ANUL m No. 819.
A DOUA EDITIUNE
JOUI, 18 (30) AUGUST 1888
NUMERUL 4;i HAM NUMERUL
AROXAJIF.XTELE
ÎNCEP LA I SI ISA fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Rueurnsci: La casa Adminislraţiuneî. In Torn: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lol, 3 luni 10 lei. In Strelnctnte : La toate ofticiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
RED ACŢIUNE A
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
NECESITATEA PROGRAMELOR
APRECIERI GREŞITE
PARTIDUL REACŢIONAR
O REFORMA
ELECTORALE
DIN DOSARUL LOR
DRAMELE PADUREI
Se vorbeşte mult de cât-va timp de programe politice.
înainte de a cunoaşte aceste programe şi înainte de a ne putea pronunţa asupra valorii lor, trebue se spunem că simplul fapt de a se pune numai ast fel cestiunea alegătorilor, pe deosebiri de program, e un progres, care în mare parte trebue a-tribuit guvernului actual.
Pe lângă aceasta, este şi o dato • rie şi o necesitate pentru toţi d’a ne expune lămurit ideile distinctive privitor la cestiuuile ce sunt la ordinea zilei şi pe care cameriie viitoare vor avea sarcina d’ale rezolva.'
Pe câtă vreme erau colectiviştii la putere, am putut susţine cu drept cuvânt că afirmarea unor programe positive ar putea sedesbine o înjghebare politică caoposiţia-unită, organizaţie aşezată pe nişte baze negative şi care avea de scop înlăturarea unui guvern de fapt tocmai fiind că el făcea imposibilă o luptă de principii.
Tot-o-dată însă se zicea că la momentul cuvenit, dupe răsturnarea colectivităţii, grupurile coalizate vor afirma programele lor de guvernământ.
Azi credem că acel moment a sosit şi că a venit timpul să ne ţinem de fâgăduialâ.
Şi să nu să zică că publicarea programelor ar putea schimba unele combinaţiuni politice, care de altminteri nu pot fi de cât subordonate cestiunelor de principiu.
De pildă,‘s’ar putea zice că desfăşurarea unor programe deosebite din partea grupurilor coalizate ar aduce imediat ruperea oposiţiunii-unite.
Câtu şi de puţin. Dacă cine-va pre-ţueşte c-â sunt cuvinte pentru a să menţine coaliţia, apoi credem că ea poate foarte bine supravieţui faptului publicării unor programe distincte de câtră partidele aliate.
In Noembre 1885 a apărut manifestul oposiţiunii-unite şi în ajun chiar, atât partidul liberal cât şi partidul liberal-conservator, publicaseră programele lor respective.
Această cestiune de formă lămurea foarte bine posiţiunea fie-căruî grup In momentul chiar al unirii şi indica ce este comun şi ce este deosebit între partidele ce-şi dede-seră mâna.
Astă-zi acelaşi lucru s’ar putea face. Dar dacă aceasta n’ar fi cu putinţă, dacă desfăşurarea unor programe distincte ar li incompatibilă cu menţinerea oposiţiunei unite, a-tunei am zice că mai bine s’ar sacrifica coaliţiunea, de cât am renunţa la principiile noastre.
Dacă atâta vreme am putut trăi dintr’un capital comun de idei negative, azi aceasta nu mai e cu putinţă ; azi avem datoria să spunem lămurit ce vrem.
Atâta vreme am ţinut drapelele noastre în buzunar; azi credem că a venit timpul să le desfăşurăm. Pricepem la nevoe ca aceste drape-lurî se se amestece, să se încrucişeze împreună; pretindem însă noi conservatorii, precum suntem siguri că pretind şi liberalii, ca să arătăm ţârii fâlfâind steagul nostru.
TELEGRAME
AGENŢIA HA VAS
Berlin, 28 August.
Monitorul Imperiului publica documentele. relative la retragerea d-lul de Moltke care a motivat cererea sa de retragere prin etatea sa înaintată.
Intr’o scrisoare, împăratul recunoaşte dreptatea motivelor sale, exprimă regretele sale şi cere d-luT de Moltke să servească patria şi armata, acceptând presiden-ţia comisiuni de apărare.
Intr'o altă scrisoare, împăratul cered-lul de Moltke să permită ca urmaşul seQ să ia sfatul Iul în toate cestiunile importante, Wilhelm II mulţumeşte fostului şef de Stat-Major, făcând să reiasă marile sale merite.
Mareşalul de Moltke mulţumeşte împăratului în două scrisori şi zice că scrisorile Suveranului seu vor fi păstrate în familia sa ca o amintire nepreţuită.__
Paris, 28 August.
Journal des D/îbals asigură că în urma unei învoell, Italia ar pune la disposiţiu-nea Engliterei 60,000 de oameni pentru a susţinea pe Poarta în Asia-Mică.
Londra, 28 August.
Se anunţă din Berlin ziarului Standard că dacă Italia s’ar gândi să redeschizâ cestiunea Mediteranel, aceasta ar li pe propria sa respund.re.
Roma, 28 August.
După Tribuna escadra italiană, care a plecat ieri seară în Levant se va întoarce în Italia la sfârşitul lui Septembre.
Belgrad, 28 August.
Ratificare tratatului de comerţ turco-sărbesc s’aQ schimbat ieri la Constanti-nopole.
Roma, 28 August.
Regele însoţit de principele moştenitor, a sosit la Porii. S’a făcut o demonstraţie impunătoare. Oraşul era pavoasat. Din toate părţile terii de a lungul drumului de fer de la Bolonia la Forli, sosesc depeşi întusiaste. S’au făcut ovatiunl regelui în toate gările.
Paris, 28 August.
Generalul Boulanger a plecat în sudul Frantiel.
APRECIEM GREŞITE
Ziarul La Liberte Roumaine trage nişte conclusiuni greşite din declara-ţiunile unor ziare privitoare la afacerile de la poliţie.
Ce e drept, unele frase stângace ale a-celor organe ar putea să facă să se creadă că guvernul nu desaprobă excesele de la poliţie denunţate de presă.
Noi ştim, din contra, că guvernul desaprobă în modul cel mal energic, faptele denunţate de presă, Intru cât a-ceste fapte s’ar fi petrecut ast fel cum le-au relatat ziarele.
Cestiunea s’a agitat în consiliu de miniştri şi nu au fost de cât cuvinte de desaprobare pentru faptele denunţate de ziare; bine înţeles, însă numai pentru cazul când cele denunţate s’ar a-deveri.
Apoi guvernul nu a făcut cea mal mica împotrivire pentru ca justiţia să facă lumina în aceasta afacere.
Mal mult nu credem că avea de făcut guvernul. El nu putea, prejudecând cestiunea, să faca o presiune asupra justiţii.
Am cerut cu toţi ca cei ce erau arătaţi ca fiind culpabili în această afacere, să fie daţi judecaţii. Gând astă zi darea în judecată este un lucru holârît, credem că am greşi dacă ne-am înverşuna în contra inculpaţilor şi contribuind poate a induce justiţia în eroare, am Îndemna fără voinţă pe magistraţi a da un verdict nedrept.
Noi toţi care am protestat în contra afacerilor de la poliţie, suntem d’aci Încolo datori a aştepta cu calm hotâ-
rîrea justiţiei şi nu suntem în drept a face răspunzător pe guvern în această afacere.
Credem de altminteri, că după aceste explicaţiuni suntem de acord cu confraţii noştri de la Liberte Roumaine.
Se zice că câţi-va membri ai aşa zisului partid al muncitorilor au ho-tărit se întreprindă prin presă o propagandă socialistă.
Este ştiut cât de învierşunaţi adversari ai acestor idei suntem, şi or-cine îşi poate închipui că în ziua în care domnii socialişti vor susţine lucruri ilicite şi prin mijloace oprite de lege, ei ne vor găsi In drumul lor.
Până atunci trebue se recunoaştem că legile noastre nu opresc exprimarea ideilor socialiste şi propagarea lor prin presă.
Da altă părere sunt colectiviştii. Ei cer ca se se ea mesuri contra so-cialişti'or, care ar trebui în mod sumar aruncaţi în puşcărie.
Nici odată mai bine ca în această împrejurare, nu s’aâ dat pe faţă tendinţele colectiviştilor.
Când ereau la putere, colectiviştii au comis nenumărate călcări de lege, nu au lăsat o singură libertate neatinsă; însă faptele lor puteau fi la nevoe privite ca actele stângace ale unor oameni exasperaţi şi cărora perspectiva căderii de la putere le luase cu desăvârşire minţile.
Când însă aceşti oameni, vin în oposiţie şi cer fără nevoe, urmărirea ilegală a unor fapte legale şi suspendarea libertăţilor pentru a lovi in nişte oameni care sunt vinovaţi d’a împărtăşi alte idei de cât ale lor, atunci ne este permis a zice : «Am crezut că în nomenclatura partidelor noastre nu există partid reacţionar. Ne-am înşelat. Tendinţa reacţionară e represintată la noi prin partidul colectivist».
Numai prin aceasta nu vrem se le facem nici măcar onoarea d’a admite că ei pot avea credinţe sincere, fie chiar reacţionare.
Ideile reacţionare de azi ale colectiviştilor sunt o simplă tactică, ele sunt impuse de un interes electoral.
Neputendu se da drept apărători ai intereselor ţărăneşti, după ce în 12 ani de domnie au adus pe ţăran în miseria în care îl vedem azi, ei vor se se poseze în partisanî aî proprietarilor mari. Şi d’aceia ei scornesc un pericol socialist, d’aceia ei împing zelul până a cere suspendarea libertăţilor pentru o categorie de oameni, d’aceia ei ne înjură pe noi conservatorii, apărătorii fireşti aî proprietăţii, şine fac complici cu socialiştii:]fiind că vrem libertatea egală pentru toţ', chiar pentru adversari şi fiind că nu împărtăşim principiul d-lui Stâtes-cu că legea nu ocroteşte pe toţi d’o potrivă.
Nu se poate închipui ceva mai stupid ca această tactică. Socialiştilor le face bine şi nouă nu ne face nici un rău.
Socialiştilor le fac reclama colectiviştii prin nenorocita lor manie de persecuţiunî, care a înălţat pe toţi adversarii lor pe care au căutat se ’i isbească. D'aceia noi suntem de părere că nimic ca libertatea nu reduce lucrurile şi oamenii la adevărata lor valoare.
Faţă cu noi tactica colectivistă e şi mai stupidă. Ideile pe care le-am susţinut în cestiunea ţărănească, so-luţiunile pe care le vom propune,
sunt o dovadă că reformele noastre au de scop întărirea principiului proprietăţii şi păstrarea intactă a măreî proprietăţi.
