această gar-nisonâ, cu mal mulţi d nî ofiţeri.
La staţia Tropau, Majestatea Sa a fost salutat de d. comite de Merweldt, guvernorul provinciei Silesiel, şi de d. primar al oraşului.
La orele 10 şi 20 minute, trenul Ma-jestăţel Sale Intră In gara Odorberg, unde In acelaşi moment sosea trenul Majestăţel Sale Reginei.
Augusta noastră Suverană, după o petrecere de câte-va zile In mijlocul familiei Majestăţel Sale, pornise In ajun din oraşul Neuwied spra a se Întâlni cu Majestatea Sa Regele.
Marţi, 16 curent, Majestatea Sa Regina a plecat din Segenhaus, însoţită de Augusta Sa Mamă şi de A. A. L. L. Principele şi Principesa de Wied, la gara Neuwied.
Aci, Majestatea Sa a fost întâmpinată de d. primar al oraşului, de autorităţile locale, de mai mu'te persoane de distincţiune şi da un numeros public. Majestatea Sa a bine voita Se întreţine cât-va timp cu persoanele presinte, care ’I au oferit mal multe buchete,
mulţumindu-le pentru semnele de iubire şi de respect ce ’I s'aâ arătat. Apoi luându Şi rămas bun de la Augusta Sa familie şi In mijlocul călduroaselor aclamaţiunl ale publicului, aşezat pe peronul gărei frumos decorată cu flori şi drapele,Majestatea Sa se urcă In vagon şi se Îndrepta spre Oderberg. Alteţa Sa Principele de Wied a însoţit pe graţioasa noastră Regină pănă la Franc-fort. In tot timpul călătoriei, Majestatea Sa a Întâmpinat ovaţiunl entusiaste pe unde trenul Regal se oprea.
La ore'e 11 şi 20 minute, Majestăţile Lor, cu un tren special, urmară călătoria Lor spre ţeară.
Joi, la orele 2 şi 50 minute, trenul sosi In gara Predeal.
Aci, Majestăţile Lor se Întreţinură cu persoanele presinte şi la orele 3 şi 1/4 trenul Regal se Îndreptă spre Sinaia, unde sosi la orele 3 şi 40 minute.
Gara era frumos decorată cu flori şi drapele. Pe peron era aşezată o gardă de onoare cu drapel şi musică, care a dat onorurile cuvenite.
Aci se aflau d nil membrii al corpului dip'omatic cu doamnele lor, un mare număr de persoane de distincţiune. domni şi doamne, aflate In Sinaia, precum şi Întreaga populaţiunea comunei.
Numeroace buchete de flori fură oferite M. S. Regina când se coborâ din tren.
Majestăţile Lor, după ce Se Întreţinură In modul cel mal afab 1 cu persoanele presinte, merserâ la monastirea Sinaia, unde asistară la serviciul divin celebrat pentru fericita întoarcere In ţeară a Auguştilor Suverani.
După aceasta, Regele şi Regina se îndreptară spre Castelul Peleş, unde ad luat reşedinţa.
Sănătatea Majestăţilor Lor este din cele mal satisfăcătoare.
DIN TKUGOVISTE
CRONICA
SAMBATAl
Intr’o ţi de serbătoare.
Sâmbătă cu grabă mare Nichi-acasd s'a'nlurnat Şi din clopot a sunai.
«Pe haham mi ’l cheamă'ndată.
Din o ghiscd-acum Ideală Condei proaspăt vreau, ne atins.
Am se scrii... căci aţi ’l-am prinşi...
Şi frecăndu-şl ceafa rasă Vesel se primbla prin casă Cugetând la cea ce ştiţi De ţiganii schingiuiţi.
Sluga pleacd, chiamă'ndală Pe haham, ghised ’l tăiată,
Condei proaspăt precum vrea II aduce pe o tabla
Insă iată lot de-odată Şi-o Epocii ’l fu dală;
Ş’in ea Nichi ce-a cetit Ca un tresnil l’a lovit:
De guvern cu îngrijire Pentru a dreptului iubire Al poliţii impiegaţi Judecăţii eraă daţi!
Nichi-aluncl cu desperare Svtrle-Epoca. pană; sare,
Strigă-umblănd ca un furios:
«Am remas iarăşi pe jos!...
Amintind o ţicătoare:
Că jidanu — adevăr mare —
Vrând o-datăa ncăleca,
Tocmai Sâmbătă era.
PI.
ATENTATUL
DE LA
AMBASADA GERMANA
Ni se scrie din Târgoyişte:
Sunt câte-va zile de când s’ad închis conferinţele Învăţătorilor din judeţul nostru.
Cată să mărturisim că atât revisorul Michail Michailescu cât şi învăţătorii s’au achitat bine şi cu inteligenţă de a-ceastă sarcină.
Aţi citit In Ordinea discursul foarte bine simţit al revisorelul cu ocasiunea deshiderel conferinţelor.
învăţătorii noştri! săteşti, vor profita de sigur de Înţeleptele sfaturi date lor de câtre revisor.
Prefectul a asistat la vre-o câte-va conferinţe.
Netăgăduit, învăţătorul Andrei Po-pescu din comuna Cătunul, a ţinut cea mal importantă conferinţă dintre toate: asupra lucrului manual In scoalele rurale de bâeţi.
Cu această ocasiune a expus vre o câte-va pălării de pae împletite de dln-sul cu elevii. Prefectul a asistat mal la toate conferinţele.
Dupe fluirea conferinţelor, învăţătorii In corpore s’au dus la Prefect şi i-ad făcut o visită de mulţumire pentru interesul ce poartă scoalelor săteşti.
Se telefonează din Paris ziarului
Vlnd6pendan.ce Helge :
O tentativă de omor a fost comisă Marţi după prânz la birourile c^ncelă-rel germane din Paris.
De vr’o opt zile aproape, funcţionarul de la birourile.de paşapoarte d.
' Henri Tournouer, remarcase un individ cu alure suspecte, venind de mal multe ori pentru diferite pretexte la ambasadă, ceia ce ’i atrăsese atenţia.
La fie care întrebare a individului d. Tournouer răspundea, şi individul la fie care dată pleca cam cu regret.
In amiaza zilei de Marţi, acest per-sonagid stranid venind iarăşi la ambasadă ca să mal ceară încă o infor-maţiune, d. Tournouer i-a făcut obser-vaţiune.
Imediat atunci necunoscutul scoţând un pistol de calibru mare ’1 Indreptează către amploiatul vizându’l In cap, şiln-nainte de a se putea pune mâna pe dânsul, slobozi pistolul.
Lovitura plecă; glonţul atingând puţin urechea d lui Tournouer se pierdu în zid după ce sparse piciorul biroului înaintea cărui impiegatul german şedea.
In momentul când individul trase cu
pistolul persoanele presinte ’l auziră murmurând :
«In fine am omorât şi ed unul.»
Arestat imediat, autorul atentatului fu condus la d. Santucci comisarul de poliţie In cartierul invalizilor.
Ajuns la comisariat, acest individ a păstrat faţă cu întrebările comisarului mutismul cel mai absolut. El era absolut calm.Figura Iul arată semne de des-cursgiare. In fie care din buzunarele hainelor sale s’a găsit o cantitate considerabilă de pietricele, de o formă rotundă, destinate se vede pentru a servi ca muniţiunl pentru arma cu care comisese tentativa sa criminală.
