i ANUL III No. 881. A ADOU EDITlJE SĂMBÂTÂ, 20 AUGUST (1) SEPTEMBRE 1888 NUMERUL 1» BANI NUMERUL abonamentele ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Banire«<‘i: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandata poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In sireinciate : La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 Iei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A NUMERUL |f) BANI NUMERUL ANLJNCUJIULE DIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agonrt Ha vas, PldCC de la Bourse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PAHIS: se gâsestejurnalul cu i!» cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Gcr-main, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNEA No. 3,— Piutza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILLE DE LUCRU ADMlbUSTRAŢlVNEA No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 3 NE-AM FACLŢ LIBERALI ? PROCEDEU ORIGINAL SE DISOLVA 0 SCRISOARE INEDITA A UI EL1ADE DIN FĂLTICENI BROŞURA D-RULmMANCKENZIE DRAMELE PADUREI NE-AM FĂCUT LIBERALI ? Atitudinea noastră sincer respectuoasă pentru libertăţile publice ne-a atras o insultă. Din faptul că am accentuat în mod categoric hotărârea noastră nestrămutată de a respecta libertăţile publice şi de a garanta chiar mai bine unele din ele, mulţi nevoiaşi ai gândire!, mai cu seamă din tabăra colectivistă, au avut ruşinosul curaj de a spune această imensă prostie că am dezertat de la ideile conservatoare şi că sincer Ori uosincer ue-am făcut liberali. Nimic mai neadeverat ca aceasta. Cei ce se îndeletnicesc cu debitarea acestor nimicuri, nu reuşesc de cât se probeze acest lucru trist pentru denşii: adică că nu ştiu ce vor-besr, că habar n’au de ce este liberalism şi conservatorism şi de deosebirea ce este între ceea ce se chiamă partid liberal şi libertate sau libertăţi în sine. Ne propunem a arăta altă dată, în mod teoretic, cum un partid conservator e dator a respecta libertăţile, şi poate pe lângă aceasta se le lărgească, ba chiar se introducă altele noul, fără a înceta de a fi conservator şi fără a se confunda câtuşi de puţin cu partidul liberal. Pentru astă zi Inse, ne mărginim a arăta numai prin ecsemple că credinţa cum că conservatorii nu pot se introducă în dreptul public al ţe-rei lor o libertate noue, este o monumentală prostie, dupe cum părerea ca partid liberal şi libertate sunt lucruri absolut identice, este o dovadă netăgăduită de ignorenţă. Nimeni nu poate tăgădui că în Anglia nu există acum şi n’a existat la începutul veacului nostru un partid conservator serios şi bine deosebit de partidul liberal. Ei bine, în Anglia conservatorii au întrod us câteva libertăţi şi reforme liberale foarte serioase. Aşa conservatorul Pitt a început emanciparea catolicilor irlandezi şi conservatorul Robert Peel a sfârşit’o. Iată dar una din cele mai însemnate libertăţi, libertatea religioasă, libertatea conştiinţei, care se datoreşte în Anglia conservatorilor. Un alt conservator, Canning a uma-nisat condica penală a Angleî, a ajutat la emanciparea coloniilor spaniole şi a Greci7; şi ast-fel de exemple se pot găsi o mulţime în istoria politică a Engliterei. Apoi în Belgia aceleş lucru se poa- te observa. Acolo conservatorii sunt mai căldiiroşi apărători ai câtor-va libertăţi de cât liberalii, care nu le prea ved cu ochi buni, şi aceste libertăţi sunt : libertatea învăţământului şi libertatea de asociaţiune. Tot în Belgia conservatorii înclină mai mult spre sufragiul universal de cât liberalii doctrinari, şi nimeni nu se gândeşte a spune că conservatorii s’au făcut liberali. Acolo însă unde lucrul ia pro-porţii fenomenale, este când se spune conservatorilor că s’au făcut liberali fiind că respectă libertăţile ec-sisîente. Aceasta este curat o culme de prostie şi ’ţi trebue toată îngustimea de cap a unui ministru colectivist, ori toată ignoranţa unui gazetar al aceluiaşi partid, pentru ca se susţii aşa ce-va. Inchipuiţi-ve un gazetar englez care ar spune conservatorilor că au trecut la partidul liberal fîind-că respectă libertăţile publice! Un hohot de râs şi o huiduitură imensă l’ar saluta din toate părţile Angliei. Se ecsplică însă uşor cum au a-juns aşa zişii liberali la noi se spue asemenea năsdrăvăniî. ToqH vi n 1 ~ lîU/xwolj n'on fâr»nf de cât se spue minciuni pe socoteala conservatorilor şi se-i arate ca vrăjmaşii cei mai învierşunaţi ai libertăţilor, şi ast-fel li s’a întâmplat o farsă... dar mai întâiu o istorioară. Este o anecdotă menită se ilustreze meşteşugul cu care ştiu se mintă Marsilifzii. Se spune că în-tr’o zi unui Marsiliez i’a venit în cap se spue concetăţenilor seî această gogoneaţâ minciună că o scrumbie care se pusese de-a curmezişul in-trârei portului era atât de mare, în cât închisese portul şi corăbiile nu mai puteau intra. Minciuna prinsese bine de tot şi toată lumea se ducea la port se vază minunea. Se ducea chiar atâta lume, în cât la un moment dat mincinosul nostru crezu în minciuna sa şi... se duse şi el se vază scrumbia cea mare. Întocmai aşa s’a întâmplat cu unii din liberalii noştri : au minţit aşa de grozav pe socoteala conservatorilor, că acum au sferşit prin a crede şi ei în minciuna lor. Şi iată cum, fiind că respectăm libertăţile, noi conservatorii am deşertat de la conservatism şi ne-am făcut liberali. Sincerile noastre complimente. Un conservator. TELE GRAME AGENŢIA HAVAS I’aris, 30 August. In răspunsul său la nota d-lul Crispi, publicat azi, d. Goblet exprimă părerea sa de rău că Italia a adus afacerea înaintea puterilor în loc să se înţeleagă direct cu Francia. Nlce» 30 August. Se asigură că cartuşa confiscată de poştă e un toc de cartuşe goală. Paris, 30 Augusl. Regina Natalia a plecat seara cu Orient-Express. Un mare număr de persoane ad venit se o salute la gară şi i-ad oferit ilorl. Regina Natalia va sosi la Bucureşti la 2 Septembre. Cair, 30 August. Dervişii aO atacat tntărirea Khormussa, aproape de Vadi-Halfatn ipteadeLunl. El au fost respinşi cu piierl. Numărul morţilor lor se urcă ia vo sută. Beri, 30 August. La alegerea pentru Reistag In circon-seripţ,iunea a 6-a din Ben, dupe scrutinul prealabil a isbutit diebknecht, socialist cu 26,067 voturi di41,79i votanl/f. Beri, 30 August. Arhiducele Carol Ludoc şi Arhiducesa au sosit. El ati fost prirri la gară de către împăratul care purliuniforma austriacă. Arhiducele purtuniformă pru-siană. împăratul şi oas&il săi s’ad dus în trăsură deschisă la Pat. Mulţimea i'a aclamat. Bein, 30 August. Regele Suodiel a sosillupe ameazL El a fost primit de Impări. Sinia, 31 August. M. M. L. L. Regele şiRegina României au sosit la Sinaia Joi 3(August, la 4 ore seara. La gara frontier. din Predeal, Ma-jestătile Lor fură priiile de P. P. S. S. Mitropolitul României,de miniştri şi de înaRil demnitari al SUuluI. Sosite la Sinaia, Majţtăl,ile Lor aO fost obiectul unei manifest.ţiunl din cele mal intusiaste din partea îumeroaselor persoane de dislinc(iune o se găsesc în vilegiatură în această stapine de vară, precum şi din partea locutorilor din comunele învecinate, care fu alergat în mare număr pentru a saluţi pe Suverani. SE DISOLVA şi caută a dobândi încrederea naţiune!,nu în virtutea unei programe politice şi economice, nu în virtutea unei serii de reforme şi îmbunătăţiri ce-ar urmări-o pentru această ţară, ci prin puterea traistei cu grăunţe bugetare, a banului, a răsbu-nârilor mişeleştl, a celor mal neruşinate ingerinţl electorale şi chiar a rupere! coastelor cetăţenilor alegători recalcitranţi, astă-zi, ma! mult de cât or când, oposiţia-unită trebue să fie neclintită de Ia postul s6fi. Dacă unia din membrii oposiţiel-unite, în specie tinerii conservatori şi chiar parte dintre cel bătrâni, lie din afinitate cu junimiştii, fle din impulsiunile ce le dă sto-machurile şi pungile lor goale, dad mână de ajutor linguşitorilor tronului şi concură la mănţiner^a lor la putere, să le fle de bine această mişelie. Nu-i vorbă nostim procedeu ! Pe de o parte a propune cui-va se se unească cu tine pentru realizarea unei opere măreţe, patriotice etc, şi pe de altă parte a’l trata de mişel, miserabil, etc. Veniţi cu noi, ni se zice, voi care nu puteţi fi de cât vrăjmaşii unul guvern personal, necinstit, etc. Inse