ANUL m No. 814.
A DOUA EDITIUNE
JOUf, 11 (23) AUGUST 1888
NUMERUL	B4Pj| NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bucnretci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandata poştale.
Pentru 1 an iO lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. in streinctiur: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru t an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
BEDACŢ1UNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
DEMNITATEA IM1ESE1
POLITIA SECRETA
TABLOUL HOŢIILOR COLECTIVISTE PE Jt'DETE
DE MILA...
SITUAŢIA BANCEI NAŢIONALE
IN TRAMWAY!
HOŢIILE LUI SIMULESCU
DRAMELE PADUREI
DEMNITATEA PRESEI
Câte odată se întâmplă chiar şi oamenilor care tot d’a-una caută se şl dea seamă de realitate, se se înşele asupra unei situaţii date şi se’şi în-chipueascăcă s’a făcut progres acolo unde veichile rele deprinderi sunt mai In floare ca ori unde şi ca ori când.
Aşa ni s’a întâmplat noue cu unii din confraţii noştrii.
Credeam ca veichiul sistem de a face ziaristică şi veichiul mod de a înţelege misiunea ziarului îşi trăise traiul, şi când colo relele deprinderi, felul meschin din trecut de a înţelege menirea presei este mai înrădăcinat ca ori şi când—In unele locuri numai, trebue se ne grăbim a o spune.
Aşa la noi pâne mai erl, din cauza numărului restrîns al cititorilor şi din causa lipsei personalului trebuincios, ziarele nu puteau trăi în afară de tirania şi de censura unei organisări strimte a partidelor. Cutare om politic, şef de partid, subvenţiona şi censura aspru un ziar, cutare altul subvenţiona şi censura de asemenea ziarul seu. Ce se întâmpla cu asemenea presă, se ştie de toată lumea. Gazeta şefului care era la putere lăuda toate actele a-castuia, pe când gazeta aceluia care nu era la putere critica tot ce făcea rivalul seu.
Se putea cu chipul acesta ca un om la guvern se dea foc unui oraş şi se’i măcelărească întreaga populaţie, şi totuşi puteai fi sigur că fără ruşine ziarul seu avea se-l laude. Putea acelaş om se facă actul cel mai corect, se aibe purtarea cea mai generoasă, erai sigur că ziarul adversarului seu era se i găsească nod în papură şi se 1 critice.
Aveam ziare subvenţionate, ziare oficioase, şi n’aveam ziare independente, ziare de partid, care se pue interesele partidului şi ale ideilor mai presus de interesele unor membri ai acestui partid, mai presus de interesele unui guvern.
Gât era de monstruoasă priveliştea pe care o oferea o asemenea presă, ne-a aretat—ca se nu mergem mai departe—presa colectivistă din timpul guvernului Ion Brătianu. Ad-
NUMERUL Ui BANI NUMERUL
ANUNCHJRILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
Ln Paris : Agonce Havan, Place de la Bourse, ti Anunciurî pe pag. IV, linia 30 bani: anunoiurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segăsestejurnalul cu 15 cruţ. numerul, la Kioscul din Bulevardul S«. Ger-main, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DMINJSTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3
ministraţia—pentru ca se luăm numai un ecsemplu—batea şi schin-giuea lumea, organiza bande care pândeau cetăţenii la răspântii, justiţia le organisa apoi în felul ei alte curse infame, şi presa, presa colectivistă, venea şi da lovitura măgarului în fruntea cetăţeanului nevinovat, care nu-şi putuse scăpa zilele de cât mulţumită energii sale.
Era infam.
Ceprestigiu putea se dobândească o asemenea presă şi ce înrîurire era se aibăea asupra opinii publice, când minciuna, laşitatea şi oarba supunere se resfâţau zilnic în coloanele ei ? Şi de asemenea ce încredere se aibă cetăţenii în acei ziarişti, uscaţi la inimă şi strimţi la cap, care pentru o cestiune de tarabă ori de joasă invidie, ori de meschin interes de grup, atacă pe adversarii lor tocmai atunci când atitudinea lor a fost mai corectă şi mai generoasă ?
Lumea despreţueşte şi pe ziariştii salariaţi şi pe invidioşii neputincioşi.
Noi nu vrem se fim trecuţi nici într’o categorie nici într’alta.şi convinşi că creem un precedent nou în presă, că croim o direcţie nouă, vom merge înainte fără se ne îngrijim de calomniile şi de procesele meschine de intenţiuni, ce ni se pot a-duce şi face dintr’o parte sau din-tr’alta.
Tot-d’a-una gata a apăra dreptatea, libertatea şi legalitatea, Epoca va fi neîncetat un ziar al partidului conservator, dar nici o dată un ziar gata a lăuda toate faptele rele ale unui guvern ori unui om, ori cât ne ar fi de altmintrelea de drag şi de înrudit prin idei.
Ion N.Iancovescu.
TELEGRAME
AGENŢIA HA VAS
Roma, 21 August.
«Tribuna» zice că dupe informaţiunile sale particulare ce crede că emană dintr’o sorginte foarte sigură, scopul principal al întrevederel de la Friedrichsruhe ar consista In a stabili acordurile preliminare pentru un congres european de convocat numai tntr’un scop pacinic şi pentru a regula cestiunea bulgară. Dupe aceasta, s’ar face o propunere de desarmare generală. Dacă Francia n’ar adera la această propunere, congresul păcii va da naştere foarte probabil răsboiuluL
Paris, 2i August.
Sesiunea consiliilor generale s’a deschis erl In Francia, fără incident. Mal mulţi preşedinţi a£i făcut apel la concentrarea republicană tn contra bulangismulul.
Berlin, 21 August.
Se asigură că Ţarul a trimis împăratului Wilhelm portretul şed, cu o dedicaţie autografă, rugându-l să primească imagina sa, ca amintire a frumoaselor zile petrecute Împreună la Peterhof.
Franeforl, 21 August.
D. Crispi a plecat dimineaţa la Ham-burg, de unde va merge la Friedrichsruhe.
Viena, 21 August.
Regele şi Regina Portugaliei vor pleca Joi la Budapesta.
Solia, 21 August.
D. Stoiloff, ministru de justiţie, având un congeditt de o lună, va pleca cu familia sa la Carlsbad.
TABLOUL
HOŢIILOR COLECTIVISTE PE JIDETE
v£lcea
Dimitre Simulescu, prefect.
Al. Alecsiu, primarul Rimnicului.
D. Genuneanu, di-/ rectoru prefecturi.' Al.01anescu,direc ■ torul scoalei de me / serii.	‘
I. Romascu, poliţa-’ iul Rimnicului.
I. ConstantinescuJ perceptoru acsise-’ lor Rimnic.
Dat în judecată pentru sustragere de dosare în valoare de peste 300,000 lei, bani pe care i-a mânuit şi de care ne putând se dea seamă a făcut se dispară dosarele.
Mal are la pasivul sSQ o mulţime de alte hoţit dovedite prin acte publice, care toate sâ ridică la peste un milion, paguba ce a făcut statului şi judeţului.
Dat în judecată pentru delapidare de banii comunei prin acte falşe şi escrocherii.
Daţi în judecata pentru delapidare de bani publici, (aO fost a-restaţi şi sunt liberaţi pe cauţiune).
înaintat parchetului pentru însuşire de bani publici prin falş ir. acte publice.
Dat în judecată pentru sustragere de bani comunali prin falş în acte publice.
Urmează apoi un lung şir de primari rurali daţi în judecată pentru delapidări şi fal-şurl.
(Se nu pierdem din vedere nici pe mal toţi sub prefecţii constataţi ca delapidatori şi ale căror dosare se află pentru moment în prefectura).
( Va urma).
DE MILA....
Organul fostei colectivităţii, Voinţa Naţională, c’un zel rău potrivit pentru o cauză definitiv pierdută, se frământă cât patru, pentru a mal galvaniza resturile inerte ale ex-mareluî partid. Să vede cât de colo că le este frică onorabililor d’a nu pierde şi mult puţinul ce le a rămas din vechia-le clientelă, T doare răii pe aceşti îmbuibaţi că peste puţin vor fi reduşi la rolul lyric d’a plânge fără speranţă pe ruinele glorioasei colectivităţi de odinioară.
Deja marele partid, produs anormal al unei atmosfere politice morbide, nu mai contează, din fericire pentru ţară, de cât ca o simplă expresiune politică, ca un element sporadic fără viaţă, fără acţiune şi viitor in ţară.
Şi,In adevăr,dreptate au confraţii d'a fi inconsolabili. Arare-orI un partid , dacă partid politic se poate numi conglomeratul hybrid, incolor şi inform al fostei colectivităţi, a avut o cădere mal ruşinoasă. In istoria parlamentarismului european, faptul e unic şi caracteristic.
Nică-erl un partid cu raţiune d’a fi — pentru a ne servi de propria-le expresiune,—partid răspunzând unor anume cerenţl de stat, unor aspiraţiunl lămurite, n’a avut un sfârşit mal ruşinos, o cariera mal penibilă.
Creatorii colectivităţii se legănau In ilusia, că In schimbul jafurilor, asasinatelor şi scandalelor de tot soiul, vor avea cel puţin satisfacţiunea d’a ’şi forma oasocisţiune tainicăşiputernică, capabilă d’a afirma posteritate!, gene-raţiunilor viitoare, vechia splendoare a domniei brătieniste.
Realitatea le e o teribila decepţiune. Pierduse din vedere onorabilii că colectivitatea compusă generic de oameni fără căpătâiti, de secături, intriganţi şi cavaleri de industrie, nu putea dura.
Ne urmărind nici o ideie,căcl celulele creerulul lor nu secretă asemenea lucru, nesucceptibill de concepţiunile abstracte ce formează convincţiunile şi principiile, obicinuiţi a vedea în stat un simplu dar vast câmp de exploatare, era natural ca colectiviştii să dispară o dată cu putinţa d’a explota pe acesta.