E un individ înalt şi având o statură de Hercul. Nu poartă barba, dar un păr mare de o albeaţă strălucitoare, cade In plete pe umerile sale. Dupăre-sultatul anchetei autorul tentativei se numeşte Henri Garnier şi e In etate ds 00 ani.
Trăgând asupra lui Tournouer, d. Garnier a crezut că trage asupra unul neamţ.
— Am fost dogar înaintea resbelulul a istorisit d. Garnier, şi In acest an ’ml am fâcut datoria ca toţi cel-l’alţl. Dar am suferit mai mult de cât toţi. In a-nul invasiunel.... Când mă Intorsel a-casă mica :mea avere era luată posesiune de către Prusaci şi din acel timp, trăiesc In miserie.
Şi Intr’adevăr Garnier se vedea a fi Intr’o miserie complectă.
De mult el nu găsea de lucru şi pentru culmea nenorocirel sale casa unde ’şl avea locuinţa ’l anunţase că nu ’l mal poate primi.
Atunci plecă dânsul luându-şî adio de la portarul căruia ’l mal lăsate o scrisoare.
In această scrisoare Garnier Işî făcea testamentul, lăsând portarului toate mobilele sale.
Intenţiunea sa a fost a spus el, de a omori un prusian, şi a se omorî apoi.
Or funcţionarul asupra căruia trăsese Garnier e frances. Dânsul e un vechiu amploiat In retragere de la prefectura din Paris şi care lucrează la ambasada In calitate de auxiliar.
Garnier a fost închis.
Probabil că vaparasilnchisoareapen-tru a merge In un asii de alienaţi.
Dupe ultimele ştiri Germania nu va face nici un cas .din acest accident.
INFORMATIUNI
Regina Natalia a Serbiei care a sosit în capitală, se va duce probabil se petreacă cât-va timp la sora M. Sale d-na Grgore Ghiea, la Sinaia.
Regina Natnha aşteaptă pe avocatul ce şi-l a ales în procesul ei de divorţ. Ea va sta cât-va timp în România spre a fi mai de aproape de Serbia şi a fi mai grabnic informată de incidentele procesului.
D. Stroid, prefect de Dorohoî şi d. Suditu prefect de Brăila s’au dus eri la Sinaia.
D. Suditu aluat dejunul la palatul regal.
D. Th. Rosetti se întoarce azi de-
UIMI IT IIMM
finitiv în Capitală de unde nu se va mai mişca.
D. inspector financiar Constanti-nescu care mersese laTulcea pentru a face diferite anchete, a descoperit ca perceptorul din Tulcea, unu a-nume Nazariteanu, incasa bani dela contribuabili, fără a le da chitanţă, pentru că dupe un timp oare-care se vie încă odată şi se le reclame plata datoriilor câtre stat achitate deja de aceştia.
Se înţelege de sine ca imediat dupe descoperirea acestor hoţii colectiviste comise de ciracul faimosului Paul Stâtescu, Nazariteanu, D. Constantinescu l’a destituit imediat din postul seu.
Dupe aceestă anchetă, D. Constantinescu a inspectat casieria judeţului şi creditul agricol din Tulcea.
Altă anchetă n’a fâcut d. Constantinescu.
ss
Greviştii din Galaţi au aceaşl atitudine ca pân’acum. Numărul total al lucratorilor este 289 din cari 70 nu s’au asociat cu greviştii,întrebu-inţîndu se pe linie la lucrări iar parte în deposit. Greviştii sunt 179.
Greviştii între alte pretenţiuni tu şi aceea de a se reinstala Iohann Al-tocher isgnnit din atelier. Din lucrările direcţiune! resultâ că acesta era reprimit şi a lucrat pîn’acum în atelier din eroare de oare ce dîn-sul încă din anul 1885 a fost isgonit din serviciu pentru furt de material şi unelte.
Aflăm că ministerul de interne a încuviinţat urmărirea fostului prefect colectivist Theodor Boldur Lă-ţescu pentru suma de 4524,24 ca datoreşte statului pentru arenda u-nei moşii ce luase colectiviceşte.
Trebue să ştie d. Lâţescu că aşa cum seurmăreşte simplul ţăran care datoreşte statului, se urmăresc a-cum şi persoanele influente orunde ar fi ele.
Unul din lucrătorii ce săpau al canalul din strada Soarelui a atins cu târnăcopul ţeava de la gazometru care s’a aprins
Anunţându sa usineî a venit imediat la faţa locului, d. director, care împreună cu alţi agenţi a putut stinge focul imediat.
A apărut la Bacău un nou ziar a-veod ca titlu Lumea Nouă şi ca de-visa: «totul pentru ţară nimic pentru
noi.»
Lumea Nouă e un organ liberal-conservator.
Uram viaţâlungă noului confrate.
-S5-
D. Stâtescu, judecătorul de instrucţie, şi Horia Rosetti procuror, care a mers la Buftea pentru a descoperi pe autorul unui furt îndrăs-neţ comis )a Buftea la d. Râdulescu care muri subit la otelul Dacia, s’au întors fără au fi descoperit vre-unin-diciu de culpabilitate în contra teş-ghetarului bănuit ca autor al furtului.
Joi s’a ţinut la Ploeştl o întrunire publică organisatâ de partisani d-lul Gri-gorescu.
Au vorbit la această Întrunire, d nil Scorţeanu, Dobrescu, Spirescu şi Ne-goescu.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(65)
AI,EXIS BOUVIEU
DRAMELE PĂDURI
PARTEA II
O FEMEIE DE TREABA
IV.
UNDE .JEAN-BAPTIST AUMOY ISl RES-CUMPERA GRESALELE (Urmare)
—	Iată ce al să faci... Peste două zile sâ te duci la ticălosu acela...
—	Eh ? zise Jean-Baptist slrâmbân-du-se.
—	AUu de cât mine şi d-ta sâ nu se amestecăm In treaba asta...
—	Bine zici I...
—	Sâ’i spui că ştii că a venit la mine...
—	A venit 1...
—	Da... şi că dacă nu dă înapoi tes-tamentu ce’a furat, chiar cu preţu unul Bcandal II pâresc ca ucigaş. Ii vei po vesti co mi al povestit, şi’l vel spune ctt al un martor a faptei lui :
—	îmi spuneai că e la mijloc preş-
pripţiune...
—	Adevâr I... Dar ţinta lui e toată In invinuirile ce aruncă asupra mea, şi ce a auzit fata dârlmâ tot... La ora morţii, nici o vină nu mi-a dat barbatu-meb.
—	E drept... şi al cuvtut... bine zici... mă voi duce... şi ol lua pe un fiâcâb de al mei cu m ne spre mai mare siguranţă... şi vom vedia noi... urmărit a-colo, aice... şi aiurea... vom vedea noi cum va putea scapa... doamnă mătuşa mea, eu plec.
—	Şi când voi putea şti ce al făcut?
—	Poimâne mă voi întoarce aice... şi asta pentru aţi cere să mă erţl.
—	Ertateştl de pe acuma.
—	Ln revedere, doamnă mătuşa mea. Şi Jean-Baptist eşi.