de nu veţi remâne uniţi cu noi, sunteţi nişte canalii şi nişte mişei... Nu se poate contesta că cel puţin forma acestor propuneri e noue şi originală. Ziarele colectiviste cu toate desmin-ţirile formale ce li s’ad dat, continuă a însera periodic informaţiunea ci ca-merile actuale nu vor mai fi dizolvate. ■rt-im. ruiQva, u„ urun, iiuiclul ,> --■»* nea ce ar implica pentru colectivitate, realisarea unei asemenea ştiri, lucru imposibil şi la care Dimeni nici n’a visat, căci or cât de greii le-ar veni aleşilor colectivişti, acestor soiţi de funcţionari parlamentari permanenţi, inamovibili, d’a părăsi nişte lucrative sinecure, cestiunea disoluţiunel e definitiv şi irevocabil rezolvată şi nu ne explicăm din partea acestor foi atâta obstinaţiune în prostie. încă puţin şi de voe, de nevoe, Iepureştii vor fi lăsaţi în viaţa privată. Nu ne explicăm de loc prostia tenace a acestor fol, căci nu numai toată lumea ştie că disolvarea e definitiv ho-tărltă, dar guvernul are angajament luat în faţa ţări în această privinţă. Şi apoi dacă foile colectiviste ignorai! a-ceste lucruri, puteau prin propriul bun simţ să înţeleagă că Camera actuală redusă cum este, din causa elementelor ce o compun, din causa grupului conpact al oposiţiunel unite, la o fatala neputinţă şi sterilitate, nu poate fi menţinută, acum mal ales când acest grup a devenit şi mal numeros prin alegerile parţiale ce aii avut loc. Guvernul în interesul principiului parlamentar n’are nici interesul nici intenţiunea d'a perpetua o situaţiune anormală şi imposibilă. PROCEDEUORIGINAL Citim în Fulgerul din Iaş?, organul d-lui G. Mârzescu, următoarele nostime propuneri înfăţişate sub o formă şi mai nostimă : EI bine, de datoria tuturor oamenilor cinstiţi e să anihileze aceste svîrcolirl junimiste şi să facă pe d. Carp şi al săi să’şl puie pofta tn cui. Rolul oposiţiunel-unite n’a încetat încă. Şefii diferitelor grupe din opoziţia-unitâ aii luat angajamentul solemn de a da ţă-rel un guvern cinstit, un guvern legal, eşit din libera expresiune a voturilor cetăţenilor. Astă-zl mal mult de cât tot-d'a-una o-posiţia-unitâ are raţiunea de a exista, şi datoria de a lucra pentru atingerea scopului urmărit de la formarea coaliţiunel, la a căruia atingere s'afi luai angajamente formale şi solemne. Astă-zl, când o mână de oameni, fără alte merite de cât un cinism nemărginit, fără alte principii de cât slomachul, prin înjositoare linguşiri şi prosternări la treptele tronului aii isbutit a acapara puterea 0 SCRISOARE INEDITA A LL1ELIADG In curând d. Grigone vjiuuiţu-a,.u ... a_ la lumină o serie de interesante scrisori inedite din corespondenţa neuitatului Eliade. Graţie amabilităţel d-lul Grâdişteanu vom putea da cititorilor noştri mal multe din a-ceste [scrisori, şi pentru astă-zl publicăm următoarea: Domnului 1. Negulicî, la Brussa Paris 1851, Martie 15/27. (Urmarea scrisorii din 15/27 Martie) Despre scrisoarea mea din ţară cu Nr. 1 Pentru aceasta te rog să citeşti şi e-pistola ce trimit d-luî Pleşoianu, pentru că văd că scrisoarea d-tale nu e o scri-soarealul NegulicT,ca amic laamicîntre patru ochi, ci o scrisoare făcută şi cernută în consiliu. Aceleaşi idei se văd şi în scrisoarea d-lul Pleşoianu către d l. Grâdişteanu. Iar îţi repet că, de aşi fi dorit a mă tot arăta în ţară şi în străinătate de cela ce-am fost sad de cela ce nu am fost, făceam ca alţii încă din ţară, ce de a doua zi după Revoluţie scria în Pruncu câte nici nu se făcuseră. Aveam şi teascuri şi mână de a tipări, şi oameni de a scrie pentru mine; după ce am venit în străinătate, n’aşi fi lăsat să treacă doul ani până să scrid prima scrisoare cu Nr. 1. Atunci Insă o mare nevoie m’a Împins a o scrie, pentru că asupra noastră a tutu-lor şi mai vlrtos asupra dd. Teii, Go-Ieştil şi a mea cădea acusaţia că am fi fost amestecaţi In complotul muscă-lesc descoperit În vara trecută. De Goleşti se zicea că sunt Ia Transilvania, de Teii se esplica In mii de chipuri fiinţa sa în Grecia; de mine zicea că sunt în Bulgaria cu atâta siguranţă, în cât comisarul I. Porţi din Bucureşti scrisese la oamenii ambasadei Otomane din Paris, întrebându ’L despre mine unde mă aflu şi dacă sunt în Bulgaria? îndestul de neferice m’am simţit când m’am văzut nevoit a scrie acea epistolă cu Nr. 1, nu numai din cauza împregiurăril pentru care m’am văzut nevoit a o scrie, ci şi pentru că rămăsesem singur. D. Teii nu mal era în Paris; dd. Goleşti sub-semnau o altă e-pistolă, pe care ed nu o puteam subsemna, pentru cause ce le cunoşti. Zici Insă d-ta şi d. Pleşoianu că ed cualiflc naţia de o turmă de vite. Aceasta n’am zis'o şi nici nu o pot zice o dată, pentru ca ’mi-am adorat naţia ca şi pe Dum- nezeu. Când amă şi adoră omul un obiect, şi cu adevărat de ar auzi a nume epitete în paguba acelui obiect, el nu cutează a le repeta, pentru că nu ’1 lasă mima a mal auzi vorbele ce ’i-ad sfâşiat sufletul; adică dacă din disgraţie al auzi d-ta pe cme-vacalificându’ţîmama, soţia, copilul, fratele, cu epitete umilitoare, nu cred că te-ar lăsa inima a le repeta. Apoi, frăţioare, dacă n'aţi auzit, n’aţl văzut nicăirl scris califlcân-du-se Naţia aşa cum o porecliţi singuri cum vă vine să inventaţi vorbe ce, dacă nu învederează o răutate, sunt atât de sărace de bunul sens şi de estetică? Pentru mumă-saomul, nu în positiv ci nici în negativ nu poate pronunţa epitete umilitoare, adică nici în chipul următor nu ’l poate zice : «Mamă, tu eşti nehoaţă, neafurisită, necurvă, netrădatoare, neadulteră, etc. etc.» Din care frasâ scoaseră’ţl califica-ţia ce vă lasă inima a pronunţa pentru o naţie în care d-voastră doi, ed, şi Urcare nu suntem de cât nişte atome ? Cum de nu mai scoase nimeni în ţară sensul acesta ? Cum de nu mal discifrft nimeni să scoaţă o asemenea frasa ? Naţia căria ’l-am înţeles în tot-d’a-una limba şi păsurile, ’mi a înţeles asemenea în tot-d’a-una limba şi păsurile, şi m’aînţeles şi în epistola cu No. 1., ’mi-a priceput situaţia din care am scris. Eu n’o înjosesc ca d-voastră, ed oînalţcum am înălţat-o în tot-d’a una la treapta înaltă, de jude suprem. Cine a cutezat pentru prima oară, încă din naintea Mişcăret cu o lună, de a o proclama de suverana ? Cine în timp de trei luni a scris şi a vorbit mal mult întru a demonstra suveranitatea ei? Cine în urma scrise Protectoratul Ţarului şi Impresiile unui Proscris ? în toate scrierile mele, In toate actele mele se văd cu totul alte sentimente de acelea ce le es-primaţl d-voastră prin nefericita frasa ce numai din inimă de creştin, de democrat şi de Român n’a putut eşi. In criticele ce’ml fâcu foile francese, sad mal bine analisele ce fac Impresiilor unul Proscris, nu critica de cât partea a doua unde mă află că sunt oib de a-morul Patriei, (vezi la Liberte de pen-ser). După ce, de când sunteţi emigraţi, nu aţi scris în public şi n’aţi sub semnat nimic, ca să nu vă compromiteţl poate, apoi soriserăţi odată, şi nu afla-râţi altă frasâ de cît aceea ce nici Ca-sacil în înjuriele lor nu dad Românilor, căci injuria lor cea mal mare este de a’l numi franziis/ci duch. Daca am zis că am explicat Evangelia, etc. etc, ce le poate zice cind-va Înaintea unui judo când e acusat de fapte cu totul altele de ce a făcut el In viaţa sa ; şi daca d-ta al uitat sad nu cunoşti câte am scris despre Christianism, Naţia pe care o chiem de jude, n’a uitat nici una din câte am scris. Ea cunoaşte Credo şi Ruga Dominicală explicate în «Curierul Român» şi în cel de Ambe-sexe încă din anul 1836 sad 37 sad 38. Cunoaşte articolele sad disertaţiile lungi despre educaţia publică, despre împărăţia cerului şi despre abus. Tot ce vezi In a treia parte a Impresiilor unui proscris nu sunt nouă, sunt reproduse în franţuzeşte după ce fuseseră de mult publicate în româneşte, pe când d-ta erai în Paris. Daca d ta ai uitat travaliul med de la 1830 pînă la 1848, unde cu orl-ce ocasie mă sforţam a [depărta şi a face urîcios rusismul prin limbă, şi a ne apropia de Turcia prin tractate, Naţia n’a uitat, şi de aceea me adresez la densa ca la un jude ştiutor ca să se încredinţeze că nici ed, nici amicii mei de principii n’am putut fl acolo unde era coada Ţarului, şi prin urmare să nu crează nici pe cei ce ne-ar acusa nici pe cel ce ar voi