Pe de altă parte, aceste reforme menite a îmbunătăţi soarta ţăranilor, sunt tot de o dată mijlocul cel mai nemerit de a combate propaganda socialistă.
In or-ce cas repudiăm mijloacele ilegale propuse de colectivişti.
Această declaraţiune vroiam se o facem ca conservatori.
Pe câtă vreme am fost în opozi-ţiune am spus că vrem respectul legilor şi al libertăţilor. Ştim foarte bine că în urma precedentului creat de colectivişti, care au făgăduit tot în opoziţie şi nu au ţinut nimic la la putere, mulţi priveau cu scepticism protestaţiunile noastre în contra regimului trecut.
Aceştia îşi aduceau aminte de colectivişti şi presupuneau că tot ce găseam rău atunci vom găsi bun az’, că tot ce des&probâm în opoziţie vom exalta la putere.
Ei bine, noi vroim se introducem o dată, în ţara aceasta, deprinderi cinstite.
Am dovedit că ştim să desaprobâm cu o energie egală, greşelile comise de amicii ori de inamicii noştri. Vrem să dovedim că ştim se rămânem la putere statornici în ideile susţinute de noi în opoziţie.
Am reclamat libertate în opoziţie, dar recunoaştem că declamaţiunile noastre nu aveau atunci nici o valoare. Gând însă vom dovedi că ştim astâ-zi se ţinem cea-ce am făgăduit eri, atunci revendicaţiunile noastre din timpul când eramîn opoziţie nu vor mai fi taxate de declamaţiunî deşerte. Atunci vom fi introdus în ţară o deprindere cinstită : aceia d’a te ţine de ce fâgădueştl şi d’a nu făgădui ce nu poţi ţine.
O REFORMA
Sgomotul făcut de presă In jurul bătăilor de la poliţie n’a servit numai principielor umanitare şi respectului legei; el a mai avut şi avantagiul d’a a-duce In discuţiune spiritul greşit, con-vincţiunile false sub raportul juridic , ce călăuzesc autorităţile noastre în urmărirea şi dovedirea culpabililor. Sistemul nenorocit d’a considera bătaia, ca ultima ratio tu instrucţiunea diferitelor cauze criminale, nu provine numai din rutină.Nu numairutina: deprinderile tradiţionale, excesul de zel sau faptul regretabil că principii mari şi generoase, ca acela al libertăţii individuale, n'a trecut încă din legi in moravuri şi aplicaţiune, trebuesc făcute responsabile de faptele de la poliţie.
Este ştiut că organizaţiunea noastră judiciară e defectuoasă, şi că recrutarea personalului se resimte puternic de condiţiunile precarii şi materialmente insuficiente în care e silit să trăiască magistratul. Este de netăgăduit că o reformă se impune In această privinţă.
N’avem intenţiunea d’a trata, acum şi aci,această cestiune vastă şi complexă; vom presenta Insă de o cam dată câteva observaţii asupra modulul imperfect cum funcţionează în serviciu procurorii şi judecătorii de instrucţiune, căci aci lacuna este şi mai vădită.
In toate părţile din lume se dă procurorului şi judelui de instrucţiune o deosebită atenţiune; şi dacă li se cer garanţii serioase de capacitate şi inteligenţă, în schimb ei aii o situaţiune mulţumitoare şi cariera asigurata. Nu prejudecăm cestiunea inamovibilităţii magistraturei; este vădit însă că inamovibilitatea ar îmbunătăţi mult situa-ţiunea actuală, şi că mai ales în ce priveşte pe judecătorii de instrucţiune şi procurorii, acest principiei e de o utilitate incontestabilă.
NUMERUL RAM NUMERUL AXUXCIURILE
OlN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
LaPnris: Jignire llavns, Placede la Dourse, * AnunciurI pc pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segâsesiojurnalul ou 15 cenl. numci'ul, la Ki09cul din Bulevardul Si. Ger-inuin, IN'o. H I.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMIN/STRAŢ1UNEA
IMo. 3.—Piatza Episcopiei.—Mo. 3
Reforma făcută în aceasta privinţă ar aduce servicii imense. Interesele sociale,securitatea publică, ar fi alt-fel a-sigurate de cit astă-zT, şi am scăpa o data de procedeuri sălbatice, nedemne de o ţară cu pretenţii de cultură şi civilizaţie.
Am găsi atunci In inteligenţa magistratului însărcinat cu instrumentarea unei cause, în marea experienţă, în cunoaşterea lui profundă de oameni şi lucruri o garanţie îndestulătoare că vinovatul va fi descoperit, fără a mai fi nevoe d’a se recurge la violenţe şi torturi.
Căci dacă astă-zî se practică une-ori asemenea procedeuri regretabile, nu numai rutina e de vină, cum am spus mal sus, ci In mare parte neputinţa în care se găsesc funcţionarii ce instrumentează d’a ajunge alt-fel la un rezultat practic şi satisfăcător.
In deprinderile acestor agenţi e apoi înrădăcinat răul obiceiu d'a considera fatalmente pe or-ce bănuit ce le-a încăput pe mână,ca adevărat vinovat, şi d’a crede imposibila represiunea, obţinerea condemnăreî acestuia, fără pro-pria-I mărturisire. Acestor eresii trebuesc atribuite procedeurile contra cărora ne am ridicat, şi aceste eresii trebue se lucrăm a le face să dispară.
Nicaeri ca In Franţa, criminalii nu abuzează de acest subterfugiu facil, d’a tăgădui orbeşte. Acolo recomanda-ţiunea de «N’avouez jamais» lăsată ca disposiţiune testamentară pe eşafod chiar, confraţilor săi de crime, de fiorosul criminal Avinani, din vremea secundului imperiu, a devenit un principiu constant pentru clienţi curţilor cu juraţi; şi cu toate acestea, mai tot-d’a-una inteligenţa, dibacia magistratului sfârşeşte prin a triumfa contra mutismului încăpăţînat al criminalului.
Afacerea Pranzini e o probă elo-cinta de ce poate un magistrat încercat, un judecător de instrucţie îmbătrânit, ros In contactul afacerilor criminale; şi asemenea magistraţi nu’t putem nici cum obţine cu sistemul schimbărilor perpetue de judecători de instrucţie şi procurori, şi sperăm că viitoarea reformă judiciară va da satisfacere acestui mare interes.
DIN DOSARUL LOR
-Noi avem obiceiul de a preciza»
[Democraţia de la S4 Iulie].
Sub acest titlu citim în România
Liberă;
Ziarele colectiviste ne acuză, aproape zilnic, că suntem calomniatori, că facem pe stăpânii lor hoţi pe nedrept, că, în fine nu ne dă mâna să precizăm fapte, ci numai insultăm.
Procurorii, inspectorii financiari,—judecătorii de instrucţie au dat pe brânci lim-pezindu-le faptele, şi totuşi el sunt îu stare să ne mal someze a preciza fapte. De şi faptele sunt cunoscute, judecate şi mulţi făptuitori condamnaţi, saQ pe cale d’a fi condamnaţi, ziarele fostului regim se fac că nu ştiu nimic şi ţipă că acuzăm pe nedrept partidul liberal 1
Vom continua dar cu precizarea de dînşil dorită şi cerută cu stăruinţă.
Partid liberal, ori partid neliberal să fi fost, aceasta e o întreagă chestiune desle-gatâ;—dar iată ce făceau oamenii acestui partid.
Slăbiciunea lor este să treacă, mal ales drept oameni cinstiţi şi corecţi ; — să le precizăm cinstea şi corectitudinea.
In 1884, ministerul de interne având ne-* voe de un proiect pentru construcţiunea unul spital la Vidra (Putna) însărcinâ pa arhitectul Socoiescu să facă proiectul şi devisurile necesare.
Proiectul fu prezintat, aprobat de consiliul technic şi licitaţia fixată. Esecutarea lucrării fu încredinţată unul ovreiO asociat cu o rudă a unul impiegat din minister,—pe când lucrările se conduceafl şi se supraveghiau de arhitectul titular al ministerului, d. Leboouf, depărtat mal pe urmă pentru cauze bine-cuvăntate.
Când se terminară lucrările, antrepriza făcu proces ministerului, sub pretext că, după condiţii, urma să ’I se se plătească golurile de uşi şi de ferestre, ca masiv de zidărie, de şi în devis golurile aresteaerafl scăzute. Procesul ţinu un an şi mal bine^
www.dacoromanica.ro
EPOCţA 18 AUGUST
şi cât p’aci era să se sfârşească cu plata sume! pretinse. Acuzat că aduce Încurcături şi belele ministerului, autorul proiectului şi al devisurilor. Din dosarul afacerii se constată, însă, că se falşillcase caetul de sarcini, plastografiindu-se şi iscălitura arhitectului.
Toate caelele şi devizurile fuseseră scrise chiar de arhitectul Socolescu, şi toate piesele fuseseră vizate de consiliul technic.
Ce fac cinstiri noşlril ?
IaQ piesele, opresc numai scoarţele cu pecetea consiliului technic, şi pun In loc un caet de sarcini cu condiţiile plăcute lor, iscălind chiar pe arhitectul In chestiune. Constatarea aceasta s’a făcut faţă cu d. doctor Serpiti, d. C. F. ltobescu, arhitectul ministerului (d. Maimarol) şi cu d. Porumbarii, avocatul întreprinzătorului.. .
D. Socolescu denunţă atunci ministerului acest falş, cere distrugerea unul act care avea pe dânsul sămnâtura sa falsificată, cum şi publicarea acestui falş în Monitor.
Ce-va mal mult; — se reclamă parchetului ; parchetul cere dosarul, dar direcţiunea sanitară refusă să ’l dea. După câteva zile parchetul refuză, şi el, d’a mal urmări pe falsificator,— iar întreprinzătorul renunţă la proces.
Dosarul este la minister şi azi, parchetul ar trebui să ’l ia în cercetare, să descopere pe falsificatori şi pe afiliaţii lor, căci se vede cât de colo cumetria colectivistă între întreprinzător, între serviciul sanitar, parchet şi chiar minister.
Aceste fapte, pe vremea, colectiviştilor, erau cinstite şi corecte. Deci, fi-va încă o acuzare de-a noastră, formulată în vânt?
V.
CRONICA
ELECTORALE
In momentele de faţă, fie care membru al guvernului lucrează la toartă ceva proecte de legi pentru viitoarele corpuri linguşitoare.