In zadar deci sforţările disperate ale tenorilor graşi plătiţi d’a reabilita un partid In descompoziţiune, d’a face reclamă unor faliţi frauduloşl, căci neputincios, steril este arsenalul lor de insulte birjereştl.
De giaba; un singur de profundis vă rămâne. Căci naivi sunteţi când găsiţi în generositatea noastră d’a ne ocupa din când In când de voi, consolaţiunea că trăiţi.
Dar de când onorabililor, pomenirea pe la soroace, măsură prescrisă de caritatea creştină, dă viaţă celor morţi?
FI.
POLITIA SECRETA
9
Unul din ajutoarele cele mari pe care se bizue prefectura poliţiei pentru descoperirea crimelor şi delictelor, este poliţia secreta. Călăuzit de idea că pentru a prinde pe un tâlhar şi pentru a fi ţinut In corentul tutulor mişcărilor sale, al nevoe de alt tâlhar mal mare, acel care a organisat poliţia la noi In ţarâ s'a luat după vechia scoală franceză din vremurile lui Vidocq.
Sarcina de a descoperi crimele şi delictele, dar mal ales sarcina de a urmări necontenit pe acel ce trăesc din produsul hoţiilor, a fost dată unei bande de oameni eşiţl din puşcărie după ce suferise o pedeapsă infamantă, adesea chiar luaţi din puşcărie înainte de a’şl fi terminat osânda.
Un salarifl de 60 de lei pe lună, o recompensa sad mal bine zis o ciupeală de alţi zece, două-zecl de lei, eată care a fost salariul acestor oameni.
Cu acest sistem practicat pe o scară mal mult sad mal puţin întinsă, s’a condus la noi prefectura poliţiei în toate timpurile şi sub toate guvernele.
E un fel de sistem moştenit din prefect în prefect şi de care nimeni n'a îndrăsnit să se atingă, de şi roadele lui ad fost mered primejdioase.
Cea ce s’a întâmplat în Franţa sub Vidocq, s’a întâmplat şi se întâmplă la noi cu agenţi secreţi recrutaţi în modul ce am indicat. El s’ad preschimbat în agenţi provocatori sad în tovarăşi cu hoţi.
Când n’avead nimic de descoperit sad când erad mustraţi pentru că n’ad descoperit cutare crimă, agenţii secreţi punead el la cale prin căţl va pungaşi comiterea unul furt prin efracţiune. Le procurad unelte, costume, le indicad locul unde ar fi bine să comită spargerea, ceasul la care urma să săvârşească faptul. Apoi cănd toate erad ticluite tot de dânşii, se ducead de denunţad faptul poliţiei, care sosea cu două ceasuri înainte spre a aresta pe autorii unul fapt ne comis tned.
Purtând în buzunar o carte menită a le servi spre a fi recunoscuţi la cas de trebuinţa (de şi aceşti agenţi secreţi, numai secreţi nu sunt) el se servesc de dânsa spre a aresta pe toate cunoştinţele lor de puşcărie, dacă nu consimt să le plătească un bir lunar.
Eată cum procedează:
După ce plata acestui bir le a fost refuzată, eî se duc la poliţie şi denunţă că în contra cutârut fost puşcăriaş acum liber, ec-sistă un mandat de depunere la Galaţi, Focşani, Craiova sad altă localitate şi până seară t'l arestează.
Nenorocitul stă închis la poliţie până cănd prefectura cercetează la faţa locului dacă ecsistă vre un mandat in contra lut.
Răspunsul negativ soseşte peste cinct-spre-zece zile; atunci omul e pus în libertate, dar s’a învăţat minte şi se supune fără discuţie pe viitor la plata contribuţiei cerută de agentul secret.
Imaginaţiunea lor este atât de bogată, în cât nu e cu putinţă să spui din nainte nenumăratele mijloace la care recurg spre a’şt face un venit şi spre a’şl da aerul că aduc serviciurl reale prefecturel poliţiei.
Rolul jucat de aceşti oameni în poliţia politica nu mal e nevoe să'l amintim ; i’am văzut pe toţi la lucru în jurul şalelor de întruniri publice, la răspântea stradelor, şi în tribuna publică a parlamentului.
De mult timp Francia şi toate statele civilisate ad părăsit sistemul de a descoperi pe hoţi întrebuinţînd alţi hoţi, şi ad format pentru acest servicid atât de gred o brigadă specială, compusă din vechi agenţi de poliţie, cinstiţi, curagioşl, nepărtinitori.
EI sunt mal bine plătiţi de cât în cele l’alte serviciurl dependente de prefectură şi se numesc Ies agents en bourgeois, adicâ sergenţii îmbrăcaţi civili.
Ar fi vreme se schimbăm şi noi sistemul şi să lăsăm în puşcărie,ear nu pe strade, banda agenţilor secreţi provocatori.
Aga.
Sin ATI V BANCEI NAŢIONALE
9	_____
Morii torul de azi publică situaţiunea sumară a Băncel Naţionale pe ultima săptămână, 30 Iulie—5 August 1888.
Relevăm din această situaţiune numai câte-va puncte, spre a se putea vedea sursa tantiemelor onorabililor da la acest institut, care în loc d’a servi comerţul şi industria nu au făcut de cât a ’şl crea lor mijloace de îmbogăţire. Compturile curente.
La 8 August 1887 erad de 40,224,853. — şi La 5 August 1888 sunt (1^0^975^445. — adică un minus de lei 19.24y.408.
Sumă care n’a putut fi de cât în-prumutată de bancă în anul trecut Mi-nisteriulut de Finance.
Depositele libere.
La 8 August 1887 erau de30,640,384. —şi La 5 August 1888 sunt de 22,640,348. — adică un minus de lei 8,000,036.
Compturile pevalorî, ce e drept, afi crescut pentru anul acesta, graţie sporului de capital acordat creditelor agricole care ’şl trimet poliţile lor Băncel Naţionale şi din care o mare parte sunt a-proape pierdute,căci elenii se achită de către debitori Încă de la prima lor scadenţă, ci tot se preschimbă continuu.
La5Augusl 1888 ele eraude 44,483,496—iar La8 August 1887erau numai de 6,873,802 In plus lei pentru acum 37,609,694.
Biletele în circulaţiune, ad crescut şi ele.
La 5 August 1888 erau 120,216,560 contra La 8 August 1887 eradjl08£72£40 adică Un plus de. . . . H!2d^92o7
Dobânzile şi beneficiurile diverse,spre marea supărare a celor cu tantieme ad scăzut.
La 8 August 1887 erad. . 204,360 lei şi La o August 1888 abia. ■ ^>*^76 deci O pagubă de............. 52,384 lei
de la foloasele onorabililor de la Banca Naţională.
Şi când ne gândim că le a scăpat din mână şi chilipirul de la comuna Bucureşti,paraponul lor trebue să fie de ne-descris 1
www.dacoromanica.ro
2
EPOGA - 11 AUGUST

CRONICA
IJV TRAMWAY !
E plăcut lucru să te plimb! In tram-way. Când nu te grăbeşti, când poţi să plec! la două-spre zece din capul podului Mogoşoae ca să ajungi la unu pe piaţa teatrului, nu e mijloc de transport mal nostim şi mal patriarhal de cât tramwayul.
In tramway, e că în senul Iul Abra-ham, or câtă lume ar veni îşi găseşte loc şi e primita cu drag, chear peste complect.
Dimineaţa, vagonul e plin cu bucătărese care merg In piaţă la târgueală; pe la un-spre-zece vine rândul avocaţilor şi împricinaţilor ce se opresc la tribuna), ear In timpul zilei toate clasele societate! se întâlnesc, se lovesc cot la cot. Mirosul opoponaxuluî se a-mestecâ adesea cu acel al usturoiului, şi ghetele de lac se trezesc lângă cişmele de iuft, lustruite cu untura de porc. Rochiele de mătase trăesc In promiscuitate cu fustele de stambă, pielea de mănuşe se întinde lângă pielta de rândaş.
Apoi, publicul din tramway e adesea foarte nostim şi foarte bun de studiat. Nuvorbesc despre modistele cărora începi să le faci cu coada ochiului pe strada Buzeştî şi care te laşa cu buza umflată pe piaţa sflntu Gheorghe, dar vorbesc despre călătorii îndărătnici.
Unul se ceartă zece minute cu conductorul şi nu poate sălnteleagâcu nici un preţ pentru ce nu’l lasă să ’şl bage câinele In vagon; pentru ce cu 15 bani tacsă nu’l lasă să se plimbe pe toata linia.
Altul opreşte tramwayul pentru că a întâlnit un prieten, se coboară, sta de vorbă cu densul şi pretinde ca vagonul să nu se mişte din loc pînă ce nu’şl va termina taifasul.
Mi s’a întâmplat chear odată să Întâlnesc In tramway o doamnă de vre o cincî-zecl de ani care cerea conductorului să oprească la spiţerie şi să aştepte până ce va da să i se pregătească o doctorie. Conductorul refuzând, doamna s’a coborât furioasă, strigând: «Lasă ca te învăţ eu minte; am să te reclam la direcţie 1»
In tramway conversaţiile sunt adesea nostime, dar mal nostim de cât or ce este mimica călătorilor când au norocul să dea peste o vecină sprâncenată, tinerică, frumuşica.
Aşezat la colţul opus al vagonului, călătorul In chestiune de câte ori se coboară câte cine-va, se strămuta mal nainte, face ce face până ce ajunge lingă vecina sprlncenată.
Atunci încep încercările pentru a intra In vorba. Bietul om pândeşte câteva minute ca să vază dacă nu cum-va cade umbrela, biletul sau mânuşele doamnei spre a Ie ridica şi a i le Înapoi. Un pretext ca să înceapă vorba. Norocul ne servindu’l şi aţâţările prin-tr’o mica tuse pe năbuşite şi prin ceva priviri amoroase rămăind zadarnice, călătorul îşi ia inima In dinţi şi începe focul:
Călătorul: Uf 1 grozav e de cald astăzi I
Călătoarea ! Ufî !
