ANUL m No. 820. A DOUA EDITIUNE VJNERl,;i9 (31) AUGUST 1888 NUMERUL |5 BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Bacnrexcl: La oasa Administraţiunei. Iu Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In strelnetatc: La toate ol'llciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL U) RĂNI NUMERUL ANIJXCIUHILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI l.aPnriw: Agrnrc Havas, Vlacede la Boursc, S Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PABIS : segâseste jurnalul cu Itî cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, î\o. SI. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A Mo. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINIST RAŢIUNE A No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 BESPBMS CmOOBIC FANTESII COLECTIVISTE INC’O GOGORIŢA AFACERILE BULGARE MANEVRELE FLOTEI GERMANE DRAMELE PADUREI Ziarul AdevSrul vrea se se joace cu cuvintele. Noi n’am fost nicî odată pentru articolele nebuloase în politică şi am spus tot d’a-una verde ceea ce am gândit. Nu vom fi nicî astă-zi, când vorbim cu AdevSrul, partizanii acestui gen de literatură. Confraţii spun că represintă un mare principiu : neatârnarea nea-mulul românesc de jugul strein sub ori ce formă el s’ar înfăţişa, şi în puterea acestui principiu, nevinovat când îl spui aşa independent de orice legătură, foarte vinovat când îl pul în legătură cu tot ce scrie Ade-vSrid, confraţii caută identitate de sentimente Intre ei şi alte organe de publicitate. Această comunitate de simţiri nu ecsistă Inse nicâerî, la noi mai puţin ca ori unde. O monarhie ereditară, dar constituţională şi liberală, care are o o-riginâ comună cu constituţiunea ţerel, liber votată şi în care constituţie sa Întrupat toate aspiraţiile României moderne şi regenerate, nu este o formă oare care a jugului strein, ci punctul de plecare serios, fecund şi legitim al unei lungi des-voltări ulterioare. Mai departe confraţii spun că oare când am fost şi noi de părerea lor. Aici confraţii noştrii se înşeală cumplit. Nici odată n’am fost contra dinastiei,nici pentru domn român,nici pentru nenorocita manie care se chiamâ farsa plebiscitară. Am criticat purtarea Regelui Garoi, în termeni violenţi poate, şi tocmai fiindcă nise părea că primejduia ideea monarhică, dar atîta tot. Vezut’a AdevSrul că noi ne scandalizăm cînd cine-va critică pe rege ? De loc. Critice ori cine cit o pofti pe regele Ca-rol, şi fie sigur că noi nu’i vom zice nimic. —Se nu ni se vorbească inse de schimbarea dinastiei şi de plebiscit, căci schimbarea Domnilor e bucuria nebunilor, zice un proverb; şi dupe ce cu mare osteneală am dat un început şi o bază de dezvoltare legală dreptului nostru public, am fi copii dacă am sacrifica aceste lucruri in folosul unor aventuri şi u-nor idei condamnate şi archi-con-damnate. Monarhie electiva, plebiscit, domn pământean sunt lucruri pe care le condamnă isto- ria, judecata, ecsemplele ce le a-vem; şi cât pentru domnul pământean, această mare idee naţională a fost gonită de toată mişcarea naţională contimporană, ca ideea cea mai antinaţională. Ideilor acestora de monarchie electivă, pământeană, plebiscitară, le răspund triste ecouri din toate colţurile istorii: «Polonia, resboi civil,slăbiciune inâun-tru, despotism» eacă care sunt roadele acestor mari aspiraţii ! AdevSrul mai protestă contra calificativului de cesarianl. Asta este curat o glumă şi de aceea nici nu ne mai oprim asupra protestărilor confraţilor, care când protestă ne fac efectul omului care ar tăgădui lumina zilei. Scurt, ori câtă dorinţă am avea de a trăi în bun prieteşug cu toţi confraţii noştrii, nu putem se nu spunem AdevSrulul: că nici în trecut, nici in present, nici în viitor, n’a fost, nu este, şi nu va fi nimic comun între no:. Lupta în contra principiilor re-presentate de AdevSrul este o tradiţie la partidul conservator. Aducă-şi confraţii aminte de scrisoarea către Vodă Cuza a neuitatului Barbu Ca-targiu prin care denrsiona motivat din locul de prim ministru, şi de răsturnarea de la 1866................. Credem că ne am înţeles. TEIE GR AM E AGENŢIA HAVAS Paris, 29 August. Dupe o depeşe ce o primeşte «Gaulois» din Berlin, s’a descoperit un noii complot în contra Ţarului. Un-spre-zece indivizi aii fost arestaţi. El aveaţi bombe încărcate cu dinamită. Petersburg, 29 August. Opiniunea generală în Petersburg e că întrevederea de la Priedrichsruhe va îmbunătăţi situaţiunea generală. Itcrliu, 29 August. «Monitorul Imperial» publică numirea d-lul Bennigsen, ca preşedinte superior al provinciei Hanovra. Paris, 29 August. D. Floquet, a plecat la Talon ca să a-siste la manevre. Viena, 29 August. împăratul Austriei va părăsi mâine sără Iegensse pentru a merge Ja Gmunden ca să salute pe împărăteasa Rusiei. împărăteasa Elisabela ’1 va urma Vineri dimineaţa. lUuuicli, 29 August. Regina Isabela a sosit la Munich ca să vază pe fiica sa, infanta Marie-della Paz. Constantinopol, 29 August. Via Varna.—Respunzând circulâril relativa la Masuah, corniţele Kalnoky zice că ne-avănd nici un interes la Masuah, şi In vederea bunelor raporturi austro-italiane Austria nu obiectează nimic In contra punerel supuşilor austriacl sub juridic-ţiunea italiană. Din partea sa, d. de Bismarck a repetat că fără a examina cestiunea de drept. Germania nu va împiedeca acţiunea italiană. Dd-nil de Kalnoky şi de Bismarck, au arătat Înţelegerea celor trei puteri medi-terane şi frământările interioare ale Fran-ciel, pentru a sfătui pe Poarta se nu mal stăruiască, or care ar fi drepturile sale. In sfârşit d. Goblet a zis că Francia a-derează pe deplin la circulara Porţii. Respunsurile Englilerel, Rusiei şi Italiei n’ad sosit încă. Constuntinopol, 29 August. Via Varna.—Palatul face mari pregătiri pentru a primi pe Ducele de Edimburg. Pare că Sultanul voeşte se şteargă răceala primei recepţiunl. Ducele de Edimburg va pleca Sâmbătă. Constantinopol, 29 August. Via Varna.—Ofiţerii germani aii retras demisia lor, în urma retnoiril contractelor lor cu sporire. lAiNTESII COLECTIVISTE După spusele colectiviştilor am fi avut de când a venit guvernul junimist la putere vre-o trei conspiraţiunl, mal multe revolu-ţiunl, o invasiune streina, un răsboiO civil şi nenumărate lovituri de stat. Să trecem în revista câte va din episo-dele acestei periode turburate, care a succedat epocii de calm şi de desvoltare liniş-tita, pe care o dedesera ţării colectiviştii. Am avut conspiraţia cuzistă, urzita de prinţul Al. Cuza în înţelegere cu unchiul său d. Th. Rosetti. Am avut atentatele în contra proprietăţii, organizate de socialişti în unire cu conservatorii şi toţi marii proprietari din ţară. Uciderea lui Epurescu la Giurgiu. Complotul junimiştilor pentru răsturnarea Regelui, în înţelegere cu Rusia. Legenda polilor ruseşti care atl inundat ţara şi prin care să explica scăderea agiuluî. Uneltirile lui Leonti Constantinescu. Invasiunea ţării de către JuganarI şi Iconari,etc, etc... etc. Ce păcat că autorii acestor minunate şi foarte adevărate legende nu-şl iscălesc ope-rile lor pentru ca posteritatea să le poată da cuvenitul tribut de admiraţie.... Lumea curioasă—şi cum n ar fi curioasă, dragă doamne—caută pe maeştrii autori al acestor capo dopere şi prepusurile cad, când pe d. Ion Brătianu, marele anecdotar al partidului, când pe d. Barbu Stefânescu trubadurul colectivităţeT. Controversa e foarte vie şi părerile sunt împărţite. Brătienişti! afirmă că numai d. Ion Bră-tianu a putut scrie aceste minuni, de oare-ce acest mare om de imaginaţie ne mal putân-du’şl strecura anecdotele de la tribună, silit este să le pue în circulaţie, anonime şi prin canalurile de scurgere ale partidului, prin Voinţa ori prin Democraţia. Copii sermani pe care copilul bătrân nu vrea să i recunoască 1 Alţii susţin pe capete că d. Barbu Şte-fSnescu trebue numai decât să fie autorul a-cestor minunaţii, el a cărui vocaţiune e cunoscuta, eldupăacărulcolaboraţie suspină directorul « Universului» d. Ca\\avilan, pentru rubrica «minunilor» din acel ziar, «a copiilor cu şeapte capete, «a boilor cu capete de om şi picere de cal» etc, etc.» Oricum, asupra autorului marilor legende