E vorba să se îmbunătăţească o grămadă de lucruri: să se îmbunătăţească soarta ţăranilor, soarta celor ce au bani de hârtie, soarta comunelor, soarta popilor, magistraţilor, împrici-naţi'or, dascălilor, şcolarilor.
Numii la îmbunătăţirea soartel mele nu se gândeşte nimeni !
Cu toate acestea fiind şi eu junimist prin vărsta, naştere, înrudire, instinct, prietenie', necesitate, înţelepciune etc— întocmai ca prietenul meu Miclescu, umbra tutelor Miniştrilor de astă-zl — m’am hotârît să ajut cu luminele mele pe d. Th. Rosetti, preşedintele Consiliului de Miniştrii,care se ocupa cu reforma lege! comunale.
Făcând studii speciale asupra diferitelor clase ale alegătorilor, propui să se introducă în viitoarea lege, următoarele articole relative la censul electoral.
Art. 1. Sunt două feluri de alegatori: alegătorii direcţi şi alegatorii indirecţi.
Alegătorii direcţi sunt acei care cer el singuri de a dreptul, câte o slujbă, diurna sau concesie de la stat. Alegătorii indirecţi sunt acel care cer aceleaşi slujbe prin fiiierea alegâtori'or direcţi.
Art. II. Sunt trei colegiurl electorale.
Art. III. Fac parte din colegiul întâia :
a)	Alegătorii care cer o slujba de prefect, inspector financiar, inspector de credite agricole, inspector administrativ, guvernator, director sad censor de bancă şi alte instiluţiunl.
b)	Alegătorii care cer să le bagi o fată la asyl, să le dai o bursă pentru a trimite băeatulîn streinătate, să le dai o pădure a Statului în taere sad o moşie în arendă, să le faci un drum de fier pe moşie, să nu’i urmăreşti pentru plata contribuţiilor pe anii trecuţi, să spui o vorbă bună judecătorilor într’un proces ce au cu Statul.
Art. IV. Fac parte din colegiul a) doilea :
a)	Seria în 161Q a victimelor de la 14 şi 15 Martie, {patru zeci şi optul Opo-siţiei-unite) care cer o slujbă de subprefect, poliţaid, comisar de poliţie, vameş, inspector la tutunuri sau or ce ar fi între 000 şi 300 de lei pe lună.
b)	Acel care cer un ajutor din fondul milelor pentru o rudă scăpătată, admiterea unul băeat în şcoala militară de şi a obţinut o notă proastă, admiterea unei fete la pensionul cential, trecerea în altă clasă a unui copil căruia ’I lipsesc două, trei puncte.
c)	Acel care cer permutarea unul re-visor şcolar, permutarea unul ofiţer, un congediu nelimitat pentru un frate, reformarea din armată a unui fid.
Art. V. Fac parte din colegiul al treilea :
a)	. A doua serie a victimelor de la 14 şi 15 Martie, care cer o slujbă de sub comisar, intendent, ofiţer de guar-diştî, poliţaid la Tu'.cea, Slatina, Giurgiu sad alte orăşele.
b)	. Acel care cer o slujbă deodăiaş la Ministere, tribunale şi alte localuri publice şi ale căror pretenţiunl bugetare nu trec suma de o suta iei pe lună.
Art. VI. Sunt două feluri de vot : votul prin graiu şi votul înscris. Votează prin graiu toţi alegătorii arataţl mal sus care cer audienţa la Ministere şi o dată cu audienţa cer şi slujba.
Votează înscris cei-l’alţl alegători care trimit Ministrului o epistolă cu următoarea cuprindere :
Mult respectabile domn,
«Am bine cuvântat cerul când ne a «sosit înbucurâtoarea ştire pentru ţară «că aţi venit în capul Ministerului. Cu-«noscând sentimentele d-v. de iubire «pentru patrie, crez că a venit momentul să vă înconjuraţi de oameni devo-«taţl care să vă susţie In judeţul nostru. «De acea în interesul partidului vă rog «să mă numiţi sub-prefect la plasa In-«curcata din acest judeţ. Locul nu este «vacant,dar s’ar putea foarte lesne face «vacanţă dacă aţi muta pe actualul sub-«prefect—un colectivist neruşinat — ca «judecător de ocol la Slatina, unde a-«semenea nu e vacanţă dar s'ar putea «face dacă aţi muta pe judecătorul ca «revizor la tutunuri în Dâmboviţa.
«Pentru a face această din urmă va-«canţă, n'aţi avea de cât să permutaţi «pe actualul revizor din Dâmboviţa ca «şef de staţie la căile ferate, în or-ce lo-«calitate veţi bine voi.»
Al d-v. supus şi devotat X Y. Z din Urlaţi Victimă de la 14 şi 15 Martie.
Art. VII. Toţi alegătorii sunt eligibili cu condiţiune că vor făgădui alegătorilor îndeplinirea cererilor mal sus arătate îndată ce vor fi aleşi.
Pentru alegerile de deputaţi şi senatori censul este acelaşi.
Prin urmare, având şi eâ dreptul să fiu ales,îmi pul candidatura la or-ce colegiu vor voi să mă susţie alegătorii.... şi mal ales guvernul.
Max.
INFORMATIDNI
Ziarul Lupta vorbeşte de numirea d lui Dim. Sturdza în calitate de ministru plenipotenţiar la Berlin.
Aceasta ştire este neexactâ. Numirea d-lui Gr. Ghica e deja hotărâtă şi a şi fost comunicată guvernului german.
D. Ghica se ocupă de instalaţiu-nea sa şi peste vre-o doue luni va pleca la Berlin.
D. Emil Costinescu a plecat în streinătate pentru a’şi căuta sănătatea.
D. Fleva pregăteşte mei multe interpelări pe care are de gând să le adreseze guvernuluiîndatadupă deş-chiderea camerilor.
Cea d’întâiu interpelare pe care a zis d sa că o va desvolta, va fi cea privitoare la afacerea Goetz.
Un confrate din capitală zice că d. Carp ar fi spus unei persoane că mai bucuros ar mergecu d. Ion Brâ-tianu de cât cu d. Lascar Catargiu.
Suntem în posiţiune d’a spune că dacă cum-va d. Carp a spus un ase-menealucru, el l’aspus ca o imensă zeflemea pentru interlocutorul seu.
Aseară agio a închis cu 3 0/0; as-tâ-zi continuă a avea acelaşi curs, cu tendinţa de scădere.
-sm-
D. Gheorghian, fost ministru sub guvernul trecut respunzend printr’o scrisoare ce a trimis ziarului Românul la atacurile şi insinuările Voinţei Iraţionale, confirmă pe deplin cea ce am susţinut că a spus în privinţa presei colectiviste.
D. Gheorghian cu dreapta sa indignare dă o bună lecţie scribilor de la Voinţa ooutestându-le dreptul de a pune în discuţiune persoana sa.
Se zice că la viitoarele alegeri d-nii Ion Brătianu, Statescu şi Dimitrie Sturdza vor pune candidaturele lor la Muscel, unde cred că le au mai rămas partisanî, şi că vor reuşi.
D nil I. Brătianu şi D. Sturdza vor fi candidaţi la scaunele de senatori.
Prea se încred colectiviştii în popularitatea lor.
Greva lucrătorilor de la atelierul căilor ferate din Galaţi stă ast-fel.
Din cei 220 de lucrători cât compun atelierul din Galaţ:, numai 160 s’au pus în grevă. Restul de 60 de lucratori au continuat cu lucrul.Văzând acesta grevişti au anunţat că vor veni şi ei la lucru. Nu se ştie încă ce s’a decis.
Direcţiunea din Bucureşti a dat ordin de a nu fi primiţi şi a se în-
chide atelierele în cas când s’ar pune şi restul do lucrători în grevă.
O companie de so’daţi s’a trimis la gara din Galaţi, spre a preveni orl-ce desordine şi a apăra contra greviştilor pe lucrători negrevişti.
-*k-
Greva căruţaşilor din portul Brăila s’a sfârşit. Eri Marţi căruţaşii au lucrat cu toţii. Armatorii au sporit preţul transportului cu 4 lei de vagon, ast-fel că de azi înainte se plăteşte 14 lei de vagon în loc de 10 ca până acuma.
Aflăm spune «Buciumul Vâlcei» că P. S. Episcopu continuă cu agitaţiile sale colectiviste. Vecinie de gât cu d. Simulescu, petrec înpreu-Tiâ, benchetuesc între patru ochi şi Vilacros face pe chelneru. Unde lucru devine prea serios, este că în ziua de Schimbarea la faţă, P. S. a pus pe Diacouu Nedelescu, faţă fiind toţi învăţătorii săteşti ce sunt adunaţ' în conferinţă, se ţie un discurs care închee predica astfel : «Ol Doamne cum ne-ai scăpat vecinie de toate belelele, scapăne Doamne şi acum de phanorioţii ce a pus mâna pe iubita noastră patrie ! I 1»
Aceste sunt propriele cuvinte, proferate de un popă înaintea altarului şi în faţa a 100 de învăţători rurali /! Ce zic d-nii Miniştrii ?
Până atunci însă noi rugăm pe P. S. să se astâmpere, căci noi am a-dunat multe pe urma P. Sale şi înaintea actelor ce posedăm, nu v’a pu-tea/zicecâ ’i aducem vre-o calomnie. Fie care să’şi facă datoria sa, dacăP.
S.	se amestecă între ale noastre, a-poi noi nu putem face de cât să’l combatem.
FELURIMI
Un bust al Republice! mutilat. —
Un fapt din cele mal grave s’a petrecut la Vendăme după împărţirea premielor pentru scoalele comunale, presidatâ de către d. Julien deputatul departamentului Loir-et-Cher.
Trei mii persoane aH asistat la această serbare, şi aâ aplaudat discursul pronunţat cu această ocasiune.
După plecarea publicului 4 brigadieri din regimentul 7 'de vânători călări au pătruns în sala şcoaleî, cu toată opunerea omului de gardă. AU rupt gherlandele care împodobeaţi bustul Republicel, aa spart nasul acestui bust prin lovituri cu piatra şi l’au mutilat.
Regimentul la care aparţin vinovaţii e acelaş care a fost trimisla Moulins în urma
unei mamfestaţiunl a sub-oficerulul lui. *
* *
O drama. — Un eveniment tragic s’a întâmplat în oraşul Parthenay (Franţa).
Un oficer de la regimentul 114 de linie condamnase mal mulţi militari ca sâ a-lerge pe un timp de trei ore înpovâraţl ca în timpul campaniei, fiind că comiseserâ mal multe efracţiuni de disciplină.
Printre aceşti militari se găsea şi caporalul V... care era vinovat fiind că se întorsese târziQ la Gasarmă.
Dupfe două ore de alergare caporalul V.. ne mal putend umbla, căzu lângă un pom.
Sergentul prinzând compătimire pentru bietul caporal, a voit sâ’l lase acolo pentru a se repausa. Ofiţerul tnsâ s’a opus.
V.. atunci ceru voea ca sâ satisfacă o necesitate, şi cinci minute apoi o detunătură


FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(fii)
ALEXIS ROUV1ER
DRAMELE PĂDURI
PARTEA II
O FEMEIE DE TREABA
m.
CE SE PETRECE IN CABINETUL UNUI CAP A POLITIEI.
—	Da; eil sunt secretarul şefului care porunceşte aice, şi după cele ce ’ml al mărturisit, ce al se spui e de mare greutate; trebue prin urmare se vorbeşti de a dreptu cu şefu.
—	Dacâ’i aşa, am Înţeles... mâni mă voi întoarce cu dânsa.
—	Da, cu dftnsa... sau mal bine, să vina singură.
Fraîchotta cunoştea pe Misîsre ; deci el nu putea să o primească, şi se vedea silit să lese ped. Jeandry sâ urmeze cu cercetările.
Misere urmă Inse cu cercetarea Iul cea Intre patru ochi, şi după ce scoase de la Jean-Baptiste tot ce ştiea, II luă făgăduinţa de a se întoarce a doua zi
cu Fraîchota. Aumoy plecă mal liniştit; • era să scape în sfârşit de mişelu căruia se prea încrezuse. L t întoarcerea lui la ospătărie, află pe Fraîchota care’l aştepta.
—	Ei, 11 întrebă ea, văzutal pe cine va ?
—	Du, da, am văzut pe cine tre-buea, am spus tot, şi pe mâne te aşteaptă şi pe d ta să spui ce ştii.
—	Bun. Ge ai să fac. ?
—	Lizon, ţ’am spus că’ţi voi urma sfaturile pana la sfârşit.
—	Atunci dar o să plecăm ?
—	Da, şi mă voi întoarce mâne sară.
—	Spus’al tot ?
—	Ba nu, era Înţeles Intre noi că să nu vorbesc de testament de cât după ce voi videa pe contesa...
—	Atunci dar, pleacă.
—	Ştii că fac tot ce’ţl place.
—	Da... eşti băeat bun şi da treabă...
—	Şi de n’ai fi f03t d-ta... ştii, ol
' pe legea mea... d tale îţi datori sc că am remas ci-a ce eram... La revedere, domnişoară L;zon... pe mâne, cân mă voi întoarce târziu şi vel fi culcata.
—	La revedere.
Şi Jean Baptist se duse la calea ferată. Câte-va ore mai pe urmă era la Nou-zoa, şi’şl lua drumu spre micu castel a d-neî d’Aumoy. La sosire Cadet II primi care’i spuse că nu era cu putinţă să vada pe contesa In ziua acea.
—	Astăzi dimineaţă era lume străină la noi, şi doamnei i-a venit răul săa,
■ musafirii au trebuit să plece, şi d. conte aremascât-va timp cu maica sa; a-cuma să află mal bine, dar doarme, nu e cu putinţă să o vezi. întoarce te mâne. Nu’ţl pomenesc de d. conte, câci e dus de acasă cu ştiri către acel ce erau aice azi dimineaţă...
— Bine dar, zise Jean Baptiste, mă voi întoarce mâni...
Şi se duse la ospităria ur.de avea de gând să stea peste noapte.
Drept e ca după plecarea lui Marţial, contesa căzuselntr'o cumplita criză nervoasă ; fură nevoiţi să o ducă pe sus In camera el ; când se întoarse câpitanu cu fiica sa şi contele Jean, ea dădu de vină nelndemănăriî sale emoţiunea.
Căpitanul şi d ra Roza plecase după ce luară hotărltă făgăduinţă de la d. Jean că le va aduce ştire de starea contesei spre sară.
Acest din urmă remăsese lengă patu mamei sale. Dar peste o ora, Orflza hotar! ca se simte mult mal bine, şi că nu ma! are nevoe de cât de tfteere şi de odihnă... şi în urma stăruinţelor ei, o lăsase ; deduse ordin să’l pună şaua pe cal. şi pe drum de încunjur să îndreptase spre pădurea de la Ha-vetiere.
Remase singură, contesa se răzimă cu cotu pe perină, şi să gândi la întâmplările din dimineaţa acelei zile.
Marţial trâea, el pricina a tot ce era, el care o perduse, care fâcus9 din ea o faptaşă, care o făcuse văduvă... el tră-ea... şi pe când credea că nu mal era
nicl-un martor între dînsa şi Dumnezeii, de o data v< dea iviaduse tovaraşu el de faptă ameninţător .. Presupunerile ticălosului nu erau drepte, dar putea să se vorbească de ele şi să deie loc la un scandal ce ar fi costat'o viaţa.
Cât despre dînsa nu’I era ei grijă, dar fio ei 1... dar căsătoria holarltâ în acea dimineaţă chiar... Ce era de făcut ? Să se Invoiascâ cu hoţii ? Orfiza nici nu se gândea... nu’I remânea de cât scăparea din urmă a celor slabi, sinuciderea / Dar Orfiza era mamă, şi moartea el n’ar fi ocrotit pe fiu seu In contra manoperilor acelui nemernic; d'impro-tivă, ea n’ar mal fi ca să desmintă arătările lui... Ce era de făcut ?...
Şi cu ochii ţintiţi, răzemată în cot, cu mâna încleştată In pâr, contesa gândea :
— Dar de unde esă acel testament ? cum l'a căpătat el ? Poate nu’I scris după moartea contelui ?
Cu asemine cugetări Orphiza căuta a să amăgi pe sine însăşi. îşi amintea ultimele zile a barbatu şed. Căsătoria lor nu era prea fericită, şi tntr’o zi ameninţase ca va pregăti viitoru. N-greşit a-tunci a fost făcut şi testamentul. Dar In luna cea din urmă liniştea revenise; depărtarea pădurarului era hotărltă. Ambii soţi trăeaii In cea mai deplină bună înţelegere. Pentru ce contele n’ar fi nimicit testamentul atuncea?
Contesa ’şl închipui o tălmăcire: Marţial ucisese pe conte pentru a fura tes- ^ tamentu. De atunci 11 ţinea la el, şi
se auzi. V... ’şl trăsese un glonţ tn piept, în urma căruia muri.
• •
O batae de popi. — Duminică seara pe Ia 8 ore doi eclesiasticl treceaO cheiul du Bosc la Cella (Francia.) In sens invers veneaQ doi soldaţi. Vr’o câţl-va gamenl aii apostrofat pe popi. Aceştia att crezut că injuriele veneau din partea militarilor şi se aruncară asupra lor, unul din popi luând chiar chipiul soldaţilor. D’aci o mare gâlceavă.
După Injurii, se încinse o groaznică bâtae. O mulţime imensă se strânsese pentru a asista la această batae. Unul din popi o luă la fugă.Cellalt s’arefugiat la Esplanada. Fluerat, busculat, cu hainele rupte acesta din urmă a fost condus la poliţie, unde strâagându-se lumea a început să strige.
L’ar fi maltratat de sigur mulţimea daca inspectorul poliţii nu l’ar fi îmbrăcat în-tr’o haină de sergent de oraş, ast-fel că cu acest costum a putut sâ meargă la domiciliul săU.
Mulţimea a mal slatînaintea poliţii pînă aproape de dimineaţă sbierând; voim pe popa, pe o arie cunoscută.
DIN DISTRICTE
R.	VALCEA
300/’OO Iei furaţi de compania Si-niulescu-Litman-Kadu Mihai.
Valorosul nostru confrate Buciumul Vâlcei urmează cu povestirea hoţiilor lui Simulescu şi a celor l’alţî colectivişti.
Publicăm maî la vale urmarea la articolul 300,000 lei ce am extras în Buciumul Vâlcei.
Iată această urmare:
La 8 August 1884 venerabilul Simu lescu cu raportul No- încunoştiinţează pe Mini star că intrând în trataţie cu proprietari săteni dânşii au pretins pentru 2 pogoane suma de 5000 leii 11 Se se noteze bine ca acest loc era răa situat şi apoi aşezat pe poala dealului, terenul fiind de cel care fuge după cum s’a şi constatat de ingineri In urmă.
Ţeranii Inse In realitate voiad se cedeze terenul care nu le producea nimic fiind nisipos, dar nu cereaa bani şi mal puţin colosala sumă de 5000 lei pe două pogoane, ci se li se dea un altul productiv pe moşia statului. Simulescu voia însă se ciupii ceva şi fiind că ţărănească se impotrivia la vtnzarea pământului, părăsi forma întâi de geşeft şi raportează ministrului că ţăranii se mulţumesc spre a li se da cantitatea pământului, cedat, îndoit adică patru pogoane în vatra Schitului Slatioara şi suma de 400 lei pentru facerea de casei De ce atâta reduaţiune? Dar se trecem mal departe.
La 23 August s’a numit de minister o comisiune compusă din Simulescu, Inginer Architect Lebeuf şi directorul penitenciarului N. Henu, care merse la Ocnă spre a alege terenul pentru clădirea penitenciarului şi cu toţi de acord găsesc că acest teren, al ţe-ranilor, este cel maî bun 1
Ast-fel d-nu Simulescu neputând fura 5000 lei s’a mulţumit şi cu 400 lei cari nu ’I a mal dat ţăranilor şi ar fi
nu să arătă cu dlnsu de cât în ora când erau să fie date minorului socotelele a-verei sale. De judecată n’avea gând. El vroea sâ vîndă testamentu.
Cât mai ţinu ziua, precum şi peste no pte, sermana femeie căută chipu de a scăpa din o aşa grosnicâ stare de lucruri. A doua zi de dimineaţă, era hotărltă să pună să cumpere testamentu ; nu mal voea să vadă pe ticâlosu acela. Dar aice da peste o altă greutate: pe cine să pună? cui putea să încredinţeze asemine taină ?
Fiu-sed venise de dimineaţă s’o întrebe de sanatate ; era Intru tot bine, se sculase, când camerista veni să’l spună căcir,»-va dor şte sâ’l vorbească.
Ea să închise In cimeră de frică să nu mal fie iar Marţii. Aflând că era o rudă, dedu ordin să’l poftească în salon.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 18 AUGUST
3
luat Încă 500 lei de la ţSranl după cum suntem Incunoştiinţaţl de persoane demne de încredere. Şi în ade-v8r aşa trebue se fie de oare ce face a se respinge oferta luî Ciodoavă care poseda şi pământul mult mai bun, sub pretestul că este dotai; şi admite pe cel actual cu totul impropriu dupg cum s'a dovedit în urmă, când se intentase proces statului de d-nul Litman, şi cu toate că unul dintre proprietari ţărani este Cârstea Neagu epitropu minorilor Matei Nespâlatu, şi alta Elena Mihăescu care ceda pământul seu dotai 1
De ce n’a schimbat cu cel de întâi cum a făcut cu cei din urmă? Am spus pricina.
Şi o dovadă şi mai figurantă despre reaua credinţă a lui Simulescu în a-ceastă afacere şi spiritul său de hoţii, avem opiniunea inginerului minei de sare d-nul Georgescu, care spune că: edificiul nu trebue clădit în acel loc, fiind terenul SLAB şi NESTABIL aşa că penitenciarul va trebui se se dărâme, şi cere numirea unei nouă comisiunî. Cu toate acestea, d-nul Litman, care ca vechi antreprenor ştia cum trebue se 'şl faci treburile şi cunoscând destul de bine pe venerabilul Simulescu, se întâlnesc amândoi şi stărue la Minister pentru aprobarea locului ales, de oare ce Simulescu avea tot interesul şi Litman voia se accelereze lucru pentru a nu scăpa afacerea din mâini.
Şi ast fel la Februare 1885, Ministerul prin raportul cu No. 1196 aprobă ca penitenciarul se se facă pe locul ales de comisiune şi respinge opinia inginerului Georgescu pe cuvîntui că nu e nevoe de ea 1 !	(Va urma)
Un matrapaslâc al lui Simulescu
Tot în Buciumul Vălcei citim:
Modul cum venerabilul Simulescu ştia se îşi facă afacerile, şi se 'şi pricopsească pe toate rudele sale, este şi acesta care ’l punem atât în vedere lectorilor noştri cât şi a d-lul Ministru al Domenilor.
Anul acesta în luna Februarie, domnul prefect de atunci stimatul nostru Simulescu, văzând că e de făcut un mare geşeft cu Govora unde d nu Brâ-tianu esprimase dorinţa ca Stătu se cumpere puţurile ce se aflau pe pământul locuitorilor, pentru a putea zidi un stabiliment de băi; chemă pe Teodoru perceptorul circumscripţii Pă-uşeşti-Otăseti şi ’l obligă ca cu ori-ce chip, şi se întrebuinţeze ori ce mijloc spre a înduplica pe nevasta sea Ioana, care refuza mered se vânză cei 100 stânjinl pătraţi din Govora pe care se află puţul iodat, nepotului seă Ştefan Filipoiu din Drăgaşani. înţelege oricine că Simulescu voia a cumpără a-cest loc pe nimic prin nepotul sed şi în urmă se ia cine ştie ce sumă de bani de la Stat, după cnm vom dovedi mal la vale.
Perceptorul Teodoru se şi puse pe lucru, şi după ce administră nevestei sale toate mijloacele ordonate de Simulescu, Ioana se înduplecă şi după două săptămâni merge la tribunalul Vâlcea unde trece acel loc de 100 stîn-jini pătraţi d-luî Ştefan Filipoiu pentru suma de 600 lei. După aceasta guvernul cade, desperarea ar fi trebuit se fie şi în planurile combina-ţiunilor Simulescu-Filipoiu. Trecând Inse zâpâciala momentului, Ştefan Filipoiu face o ofertă ministerului în luna lui Mal, ddcă nu greşim, această petiţie se află la minister; prin care propune Statului a ’l ceda acei 100 stânjinl pătraţi de la Govora, cumpăraţi cu 600, în schimbul conacului moşiei satului din Drăgăşanl care e zidire colosală, cu pivniţi minunate şi care ort când face 30000 /cz I j !
Nu aşa că este strălucită afacere ? Punem toate acestea în vederea D Iul Ministru al Domenielor şi ’l rugăm a nu fi tras pe sfoară.
COVURLUI
Citim în Posta din Galaţi:
Inc» din luna Iulie, anul trecut, 80 locuitori din comuna Piscu, judeţul nostru, aii cumpărat în loturi o parte din moşia Statului Piscu-IIArjeştI, arendată d-lul Mareş, plătind zecimea preţulu', conform legei, taxele de timbru şi pentru advocat. Gu toate acestea nici până azi locuitorii n’ati fost puşi în posesiune ; ba sunt urmăriţi şi pentru funciarul acelor locuri. Gestiunea a fost presintatâ şi In Parlameut, prin o plângere comunicată de d. deputat al colegiului al III M. Pacu, care a fost de urgenţă recomandată ministeriului respectiv spre cuvenita satisfacere.
A trecut Insa d'atuncl aproape 5 luni şi locuitorii tot n'ail fost puşi în pose-
siunea locurilor cumpărate. Din această causă el s’au p es:ntat din noii z ele aceste la prefectură împreună cu d. deputat Pacu, cerând ca pe de o parte să fie puşi fără Întârziere în posesiunea locurilor cumpărate, iar pe de altă să nu li se ceară ratele şi fonciarul de cât de la Intrarea In stăpânire a acelor locuri. D. prefect M-rişeşcu a ascultat cu mare bună-voinţă plângerea locuitorilor din Piscu, şi plecând la Bucureşti, a sprijinit cu multă căldură aceasta plângere pe lângă ministeriul domeniilor; ase-minea făcu şi d. deputat G. Ressu, care se găsia tot atunci In Bucur*-şcî. Ga re-sultatal acestor demarşe, putem anunţa cu mulţumire că ministerul domeniilor a hotărât trimiterea unul inginer pentru delimitarea locurilor, şi sătenii cumpărători vor întră In posesiunea locurilor de la 1 Septembrie viitor.
A XEDITIUNE
ULTIME IMMATK1
Colectivişti pregătesc un manifest ca răspuns la programul junimist.
in acest msnifest ei vor recapitula legile votate de dânşi în timp de dot-spre zece ani, şi vor indica reformele ce cred necesar a se mal face.
*
D. Kennedy, secretar de a doua clasă la legaţiunea Britanică din Bucureşti şi care ţinea loc de însărcinat de afaceri în lipsa d-lul Lascelles, va părăsi România fiind numit secretar de l-a clasă în Persia.
X
Şease-spre-zece afaceri de răscoală vor fi trsmise înaintea curţii cu juraţi, la care sunt implicaţi vr’o 250 de ţăran .
Şei se din aceste afaceri fiind deja terminate, ordonanţele lor definitive au fost înaintate procurorului general.
Ţărani implicaţi în răscoalele de la Dridu şi Gatrunoeasa, sunt singuri trimişi înaintea tribunalului corecţional.
X
Aflăm că fostul primar din Mizil va fi dat judecaţi împreună cu întregul consiliu disolvat de acolo , pentru motivul că s’au descoperit mai multe abuzuri şi neregularitaţi colosale în sarcina acestor cinstiţi colectivişti.
S’a co -statat între altele că primarul din Mizil, pe tot timpul gestiunii sale, nu făcuse nici un proces verbal privitor la operaţiunile sale, lucrend tot-d’a una başbuzu-ceşte.
X
D. judecător de instrucţie Preto-rian, şi a dat ordonanţa definitivă în afacerea răscoalei din Creaţa-Le-şile. Sunt d-iţî in judecată şi trimişi înaintea curţii cu juraţi 44 ţărani din comuna de mai sus, pentru bă-tae şi pentru crima de distrugere ce au comis devastând proprietăţile d-lor Darvari, Apostolescu, Doxaki şi Alexandrescu.
X
D. Prodan, prefectul de Putna, a sosit azi în Capitală.
X
După o inspecţiune amănunţită ce a făcut în tot judeţul Dolj prefectul Economii, d-sa a venit azi în Capitală pentru a arăta ministrului de interne resultatul inspecţiunei sale, precum şi de a pune în vedere toate lacunele ce există şi toate mijloacele de remediere ce trebuesc luate în administraţiunea din judeţul Doljiu, lăsat în prada colectiviştilor atâţea ani fără ca să ia nici o măsură de îndreptare.
D. Eionorau a visitat aproapre toate comunele din judeţul seu.
X
Sunt citaţi înaintja curul de Apel ca martori dd. Ianolescu inspector de poliţie şi spionul Grigoriu pentru a depune în afacerea bătăilor de la poliţie
*
La Mizil unde nu s’a putut efectua alegerea colegiul 1 iu comunal de acolo din causa absenţei în con-gedifl a d-lui judecător de ocol, erau trei liste favorabile guvernului ş’o listă a colectiviştilor.
Dacă s’ar menţine câte şi trei liste e teamă ca să nu răuşeascâ lista co-lectivitâţei.
X
Din cauza contestaţiunilor ce s’au făcut în contra alegerei consiliului comunal din Rîmnicul Sărat pentru ambele colegi, alegerea de primar care era să se facă eri nu s’a putut face.
X , ,
Se ştie că acum 15 zile sa comis o tâlhărie la Bolentin, unde tâlharii au prădat primăria, furând chiar casa de fer a el.
Acum aflăm că parchetul e pe ur-
mele hoţilor caremu sunt de cât fostul primar din Bo'enlin înpreun". cu doi ajutori ai săi.
X
Ni se spune că celebrul tragedia i Ernest Rossi Ir. cînd prin Bucuri ş'i în luna Februarie 1889 va da ai 4 câte-va representaţiuin, între care: Othelo, KeRri, Louis XI şi Hamlet.
Cupe cât afl-un Rossi ar aveainten-ţiunea de a se r trage definitiv din teatru în urma acestui turneu artistic.
X
Peste câte va zile vor fi pe deplin sfîrşite lucrările de delimitare ale fruntarielor cu Austro Ungaria.
D. general Pencovici se întoarce peste câte-va zile.
X
Toţi miniştrii au plecat azi la Sinaia.
X
Regimentele de artilerie au făcut azi un marş militar.
X
D. Pâcleanu prefect al judeţului Buzău s’a întors din străinătate.
D sa are de gând a demisiona înaintea alegerilor pentru a’şi pune candidatura la viitoarele alegeri de deputaţi pentru judeţul Buzău.
ULTIMA ORA
AGENŢIA H A VAS
Paris 29 August.— Un individ a mers la ambasada Germaniei şi a tras o lovitură de pistol asupra unui amploiat orânduit la informaţiuni care n’a fost atins. Autorul atentatului se numeşte Garnier. El a fost ruinat de invasiunea de la 1870. Se crede că a devenit nebun.