Călătorul. Par că e mai cald de cât erl. Trebue se fie 40 degrade laumbră.
Călătoarea. UfTfT 1
O conversaţie lnceputăsub asemenea călduroase auspiciurl se isprăveşte cum dă Dumnezeu.
Adesea acel care avea treabă la Creditul urban sao la Poşte se trezeşte la bariera CalaraşI.
HIax.
IHFORMATIUNI
Nu se adevereşte ştirea dată de noi cum că d-nu Lupu Co3tache va trece ca director la penitenciare în locul d-lui Fâlcoianu.
-em-
Informaţiunea Luptei cum că mai mulţi coloneii vor li trecuţi în ne-activitate este lipsită de temaiu.
Căpitanul Mardari terminendu-şi pedeapsa la Văcăreşti, e acum administratorul unei moşii din judeţul Tecueiu, care aparţine ex generalului Maican.
Generalul voeşte se’şîexpieze crima pe care a fâcut’o băgând în foc şi pe nenorocitul Mardari.
-®s-
Lunî România Liberă a publicat un articol violent la adresa noastră.
Nu vom răspunde acelui articol de oare-ce el este opera personală şi fără valoare a unui redactor lipsit de autoritate.
O gazetă din capitală ne acuză că am protestat în contra selbăti-cielor de la poliţie fiind că suntem interesaţi ca în locul căpitanului Dimancea şi a altor funcţionari se se pue diferite persoane amice cu noi.
Răspundem că cu colecţia ziarului nostru se poate dovedi că acum câte-va săptămâni am adus laude prefectului poliţiei pentru numirea d-lui Dimancea pe care o găseam excelentă pe câtă vreme acel ofiţer nu se făcuse culpabil de violenţele se verşite la poliţie.
-s®-
Eri s’a făcut la Galaţi alegerea colegiului al doilea pentru comună.
Lista liberalâ-conservatoare, care avea în cap ped. G. Ressu, a întrunit aproape unanimitatea voturilor.
Ea a eşit cu 400 voturi în contra listei socialisto-colectiviste care a a-vut 19 voturi.
După proclamarea resultatulul s'a dat un banchet splendid, la care au luat parte mai mult de 60 de persoane politice din localitate.
-SBB-
D. Dimitrie Butculescu, cerend guvernului francez prin intermediul d-lui de Coutouly, un loc în interiorul Expositiunei pentru a construi un pavilion destinat special cooperatorilor, ministrul afacerilor streine din Franţa, i’a răspuns că comisariatul general nu poate admite formarea a două secţiuni Româneşti, ceia ce este în contra disposiţiilor generale stipulate de către organi-satori Exposiţiunei.
Direcţiunea generală a telegrafelor şi poştelor, publică în Monitorul de azi următorul avis :
Vaporul Marş al societăţeî Austro-Ungare Lloycl pornit din Galaţi pen-
tru Constantînopol Vineri la 10 August st. n., în urma unei colisiuni ce a avut cu un alt vapor în ziua de 12 curent s’a scufundat în faţa schelei satului Jonikeni pe Bosfor, per-zendu-se şi toată expediţia poştală ce s’a trimis cu acei vapor.
Citim în Posta:
Câte-va ziare din Bucureşti, dând samă de resultatul alegerei colegiului I comunal din Galaţi, spun că lista liberalilor-conservatorî, propusă şi sprijinită de noi, a tost şi a poliţiei, care ar fi exercitat asupra alegătorilor cele mai mari ingerinţe şi presiuni 1 1 1
Câtă rea credinţă I
Acele ziare trebue să ştie că poliţia din Galaţi este tot acea colectivistă, cu foarte mici modificări. Poliţaiu este tot d. N.Voinescu; comisari sunt tot d-nii Mavrogheni, Angheleseu, Tataru etc., prin urmare oameni adversari ai listei noastre. La primărie se găsesc în slujbe tot funcţionarii din timpurile colectiviste ; nici unul n’a fost înlocuit. La prefectură de aseminea personalul, afară de prefect, este acelaşi ca şi în trecut. Comitetul permanent tot colectivist.
In asemeni condiţiunî cum a putut fi lista noastră sprijinita de poliţie ? I
A priceput Lupta?
Eată în ce mod a procedat faimosul primar P. Ganea de la T.-Ocna pentru a fi ales în administrarea fondului Dionisie.
Primind ordinul de a proceda la alegerea în chestiune, a convocat 5 consilieri din 11 câţi sunt în consiliu, şi pe baza votului a 3 consilieri şi cu al său unu : adică patru voturi, se proclamă ales. Apoi face raport Ministerului spuind că : «Consiliul a ales pe d. P. Ganea» ! şi cere confirmarea fără să arate că acel Ganea este tocmai el primarul !
Cinste colectivistă !
Ni se scrie din Tecueiu că d. P. Barozzi noul prefect a fo3t primit a-colo în modul cel mai călduros şi cu cea mai mare simpatie de către întreaga populaţiune fără distinc-ţiune de coloare politică.
Citim în «Monitorul oficial» :
M. S. Regina părăsind insula Sylt, Sâmbătă, 6 August, a sosit la Neu-vied a doua zi Duminică. După o petrecere de opt zile lângă Augusta Sa Mamă, va pleca Sâmbăta viitoare spre Sinaia, via Oierberg.
Următoarele persoane ne trimit adesiunea lor la protestul în contra dârimărei Turnului-Colţea :
L. Negrescu, architect diplomat de guvernul frances; Al. I. Ghika, artist pictor; Ştefan Ciocârlan, architect din şcoala de bele-arte din Paris; Constau-din Grig. Lahovary.
Mâine consiliul comunal al Capitalei va ţine o şedinţă publică pentru a tranşa mal multe cestiunl în interesul comunei.
Iată care sunlcestiunile puse la ordinea zilei.
Joi, 4 p. m.
Resultatul licitaţiuneî pentru darea în întreprindere a construcţiu-nei mai multor locale pentru şcoli.
Credit de lei 2,500 pentru a se plăti antreprenorului care s’a însăr-
cinat cu derâmarea turnului Colţea.
Idem de (30lei pentru înfiinţareaţ?) unui dorobanţ pentru serviciul ve-rificărei măsurilor.
D. Inginer şef propune un adaos de lucrări necesare ase face pentru rectificarea Dâmboviţei între podul şoselei Cotroceni şi acela al calei ferate.
D. Consilier dr. Severeanu arată că ordonanţele Primăriei nu se ese-cută pentru că căruţele cu var, praf etc. se risipesc pe drum fâcînd necurăţenii şi propune a se lua măsuri de îndreptare.
Reclamaţiunea d-lor W. H. şi Ca-rol Opler relativă la pretenţiunea comunei pentru ai se plăti sumele la care au fost condamnaţi.
D.I. D. Potgoreanu se roagă ai se libera suma de 17 mii lei garanţia ce o are depusă pentru lucrările de la Abatoriu şi a i se înlocui reţinerile de 10 0/0 cu efecte.
D. Ministru de Interne cu avisul Consiliului tecnic dat asupra mai multor planuri de alinieri ce s’a trimis spre aprobare.
Societatea pentru învăţătura poporului Român se roagă ai se ceda fără despăgubire locul ce rămâne liber despre proprietatea şcoalei pînă în strada Bibescu Vodă.
D. Preşedinte al comitetului permanent de Ilfov pentru reparaţia şoseliî Colintina.
DIN DISTRICTE
R. VALCEI
Citim în Buciumul Vălcei următoarele noi hoţii a le Iul Simulescu, la care a luat parte şi ceasornicarul Radu Mihal.
Buciumul promite că va urma pomelnicul istorisire! acestor hoţii colectiviste :
300,000 lei furaţi de Compania Simulescu-Litman-Radu Mi-hai.
1) Cum a operat Simulescu. Hoţiile bandei colectiviste sunt aşa de colosale, In cât sunt cinci numere până acum unde nu facem de cât a desvă-luî publicului încremenit, toate potlo-găriele şi delapidările petrecute numai In judeţul nostru.
Ce trebue se fie In toată teara, dacă numai In Vâlcea banda Simulescu a sfeterisit mai multe milioane. Şi când zicem milioane nu exagerăm de loc, căci de unde Simulescu care la 1876 In urma falimentului lui Nicolae Hristu, In care a perdut peste 600,000 lei şi prin urmare era lipit pământului, a plătit din datorii, are moşie mare, 500 pogoane de vie, case, ba vie şi la Cotnar, cu un cuvtnt două de trei orie milionar?!
De unde Alexiu care acum opt ani castra porci pentru 20 bani acum are case cu geamuri de doi metri, cari de lux, moşie etc. Dacă un Genuneanu a mâncat 30,000 lei şi un primar de sat Băiaşu, 10,000 lei, îşi poate ori cine închipui dacă exagerăm cuantumul hoţiilor petrecute la Vâlcea. -
Pregfitiţi-vâ acum iubiţi contribuabili ca se vă desfăşur o nouă şi colosală hoţie de peste 300,000 lei, ce trinitatea Simulescu-Litman-Radu Mihal a găsit de cuviinţă se efectueze pe buzunârilor noastre.
Se ştia de toată lumea că Ministe-
rul de interne avea la disposiţia sa suma de un milion pentru construirea unui peninteciar la Salinele-Marl din Vâlcea. D-nu Simulescu, care ’şl puse In minte atât ca se fure cât mal mult din acel milioan cât şi, poate, a zidi un penitenciar care să ’l fie dnpS placul s6u, se duce la Bucureşti şi cu ajutorul directorului Ministerului internelor de atunci (1884, d-nu Brătianu lipsa atunci din ţară) reuşeşte ca consiliul miniştrilor In număr de patru (cel alţi lipsind, fiind vară) se aprobe clădirea penitenciarului.