să vorbească în numele nostru. Toate câte se zic în faţa înteia a epistolei cu No. 1, sunt necesare într’o apologie către Naţie ce ştie ce e adevărul şi ce nu este. A le scrie însă către Francesi sad străini Iară a fl sforţat deniei o împrejurare, ed nu ’ml-aşlfl iertat'o mie, aşi tolera-o însă altuia de a vorbi despre sine, cum am tolerat tutulor autorilor, afară de cel de felul lui Rafailă sad sarsailă al lui La-martine, www.dacoromanica.ro 2 OCA 20 AUGU8T D.Pleşoianu tn scrisoarea sa vorbin-du'ml tot de cele ce îmi vorbeşti d ta, adică tot de cele ce zic la fata întâia, coloana l-a, unde nici vorbă nici locul nu e încă de revoluţia din 1848, mă întreabă : Ce!... dumneata aî făcut Revoluţia, Revoluţia a făcut’o Naţia... ca şi când vrând sau fiind d-ta nevoit a vorbi vre-o data de faptele sab scrierile d-tale literare, te-ar întreba cine-va : Ce, d-ta aî creat lumea! lumea a creat'o Dumnezeu. Ce ad a face scrieriled tale cu creaţia lumii, şi ce ab a face scrierile mele cu Revoluţia din 1848? Scrierile mele tn sâ ab mult a face spre a se aduce de fata că după trecutul meb nu am putut fi omul care în vara din 1850 să îndemn pe Români a face o mişcare In favoarea politicei moscovite. Insă aproposito de revoluţie. A’bî cine va voi să aibă gloria de turburător, că eu nu am dorit’o nici pe seama mea, şi cu atât mal vârtos pe seama Naţiei. Eu nici In ţeară nici In străinătate n'am prea pronun{at vorba revoluţie; mat pretutindenea, vorbind de evenimentele noastre din 1848, le calific cu numele de Mişcarca-Regeneraţie ; foarte rar din neluare a-minte, nu a mea ci a Francesilor, se va fi vezând vorba Revoluţiă. Prin urmare, ce mă Întreabă d. Pleşoianu: Ce, dumneata aî făcut Revoluţia ? Departe de mine şi de a priimi şi de a face altul Român această întrebare. Eb de m’am amestecat In Mişcare, cugrtul meb, sfortele mele, n’au fost de cât a şterge spiritul incendiar. Probe sunt : Urăsc tirania. — ’Mî e frică de Anarchie; Proclamatiadintr’un cap până In altul;— Scrisoarea din Islaz cătrâ d. Bibescu; — Impedicarea unor fapte pe care d. Pleşoianu o cunoaşte bine, fapte cu care era să înceapă Mişcarea ; Guvlntările mele In timp de trei luni cătră toate deputăţiile, etc., etc. Aibă parte de zavere Ipsilante, Arvatil, eteriştiî mişcaţi de agent! a! Ţarului; toti bâtăioşiî ce şi la scriere li se pare că scrib înalt când vorbesc de sânge, şi apoi când e cel mai mic pericol învineţesc ca vipera de frică, fără să aibă veninul viperei de cât ca să Învenineze inocenta. Ast fel de oameni aibă gloria zaverelor, iar nu Naţia mea, nu amicii mei, nu eb. Dacă d. Pleşoianu crede că a luat parte Intr’o mişcare revoluţionară preparată de cel ce voia să turbura ţeara, iar nu Iritr’o mişcare de apărare şi de ordine, se a-măgeşte, sab de nu se amăgeşte, căta mal dinainte să ’şl iea seama, să nu fi subsemnat proclamat'» ,n Tain'», cea tuturor Românilor să stea In pace la vetrele lor, şi să 'şl lucreze câmpurile. Eb nu cunosc Mişcare de legiuită de cât ceea ce se face spre apărare, şi nici Revoluţie salutară de cât ceea ce se face In idei; şi la ast-fel de mişcare am luat parte, şi la o revoluţie In idei am lucrat de 30 de ani. Punct pe care să stau şi de unde să pot a sta sab a mă mişca n’am aflat altul mal sigur, mai ferm, de cât tractatele noastre cu Poarta. De dânsele m'am tinut şi mă voib ţine, şi voiu arăta când sunt călcate. 0 INIŢIATIVA LAUDABILA D-nul Ionn M. K. Epureanu, scrie ziarul Tutova lucrează cu multă activi- tate pentru ca sâ ducă la bufi finit ini ţiativa ce aluat pentru a face o dare de seamă cât se poate de lămurită şi e-xactă, asupra situaţiunel şcoalelor rurale din judeţul Tutova, din toate punctele de vedere. Insă pentru ca sâ continue mal cu succes această frumoasă întreprindere, ora de neapărată necesitate ca să fie secondat şi de concursul d-lor învăţători. In acest scop, d-nul Epureanu a făcut un chestionar cu întrebările ce a crezut necesare, şi impăr ţindu’l învăţătorilor i-a rugat să răspundă la toate cestiunile, şi Intr’o conferinţă ţinută cu ocasiunea congresului Învăţătorilor rurali, a menţionat scopul iniţiativei ce a luat, invitându-I să’I dea concursul In această întreprindere care ’I priveşte şi pe d lor, punându-le In vedere nobila şi greaua misiune ce ab; descriind tot d'o-dată cu multă elocinţă înapoierea noastră culturală, fată cu cele-l-alte state din Occident şi a încheiat afirmând că iniţiativei private e destinată misiunea de a trezi din indiferenta ce mal toate guvernele au arătat pentru satisfacerea neajunsurilor, de care sufer scoalele noastre de tară. Noi din parte ne felicităm pe d-nu Epureanu pentru această întreprindere, făcută cu atâta stăruinţă şi abntga-ţiune, neciuţând nici osteneală nici muncă, numai In scop de a fi util ţârei şi societate!. Meritul d-lul Epureanu e cu atât mai mare, cu cât iniţiativele de acest fel sunt aşa de rari In ţara noastră. ’I urăm isbândă străluc:tâ In întreprindere şi aşteptăm cu plăcere fructul ostenelilor sale. o BROŞURA DOCTORULUI MACKENZIE Citim în Figaro: Lumea va vorbi încă odată despre cancer şi larynx. Respunsul doctorului Englez coleg:-lor săi germani, va apare,şi iubitorii de scandal nu vor pierde aşteptând. Broşura doctorului Mackenzie va a-pare simultaneu In Germania şi In En-glitera In ziua de 15 Septembre. Ea va costa 1.75şi va purta ca titlu Fre-deric generosul şi medicii săi. Am putut obţine câte va detaliurl In privinţa acestei broşuri şi iată-le..Brp-iwo şi e despărţită în trei părţi. Cea d’ântâi parte conţine expunerea căuşelor care ab făcut pe Mackenzie de a lucra, un resumat al zilelor pe care le-a petrecut lângă bolnavul, şi In fine un portret al împăratului In care anecdotele abundează. In cea d’ântâia parte se vor găsi facsimilele biletelor pe care i le a adresat Împăratul şi copia a mal multor documente politice despre care s’a vorbit atât săptămânile aceste. La partea a doua praticianul Englez respunde medicilor germani şi refu-tesză tn modul său de a vedea toate reproşurile care is’au adresat. Aceasta o face foarte viguros chiar, pentru o-noarea ştiinţei medicale. In fine partea a treia nu conţine de cât tabele de statistica arătând numă- rul opMior cari ab succedat In urma s*erex totale sab parţiale a larynxu Când a gpune că tiragiul e de 100,000 naplare în ambele ţâri, şi că editoraQ angajat a nu comunica nimenuiirecturele, nu ne va remâ-ne de ad^t de cât că sperăm a da In curând,e-va estrade din broşura mediculuhglez care se repauseazâ discutând upra celor şase luni pe care le-a recut pe lângă bolnavul Impărătesi dinfalticeni Goresponitul nostru special din Fălticeni neţrie următoarele asupra cărora atram serioasa bagare de seamă a ceh In drept : Un fapt foai regretabil s’a petrecut în judeţul Suce'; zicem foarte regretabil din mal mulUunctede vedere, pe cari la timp le vom sjce la cunoştinţa publică. De o cam datine mărginim a arăta pe scurt cum s’afţtrecut faptele: In ziua de 13 August cure indivizii Dimitrie Chiria-cov, AlexandriPetrescu şi Lambru loa-chim toţi tn seiciul d-lul Vasile Ţinov, arendaşul moşi Mălini, ce aparţine domeniului coroad ; tn fruntea a66 mazuri străini ce se afli ca lucrători In parchetele de pădure 5 se exploatează de arendaş în cotuna Uneşti de pe zisa moşie, înarmaţi cu par cazmale şi hârleţe, ab năvălit la fabriede fasonat lemne a fostului arendaş d-lGheorghe Mâcărescu, ce se află Î11 vatra srnlul GâineştI pe locuri închiriate de lalocuitoril Rusu şi Ioana văduva lui Gh. Şoâriă şi ab distrus ca-nalu prin care serăgea apa necesară ma-şinel din pârău (umarna, precum şi 66 metri din drumulle fer american, făcut pentru introducera butucilor în interiorul fabricel. — Grvitatea acestui fapt rezultă din lege cae’l consideră ca crimă, la care se adaogă treumstanţa agravantă de resistenţă aubrităţil locale, căci a-ceastă ceată de stiăinl făcători de rele fiind somaţi de d-lfl Primar a se retrage ab răspuns cu dispreţfl neascultării că el ab poroncă de la areniaşu Ţinov şi nu voesc să ştie nimica de aitoritatea sa de primar. Aceste fapte fiind aiuse la cunoştinţa parchetului local, d-la Procuror însoţit de câţl-va călăraşi s’a transportat la faţa locului unde a constatat cu prisosinţă faptele arătate, fără Inse