După ce să Închise uşa, Orflza căzu Intr’un jeţ. Nimişcată, cujochil ţintă, lacrimi multe curgeaQ pe faţa ei şi cu un rîs amar zise cu jumătate de glas :
Femeia cea detreabă I ce pedeapsă I
V.
INTRE LUP SI VULPE
Jean-Baptist Aumoy uşurat la inimă prin mărturisirea, ce făcuse, plecă îndată 6f. se ducă la Fratchota; ajunse pe înserate. E i îl aştepta. Ii spuse lui că toate cele ce a povestit au fost cu mare luare aminte as:ultate de d. Jeaudry, care i'a poruncit cea mal mare taină, mai cu seamă pentru că vo^aO să pună mâna pe acel ticălos, şi să se ferească de o judecată batjocoritoare, neînde-mănată pentru el, căci da pe faţă neajunsurile uuel administraţiunl care lngăduea de zece ani nepedepsiţe nişte
fapte rele vădit făcuta. Deci capu, Jeaudry, sfătuise întoarcerea sa nezăbovită acasă, tăcerea cea mal adânca, şi de a se ţinea gata pentru ziua In care ar fi nevoe de Jean Baptist saâ de d'nsa. — Chiar In acea sară, el plecară de noapte ; ajunseră la Autry şi a doua zi de dimineaţă, Aumoy singur să duse la Sedan.
Ajun3 spre două spre-zece, merse la B dan şi bătu la uşa lui tata Marţial. Bct'tna Baret veni să’i deschid» ; când dedu de el It zise Îndată:
—	Stăpânu-meh nu’I acasă, e la drum.
—	OrI-când tot asta ’ml spui.
—	Ce vrei să’ţr spun cea ce nu este?
—	Apoi aşa şi faci, de vreme ce oameni de pe aice mi au zis că l’au văzut astăzi dimineaţă.
—	A plecat iarăşi... atâta’l tot,..
Bătrlna cât pe ce să închidă uşa, dar
Jean-Baptist cuminte tncălicase pragu cu picioru, şi nu o lăsa...
—	Ce ? Du’ml dai voe să închid, d-ta ?
—	Tocrn»! aşa, zise Jean-Baptist, care dând’o Inrr o parte. Intră în curte şi Închise uşa după d’nsu.
Batrîna strigă cu mânie :
—	Eşi sad chem ajutor?
—	Fa’o 1 atunci voi vi dea pe moş Marţial.
—	Strig : hoţii dacă nu te duci...
Aumoy sta nemişcat înaintea babei,
care răcnia aşa de tare ca să deschise o fereastra... Marţial se arătă...
—	Ce ţipete sunt acolo ? întrebă el.
—	Blestematu care ’l ştii mi-a dat brânci ca să Intre...
—	A 1 d ta eşti; azi nu te pot primi... nu e nimic nou... vino peste opt zile.
Marţial văzând pe Jean-Baptisttlzise:
—	Mă iartă, domnule... asta-zî nu vin pentru mine, vin din partea d-nel Contesă...
—	D-nad’Aumoy zise grabnic Mar ţi al ; urcă.
Şi închisă fereastra, apoi deşch'se uşa pe când bătrlna Baret, morocânind, Îndrepta pe ţeran:
—	A nebunit stăpânu med; când zice nu când zice dai şi crede cea dintâiu minciună ce ’l spune 1... Hal... urcă 1... d-ta!...
Marţial In costumu care ’l avea In ziua d’intâia când l’am regăsit la Ba-an, adecă moş Marţial, deschise Iul Jean-Baptist, 11 pofti să şadă, şi să puse la biurou cu dosuspre lumină după obi-ceul lui.
Cu toată puterea ce avea asupra sa insuşl, tot nu sâ putea stăpâni pe deplin; din mişcările lui nervoase puteai simţi nerăbdarea ce avea; el zise cu repeziciune:
—	Treaba d-tale era pornită, şi ne- 1 greşit contesa te-a chemat.
Ţeranu să păzea; şi el avea nevoe să afl ■ câte ce-va.
—	Tocmai, răspunse; te-ai dus la ' dânsa ?...
—	Da I
—	Ea nădăjdueşte că d-ta n'al testa-mentu.
; Marţial să îndreptă spre camera sa fără o vorbă, şi trase usa după el.
Ţeranu să sculă îndată, şi să uită pe gaura broaştei. Văzu pe Marţial cum departa un mobil, rădica două cărămizi a podelei, şi scotea o lădiţa de fer pe care o deschise şi din care luă un portofoliu.
Ţeranu de abia se aşeze iar la locu lui.
Marţial Intră ; deschise portofoliul şi scoase o hârtie cu timbru pe care o arată Iul Jean-Baptist zicându’i:
I — Iatâ’l... vezi că m’am îndeletnicit | cu treaba...
—	Da, văd...
—	E(, ce ţ’a spus contesa?...
—	Vrea să se învoească... Cere taina cea mai adâncă, şi întreabă cât ceri pe hârtia asta...
—	Dar Intre noi, condiţiile sunt tot aceleaş, nu’I aşa ?
—	Cum asta ?
—	Impărţim pe din două.
—	Da; mal departe?
—	Apoi vreail tot, şi ’ţ! voi da partea ce ţi să cuvine.
—	Asta nu să rh’amâ tmpacare.
—	Pe care o crezi mai de primit ?
—	Aş dori să hotărî şti preţu pentru care te ai lepăda de treaba asta, şi mi-al înapoi testamentu.
—	Vrei un răspuns hotărlt ?
—	Hotărlt.
—	Cu niol-un preţ... zise lin Marţial.
—	Ce spui ?
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
m
Scopul acestei întruniri a fost pentru a se protesta In contra termenului de 3’ Octombre care s’a fixat pentru alegerea celor 7 consilieri comunali invalidaţi de cAtre ministerul de interne.
La sflrşitul Intrunirel s’a votat o re-soluţiune prin care sunt însărcinate 21 persoane ca să presinte această protestare d-lul ministru de Interne.
Aflăm ca vânzarea averii defunctului Mitropolit Primat Clinic Mi-clescu va reîncepe Luni 29 August la orele 12 la Mitropolie. De astă dată se vor vinde Biblioteca, sofra-geria, tablouri şi alte obiecte mici.
Nu e zi ca colectivişti se nu se întrunească în birourile Voinţei Naţionale pentru a discuta măsurile ce tre-buesc luate în vederea alegerilor viitoare De la aceste întruniri du lipseşte aproape nimeni din capi colectivitâţel. Toţi asistă, chiar şi foşti spioni şi bătăuşi al colectivitâţel, U meanu, Ghiţă-Lungu, Coengiopol etc.
întrunirile durează câte-o dată trei şi patru ore.
La întrunirea de alai ta erl un colec tivist bătrân, luând cuvîntul dupe d-nu Brătianu care ’şl face ilusie că partidul său va veni In curînd la putere, a ţinut un mic discurs prin care a spulberat ilusiunile aceste a colegilor sel snunând ca partidul colectivist ar face mult mal bine să se astâmpere, câcl de nu mulţi care fac parte dintr’însel s’ar putea să nu fie lisaţi In pace ci traşi la răspundere pentru faptele necorecte pe care le au comis.
Cuvtntarea bâtrănulul colectivist a impresionat adânc pe marele Don Qui-chotte al partidului naţional-liberal.