Nu ştim ce se va fi petrecut la Bucureşti, dacă Li iman a cumpărat a-ceastă concesiune, şi In ce mod s’a ţinut licitaţie, tot ce putem spune este că Ministerul prin ordinul No. 4234 din 2 Iulie 1884 trimete prefecturel In original declaraţia lui Grigore Mâciu-cianu şi Tiţa Ioan Ciocloavă prin care se angajează a vinde statului local ce ’l posedă la Ocnele Mart pentru construirea penitenciarului. Aceasta Inse nu ’l convenea lui Simulescu, căci dânsul voia se câştige şi el ce-va şi cu toate că pământul ofertat era mult mai eftin şi mal potrivit pentru fun-daţiune, trimite petiţia Avocatului public, pe atunci omul său de afaceri, d nu Dimitrie Bălăceanu, pentru aface cuvenitele acte şi cercetări. D-l Avocat public respunde prefecturel cu a-dresa No. 3798 chiar din declaraţiele acelor ce a ofertat pământul reese că acel pământ este zestral (1) Simulescu pune In vedere Ministerului a-cest ne adevăr patent prin raportul No. 3913 din 18 Iulie 1884. Vedeţi că lucrurile mergeai! repede. (Va urma)
Mila de teranl sub I. Brâtianu.
Tot în Buciumul găsim şi următoarele :
De când d-l I. Brătianu face politică, singura armă cu care a putut înşela o ţara atâta vreme, a fost chestiunea ţeranulul. Nu era întrunire, nu era gazetă, fie la guvern fie In oposi-ţie ca el şi cu toţi al lui, se nu spună că luptă pentru desrobirea ţăranului, pentru alinarea suferinţelor sătenilor, pentru uşurarea greutâţiloi tal-pei ţării etc. Cine mai poate susţine astâ-zl aşa ce-va? După 12 ani de guvernământ partidul colectivist a omorât economiceşte pe ţeran, fără Indurare.
Dările cele mal enorme şi ne pomenite au fost impuse ţeranulul, In loc se ’l uşureze, şi pentru a împlini aceste dări, legea de urmărirea o aplica In modul cel mal barbar. Nu spunem lucruri ce nu s'au petrecut, dar dovedim cu probe mila ce o avea partidul Na-ţional-Liberal de pelea ţeranulul.
Aşa Intre altele şi pentru azi Inserăm aici următoarele procese verbale de urmărire In virtutea cărora s’a vândut averea ţăranilor fără milă şi chiar contra legei de urmărire.
Ioan Smedoiu din comuna Milostea plaiul Horez cu procesul verbal de urmărire No. 87 d n 6 Mal 1884 este urmărit şi ’l se vinde la primărie, de perceptorul Petr8scu o vacă pentru suma de 62 bani.!
Ghecrghe Toma din comuna Milostea plasa Horez cu procesul verbal No.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(56)
ALEXIS BOUVIER
DRAMELE PĂDURI
PARTEA II
O FEMEIE DE TREABA
ii.
MICELE BUCURII ALE CĂPITANULUI DE BRAUX
D-na d’Aumoy eşi.
Jean dedu braţul Rozei, şi se supuse căpitanului care’ş scosese luleaua din buzunar şi zicea umplund’o :
—	Hal, tinerilor, înainte ; vă urmez.
Cadet duse pe un om In salon
şi’l zise :
—	Domnule, fiţi buni da aşteptaţi o o clipă ; D na contesă o să sosească.
Contesa d’Aumoy se afla In cea de pe urmă strălucire a frumuseţel feme-eştl când a trecut de patru-zecl de ani; ochii eraţi limpezi, gura încă fragedă, dar mal holărlta, nasu subţire, pelea obrazului netedă fără lucire, păru negru ca pana corbului făcea un cadru de toată frumuseţa feţei sale.
O talie mal plină dar graţioasa o făcuşi mal plăcută, şi viaţa cumpătată şi
cinstită ce ducea dăduse feţei sale liniştea şi seninu... nicl-o sbîrcitură, nu vorbea de trecutul cel dureros şi cumplit... o singură cute a pelei, ce albia i să vedea pe faţă, treclnd d’a lungul frunţel, spunea de ţo gândire ce neîncetat revinea.
Era simplă Îmbrăcămintea ei, o rochie ca de monastică, tnsemnându’i a-bia talia, rochia de culoare Întunecată, din care capu şi mânele eşeau încă şi mal albe.
Contesa intră In salon, cel care 0 aştepta veni înaintea ei... un om ca de trei zeci şi cinci sau patru-zecl de ani, cu barba întreagă, cu haine destul de elegante ; el zise OrfiezI:
—	Doamnă, ertaţî, vă rog, stăruinţa ce am aratat de a vă vedea, dar treaba pentru care viu e de cea mal mare însemnătate.
—	Domnul med, ed din contra vă rog să mă ertaţl 1... ca ne alt'dată, azi a-ve8m lume streină la mine, şi iată pentru ce v’am fost rugat să treceţi In altă zi... Pot afla cu cine am cinstea de a vorbi ?
—	Doamnă, nu mă cunoaşteţi, mă numesc Laitram... stad In Sedam.. mă ocup cu trebî.
—	Prea bine, domnu meu,... şi ce vă aducea la mine ?...
—	Sunt gata a v’o spune, doamnă.
Ochii cei mari a Orfizol erad ţintiţi
pe faţa liniştita a visitatorulul el, a-cela Insă părea a se pune cu stăruinţă In contra luminel. Contesa II arăta un
fotolid, ea Înseşi luă unu, şi aşezându-se II zise :
—	Domnul med, vă ascult...
D na d'Aumoy luă pe cel ce vorbea drept un tlnăr de provincie care’şl tot Întorcea ast-fel capu pentru a ascunde albu şi sulimanu ce avea pe obraz.
—	Doamnă, a venit zilele aste, la mine una din rudele d-voastre...
—	Din rudele mele ?
—	Da doamnă ; un domn d'Aumoy de la Audry...
—	A 1 da, domnul med, ştid de cine voiţi să vorbiţi; rude suntem In adevăr, dar de mult timp nu ne mal vedem... chiar de pe când trăea Încă d. conte d'Aumoy, barbatu m eu
—	Omu acela a venit la mine. In clironomia ce de curând II venise de la tatu-seu, printre hârtii, deduse de una care’l făcea să creadă ca are încă dreptul de a cere o din nod Împărţire In moştenirea unchiu-sed, contele d’Aumoy, la ora când va fi să se dea fiului acestuia socoteiele epitropiel sale.
Orfiza privea mândru pe cel ce vor bea. înţelegând că nu avea In faţă de cât un om de afaceri... din neamu acelor care, neputând pune a le lor la cale, pentru a trăi, pun la cale... sad mal bine încurcă trebile celor alţi, ea respunse foarte roce:
—	Nu cred domnu med, aceste drepturi Întemeiate ; mi să pare că o cam trecut timpu de a le cere, de vreme ce e mal bine de două-zecl de ani de când am perdut pe barbatu-med. Cu toate
aceste, notaru contelui Jean, fiu med, e|şi notaru familiei ; poţi să te dud să’ţî faci înaintea lui reclatnaţiunile ; el Iţi va putea da toate desluşirile, şi In ziua când să vor da fiului med socoteiele epitropiel, vel face ce vel crede de cuviinţă, domnule.
—	Doamnă, însărcinarea ce am mă pune In mare nelndemănare.
Orfiza rădică capu.
Omu urmă :
—	Daca drepturile ce reclam ar fi de acele de toate zilele, ar mai trece... dar nu'i aşa vorba.
—	Ce vrei să spui, domnule?
—	Doamna, clientu med e Insuş ne-potu d-lui conte Michel d’Aumoy.
—	Dar, domnule, averea d lui conte Michel, barbatu-med, s’ar fi întors la familia lui dacă n’ar fi avut un copil legitim; fiu-meu.
—	Domnu conte lăsasd un testament ?...
—	Da, domnule ; un testament făcut câţi-va ani după căsătoria noastră, şi care hotărea întoarcerea avere! lui catră familie dacă n’ar avea vre-un copil; cerul a bine-voit să fie In altfel... zic a bine-voit, câcl am un băiat... şi bărbatu-mi’o era In mare neînţelegere cu persoanele ce înfăţoşezi azi...
—	Doamnă, d. d’Aumoy te ştie toate aceste...
—	Atunci dar de ce să mal redică cu nişte cereri aşa de tărzie ?...
—	Aceste cereri, doamnă, el le face la timpul ce însuşi tatăl d-lul Aumoy însămnase, pentru că, o mal spun odată... drepturile lui sunt cu totu deosebite...
—	Nu te înţeleg...
—	Da ne vom judeca, doamnă, vom câştiga... avem tot ce trebue pentru asta... Dar de judecată vrem să ne ferim...
Orfiza, îngrijită, mal privi încă o-dată pe cel ce ’i vorbea ; acesta Insă, rece, nemişcat şi statornic aşezat In contra luminel nici nu Încreţea macar din sprincene... Contesa zise grabnic:
—	Domnule, te rog, tălmăceşte’ml vorbele d-tale, câcl mărturisesc că nu pricep nimic... nu înţeleg cum prin judecată aţi putea câştiga, nici că aţi vroi să ne judecăm... al părea venit pentru o împăcare, o punera la cale... Atunci fii lămurit, ca să aflu la cât se sue cererile d-tale... şi unde ţintesc.
—	Veţi şti aceasta dintr’un singur cuvlnt... Ele ţintesc la tot...
—	La tot... pănă şi a desbrăca pe
fiumi’o ?...
—	întocmai, doamnă.
(Va urma.)
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 11 AUGUST
3
44 din 9 Mal 1884 este urmărit şi ’I se vinde de acelaş perceptor 30 vedre (irică pentru 3 lei 96 bani I
Lisaveta Niţu din comuna Milostea plaiul Horez cu procesul verbal No. 60 din 9 Mal 1884 este urmărită şi ’r se vinde de acelaş perceptor o vacă pentru 1 leu şi 25 bani.