a putea descoperi cine erau acel 60 lucrători streini, din causă că erab Introduşi în ţară fără nicl-o formă şi nici d-lb Ţinov nici oamenii seî — ..U au vuit al arăta. După cât ştim şi ne-am putut convinge aceste fapte ab fost încurajate indirect şi de d-lb Candali ce este în serviciul coroanei şi care la anchetă se încerca prin toate mijloacele se apere pe făptuitori, ajungând până acolo dea ameninţa pe primar şi sătenii români ce figurab ca marturl. Ştim că administraţia coroanei este încredinţată d-lul I. Calenderu, a căruia capacitate, onorabilitate şi dragoste pentru dreptate şi cu deosebire pentru sătea-nu român, sunt cunoscute; avem dar ferma convingere că d-sa va desaproba conduita d lui Candali. Cu această ocasiune recunoaştem că legea du mal este neputincioasă ca în trecut şi că în ea găsim ocrotirea intereselor ameninţate şi satisfacţiunea drepturilor calcate. X. X. Z. INFORMATIUHI Suntem în măsură de a afirma că ştirea data de unele ziare despre o împăcare între dd. Dim. Brâtianu şi Ion Brâtianu, este absolut ine-sactâ. -ss- Guvernul are intenţiunea d’a or-ganisa în mod serios şi sistematic serviciul statistic. D. bâdulescu vechiul referent statistic, este însărcinat a fixa într’un raport vederile sale în această privinţă. -«*- Aflăm că acel care împinge mai mult la luptă pe colectivişti, este d. 1. Brâtianu, care infatigabil se duce pe la toti consiliându-i de a arăta mai multă vigoare în campania lor. D. Brălianu, este inspiratorul direct al tuturor atacurilor furioase şi turbate ce sunt trecute tn ziarele colectiviste din capitală. D. Brâtianu întrebând avisul d-lor Stâtescu şi D. Sturdza, în vederea participerei sau nu a colectivităţei la viitoarele alegeri, aceştia au fost de opinie ca partidul colectivist se nu dea semne de viaţă de cât dupe doi ani, când ţara va începe se uite mârşeviile colectiviştilor când erau la putere. D. Brâtianu, auzind acestea s’a făcut foc şi i’a mustrat pentru i-nerţia pe care o arată. -sw- Procesul funcţionarilor poliţii va veni înaintea Curţii de Apel în ziua de 12 Septembre. Comuna Bucureşti ne având ne-voe de întreaga sumă din primul versement sl împrumutului de 9 milioane lei ce a contractat cu casa Dresdener Banck, se crede că va ridica numai atât cât îi .trebue pentru moment, adică maximum un milion, lăsând in depositul casei împrumutâtoare cele-l’alte 3 1/2 milioane până la începutul lui Noem-bre, când comuna va avea de plătit la Banca Naţională împrumutul pro vizoriu do 4 milioane lei. Amicul nostru d. Alexandru D. Holban, dupe o şedere de două zile în capitală, a plecat la Galaţi şi de acolo la Iaşi. D-nu Nicolae Blaramberg a sosit Mornunt în r i i -1 ~ yl i-l'i'Tiil la (ialaţi. D-sa se va di;ce se vază pe d-nu Lascar Catargiu la moşia d-sale Golaşei şi apoi va merge la Botoşani şi la Dorohoiu. Citim In «Poşta» din Galaţi : Se dă ca sigură ştirea că, acum de sosirea Regelui în Ţară, toate ziarele colectiviste au ca cuvent de ordine d’a vorbi numai de cestiunî dinastice şi de propaganda cuziste.In acest scop a sosit de câte-va zile în Galaţi d. Em. M. Porumbaru (Ploş • niţâ), cunoscutul raportor in Camera a convenţiei consulare cu Germania, cea mai mare pacoste ce era se aducă colectivit iţea asupra ţârei. Densul ar fi avend misia d’a inspira organele colectiviste locale în această chestie, şi în adevăr că cum a sosit aicea, am şi văzut în Vocea Covur- luiulitl şi Galaţii articolele care le am citit eri şialaltă-eri. D. Ploşniţă ar fi făgăduit acestor ziare fonduri însemnate din casa colectivităţei, sau mai bine zis din casa banilor furaţi de către colectivişti din punga ţăreî. Ni se scrie din Predeal. La ora 2 şi 45. Un tren special a sosit în Predeal din Sinaia in care se găseau mai mulţi domni şi doamne ce au venit să întâmpine pe MM. LL. Printre aceştia cităm în treacăt pe P. S. Mitropolitul Primat, pe d. Th. Rosetti preşedintele Consiliului de Miniştrii, pe d-nii Ghermani,general Barozzi şi Maiorescu Miniştrii, gen. Cernatcomandantul corpului al 2-ea de armată, principele Dem. Gr. Ghi-ka, G. Duca şi alţii, printre doamne pe d-nele Th. Rosetti, Barozzi, Pa-naiot Ghika. La Predeal gara era plină de lume, care într’adever înăbuşea Printre persoanele acestea ce lo-cuescîn Predeal şi cari se aflau pe peron cităm pe d-nele Ioan Câmpi-neanu, Păucescu, etc, etc. Trenul Regal a intrat în gară la 3 şi 50 de minute. Gara era splendid decorată cu brad şi cu steaguri. Trenul Regal era condus de un şef de secţie şi inginer al linielor ungureşti. M. Sa Regele a descins din vagon părând pe deplin însănătoşit. M. M. L. L. au bine-voit a se întreţine mai mult timp cu persoanele presinte, exprimând via lor satisfacţie pentru frumoasa primire ce lis’au făcut. Trenul Regal a plecat apoi la ora 4 şi 15 luând pe toate persoanele ce le au adus din Sinaia. DiN DISTRICTE dol.i Apărarea din Craiova publică următoarea circulară a d-luî Economu, prefect din Dolj, câtre primarii judeţului arâtându-le pe de o parte reaua stare în care a găsit administraţia comunelor lor precum şi modul de remediare ; ce se poate face pentru a pune capăt o Idatâ destâlărel care domneşte pre-tutindene. D. Economu a adresat această circulare după inspectiunea ce a făcut în toai-c ciimiînrUe din judeţul Dolj. Iată instrucţiunile pe care le dă d, Economu primarilor. Domnule Primar. Cu ocaziunea inspecţiunil ce am făcut In judeţ, cu regret pot spune că‘ am constatat o mare neregularitate In contabilitatea comunei. Pentru a stabili ordine şi o adevărată contabilitate, în câtj cu înlesnire pe de o parte se se poată ţine de perceptorii comunali, iar pe d’altă sa se poată lesne controla la inspecţiunea ce vi se face, este de datoria noastră a reduce pre cât este posibil numărul condicilor de contabilitate şi a vă da esplicaţiunile trebuincioase In trecerea şi regularea condicilor. Ast-fel sunteţi invitaţi ca de-astă-zl înainte, In fie care primărie se se afle pentru regularea contabilităţii a- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 163) ALEXIS BOUV1EU DRAMELE PĂDURI PARTEA II O FEMEIE DE TREABA IV. Unde .jean-baptist aumoy isi res- CUMPERA GREŞ ALELE, — A 1 d t erai care ?... — Da, doamnă... mătuşa, şi n’al simţit nimic ? — Nu... Orfiza ascultase cu mare luare aminte pe Jean-Baptist ; privindu’l In deamS-nuntu, văzu câ b!etu bMat nu minţea ; el înţelesese la timp că era să se facă tovarăşul unei fapte mişeleştî şi ruşinoase, şi să întorcea foarte făţiş să îndrepte reul ce să putea face. Mal liniştită de când se simţia In legătură cu un om atât de folositor, ea zise îndată: — Atunci dar acela n’are In mâni de cât o copie de testament ? — Da, doamnă, o copie scrisă de mine. Biata femeie resuflâ mal uşor. O co- pie nu Însemna nimic, mai puţin de cât nimic ; ea întrebă : — Şi ştii câ în adevăr este acel testament ? — Este... — Şi ştii unde’l pusese ? — Da, Doamnă. — Aice ’i ? — In casa asta, In odaea unchiului mi u contele, In dosu panoului din părete de la capu patului ; făcuse o as-cumetoire In lemnărie, In mijlocul săpăturilor de stejar. — Vino, vino, zise repede Orflza. Trecu prin coridorurl cu totu pustii la acea oară, urmată de nepolu şeii; deschise apartamentele soţului el ; ca fără de voe ţeranu îşi descoperi capu la intrare. Ea intră tn camera prefăcută tn capelă şi se aruncă In genunchi... Aumoy sta la uşă, cu gura cascată, mirat de a da poşte un altar acolo unde credea să găsească un pat .. şi mişcat de o tainică groază... După ce se rugă, contesa să sculă şi zise : — Vino... El o ascult»... aflară îndată ascunzătoarea... In plecarea lor grăbită, hoţii n'o închisese bine... Contesa scotoci... era goală. Jean-Baptist căută şi el. Orfiza se scula desnădajduitft şi Aumoy zise : — A 1 talharu, a fost pe aice 1 — Perdută sunt, strigă contesa. — Ba Încă nu, mătuşică... mal e ce-va ia mijloc, şi zeu mai bine s’o spun aici. Intinzând mâna pe altar, el zise : — Doamnă contesa, unchiu-meu Jean-Michel n’a murit din întâmplare, o jur 1 a fost ucis de hoţu acela... şi am dovadă... Orfiza tresări, să Îngălbeni de moarte; şi temându-se ca cele zise să nu aibă un înţeles mult mal întins de cât arătaţi, tăcu. Cuvintele «am dovadă», resu-nah groaznice şi ameninţătoare la ure-chia el. Putea să se peardâ prin o vorbă nechibzuită ; păstra tăcerea, şi aşteptă. Jean-Baptist urmă : — Da, doamnă, am dovezi; cel ce a ucis pe contele, e cel care are azi testamentul In mânele sale. — Vino, zise Orfiza, care dorea să iasă din acel loc şi par’ca să temea ca vre un duh nevăzut să nu mal adauge un nume la acea invinuire. Aumoy eşi cu dtnsa ; Intra cu ea In saionu cel mare. Mai liniştită faţă cu locu în care să afla acum şi nepotu si ti care părea a o jâli ear nu a o Învinovăţi, Orfiza II zise: — Se vorbim chibzuit. — Ta ascult, doamnă. — Vra să zică tesUmentu, el l’a furat ; e In mânele Iul, poate să arăte la toţi ce e In el) — Da, doamnă. — Ce crezi ca e de făcut pentru a scă- , pa de ruşinea unei asemine... bărfirl ? ! — Să’I dai de îndată de ştire că o sS’l învinovăţeşti de omoru contelui. — Ge’I pasă de asta... este prescrip-ţine la mij'oc. — Cum prescripţiune ? Şi Jean-Baptist remase Înlemnit, cu ochii ţintă, cu gura cascată. — Da ati trecut mai bine de douăzeci de ani... şi nu mal are nici o teama... nic(-una de cât judecata obştiel, de care nici nu să îngrijeşte. Ţeranu cugetă lung t;mp, ş'apol res-punse: — Ertare, putem să dovedim un lucru ; că a ucis pentru a prada... şi a-tunci nu'l vor putea pedepsi pentru omor, dar cel puţin nu să va folosi de furtu şefi. — Tot s’o vedea testamentu... — E fals, şl dovada e că mal am unu întocmai. — Ce spui ? — Spun că am brulionul testamentului scris de contele... brulionul unde articolul cel din urmă e sters...Eiipot să spun ca a făcut el nu fals adaogându’l. — Nu, mijlocu nu ’i bun... Adevăr ne trebe... ce dovadă al despre faptă ? — Un martur, o femeie, copilă pe atunci, care a văzut tot, a auzit tot. — Şi acea femeie ? — Acea femeie e gata a te sluji oricum, doamnă... Ea ştie multe despre a-cel mişel... — Unde’I ? — Pe când mă aflu aice, ea se află la agenţi. — Ce agenţi ? — Agenţii poliţiei. — Ce să facă acolo ? întrebă Orflza speriată. — Spune ce ştie despre ticSlos, şi : propune să’l deie pe mâna justiţiei. | — Spune cea ce mi-al spus şi d-ta? — Nu, doamnă ; ea nu ştie ce este în testament... cea ce ştie ea, este ca el a ucis pe barb tu d tale, şi m'a jurat ' să ţ’o spun ca să’âl resbune. — Prea târziii ! zise contesa. — Nu, doamnă... Nu eşti numai d-ta jertfa lui... s’a însurat, şi femeia lui s’a făcut nevăzută... a voit să omoare pe acea despre care’ţi vorbesc, şi ea n’a cutezat nici o dată să spună că l’a văzut lntr'o dimineaţă în pădurea de la Grandville... — In ziua omorului? — Da, doamnf. — Femeia acea era acolo ? — Era acolo. — Şi ţ’a spus ce’a văzut ? — Di, doamnă. — Ce’a auzit ? — Da, mi’a spus tot... o ! mare hoţ, zeâ aşa ! (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA - 20 AUGUST 8 tât pentru fondul Comunal cât şi pentru fondul Prestaţii numai următoarele condici: 1) . Condica de chitanţe, (asuşiu) cu care se va percepe toate veniturile a-tât comunali cât şi din Prestaţii, fiind pentru acest fond o anume rubrică deschisă !n această condică. 2) . Regis. recapitulativ, în acest reg. veţi găsi In primele pagini, jurnalul de casă; aci veţi trece zilnic toate pri-mirille şi respuuderile din Budgetul Comunal, cum şi acelea din Budgetul de Prestaţie, trecând şi numărul recipiselor cu care se face încasarea cem şi numărul Mandatului cu care se face respunderea în rubricile anume arătate In jurnalul de casă. Tot în acest registru veţi găsi două partizi de câte 20 file fie-care, una pentru venituri şi alta pentru cheltuell. La partida veniturilor, veţi trece în partea stângă pe capitole şi articole toate veniturile după Budgetu Comunal, căutând ca la ultimele pagini din această partidă a veniturilor, se deschideţi e partida pentru veniturile după Budgetul prestaţii regulând şi aci partideledupăcum s’aesplicatmai sus. In partea dreaptă, în dreptul fiecăreia partizi de venituri, se va trece imediat recipisa cu care se încasează ver o sumă oare care din acel venit, trecând în acelaşi timp şi numărul curent din jurnalu de casă unde s’a trecut recipisa, In rubrica deschisă pentru acest scop, aşa că adu-nându-se toate sumele din partida veniturilor incasate, se corespundă cu jurnalu de casă şi cu condica de chitanţe. La partida cheltuelilor în partea stingă, veţi trece pe capitole şi articole după Budget, toste^cheltuelile, având grije ca şase pagine de la fine se remâie pentru regularea Budgetului de cheltuell al prestaţiei, care de a-semenea se va regula tot în ordinea arătată. Pe partea dreaptă, In dreptul fiecărei partizi de cheltuell, se va trece mandatele cu care s’a efectuat plata din acea partidă, numele primitorului şi numărul curent din jurnalu de casă unde s’a trecut mandatul, astfel că sumele liberate cu mandate şi trecute la partida cheltuelilor se corespundă cu jurnalu de casă, adecă cu suma respunderei. 3) . (Jna condică pentru Mandate. In această condică se va libera mandate pentru cheltuell după Budgetul Comunal cât şi mandate pentru cheltuell după Budgetul Prestaţiei. Veţi căuta (şi vă atrag în mod serios atenţiunea) ca fondul de prestaţie se nu ’l întrebuinţaţi în cheltue-lile Comuni, cum de asemenea nici fondurile Comunei nu le puteţi întrebuinţa pentru cheltuelile prestaţii, de oare-ce sunt două fonduri cu totul deosebite. Veţi cunoaşte că în cazul când din locuitorii care sunt trecuţi ca se facă în natura zilele de prestaţii, vor plăti ver unu dintre dânşii In bani şi fiindcă pentru aceştia nu aveţi în Budgetul prestaţii ver un articol, totuşi în partida veniturilor budgetului prestaţii, veţi trece articol I-iu din budget ast-fel : (Locuitorii care de şi trecuţi a face în natură zilele de prestaţie pe anul 1888, au plătit în bani ; — iar în dreptul acestei partide, veţi trece chitanţa liberată locuitorului care a achitat în bani zilele de prestaţie. 4) . O condică pentru bilete de vânzarea vitelor.— Banii ce se încasează de câtre unul dintre Consilierii comunali, se fie dator ca din 15 în 15 zile se ’l verse perceptorului comunal sub luare de recipisa din condica de chitanţe, iar recipisa se va trece în jurnalu de casă şi la partida venitului din vânzarea acestor bilete. 5) . O condica de recipise pentru a-menzile ce se încasează de la proprietarii vitelor închise la oborul de gloabă. 6) . O condică jurnal în care se trece zilnic numărul vitelor care se închid In oborul de gloabe. Amenzile se încasează da unul dintre membrii Consiliului comunal, el va fi dator din 15 în 15 zile se verse banii încasaţi la Perceptorele Comunal sub luarea de recipisâ se va trece p condica recapitulativă ca şi cea de sus. După cum vedeţi cu aceste şase registre se va opera întreaga contabilitate a Comunei şi prin reducerea condicilor veţi găsi o înlesnire deosebită pentru operaţiunea financiară. Căutaţi ca prin zelul şi activitatea d-voastre se înlăturaţi cât mai neîntârziat desordinea ce ah egzistat pănă astă-zl şi în faţa acestor desluşiri se stabiliţi o regularitate în contabilitatea Comunei. Pentru ver ce nedomirire, adresa-ţivă către d-nu Sub-Prefect care a primit în deosebi instrucţiunile noastre. Prefect, IV. Economu. Toată lumea din Ausonia blamează răh pe părinţi, care prin neprevedcrea lor ah împins pe răpiloarea lor fiică îu braţele unul om mut, surd şi şchiop. ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Paris 31 August.— La banchetul ce a avut loc la Tulon un amiral spaniol ridicând un tuast în onoarea Preşedintelui Republice!, a constatat simpatiile reciproce ale Franciel şi Spaniei. D. Floquet a ridicat un toast In o-noarea Reginel-regentă. Viena. 