Sofla 29 August.— Eri seara,poliţia a pus mâna pe unul din tâlharii bandei din Bellova care trecea prin Sofia. El era îmbrăcat cu haine cumpărate prin mijlocul rescumpârârei şi prevăzut cu nn paşaport sărbesc. El va fi judecat de curtea marţială peste trei zile.
După declaraţiunile sale, banda din Bellova s’a împărţit în două. O jumătate a trecut în Macedonia, iar cea-l’ată se îndrepteaza spre Serbia unde banda se formase în Aprilie.
BULETIN COMERCIAL
Braila 16 August
S’a vândut:
Porumb cincantlnn: 10.0000 hectolitri 60 1/4 Ibr 8 50 mgz.
Porumb: 10.900 hectolitri 59 1/2 lbr
805 mgz; 61 lbr 8.25 şlep.
Secara: 4.920 hectolitri 551/2 lbr 685 mgz.
Orz: 2.000 hectolitri 49 3/4 lbr 5.95 mgz.
Tendinţa pieţei calmă.
Dupe telegramele primite se semnalează o scădere atât In Europa cât şi în America de 50 0/0 bani Ia 100 kilograme.
Bucureşti 17 August
Iată cursul efectelor In piaţă In urma scădere! agiolui la 3 0/0;
Renta perpetuă 94 1/2; — Amortisa-bilâ 95 3/4; — Rurale convertite 98 3/4;
—	Comunale 5 0/0, 821/2; — Comunale 84, 5 0/0; 95; — Losuri comunale 45; — Funciare rurale 70/0, 107 1/2; — 5 0/0, 97 1/2; —Funciare urbane 7 0/0 106 1/2;
—	60/0 100; — 50/0 93 1/2. Funciare urbane Jaşi 50/0 82 1/2.
! PIRAŢILOR RE COPII
CARE CAUTA ÎNGRIJIRE PĂRINTEASCA, INVETA-t TURA 61 CREŞTERE BUNA. SE RECOMANDA
i PENSIONUL EN1U-BĂLTEANU
Calea Uoallor IMr. I3S.
Unde se află şcolari pentru clasele primare, gim-nasiale şi comerciale, interni şi esternT. Şcolarii sunt conduşi aşa tn cât ii devină oameni serioşi, sănătoşi şi oneşti, cact sunt supraveghiaţl de a-proape în tot momentul şi nu se culca seara până nu-şl învăţă lecţiile de a doua zi; de aceia pensionul acesta, iufiinţal numai de 4 ani, a ajuns a-bia peste 90 şcolari, interni şi esternT, care, anul acesta, aQ trecut toţi clasa, afara de cinci, ba mulţi din el au luai premii chiar la şcoalele publice, unii premiul 1-iO. Afara de şcolarii care urmeazâ la şcoalele Stalului, se afla în pension clase primare şi secondare, unde, pe lângă studiile din programa ministeriala, au convorbiri, franceza şi germana, musica, gimnastica, etc., cu preţuri moderate.	896.
INSTITUTUL (î, TROTEAMI
Strada sfântul Ion Nou Nr. 33. si Momularie Nr. 23. (tn Jignita)
Cursurile primare şi comerciale din acest institut pentru noul an şcolar 1887/89 vor reîncepe la 1 Septembrie viitor. Cursul primar e de 4 ani, iar cel comercial de 3 ani.
Se primRsc elevi intern! şi pentru Gimnasie, Licee şi şcoala comercial» a Statului, având meditaţiele necesare în institut. înscrierile se fac în toate zilele de la orele 8—11 a. m. şi de la 2—5 p. m.
(897)	Direcţiunea.
INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI
Calea Victoriei, 162 Bucureşti
Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că din 96 elev! 84 aQ fost promovaţi şi dintre aceştia 16 premiaţi la gimnastele si lyceele statului unde toţi elevii institutului aQ urmat regulat cursurile.
înscrierile încep ia 1-iQ August.
Director, R, Novlan.
No. 840.
1NSTITMTL DE l) 1)11 \lSOARE
AL
PROFESORILOR ASOCIAŢI
Direcţiunea face cunoscut părinţilor că cursurile vor începe la 1 Septembre. înscrierile se fac între 15—30 August în localul Institutului. Se predaQ lecţii de clasele primare, externat secundar precum şi cursul complect de liceQ. Sper că onor. părinţi vor avea şi pe viitor caeaşl încredere ce am avut şi până acum.
Personalul didactic din acest Institut se compune din profesorii cel mal buni de la şcolile Statului şi sunt următori:
D. Nicolae Barbu, prof. la Sf. Sava va preda limba latină.
Constantin Demetrescu prof- la Sf. Sava va preda matemacile curs. sup.
Nicolae Cosăcescu, prof. la Sf. Sava va preda ştiinţele, fisico-chimice mod.
D. L. Leveque, Şcoala normală şi A9ilu, limba franceză, Curs. Super.
Dr. Paul Petrini, Universitate, higiena.
oâvănescu, Matel-Basarab, filosofia şi limb. română. Curs. Super.
N-storescu, Şcoala ,e itralâ, desemn şi caligrafie.
G. Teclu, 1. germană şi 1. română. Curs. Infer.
I. Clinciu, libma elenă.
Ilie Georgescu, Sf.-Sava, ştiinţele naturale
Necula Colceag, istoria.
Preotul Enescu, Seminarul Nifon,religia.
R. Dobrescu, geografia.
M. Cohen, Azilu «Elena Doamna». Canto.
D-na Bruzzesi, Externat, limba italiană.
D. Walch, limba engleză.
D-ra Zoe Agapiadi, Şcoala Centrala, piano.
D-ra Steriadi, piano.
„ Colmann, limba germana, c. infer.
D-na Alex. Filionescu, şcoala centrala, filosof, şi pedag. limba franceza.
Cursul primar se va face de două din absolventele cele mal bune ale Azilului, iar pentru croitorie, gimnastică şi dans aceasta se va regula la Septembre.
Se aduce tot-odată la cunoştinţa părinţilor ca toate elevele care s’au presentat din acest institut la liceele Statului pentru treceri a examenelor, au fost promovate cu succes.
Directric.e, Alexandrina Filionescu
profesoare de pedag. şi filosof, la şcoala centrala strada Dionisie Ş6
PENSIONATE
26, BUCUREŞTI, STRADA PR.MAVAREI, 26
Cursurile se deschid la 1 Septembre 1888
Inv&ţâraîntul coprinde: o clasă prepara-toarâ, pentru clase primare, cinci clase secundare, patru clase gimnasiale şi trei clase liceale; limba franceză, germană, engleză şi italiana; caligrafia, desenul, lucrul de mână; pictura, piano, musica vocală, gimnastica şi danţuî.
Se primesc eleve interne, semi-interne şi esterne, de la vlrsta de cinci ani în sus.
Gondiţiunile de sdmitere se pot avea la Institut, şi se trimet prin postă, după cerere.
Pentru elevele care voesc a’şî face atu-diele secondare numai tn limbi străine, se face un curs separat de partea literară, In limba franceză şi germană.
Profesoare :
Interne. —D-neleEmon şi Gărard; d-rele Reich, Moes,]Orgliidan,Happach, Ciculescu, Legendre, Antonovitz, Scammon, Andrei, Spiro, Grecescu.Boga, Marchand şi Rumpf.
Externe. — D-nele Drouin, Sihleanu şi Averencu Galigires; d-rele Russel, Dam-beanu, Manoel, Valeanu şt Falciolla.
Profesori:
Părint. Musceleanu, d-nil Marinescu, Stă-nescu, Pradatianu, Vlahutâ, Nanu, d-ril Stefânescu, Georgean, St. Sihleanu, Gâvâ-nescu, Dumitr-scu, Roland,Lacoix, Zamfi-rolu, Smidt, Moceanu, Henlia, Vacliman, Fraţii Ghebauer, Voreas, Carini (Canto)
818
INSTITUTUL FIUNC0IS
Calea Plevnel, No. 104
Cursurile primare şi secundare vor reîncepe la 1 Septembre.	(886 )
„LICEU ALECSAMRL
l.-STUADA ARMENEASCA — f
Cursurile primare şi secundare, prepa-raţiunl pentru şcoala militară şi şcoala de comerciQ vor reîncepe la 1/13 Septembre.
Direcţiunea studiilor este încredinţată distinsului profesor, domnul Sava Ştefâ-nescu.
înscrierile şi ort-ce informaţiuni In toate zile de la orele 8—12 dimineaţa şi de la 4—8 9eara.
(892)	Direcţiunea
,, CHOISY “
LICEU DE DOMNIŞOARE
STRADACERNICHI VIS-A-VIS DE BlSERiCA CU SFINŢI
Direcţiunea acestui institut aduce la cunoştinţa pârinţiler de familie că cu începerea anului acestuia,— organisând acest pensionai în conformitate cu programele Statului - primeşte eleve interaeşi externe pentru cursul primar şi secundar.
Programul studiilor se trimite fie-căruia după cerere. Înscrierile se pot face de la 1 August inclusiv.
Direcţiunea
nc ADCâinRT Moşia Domncsti-U C, AntlUIA I Seulesti din plasa Soburu judeţul Ilfov,în întindere de 1,200 pogoane, una oră depărtare de Bucuroşii. Se dă în arendă de la 23 Aprilio 1889 pe un perion de la 5—10 ani. Condiţiunele de a-rendare se pot alia la d. P. C. Dobrescu, complabilul camerei de comerciQ din Bucureşti, strada Academiei No. 39, Î11 toate zilele de lucru, de la 9—12 şi de la 2—5 p. m. Arendaşul va putea face de îndată arăturile de toamnă.	844
OCAZIUNE RARA ferestre de stejar, înalte 2 m. 40ct. late i m. 30 ct. cu fc-rerie complecta se vinde cu preţul maî puţin de jumătate. A se adresa strada Grâ-pina cu cai No. 43. N. Vasilescu. (851
www.dacoromanica.ro
BOALELE SIFILITICE
XEPUTINTA BARBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare,după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Euiigţratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii ae la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
_____ 528
BIBLIOGRAFIE
Recesământul militar a Început deja atât In Capitală cât şi în judeţe.
D. Căpitan Oprişanu din ministerul de Resbel a publicat legea pentru recrutarea armatei cu toate modificările ce i s’a adus, ast-fel ca anomalia şi con-fuziunea ce esista în aceasta lege a dispărut. D. Oprişianu a fost felicitat de M. S. Regele pentru lucrarea sa, iar ministerul de Interne printr’o circulare către toate autorităţile recomandă foarte călduros această lucrare, ca cea mal bună ce a apărut până acum.
Această lege se află de vânzare la li-brăriileSocec si Ionitiu precum şilaau-torul strada Model No. 3.
A apărut:
MANUALUL DE POETICA ROMANA
DE D-NU
lOAIESClI-OION
Depositul central la librăria SocecQ et G-ie.
Prin decisiunea Ministerului Instructiu-nel Publice No. 8,220 din 6 Iulie 1888 s’a reaprobat ca carte didactică ediţiunea V din
GEOMETRIA ELEMENTARA
pentru usul scoalelor de ambele secse de d-nu N. CAP ELLEANU
Profesore la Liceul din Ploeştl.
Acest uvragiQ se găseşte tn editura Librăriei G. Cârjean.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltei, 49. — Bucureşti
MORI
FABRICI de SPIRT
SI
TOT FELUL DE MAŞINI
Tiare dcpo.it de toate uneltele si accesoriile peutru exploatarea fabricelor
PIETRE DE MOARA
Curele, Cuelucurl Gaze de matase, Lumina elect.
(l?9)
APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
LA
MAGASINUL DE COLONIALE
N. I0AMD & C“iE
3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI
Comande se pot efectua în toată ţara-Pentru Farmacişti se face rabat. 804
HOTEL HUGUES
DINI BUCUREŞTI
Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din noQ arangiat; a stabilit preţurile Cămărilor ast-fel, ca, prin posi-tiunea, rangul şi promptitudinea sa poate concura cu ori-ce Hotel din Capi’ala.
Camere cu zioa se poate avea de la 3 lei în sus.
RESTAURANTUL
având cel mal plăcut local de vară, bucătărie română şi franceză. Preţurile foarte reduse.
(869)	Administraţiunea
BOLNAVII DE NERVI
Care vor s& se orienteze asupra succesului în-trebuinţărel absorbări a pielei spre scop de a Influenţa direct asupra sistemului nostru nervos şi de a scftpa de diversile suferinţe nervoase precum : migrenl, congestiunl, insemnit, paralisil în urma de apoplexle etc. etc. prin mijlocul simplu aretat de domnii profesori Schott, Roehrig, Pa* risot, Munk ş. a. la ultimul (al 7) congres balneologie, se citească a 16 eaiţiune, a broşurel mele asupra boalelor de nervi care se eliberează gratis de către farmacia Natiodala I. A. Ciua rea, strada Lipcani în Bucureşti; farmacia 1-Vulturul de aur S. Lebel la Ploeştl; farmacia Charles Herzenberg laşi; farmacia Fraţii Remer Focşani; farmacia La România C. F. Eitel la Galatz ; farmacia E. M. Keresztes Roman şi farmacia Curţel E. Hainai Botoşani.
No. j.	D-r Komau WEISMAÎY
PLACHIE DETIRI bricate de G.
Miliailescu, deposiLQ ’ general la Ioan Col* (eseu, Calea Victoriei vis-â-vis de Palat.
LA MAGASINUL
DE
DROGUE, COLONIALE-DELICATESE
I0i\TETZlI?u7^irmoi(ÎERS\BEK*0VESSA
LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCARI
aQ sositşi soSescdin iţ In iţ zile
APE MINERALE NATURALE
din toate sursele indigene si streine
Asemenea toată producţiunea Untului pruu-Npet din Paşcanii proprietatea D-neT Colono-Hlnrmnhcrg se află de vânzare numai în suş (numitul Magasin,
4
EPOCA — 18 AUGUST
CASA DE SCTITMP
613
I. JH. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 27
Cumpera si vinde efecte publice si fa.ce or-co schimb de monezi
Cursul Bucurosti
17 August 1888
j—• iiMiii.. j... asm ■ 11 11	Cump.	Vend.
6 0/0 Ronla amortisabila	95 1/2	95
b 0/0 Renta perpetua	04 1/2 95 1 2	
6 0/0 Oblig, de Stat	97 1 2	98
0 0/0 Oblig de st. drum de fer		
7 0/0 Scris. func. rurale	107 t'2 108 L i	
5 0/0 Scris. func. rurale	97 1 4	98
7 0/0 Scri6. func. urbano	107	407 i 14
5 o/O Scris func urbane	100	401
5 OiO Scris. func. urbane	92 3 4	93 4/2
Urbane 5 0/0 laşi	82	82 4li
5 0/o împrumutul comunal	83	84
Oblig. Casei pens (lei 10 ciob.)	S30	235
împrumutul cu premie	45	50
Acţiuni bancei nalion.	4005	4010
Acţiuni «Dacia-România»	230	240
» Naţionala	230	240
» Constructiuni	80	90
Argint contra aur	3	4 1/4
Bilete de banca contra aur	3	4 1/4
Fiorini austriaci	2Cti	207
Tendinţa foarte fermă		
CASE DE MARE
fUCtrin din Strada Rosetti No. 18, Sub. Staicu Ii.UTlLL din causa de strămutare la ţara. Pre-
ţul moderat.
HAIP ftllţlj situate în Strada Frumoasă No. 12 IlUUlîi Llilou şi 12 bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi gradina spaţioasa cu pomi roditori.
Se vinde în total sad In parte.
A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasa in casele din fundul curţet	776
CASA IIOIilIICEMl i:S!r,TPocxt
tort, asemenea şi un loc cu doufi faţade cu opră-valie.
Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştt, Piaţa Uniret 1.	752
CASELE CU LOCUL LOR
Str. Biserica Amzet No. 10.
A se adresa Strada Polona No. 8.
din Str. Clemenţei 51, şi locul din
CASIi DE MIRHT		MOŞII DE AREWIT
UN SALON MOBILAT A se adresa la proprietar acolo.		vt mm «osii stanbsti situată la 0 oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de pâcurâ, pâdurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârchimâ pe şoseaua Bacău Momeşti, lângă fabricile tio gaz. Doritorii se vor adresa ia d-na Catinca Crti-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776 UU 1/91117 4 IM,1 nouS hectare vie şi obratie sili S V hAli Tll li tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
VILA LITIIEIt SINAIA mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria si se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti.		
VILA NUMITA BEATRICE Kî1”; vara este do închiriat, situată la filaret Str. Viilor No 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43.		
fi VTT A cu grădină situată la Filaret, este U VILA do închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiazk 783		
		DE ARENDATÎSMîhSrsSi: 1‘ietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii se se adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. N. Alexandrescu.
GAMERI riel No. 81.	| mobilate şi nemobilate de în-1 chiriat cu luna în Calea Victo-	
		nu il*|YIUT de la23 Aprilie 1S89 moşia lliJ iVIlL.ili.V 1 Lalosul şt DobricenI din judeţul Vâlcea pe cinci saii mal mulţi ani. C r M 1 NTIT de {fi’Aiiecu spicul roş şi oL. IVII H 1 L alb, de Secara St-Ile-leua, de Ovez alb şi negru şi de Orz cavaler şi obicinuit. — Se găsesc de vânzare ia moşia Sl-Galbenu, proprietatea d-lul C. C. Datculescu, R.-Sărat. A se face cererile de acum.
TIU TWPUTUIAT Casa din strada Um-UH IJvUnlnJAl brii No. 4, lângă Clu-bul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839) TIU THPUTDTAT1 casa din Strada Polonă UL inUnliUAi No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi 0 cuhnie, 0 spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. ’ 723		
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No B, in palatul Princip?!? Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir H ancei Naţionale (Dacia-Romătiia)
Bucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 17 August
	Cump. Vinde	
5 % ltenta amortisabila	95 V,	96
b % ,, româna perpetua	9-VV5	9554
6 % Obligaţiuni de stat [Conv.rur.1	\nv2	98
6 % „ C. F. K.		
5 % ,, Municipale	82	89 S
10 fr. , Casei pens. [300 L.l	2.10	2*5
7 % Scrisuri funciare rurale	107 y,	io» y,
5 % ,, ,,	97 1/4	98
7 % „ ,, urbane	107	107 M
6 % ,, ,, ,,	100	101
5 % „ ,, ,,	92 3/4	91K
5 % ,, laşi	83	84
3 % Obl. Serbesti cu prime		
lm. cu prime Buc. [20 lei]	45	50
Losuri crucea roşie Italiane	28	31
,, Olomane cu prime	42	4f»
Losuri Basilica bombau	17	20
Aci. Dacla-România		
„ Soc. Naţionala		
., Soc. de Conslructinni		
Aur contra argint sau bilete	■i	3 y.
Florini Wal. Anstrluc	m	4«i
Marc! germane	194	126
Bancnote francese	100	
,, italiane	»y	100
,, Ruble hârtie	440	945
NB. Cursul este socotii tn aur		
EPITROPIA GENERALA
(Ml «SPITALELOR SI OSPKlILOIt SHMHAI SIMItlIlON Ulii I AŞI
4HU
A N U N C I U
Se face cunoscut spre stiinla generala ca în zilele de 12 si 13Septembre anul curent se va tine licitaţie în cancelaria Epitropiei din Iaşi, pentru venzarea din padurele Casei a parchetelor destinate esploatarei pe un period de doi ani 1888—181)0, si aratate în tabloul ce urmeaza. — Conditiunele de vânzare si esploatare se pot vedea în ori ce zi la cancelaria Epitropii din Iaşi.
TABLOU
de parchetele de pădure ce sunt a se vinde spre esploatare pe un period
de doi ani 1888—1890
C O		Numirea, mo		No. parchetelor sau arborilor re sunt a se			Suprafacia			
	Numirea						parchelelor		Garanţia	
O		siei pe care se alia silii-	JUDEŢUL	vinde din fie care pădure		ESENŢELE				
	I> ADU lt El									
		ata padurea								
z				No.	No. de ar-			O ~	Lei	B.
				parchetelor bori batreni			E			
1	Dumbrava	1 BoroşeştI	Vaslui		1443	Stejar			2000	
2	Onceştil	Onceştil	Idem	I	- .	Ulm. frasin,	11	7191	1000	—
3	Unţeştil	Unţeştil	TuLova	I, II,		jugaştrii ele Gârneaţa	31	6590	800	—
	Vinderel				i	Stejar, Teiu	13	8737	500	—
4		Vinderel	Idem	I, 11,		 (	Carpen etc.		2403	800	
5	Chiţcani	Chiţcani	Idem	I, II,	—	Gârnea(a	36			_
6	Roşieşti	Roşieşti	Fâlciu	I, Ii,	—	Stelarul	52	4129	130D	—
7	Popricani	Popricani	Iaşi	I, II,	—	Stejarul	13	1286	700	—
8	Zâvoaele	Lutca Şi Cord unu	Roman		~ 1	Salcie, Ka-( chita, Plopf	24	8744	600	—
9	Vulpeseşti	VulpăşeştI	Idem	I	572	Fag div.	46	0989	2000	
10	Resboeni	Resboeni	Neamţu	—	—	Fag,carpen si mestacan	—	—	300	
Silvicultor Uascanu
300,000 FRANCI
Sunt de câştigat într’o zi, cumpărând bilete d’ale
MMI LOTEIIII TURCEŞTI
A 112 OARA VA AVEA LOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SEPTEMBRE 1888
Plata câştigurilor este garantată de GUVERNUL 1MPERAIL OTOMAN
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
i câştig principal de joo,ooo fr. 300,000 fr.
1	câştig de .... 25,000 fr. 25,01*0 fr.
2	câştiguri de	.	.	.	10,000 fr.	20,000	fr.
6 câştiguri de	.	.	.	2,000 fr.	12,000	fr.
12 câştiguri de	.	.	.	1,250 fr.	15,000	fr.
28 câştiguri de	.	.	.	1,000 fr.	2*4,000	fr.
500 câştiguri de	.	.	.	400 fr.	200,000	fr.
550 câştiguri Total 600,000 fr.
PREŢUL BILETELOR:
1	liitet
5	bilete
25 bilete ÎOO bilele
5 fr. 24 fr. 118 fr. 405 fr.
A.
Listele oficiale vor fi trimise franco îndreptate dupe tragere, fie-cărul cumpărător.
B.
Or-ce câştigător va fi avisat prin depeşe chiar în ziua tragere!.
C.
Tragerea va avea loc la Constantinopo], la Palatul imperial de Monnaies.
D.
Pentru primirea biletelor, trebue sâ se adreseze banii prin mandat postai (che-que) la
Directorul comptuarului comercial
557 grandes rue de Teke 557 (867)	Constantinopole (Turque)
BORVIZ DE REPAT
USA m CELE MAI BOGATE APE MINERALE IA ACHKKARBO.MC
CEL MAI CURAT ALCALIC-ACID
Dupe părerea autorităţilor competente apa minerala de «R6pat» in-trece prin compositiunea ei fericita precum si in urma conţinutului extraordinar de ncid-c ar conic nu numai toate isvoarele minerale de felul ei din Austro-Ungaria, ci şi multe altele din teri străine, recunoscute în urma efectului lor minunat de cura ca cele mai renumite.
< Apa minerală de «ll6pat» Introdusă numai de vr’o câte-va luni, deja s’a dovedit ca medicament escelent îu contra conturbarilor de mistuire, iu contra starei catarliolice ale stomacului si ale organelor respiratoare, în contra slarei catarhalo-chronice ale besicei, în contra nefratgiclor (mala-dielor rinichilor), in contra afecliunei reumatismale-chronice articulare si musculare, în contra convulsiunilor chronice ale inimei, îu contra migrenei (durerea unei părţi a capului), îu contra nervositatei aşa numitei slăbiciunii iritabile la ipocondric si isterie; este un eficaciu remediu salvator la slăbiciune şi impotenţa intestinelor şi favoriseazâ secreţiunea materiilor maladioase prin iritarea, indemnarea, animarea organelor celor mal importante de secreţiune în corp. Uu efect admirabil exerciteazâ la secreţiunea udatului, pe care o sporeşte, şi are prin urmare valoarea diureticei celei mal minunate.
Ga borviz, adtca băut cu vin s a introdus de clasele cele mal distinse, care o beau cu plăcere şi o apreciază fiind uu eminent alcalin-acid rece (	7 .4° C.) şi îu urma gustului său pla:ut si susţinui piscănd pe limba
este o minunată băutură răcoritoare. In urma efectului blând ale sărurilor sale se poale bea si/ntc faraa impune vr’o esenţială schimbare a dietei.
Amestecată cu vinuri acrişoare şi cu ceva zahar formează un adevărat vin de şampanie, cu zeama de smeurâ sau lâmăia şi ceva zahăr dă o limonada prea plăcută şi musoasâ.
«Borvizul ele t*6pat» se găseşte în Bucureşti la dd. Gustav Rietz la «Steagul Alb», Strada Carol No. 60 precum şi ia magazinurile cu ape minerale.
Pentru respândirea acestei minunate ape s’a luat măsuri d’a fi pusă în vânzare tot-d’a-una proaspăta şi cu preţurile cele mal scăzute.
(889)
Depositul general de export G. Giesel
Braşov (Transilvania)
MARE DEPOSIT
DE
LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE
SI GRINZI DE FER
= LEMNE PENTRU FOC =
M. L. MANOACH
No. 153 — Calea? Crivitei — No. 153
Staţiunea Tramvaiului	79R
sa
MEDALIE DE AUR
Viena 1883
Autorisata de consiliu dehygiena si salubritate
DENTAEINA
ensenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ALE Dr. S. KOJNYA
CHIMIST
Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurel si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 llacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Deposite laBuouresti: F, AV. Zvrner,!. O-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini-—Botoşani, llajnal, — Dorohoi, llague. 54-
ÎNCĂLZIRE DE CLĂDIRI NOUI
Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s’a putut constata, că nu există nici o sistemă de incâlzire mal practică de căt aceea cu sobe Meidinger Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloliferele n'au putu da căldură îndestulătoare; aşa că tn mal mulţ i casur citatele aparate de încălzire s a înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet . Regularea caldureî se face în modul cel mai perfect, obţinăndu-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţa de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este mică tn raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemn şi coceni de porumb Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mai simplă, precum şi în cea mal elegantă, ast fel că poate fi aşezată în saloanele cele maî luxoase precum şi în odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet» încălzesc până la 1200 m. c. şi pot 11 întrebuinţate ca calolifere pentru încălzire declădirî complec e. Toate şcolile cefe noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe.
O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietaiilor asupra sobelor .Meidinger «Cornet, construite în fabrica mea.
728	ADOLF SALOSION, Strada Doamnei, 14bis.
Basc.
DOCTORUL S:\UTEU
MEDIC ŞI CHIRURG De In Facultatea de medicina din Viena
Specialist în boalele Syphilitice
pe care le trateaza tntr’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Cousultatiuni de Ia7 1/2—8 /2dim. si de la 1—4 p m. Strada 1-orUmî No. 4, lângă Spiţeria de ia Biserica cu Sfinţi.
Se primesc bolnavi in pensiune.
814
BIBLIOGRAFIE
A eşit de sub presă în Editura d-lul E-manoil Popescu librar, Piteşti:
MICUL CURS DE ISTORIA ROMANILOR
Însoţit de î hârţl a imperiului Roman şi a DacieT
EDITIUNEA III
de
M. S. ADRIAN INSTITUTOR
Această ediţie e aragiată dupe un plan metodic cu totul nouă, pentru a înlesni studiele Istoriei în şcoala primară de am-belesexe.Cu toiul îmbunătăţită în privinţa stilului şi materiei ce coprinde.
Preciul unui exemplar 55 bani D-lor Librari ofer un rabat de 33 0/0.
!
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI |
I 3 MILIOANE LEI AUR g
|	DEPLIN VERSATE	|
$ Aducem la cunoştinţa publică, că am g
«transferat biurourile noastre In palatul Societăţeî din Strada Doamnei No. 12. W
i
726
Direcţiunea generala»
PENTRU D-Nil LIBRARI SI INSTITUTORI DIN JUOETE )
Am onoare a vâ aduce la cunoşliinţă că tabloul
SINOPTIC AL CLASIFICATIUNEI
REGNULUI ANIMAL
lucrat de d-nul lustilutor ACRI L I. PAL A I* E
Aprobat de onor. ministru Inslruc'iunei publice si Cultelor sub No. 2,085.
Se află în d°poeit la librăria mea din T.-Ocna cu preţul de 50 bani exemplarul.
Cumpărătorul de n ai multe exemplare li so acordă un rabat de :5 0,0.
Comandele se expediază numai contra mandat poştal sau timbre.
Cu stima H. Margulius
Tipografie, Librărie şi Legâtorie de cărţi. T.-Ocna. — Bacău.	788.
No.4-Strada Politici-No. 4
SI CHEUL DAMBOVITEI
Situat într’o grădină bine îngrijită s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara.
De la io până Ia 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame.
Abonamentul de 10 băl lei 6.	801

PE HALUL
MAREI - NEGRE

PE MALUL
MAREI - NEGRE
HOTEL CAROL I
STAGIUNEA BĂILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către
d-ii’aiitul hotelului B. JERIS. (830)	Hotel Carol f, Constantza.
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani No. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 17 August
VALORI
Fonduri «testat român
Kenla rom. perpe. 1875 591 Kenla rum. amorlisab- 5JH Kenla rom. rur. conv. 6jN Oblig, de stal C. F. R.69| idem idem 59j împrumut Stern 1864	7S<
Imprum. Openheiin 1866 8J( Agio
împrumut, de urase
Impr. oraş. Bucur. 59< idem din 1884 5% Im.or.Buc.cu primelozfr. *0
Valori diverse
Creditul fonefar rural idorn idem Cred. tune. tir. din Buc-ideni idem idom idem Cred. tune. ur. din laşi 6ţ cbl .cas. pensiun. (r.300 li
Scadenta cupoanelor	Târg lib. curs med.
1 Ap. 1 Oct.	94 y.
1 Ap. 1 Oct.	95 3/4
1 Mai 1 Noero.	98 3/4
1 lan. 1 Iulie	
Idem	
1 Mar. 1 Sept.	
1 lan. 1 Iulie	
	3 %
1 lan. I Iulie	SÎV,
1 Mai 1 Noem.	95
	45
1 lan. 1 iulie	107ţ(
idem	oîH
idem	106 >4
Idem	toe
idem	93 -4
idem	89*4
1 Mai 1 Noem.	936
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
A LÂVILLE DEVIENNL
vis-d-vis de Lib. Socee
Recomandam onorabilei noastre clientele
toarele noutăţi:
Rularie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Mauapolam frantzuzesc de toate calităţile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
pentru ieftinatate al soliditate urmt-
Flanele, carnasi si ismene de lâna după
«internul profesorului Dr. li. .larger.
Gulere si manşete de olanda ultiniu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete rrantzuzesti cu balene veritabile. Truusouri complecte pentru lidantatl. lajeiten ni Truunuuri pentru ropil. Truusuuri pentru pensionate, oteluri si restaurantnri.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOUU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA*
vis-â-vis de librăria Sooee
535
Tipografia Ziarului,, Epoon'
Tipărit cu cerneala tb. LorlUeux-Cle Paris
Q-iraut responsabil V. P. Gheorghlu,
www.dacoromanica.ro