colectiviste, va fi o controversă mal straşnică de cât aceea asupra existenţei lui Omer. Fericită colectivitate l COllBINATira MACHIAVELICE Colectiviştii dîndu-şi seamă că pre-sintându-se la alegeri cu bagajiul lor de turpitudini grămădite timp de 12 ani, şi cu făgădueli în care nimeni nu va crede, ei nu au nici un sorţ de isbândă, au întocmit un plan de luptă ceva mai complicat şi mai savant. Ei vor pe de o parte se dea o luptă crâncenă şi violentă până la scandal în câte-va centruri puţin numeroase, unde cred că vor putea sau să isbuteascâ sau se provoace de-sordine. Pe de altă parte inse, ei nu părăsesc judeţele în care ştiu foarte bine că luptând pe faţă vor cădea în mod ruşinos. Aci ei se prefac că nu mai sunt colectivişti, că s’au despărţit de d. Ion Brătianu şi fac fel de fel J de declaraţiuni de devotament grupurilor politice care par a avea mai mulţi sorţi de isbândă. Mai ales pe lângă guvern ei caută se facă acest joc. In schimbul fâgâ-duelii ce fac că vor susţine guvernul până în pânzele albe, ei cer ca guvernul să facă ingerinţe in folosul lor, ca se le pue la dispoziţie tot a-paratul administrativ, ca se’i scoaţă din urne. Ast-fel li vedem întrecându-se unii pe alţii în slugărnicie, făcând declaraţiuni de un dinasticism înflăcărat, ca de pildă d. Mihăilescu de la Galaţi, care tratează prin gazeta sa pe toţi adversarii săi de antidi-nastici, lăsând se se înţeleagă câ numai la taraba sa se debitează di-nasticismul curat şi garantat în contra falşificaţiuniî. Dir exemplul cel mai nostim în felul acesta, ed. C. Disescu careşl-a petrecut vara pe drumuri de la Rîm-nicu-Vâlcea la Sinaia şi de la Sinaia la Vâlcea. La Sinaia se duce se ceara se fie susţinut de guvern în alegeri, şi n» putând obţine ce doreşte aleargă la Rîmnic, spre a spune alegătorilor că e) este adevăratul candidat agreat de guvern. Când se dă şiretlicul pe faţă, el aleargă iar la Sinaia ca se mai facă o încercare, care rămânând tot atât de infructuoasă aleargă iar la Vâlcea, şi apoi din nou la Sinaia, unde s’a pus a-cum capăt ilusiunelor sale. Pe aceste două elemente: colectiviştii ruşinoşi şi colectiviştii neruşinaţi, pe oposanţii adevăraţi şi pe falşii guvernamentali, contează d. Ion Brătianu casă ’şi constitue un grup parlamentar în cameră, a doua zi după validarea titlurilor nouilor deputaţi; INC’O GOGORIŢA 9 Loviţi din toate părţile, conscienţl de neputinţa şi neînsemnătatea lor pe zi pe zi ce merge, e natural ca colectiviştii să turbeze. In svîrcolirile lor disperate d’a galvaniza putregaiul colectivist, toate armele le sunt bune. Aflrmaţiu-nilor celor mal Indrăsneţe şi mal mincinoase, succed calomniile cele mal joase, insultele cele mal murdare. Colectivistul falşifică pentru trebuinţa cauzei cu aceiaşi uşurinţă şi seninătate de suflet istoria şi realitatea, cu care recidivistul Inbătrânit în fapte rele comite o infracţiune. Zilnic nu găseşti în coloanele foilor lor de cât grosolane inepţii, sau calomnioase insulte. Intre fenomenalele prostii ce aceşti foliculari de ocasiune servă rarilor clienţi ce le a mal rămas, relevăm as-tă-zl prostia ce comit numindu-ne pe noi ciocoi. De şi importanţa acestor scribi improvizaţi e mai mult de cât problematică, şi ne ar dispensa d’a răspunde, noi totuşîrelevăm această inepţie pentru a arăta încă o dată la ce expediente păcătoase sunt reduse foile colectiviste. Redactorii acestor foi probează că trăesc Intr’o atmosferă străină forma-ţiunei partidelor noastre politice, şi că nu cunosc de loc nicî măcar istoria politică contimporană. Reiese lămurit că aceşti fanfaroni ai condeiului, nu ştiu sau se prefac a nu şti, din ce elemente se compune partidul liberal-conservator. A ne numi ciocoi pentru că în partidul nostru conservator avem o mulţime de elemente din popor, elemente ce da-toresc poziţiunea lor sociala, influenţa şi importanţa de care se bucură în cercul lor, numai propriei lor munci şi valori,ni se pare şi îndrăsneţ şi nepolitic. Zicem nepolitic, căci ni se pare o insultă adusă întregei ţări, a numi ciocoi şi parveniţi oamenii eşiţl din păturile celei mai autentice democraţii,unul din elementele cele mai viguroase ale a-cesteî ţări. Zicem tndrăsneţi, căci îndrăsnealâ este dacă nu mai mult, a numi ei pe alţii ciocoi, ei care fără ştiinţa, fără muncă şi trecut, au putut ajunge ceva numai prin târîtură, servilism şi nemernicie. Adevăratul tip al ciocoiului, specimenul cel mal reuş't al parvenitului, al părăsitului netrebnic şi nedemn, îl găsim cu abundenţă In şirurile colectiviste. Căci nicăerl de căt aci oameni cu 4 clase primare nu s’aii in-provizat In specialităţi universale, în genii indiscutabile, şi numai aci, am putut vedea nişte oameni mai mult de cât mediocri, reduşi fatalmente prin nulitatea lor la un rol infim şi obscur, sa» ridicându-se prin linguşiri şi slu gărni-cie unde nici c’aii visat. Asemenea manifestaţiuni de injo-sire, de mizerie morală a umanităţi, nu ne oferă de cât colectivitatea. Şi se înşeală foile colectiviste când cred, că asemenea gogoriţe mai pot a-vea vr’un efect în ţara, vre-un credit în opiniune. Partid larg şi insuflat de idei generoase, partidul conservator crede şi caută forţa sa în elementele de muncă şi cinste ale acestei ţări, şi ciocoi, nu în rândurile noastre se pot găsi, căci de drept şi de fapt ei formează însăşi colectivitatea. Încercarea gazetelor lor dar d a ne face să trecem drept ciocoi şi printr’o interpretaţie subtilă, printr’o deduc-ţiune piezişe a acestui cuvlnt, drept reacţionari, nu va putea trece. Căci cum am afirmat’oîn diferite rln-duri, liberali suntem, dar pe lângă liberali, mai suntem şi alt-ceva. In nici un caz Insa nu suntem liberali în sensul liberalismului Iul Ion Brătianu, căci acesta şi prin origină şi prin doctrină e incompatibil cu ordinea sociala, cu moralitatea şi stabilitatea, şi mal mult încă cu libertăţile publice. G. A. F. AFACERILE BULGARE (Corespondenta din Constantinopol) O persoană care a ocupat o situaţiune importantă în Bulgaria şi care se atlâ acum la Constantinopol, se trimete de a-colo, următoarea corespondenţă. Trebue notat numai câ informaţiunile corespondentului nostru ne resimt de po-siţ,iunea lui ca membru In partidul ostil Prinţului Ferdinand : Noutatea dată de ziarele engleze că ambasadorul Rusiei din Constantinopol d. de Nelidofl a propus Turciei d’a trimete trupe tn Rumelia Orientală, este cu totul falşă. Ţiu dintr’o sorginte foarte positivă, că dupe luarea In posesiune a drumului de fler Belova-Vacarel de către jandarmeria bulgară, marele Vizir Kia-mil-Paşa a cerut avisul d-lul de Nelidofl' asupra unei ocupaţiuni aRumeliel, dar că ambasadorul rus ar fi răspuns ca de oare-ce guvernul său a suspendat or-ce relaţiunl cu Bulgaria, el nu poate da nici un sfat Sublimei Porţi, şi ca dacă Sublima Poartă va face ceva pentru salvgardarea drepturilor sale, ea trebue s’o facă sub propria-1 responsabilitate. * Mai zilele trecute* doctorul Vulco-vici, agentul diplomatic bulgar din Constantinopol, a încercat prin ambasada rusească de aci, o reconciliare cu Rusia. Răspunsul ce i s’a dat a fost că programul rus publicat încă de acum 5 luni In ziarul oficial al diplomaţiei ruse, rămâne acelaşi; că deci, toate partidele din Bulgaria pot spera aceiaşi bună-voinţă din partea Rusiei, care nu se gândeşte de loc d’a lua Bulgariei drepturile politice. * Turcia se găseşte’ înlr’o situaţiune financiară foarte neplăcută. De 4 luni nici chiar Nemţii ce se găsesc în serviciul turc n’au fost plătiţi. împrumutul de 1,500,000 lire turceşti, ce se va face la Banca Otomană, este destinat pentru cumpărarea de puşti şi tunuri. * 9 * Dupe nişte scrisori din Bulgaria, mulţi militari care aii rămas neutri în luptele politice, aii trecut în partea oposiţiuni. Ziarul «Tirnovska Constitutsia» a dobândit o mare influenţă în şirurile gar-nisoanelor. Lumea râde de Prinţul Ferdinand, care Încearcă a câştiga partizani cu daruri. * Guvernul bulgar are intenţiunea d’a lua In posesiune drumurile de fler până la frontiera turcă. Partizani lui Stambulofl susţin că şeful lor nu va da nici odată exploatarea acestei linii unei societăţi austriace. www.dacoromanica.ro 2 EPQJQA - 19 