31 August. — Fremdenblalt este autorisat se califice de curate combinaţiunl ştirile ziarelor relative la o pretinsa schimbare printre titularii misiunilor diplomatice IN SERTIUNI Domnule Redactor, Sub-semnatul Constantin Arhiri, casierul general al judeţului Iassy, astă-zl de dimineaţă pe când mergeam lacancelarie, în gangul ce conduce în sala palatului ad-ministratif, despre est, eşindu'ml înainte, arendaşul moşii statului Comana Gh. Patriciu, la care pentru neachitarea unul rest din cîştiul de 1 Octombre, al anului expirat 1887, întregul cîştiu de 1 Ianuarie, de 1 Aprilie şi 1 Iulie, al anului curent, în sumă totală de lei 4344. bani 30, contrac-torele fiscal Popescu, la 12 a curentei, prin Procesul-verbal No. 44, a secuestrat recolta şi dijmele de pe moşie, pentru asigurarea Statului; apostrofându-mă cu cuvintele «că ce vreau se fac cu el», m’a ultragiat lovindu-mă cu palma. Faptul mişelesc vorbind de sine d-le Redactore, câcl ca vechiu Casier general al judeţului Ialomiţa, Putna şi mal bine de 7 ani al judeţului Iaşi, unde dupe cum cunoaşteţi onestitatea, blândeţea şi maniera cu care conduc serviciul, a lăsat în urma mea numai mulţumiri, Victimă conştiinciozităţii cu care 'ml împlinesc misiunea la care sunt chiemat, nelâsând pe un asemenea arendaş, care de când a luat moşia în arendă, — se-cuestrul nu i s’a mal ridicat, — se frustreze drepturile Statului, Vă rog respectuos inseraţi în jurnalul d-v aceasta, pentru ca se vadă fie care, cât de mult sunt expuşi funcţionarii cari vroesc să’şi facă In conştiinţă datoria. Pentru edificarea acelor ce voesc a cunoaşte mal bine pe acest domn arendaş, reproduc aci concluziunea Procesulul-ver-bal dresat la 12 curent de controlorul fiscal al judeţului: «D. arendaş al moşii Comarna de jos Gh. Patriciu pe lângă că nu achită câşturile moşii conform condiţiunilor din contract, dar uu presintă nici o siguranţă pentru încasarea celor viitoare câcl faţă cu conduita d-lul arendaş nici averea ce se află pe moşie de şi este pusă sub secuestru, nimic nu garantează câ va respecta se-cuestrul, dupe cum n’a respectat nici pe cele-l-alte din urmă. In consecinţă am dresat presentul Pro-ces-verbal spre a se înainta d-lul Casier general ca resultat la menţionatul ordin. Controlor (ss) V. Popescu Aj. sub-prefect (ss) C. Costln Primar (ss) I. Covasneanu Bine-voiţl vă rog d-le Redactore a primi incredinţarea prea osebitei mele conside-raţiunl. C. Arhiri Iaşi 17 August 1888. PENSIONATE 26, BUCUREŞTI, STRADA PR NI AVAREI, 26 Cursurile se deschid la 1 Septembre 1888 Invăţăraîntul coprinde: o clasă prepara-toară, pentru clase primare, cinci clase secundare, patru clase gimnasiale şi trei clase liceale; limba franceză, germană, en-leză şi italiana; caligrafia, desenul, lucrul e mână ; pictura, piano, musica vocală, gimnastica şi danţul. Se primesc eleve interne, semi-interne şi esterne, de la vîrsta de cinci ani în sus. Condiţiunile de admitere se pot avea la Institut, şi se trimet prin postă, după cerere. Pentru elevele care voesc a’şl face stu-diele secondare numai în limbi străine, se face un curs separat de partea literară, în limba franceză şi germană. Profesoare : Interne. — D-neleEmon şi Gărard; d-rele Reich, Mffis.ţOrghidan,Happach,Ciculescu, Legendre, Arilonovitz, Scammon, Andrei, Spiro, Grecescu.Boga, Marchand şi Rumpf. Externe. — D-nele Drouin, Sihleanu şi Averescu-Caligares; d-rele Russel, Dam-beanu, Manoel, Valeanu şi Falciolla. Profesori: Părint. Musceleanu, d-nit Marinescu, Stă-nescu, Pradaţianu, Vlahuţă, Nanu, d-ril Stefănescu, Georgean, St. Sihleanu, Găvă-nescu, Duraitrescu, Roland.Lacoix, Zamfi-rolu, Smidt, Moceanu, Henţia, Vachman, Fraţii Ghebauer, Voreas, Carini (Canto) 818 INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE ELENA D. PANKU 40 -CALEA VĂCĂREŞTI — 10 Direcţiunea are onoare a face cunoscut cursul primar se va începe la 16 August şi cel secundar la 1 Septembre. Invcţemântul coprinde o clasă preparatoare, patru clase primare şi două clase secundare. Limbele franceză şi germană, lucrul de mână, desemnul şi musica vocală, sunt obligatorii. Limbele italiană şi engleză, pianul dan-tul şi gimnastica, sunt facultative. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe de la etatea de 5 ani în sus. Informaţii pentru condiţiunile de admitere se pot lua la institut, în toate zilele de la ora 8—11 a. m. şi de la 2—6 p. m. (891) ROMAN Teren pentru inundaţi. Citim In ziarul Ecoul Românului-. Din sinul consiliului comunal s’a rânduit o comisiune compusă din d nil G. G. Botez, părintele G. Radu şi d. profesor M. Grăjdeanu, pentru a studia şi regula cedarea de cătră comună a unui teren în favoarea inundaţilor. Numita comisiune s’a şi Întrunit în ziua de 16 a curentei la d. G. G. Botez luând următoarele resoluţiuni : Să se dta inundaţilor câte o porţiune de teren în proporţiune de 6 stânjini lăţime şi 12 lungime, In partea de nord a oruşulul pe care pănă In 3 ani persoanele căror li se vor da acest teren vor trebui s6 construiască case. Să se facă apel la guvern, consiliul judeţian şi caritatea publică pentru a-jutoare băneşti, cu care să se înlesnească nevoile inundaţilor remaşi fără nici-un adăpost. Casele inundate de pe malul Moldovei să se dărâme imediat fiind cu totul in-propril pentru locuinţă. Comuna să înscrie în budget o sumă oare-care destinată a uşura cheltue-lele eventuale, închirieri de locuinţă pentru inundaţi. Ajutoarele de care să va dispune să se Inpartâ inundaţilor de cătră o comisiune numită ad-hoc. In cea ce priveşte condiţiunile de în-proprietărire a inundaţilor, comisiunea necăzend de acord, cestiunea a remas a se tranşa în urmă. Decisiunele comisiuneî să vor supune deliberărei consiliului comunal ear în urmă se va interveni la minister pentru facerea şi votarea unei legi în privinţa inproprietărirei. Afacerea de IaSabaoani Tot Ecoul Romanului spune : Afacerea de la Sabăoanl, departe d’a avea un caracter de revoltă după cum s’a calificat de câte-va ziare n’a fost de cât o acţiune posesorie. Causa acestei mişcări a fost refusul posesorului a-celel moşii Mihai Martin Robu d’a da pămînturî Ia locuitori conform cu angajamentele ce avea. Instrucţia acestei afaceri se urmează fără să se fi făcut vre o arestare. In privinţa întervenirel armatei, am aflat din isvor autorisat următoarele : Imediat ce locuitori din Sibâoani s’au revoltat contra lui Mihai Martin Robu, a intervenit imediat un căpitan cu 18 dorobanţi, cari fără a recurge la nici-un fel de violenţe aii liniştit pe Sabaoa-nenil revoltat! asigurându’i câ li se va face dreptate. FELURIMI Căsătorie potrivita.— La Ausonia în Konectikut (America) s’a întemplatun fapt care a impres onat mult toată populaţi-unea. Un negustor avea o fată de şepte-spre-zece ani, un fenomen de frumuseţe, de spirit şi de educaţie. Oamenii din acel oraş şi de prin pregiur îl dăduseră numele de luceafărul Auso-niel. Era în adevăr atât de atrăgătoare, încât când trecea pe drum, se opriah bătrâni şi tineri ca se o privească. La 2 Iulie trecut a venit în Ausonia pentru afaceri de :pâmânt un milionar din Saint-Louis, un om neînsurat în vîrsta de 56 de ani. Dânsul a văzut fata din întâmplare, s’a înamorat de ea, s’a dus şi a cerut’o de nevastă, oferindu ’î din paHe-’l ca zestre un milion de dolari, pe care dacă voia avea drept se ’l dee părinţilor sel. Părinţii ah primit propunerea cu o nespusă bucurie, ceea-ce vâzănd fata nu le a mal spus, pretendentul dacă este sah nupe placul el. S’ah făcut toate pregătirile de nuntă. Miresei ’1 s’ah făcut rochii preserafe cu diamante. Cu trei zile înainte de cununie a căzut în mâinele fetei un ziar local, în care un lînăr mecanic în vîrsta de 26 de ani, mut, surd şi şchiop, anunţa pe pagina a patra, că îşi caută nevastă. Dânsa luă în dată o hârtie şi ÎI scrise se se întâlnească Împreună în aceeaşi zi într’un loc anumit. [Domnişoara s'a dus pe la 4 oare la întâlnire şi nu s'a mal întors. Muma, care lipsise toată ziua într’un oraş vecin, a găsit seara pe masa el această scrisoare din partea fiicei sale. «Mamă, eu m’am măritat cu omul care ’ml a plăcut. Gând d-1 L... a venit şi m’a cerut, d-voastre aţi uitat se mă întrebaţi, dacă îmi place sau nu. De aceea ca se uu se mal facă încurcătură, am plecat şi eh de acasă fără se vă întreb. In momentul când citeşte aceste rln-durl, faptul este sevîrşit în toate formele sale şi orî-ce reîntoarcere e cu neputinţă». A T EDITIUNE Un amic personal al prinţului Al. Cuzane-aspuscâ este absolut inexact că fiul lui Vodă Cuza işî va pune candidatura la colegiul al lil-a de Covurlui, or în orî-ce alt judeţ ar fi. El nu’şi va pune şi nu va lăsa se ’i se pue candidatura nicăerî. * Ziarul Naţiunea de azi aduce grave învinuiţi guvernului pentru proeo-tul comunal ce el întocmeşte şi pe care confraţi noştri nu-1 cunosc de cât dupe câte-va indiscreţiuni. Mai întâiu nu este vorba de numirea primarilor. Primarii, ca şi Î11 trecut, vor fi aleşh Apoi Naţiunea