Când s’a mal pomenit, sub domnia tătarilor poate, ca să se vlndă un lucru de 50 şi 100 lei pentru a Împlini 03 de bani. Avem aceste procese verbale In original Ia redacţie, şi acum gândească-se bine săteni cât de miloasă era pentru ei administraţia liberalilor Simulescu-Brătianu!
IVEAM I U
In ziua de 2 August a. c., pe la orele 2. m., a căzut o ploaie mare cu grindină şi furtună pe teritoriul comunei Talpa, din judeţul Neamţ, care a causat stricăciunile următoare:
A distrus cu desăvârşire 3 poduri de pe şoseaua Talpa Borniş; asemenea puhoiul a luat o cantitate de lemn din podul ce se construeşte actualment peste pârlul Valea-Albâ laNegoeşti; şanţurile şoselelor s’au mălit şi parte din şosele s’ati stricat. Recoltele de pâine alba de pe ogoare ale locuitorilor s’au stricat şi feneţele strlnse în căpiţe au fost împrăştiate şi nimicite. Din causa puhoiutui s'au rupt două iazuri ale d-nei proprietare a moşiei Talpa, aşa ca satul era aproape să fie inundat; parte din case însă, situate mai In vale, au fost stricate de puhoiu şi mulţi copaci rupţi de furtuna. Stricăciunile cau-sate locuitorilor sunt aproxemativ de veri-o 10,000 lei.
In ziua de 2 August a. c., pe la orele 2 p. m., a căzut o ploaie torenţială cu furtună şi grindină în mărimea alunelor şi nucilor pe teritoriul comunelor Vlnâtori Neamţu, IlumuleştI şi lîălţă-testi, din judeţu Neamţu, care a făcut următoarele stricăciuni:
In comuna Vînători-Neamţu a distrus cu desăvârşire toate soiurile de recolte, mai cu deosebire în vatra satului; pe lângă aceasta a stricat toate ferestrele caselor locuitorilor din partea despre apus de unde a bătut grindina.
In comuna Humuleşti a distrus cu desăvârşire recoltele de grâti, orz şi ovăz, rămase nesecerate ; asemenea pe alocurea popuşoil, grădinele cu pome-turl. Clâile cu fânurî, grâu, orz, ovăz, ce erau întinse a se usca, le ati stricat cu totul, din care causă parte din locuitori sunt rămaşi în mare lipsă.
INTEMPLARI DIN TARA
In ziua de 21 Iulie a. c., individul Dumitru Moldoveanu, venit de câte-va zile ca muncitor, în comuna Socariciu, judeţul Ialomiţa, fără a se şti de unde este de fel, scăldându-se în râul Borcia, s’a înecat. Cadavrul s’a găsit.
—	focuitorul Petre Mi haiti, din comuna Robeşti, judeţul Buzâti, în etate ca de 61 ani, în ziua de 23 Iulie a. c. fiind împuns în pântece de un boti al săti şi fiind rănit grav, a încetat din viaţă dupe 7 zile în spitalul rural Nifon.
—	Leanca, soţia Iul Marin Mitra, din comuna Pârscoveni, judeţul Romanaţl, ce suferea de boala epilepsiei, în ziua de 24 Iulie a. c. când voia a scălda o copilă a sa în vârstă de un an, a fost coprinsâ de boală. Copila, căzându-l din mâini în albia pentru scăldat, a Încetat din viaţă a doua zi din causa arsurilor.
—	La 29 Iulie a. c., la comuna Teiu, din judeţul Argeş, s’a aprins de Ia maşina de treerat.un stog de grâu al d-lul Hristodor causfindu-’I o pagubă de 310 lei. Focul a fost localisat prin ajutorul oamenilor.
—	Anghelina, fiica locuitorului Danilă Ţucă, din comuna Işalniţa, judeţul Dolj, în vârstă de 18 ani, în ziua de 31 Iulie a. c , însoţită de mal multe femei, ducându-se sâ prinză peşte cu plasa din balta comunei de lângă apa Jiului, când era se iasă din baltă a prins un peşte ce se numeşte răspăr, în mărime de o şchioapă, pe care luându-1 din plasă şi eşind cu el afară pe mal înaintea celor-l’alte femei, a voit se ’I rupă capul cu dinţi; când a căscat gura, peştele fiind viu, a sbicit şi s’a oprit tocmai în gât unde s’a înţepenit. Cu tot ajutorul dat de femeile ce erau cu dânsa, nu au putut trage peştele înapoi, ast-fel că ne mal putând respira, dupe o oră de suferinţă a încetat din viaţă.
Până seara i s’a înegrit tot corpul, cur-gându-I sînge pe nas şi pe g irâ.
—	Femeia Maria, soţia Iul Ioan M. Ştefan, din comuna Rastu, judeţul Dolj, în ziua de 31 Iulie a. c., a născut doi copil de sex femenin,din care unul are 6 degete la un picior.
Atât mama cât şi copil se află pe deplin sănătoşi.
—	In ziua de 31 Iulie a. c., 5 indivizi, chirigii, ce dusese ţuică la comuna Ce-leiu, din judeţul Romanaţl, la Întoarcerea lor, pe teritoriul comunelor Dobrosloveni Şi Fâlooiu, din causa bâulureî alcoolice, s'ati găsit In nesimţire; iar unul, anume

Florea Băcânoiu, din comuna Lăunele-de-Sus, judeţul Argeş, a încetat din viaţă, !n-mormântându-se cadavrul dupe ce moartea a fost constatată de medic; cel-l'alţ! 4 ati râmas sănătoşi.
—	In ziua de 31 Iulie a. c., pe la ora 1 p. m., doul soldaţi din regimentul 24 dorobanţi din Tecuciti, ducându-se a se scalda în apa Bârladului, unul din el, numit Melinte Panaite, neştiind adâncimea a-pel, la prima aruncare s’a şi înecai.
Cadavrul s’a găsit la 2 August curent de către părintele sâu, Gheorghe Melinte, şi de către George Gologan, din comuna Pu-ţenl, judeţul Tecuciti. Nefiind bănuell, s’a autorisat înmormîntarea.
—	La comuna Băluşenl, jndeţul Botoşani, individul Costachi Hucu, servitor la d. Costachi Epureanu, din cătunul ZâiceştI, acea comună, în ziua de 1 August a. c., pe la orele 6 dimineaţa, s’a scos înecat din o fântână ce se afla în apropiere de locuitorul Vasile Manole, tot din cătunul Zâi-cestl, menţionata comună. Dupe cercetările făcute de primar, acel individ, în seara zile! de 31 Iulie a. c., e petrecut toată noaptea, dar nu se ştie cum a fost înecarea Iul ; bănuell nu există în causa mor-ţel, zicânduse că ar fi venit prin el însuşi. Caşul s’a anunţat parchetului şi s’a autorisat înmormîntarea.
—	In seara de 1 August a. c., evreica Itla Grimberg, din Galaţi, a aruncat în canalul din strada S-tu Ilie un copil al el ca de 5 luul. Aflându-se imediat despre a-ceasta, fâptuitoarea a fost prinsă şi s’a pus sub privighiarea poliţiei spre a se da judecâţel.
—	Un copil al locuitorului Marin Bo-goiu, din comuna Slobozia, judeţul Ialomiţa, anume Duţu, în etate de 6 ani, ju-cându-se cu un alt copil anume Vicoiu.în etate de 6 ani, fiul Iul Ion Piciu, ati intrat în casa lui Bogoiu şi luând un revolver încărcat, din nebtgare de seamă Vicoiu a împuşcat pe Duţu în coastele din stânga.
Copilul fiind dat în căutarea medicului regimentuli 2 deroşiorl din acea comună, i s’a extras glonţul şi se speră a se însănătoşi.
—	In ziua de 1 August a. c., locuitorul Tudor Ilie Kusen, din comuna MârculeştI, judeţul Ialomiţa, pe când venea cu caru încărcat cu snopi de la câmp, a stat la unul din puţurile din marginea comunei spre a adăpa caii, şi, pe când scotea apă, caii ati mişcat căruţa ca sS se apropie de puţ, în care timp muma sa, anume Sultana, în etate de 76 ani, care se afla în căruţă, a căzut jos înapoi cu spinarea drept într’o coasă ce era la dricul căruţei cu vîr-fui în sus, străpungându’I corpul.
Peste câte-va minute numita femee a încetat din viaţă.
—	In ziua de 1 August a. c., rîul Şiret venind mare, a inundat parte din comuna Corbu,judeţul Râmnicu-Sârat, precum şi 300 pogoane porumb ale locuitorilor.
Pagubile causate nu se vor putea cunoaşte de cât dupe scurgerea apel.
—	Tudor Gheorghe din comuna Deve-selu, jndeţul Romanaţl, în ziua de 1 August a. c., cumpărând o vânturătoare din Caracal, la întoarcerea acasă, împreună cu Andrei Vladu, s’a speriat caii, cari rupând heţele ati intrat cu căruţa în şanţul şoselei ,aşa că resturnându-se vânturâ-toarea peste Tudor Gheorghe, ’l a sdro-bit frângându’l mânile d’inapoia glesne-lor şi dupâ puţin timp a încetat din viaţă.
E. S. Said-Pasa câtre Repre-sentantii Otomani
Constanlinopol ii August. —Ambasada regală a Italiei a ne anunţat că guvernul sâti a luat în stăpânire Ma-suahul, că guvernul Imperial Otoman, dupâ ce a formulat reserve ar fi recunoscut faptele îndeplinite dupâ cum ar proba articolul 10 din proiectul de convenţiune a Suezulul care din puntul de vedere al cabinetului italian ar implica o renunţare din partea Sublimei Porţi la orî-ce posesiune în Marea Roşie altă de cât acelea ce ea are pe coasta orientală şi că conform articolului 34 din actul general al Conferinţei din Berlin, Guvernul regal notifică luarea în posesiune, pe lângă Masuah, a unei alte localităţi numită Zula situată în acelaşi ţinut.
Comunicarea precedentă, a produs asupra noastră cea mai penibilă im-presiune.
înainte de toate, n’aş putea trece sub tăcer8 contrazicerile isbitoare ce există între declaraţiunile anterioare repetate pe cari guvernul Majestăţei Sale Regelui Italiei bine-voise a ni le face în epoca ocupării teritorulul Ma-suahului ce depinde de administraţia KedivuluT, cu pavilion Lfioman şi gar-nisoană egipteană, şi motivilemai mult de cât contestabile pe care recenta comunicare de care este vorba încearcă să le prevaleze.
Intr’adevâr Escelenţa voastră ’şi reaminteşte că la toate represintările şi protestările făcute de la început de câtre guvernul Imperial în contra acţiune! Italiei în Marea Roşie cavine-tul din Roma declarase în mal mnlte rânduri prin canalul Ambasadei noastre din acest oraş şi al represantan-tulul seti la Co staniinopol, că drepturile de suveranitate ale Sublimel-
Porţi ar fi respectate într’un mod scrupulos de dânsul, că mai cu seamă în Fevruarie 1885 domnul ministru al refacerilor streine ale Italiei ne asigurase din noti că ocuparea Masuahulur, făcută numai pentru a oc-oti ordinea şi siguranţa comercială în acest district, avea un caracter provisoriă şi nu ascundea nicî-un gând de luare in posesiune, şi că în timpul stabilirel de cătrâ forţele italiane a blocului pe coasta, de la Amphylla până la puntul din faţa DufeinuluT, guvernul italian carfspuns la reclamaţiunile noastre, ne zisese că nu înţelegea de loc, prin faptul acestei blocări, să vateme drepturile de posesiune privitoare la coasta la care se aplica acest bloc.
In faţa acestor asigurări solemne şi precise, a transporta cestiunea Masua-hului pe terenul luării în posesiune definitivă şi aşa zisă legală şi a o lega pentru mai multă siguranţă de o interpretare care ţinteşte nimicirea drepturilor de suveranitate ale Majestăţii Sale Imperiale asupra posesiunilor sale de pe coasta occidentală a Mării Roşii şi care găseşte sorgintea sa, dupe părerea guvernului italian, în nişte motive fictive pe care spiritul precum şi litera proectulul convenţiunil canalului le respinge, nu e a pretinde stabilirea consfinţirel unei măsuri basate numai pe un act contrariu tratatelor, şi a încerca în acelaş timp de a da o altă valoare stipulaţiunilor explicite ale acestui act internaţional ?
Intr’adevâr, chiar un studiti superficial al convenţiunii canalului de Suez n’ar lipsi de sigur să demonstre că articolul 10 din acest act invocat de comunicarea italiană, departe de a implica umbra chiar a unei renunţări a Sublimei Porţi la posesiunile sale situate pe coasta occidentală a Măril-Ro-şii, arată numai măsurile de luat de către guvernul Imperial şi Kedivatul, în limitele firmanelor date,nu numai pentru apărarea Egiptului,parte integrantă a Imperiului Otoman, ci şi pentru a celor-l’alte posesiuni ale sale de pe coasta orientală. Este adevărat că re-dacţiunea primitivă conţinea numai frasa «apărarea celor-l’alte posesiuni ale sale de pe Marea-Roşie ;» dar mai târziu, pentru a asigura asemenea măsurile eventuale de apărare de luat de către Sublima Poartă pentru provinciile sale din Arabia, şi asupra dorinţei exprimate de Francia şi Marea Bre-tania, s’a adăogat la sfârşitul cuvintelor «celor-l’alte posesiuni ale sale» cuvintele «situate pe coasta orientală.»
De altmintrelea cuvîntul alte (autres) demonstră clar antica şi perfecta asimilare, sub raportul drepturilor de posesiune ale Imperiului, a teritoriilor de pe coasta occidentală cu acelea de pe coasta orientală. Şi dacă n'ar trebui să fie ast-fel şi dacă ar fi existat un gând inexplicabil de a stabili principiul unei renunţări oare care, atunci pentru ce convenţiunea In cestiune ar fi consfinţit pentru a zice ast-fel de la un capăt la altul, şi în termeni clari şi netezi, ocrotirea deplină şi întreagă a firmanelor Imperiale şi a suveranităţii M. S. I. Sultanului asupra provinciei sale egiptene, care coprinde, toţi o ştiu, coasta occidentală a Mării-Roşie şi prin ur mare teritoriile Masuahului şi Zulei (a se vedea între altele articolele IX paragraful, XII ultim, aliniat, şi XIII).
Este evidenteaorenunţarede această natură ar fi trebuit necesarminte a fi arătată fără echivocitate în convenţiunea mai sus citată cu indicaţiune da teritorii la renunţarea cărora guvernul Imperial ar fi consimţit.
In cea ce priveşte articolul 34 din actul general al Conferinţei de la Berlin, n’ar putea găsi aplicarea sa în privinţa posesiunilor M. S. I. Sultanului atât la Nora cât şi la Estul continentului african, mai cu seamă până la capul Ras-el-Ilafun chiar şi acestui punct după cum Plenipotenţiarul Otoman a făcut decla-raţiunea în şedinţa de la 31 Ianuarie 1875. declaraţiunea pe care Preşedintele a inserat-o în protocol ca conformă spiritului în care Conferinţa a urmat lucrările sale.
Y EDITIUNE
mu iwmmm
D. judecător de instrucţ'e Costo-vici împreună cu d. procuror Horia Rosetti au plecat azi dimineaţă la Otopeni unde se zice că se află un ţeran al cărui tovarăş a fost găsit omorât în apropierea comunei Otopeni.
Acest ţeran se presupune că este unul din omorâtorii ciobanului găsit fără haine şi fără pungă pe o şosea lângă Pantelimon.
X
Dupe nişte ştiri particulare sosite din Bulgaria s’ar fi urzind un complot în contra prinţului Ferdinand de Coburg, în scop de a ’l resturna cu consimţimentul puterilor, inclusiv şi al Germaniei.
Dăm ştirea aşa cum ni s’a povestit.
X
D. Fotiadi membru la tribunalul din Ploeşti a murit alaltâ-ieri, în urma unei sincope.
D. Fotiadi era un bun judecător şi un tener foarte inteligent.
X
Se crede.de şi nu se ştie încă po-sitiv, că MM. LL. Regele şi Regina se vor întoarce în ţară Marţea viitoare.
X
D. Burada procuror general pleacă azi la Valea Tânganului şi la Pantelimon unde s’au comis ultimele tîl-hării, pentru a putea constata personal atît locul unde s’au săvârşit aceste crime, cum şi cîtâ distanţă este între ambele localităţi de oarece poliţia a dovedit nu ştim cum, că ambele crime au fost făptuite în acelaş loc, contrariu arătărilor subprefectului şi pacienţilor.
X
D. Dimitrie Moruzi, fost prefect al poliţiei capitalei, chemat fiind de către consiliul de resboiu pentru a depune în afacerea căpitanului Stăn-ciuleseu, n’a putut veni din causă că e bolnav.
Ast fel s’a decis a se amâna cita-tarea d-lui Dim. Moruzi până la restabilirea sa.
X
In comuna Militari din judeţul Ilfov s'a întâmplat eri o crimă îngrozitoare.
Un lucrător de la fabrica de cărămizi de acolo, cercetendu se cu un coleg al seu, l’a omorît lovindu’l în cap cu un târnăcop.
Omorîtorul a fost imediat arestat şi trimis parchetului.
X
Iată la ce se reduce faimoasa bă-tae cu torturi sufi-rită de un domn din strada Belizarie anume Dumi-trescu.
Un bucătar ţigan voind a merge la ospiciul Pantelimon ca se petreacă acolo cu bucătarul acestui spital, a luat cu densul şi pe un alt ţigan şi plecară.
Ajunşi acolo s’au pus la chef, aşa că au beut de dimineaţă până seara.
Dar băutură fără ceartă, mai ales între ţigani, nu tocmai merge, căci pe la orele 9 Vineri spre Sâmbătă se încinse o sdravănâ trântealâ. După bâtae, beligeranţii au depus armele şi au început iarăşi se bea.
X
Regimentul al doilea de artilerie pleacă astă seară la Slobozia unde merge spre a lua parte la manevrele ce se vor face acolo.
X
La Tângăbaţi, comună aparţinând judeţului Ilfov, o ţerancă bolnavă de friguri mergând la doctor acesta îi a dat chinină.
Luând această doetoriâ ţăranca muri peste câte-va ore în mijlocul unor dureri îngrozitoare.
Se crede că doctorul s’a înşdat dând bolnavei alt ce-va în locul chininei.
Parchetul înştiinţat de acest fapt a trimis la faţa locului pe d. Mavrus şi cu un medic din capitală pentru că se constate dacă într’adever medicamentele ce a luat ţăranca au fost causa morţeî sale.
Suntem convinşi că guvernul pejllngă care sunteţi acreditat luând în consi-deraţiune toate cele ce precedează n’ar putea fără îndoială să adereze, în sim-ţimintele sale de înaltă imparţialitate, la declaraţiunea italiană privitoare la luarea în stăpânire a teritoriilor arătate în această depeşe, teritorii în privinţa cărora noi menţinem, în plenitudinea lor, reservele şi protestările noastre.
Escelenţa Voastră va bine-voi a da citire şi copia acestei depeşi Escelenţei Sale d-lui Ministru al afacerilor străine şi a ne face cunoscut resultatul demersurilor sale In această privinţa.
Primiţi etc.
(Hauas).
BULETIN COMERCIAL
Braila 9 August
S’a vândut:
Porumb : 23700 hectolitri cu preţurile : 57 1br710 mgz; 58 lbr 755 şlep; 59 3/4 lbr 770 caic.
Grâu Banat : 1920 hectolitri 591/2 lbr 11.92 1/2 caic.
Secara: 4200 hectolitri 55 3/4 lbr; 6.50 şlep.
Orz: 1500 hectolitri 501/2 lbr; 6.25 mgz.
Grâu nou: 102.370 hectolitri 57 lbr 10.35 caic; 58 lbr 11 caic; 58 1/2 lbr 11.65 caic;58 3/4 lbr 11 15 mgz; 59 lbr 12 mgs; 59 1/2 lbr 11 92 1/2 şlep; 601/2 lbr 12 mgz; 62 lbr 12.60 şlep.
Singura casa Fulga Sgardelli et G-ie a vândut la târgul de eri o partidă de 26 000 hectolitri 59 1/2 lbr cu preţul de 11.92 1/2 predatela şlep.
Tendinţa pieţei pentru grâne fermă,

DIRECŢIUNEA GENERALA
ItElilEI ni'OlilRILIIIt STATU I I
DIN
ROMANIA
PUBLICAŢIE
Se publică spre cunoştinţa generală, că In ziua de 3 Septembre 1888, orele 3 p. m., se va ţine licitaţie publică, prin oferte sigilate In localul Direcţiunel generale a Regiei Monopolurilor Statului , Calea Victoriei No. 109, Bucureşti, pentru darea în întreprindere a construcţiei a două magasil de materiale şi prelungirea atelierului de făcut cutiile necesare fabricel de chibrituri de la Fi-laret.
Valoarea acestor lucrări se ridică la suma totală de lei 40,000 aproximativ.
Planurile, Caetul de sarcine şi devi-sele estimative ale acestor Construcţii se pot vedea în toate zilele de lucru la direcţiunea generală precum şi la Direcţiunea fabricel de chibrituri Filaret, de la orele 9—12 a. m. şi de la 2—6 p. m.
Cauţiunea provisorie va fi de 5 la 0/0 din totalul ofertei, iar cea definitivă de 10 la sută.
Supra oferte nu se vor primi.
Ofertele vor purta pe plic indicaţia."
Oferte pentru construcţia magasielor şi prelungirea atelierului de făcut cutiile la fabrica de chibrituri Filaret.
p. Director general
A. Cantncu/.ino
APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
LA
MAGASINUL DE COLONIALE
N. I0ASID&C-®
3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI
Comande se pot efectua în toată ţara-Pentru Farmacişti se face rabat. 804
LA MAGASINUL
DE
DROGUE, COLONIALE-DELICATESE
IONTEWuT^mtiGERSABEKOVESSA
LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI
au sositşi sosesc din 15 tn 15 zile
APE MINERALE NATURALE
din toate sursele indigene si streine
Asemenea toată producţiunea l utului pro:>-spet din Păşcanil proprietatea D-nel Colonr-Blarainberg se află de vânzare numai în sus numitul Magasin.	767
DE VENZARE DE VECI
cu comlitiuui foarte avautagioase
MOSIi PĂRĂl-BOIA
»
din judeţul Gorjiu, proprietatea d-lul Va~ sile Miclescu. întinderea 1225 pogoane. Pământ bun, acarete şi gară pe moşie.
A se adresa pentru condiţiunl la d-nul avocat din Târgu-Jiuluî: Gheorghe Stoi-cescu.	(879)
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltei, 19. — Bucureşti
MORI
FABRICI de SPIRT
SI
TOT FELUL DE MAŞINI
Marc ileposit «Io toate uneltele si accesoriile pentru exploatarea fabricelor
PIETRE DE MOARA
Curele, Cuciueuri Gaze de mutase, I.umina elect.
(»J9)
HOTEL HUGUES
BIX BUCUREŞTI
Cu cea mai frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din noti arangiat; a stabilit preţurile Camerilor ast-fel, ca, prin posi-ţiunea, rangul şi promptitudinea sa poate concura cu oid-ce Hotel din Capi'ala.
Camere cu zioa se poate avea de la 3 le! în sus.
RESTAURANTUL
având cel mal plăcut local de vară, bucă tărie română şi franceză. Preţurile foarte reduse.
(869)	Administratiunea
B0ALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BARBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare,dupâ experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigraţii Xo. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptarc pentru fiecare.
______________________5 îs
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 11 AUGUST
CASA DE SCHIMR
613
I. M. F E R M 0
Strndu Lipscani, I\'o. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
G u r* s u 1 Bucureşti
10 August 1888
6 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig de st. drum de fer
7	0/0 Scria. func. rurale
5	0/0 Scria. func. rurale 7 0/0 Scria. func. urbane
6	q/0 Scris func urbane 5 OiO Scria. func. urbane Urbane 6 0/0 laşi
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pena. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Daota-România»
*	Naţionala
•	Constructiuni Argint contra aur
Bilete de banca contra aur Fiorini auatriaci Tendinţa foarte fermă
ip. venei.
95	1/2 65 3/4 63 3 4 64
96	1,4 97
107 1/2
66
107
100
91
80 7/8 82 S30 40
1010
230
230
80
7 1/8
7 1/8
2C6
108 96 1/4 1071/4 101 91 1/4
81	3/8
82	1,2 235
45
1015
240
240
60
7 3/8 7 3/8 207
CASE DE VEMIIIE
ftiflEI n din Strada Rosetti No. 18, Sub. Staicu liitOEilJU din causa de strămutare la ţară. Preţul moderat.
HAIir fi a Cin situate în Strada Frumoasă No. 12 UULEi li A 0J!i Şi 12 bis; arând fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădină spaţioasa cu pom! roditori.
Se vinde în total saQ în parte.
A sr adresa la d-na proprietară care locueste la No. 12 Str. Frumoasă in casele din fundul curţel	776
CASA DOBRICEANU
din Câmpina cu grădi-_______________________ nâ mare şi pomi roditori, asemenea şi un loc cu douS faţade cu o prăvălie.
Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştî, Piaţa Unirel 1.	772
CASELE CC LOCUL LOR
Str. Biserica Amzel No. 10.
A se adresa Strada Polonă No. 8
din Str. Clemenţei 71, şi locul din
CASE DE ÎNCHIRIAT
DN SALON MOBILAT SSSWS
A se adresa la proprietar acolo.
ir 11 1 I IITIIPIl t'IV IU situată în cea mal fru-V ILA M IIIIjII lMVll.1 moaşăposiţie, camere mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti.
VILA NUMITA BEATRICE
vară este de inchiriat, situată la filaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. De>-brovitz Calea Călăraşilor No. 43.
OTTTŢ * cu grădină situată la Filaret, este V ILn. do închiriat. Pentru conditiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, In toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiază	783
PA MEDE mobilate şi nemobilate do tn-UiiluErUj chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81.
M TNPinETAT Casa din strada Um-iilUnmlAl brii No. i, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porcelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839)
DE ÎNCHIRIAT
casadin Strada Polonă No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	723
MOŞII DE AREXDAT
nu vmttî moşia stasesti
I__________Bacău,
situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacâu-MoineştI, lângă fabricile de gaz.
Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776
nouă hectare vie şi obratie si-fi 1IIII tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drâgăşanî.
A se adresa Doctor Christescu, Tcrgovişte.
DE ARENDAT 1890 înainte, moşia
Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii s6 se adreseze Strada Diaconeselor, 4.	I. N. Alexandrcscu.
IIP i DEVIA 1 T de la 23 Aprilie 1889 moşia UE An EMU I Lalosul Şl DobricenI din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani.
C C IUI I AI T C de grâne cu spicul roş şi OL.Iul 11 I t aib, de Secara St-lle-1 eini, de Ove/ alb şi negru şi dc Or/ cavaler şi obicinuit. — Se găsesc de vânzare la moşia Si-Galbenu, proprietatea d-luî G. C. Datculescu, R.-Sărat. A se face cererile de acum.
CASA DE SCHIMB «05
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele Dimilrie Ghikn Sir. Lipscani, in facianoei clatlir Bancei Naţionale (Dacia-Remănxa)
Bucuroşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 10 August 1888
Renta amortisablla ,, româna perpetua Obligaţiuni de slal (Conv.rur.] „	C. F. R.
,,	Municipale
. , Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale
6 % t*	ti	11
,,	,, urbane
7
6
5 ......................
5 %	„	„ Usi
3
lm. cu prime Buc. [20 lei]
Losuri crucea roşie baliane „ Otomane cu prime Rosuri Basilica Dombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. do Constrnctinnl Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote franccse ,,	Italiano
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotii in aur
Cump. Vinde
95
94
81 g Î96 107%
95%
*8*
p
71
42
2S
42
17
7 25 205 124 10O 92 240
96
95
96	3/4
St%
235
108
96%
107 100 91 %
81 3/4 74 46 30 46 20
7 75 207 126 100J4 100 245
«sâ BĂILE m-
BALT A_2 ALBA
Stabilimentul sa deschis în Maifi şi continuă a fi dcschi spână la finele lui August. Aci se găsesc toate necesarele pentru cură, medici în permanenţă, camere mobilate, restaurant, poştie, telegraf, distracţii, piano, muzica, etc.
Boalele care se trateaza cu succes sunt: scrofulile sub or-ce forma, (la ochi, la nas, la gât), diformităţi corporale provenite din scrofule; maladia uterului, boale femee.ştl învechite, poală albă, boale de piele, paralisii, mai ales la copii şi debilitatea copiilor, rănile învechite, urmele sifilitice, limfatismele, hemoroide, reumatisme articolare cronice, maladia oaselor, palpitaţie şi anemice.
-Preţul unei camere cu 2 paturi variază de la 60 până la 100 franci pe lună, iar cele cu 7 paturi 120 franci pe luna.
1 Baie de nămol mineral calda 7 franci, 1 bae de apa minerala calda 1 franc şi 50 bani, 1 bae rece cu duşi 50 bani, pentru copii preţurile sunt reduse pe jumătate.
NB. Direcţiunea căilor ferate a redus preţul la 500/0 pentru pasageri care visilcază această staţiune balneara.
Medicul curant al băilor d. Dr. N. Georgescu.
Informaţiuni se pot lua în Bucureşti până la 1 Iunie în calea Călăraşilor No. 45, iar de aci in colo de la Stabiliment. La gara R.-Sarat se găsesc trăsuri.	782


PIANINE
I A N E
PIANE P I ANIN PIANINE
MAX FISCHER
Galaţi, Strada Mare.
Bucureşti, la d. A. L. Patin, Ma gasin de Instrumente şi de Note mu-sicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România).
Mare deposite de renumite fabricate. Construcţiune americană încrucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire la plată. închiriere de pianine. 786.
ÎNCĂLZIRE de clădiri noui
Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s’a putut constata, că nu există nici o sistemă de incâlzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger «Cornet». Niol sobele zidite, sobele de porţelan, caloliferele n’au putu da căldură îndestulătoare; aşa că In mal multa caşuri citatele aparate de încălzire s’a înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet». Regularea câldurel se face In modul cel mai perfect, obţinându-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţa de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este micâ In raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignitâ, lemn şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mal simplă, precum şi în cea mal elegantă, ast-fel că poate 11 aşezată In saloanele cele mal luxoase precum şi In odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet» Încălzesc până la 1200 m. c. şi pot li Întrebuinţate ca calolifere pentru Încălzire declâdirl complecte. Toate şcolile cefe noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe.
O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, Îmi permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra sobelor Meidinger «Cornet» construite In fabrica mea.
728	ADOLF SALONIOIV, Strada Doamnei, 14bis.
300,000 FRANCI
Sunt de câştigat într’o zi, cumpărând bilete d’ale
IUDEI LOTEIIII TUiCESTI
A 112 OARA VA AVEA LOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SEPTEMBRE 1888
Plata câştigurilor este garantată de CîUVERXTJL IAIPERA1L OTOMAN
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
CURŢII	_
--——7^^	2* .A«   - —- —	- .   
pjjjjlP._»_rjOCr.jir., r..r : . j i.r rV.W	j.rju
farmacia CHR. ALESSANDRIU română
I câştig principal de 700,000 fr. 1 câştig de ...	. 25,000 fr.
2 câştiguri de . 6 câştiguri de . 12 câştiguri de . 28 câştiguri de . ;oo câştiguri de .
10,000 fr.
2.000	fr. 1,250 fr.
1.000	fr. 400 fr.
1100,00» fr.
25.000	fr.
20.000	fr.
12.000	fr.
1.7.000	fr.
28.000	fr. 200,000 fr.
550 câştiguri
Total 600,000 fr.
PREŢUL BILETELOR:
4	bilet	....	5	fr.
5	bilete	....	24	fr.
25	bilete	. . . .	12 8	fr.
iOO	bilete	....	405	fr.
A.
Listele oficiale vor fi trimise franco îndreptate dupe tragere, fie-cărul cumpărător.
B.
Qr-ce câştigător va fi avisat prin depeşe chiar în ziua tragere!.
C.
Tragerea va avea loc la Constantinopol, la Palatul imperial de Monnaies.
D.
Pentru primirea biletelor, trebue sS se adreseze banii prin mandat postai (che-que) la
Directorul comptuarului comercial
557 grandes rue de Teke 557 (867)'	Constantinopole (Turque)
DOCTORUL SUTER
MEDIC ŞI CHIRURG
De la Facultatea de medicina din Viena
Specialist In boalele Syphilitice pe care le trateaza într’uu mod special şi fara a opri pe bolnav de la 0-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa eic.
Consultaţiuni de la71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p m. Strada Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.
Se primesc bolnavi in pensiune.
81
P SINGURUL
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori şi clienţii ce I aă constatat foldse surprintjătdre e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se întrebuinţezi cu succes contra durere! de piept, I tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiiinl ale peptului. [ astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mân-1 care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o I litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu I mult succes la copil contra bălelor mai sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron In apă sa charată safi lapte dulce 2—3 ort pe <}•■ 2 Iei fl.
A VIS ţ
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit Un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de ceviinţă a debita alte preparaţiunl tn locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât flicăne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DE
CHR. JVLESSA.lSriDK,rTT
Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sas; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, Intâ-resce fisele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei.
BIBLIOGRAFIE
Emplasture gudronat dls Fauvre Homme (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 leă rulonl.
Pastile Gum6se-Codein-ToIu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tfite celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminâril ce li s’afi făcut s’afi aprobat de onor. consilia medical superior, 1 leă 50 ban! cutia.
Capsule elastice ou uleî de Rioină (Alessandriu / •—O dosă, cutia a 4 capsule I lefi, a 6 capsule I lefi şi 25 bani, a 8 capsule l lefi şi 50 bani.
Sinapismul Alessandriu, muştar în foi. —
Acăstă preparaţiune esperimentată de autorităţile năstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 lefi 50 bani.
Vindecă \ yA\ ' 8 din 10 ne- \ ^
I vralgiile ţi mi- \ \grenele oele mal J *** Impouără■ A#
Capsule oleo-balsamlce-santaline (Alessandriu).—Remedifi sigur contra maladiilor secrete (scursăre, sculament) la bărbaţi, fie în stare pr<5s-pătă, safi ori-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie. —Preţal unei cutii 6 lei.
JJK* A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trămite contra mandat postai în ori-ce localitate.
DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA.
Iu hoalităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile eă se facă la Farmacia Română Bucuresci fl otntra mandat postai espediez In ori-ce localitate.

-------------------------- r--7 •	:	"------- :	—
CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CISM^UA ROŞIE)

A eşit de sub presă tn Editura d-lul E-manoil Popescu librar. Piteşti:
MICUL CURS DE ISTORIA ROMANILOR
însoţit de 2 hârţl a imperiului Roman şi a Daciei
EDITIUNEA III
dc
M. S. AltUIAA INSTITUTOR
Această ediţie e aragiată dupe un plan metodic cu totul nouă, pentru a înlesni studiele Istoriei în şcoala primară de ambele sexe. Cu totul îmbunătăţită In privinţa stilului şi materiei ce coprinde.
Preciul unui exemplar 55 bani D-lor Librari ofer un rabat de 33 0/0.
PENTRU D-NII LIBRARI SI INSTITUTORI DIN JUDEŢE
Am onoare a v6 aduce la cunoştiinţă că tabloul
SINOPTIC AL CLASIFICATIUNEI
REGNULUI ANIMAL
lucrat de d-nul lustitutor ACUIL I. BALADE
Aprobat de onor. ministru Instruc'iunei publice si Cultelor sub No. 2,685.
Se află în deposit la librăria mea din T.-Ocna cu preţul de 50 bani exemplarul.
Cumpărătorul de mal multe exemplare li se acordâ un rabat de 15 0/0.
Comandele se expediază numai contra mandat poştal sau timbre.
Cu stima H. Margulius
Tipografie, Librărie şi Legâtorie de cărţi. T.-Oona. — Bacău.	887.
MULŢUMIRE
Sub-semnatul, aduc mulţumire domnului Doctor Nanu, domiciliat In Bucureşti, strada Scaunele No. 53 şi medic secundar la spitalul «Filantropia», care prin ştiinţa d-sale medicală, a putut a’ml însănătoşi copil de boala care sufereau încă de mal mult timp, şi de a cărora sănătate începusem a dispera, până când, mulţumită domnului Doctor Nanu, copil azi sunt pe deplin sănătoşi.
Duinitcu Iorilanescu
888.	Călea Victoriei, No. 160
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPLIN VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societâţel din Strada Doamnei No. 12.
726
Direcţiunea generala.
PE HALUL
MAREI - NEGRE
M
PE HALUL
MAREI - NEGRE
HOTEL CAROLI
STAGIUNEA BĂILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Eotel este eu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesniriie.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai mullo desluşiri a se adresa către
Girantul Hotelului 33. JERIS.
(830)	Hotel Carol I, Constantza.
BTttKlH
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani No. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 10 August
VALORI	Scadenta cupoanelor	Târg lib. curs med.
Fondnrl de stat român	l Ap. l Oct.	
Renta rom. perne. 1875 6%		94^
Renta rom. amortisab. 5%	1 Ap. l Oct.	95%
Renia rom. rar. conv. &%	1 Mai 1 Noem.	96%
Oblig, ile stat C. F. R.6% Idem idem 6% împrumut Stern 1864 7% Imprimi. Openhuim 1866 8% Agio	1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie	7%
împrumut, de oraşe		
lmpr. oraş. Bncnr. 5%	1 lan. 1 Iulie	82
idem din 1884 5% lm.or.Buc.cu primelozlr. *0	1 Mai 1 Noem.	45
Valori dfvernc		
Creditul fonciar rural 7%	1 lan. 1 Iulie	108
idem idem 5%	idem	90
Cred. func. ur. din Buc- 7%	idem	107
itiem idem 6%	idem	iot
idem idem 6%	idem	91
Cred. Iulie. ur. din lttsi 5%	Idem	81
bl.eas. ponstun. Ir.300 10	1 Mai 1 Noem.	M5
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVIENNE
vis-ă-vis de Lib. Socec
____________
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnatate al soliditate urma' toarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete ei prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia ei Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după HiNtrmul profesorului Dr. G. .iaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu faBon. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trounouri complecte pentru Hdantatl. LayetteN NlXroiiNourl pentru copii. Trounouri pentru pensionate, oteluri al reataurautnrl.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTHl) ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OHI-CU1 VA FACE i'KHERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Sooee
535
Xipog-rafla Ziarului,, Epooa1
Tipărit ou cerneala Ch. Loriileiu-Cle Paris
Girant responsabil V. P. Gheorghlu.
www.dacoromanica.ro