AUGUST m mmm flotei gemu Se scrie din Berlin ziarului L’Indtpen-dance Belge : Escadra cuirasată, escadra şcoaleî şi flotila torpilorilor din Baltica, sunt a-cum toate întrunite, In golful din Dan-tzig, pentru a executa mari exerciţiurl sub comanda amiralului Knorr. Prinţul Henric de Prusia şi amiralul Monts, însărcinat provisoriu cu direcţiunea a-miralitătel asistau şi dănşi întovărăşit! de către un adjutant delegat din partea împăratului şi dc mulţi alţi oflcerl a-parţinând Statului major. Forţele navale grupate In Baltica şi In marea de Nord, se compun de bastimente de răsboid de primul ordin. Cele mal importante sunt cuirasatele Regele Wilhelm, Baden- Bavaria, Frederic cel Mare, Frederic Carol şi Oldenburg, fregatele Moltke, Stein, Prinţul Adal-bert şi Gheisan, vasele blindate, Macke Vipera, Salamandra şi Cameleon precum şi aviso Pfeil. Regele Wilhelm figurează In primul rang. E un vechii! cuirasat, dar primăvara trecuta i s’au făcut atâtea traus-formatiunl, In cât asta-zl sar putea considera ca nou. Nemţi spun cu mândrie, că acest vas e cel mal frumos din toată lumea. Lucrul acesta nu e exact. Acea ce e incontestabil e că Regele Wilhelm poate fi clasat acum Intre cele mal tari bastimente din flota germană. Ingineri marinei spun că iuţeala a-cestuia e de 14—19 mile maritime. Regele Wilhelm dispune de 29 tunuri dintre care 18, tunuri de baterie. Din cauza că acest bastiment e destinat de a lansa mal mult torpile, rolul său are o mare importanţă In manevrele care s’au făcut In golful din Dantzig. Primele două zile aii fost consacrate exclusiv la exerciţiurile torpilorilor. Joi amiralul Monts a precedat la o inspecţie amănunţită. D-sa a verificat precisiunea tirului de artilerie şi mişcărilor torpilorilor, forţa de resistenţă a cupolelor cuirasate, etc. Inspectiunea generală s’a făcut apoi Joi înaintea oraşului Zopfot. In urma acestei inspecţiunl amiralul Monts va adresa un raport amănunţit Împăratului. In ziua de 27 trupele se vor repausa şi a doua zi escadra va veni la Kiel. La 29 şi la 30 se vor face înaintea a-cestul port exerciţiurl de fortereţă foarte importante. Escadra de cuirasate va simula un atac, iar escadra de scoală apărarea. In ziua de trei Septembre aceste două fracţiuni de flotă se vor întruni sub comanda contra-amiralulul Knorr şi vor merge la apele din Nord unde escadrele Întrunite vor face mari exirci-ţiurl de fortereţă. Exerciţiurile aceste se vor efectua înaintea oraşului Wil-helmsbaden. Se zice că împăratul va veni aci. Manevrele odată terminate — se spune — suveranul va ocoli cu flota coastele Danemarcei şi va veni la forturile din Baltica. Aceasta ştire nu pare a fi fundată. In or ce caz Insă, Wilhelm II va vizita Brema, Stetinul şi Dantzig. Apoi FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (62) ALEXIS BOUVIER DRAMELE PĂDURI PARTEA II O FEMEIE DE TREABA IV. UNDE JEAN-BAPTIST AUMOY ISI RES-CUMPERA ORESALELE Cadet dusese pe Jean-Baptist Aumoy 1 In salon când iată şi contesa Intră. Să 1 pricepe ce nelndemănat era ţeranu Ina- ! intea mătuşei sale. Am mal spus’o, Or- 1 fiza era încă prea frumoasă femeie, I era plina de măreţie In lunga el rochie. — Domnul meu, zise ea, mi s’a spus că o rudă dorea să mă vada ? — Da, doamnă, ed vă sunt... nepot. — Nepot? — Sunt Jean-Baptist Aumoy. de la I Autry. Orfiza se uită de îndată la ţeran ; nu j Se Inşala ea: tot pentru aceaşl treabă , mai vinea şi acesta. Ochirea cu care învălui pe Jean Baptist era aşa de plină de dispreţ, cfi el să Înroşi pănă la yrechl.., va merge la Kiel unde va fl oaspele fratelui său, şi după ce va lua avisul amiralilor, va decide, zice-se, daca e bine ca comisiuneade apărare a ţări să se întrunească pentru a hotărî fortificarea coastelor maritime. In ziua de 10 Septembre flota se va reîntoarce In Baltica. Atunci, toate tor-pilorile alipindu se la dânsa se vor executa mari manevre. La 25 flota se va disloca. X. Cil ARE IIIEHIIIIE AIUA11ZA Citim în Posta din Galaţi: In apelul făcut de ziarul Galaţi din 6 August, scris In vidarea alegerilor comunale, citim următoarele : «Astâ-zi voi, Galâţenilor, voi proprietari de case, industriaşi, comercianţi, profesori, advocaţi etc. nu mal sunteţi batjocura câtor-va familii bo-ereştl, In mare parte de origina fana-riotică ; astăzi femeele, fetele şi surorile voastre nu măi sunt profanate de atmosfera infectată a sincerilor conrupţî numiţi fii de boeri....» De sigur că scriitorul acestor linii trebue se fie descendent al vr’unul «nemeş unguresc cu diplomă» căci ceea ce spune despre boeri şi fll lor se petrece mal mult pe la boeril din ţara Ungurească. Dar, ceea ce ’l mal frumos, uită «Galaţii» că In fruntea listei de candidaţi ce publică, figura un boer şi fiii de boer; şi, dacă n’avea ruşine, cel puţin se fi avut atâta tact, ca se nu insulte pe acel bărbat sub aripele căruia se adăpostiseră colectiviştii. Ce-va mal mult. In ziua de 7 August, la alegerea colegiului I, toată lumea a observat prin curtea primăriei o biata femee cu un copil lângă ea, plângând şi văetându se că ’x nenorocită. Ce era?! Aceea femee se tân-guia că un domn, caie era tocmai candidat pe lista colectivistă publicată de «Galaţii» ’i a necinstit\fata, făcând copilul ce o inso (ia, fără se ’i fi dat nici un ajutor macar pentru creşterea copilului. Şi femeea nu părăsi curtea primăriei, de cât după ce ’I s’a făcut o colectă de câtre cetăţenii presenţl; iar candidatul colectivist cu pricina se făcu nevăzut şi ’I peri gustul d’a mal cerşi voturi pentru mandatul de consilier!... D’alt fel afacerea acesta e pendinte la tribunale şi a dat naştere la diferite incidente scandaloase. După aceea ilustrare plastică a aflr-msţiunilor sale, credem că scri'torul Galaţilor Îşi va fi pus căluşul In gură şi va fi fost mulţumit cel puţin că noi n’am zis nimica despre gugumă-niile sale. Vedem Insă că In numărul de la 14 curent revine iarăşi asupra temei sale favorite şi Intre altele, se exprimă ast fel: «Ei (adică partidul liberal-conser-vator) n’au la activul lor nimic, absolut nimic; iar la pasivul lor au numai biciul, cu care băteaîi la scări pe bietul muncitor român, pe tată, pe când fiul demoralisat al boerului atenta la onoarea fiicei lui». Şi toate acestea cui le spune Ga- laţii? Nouă, liberalilor-conservatori, pe lista cărora la comuna nu era nici un boer saii fiii de boer; şi chiar de ar fi fost, zisele organului colectivist n’aveau nici o valoare; căci oamenii buni şi răi ah fost şi sunt In toate clasele societăţel. Dacă Insă Galaţii va continue a merge pe penta pe care a apucat, vom fi siliţi, fără voe, d’a discuta şi chestiile acestea. Fie siguri Insă domnii de la acest ziar ca nu noi, ci tot el se vor căi In cele din urmă. Cine are urechi de auzii se auză I.... INFORMATIDNI D. Simeon Mihălescu,spune «Res-boiul», într’o convorbire ce a avut cu un confident al seu s’a exprimat ast-fel: «Poate că tribunalul se me condamne, la curte Inse vo] îngriji ca se fiu achitat chiar dacă aş fi nevoit a mai cheltui încă una sută mii lei în aur, mai cu seamă că acum a scăzut agiul cu totul». Se ştie că s’a invalidat de către ministerul de interne alegerea acelora din consilieri care eşiseră la ba-lotagiul colegiului Intîi comunal din Ploeştr Acum aflăm că alegerea pentru complectarea consiliului comunal din Ploeşti, s’a fixat pentru ziua de 3 Octombre. La Buzău colectiviştii se agită şi lucrează pe capete în vederea alege-gerilor viitoare. Ast fel ni se spune că fostul primar al Buzeului d. Constantinescu care nu ştim cum a scăpat pene a-cum de urmărirea parchetului pentru abuzurile ce a comis, cutreeră tot judeţul şi oraşul Buzău întovărăşit dedd. Sărăţeanu vestitu şi Dă-nescu, pentru a face propagandă colectivistă. şi a arăta alegătorilor că denşii vor fi candidaţi la viitoarele alegeri. E inutil de a adăoga că în multe părţi aceşti colectivişti au fost luaţi la goană de către cetăţeni sătui de jugul colectivist dedoi-spre-zece ani. Cetim In Monitorul oficial de la 17 August: Sănătatea M. S. Regelui este satisfăcătoare. Cura terminându-se, Ma-jestateaSava părăsi Graefenberg, Mercurea viitoare, spre a Se întoarce în ţeară. Mercuri, 10 curent, Majestatea Sa a bine voit a visita fabrica de pân-zărie şi bredârie a d-lor Riedel şi Schelser din Freivaldau, şi a exprimat înalta Sa satisfacţiune acestor domni pentru productele stabilimentului lori Jo% 11 curent, Augustul nostru Suveran a asistat la tragerea la ţintă organisită de câtre societatea de trăgători din Freivaldau cu ocasiunea serbărei zilei aniversarea Majestăţei Sale 1 şi R. împăratul Francis î losef. La intrare, Majestatea Sa a fost în-timpinat de d. Fietz, preşedintele societăţel, încongiurat de toţi trăgătorii şi de d. prefect Kerch. Majestatea Sa a bire-voit a trage însuşi la ţintă, provocând sufragiele întregei asistenţe prin precisiunea tirului. — A I d-ta domnule, d ta eşti acela care al dat unul al treilea un testament pretins olograf a d-luî conte d'Aumoy?.. — Cum, doamnă, ştii ?... — Care’ţl sunt propunerele, d-le ?... Spune iute ; mai bine ’ml place sâ mâ lovoesc cu d-ta... voiai să vinzi acel testament... sau— simţire care’şl face mare cinste— să perzt prin acel scandal pe acel a căror nume porţi... spuneţi preţu, d-le. Nimic nu poate da seamă de graiu contesei; buimac, neştiind cum să şada înaintea ei, necutezând s6 ridice ochii, Jean-Baptist era strivit de acel dispreţ plin de linişte. — Te ascult, domnule nepotul meii, zise Orfiza. —Inse, doamnă, te amăgeşti cu desăvârşire asupra scopurilor mele ; viu cu căinţă adică să’ţl spun : Am fost îndestul de ticălos ca sâ dau asemine taină pe mânele unul Claude Marţial, şi vin acum să caut, Împreună cud ta, mijlocu sâ’l lmpedec de a se sluji de de d'nsa. — Ce’mi spui ? zise contesa cu mirare... — Adevâru, doamnă... câcî sunt prea nenorocit de cele ce s’au întâmplat... Contesa neaşteptându-se la cele ce auzia era In mare Ingăimara ; nu ştia dacă trebuea sâ se Încreadă In părerele de râd a ciudatei sale rude ; de altă parte nu’i era îndemână sâ ştie amestecat In taina sa pe un om tînăr. Avea nevoesâ se gândească puţin la urmarea ce trebuea să păzească ; mal voea îacă să se încredinţeze de preţu ce puteai! să aibă arătările lui Jean-Baptist. Să hotărî la cea ce putea fi mal cuminte, de a asculta, a lua seama, făcând pe tînăr să vorbească. Era uşor. Jean-Baptist Aumoy nu venea cu scopuri diplomatice. El venea, coprins de remuşcâri şi de păreri de rău, judecând mai sănătos cu sfaturile Frab hotel, cea căită, din ziua când văzuse moartea aşa de aproape; venea, zicem, sâ spună pe faţa mătuşei sale că primeşte moştenirea unchiului seu cum să află ; adecă nimic pentru el ; şi mal venea să se pună la poruncele contesei spre a nu lăsa lui Marţial putinţa de a face răii. Orfiza Ii zise: — Spre a crede In sfinţenia celor spuse de d ta, stai! gata să te ascult. — Despre ce doamnă? — Despre cele ce al făcut cu acel... ticălos. Vorbeşte. Îmi sunt ştiute, şi voi putea judeca ast-fel dacă am In d-ta un prieten saii un duşman. Zicând aceste, Orfiza II arătă un scaun şi lua ea unu. Dupe ce să puse să şadă, Jean-Baptist urmă : — Doamnă... mătuşa mea... iată treaba... unchiul meu d’Aumoy făcuse Inlr’o zi un testament prin care hotâ-ria că ştiind bine că nu va avea moştenitori, vroea ca averea’i să se întoarcă la adevărata lui familie... vreau să zic prin asta pe acel cari poartă numele Iul... De pe testameutul acela tatu med avea o copie, şi ştiea unde să află. Apoi Majestatea Sa a visitatcu de-amenuntul localul societăţel exprimând înalta Sa mulţumire pentru ordinea şi instalaţiunea practică ce a constatat, bine-voind a adSoga numărul premielor prin un frumos ceasornic oferit societâţei ca premiu din partea Majesitâţei Sale. Am spus eri că greva căruţaşilor din Brăila s’a sfârşit în favoarea lor. Acest risultat a fost obţinut mai mult graţie intervenţiunei d-lui prefect Suditu care a făcut ca comercianţii se poată primi propunerile căruţaşilor, fără însă ca dânşii se pearzâ din această transacţie. M M. L L. Regele şi Regina întor-cându se din streinătate vor sosi în Sinaia cu un tren special, azi 18 August la orele 3 şi 40 minute dupe amiază. Toţi miniştrii se află acum la Sinaia unde au mers pentru a întâmpina pe Suverani la sosirea lor. Una din dificultăţile la care se gândeşte guvernul pentru convocarea colegiilor electorale pentru Cameră şi Senat, este aceea că în prima jumătate a lunei Octombrie în multe judeţe sesiunile curţilor cu juraţi nu sunt sfârşite. Cu toate astea alegerile se vor face negreşit între zece şi cinci-spre-zece Octombrie. Camerilevor fi convocate înainte de 15 Noembre. D. George I. Mugur profesor de musică, a început publicaţiunea unei cărţi didactice de utilitate incontestabilă: Muzica copiilor menită a înlesni pentru copil studiul acestei arte. Aflăm cu o mare părere de reu moartea d-lui Bordeanu, fost secretar general al ministerului de externe, şi director politic al ziarului Naţiunea. Trimitem condoleanţele noastre întristatei familii. CUTIA CU SCRISORI Domnule Redactor In Voinţa Naţională de la 13 August 1888, subtitlu de: «Propaganda Guzistă-Rusească citesc următorul pasagiu : «Printre institutorii din Olt, d-nu «Armăşescu n’a găsit prea mulţi ade-«renţl; abia doi şi încă nu din cei mal «buni, s’au pus la disposiţiunea;sa pen-«tru respăndirea pamfletului: primul «este Liţescu Jtnvăţător înjplasa Vedea-«Olt; al doilea este Leabu institutor «In comuna Şaibăneştl din Olt, tran-«silvănean de origină, şi om de a-«proap6 protegiat de Prefectul nostru d. Colibaşanu. Domnule Redactor, cele menţionate In presentul pasagiu, sunt cu totul contrarii cu| adevărul Întâmplat In realitate. Domnu Armăşescu a venit In conferinţa învăţătorilor la 6 August, Însoţit de d-nu Sfinţescu institutor In Slatina, care ’l a recomandat Intr’un mod foarte călduros d lor învăţători, contribuind Insu-şr d sa ca exemplu cu suma de 5 lei. Eu am venit In Slatina la conferinţa la 7 August-, iar In ziua de 5 August mă aflam In Şerbăneştl, 30 k'm. p. departe de Slatina, ocupat cu treeratul grâului. Şi In privinţa această, fac apel la în-su-şl colegii mei care ştiu că In ziua de 5 August, eu nu mă aflam in Slatina. Mal adaugă ce-va, numita gazetă, zice că sunt protegiat 1 El bine! Nu ştie şi cunoaşte tot judeţul, că Onor. d. G. Colibăşanu este model de virtute şi onestitite In administraţia d-sale?D.Colibaşanu,n’a în-pârţit judeţul In 2 tabere vrăjmaşi: de favoriţi şi asupriţi, cum era împărţit pănă acum. D-sa iubeşte şi protegează de-o potrivă pe toţi cetăţeni, şi jiu prigoneşte pe nimeni. Prin urmare cunoscutul corespondent al Voinţei Naţionale d. X. care su cunoaşte de toţi, a abusat foarte mult de buna-credinţă a Redactorilor Voinţei căci ’l a indus Intr’o eroare profundă, prin faptul, că ’i a făcut de a publicat o minciună tot aşa de grosolană ca şi cele lalte multe de care e plină numita foaie. De ce corespondentul local al acelei foi, n’a bine-voit a comunica şi numele aderenţilor adevăraţi al lui Armăşescu ? Pentru care vă rugăm respectuos, se bine-voiţî a Insera In coloanele stimatului ziar ce redactaţi presenta rectificare, ca se ajungă şi la cunoştinţa dd. redactori al «Voinţei colectiviste» şi se se vază cât de mult joc Îşi bate de cetitorii sel gazeta colectivistă, când publică asemenea minciuni, pe care le ştie de ne-fondate. Oamenii de prin localitate şi parchetul cunoaşte, cum s’a Întâmplat caşul. Astfel că indiferenţa şi dispreţul, ar fi fost cel mal bun răspuns unei minciuni de aşa calibru. Bine-voiţî, vă rog, stimate domnule Redactor, la primi asigurarea deosi-bitului meu respect. I. Leabu. Slatina, 13 August 1888. FELURIMI Aparate de afumare in contra tin-tarilor. —Un chimist francez a inventat nişte mici aparate, care ataşate la bastonul umbrelei sad la mânerul apărătoarei, împedicâ prin fumul lor apropierea ţinţarilor. Fumul ce îl respăndesc aceste aparate nu este ne. lâcut şi nu produce ameţeli, înv&Iue numai d-ne!e de un nor de aburi, care pătrunde In îmbrăcăminte, înlăturând ţinţaril aproape o oră, după care procedura trebueşte reînoitâ. Dacă mica maşină va dobândi un us universal, ţinţaril, lipsiţi de mijloace de subsistenţă, vor emigra. • • * Un oraş vechi. — In guvernamentul Volga s’a descoperit un oraş vechi. O excursiune archeologică, care avea de president pe d-1 Titlo, a făcut această descoperire. Pe partea dreaptă a Volgel s’aQ găsit pe o întindere de 2 verste şi jumătate rămăşiţele unul mare oraş vechi care a avut o cultură foarte înaltă, câcî — Contele deduse tatulul d-tale o copie de pe testament ? Jean-Baptist stătu un moment în-găimat ; dar cugetând că mijloacele întrebuinţate nu aveau Însemnătate în pricină, nici nu vorbi de ele; şi res-punse : — Da doamnă mătuşa mea ; copia acea fu data tatulul meu, şi mai mult, unchiu-med spuse tatulul meu că ori-ginaiu era In cutare şi cutare loc. Partea cea mal grea a povestirel trecuse, şi Jean Baptist după ce’şl şterse gura, urmă: — La moartea bietului meii tată, el mă chemă lângă el. îmi spuse ce v’am povestit, şi că la timpu când fiu d-tale va fi vârstnic, să ’ml arăt eu drepturile mele — Mal adăogâ că era o greutate In acea că nu aveam In mânele noastre de cât copia testamentului, care să afla într’un loc ce mi-a anumit In casa unchiului, şi vezi, trebuea mare Cumpătare, câcî testamentu putea sâ fi fost nimicit, sau dacă sâ afla despre el, să putea nimici ; trebuea, Înainte de a Începe să capăt acel testamentîntregde mâna contelui d'Aumoy. — Ce al făcut atunci ? zise repede Orfiza. — Ţ’o spun, tată-med numi pe un jidov bătrân, locuind lângă Sedan, sub numele de Claude Marţial... îmi spuse că dacă voi împărţi pe din două cu acela, eram sigur de isbândă; el s'ar însărcina cu toate, şi In caz de ne isbândă, n’aş pune In joc nimic. Contesa să făcuse roşie, apoi galbenă auzind de numele lui Marţial; biru-indu-să, întrebă cu mare răceală : — Tatu d-tale cunoştea pe omu acela? — Da, doamnă... mătuşă. — Ţa spus ce era el ? — El, nu. — Nu el? repetă contesa încreţind din sprincene. — Nu, doamnă, tatu-med nu s’a sfătuit cu dânsu de cât ca un om de afaceri ş’apol am aflat că era un pungaş... şi tocmai pentru asia am venit la d-ta... Mal mult de cât atâta, doamnă... mătuşă, o să vezi... ascultâ-mă. — Urmează, zise contesa. —După moartea tatălui med, îmi puneam In orândueala trt-buşoarele mele de familie; îmi ami iţii ce ’mi spusese el, şi mă dusei la omu acela... II vorbii de treabă, el o primi cu condiţiile ce ’l propusei... să Insărcinâ el sâ pună mâna pe testament... De atunci încoace mi-am schimbat gându după sfaturile unei tinere femei... văduve pe care o iubesc, şi căreia am spus tot... Am voit sâ ied tot Înapoi... nicl-o-datâ n'am putut să mal văd pe acel om, şi In fie care dată mi-a trimis răspuns că n'a sosit Încă timpu să se a puce de trâbi, că lăsa pentru momeniu treaba la o parte, şi când va fi timp mă va chiema..casă ne Înţelegem hotărât... L’am crezut, câcî nu pusesem Insă nimic In joc... dar tot după sfaturile prietenei mele Iţi trimiteam câte o scrisoare fără de iscălitură care te îndemna să fii cu bagare de samă. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPQCA - 19 AUGUST o*—âmmammMmmmmm s’aQ găsit bucăţi de' marmoră cioplită, apeducte şi alte lucruri foarte importante. Dtnşil ah mal găsit acolo multe mo-n»te arabe, persiane şi talare. Toate a-cestea dovedesc, că a existat cănd-va a-colo o localitate locuita de oameni. * » • O scena oribila. — Ea s’a petrecut zilele trecute la o menageriă din New-Brighton. D-şoara Esmeralda, o îmblânzitoare de şerpi, fu învălătucită de o cobră mare tmpregiurul corpului el. Şerpeie spăriin-du-se de urletele ce le scoteau leii, muşcă fata la mână de mal multe ori. Uu alt şer-pe o muşcă la frunte, din care causă tîşni sângele; dară cu toate acestea, Es-maralda avu curagiul ca se dea repre-sentaţiunea până sfîrşit. • * * Soldaţii ca si copii. — Nicu zice mamei sale: — Mamă nu 1 aşa, că soldaţii sunt ca şi noi copil ? — De ce ? — Pentru-câ orl-ce soldat văd, are şi dânsul o servitoare ca şi noi. • ♦ # Dramele amorului. — D-na Paulina L. soţia unul mare comerciant din cuar-tierul Trocadero din Paris, începuse să aibă relatiunl foarte amicale cu unul din vecinii el fiul unul tapiter anume V... Prietenia Inse aceasta se schimbă peste cât-va timp în amor şi d-na Paulina foarte frumoasă încă de şi avea o etate de 35 ani, deveni amanta d-lul August V. Soţul constatând după atitudinea femeie! sale o schimbare în potriva lui, a început să aibă bânuell şi s’a apucat a o su-praveghia de aproape, avertisând’o tot o dată că s’ar resbuna într’un mod teribil dacă ar descoperi probe despre infidili-tatea el. Acum câte-va zile, Paulina şi amantul el lş deduse întâlnire la'squarul din Trocadero, pentru a vorbi în ce oră să se găsească seara, când de o dată soţul care ÎI urmărise se precipită înaintea lor amenin-tindu’l că are să Ie facă mare răii. Paulina şi August o luară la fuga flecare spre partea sa. August s a întors la părintele şeii. Paulina înse temăndu-se de consecinţele unei scene conjugale, nu îndrăsni să se întoarcă acasă. Nenorocita pe un timp de nouă zile trăi în afară de domiciliul conjugal în prada unei îngrijiri fără margini, aşteptând răspunsul la o scrisoare ce trimise soţului el, prin care’l implora ertare. Ne primind nicl-un răspuns Paulina şi desperată la culme, scrise amantului el, cerăndu-I o întâlnire lângă arcul de triumf. La ora Axată August sosi, şi ambi mer-seră alături până la strada Cours la Reine După o lungă explicaţie ajunseră, în me-zul nopţii la cheiul, pe deasupra podului invalizilor, când Paulina, înţelegând că amantul el nu putea să-I facă nimic pentru a ameliora soarta el, începu să alerge spre rîfl. August începu atunci să alerge după dânsa, dar în momentul când împreună cu un agent al forţei publice era s’o apuce Paulina se aruncă în apă. August cu un curagiQ de admirat s’a precipitat în rlft dupe nenorocita. De trei ori el veni la suprafaţa apel strigând ajutor pentru a îndrepta pe agentul călră dânsu. In fine el putu să pue mâna pe corpul nenorocitei cu tot curentul rîulul care îm-pedeca mersul. Când eşiră, ah fost conduşi la postul de ajutor, dar cu toate îngrijirile ce i s’ah acordat, corpul Paulinel nu mal era de cât un cadavru. Soţul prevenit imediat despre teribilul accident al soţiei sale, a fost confrontat cu August V. Mult s’ati luptat cel din politie pentru a împedica pe soţul Paulinel de a sfâşia pe amantul el. INTAMPLAM DIN TARA — In ziua de li August a. c., la orele 11 a. m., acostând în portul Galaţi vaporul Otoman Smirni, a adus cadavrul unul om înecat; avisându-se parchetul şi medicul respectiv, s’a făcut cercetările cuvenite şi s’a constatat că Înecatul se îmbarcase pe vapor la Tulcea, şi, în dreptul milei 56, s’a aruncat singur în Dunăre ; marinarii, puindu se imediat cu bărcile în urmărire, ’l au scos. Din actele găsite asupră’î s’a constatat căse numeşte Cosma Ioan, de loc din Buzău. Ne existând nici ojbânuială, s'a dispus înmormântarea cadavrului. — In ziua de 12 August a. c., de către An. Bălan, Alecu Stoian şi Sloian Vla-duţă, din comuna Dragomereştr, judeţul Dămboviţa, s’a găsit în rlul Dâm boviţa cadavrul femeie! Dobra Niţâ Bănuţescu, din acea comună. Din cercetările urmate se presupune că numita a fost sugrumată fără a se şti de cine şi pentru ce. Caşul s’a comunicat parchetului. — In ziua de 12 August a. c., Tasica îoan Crăciun, din comuna Şerbeştl, jud. Neamţ, ducându-se cu o căruţă de un cal la o moară din acea comună pentru a macina un sac cu porumb, a luat cu •ine şi pe o fiică & sa, numită Cas&ndra, în etate de 9 ani. Dupe ce a ajuns acolo, pană a se goli co-u eare era încarcU c i popuşoiQ, numita femee s’a culcat In podul morei şi a adomit; iar fiica sa, coborîndu se jos şi jucându-se, crângul morei a apucat’o şi îndată a şi omorît’o. — Maria, soţia lui Grigore Crucila, din comuna Petreştl-de-V6rsSturi, jud. Gorj, a născut un copil de sex bărbătesc fără gingii şi fără buze ; mama şi copilul sunt sănătoşi. A 2* EDITIUNE ULTIME INFORMATICEI Am dori se ştim pentru ce nu se urmăreşte d. Theodor Boldur Lă-ţescu, fostul prefect colectivist ca se plătească suma de 4524,20 ce datorează Statului, din arenda unei moşii ce luase, pe timpurile colectivi-tăţei ? Această sumă o datoreşte Statului d. Lăţescu încă de la anul 1885. * Se zice că d. Poteca, fost prefect la Vlaşca şi la Constanţa, va fi dat judecăţei pentru toate abuzurile ce a comis, frustrând ministerul lucrărilor publice, cu suma de 9,000 lei, ce încasase pentru a construi şoselele la Giurgiu. X Dupe d. Simeon Mihălescu şi Va-sile Kâdulescu, iată acum şi rîndul d-lui Aristomenis Fotino, şeful de birou în administraţia Eforiei Spitalelor Civile. Aflăm că d. inspector financiar Constantinescu şi judecătorul de instrucţie,Papp,au putut descoperi nişte falşuri comise de d. Fotino în registrele Eforiei, pentru care fapt va trebui se fie dat judecăţii. * Agio s’a coborît la 2.80 * Pîagierile d-lui Farra fost, consul general al României nu sunt de dată recentă. D. Farra a mai avut obiceiul pla-giăreî şi sub colectivişti. Ast fel ni se afirmă că acum trei ani d. Farra copiase întreg raportul sîu către ministerul de externe, privitor la fainele ungureşti, dupe raportul fostului consul belgian din Pesta. Atunci însă de şi se constatase plagiatura sa, totuşi n'a fost trimis se se plimbe precum s’a făcut azi, şi aceasta din causa că avea doi susţinători puternici ped.Eugeniu Stă-teseu şi pe d. Dr. general Fotino. IC D. Oprea Iliescu a fost ales primar al orăşelului Corabia, cu mare majoritate. D. Iliescu care e un comerciant de frunte, face parte din partidul libera 1 conservator. IC Atelierele de la drumul de fer stau încăînchise. Lucrătorii depoului continuă cu ocupaţiunea lor. Cei 60 de uvrieri de la Equipa care se pusese In grevă s’au unit cu cei l’alţi colegi ai lor grevişti. Direcţiunea a angajat pe alţi lucrători în locul lor. Greviştii nu maifrequentează mult cârciumele din causă că li s’au împuţinat se vede fondurile lor de traiu. Din contră Inse, denşii vin regulat de doue ori pe zi la cercul muncitorilor unde ţin şedinţe pu. blice. Cei 44 de lucrători cari continuă cu lucru la Galaţi au fost trimişi pe la diferite linii pentru a executa mal multe lucrări. Liniştea complectă domneşte pretutindeni. X Voinţa Naţională profitând d6 darea Iu judecată a funţionarilor de la poliţie, caută acum se găsească şi fapte imaginare pe care se le a-runce în spinarea unora dintre acei care au fost trimişi înaintea curţeî de apel. Intr’un numer trecut Voinţa acuzase pe d. Davila şi pe d. Greţu că ar fi bătut pe un cetăţean anume Gr gorescu. Or se constată acum dupe o anchetă făcută de către parchet că a-cest Grigorescu nu e de cât un bătăuş colectivist pus ca se reclame In contra d-lor Davila şi Greţu, pentru o bălae pe care n’a primit’o. Deci această afacere a fost pusă la dosar de către procurorul însărcinat cu instrucţiunea presupusei bătăi a cetăţeanului pacinic Grigorescu. X D. Lupu Costache, secretar general al ministerului de interne a plecat azi la 4,40 la Sinaia. D-sa se va Întoarce do acolo mâine. X La ministerul de interne se prepară o circulară care se va adresa tuturor prefecţilor din ţară pentru a cere se se facă o statistică amănunţită pentru toţi amploiaţi din administraţiunea lor. In acesta se va menţiona statistică inteligenţa funcţionarilor, aptitudinea lor pentru serviciu, conduita lor antecedenţă, precum şi alte ces-tiunî secondare. Îndată ce vor face acest tabloâ, prefecţi vor înainta un buletin personal pentru fie-care din funcţionari lor, in care vor intra toate răspunsurile de mai sus. Acelaş buletin se va face şi pentru fie-care diu amploiaţi ai diferitelor ministere. Ast-fel prin această circulare se va evita năpustirea pentru funţiuni publice a acelora care n’au calităţile de a fi funcţionari ai statului. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE AL PROFESORILOR ASOCIAU Direcţiunea face cunoscut părinţilor că cursurile vor începe la 1 Septembre. înscrierile se fac între 15—30 August în localul Institutului. Se predau lecţii de clasele primare, externat secundar precum şi cursul complect de liceu. Sper că onor. părinţi vor avea şi pe viitor ca eaşl tncre-dere ce am avut şi până acum. Personalul didactic din acest Institut se compune din profesorii cel mal buni de la şcolile Statului şi sunt următori: D. Nicolae Barbu, prof. ia Sf. Sava va preda limba latină. Constantin Demetrescu prof- la Sf. Sava va preda matemacile curs. sup. Nicolae Cosăcescu, prof. la Sf. Sava va preda ştiinţele, fisico-chimice mod. D. L. Leveque, Şcoala normală şi Asilu, limba franceză. Curs. Super. Dr. Paul Petrini, Universitate, higiena. Găvănescu, Matel-Basarab, filosofia şi limb. română. Curs. Super. Nestorescu, Şcoala ,e itralâ, desemn şi caligrafie. G. Teclu, 1. germană şi 1. română. Curs. Infer. I. Clinciu, libma elenă. Iile Georgescu, Sf.-Sava, ştiinţele naturale. Necula Colceag, istoria. Preotul Enescu, Seminarul Nifon,religia. R. Dobrescu, geografia. M. Cobea, Azilu «Elena Doamna». Canto. D-na Bruzzesi, Externat, limba italiană. D. Walch, limba engleză. D-ra Zoe Agapiadi, Şcoala Centrala, piano. D-ra Steriadi, piano. „ Colmann, limba germana, c. infer. D-na Alex. Filionescu, şcoala centrala, filosof, şi pedag. limba franceza. Cursul primar se va face de douâ din absolventele cele mal bune ale Azilului, iar pentru croitorie, gimnastică şi dans aceasta se va regula la Septembre. Se aduce tot-odată la cunoştinţa părinţilor ca toate elevele care s’ah presentat din acest institut la liceele Statului pentru trecerea examenelor, ah fost promovate cu succes. Directrice, Alexandrina Filionesca profesoare de pedag. şi filosof, la şcoala centrală strada Dionisie <6 „LICEU ALECSAMRf 1. — STRADA ARMENEASCA —1 Cursurile primare şi secundare, prepa-ratiunl pentru şcoala militară şi şcoala de comerciu vor reîncepe la 1/13 Septembre. Direcţiunea studiilor este încredinţată distinsului profesor, domnul Sava Ştefă-nescu. înscrierile şi orl-ce informatiunl în toate zile de la orele 8—12 dimineaţa şi de la 4—8 seara. (892) Direcţiunea „CHOISY t i LICEU DE DOMNIŞOARE STRADA CERNICHI VIS-A-VIS DE BISERICA CU SFINŢI Direcţiunea acestui institut aduce la cunoştinţa părintiler de familie că cu începerea anului acestuia, — organisănd acest pensionat tn conformitate cu programele Statului -primeşte eleve interaeşi externe pentru cursul primar şi secundar. Programul studiilor se trimite fie-căruia dupâ cerere. înscrierile se pot face de la 1 August inclusiv. ULTIMA ORA AGEV’TIA HA VAS Paris 30 August. — Autorul atentatului în contra ambasadei germane a fost recunoscut de nebun. Incidentul este fără însemnătate. Paris 30 August.—Regina Natalia va pleca spre seară la Bucureşti. Nice 30 August. — Un spion german a fost arestat pe când trimitea o cartuşă de puşcă Lebel într’o cutie cu flori remisă de dânsul hiurouluî poştal. PENSIONATE Direcţiunea INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE ELENA D. PANKU 40 —CALEA VĂCĂREŞTI — 46 Direcţiunea are onoare a face cunoscut cursul primar se va începe la 16 August şi cel secundar la 1 Septembre. Inveţemântul coprinde o clasă preparatoare, patru clase primare şi douâ clase secundare. Limbele franceză şi germană, lucrul de mână, desemnul şi musica vocală, sunt obligatorii. Limbele italiană şi engleză, pianul dan-tul şi gimnastica, sunt facultative. Se primesc eleve interne, semi-interne şi externe de la etatea de 5 ani în sus. Informaţii pentru condiţiunile de admitere se pot lua la institut, în toate zilele de la ora 8-11 a. m. şi de la 2—6 p. m. (891) 26, BUCUREŞTI, STRADA PRiMAVAREI, 26 Cursurile se deschid la 1 Septembre 1888 Invăţâraîntul coprinde: o clasă prepara-toară, pentru clase primare, cinci clase secundare, patru clase gimnasiale şi trei clase liceale; limba franceză, germană, en-lezâ şi italiana; caligrafia, desenul, lucrul e mână; pictura, piano, musica vocală, gimnastica şi danţul. Se primesc eleve interne, semi-interne şi esterne, de la virsta de cinci ani în sus. Condiţiunile de admitere se pot avea la Institut, şi se trimet prin postă, după cerere. Pentru elevele care voesc a’şl face stu-diele secondare numai în limhl străine, se face un curs separat de partea literară, în limba franceză şi germană. Profesoare : Interne. — D-neleEmon şi Gerard; d-rele Reich, Moes,|Orghidan,Happacb,Ciculescu, Legendre, Aritonovitz, Scammon, Andrei, Spiro, Grecescu, Boga, Marchand şi Rumpf. Externe. — D-nele Drouin, Sihleanu şi Averescu Caligares; d-rele Russel, Dam-beanu, Manoel, Valeanu şi Falciolla. Pt'ofesori: Părint. Musceleanu, d-niî Marinescu, Stă-nescu, Pradaţianu, Vlahuţâ, Nanu, d-ril Stelănescu, Georgean, St. Sihleanu, Găvâ-nescu, Dumitrescu, Roland,Lacoix, Zamfi-rolu, Smidt, Moceanu, Henţia, Vachman, Fraţii Ghebauer, Voreas, Garini (Canto) 818 INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI Calea Victoriei, 162 Bucureşti Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că din 96 elevi 8l ah fost promovaţi şi dintre aceştia 16 premiaţi la gimnasiele si lyceele statului unde toţi elevii institutului ah urmat regulat cursurile. înscrierile Încep la 1-ih August. Director, R. AovJau, No. 840. INSTITUTUL SUHEYITZ STB. SCAUNELE SI CURSURILE PRIMARE SI SECUNDARE VOR REÎNCEPE LA 1/13 SEPTEMBRE. 876 PLACHIE DE TIRI bricate de G. Mihailescu, depositu ’ general la Ioan Col-ţescu, Calea Victoriei vis-â-vis de Palat. LA MAGASINUL DE DROGUE, COLONIALEDELICATESE lONTETZ&irmeiGERSABEKOVESSA LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI au sosit şi sosesc din 15 în 15 zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene si streine Asemenea toată producţiunea Untului proa-spet din Păşcanil proprietatea D-net Colone-Blaramberg se află de vânzare numai în sus numitul Magasin. 767 HOTEL HUGUES DINI BUCUREŞTI Gu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi oare a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din noh arangiat; a stabilit preţurile Cămărilor ast-fel, ca, prin posi-ţiunea, rangul şi promptitudinea sa poate concura cu ori-ce Hotel din Capitala. Camere cu zioa se poate avea de la 3 lei tn sus. RESTAURANTUL având cel mal plăcut local de vară, bucătărie română şi franceză. Preţurile foarte reduse. (809) AdminUtratiunea nr ă nriiniT Moşia Domncsti-Ut AntllUA I Sculcstl din plasa Sabaru judeţul Ilfov,tn întindere de 1,206 pogoane, una oră depărtare de Bucureşti. Se dă în arendă de la 23 Apri 1 ia 1889 pe un perion de la 5—10 ani. Condiţiunele de a-rendare se pot afla la d. P. C. Dobrescu, comptabilul camerei de comercih din Bucureşti, strada Academiei No. 39, în ţoale zilele de lucru, de la 9—12 şi de la 2—5 p. m. Arendaşul va putea face de îndată ar -turile de toamnă. 814 OCAZIUNE RARA ferestre de stejar, înalte 2 m. 40 ct. late 1 m. 30 ct. cu fe-rerie complectă se vinde cu preţul mal puţin de jumătate. A se adresa strada Gră-pina cu cal No. 43. N. Vasilescu. (851 BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARIIATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare,după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emlgratu IVo. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. _____ 528 __________________ BIBLIOGRAFIE Recesământul militar a început deja atât în Capitală cât şi In judeţe. D. Căpitan Oprişanu din ministerul de Resbel a publicat legea pentru recrutarea armatei cu toate modificările ce i s’a adus, ast-fel ca anomalia şi con-fuziunea ce esista In aceasta lege a dispărut. D. Oprişianu a fost felicitat de M. S. Regele pentru lucrarea sa, iar ministerul de Interne printr’o circulare către toate autorităţile recomandă foarte călduros această lucrare, ca cea mai bună ce a apărut până acum. Această lege se află de venzare la li-brăriileSocec şi Iomtiu precum şilaau-torul strada Model No. 3. A apărut: MANUALUL DE POETICA ROMANA DE D-NU IOXESCU-GIOX Depositul central la librăria Socech et C-ie* Prin decisiunea Ministerului Instrucţiu-nel Publice No. 8,220 din 6 Iulie 1888 s’a reaprobat ca carte didactică ediţiunea V din GEOMETRIA ELEMENTARA pentru usul scoalelor de ambele secse de d-nu N. CAP ELLEANU Profesore la Liceul din PIoeştI. Acest uvragiu se găseşte In editura Librărie! G. Cârjean. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 49. — Bucureşti MORI FABRICI de SPIRT SI TOT FELUL DE MAŞINI Mare deposlt de toate uneltele si accesoriile pentru exploatarea fabricelor PIETRE DE MOARA Curele, Cueiucurl Gaze de matase, Lumina elect. (IJ9) APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE LA MAGASINUL DE COLONIALE N. IOAP&C-ie 3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI Comande se pot efectua In toată ţara-Pentru Farmacişti se face rabat. 804 Strada Politiei, No. 4 — 6 Stabilimentul de bal este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. Toate boalele dc ori ce fol şi în special celo nervoase, epilepsie, lioalele de Ntoiu..li, v«-jiitul si durerea iirrchilor, surzenia, durerile dc cap, migrena, cliolorosa si para-iisia sunt vindecate infailibil prin celebra şi raţională noastră metodă. Dupe o cură de patru săptămâni am obţinut succesele cele mal fericite In vindecarea astmel si afecţiunile plămânilor. Rugăm a ne adres» tn cea mal deplină încredere descrierea boalelor, alăturând pe lângă scrisoare şi un timbru postai pentru francarea răspunsului. Glicina llvgloa Beeslau II (Germania) COFETĂRIA FABRICA DE* L1GIIERURI TANASE D. CRETULESCU No. 17 — Strada Carol 1 — No. 71 LA ÎNGER Romuri pentru visinata cu 1.80 si 2.40 litru. Alconol de Vin, Spuma do (Drojdia naturala ai Cognacuri. Dulceţuri asortate’ 7 ey www.dacoromanica.ro 4 EPQCA — 19 AUQUST CASA DE SCHIMP 613 M. FER MO Strada Lipscani, No. 27 Cumpera sivinde efecte publice si fa.ce or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti i 8 August 1888 5 0/0 Henta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st. drum (le fer 7 0/0 Scris. func. rurale 6 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scris funo urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 6 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte ferma Cump. Vend. &S3.4 94 :i/4 98 107 1/2 97 1,4 106 :î,/4 100 98 82 1 2 83 1/2 230 45 1010 230 230 80 3 3/4 3 3/4 295,1/2 95 1 4 95 1 4 98 108 1/4 98 1071/4 101 93 1/2 83 84 235 50 1020 240 240 50 3 3 206 1 2 m. de mim din Strada Rosetti No. t8, Sub. Staicu lADMlEi causa dc strămutare la ţara. Preţul moderat. Mftttlll situate în Slrcda Frumoasă No. 12 tlitOlil şi 12 bis; având fie-care 4 odât de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grâdinâ spaţioasa cu pomi roditori. Se vinde In total sad în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasa In casele din fundul curţel 776 ia,, mmm torl, asemenea şi un loc cu douâ faţade cu o prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştt, Piaţa Unirel 1. 7)2 CASELE CC LOCH LOR Str. biserica Arnzel No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8. din Slr. Clemenţei ji, şi locul din cp DE l\Cp\T UN SALON MOBILAT A se adresa la proprietar acolo. şiirim moaşa posiţie, camere mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria se se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti. VILA NUMITA BETTRÎCElfî- vara este de inchiriat, situată la lllaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43._ Otttt a cu grădină situată la Filaret, este V ILA de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, In toate zilele între 4 şi 5 ore du pe amiază____________783 mobilate şi nemobilate de în- chiriat cu luna în Calea Victo- riei No. 81. Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobede porcelan, gaz, apă, curte. Ase adresa chiar acolo la îngrijitor. (839) casa din Strada Polonă No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi DE ÎNCHIRIAT DE ÎNCHIRIAT o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, cal, şopron pentru trăsuri. grajd de 6 723 MOŞII DE ARENDAT iie mim mia misii tae situată la o ora de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, păduredo brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău Moineştl, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa ia d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776 Ikli yrV/lUI/ nouâ heclare vie Ş‘ obratie siliţi V Ull/jrillEj luate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgâşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. DE ARENDAT 1890 Înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii sfe se adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. IM. Alexaudrcscu. IUJ 4 hl'VIl 4 T de la 23 Aprilie 1889 moşia IfLJ .illLi.ilJil I Lai os ul şi Dobricenl din judeţul Vălcea pe cinci sau mal mulţi ani. MOŞIA PARÎII-BOIA proprietatea d-1 Va- sile Mislescu, se vinde de veci cu condiţiunl foarte avantagioase. Întinderea 122] pogoane. Pământ bun, acarete şi gară pe moşie. A se adresa pentru condiţiunl la d-nul avocat din Târgu-Jiulul: tikeorgkc Stotccscu. (879) CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No- 8, In palatul Principele Dimilrie O/iika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-liomănia) B ucuresti CumpSră si vinde efecte publice si face ori-co schimb de monezi Cursul pe ziua de 18 August 1888 Itenta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni dostat [Conv.rar.J „ C. F. A. „ Municipale . , Casei pens. [300 L.l 7 % Scrisuri funciare rurale 7 % ”, urban# 5 % ” las! 3 % Obl. Serbesti cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie llaliane „ Olomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini 'Val. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ Italiano ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit In aur Cump. Vindo 95% 95 98 83 430 *8* 93 8* 48 48 43 17 4 75 405 141 100 99 445 96% 96 90 84 440 108% 98 107% 100 94 M% 7» 6U 31 49 40 3 45 407 146 100% 100 450 AVIS IMPORTANT Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a mai deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21 XftGA II MAUS Calea Victoriei, Coltul Hotelului Continental, vis-a-vis de Teatru National Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra putem oferi o MARFA EMINAMENTE SOLIDA fara a conţine intr’ensa alt material de cât piele si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da ATENŢIUNE MARCEI FmBRICEI , noastre, ori-ce pereche «le ghete purtă mnabricei noastre sunt garantate «le n«>i Produsele noaste se mai gaseec prin districte numai la firmle aci notate: Craiova : Florea Stănciulescu et Th. Demetrescu; T.-Severin: Ph- Kohm; Piteşti: M. I. Satescu; T.-Jiu: Marcus et Spinter; R.-Vâlcea: I. ural urato" /?, Jj„V} irS,?u’ £ămPU-Lung şj Ploesti: A. Rosenbluth; Buzeu: T. K. Argintoianu; Tecuciu-Focsiani: Vartan Missir fii; Dacau: I. M Horovitz; Roman: Fraţii Rosenfeld; T.-Ocna Ovanes Ştefan; Giurgiu: ucabucato, Ro sion-de-Vede: Sam. Asriel et fiu; Catarasv v Miinn*. u n—«—<_ r, r—: ' v - - uresou 738 V. Mitrany; Olteniţa: M. Kamerling; Constanta G. Lucsi. E53 Cu stima, IVI. T. MANDREA et Ciorap. MARE DEPOSIT DE LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE SI GRINZI DE FER 1 IM ————I = LEMNE PENTRU FOC = M. L. MANOACH No. 153 — Calea Gr ivi tei -- No. 153 Staţiunea Tramvaiului 796 !*•»*! ŞCOALA COMERCIALA i*# * IIST VIENA Inaugurează la 15 Septembrea. c. cursuri noul de Comptabilitatea simpla si dubla, Aritmetica comerciala, Corespondenta co-merciala, t alig/rnlin, Stenografia si limbi streine. Tinerii care vorbesc puţin sau de loc limba germmană, învaţă această limbă în câte-va luni şi pot se obţină lntr’un an de zile certificate în toată regula. Afară de aceea pot să intre palru tineri la directorul scoalei cu întreaga Intreţi ere şi având o supraveghere serioasă. Scoale aceasta există deja de 23 ani şi a dat cultură solidă la mulţi Români. IOHANN SCHWALBL DIRECTOR Wien T, Salvatorgasse JMo. 6. !*#•* * * CAMERA OE COMERŢ DIN PARIS CP A A T A DE înalte studii OLUALA COMERCIALE 108, BouUuard Maleshcrbcs, 108 Cursurinormale: Durata Studiilor:2ani Deschiderea: Luni l-iu Octombre 1888 Şcoala primeşte elevi interni şi elevi esternt Şcoala prepara.: Durata Studiilor: 1 an Deschiderea: Lunî 1-iu Octombre 1888 Pentru desluşiri complimentare, a se adresa birec-torului, care va trimite programul conditiunilor de admitere. BIBLIOGRAFIE A esit de sub tipar si s’a depus spre vOnzare la Librăria Te od. Ionitiu, 27 Slr. Şelari, in Bucuresci. Cursul «te limba germana, de M. Berari pao:esor de limba şi literatura germană la Scoală Normală Superioară şi la Liceul S-tu Gbeorghe. Acest curs, aprobat de on. Ministeriu ca căite didactică pentru scoalele secundare, o-ferâ tinerime! studioase din licee, gimnasii reale, scoli comerciale, scoli secuudare de fete şi din şcolile militare, lu 6 volume, tot mate ialul didactic trebuincios pentru studiul limbel germane, conform cu programele Statului, amâsurat anilor şi orelor de studiu, şi potrivit cu nivelul intelectual al şcolarilor secundari. Cartea se împarte pe volume ast-fel: I. matica 1; Etimologia 183§§pe 120 pag. II. Gramatica II: Sintaxa 136 § § pe I2u pag. III. Chrestomatia I. Frase etimologice şi texte uşoare, germane şi române, 192 bucăţi pe 143 pag- IV. Chrestomatia II. Frase sintactice şi texte alese germane şi române, 155 bucăţi pe 164 pag- Voi. T stă în legătură strînsă cu voi III, şi este destinat pentru clasele începătoare; ear voi. II cu voi. IV, pentru clasele mai înaintate în limba germană. Preţul unul volum este -I ieu 75 bsnî. Voi. V. Vocabular germano-român, şi Voi. Vi. Vocabular român-german, cuprinzând cuvintele din Cbrestomatie, se află sub presă, şi vor apare odată cu începutul anului şcolar. . ÎNCĂLZIRE de clădiri noui WmmmK *!■!■■! Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s’a putut constata, că nu există nici o sistemă de incâlzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger -Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloliferele n’au putu da căldură îndestulătoare; aşa că în mal multe casur citatele aparate de încălzire sa înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet ». Regularea câldureî se face în modul cel mai perfect, obţinându-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este mică în raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemn şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mal simplă, precum şi în cea mai elegantă, ast-fel că poate fi aşezată în saloanele cele mal luxoase precum şi în odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet»» Încălzesc până la 1200 m. c. şi pot li întrebuinţate ca calolifere pentru încălzire declădiri complecte. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe. O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietăţilor asupra sobelor Meidinger «Cornet, construite în fabrica mea. 728 ADOLF SALOHO.V, Strada Doamnei, 14bis. DE L'ABBAYE DE EECAMP (FRANCE) ESCEUNTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ SI APERITJVA CKĂ MAÎ BUNĂ DIN TOTK LICORILE A ■« cere todâuna la josulft fi»cărei sticle, eticheta pă-tpnJ | trată purtăndâ semnătura EQUKEK. biasi/icmn Marţul (Wposees eu Franca et i iitnntm Idirectorelui generale. Adverata lioore Bonedietini se alfă la t6te persânele următâre «sari a'ai angajată pe scrisă a nu vinde nici ăă contrafacere. A- Fialltowsky—G. si D. Tanasescu fratzl Constantinescu— D. Ifarinescu Bragadli — IV. loa- nld et Comp. — Carol Gersabek. DOCTORUL SALTE» MEDIC ŞI CHIRI,RG De Ia Faeultatca «Ic medicina din Yicna Specialist în boalele Sj pliilltice pe care le trat Idem idem 5f Împrumut Stern 1864 7 Iraprom. Openheim 1866 8% Agio Împrumut, «le urase lmpr. oraş. Bncur. 59( idem din 1884 6% Im.or.Buc.cu primelozfr. 40 Valori «liverne Creditul funciar rural 7] idem idem 59 Cred. func. ur. din Buc- 79 idem idem 64 idem idem 59 Cred. func. nr. din laşi 5ş Obl.cas. pensiun. fr.300 Scadenta cupoanelor Târg lib. curs med. 1 Ap. 1 Oct. 94% 1 Ap. 1 Ocl. 96 1 Mai 1 Noem. 98 3/4 1 lan. 1 luiio Idem 1 Mar. 1 Supt. 1 lan. 1 iulie 3 % 1 lan. 1 Iulie 83 1 Mai 1 Noem. 96 45 1 lan. 1 luiio 107% idem 97% idem 106 idem 100 idem 93% idem 81% 1 Mai 1 Noem. 435 Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA A L VILLE DEVIENNE vis-d-vis de Lib. Socee Recomandam onorabilei noastre clientele pentru teftluatate si soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si oolo-rate. CiorapideDame si Domnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului I>r. ti. Jarger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronsouri rorapieete pentru lldantatl. Layeltes si Trousouri pentru copil. Tronsonrl pentru pensionate, otelnrl al restanrantnrl. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOSU NOSTHU ILUSIUAT 81 VA PI THIMSS OHI-t UI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL •DACIA-ROMAN1A* vis-â-vis de librăria Soceo 535 Tipografia Ziarului,, Epoca' www.dacoromanica.ro Girant roapoaaabil V. P. Gheorghlu.