mai zice : Guvernul nu e corect şi dă dovadă că nu-l pasă de opinia publică când umblă pe ascuns cu proectele sale de reforme faţă cu marea majoritate a cetăţenilor şi cu întreaga presă şi caută numai să-şl a-dune aderenţi pe căi piezişe, pentru a se putea presintă Camerilor cu proectele sprijinite pe aprobările unul număr oarecare de oameni. Suntem siguri că Naţiunea va recunoaşte câ greşeşte aducend asemenea învinuiri guvernului, căci nimeni nu umblă pe ascuns cu proectele ce sunt a se întocmi. Guvernul a adresat numai o circulară confidenţială prefecţilor pentru a le cere avisul asupra unor puncte din legea comunală şi din legea pentru organisarea administrativa. Tot odată ministrul de interne a cerut de la prefecţi se facă câte-va cercetări locale şi se adune câte-va date statistice pentru întocmirea legilor mai sus menţionate. Acest lucru erea în drept guvernul se’l facă înainte d’a da la lumină proectele sale. Ba chiar a-ceasta dovedeşte o îngrijire deosebită pentru o bună confecţionare a legilor. Gând însă aceste proecte de legi vor fi sferşite, ele vor fi date publicităţii şi putem asigura pe confraţii noştrii că vor avea timpul foarte suficient d’a discuta aceste legi înainte de alegeri. X Lupta spune că vestea despre împăcarea d-lor Dimitrie şi Ion Brâ-tianu este o veste scornită de conservatori. Dovadă că aceasta este neexact, e chiar informaţia ce am publicat azi, în prima noastră ediţiune,şi în care zicem că ştirea despre împăcarea d-lui Dim. Brătianu cu d. Ion Bră-tianu e absolut neîntemeiată. X Ştirea ziarului L’fndipendance rou-maine cum că se ştie deja cum va fi compusă Curtea care va judeca pe funcţionari’, poliţiei este absolut neexactă. Secţiunea Curţii pentru a judeca pe cine-va trebue mai întâiu se fie constituită, şi pentru a sa constitui trebue se cadă la sorţ1-, şi operaţia tragerei se face la 1 Septembre când se deschid tribunalele. X Aflăm că d. I. Kâdulescu primarul Piteştilor a demisionat. îndată ce s’a aflat această ştire la Piteşti, întregul consiliu comunal de acolo a depeşat d-lui Râdulescu că va demisiona împreună cu d-sa. X In corespondenţa lui El ie d, care va fi pusă în curând în vînzare relevăm următoarea trasă coprinsă în-tr’o scrisoare din Londra, purtând data de 29 Octombre 1859. Eliad rtsumă părerile ziarelor engleze despre unii oameni de la 48 şi reproduce următoarea apreciaţiu-neauneî gazete despre Ion Brătianu: «Venind la Brătienl, şi confundând pe Dem. şi I. aduce aminte câ acest nume nu poate să facă bună impresie împăratului, câcl încă miroase în Paris a cestiunea de la Opera comică.» Intr’o scrisoare către Magheru vorbind de oamenii de la 48 Eliad scrie: Cel-l’alţl ce încheia comitetul nu era de cât doritori a deveni instrumente rusesti ea idolii lor, spre a să afla în treburi, precum sunt tacâmul Odobesculul, şl Iloseli, Brâ-tianu, etc. Vom mai publica mâine alte extracte din aceste preţioase scrisori care port iscălitura lui Eliad. X La I Septembrie va apare în Călăraşi un organ liberal conservator intitulat lalomiţeanul. Urăm isbândâ deplină confratelui nostru. X La Lipia Bojdani un ţeran eertân-du se cu un altu l’a lovit într’un aşa mod în cât a doua zi a şi murit în urma loviturilor ce a primit. X Agio a căzut azi la 2 1/2 0/0. INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI Calea Victoriei, 162 Bucureşti Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că din 9G elevi 8t ati fost promovaţi şi dintre aceştia 16 premiaţi la gimnasiele si lyceele statului unde toţi elevii institu ■ tulul ah urmat regulat cursurile. înscrierile încep la 1-ih August. Director, R. Novlan. No. 840. INSTITITIL DE DUN.MSOARE AL PROFESORILOR ASOCIAŢI Direcţiunea face cunoscut părinţilor că cursurile vor începe la 1 Septembre. înscrierile se fac între 15—30 August în localul Institutului. Se predaO lecţii de clasele primare, externat secundar precum şi cursul complect de liceO. Sper câ onor. părinţi vor avea şi pe viitor caeaşl încredere ce am avut şi până acum. Personalul didactic din acest Institut se compune din profesorii cel mal buni de la şcolile Statului şi sunt următori: D. Nicolae Barbu, prof. la Sf. Sava va preda limba latină. Constantin Demetrescu prof- la Sf. Sava va preda matemaeile curs. sup. Nicolae Cosâcescu, prof. la Sf. Sava va preda ştiinţele, fisico-chimice mod. D. L. Leveque, Şcoala normală şi Asilu, limba franceză. Curs. Super. Dr. Paul Petrini, Universitate, higiena. Găvănescu, Matel-Basarab, filosofia şi limb. română. Curs. Super. Nestorescu, Şcoala .e itralâ, desemn şi caligrafie. G. Teclu, 1. germană şi 1. română. Curs. Infer. I. Glinciu, libma elenă. Uie Georgescu, Sf.-Sava, ştiinţele naturale. Necula Co’.ceag, istoria. Preotul Enescu, Seminarul Nifon,religia. R. Dobrescu, geografia. M. Cohen, Azilu «Elena Doamna». Canto. D-na Bruzzesi, Externat, limba italiană. D. Walch, limba engleză. D-ra Zoe Agapiadi, Şcoala Centrala, piano. D-ra Steriadi, piano. „ Colmann, limba germana, c. infer. D-na Alex. Filionescu, şcoala centrala, filosof, şi pedag. limba franceza. Cursul primar se va face de două din absolventele cele mal bune ale Azilului, iar pentru croitorie, gimnastică şi dans aceasta se va regula la Septembre. Se aduce tot-odală la cunoştinţa părinţilor ca toate elevele care s’ah presentat din acest institut la liceele Statului pentru trecerea examenelor, au fost promovate cu succes. Directric.e, Alexandrina Filionescu profesoare de pedag. şi filosof, la şcoala centrală strada Dionisie ţ6 CASINO AUSTROUNGAR Mâine Sâmbătă 20 August 1888 şeful orchestrei din Praga va da un Mare Concert în grădina Casinulul cu un program noh şi foarte bogat. Preţul intrări 1 leh. începutul precis la 8 ore seara. APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE LA. MAG ASINUL DE COLONIALE N. M&CfiE 3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI Comande se pot efectua In toată ţara-Pentru Farmacişti se face rabat. 804 llill I —1 ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 49. — Bucureşti MORI FABRICILE spirt SI TOT FELUL DE MAŞINI Marc deposit de toate uneltele si accesoriile pentru exploatarea lubricelor PIETRE DE MOARA Curele, Cuciucuri Gaze de niatase, Lumina elecl. (1J9Î PLACHIE DETIR1 bricate de G. Mihailescu, deposith ’ general la Ioan Col-ţescu, Calea Victoriei vis-i-vis de Palat. LA MAGASINUL DE DROGUE, COLONIALE-DELICATESE I0NTETîîD?uTpFirmaei6ERSABBK0VESSA > LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI aQ sosit şi sosesc din 1 ţ Tn 15 zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene si streine Asemenea toată producţiunea Untului pron-spet din Păşcanil proprietatea D-nel Coione-lilaramberg se află de vânzare numai în sus numitul Magasin. 767 HOTEL HUGUES DIN BUCUREŞTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din nou arangiat; a stabilit preţurile Canarilor ast-fel, ca, prin posi-ţiunea, rangul şi promptitudinea sa poate concura cu ori-ce Hotel din Capitala. Camere cu zioa se poate avea de la 3 le! în sus. RESTAURANTUL având cel mal plăcut local de vară, bucătărie română şi franceză. Preţurile foarto reduse, (869) Administratiunea www.dacoromanica.ro IPOGA. — 20 AUGUST CASA DE SCHIMB G13 I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, IVo. 27 Cumpera sivindc efecte, publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 19 August 1888 Cump. Vend. 6 0/0 Renta amortisabila 95 3,4 95 1 4 5 0/0 Renta perpetua 95 95 3 4 6 0/0 Oblig, de Stat 98 99 6 0/0 Oblig de st. drum do fer 7 0/0 Soris. func. rurale 107 1/2 108 1/4 5 0/0 Scris. func. rurale 97 1 4 97 8/4 7 0/0 Scrie. func. urbane 107 107 1/2 6 q/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 100 1/2 101 1/2 93 s/4 93 3 4 82 1 2 83 5 0/o împrumutul comunal 84 1 2 85 Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 235 240 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 45 50 1005 1010 Acţiuni «Dacta-România» 230 240 » Naţionala 230 240 » Constructiuni 80 90 Argint contra aur 2 1,2 2 90 Bilete de banca contra aur 2 ! 