DIN DISTRICTE
COVURLUI
Un ziar colectivist din Galaţi şi-a permis a ataca pe acel care compun societatea Prutul spunând că aseastâ societate pănS în zua de azi n’a făcut nimic.
Ziaru Posta respundegrecum urmează:
Societatea ,,Pnitulei s’a înfiinţat în Galaţi In 1885. Scopul el este ,,d’a înlesni cultura naţională pentru Românii din Basarabia, şi in deosebi d'a ajuta la învăţătură pe tinerii români originari din acea parte (art. 2 şi i2 din statute J."
Până astăzi societatea posedă un prea mic capital, de-abia Întrece peste 1600 lei; căci cotisaţia e numai 1 leii pe luna, iar numărul membrilor prea restrâns, din causâ că la noi din nefericire totul se reduce la politică, şi Intru cât preşedintele societăţel e d. C. Ressu iar casierul d. M. Pacu, erau puşi la index ce către colectivitate şi persecutaţi toţi membri societăţel ,,Prutul“. Banii societăţel sunt depuşi la casa de economie a statului.
Până astăzi, din causa modestelor sale mijloace, societatea n’a destinat de cât câte 300 lei pe an pentru ajutorarea copiilor români basarabenl la învăţătură. Din aceasta sumă s’a subvenţionat anul trecut elevul de la şcoala locala de meserii Nicolaî Gheorghian fiu a unul locuitor român sărac şi cu 8 copil dintr’un sat din judeţul Gahul; s’a cumpărat cărţi copilei Agripina I. Bâ-cescu, fiica reposatuluî director aşcoa-lel primare din Reni, I. Băcescu, ac-tualminte elevă la şcoala secundară locală; iar de la 1 Septembrie viitor societatea va întreţinea la învăţătură tot învr’una din şcolile de meserii din ţară pe copilul născut în Basarabia Alexandru Răşcanu, al defunctului şi regretatului protoereu de Constanţa, N. Răşca nu, fapt despre care s’a anunţat deja în Posta de la 15 Iulie trecut.
Dacă aceste nu sunt fapte patriotice atunci declarăm că şi noi nu suntem patrioţi, şi rugăm pe d-niî de la Vocea se ne spue ce ar trebui se facă cine-va spre a fl român patriot.
FELURIMI
Titlul de «nobil» pentru 8,000 florini.—Ziarele ungureşti oferă cititorilor lor un frumos esemplu de dreptate ungureasca. Ele publică o scrisoare a prefectului comitatului Timişoarei Sigismund Ormos îndreptată către ministrul de interne br. Orczy Băla, cu data de 10 Iunie 1887, chiar pe timpul alegerilor de deputaţi. Şi e minunată această scrisoare. In ea se spune că un oare care Francisc Feger de profesiune măcelar vrând cu or ce preţ să capete diplomă de «nobil» sa-cr ftcă 8000 fiorini spre scopuri publice. Prefectul comitatului Timiş, punându-se în înţelegere cu ministrul de interne Orczy, acesta îl asigura, că clientul său va căpăta sigur ceea ce doreşte. Ormos Împărtăşeşte îmbucurătoarea ştire lui Fâger şi acesta ’l numiră bani gata 8000 florini iar dupe 10 zile primi diploma de «nobil» subscrisă de Majes-tatea Sa.
Jumătate din bănit primiţi Ormos i-a
EPOCA - AUGUST
întrebuinţat pentru reuşirea Iul Sto-jacskovits la alegerile de deputaţi fi.i d acesta candidatul partidei guvernamentale în cercul electoral al Bisericel-Albe, iar cea-l'allâ jumătate i a rescr-vat’o lui br. Podmaniczky preşedintele comitetului central al partidei guvernamentale.
Scrisoarea prefectului Ormos ajungând la cunoştinţa ziarelor maghiare ale oposiţii, acestea o întrebuinţează ca armă în contra guvernului Tisza şi susţiitorilor săi, spune «Gazeta Transilvaniei». Ea este reprodusă după o foaie ungurească «Nâp Zsszloja». Din incidentul acesta «Ellenzâk» şi «Egye-tertâs» scriu articole nu prea măgulitoare pentru d. Tisza şi partisanil săi.
Dupăasteanu ne putem închipui cum se simte cel ce e om cinstit şi ţine se fle cinstit în rlndul celor din partida guvernamnetală», zice «Ellenzek». Iar «Egyetertis» în primul şed de la 29 Aug., vorbind despre «cartea neamurilor,» zice: «Dacă peste câte-va sute de ani cronicarul va face amintire şi despre Unguri, atunci din scrierile acelui cronicar multe ar trebui sterse, să nu mal fle spre ruşinea neamului nostru ; pentru că faptele de acum vor fl o amintire înfiorătoare şi tristă a epo-cei noastre şi ele vor ridica grava acu-sare în contra noastră. Vor spune, că e trăit un popor în plaiurile Tisei, care a putut se se mulţumească a se nutri cu minciuna ; că s'a lăudat In faţa în-tregel lumi, că e liber, pe când el n’a fost decât o ceata de scl&Yl, care se poate cumpăra cu bani mişeleştl, care ’şl face de vânzare drepturi de acele, care la alte popoare sunt cele mal respectate, le ţin sfinte, ear dacă nu le au le câştigă prin sânge.... Ne vor acusa că pe ruinile virtuţilor cetăţeneşti am clădit o constituţia, despre care ne-am minţit, că e chemată se garanteze şi scutească drepturile şi moralul nostru, ne-am minţit că ea cu voinţa naţiunel s’a făcut aşa, care voinţă naţionala s’a manifestat în acea maioritate, care a fost chemată se aducă legi patriei se ’I apere interesele ş. a.
*
* ¥
IVu e cel veritabT. — Eoile din Buda-Pesta sdun că Macsenzie care vine se cerceteze pe proprietarul Paget din Ghirij e renumitul medic Englez Sir Morelle Mackenzie ci poartă numai acest nume şi este ginerile lui Paget.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA IIAV’AS
Paris, 2 Septembrie.
D. Floquet s’a întors.
Constantinopole, 2 Septembrie.
Mahmud Djelal-Edin, vărul Sultanului, a murit.
Constantinopole, 2 Septembrie. Via-Varna. — Informaţiunile venite din Roma, Berlin şi Viene asupra întrevederilor d-lor Crispi, Bismar k şi Kalnoky, se acordă pentru a arăta întărirea triplet alianţe, spre a menţine pacea generală. D. Crispi a dat asigurări paşnice în privinţa Masuahulul.
Contrar desminţirel ziarului Le Matin de la 22 August, menţinem integralminte informaţiunile noastre asupra demersurilor făcute de Poartă la Londra şi la Vie-na, în priviţa liniei Vakarel.
Serbările, în onoarea ducelui de Edim-burg se succedeazâ fără mare intusiasm reciproc.
St. Pelersburg, 2 Septembre. «Gazeta de MoscovarecomaudâRusieî oex-tremâ prudenţă în privinţa principelui de Bismarck, a căruţ politică tinde să provoace într’uu chip sistematic slăbirea internă şi externă a Rusiei, în folosul Ger maniei.
Itoma,2 Septembre.
«Reforma» zice: «Noi credem că guvernul italian nu va replica ultimei note a d-lut Goblet şi că incidentul va putea fl socotit ca închis, după cum guvernul francez el însuşi pare că o doreşte, după succesul negativ ce au obţinut în Europa protestările sale».
Atena, 2 Septembre.
Contrariu afirmaţiunilor foilor germane, «Ephimeris» afirmă că relaţiunileîutre regele George şi Ţaru sunt escelente.
Vlena, 2 Septembre.
Informaţiunile din Constantinopol confirmă fondul dacă nu forma întreţinerii lui Munir-Paşa cu corniţele Herbert de Bismarck, le'egraliată la 18 Au ust şi desmin-ţitâ cu atâta dispreţ de«Norddeutsche». A-ceste deciaraţiunl ale comitelui Herbert, cari fură făcute probabil sub formă de mustrări amicale, par că aQ avut numai ţinta de a face pe Sultanul să reînoiascâ contractele ofiţerilor germani, şi dacă ar fi cu putinţă, să dea oare care acont sad promisiuni pentru comandele germane Manser şi altele. Posta fiind jucată azi, cel puţin în privinţa contractelor ofiţerilor, desminţirea ziaruluI«Norddeutsche era de vulgară conveninţă.
Atena, 2 Septembre.
Flota italiană, din care câte-va corăbii afl sosit în rada Pireulul, pleacâ pentru a
merge în mal multe pirturl ale Greciei.
Yitna, 2 Septembre. împăratul a sosit aztdimineaţă la Pro-tivin unde vor tncepenâine manevre. In acest oraş şi mal cu samă la Pisek, capitala arondismentulul primirea a fost entusiastâ din partea demnitarilor şi a populaţiunil.
G monden, Septembre. împărăteasa Rusiei, narele duce moştenitor, marea-ducesă Xmia şi suita lor ad plecat la 11 ore sean. în Rusia. EI ad fost însoţiţi la gara de familia Cumber-land, de principesa deGalles şi.copil săi şi de Don Alfonso cu so,ia sa.
INTAMPLARIDIN TARA
Locuitorii Ştefan Ccjocariu şi Neculal Bobu, din comuna Oneşti, judeţul Bacăd, aflându-se la încarratil unor vagoane cu pămănt pe teritoriul lomunel Cosmeştl, judeţul Tecucid, pentri Mărăşeştf, tăietura malului a căzut pe «I causându le grave lesiunl. Ambii pacenţl ad fost imediat transportaţi cu trenul la Mărăşeştl şi de a colo la spitalul Foişanl.
—	Un lup turbat întrilnd în grădinile şi viile locuitorilor din mmunele BuceştI şi Lieştl, judeţul Tecuci, a muşcat la faţă, mâni şi picioare pe locuitorii Neculal Ghe-nea, Constantin VasileStan, Alexandru Io-niţâ Hodorogea, Ştefan Manolache Bulăl, femeile Paraschiva Gheiea şi Varvara Va-sileStan Gheorghedin minuna Lieştl, care se atlad în vil culegând fructe.
După urmăririle fâeu.e, lupul a fost împuşcat lângă moara d-lul M. Balş, din comuna Torceşt', distanţi de 4 kilometri.
Pacienţii au fost transportaţi imediat, însoţiţi de medicul plâsel, la institutul de bacterologie din Bucureşti, unde s’ad înaintat şi creril lupului.
Afară de aceşti locuitori a mal fost muşcat de lup şi un evred din Galaţi, ce cumpăra fructe de la numiţii, şi care a plecat îndată spre Galaţi, fără a se putea da de urma lui.
—	La 11 August a. c.,Saveta lui Gheor-ghe a Zoiţel, diu oraşul Dorohol, preparând bucate din nişte bureţi otrăvicioşî ce ad fost găsiţi în grădina caselor sale în nişte cânepa, şi mâncând dintr’înşil numita femee, în etate de 45 ani, soţul el Gheorgge de 48 ani, cu 5 copil anume : Maria de 2 ani, Maria de G ani, Vasile de 10 ani, Dumitru de 15 ani şi Toader de 18 ani, împreună cu 2 femei, Iieana Iul C. Grigorescu de 38 ani şi Ileana lui C. Pri-copie de 40; din ziua de 11 curent, data când ad mâncat bureţii, s’ad bolnăvit toţi aceşti 9 indivizi şi pănă la 15 August, cu toate căutările făcute de medic, au încetat din viaţă 8 din el, remâind înviaţă încă Gheorghe care se află bolnav In căutare la spitalul local.
—	Barbu Andrei, din comuna Titu, judeţul Dâmboviţa, în noaptea de 12 August a. c., oarele ii pe când soţia şi copil lipseau de a casă, a pus singur foc casei sale care a ars, causându’i pagubă de lei 200. Actele de constatare s’ad trimis parchetului.
Dd. Theodor Rosetti şi Petre Carp au sosit în cupitalâ.
X
D. I. Barozzi, colonel în retragere şi fost ajutor de comandant al gar-dei civice, a fost numit prefect al judeţului Constanţa în locul d-lui Poteca.
*
D. procuror Sfetescu, şi a dat re-chisitoriul definitiv în afacerea răscoalei de la Lipia-Bojdani unde se comisese atâtea cruzimi din partea ţăranilor răsculaţi.
Dupe acest rechisitoriu sunt daţi în judecata pentru crimă de rebeliune 26 ţărani din 45 câţi au fost arestaţi pe timpul răscoalei.
X
Ajutorul de sub prefectură din ju-deţu 1 Mehedinţi, a bătut groasnic pe primarul dintr’o comună a a-cestui judeţ Radoiu, fratele preşedintelui tribunalului comercial d’aci.
D Radoic, reclamând, s’a ordonat o anchetă.
N’a fost nici un motiv care se fi forţat pe acest ajutor să bată pe primarul Radoiu.
X
Un ţăran a fost împuşcat diu gre-şală la moşia Bâlâceanca.
Ţăranul adus aci la spitalul Brân-
eovenesei a murit.
X
D. N. Vâlcu va fi numit revisor şcolar pentru judeţele Brăila şi Ialomiţa.
X
A fost ales ca primar al oraşului llâmuicu Sărat d 1 Zamfirescu şi ajutoare d-niî G. G. Gealepu şi I. Gherghiceanu.
Toţi au fost aleşi cu unanimitatea voturilor consiliului.
X
www.dacoromanica.ro
Din hoţiile d-lui Paul Slâtescu.fost prefect colectivist şi a tot puternic la Tuleea :
Paul Stâtescu pe când era prefect. având nevoe de o sumă destul de mare de bani, se hotărî a pune casa sa amanet la creditul urban cea ce a şi făcut.
Pân’aoi nimic de blamat. Ori cine are dreptusă’şl ipotecheze casele cînd va voi.
Acea ce însă e grav şi denotă aviditatea de a fura statul la acest onor. Colectivist, e că imobilul său care nu face azi de cât vr’o 15.000 lei, a fost ipotecat pentru 60000 lei, astfel ca conform regulelor delacreditul urban,Paul Stâtescu a incasat 30000 lei, adieâ 15,000 lei mai mult de cât costa întregul imobil.
O ancheta imparţială ar putea Îndată constata această hoţie.
Altă; hoţie Suntem foarte bine informaţi ca cu ooasiunea stârpirii lăcustelor din Dobrogiad. Paul Stâtescu a comis mari gheşefturî.
Ni se dă ca sigur faptul că Paul Stâtescu a găsit cu cale să fure mai jumătate diu sumele care ’i au fost trimise din partea ministerului de interne pentru cheltuelile privitoare la stârpir, a losustelor din Dobrogea.
Această hoţie o cât se poate de lesne de probat, căci comisiunea care ar ancheta faptul n’ar avea de cât ca se ia socotelile banilor cheltuiţi de către Paul Stăteseu cât şi de banii ce i-au fost trimişi din partea ministerului de interne.
Speram că vom mai da la lumină şi alte hoţii inedite comise de acest colectivist neruşinat.
X
Se svoneşte că şi lucrătorii de la arsenalul armatei au veleităţi de a se pune în grevă.
Nu prea dăm crezăment acestei ştiri căci să ştie că lucrătorii de la acest atelier n’au motive de a urma pe colegii lor de la atelierul căilor ferate.
X
S’a presentat azi la parchet un individ care susţinea ca a câştigat de la ministerul de resbel două zeci milioane de lei.
Precum acest individ n’a putut avea comenzile de obuzuri de la ministerul de resbel s’a conchis de sine că individul în cestiune nu e de cât un nenorocit care şî-a pierdut minţile.
Parchetul l’a trimes la o casă de alienaţi.
X
Azi un lucrător de la o fabrică de lemnărie aîncetatgrabnicdin viaţă.
D. procuror Stâtesîu mergând i-mediat Ia faţa locului a putut constata că lucrătorul nu muri de cât dintr’o boală gravă pe care o avea.
Şi cu acest cas s’a putut proba că spitalele sunt departe de a ’şi în-plini misiunea.
Ast fel, pe acest nenorocit voind d. procuror şi poliţiase’i conducă la vre un spital, pentru ca să expire acolo, atât spitalul Brâncoveneasa cât şi spitalul Golţea au refuzat de a ’l primi.
Când o să înceteze această barbarie !
M
D. Al. Marghiloman, ministru al justiţiei, soseşte în Capitală în ziua de 30 August.
X
D. Vineş, prefectul judeţului Ialomiţa se afiă iu Capitală.
X
D. C. Stroici, prefectul judeţului Dorohoiu a plecat azi la postul său.
X
O bandă de 12 tâlhari călări şi armaţi care ’şî are cuibul în pădurea Ciornoleasa din plasa Olteniţa a a-taeat alată-eri pe un trecător, trăgând asuprâ’l mai multe focuri de revolver care insă nu l’aii atins.
Se crede că această bandă a comis şi crimele din valea Tânjanului şi Pantelimon.
Preftctura şi parchetul luând mai multe măsuri serioase prin trimiterea forţei armate, se crede că banda va fi prinsă.
X
D’ale comunei ;
La şase Septembre se va ţine licitaţie pentru clădirea şcoalei de co-merciu.
Această lucrare va costa peste 2 sute mii de lei, şi va fi un edificiu splendid care va contribui foarte mult la împodobirea capitalei.
Probabil că până la terminarea acestei clădiri se vor mări şi cursurile ş oalei comerciale din capitală, adâogendu-i se o secţiune pentru
studiile superioare.
*
• • , ♦ *
Administraţia comunală a trebuit să aviseze şi la măsurile urgente pentru pavarea a vr’o două zeci de strnde, unde ciroulaţiunea era cu desăvârşire imposibilă.
Ast fel s’a început deja pavarea stradelor : Eliseul, Vespasian, Popa-Nicolae, Trinitatea, Usina de Gaz, Ileliade, Isvorul, Dogarilor, Fundătura Spitalului Beliz&riu (Rosetti),
Şerbănieă, Bibescu Vodă, Fundătura Ghica şi Virgiliu. Sau început reconstrucţia pavagiului din strada Buzeşti şi in curend va începe pa-varea slrndelor : Ţepeş Vodă, Delen-Veche, Lânăriel, Sebastian şi Co-rio'an.
Pavarea se face cu bo’ovani.
X
Societatea Geografică va ţine in luna viitoare Septembre a. c. un concurs de Geografie între elevii de licee şi gimnasii.
Condtţiunile de admisibilitate sunt;
Să fi absolvit el. II a liceală sau gimnasială din acest an «1887 88» şi se fi obţinut la geografie atât la examenele de la finele cât şi în cursul anului nota minimă de opt.
înscrierile se fac la d. secretar general al Societăţii «Bucureşti slrada V.stii, No. 4,» iar actele şi cert Uratele necesare so vor depune cel mult. pănă la 25 ale lunei curente August-
Pe lângă cele-l’alte acte şi certificate elevii vor aduce şi hărţi lucrate de dânşii, vizate de domnii profesori respectivi.
ULTIMA ORA
AGEVTIA HAVAS
Londra 3 Septembre.—Corniţele de Hurtzfeld ambasador al Germaniei, a plecat la Berlin, în congediu.
Londra 3 Septembrie. — Se anunţa din Constantinopole ziarului Daily-News sub reserve, că Rusia ar fi exprimat nemulţumirea sa, în privinţa inacţiunei Porţii în afacerea drumului de fer din Bellova şi că d. de Nelidoff ar fi îndemnat pe Poartă se declare vacant tronul Bulgariei, dacă nu, Rusia ar lua măsuri speciale.
Sofia 3 Septembrie. — Sâmbăta, a apărut un nou ziar Christo Boteff care este numele celebrululrevolutionar bulgar. P/ograma acestui ziar fl nd foarte revoluţionară, procurorul a ordonat arestarea redactorului şeii.
BIBLIOGRAFIE
In vedere cu deschiderea cursurilor şcolare, sub-semnatul are onoare a aduce la cunoştinţa d-lor Institutori şi Institutoare şi chiar d-lor profesori de ştinţele naturale din Gimnasii, că tabloul meu sinoptic al clasificaţiunef regnului animal (aprobat de onorabilul MinisteriCi al Instrucţiune! publice şi Cultelor), atât de necesar al elevilor din clasele primare, pentru care e aprobat, dar şi celor diu gimnasii, fa|,ă cu metodul practic şi intuitiv desfăşurat prin el; i’am revăzut, corectat şi retipărit.
Preţul unul exemplar este numai de 50 bani.
Drepturile acestui tabloQ fiind reservate numai mie, comenzele judeţului Ilfov se vor face la d-nii Gobl Fn, Tipografia Cur-ţel Regale Pasagiul Român No. 12 Bucureşti, iar pentru cele-l-alte judeţe, direct la sub-semnatul.
Cumpărătorilor de mal multe exemplare, le acord un rabat de 20 0/0 osebit transportul gratis.
Orl-ce comanda trebue se fie întovărăşită şi de costul el prin alăturarea unul mandat postai.
Achil Pallade
Institutore in T.-Ocna, jud. Bacau
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltei, 49. — Bucureşti
MORI
FABRICI de SPIRT
SI
TOT FELUL DE MAŞINI
Mare depuşii de toate uneltele si ae-eesuriile pentru exploatarea fabricelor
PIETRE DE MOARA
Curele, Cuciucuri Ga/.e de matase, Lumina eleet.
(U9)
DOCTORUL BUICLIU
Se va întoarce în Capitală Joi 25 August
APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
LA
MA.G ASINUL DE COLONIALE
i. mmM-w
3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI
Comande se pot efectua în toată ţara-Pentru Farmacişti se face rabat. 804
nr A DCAinAT Moşia Domneşti-uL H n L.H U H I Seulesti din plasa Sabaru judeţul Ilfov,în întindere de 1,200 pogoane, una oră depărtare de Bucureşti. Se dă în arendă de la 23 Aprilio 1889 pe un perion de la 5—10 ani. Condiţiunele de a-rendare se pot afla la d. P. C. Dobrescu, comptabilul camerei de comercift din Bucureşti, strada Academiei No. 39, în toate zilele de lucru, de la 9—12 şi de la 2—5 p. m. Arendaşul va putea face de îndată arăturile de toamnă.	844
OCAZIUNE RARA ferestre de stejar, înalte 2 m. 40 ct. late 1 m. 30 ct. cu fe-rerie complectă se vinde cu preţul mal puţin de jumătate. A se adresa slrada Gră-pina cu cal No. 43. N. Vasilescu. (85U
nr INriilDIKT Casele situate in C Ut minimal compuse din tr> . pini, patru odăi pentru servitori, graj pivmuo, curte, curie pentru paseri si,
EPOCA — iS AUGUST
CASA DE SCH1MP
013 (
I. M. F E R HI 0
Strada Lipscani, No. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
22 August 1888
5	0/0 Renta amortisabila
6	0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig. deşt. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
6	0/0 Soris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scris func urbane 6 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
6 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (leilO dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Romlnia»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte ferma
Cump. Vend. <.5 3,4 65 14
05 98
107 1/2 97 14
107
,100 1/2 93 s/4 82 1 > 84 1 2
135
45
1005
230
230
80
2 3,4 2 3/4 206
95 3 4 99
108 1/4
97 3/4 1071,2 101 1/2 93 3 4 83 85 240 ' 50 | 1010 240 , 240 ' 90 3 j 3 207
cm de
din Strada Rosctli No. 18, Sub. Staicu lJli5LLEi din causa de strftniutare la ţari. Preţul moderat.
DOliE CASE
situateîn Strada Frumoasă No. 12 şi 12 bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi gradina spaţioasa cu pom! roditori.
Se vinde in total saO in parte.
A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasa în casele din fundul curţeî	776
CASA DOIIRICEAI]
din Câmpina cu grădi-________________________ nă mare şi pomT roditori, asemenea şi un loc cu doui faţade cu o prăvălie.
Doritorii ce vor adresa la unica fiica şi moştenitoare, Elena Burelly PloeştT, Piaţa Unirel 1.	7j2
CASELE CC LOCH LOR
Str. Biserica Amzel No. 10.
A se adresa Strada Polonă No. 8.
din Str. Clemenţei jl, şi locul din
CASE DE ÎMIIIUT
DNSALONMtBILiTl'lSW;
A se adresa la propritar acolo.
ViliLIITHER SllA SS
mobilate, cu luna şi c ziua. Doritorii de a închiria sd se adreseze I. d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti___________
VILANUMITFBEATRICEKi'S;
vara este de inchiria, situata la Hlaret Str. Viilor No. 38. Doritoii a se adresa la d. De-brovitz Calea Călăraşlor No. 43,_
OTTTT » cu grâdiiă situată la Filaret, este V ILa de închinat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietirul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, n toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiaza___________783
P A MEDE mobilae şi nemobilate de în-U2ilu£I\E chiriatcu luna în Calea Victoriei No. 81.
Casa din strada Umbrii No. 4, lângA Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de pcrţelan, gaz, apa, curte. A se adresa chiaracolo la îngrijitor. (839)
casadin Strada Polonă No. 104, compusa din 9 camere pentru Siâ ân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spAlâtore, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru tasuri.	723
DE ÎNCHIRIAT
DE INCHIRIAr
MOŞII DE AREAPAT
UE VEIMIE MOŞIA STAMTIW,
situata la o ora de viitoarea gara Momeşti. Având puţuri de pâcurâ, pâdurede brad şi de fag, l'âneţc, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moara. Casa de locuit. han-cârciumâ pe şoseaua Bacdu Momeşti, lângă fabricile de gaz.
Doritorii se vor adresa ,a d na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or ce lămuriri. 776
IAU vmnnv nouS hectare vie şi obratie sili îl VLA/i illu tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgaşanl.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
CASA DE SCHIMB
DE ARENDATde 11 st
Gheorghe 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii să se adreseze Strada Diaconeselor, 4.	I. IV. Alexandrescu.
nr 4 nrvn 1 nr de la 23 Aprilie 1889 moşia IliJ /Allli.AII.l I Lalosul şi DobricenI din judeţul Valcea pe cinci sad mal mulţi ani.
MOŞIA PARAII-ROIA proprietatea d-1 Va-
sile Mislescu, se vinde de veci cu condiţiunl foarte avantagioase. întinderea 1225 pogoane. Pământ bun, acarete şi gara pe moşie.
A se adresa pentru condiţiunl la d-nul avocat din Târgu-Jiulul: tiUcorglic Htolcescu. (879)
805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrle O/iika Sir. Lipscani, In facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România)
Bucuresti
Cumpârâ si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 22 August 1888
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni (leslat [Conv.rur.l „	C. F. li.
„	Municipale
, ,	Casei pens. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
7 %	", urbane
5 %	”	”	!! laşi
3 % Obl. Serbesti cu prime lm. cu prime Buc. (40 lei]
Losuri crucea roşie llaliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacta-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anstrluc Mărci germano Bancnote francese „	italiano
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit In aur
Cump. Vinde
94 3/4 09
95
95K
08
84 435 107 S VjV.
107
45
48
43
17
4 3/4 406 144 100 90 445
85 440 108 Jf 97 3/4 107 K iom 9»X H 78 M 31 48 40
3
407
146
100%
100
460
Geaniai noua si cea mai buna Maşina do Cusut din lume
PATENT- NOTHM ANN
SINGER-PERFECTIONAT
PENTRU FAMILII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Maşină de cusut ju braţul înalt, premială la toate exposiţiunile, cu primele medalii şi diplome de onoare.
Ea posedă numeroase îmbunătăţiri precum: Lucrarea fără nici un sgomot, depănător automatic pentru aţă, Suveică fără înfierare, Aşezana de sine a acului în adevărata posiţiune,făcând ca lucrul se iasă In tot-d’auna curat, elegant şi simetric, un ce ce nu există la nici o maşină de cusut.
Toate părţile principale ale maşinei sunt lucrate în oţel fin. Maşina mai posedă, aparate de brodat, marcat, tivit, încreţit, maşină cu aparat de făcut găuri etc.
iiiliiiiiT’ii}	# /iifi
IPlatiJDila in rate mici lunare sau soptamânale
Hppflî	Wh _:	'	•	;/ y Cumpărătorilor cu bani gata li se oferă un rabat corespunzător.
Singurul representant pentru toată România, Serbia, Bulgaria şi Grecia
Bucureşti, - Bulevardul Elisabetha -MAX LICHTEIMDORF - Grand du	- Bucureşti
unde se afla si depoul general
Rog nu confundali GRAND HOTEL DU BOULEVARD
APADEDINTI
A LUI
K O T Pi E
de un repume universal, depărtează imediat orl-ce durere de dinţi precum, şi mirosul urât ai gurel şi este remediul cel mal eficace pentru conservarea dinţilor.
Singurul deposit pentru România.
AUX QUATRE SAISONS
CALEA VICTORIEI 72
proprietar: MAX BEIIREIVDT
Furnisor al Curtzi Regale,
: ANINE
PIANINE
PIANINE PIANE PIANINE
MAX FISCHER
Galaţi, Strada Mare.
Bucureşti, la d. A. L. Patin, Ma gasiu de Instrumente şi de Note mu-sicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România).
Mare dep site de renumite fabricate. Construcţiune americană încrucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire la plată. închiriere de pianine. 786.
MARE DEPOSIT
1)E
LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIEI
SI GRINZI DE FER
= LEMNE PENTRU FOC =====
M. L. MANOACH
No. 153 — Calea Gr ivitei — No. 153
Staţiunea Tramvaiului
796
300,000 FRANCI
Sunt de câştigat tntr’o zi, oumpărând bilete d’ale
\\\m loterii mm
A 112 OARA VA AVEA LOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SEPTEMBRE 1888
Plata câştigurilor este garantată de GUVERNUL IMPERA1L OTOMAN
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
1 câştig principal de 500,000 fr. 300,000 Ir.
1 câştig de ... . 25,000 fr. #5,000 fr.
2 câştiguri de . . . 10,000 fr. #0,000 fr. 6 câştiguri de .	.	.	2,000 fr.	12,000	fr.
12 câştiguri de .	.	.	1,250 fr.	15,000	fr.
28 câştiguri de .	.	.	1,000 fr.	28,000	fr.
500 câştiguri de .	.	.	400 fr.	200,000	fr.
550 câştiguri Total 600,000 fr.
PREŢUL BILETELOR:
1	bilet
5	bilete
25 bilete lOO bilele
5 fr. 24 fr. 115» fr. 105 fe.
A.
Listele oficiale vor fi trimise franco îndreptate dupe tragere, tie-cărul cumpărător.
B.
Or-ce câştigător va fi avisal prin depeşe chiar ta ziua tragerel.
Tragerea va avea loc la Constantinopol, la Palatul imperial de Monnaies.
B.
Pentru primirea biletelor, trebue să se adreseze banii prin mandat postai (che-que) la
Birectorul comptuarului comercial
557 grandes rue de Teke 557 (867)	Constantinopole (Turque)
BORVIZ DE REPAT
IIA MX CELE MAI BOCITE APE MINERALE IN ACIDO-CARBONIC
CEL MSI CURAT ALCALIC-JCID
Dupe părerea autorităţilor competente apa minerala de «H6pnf» in-trece prin composiliunea ei fericita precum si in urm i conţinutului extraordinar de acid-carbonic nu numai toile isvoarete minei ale de felul ei din Austro-Ungaria, ci şi multe altele din teri străine, recunoscute în urma efectului lor minunat de cura ca cele mal renumite.
Apa minerală de «Băpat» Introdusă numai de vr’o câte-va luni, deja s’a dovedit ca medicament escelent tn contra conturbarilor de mistuire, în contra starei catarholice ale stomacului si ale organelor respiratoare, în contra starei catarhalo-chronice ale besicei, în contra nefralgielor (mala-dielor rinichilor), în contra afetiunei reumatismale chronice articulare si musculare, în contra convulsiunilor chronice ale inimei, în contra migrenei (durerea unei părţi a capului), ta contra nervosita’ei aşa numitei slabi-ciunei iritabile la ipocondrie si isterie; este un elicaciu remediu salvator la slăbiciune şi impotenţa intestinelor şi favoriseazâ secreţiunea materiilor maladioase prin iritarea, îndemnarea, animarea organelor celor malimportante de secreţiune în corp. Un efect admirabil exerciteazâ la secreţiunea udatului, pe care o sporeşte, şi are prin urmare valoarea diureticei celei mal minunate.
Ca borviz, adică băut cu vin s'a introdus de clasele cele mat distinse, care o beau cu plăcere şi o apreciază fiind un eminent alcalin-acid rece ( «J* 7 .4“ C.) şi în urma gustului s6u pla ut si susţinut piscând pe limba este o minunata băutură răcoritoare. In urma efectului blând ale sărurilor sale se poate bea zilnic f'ârăa impune vr’o esenţială schimbare a dietei.
Amestecată cu vinuri acrişoare şi cu ceva zahar formează un adevărat ' vin de şampanie, cu zeamă de smeurâ saQ lâmâiâ şi ceva zahăr dă o limonada prea plăcută şi musoasă.
«Borvi/.ul de H6pat» se găseşte în Bucureşti la dd. Gustav Rietz la «Steagul Alb», Strada Carol No. 60 precum şi la magazinurile cu ape minerale.
Pontru respândirea acestei minunate ape s’a luat măsuri d’a fi pusă tn venzare tot-d’a-una proaspătă şi cu preţurile cele mai scăzute.
(889)
Depositnl general de export G. Giesel
Braşov (Transilvania)
PE 31 AM li.
MAREI - NEGRE
PE RIALUL
MAREI - NEGRE
HOTEL CAROL I
stagiunea băilor de mare
SCHIMBAREA DIRECT1UNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către
Gii^aiitial liotelului 13. JHHIS. (830)	Botei Carol I, ( «nslani/a.
CASA DE SCHIMB
I0NESCU & MARCU
Strada Lipscani No. 15 bis
bucureşti
Curs pe ziua de 22 August
VALORI
Eonilnri «tastat r«miiin
Renta rom. perpe. 1875 5 Reala rom. amorllsab. 5' Reala rom. rur. conv. 6! Oblig, de stal C. F. II.ti’ idem idem 5' Împrumut Stern 1864	7,.
lmiirum.Openhelm 1860 8% Agîo
împrumut, «le «trase
Impr. oraş. Bucur. 59< idom «lin 1884 5% lm.or.Buc.cu primeloz.fr. 40
A'alori diverse
Crodilul fonciai rural 7 Idem idem 5 Cred. func. ur. din Buc- 7 idem idem 6 idem idem 5* Cred. func. ur. din laşi 6/. Obl.cas. pensiun. fr.300 10
Scadenta
cupoanelor
1 Ap. 1 Oct.
1 Ap. 1 Oct.
1 Mai 1 Noem. 1 lan. 1 Iulie Idem
1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 lutio
1 lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noem.
1 lan. 1 Iulie idem Idem idem idem idem
1 Mai 1 Noem.
Târglib. curs med.
95
96	X 99
4 3/4
86
50
108
97 3/4 107 101 94 84 430

Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL V1ENA
AUVIILEDEVIENNl
vis-ă-vis de IJb. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele
toareie noutăţi:
Rufarie pontru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de fino albe si colorate
CiorapideDame si Domnide Fii d’Ecosso, de bumbac, de lâna si de matase.
pentru ieftinatate «1 soliditate urma-
Flanele, camasi si ismene de lâna după
sistemul profesorului Dr. ti. .laegrr.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile.
Trousourl complecte pentru fldantatl. Layettes si Trousourl pentru copii. Trousourl pentru pensionate, oteluri si restauranturl.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOtiU VOSTRU ILUSTRAT 81 VA EI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIEN A
CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Soceo
535
Tipografia Ziarului,, Epoou1
Tipărit ou cerneala Cb. Lortlleux-Cle Pari*
www.dacoromanica.ro
GKraut reapounabil V. P. Gheorghlu.
jnmn 3 t.