2 2 90 Fiorini austriaci 2C6 207 CASE DE flllll/l n din Strada Rosetti No. iB, Sub. Staicu ll/lOlllIiEl din causa de strămutare la tară. Pre- ţul moderat. I1AI P ft i Cin silunte în Streda Frumoasă No. 12 HUI! ti Ijilijll şi 12 bis; având tie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădina spaţioasa cu pom! roditori. Se vinde în total sad în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasa în casele din fundul curţel 776 CASA DOIiRIGEANU torî, asemenea şi un loc cu douS faţade cu o prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unirel 1. 772 mm cu locul lor Str. Biserica Amzet No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8. CASE DE IMIIliUT UN SALON MOBILAT A se adresa la proprietar acolo. l?D CIV 11 1 ^îuatâîn cea mal fru-. JJ/1 LltlI linii OlliAI/1 moaşăposiţie,camere mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a Închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti. VILA NUMITA BEATRICEW^ vară este de închiriat, situată la lilaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43. OTfTT â cu grădină situată la Pilaret, este VILA do închiriat. Pentru conditiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, tn toate zilele între 4 şi 5 ore du pe amiază 783 P A MEDE mobilate şi nemobilate de în-llAiYlEAE chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81. mi TWPUTBTAT Casa din strada Um-LE lllUniniAl brii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porcelan, gaz, apâ, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839) n r INTUIRI NT Case*e situai® in Halea Plevnel, 12, Ut lliLtliniMI compuse din 15 odăi pcnlru stăpâni, patru odăi pentru servitori, grajd, şopron, doue pivnilze, curte, curte pentru paseri sl gradina. [899] MOMI DE ARE\PÂT llli mim MOŞIA STAMSTlBî. situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi’do fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă «le locuiţ, ltan-cârciumâ ne şoseaua Baoâu-Moineştl, lăngâ fabricile ele gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or-ce lămuriri. 776 RU 1UY7AIMJ nouC hectare vie şi obratie si-llft Vrj.ll/inii luate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. DE ARENDAT 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. N. Alexandrescu. ivr inrVIUT de la 23 Aprilie 1880 moşia IICj AIiUMIAI Lalosul şi DobriconI din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi anî. MOŞIA PĂRĂII-ROIA proprietatea d-1 Va- site Mislticu, se vinde de veci cu condiţiunl foarte avantagioase. întinderea 1225 pogoane. Pământ bun, acarele şi gară pe moşie. A se adresa pentru condiţiunl la d-nul avocat din Târgu-Jiulul: Gbeorghe Stoiccscii. (879) CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS JVo. R, tn palatul Principele Dimitrie Ghi/ta Sir. Lipscani, tn facianoei Hadir Bancei Naţionale (Dacia-Hamdnia) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 19 August 1888 Renta amorlisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] „ C. F. K. „ Municipale . , Casei pens. [300 L.) 7 % Scrisuri funciar* rurale 5 % ,, 11 ... 7 % „ ,, urban» 5 % I, 11 n 5 % ,. ,, ,, laşi 3 % Obl. Serbesti cu prim» lm. cu prime Buc. (20 lei] Losuri crucea roşie Italiane ,, Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-Komânia ,, Soc. Naţionala „ Soc. de Conslructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germano Bancnote Irancese ,, italiane „ Ruble hârlie NB. Cursul este socotit In aur Cump. Vinde 96%“ 95 3/4 99 3 % 207 126 100 % 100 250 SORVIZ DE REPAT au wm /pe Mm mciuiKiEum CEL MAI CURAT ALCALIC-ACID Dupe părerea autorităţilor competente apa minerala de «Răpat» in-Irece prin compositiunea ei fericita precum si in urma conţinutului extraordinar de acid-carbonic nu numai toate isvoarele minerale de felul ei din Austro-Ungaria, ci şi multe altele din teri străine, recunoscute în urma e/ectului lor minunat de cura ca cele mal renumite. Apa minerală de «R£pal» .Introdusă numai de vr’o câte-va luni, deja s’a dovedit ca medicament escelcnt în contra conturbarilor de mistuire, în contra starei catarholice ale stomacului si ale organelor respiratoare, în contra starei catarhalo-chronice ale besicei, în contra nefralgielor (mala-dielor rinichilor), în contra afectiunei reumatismale-chronice articulare si musculare, în contra convulsiunilor chronice ale inimei, în contra migrenei (durerea unei părţi a capului), în contra nervositalei aşa numitei slabi-ciunei iritabile la ipocondrie si isterie; este un eficacifi remediu salvator la slăbiciune şi impotenţa intestinelor şi favoriseazâ secreţiunea materiilor maladioase prin iritarea, îndemnarea, animarea organelor celor mal importante de secreţiune în corp. Un efect admirabil exercitează la secreţiunea udatului, pe care o sporeşte, şi are prin urmare valoarea diureticei celei mal minunate. Ga borviz, adică băut cu vin s'a introdus de clasele cele mal distinse, care o beau cu plăcere şi o apreciază fiind un eminent alcalin-acid rece ( *3» 7 .4“ C.) şi în urma gustului său plazut si susţinut piscând pe limba este o minunată băutură răcoritoare. In urma efectului blând ale sărurilor sale se poatebea zilnic fdrâa impune vr’o esenţială schimbare a dietei. Amestecată cu vinuri acrişoare şi cu ceva zahar formează un adevârat vin de şampanie, cu zeamă de smeură sau Iămâiâ şi ceva zahăr dă o limonada prea plăcută şi musoasă. «Borvi/.ul dc Kl-pat» se găseşte în Bucureşti la dd. Gustav Bietz la «Steagul Alb», Strada Garol No. 60 precum şi la magazinurile cu ape minerale. Pentru respândirea acestei minunate ape s’a luat măsuri d’a fi pusă în vânzare tot-d’a-una proaspătă şi cu preţurile cele mat scăzute. (889) Depositul general de export G. Giesel Braşov (Transilvania) 300,000 FRANCI Sunt de câştigat lntr’o zi, cumpărând bilete d’ale AUREI LOTERII TURCEŞTI A 112 OARA VA AVEA LOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SEPTEMBRE 1888 Plata câştigurilor este garantată de GUVERIYUL IMPEItAIL OTOMAN TABLOUL CÂŞTIGURILOR: I câştig principal de j00,000 ir. 300,000 ir. 1 câştig de ... . 25,000 fr. 25,000 fr. 2 câştiguri de . . . 10,000 fr. 20,000 fr. 6 câştiguri de . . . 2,000 fr. 12,000 fr. 12 câştiguri de . . , 1,250 fr. 15,000 fr. 28 câştiguri de . . . 1,000 fr. 28,000 fr. 500 câştiguri de . . . 400 fr. 200,000 fr. 550 câştiguri Total 600,000 fr. PREŢUL BILETELOR: BĂILE STRUNGA LANGA TERGUL FRUMOS 803 APE MINERALE SULFUROASE Sl H YDROTHER APIE 1 bilet 5 bilete 25 bilete ÎOO bilete 5 fr. 24 fr. 118 fe. 405 fr. Listele oficiale vor fi trimise franco îndreptate dupe tragere, fie-cărui cumpărător. B. Or-ce câştigător va fi avisat prin depeşe chiar în ziua tragerel. C. Tragerea va avea Ioc la Constanlinopol, la Palatul imperial de Monnaies. D. Pentru primirea biletelor, trebue să se adreseze banii prin mandat postai (che-que) la Directorul comptunruliii comercial 557 grandes rue de Teke 557 (867) Consîantinopole (Turque) Sală specială pentru pachete şi căzi, prevăzută cu un imens basin cu epă temperată. Sală dc fricţiuni cu basin de apă rece 8 c. Sala de duşur:, Bae de vapori. Masagin, Gimnastica Suedeză, Electrotherapie. Cură de zer şi de lapte do capră, pentru persoanele atinse de boale ale aparatului respirător. Serviciul medical este încredinţat d-luî Dr. E.Rizu, Profesor de Theraphio la facultatea de medecinâ d n Iaşi, Medic primar al spitalului Sf. Treime care va sta In permanenţă în stabiliment şi va fi asistai de d. Dr. A. Zusman, Elev al Profesorului de Hydrotherapie VV. Winternitz, în al cărui stabiliment de la Kaltenleutgeben a lucrat ca medic practic asistăndol. Farmacie prevăzută cu toate apele mirerale streine. Oteluri de prima ordiue în mijlocul unul splendid parc. Camere cu serviciul lor de la t—5 franci pe zi. Vile. Două Restaurante cu bucătărie franceză şi română, Table d'Hote, Dejun şi prânz a prix fixe, a la carte. Preţuri moderate, C'Sin elegant, jurnal, biliard, popiei, etc etc. Musica Militară a Reg. 13 DorobaţI care va cânta regulat de 3 ori pe zi. Sala de teatru şi de dans. Bal în fie care Duminecă şi Joia. Un omnibus şi mal multe trăsuri ale stabilimentului se sflă Ia gara Târgul-Fru-mos la sosirea fie-cărui tren, şi fac percursul la Strunga pentru un franc de persoană. MARE DEPOSIT DE ILEMNÂRIEPENTHU CONSTRUCŢIEI SI GRINZI DE FER = LEMNE PENTRU FOC = M. L. MANOACH No. 153 — Calea Grivitei — No. 153 Staţiunea Tramvaiului 79C BIBLIOGRAFIE DOCTORUL SCUTER MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea