AN UI m No. 813. A DOUA EDITIUNE MERCURI, 10 (22) AUGUST 1888 NUMERUL NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In BucnrcNol: La casa Administraţiunol. In Tari»: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streiiictate: La toate ol'ficielo poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL ÎS IIIM NUMERUL ANUXCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris : Agente Havan, Place de la Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurî si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PA IMS: se găseşte jurnalul cu 15 cont, numerul. Ia Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI BEDACŢIUNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRATIUNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 AMAN) ANIANl INTRE RADICALI SI COLECTIVIŞTI VANDALISM SITOATIUNEA IN BULGARIA DRAMELE PADUREI AMAN! AMAN! In timpul resboiului, când Turcii se vedeau învinşi din toate părţile de armatele aliate, când cetă-ţele se predau, când regimentele lor erau risipite, soldaţii şi cu ofiţerii otomani cădeau la genunchele ostaşilor noştrii, strigând: «Aman! Aman! Ast fel face astă-zi colectivitatea, învinsă pretutindeni, despoiată de hainele de gală ce purta odinioară, cu masca smulsă de pe obraji, colectivitatea ne cere ertare, şi Voinţa Naţională de Sâmbătă, invinovăţin-du-ne pentru că am dat pe faţă toate păcătoşiile, toate rănile partidului răsturnat, strigă: «Cum se face «că ei (conservatorii) nu au altă grije «de cât a da in capul naţionalilor-«liberali in toate zilele de la Dum-«nezeu şi cu o înverşunare din zi în «zi mai mare? Este aceasta raţio-«nal, nobil, generos, uman, creştinesc?» Aman! Aman! Am putea răspunde imediat acestor ţipete făcute în numele umani-tăţei, generositâţei, nobleţei şi creş-tinătăţei, că datoria noastră nu este de a face sentimentalism pe pielea ţârei, că datoria noastră nu este de a ne înduioşa cu nişte duşmani ca colectiviştii, care pleacă capul când văd lucind sabia, dar îl ridică şi mai obrăsniceşte îndată ce arma a reintrat în teacă. O fi limbajul nostru aspru, o fi calificativul violent, dar ce se facem ? Dacă v’au fost faptele scârboase, nu e vina noastră, şi înţelegeţi foarte bine că nu o se ne apucăm noi se vă îndulcim astă zi hapul. Vorbiţi acum de umanitate, de ge-nerositate, de creştinătate; aţi fost oare umani, generoşi, creştini, cu o-posiţia ? Noi se fim umani la vorbă pe când voi aţi fost sălbatici la fapte, noi se fim creştini, pe când voi aţi fost mai turci de cât Turcii! Când am intrat în luptă contra colectivităţei ne am mărginit se’I spunem greşalele, se’i arătăm suferinţele ţârii fără patimă. Am protestat unul în ziare, altul în întruniri publice, altul în Parlament. Era o critică moderată ast-fel cum ajunge unui guvern care doreşte se Indrepteze răul. Care v’a fost răspunsul? Aţi insultat pe Fleva, nu-mindu-1 butoiu fără fund; aţi atacat pe D. Giani, descriindu-l ca pe un avocat de mâna doua, om incapabil, om de nimic; aţi băgat fără temere şi fără sfială în turma hoţilor şi pungaşilor pe or-cine nu v’a a-probat, pe toţi disidenţi, pe toţi liberali, şi daca asta v’a fost purtarea cu fraţi voştri politici, cu oameni respectabili oa d-nu Dim. Brătianu, apoi nu e nevoe să ve mai amintim care v’a fo3t purtarea cu conservatorii. Ajunge se vă spunem că pentru noi, înjurăturele voastre s’au preschimbat în bătăi, in închisori. lată de ce ni s’a asprit stilul zi cu zi, iată de ce am lăsat la o parte frumuseţele retoricei şi v’am vorbit verde. Cum voiţi dar ca astă zi, când a venit rândul procurorilor şi judecătorilor de instrucţie se stea la vorbă cu colectivitatea, se întrebuinţăm pentru aceste fapte diverse alt lim- j bagiu de cât acel indicat de codul penal? Inveţaţi-ne cel puţin modul de a spune într’un chip elegant, uman, creştinesc, că ministrul vostru de răsboiu a furat, şi că şcoala voastră specială de aplicaţiune îşi termină cursurile la Văcăreşti. Poate că aţi dori o informaţie ticluită în modul următor : «Aflăm cu o deosebită plăcere că distinsul colonel Maican a isbutit după multă trudă să’şî mărească averea în urma unor combinaţiuni făcute cu cumpărarea ghiulelelor de tunuri care nu iau foc. Felicitările noastre distinsului militar!» Până când acest stil umanitar va fi adoptat de presă, nu putem de cât să vă spunem: «Aţi fost hoţi» şi să vă lăsăm să strigaţi: «Aman!» TELEGRAME AGENŢIA IIAVAS Londra, 20 August. Corespondentul ziarului «Times» la Con-stantinopol zice câ d. Stambulof nu e de loc dispus a se înţelege cu Rusia, dup6 cum nici Rusia nu voeşte s6 facă pace cu guvernul bulgar actual. Francforl p/Main, 20 August. D. Crispi a sosit aci. El va pleca mâine pentru a se întâlni cu d. de Bismarck. Roma, 20 August. «Riforma» zice că în călătoria domnului Crispi în Germania nu e nimic care să iasă din caracterul normal al politicei actuale a Italiei. Postdam, 20 August. Visitând Sâmbătă I-iul regiment al gărzilor, împăratul a exprimat bucuria sa că vede acest regiment tocmai la aniversarea bătăliei de la St.-Privat, aniversare care este însemnată pentru armata întreagă; el a exprimat în acelaşi timp speranţa că acest regiment, dacă încă o dată va fi necesar, nu va fi mal pe jos de cea ce făcu în asta zi, sunt acum 18 ani. Francfort p/Mahi, 20 August. Congresul internaţional de navigaţiune interioară a fost salutat, în numele împăratului, de câtre ministrul Boettiecher. Paris, 20 August. Regele Olandei este indispus. Viena, 20 August. împăratul a numit pe regele Portugaliei colonel proprietar al regimentului al 5-lea de infanterie. Sofia, 20 August. D. VulcovicI, agent bulgar la Constanti-nopol, a sosit erl seară pentru a petrece o săptămână de congediu la Sofia. PRESA COLECTIVISTA SI TORTIIIIELE 9 Confraţii noştrii de la Naţiunea într’un minunat articol de fond pun la locul lor pe colectivişti, care în afacerea de la poliţie au avut neruşinarea să vază paiul din ochii altora şi se uite de scândura dil ochii lor. Reproducem aici articolul Naţiu-nei şi îl recomandăm cu tot dinadinsul cititorilor : Când un om e lovit în un mod subit de o boală, se găsesc adesea mulţi care îl vin în ajutor: unul aleargă la medic, altul la farmacie, etc., se găsesc însă şi oameni care profită de asemenea nenorociri, şi, sub pretext de a uşura pe bolnav de greutatea hainelor, îl buzuuăresc. Efectul acestor din urmă ni ’l fac colectiviştii şi presa lor. La poliţia Capitalei s’au torturat nişte nenorociţi muncitori cu braţele, bănuiţi, după o denunţare falşă, că el ar fi autorii crimei şi tâlhăriilor comise mal deunâ-zl în valea-Tânganulul şi la Pantelimon. Presa, în cea mal marc parte, şl-a făcut datoria; afară de mici escepţiunl, negreşit regretabile, mal toate ziarele afi înfierat sălbătăciile nouilor agenţi poliţieneşti, recrutaţi parte din rtndurile armatei, parte din lumea presupusă în tot-d’a-una ca bine educată: Românul, România, Epoca, Lupta, La Liberte şi Naţiunea, toate au protestat în modul cel mal energic contra sistemului de bătăi şi torturi ce continuă a domni la noi în armată, în poliţie, în penitenciare, etc. Ştiţi însă cine ea tonul mal indignat ? ştiţi cine să arată mal revoltat de cele petrecute la poliţia Capitalei ? ştiţi cine se îngrozeşte mal mult la ideia că agenţii poliţieneşti îndrăsnesc să se atingă de un cetăţean ? — Colectiviştii! Da, colectiviştii cari aQ la activul lor săl-bătâciile şi orgiile de la Bordenl, unde ţăranii aii fost supuşi la nişte cazne şi torturi pe care mintea omenească refuză de a şi le închipui; el cari au îngrozit lumea cu schingiuirile de la Popeşti, judeţul Iaşi, unde, pentru a se descoperi autorul unul furt de cal, s’a torturat un mare număr de oameni din sat, aplicându-li-se vestita «ghicitoare», inventată la Bordenl, ouă coapte la subţiori, sacul cu pisica, etc. ; el, cari pentru scopul infam de a obţine complicitatea fraţilor OrovenI la atentatul contra fostului prim-ministru, ah schingiuit pe Stoica Alexandrescu şi pe Muscalul pentru a le smulge mărturisiri neadevărate; el, cari arestau lumea în modul eel mal arbitrar, dupe capriciul şi bunul plac al celui din urmă zbir poliţienesc, ţinând zile întregi cetăţeni independenţi prin fundurile beciurilor poliţiei; el, colectiviştii, cari au la activul lor asemenea orgii, se revolta acum de cele petrecute la poliţia Capitalei şi ah aerul d’a ne mustra pe noi că nu protestăm destul de energic în contra torturărei ţiganilor !... Lucrul ar fi în adevăr de necrezut, — dacă cinismul şi îndrăzneala n’ar forma caracterul distinctiv al colectiviştilor. Se înşeală membrii şi partisanil fostului regim dacă îşi închipue câ e de ajuns să fie azi în aşa zisă oposiţiune, pentru ca lumea să’l considere ca sinceri şi adevăraţi apărători al moralei şi al libertăţilor publice. Când vopbiţl de pedepsirea torturatorilor, vi se aruncă în faţă dosarul schingiuirilor de la Bordenl şi Popeşti; când pomeniţi de libertatea individuală, vă vom aminti câ aţi ţinut 18 luni în prevenţie pe tinerii de la Vâlcea, un an pe fraţii Orovenl, câte-va luni pe victimele de la Galaţi, şi care toţi au fost apoi achitaţi de curţile cu juraţi. Regimul colectivist a putut toci în câtva bunul simt al românilor, i-a putut deprinde cu sălbătăciile autorităţilor publice; nu credem însă că le-a putut lua memoria ; faptele colectiviştilor sunt vil în amintirea tuturora, şi nu bocetele şi vaetele de azi ale presei colectiviste vor putea face să uităm ce am suferit sub regimul trecut. S'o ştiţi aceasta, domnilor colectivişti. INTBE RADICALI SI COLECTIVIŞTI Pentru ca cititorii se vază cât de pasionate şi de nedrepte sunt uneori, chiar în cestiunile cele mai vitale, aprecierile adversarilor noştri, le vom pune în vedere ce zic radicalii şi ce zio colectiviştii despre a-titudinea conservatorilor In cestiu-nea ţăranilor. Ast-fel, pe când după organul radical noi suntem în contra ţăranilor, care n’au nimic de aşteptat de la noi, după colectivitişti noi favori-săm atât de mult pe ţărani, în cât siguranţa proprietăţei este în primejdie. Nu mai departe de cât în numerul de astâ-zî al Voinţei Naţionale, citim : Ce le pot oferi (proprietarilor) mai mult conservatorii ? Ruina poale, prin politica nenorocita ce o urinează ia cestiu-nea teranilor, tolerând propaganda anarchică ce se tace prin satele noastre. Ruina si nimic altceva !» Iată acum şi ce zice Lupta, organ radical, despre sentimentele noastre faţă de ţărani : Dar pentru domnit conservatori de la Epooa toti oamenii 1 simt liberi se useze de acest drept, afara de terani. Aceşti nenorociţi nu mai au nici un drept In tara lor. Când se j eluesc, li se întoarce spatele, caml se rescoala, Ii se respunde cu gloanţe, când cer se cumpere pament, potrivit cu legea terei, intervin prefecţii si procurorii si califica fapta dc resvratire. Am ţinut să punem faţă în faţă aceste două afirmaţiunî contradictorii pornite de la doi adversari deosebiţi ai noştrii, care în aceeaşi cesiune ne reproşează atitudini atât de diametral opuse. Cititorii să judece dacă asemenea acuzări pot fi luate cîtuşi de puţin în serios. Adevărul este că noi nu suntem nici în contra ţăranilor, nici în contra proprietarilor, şi că voim numai ca drepturile atât ale unora cât şi ale altora să fie cu sfinţenie respectate. Mulţumită lui Dumnezeu, în ţara noastră se poate încă îmbunătăţi *n mod serios soarta ţăranilor fără a atinge proprietatea, ai cărei apărători suntem, ba încă imbunătăţirea reală a soartei ţăranilor este cel mai sigur şi cel mai serios mijloc de a o apăra. Asta nu pot pricepe colectiviştii, asta nu poate se convie radicalilor. X. X. VANDALISM Administraţiunea noastră comunală, atât de înceată, de obiceiu, în lucrările de edilitate, cele mal urgente ş cele mal reclamate de contribuabili, precum sunt de pildă; distribuţia apel, pavările stradelor, maturatul lor şi altele desfăşură de cât-va timp o activitate cu totul febrila întru a îndeplini un act nu numai necerut de nimeni, dar chiar reprobat mal de toţi, fie prin articole de gazete, fie prin protesturl adresate primăriei şi iscălite de persoane de o instrucţiune şi de o cultură artistici netăgăduite, precum: D. Alexandru Odobescu şi alţii.—Vrem se vorbim de dărîmarea turnului Colţel. S'a zis, cu drept cuvânt, că într’o ţară ca a noastră, unde monumentele istorice aU dispărut cu totul, tocmai din causa vinovatei nepriceperi a acelor cari aveau sarcina să le păstreze, un monument ca turnul Colţel care împreună cu bisericuţa, în ruină, Stavropoleos, sunt singurele în Capitală care constituesc avutul nostru istoric sau artistic şi care opreau un moment atenţiunea streinilor, ar fi avut dreptul la mal multă dragoste şl respect din partea noastră. De altmintrelea nu ne explicăm dărîmarea lui de cât pentru a desveli şi mal mult vederel trecătorilor turnurile noului spital. E probabil că în alte ţâri s’ar sacrifica de preferinţa o clădire de felul acesta pentru a degagia un monument ca turnul Colţel. Ne asociem dar cu toţi acel iubitori de remăşiţe ale trecutului nostru, cari aU protestat, fie prin graiu fie prin scris, în contra rîvnel ce se pune pentru distrugerea acestui monument, şi rugăm respectos pe d. Ministru al Cultelor, sS bine voească a interveni la rându’f, pînă mal este timp, ca sâ împe-dice neertata greşalâ pe care actualul consiliu comunal este pe cale de a o săvârşi. /. Georgescu, artist sculptor, G. D. Micea, artist pictor, N■ Ccrkez, Inginer arhitect, C. Băicoianu, arhitect din şcoala de Be le-ar te din Paris, losif Canta-cuzino, Inginer, preşedintele soc. poli-technice, Gr. P. Olănescu, A. Cantacu-zino, I. Mincu, arhitect diplomat de guvernul frances, Gr. Cer/cez, inginer-arhitect, Paraschivescu, artist pictor, I. Brăescu, inginer. P. S. Nădăjduim că toţi aceia care se interesează de asemenea chestiuni, vor adera la protestul de mal sus. SITUAŢIA IN BULGARIA [Corespondenta speciala) Situaţia «rasului Silislria si a jmletuliii. — lbi-eaiu Pasa cu runsilieri lui. — Banda slujbaşilor.— Mituirea pupuliitiiinei. —Comisia pentru anchetarea dij melor. — Alinierea oraşului Silislria Situaţia judeţului Am citit adesea In ziarele româneşti o dare de seamă despre jafurile comise de paşalele fostului guvern brătienist, însă vă încredinţez că acele fapte sunt aproape nimicuri pe lângă cele ce se petrec zilnic la noi. Vă voi denunţa câte-va la care am fost chiar martor o-cular. Despre prefectul judeţului Si-listria, Obretenof, mă voiu mărgini a vă spune că el dărâmă casele şi prăvăliile oamenilor fără nici un fel de judecată, încasează dările de la ţărani înainte de termen şi pune pe gendarml de’I bate la spete când se împotrivesc. Ibream-Pasa Oraşul Silistria era dat In vremea Turcilor pe mâna Iul Ibream-Paşa în contra căruia se înaintase Vizirului i800 de reclamaţiunî formale. O co-misiune trimisă spre a cerceta plângerile venise la Silistria cu trei cufere, In care se găseau reclamaţiile, şi plecase înapoi luend câte o contribuţie de zece lire de locuitor spre a’I da cadou Sultanului, drept semn de mulţumire pentru jafurile luîlbream. Tot ast-fel se procedează astă-zl cu prefectul Obretenof. Ţăranii reclamă formal că prin forţă, cu bătaea, li se iad bucatele şi se vlnd pe nimic; se trimit comisii, anchete, ca să se pue capăt jafurilor, dar în loc de îndreptare, lucrurile merg mal rău. Locuitorii sunt ameninţaţi că vor fi arşi de vii dacă ridică glasul. Banda slujbaşilor Pentru jefuirea ţăranilor, prefectul a format o bandă de funcţionari care dinpreună cu dânsul sleargă prin sate ca să cumpere productele locuitorilor şi să ’I silească prin bătae să ’şî vîn-ză dijmele. S’a constatat oficial cum sub-prefec-ţiî arestai! pe ţărani, îl ţineau închişi, îl bateai! şi nu T puneai! în libertate de cât după ce consimţeau să fie despoiaţi de avutul lor. Mituirea Unii comercianţi, sub al căror nume s’au făcut contractele forţate pentru cumpărarea dijmelor de la săteni, spun fără sfială că prefectul Obretenof a luat câte două sute lire pentru fie-care sat. Se şoptise că toate con-: tractele vor fi anulate, de oare-ce s’a dovedit că sunt făcute prin siluire şi de acea comersanţii pe al căror nume au fost încheate voesc să ceară înapoi banii ce au dat. Sumele luate prin acest mod de prefect, se pot urca la 14/100 lire. Ancheta Comisia de anchetă se arată foarte nepăsătoare în cea ce priveşte hoţia comisă de prefect şi caută să ’l a-copere. Comisarul, sub cuvlnt că este bolnav, nu vrea să meargă prin sate spre a face cercetările la faţa locului; el stă In oraş şi se mulţumeşte cu denunţările ce primeşte aici, condu-cându-se mal ales de arătărele prefectului inculpat. Alinierea oraşului In or-ce stat, ecsistă o lege pentru alinierea stradelor şi pentru expro-pierea caselor. O asemenea lege ecsistă şi în Bulgaria, dar prefectul şi cu primarul din Silistria, lasă legea la o parte şi umblă cu toporul la brâu. EI lovesc mereu în clasele sărace şi peste o mie de reclamaţiunî ale locuitorilor sunt puse la dosar. Doul protejiaţl ai prefectului au făcut în anul trecut o fabrică de cărămidă, şi pcum Spre a sili oamenii să construiască case şi să cumpere cărămizi de acolo, să dărâme casele lor fără milă. Sunt peste una sută www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 10 AUGUST cinci-zeci de familii care staii sub corturi cu copii, ne având nici ce mânca, din cauză că li s’ad dărâmat casele Oră a li se da cea mal mică despăgubire. Administraţia a mers până acolo cu sălbăticia, în cât le a sequestrat şi materialul cel vechiu, iar cel ce au reclamat ad fost imediat arestaţi. Un riinctionni*bulgar. CUTIA CU SCRISORI Domnule Redactor Sub-semnaţil toţi alegători în colegiul I şi II comunal din oraşul It.-Sârat, văzând cele scrise în ziarul «Democraţia» de la 4/16 August 1888, relativ la alegerile comunale care s’au făcut în oraşul nostru în zilele de 31 Iulie şi 2 August, venim prin aceasta a da cea mal formală des-minţire tuturor aflrmaţiunilor mincinoase trecute în sus arătatul ziar relativ la re-sultatul alegerilor comunale. Ceea ce afirmăm sus şi tare la lumina zilei, este că nici odată de când escrcităm dreptul nostru electoral, nu ne-a fost dat să uzăm de atâta libertate ca în alegerile actuale, şi dacă s a făcut o mică luptă, a-ceasta a fost făcută între unele persoane, între ambiţiuni personale, căci cele mal multe persoane figuraţi pe mal multe liste, dar toţi am putut vota în cea mal mare libertate şi da votul nostru listei căria am voit. Acesta fiind adevărul, noi alegătorii ne simţim datori a ne arăta în faţa ţării mulţumirile noastre guvernului actual şi în parte administraţiuni locale care a pre-sidat în mod sincer la esecutarea legilor, pentru frumosul sistem ce a inaugurat, a-dică de a lăsa o libertate absolută alegătorilor în ce priveşte eserciţiul dreptului electoral. Drept de care sub guvernul colectivist trecut şi de tristă memorie nici se putea vorbi. Vă rugăm a da cea mal întinsă publicitate acestei a noastre afirmaţiunl, spre a se convinge odată cel de la ziarul «Democraţia» că între libertăţile ce avem azi sub guvernul actual şi cele de sub guvernul colectivist, esistă o diferenţă ca între adevăr şi minciună; atunci libertatea era un cuvînt deşert, bun numai pentru colectivişti, şi azi este un fapt real pentru toţi alegători. Ghiţă Lupan, M. Tudorancea, Costache Ionescu Băcan, Alecu lonescu, P. Gbeor-ghiu, Mihail Fronescu, I. Oprişenescu, N. Ştefânescu, V. C. Gialep, Gh. Protopo-pescu, Al. Năstăsescu, Gh. Petrache, M. Dimitrescu, V. Theoharie, E. Georgescu, Stroe R. Moisoiu, S. Vernescu, G. V. Gri-goriu, T. G. Stănescu, G. Popescu, Iou Ma-rinescu, I. Penescu, I. Crâciunescu, T. Ni-ţescu, M. I. Tisloveanu, Hrist V. Impuş-catu, N. Costea, T. I. Pricopie, Petrache Stefănescu, Th. Andronache, N. G. Vârteju, I. Simulescu, Ştefan Gavrilescu, Enache Nicolau, Ghiţă S. Gavrilescu, G. Enescu, M. Enescu, D. Cocartea, N. Faur, C. I. Stă-nescu; I. M. Popescu, I. Alicsandrescu, P. N. Popescu, D. I. Popovici, G. H. Popescu, T. Dinulesc j, G. I. Scârlâtescu, Di-sacea C. Pavlescu, N. Popescu, Ioniţâ Teo-dorescu, Al. G. Georgescu, N. G. Maica-nescu, Iancu 1. Stănescu, N. A. Mateescu, S. Grigorescu, I. S. Stănescu, Paraschiv I. Stănescu, I. lonescu, T. Negoiţă, T. Tână-sescu, Sava I. Jinoja, Ghiţă I. Manciu, D. I. Jinoja, Solomon Papue, Nae Stefănescu, D. Dobrescu, Hristache B. Călin, Nae G. Irimiea, G. D. Jinoja, G. Iliescu, Niţă N. Filote, T. Constantinescu, C. Paraschi-vescu, S. Ionescu, C. Nicolescu, P. Paras-chivescu, I Dârjan, Stan Popescu, N. ilris-tescu, G. I. Bazacanu, Mihail lonescu, Costache T. Băcan, Ion G. Grăciunescu, Sandu Sândulescu, C. Mincu, M. C. Vasilescu, G. C. Zâgânescu, Ioniţâ Teodorescu, N. Oprişenescu, Dumitru Stânculeţu, Nae Ghi- i ţescu, Pantazi Dumitrescu, Petrache Con- 1 stantinescu , Mateiu Ionescu , Dragomir Stan, Bănică S. Crestez, Dinu loniţăj Gri-gore Ghidu, Anghel Dumitrescu, Ion Gri-goriu, Tănase Ghiţă, Al. I. Mândroiu, Ilie Constantinescu, Ştefan Nica, N. Boiangiu, Jordache Oroveanu, Constantin Tomescu, N. Constantinescu, V. Stefănescu, R. Dăs-câlescu, C. D. Costescu, Gh. Marincea, Gh. Stănescu, Radu Vasilache, Costache Costescu, A. M. lfristescu, Ghiţă S. Merişescu, Costache Dicu Petrea, I. Bârhâlescu, C. V. Iliescu, G I. Buzăcan, I. Simionescu, lorgu G. Ioan, Iiristea Teodor, Enache Radu, Va-sile S. lonescu, R. Pârvulescu, Sandu Ispas, P. Stef. Stănescu, Radu Nicolescu, P. Săvulescu, I. Mateescu, Oprişeanu Apos-tolescu, H. Merişoru. DIN GALAŢI Cetim în Posta din Galaţi; ErI Duminecă, 7 August 1888, s’a făcut alegerea colegiului I pentru consiliul comunei Galaţi. Aceasta alegere a fost preşedatâ de d. C. Nicolescu, preşedintele secţiei II i a tribunalului local. Secretari şi scrutători au căzut la sorţi d-niî alegători A. Malcoci Petrescu, P. Ciudin, G. Telega şi Niculcea. Precum am prevăzut deja în numărul de la 6 curent, numai două au fost listele de candidaţi ce şi-au disputat is-bânda: lista liberalilor-conservatorî, represintând oposiţia-unitâ, a cărei organ este ziarul nostru Posta, şi lista | tuturor grupurilor colectiviste, cari au ! de organe ziarele Galaţii şi Vocea Co- i vurluiului. Unirea tuturor elementelor cari ao sprijinit pe rând guvernul trecut s’a | făcut de mult în Galaţ', chiar din Ianuarie trecut, cu ocasia alegerilor generale pentru Parlament. Această unire însă n’a luat o formă aşa de consistentă ca acum. Se vedea în adevăr o ne mal pomenită activitate la toţi colectiviştii ; iar organele lor de patru luni de zile au aruncat fără curmare cele mal nedemne şi mai fantastice calumnil şi ocări la adresa amicilor noştri, şi în special la adresa fruntaşilor partidului liberal-conservator local, d-nii G. Res-su şi G. C. Robescu. Ba, pentru ca să loviască în acest partid, colectiviştii au mers pănă acolo, ca să facă protestări de supunere şi dragoste către guvernul actual şi representantul săd de aice, uitând că acest guvern n’a venit la putere şi nu poate fi de cât eminamente anti-colectivist. Spre a ’şl asigura reuşita, coleetiviş-til au mal recurs încă la un mijloc: aii dat la o parte momentan pe toţi cel deochiatl dintre el, punend pe lista oameni, ce e dreptul, în majoritate mal curăţel; iar în fruntea acestora a pus fără voe pe un bătrân ce poartă un nume ilustru, fâcându’l să joace un rol penibil şi vrednic de mila, acel adică d’a danţa în aceeaşi horă cu cel ce Fad insultat şi maltratat la 11 Mal. Şi cu toate acestea, resultatul alegere! de erl a fost un nou triumf strălucit pentru partidul liberal-conservator şi o cădere ruşinoasă pentru colectivişti şi aliaţii lor. După proclamarea resuitatulul alegere!, d. G. C. Robescu prin câte-va cuvinte bine simţite mulţumi alegâto-torilor pentru încrederea ce a acordat listei în capul caria se găsia d-sa făgăduind ca noii aleşi se vor pune pe lucru spre a vindeca runele adânci ce s’au făcut pănă azi oraşului Galaţi. Nesfârşite şi sgomotoase urale intim-pinară vorbele d-lui Robescu. Triumful amicilor noştri a fost plin de măreţie. Acest triumf este cu atât mai mare, cu cât nici o-dată n’a fost în Galaţ' o alegere mal libera şi mal frumoasă ca aceasta. Deplină libertate de acţiune s'a lăsat tuturor cetăţenilor; nici o ingerinţă nu s’a exer- citat din partea deţinători lor putere!; cele mai stricte ordine s’a ăat agenţilor poliţieneşti şi administrativi, ca că nu Influenţeze pe alegători, şi adevărul este că nu s'a văzut eri picior de agent poliţienesc nici prin sala primăriei nici prin curte,— contrar cu totul relelor deprinderi din timpul colectivitâţeî, când alegătorii nu puteatx se resufle de asedierile ce li se făceau de către aceşti sbirl electorali. Intru aceasta datorim a adresa călduroase mulţumiri şi felicitări gu-veunului actual şi în deosebi d-lui prefect Merişescu, pentru bunele măsuri ce a luat faţă cu subalternii sel, măsuri care dunotează un cult nemărginit pentru libertatea cetăţenească- I N FORMAŢIUNI D-nul şi d-na Lascar Catargiu au dăruit comunei Bujor din judeţul Covurluiu locul necesar într’o întindere de doue hectare, pentru construirea unui spital rural. Se zice că d. Dimitrie G. Rosetti, fost prefect la Galaţi, va lua locul d luî Gâtnpineanu, care va demisiona de la Banca Naţională. -SHS~ D. căpitan de roşiori Poenaru va fi numit poliţaiu al oraşului Galaţi în locul colectivistului Voiuescu care a speriat lumea de acolo, prin toate hoţiele şi călcările de lege ce a sevâr-şit în tot timpul serviciului seu. Suntem siguri că d. Poenaru va fi un bun poliţaiu. Aflăm că d. Georgian fost ministru, aspiră la postul de consilier la curtea de casaţie în locul d-lui Platon decedat. d. de Steinmann, guvernatorul provinciei lleswig, pe d. Schabert, consulul general al României la Ham-burg, precum şi mai multe persoane de distincţiune aliate aci. Regina a făcut în trăsură lungi excursiunî în insula Sylt pentru a visita diferite localităţi; pretutindeni Majestatea Sa a fost întâmpinată cu călduroase demonstra-ţiunl, oferindu-i-se nenumărate buchete de flori. Majestatea Sa va părăsi insula Sylt Sâmbătă, 6 curent, şi Se va îndrepta spre Neuwied, unde va ajunge Duminecă, spre a petrece acolo o septemână împreună cu Augusta Sa mumă, A. S. Principesa de Wied. -«R- 0 furtună foarte puternică, nă-pustindu-se asupra moşiei Mirceşti proprietatea d-lui V. Alexandri, a distrus toată recolta causând ast fel proprietarului o pagubă de 100,000 lei. -SMS- Serviciul distribuire! poştei în Capitală se face în condiţiuni nu se poate mai proaste. Pentru azi semnalăm d-lui director general al Poştelor reclamaţiu-nea d-lui Grigore Grădişteanu din strada Speranţei Nr. 19, care nu primise nici până la ora 10, azi, numărul de eri. Iată cine sunt candidaţii partidului liberal-conservator la alegerea colegiului al doilea de comună care se face azi la Galaţi: Dd. C. Kessu, Vasile Şoarece, A-postol Răşcanu, Th. Ştefânescu, Ion Soare,M. Saulic.I.Gheorghiu, Gheor-ghe N. Iorgo, Panait Popa, Kma-noil Garacaş şi Haralam Dimitrescu. Unul din fruntaşii partidului colectivist din Iaşi, şi fost ministru, vorbind cu cine-va despre presa colectivistă^ zis, că ea nu’şi cunoaşte nici de cum datoria şi că ’ţi-e scîrbă se citeşti ziare ca «Democraţia» şi «Voinţa Naţională». Aceste ziare, zise fostul ministru colectivist, în loc se se ocupe de ces-tiuni serioase şi folositoare ţerii, nu fac de cât se înjure surugieşte pe potrivnicii lor. Ar face mai bine se caute se se reculeagâ şi se mărturisească păcatele lor. Aceste cuvinte zise de unul din puţinii oameni oneşti din colectivitate au o deosebită însemnătate şi rugăm pe «Voinţa» şi pe «Democraţia» se le studieze bine de tot. Raportul comisiei de anchetă, pentru încheierea socotelei comunei Galaţi, pe periodul anilor 1864 pîne la 1886 esclusiv, s’a depus la ministerul de interne în ziua de 27 Iulie 1888. Gomisia de anchetă a socotelilor comunei Galaţi, fiind numită din i-niţiativa camerei şi constatările interesând ţara întreagă, şi pe Gâlâ-ţeni în particular, publicarea raportului ar fi necesară. -ss- Citim în Monitorul oficial: Sănătatea M.S. Reginei este foarte bună. In cursul septemâneî Majestatea Sa a bine voit a primi în audienţă pe d. Pastor Koegel, predicatorul Gurţei imperiale germane, pe Când au de gând cei de la ministerul de Finance se publice raportul d-lui inspector financiar Constantinescu, privitor la hoţiile ce s’au făcut la creditul funciar urban ? Dacă pân’acum n’au avut vre-un ordin ca se publice acest raport credem că cu sosirea d-lui Ghermani s’ar putea satisface opiniunea publică care cere cu insistenţă publicarea raportului în cestiune. Mai mulţi călători sosind de la Slănic, ni se plâng în contra ne-regulei cumplite care domneşte în administraţia căilor ferate, care punând în slujbă oameni străini de serviciu, cauzează cel mai mare reu intereselor călătorilor. Ast-fel ni se afirmă că din cauza unei zăpăceli a şefului de gară de la Mărăseşti şi Roman, trenul Iaşi-Bu-cureşti a întârziat două spre zece ore: Afară de aceasta, călătorii au trebuit se sufere şi obrăsniciile şefului de gară de la Mărăseşti care în loc se caute a le explica pentru ce trenul Roman a pierdut coencidenţa, le vorbea peste picior şi pe un ton puţin cuviincios. Se ştie că târgul Urlaţi din districtul Prahova este, ca multe alte târguri, monopolisat de proprietari în ceia ce priveşte vînzarea de pâine, carne, vin şi rachid. Proprietari dăvălmaşî ai acestui târg neputându-se înţelege între den-şii spre a desrobi pe embaticari, nici d’a se împarte între dânşi, au fost nevoiţi d’al vinde. Zilele trecute el s’a adjudecat asupra d-lui Em. Pro-topopescu-Pake, unul dintre dâvăl-maşi care a vestit pe toţi locuitori că îndată ce d-sa se va întoarce din străinătate va căuta ca în cel mai scurt timp posibil se reguleze a-ceastă cestiune. Tot de odată d-nu Protopopescu-Pake a asigurat pe locuitori că condiţiunile de răscumpărare se vor fixa în proporţie cu darea ce fie-care plăteşte anual şi care nu va trece în nici un caz peste preţul cu care a fost cumpărat întregul târg. De şi nu am fost la hagialâc, sad cine ştie în ce ţară păglna ca se vă interesez cu povestiri din călătoria mea aş voi totuşi se scriu numai ca să nu râmăl mai pre jos cu obiceiul ce s’a luat cu scrisorile de petreceri venite de prin toate colţurile de întâlnire. EI, dar gândiţi ca e lesne a Înşira moşi pe groşi mal ales când n’al văzut nici o petrecere ? Apoi nu ne-a fost vorba aşa: ’ţl al lerat teleguţele, al eşit pe bariera Bucureştilor, va se dai de ştire la gazete ca cucurigul In revărsatul zorilor, se ştie lumea că ai plecat In vilegiatură. Bieţii redactori ce plictisiţi trebue se fiel Poate că ar mal vrea şi el se afle despre vr’un smârc, despre vr’un vă-gaş aflate In natură, despre vr’un obicei al fraţilor lor respăndiţî, despre gradul de procopseală ori de prostie a săteanului sad a tîrgovăţuluî, despre producţiunl monumente şi îmbunătăţiri localnice, dar pace I nimeni nu le îndeplineşte dorinţa: petreceri, jocuri,nume, de cucoane, eată cu ce li se Împuiază zilnic auzul. Şi fiind-câ veni vorba despre rochii ţineam a spune că bieţii CarpaţiI noştri cari de veacuri ridică fruntea lor trăind In ignoranţă, pe timpul jupă-niţilor, acum se pot felisita că şi el ca şi Rigi-Kulm, ştiu ce va se zică: brocarduri, valansiene, mătăsăril, je-juri, caşmirurî, esamine, fulardurl etc. Vezi bine, acestea sunt costumele cu care se Inveştmlnteazâ sexul frumos ca se străbată munţii, să se,răcorească In pădurile de brazi şi de fagi cum bunioara la Sinaia. Acum dacă întrebaţi: le ticneşte In corsetate şi Imatăsate ast-fel? Socoteala lor, pe voi astea care aveţi de gând a o roi lntr'acolo se nu vă împingă păcatele se mergeţi îmbrăcate într’o rochie uşoară de stambă ori de percal şi ne imuiate In giuvaercale, că aţi pă-ţit’o. Vă faceţi de rls dragele mele. Veţi fi atuncea (vorba poliţaiului din «Scrisoarea pierdută») curat selbatice In pădure. Ef, dar ed ’mi am uitat de scrisoarea şi de călătoria mea. N’aveam de gând, vă mărturisesc, a face un pas din casă afară, dar întrebarea: Avez-vous âtă â Kiustenjă, avez-vous âtă â Sinaia, avez-vous ătă par ci, avez-vous ătă par lâ, care la Bucureşti a ajuns stereotipă şi care de multe ori te face FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (55) ALEX1S BOUVIER DRAMELE PĂDURI PARTEA II O FEMEIE DE TREABA ii. MICELE BUCURII ALE CĂPITANULUI DE BRAUX Să puseră la masă; numai cineva tremura şi nu se simţea la Îndemână, adecă d-ra Roza, care s6 tot temea să nu pară stranie purtarea de a Intregu a tatăs’o. Cât ţinu prânzu, căpitanul tot vorbi ; Orfiza privea pe viitoarea sea noră şi pe fiis’o. Văzând căutăturile amoroase ce preschimbad tinerii amlndoT, simţi o mare fericire. Trebuia să se vorbească şi despre partea cea serioasă a afacere!, şi contesa de Aumoy începu : — Domnule de Braux, zise ea, averea fiumi’o nu’I mare ; îi dafi tot ce a-vea tatăs’o. Iţdata ce va fi căsătorit, eu voiu locui In cele două odăi a barbatu-mi’o, voi sta în acea In care sta el, şi acolo voi trai... cu puţinu ce am, dar pare Îmi ajunge. — D-nă,tmie cam greu de a res-punde, câci starea d-rel Roşa e mai mică... astăzi, de cât a fiului d-tale. — Domnu med, noi nu ne tocmim, ne luminăm ; copil să iubesc, şi asta ne a-junge de vreme ce ştim că vor fi fericiţi. — Bravo, doamnă, iată vorbă sănătoasa... tot ca al e a băetuluî d tale, tot ce am e fetei mele... ne-am înţeles şi am Încheiat; nu mal remâne de cât să hotarlm ziua. — Peste două luni, dacă vrei. — Două luni, s’a isprvăit... Despre cele ce’s de regulat, vel face cum vel vroi. Te îngrijeşti de fericirea copilului d-tale, eu de a fetei mele. Să iubesc şi fericirea unuia va face pe a celuilalt... şi nu să poate să nu le fim plăcuţi. — Te rog să asculţi o clipă, d-le Da-braux; averea fiumi’o să redică la cifra de două sute mii de franci, pe lângă care mal are câte-va case şi pâmlnturî. Ger cu rugăminte fiului meu să’mi dea o parte din locuinţa ce s remas închisă de la moartea soţumio, şi pe care vom deschide’o In ziua căsătoriei: odaia şi cabinetu de toaletă ; ast-fel voi avea eşire In bolta cea mică care’ml înlesneşte de a putea fi la mine acasă fără ai supără. — Mult aş da să văd că prezenţa d tale i’ar supără 1 — Poate şi din punctul de vedere opus ; de fire sunt tristă, şi frageda lor iubire mi’ar face răii. — Ia las, nu’I cu putinţă 1 — Te rog, d-le Debraux... — Ce poate fiu d-tale nu primeşte? — Ba nu, domnu meu, fiu mi’o mă iubeşte cât se poate : dar căte o dată fetelor nu le prea place să fie la un loc cu unchiaşiî... şi eu... nu pot să mă despart de casă. — Pe viu Dumnezeul dar am nădejdea că dacă aş vrea să vid In casa asta maro ca o cazarmă, fiu-mi’o nu m’ar respinge, şi fata mea are trebuinţă să’I stea In ochii el femeia pildă bună, credincioasa chiar dincolo de moarte. Orfiza să făcu galbenă ; ea se răzimă de braţul căpitanului ; acesta privind’o zise de îndată : — A I dar ce’ţi este doamnă?... Contesa se stăpâni şi silindu-să a zimbi spuse repide: — Nimic, nimic... copil ăştia, când II privesc, îmi aduc aminte de anii mei de fericire... Căpitanul nu făcea ca toată lumea; avea obieeid, după cum singur o spunea, «să croească pe din tregu». Se sculă şi zise fără pregătire : — Copil, am vorbit cu d-na contesă şi ne-am înţeles pe deplin. Jean se uită zimbind la căpitan, ear d-ra Roşa din protivă, roşie la faţă, sta cu ochii In taler. Negreşit aţi priceput că amorezii noştri nici nu să gân-diau să ia sama la convorbirea bătrini-lor... Căpitanul urmă cu glasu cu care ar fi dat un ordin : — Iată ce am pus la cale... d-ra Roza de Braux e logodită cu d. conte d’Au-moy. Asta’I o treabă hotărâtă. Să vor căsători peste două luni. D-le Jean d’Aumoy Iţi dad voe să seruţî pe d-ra Roza... adăogă căpitanu rlzind: Roza, roşie ca focu, întinsă obrazu, şi căpitanu văzendu-să ascultat, Începu ear cu acelaş glas: — Acum iată condiţiunea şi punerea la cale : d-ra de Braux aduce la zestrea soţului eî aproape de o sută două-zecl de mii de franci; d na contesa de Aumoy dă fiului seu In stăpânire castelu In care el va deschide a-partamentele tatăs’o, închise de când acesta a murit, şi d-na contesa va locui In partea castelului ce’i va plăcea... Despre asta ne-am înţeles? — Pe mine mă Întrebi, d-le căpitan ? zise tînărul sculânduse şi mergând să serute pe măs’a... mama ştie că nu se poate despărţi de mine... ştid ed mamă, că fără de mine, de mult n’al mal fi din lumea asta. Orfiza serutft pe flus’o pe când căpitanul zicea : — Dar d-ta, domnişoară de ce nu’ţi dai părerea, căci astăzi faci voea noastră, şi atunci tu vei fi stâplnă... — Tată doresc să fiu primită In casă, şi In tot-d’a-una mă voi crede eu la mama mea. Orfiza aduse cu mâna capu blândei copile la ea şi apropiind’o de acel al băetuluî el, le Împreună prin o singură sărutare. — Aşa Îmi place, zise căpitanul mişcat ; să sfârşim vesel prin un... Să opri tocmai la timp; era să zică: prin un cântecel, şi ce ^cântecele erad acele ale căpitanului 1 — Prin o mică... primblare, zise el. Fata lui II mulţumi cu ochii. In momentul acela Intră Cadet, care spuse un cuvînt contesei. Aceasta respunse. — De ce n’al rugat să se întoarcă... căci nu pot primi acum ? — D-nă, a stăruit atâta, că n’am îndrăsnit... — Astăzi nu’I cu putinţă. — D-na, zise căpitanu, te rog, pri-veşte-ne ca pe nişte prieteni. Dacă vrei să ne vezi mulţumiţi, nu te stingheri de loc... — Ce mu t plăcut • şti, d-le de Braux, mă voi folosi peste mesură de învoirea d tale. Faceţi dar o mică preumblare prin gradină, şi peste două minute vin şi eu. — Aşa ! zise căpitanul ; vnl, treceţi înainte. Tinerii se sculară. Orfiza spuse lui Cadet: — Pofteşte In salon, vin de îndată, căpitane, zise ea întorcându-se către d. de Braux, ştid că fumezi şi aice eşti la d-ta acasă. Faţa căpitanului să Înveseli: — Le ghiceşti toate, doamnă... (Va urma.) www.dacoromanica.ro EPOCA - 10 AUGUST s§ te roşeşti, ştiind unde te strânge cizma, me făcu a ’mî lua drumul spre căminul părintesc, spre Târgovişte, pe-lerinagiâ dulce şi Întristător căci veacurile, ca şi puternicei, cruţă mereti acest oraş fala şi gloria noastră din trecut! Nu efl, dar ori care cetăţean Român, iubitor de mărirea stremoşilor sel de cum Intră pe barieră ’l părăsesc toate iluziile spre a lăsa loc dorului şi jalel. Un sentiment de milă te coprinde când vezi nişte sermane cărămizi luptând cu veacurile. Palaturile domneşti, biserica Vărzaru şi St. Costantin, palatul mitropoliţilor terel, casele patriarchulul Nifon care toate nu se mal pot repara şi care pe veci sunt menite a resuna de cântul bufnelor şi al cucuvelilor ar fi fost destul cred într’un oraş aşa de mic pentru ca Mitropolia din mijlocul târgului se fi rămas cruţata de cazmale măcar până la vremuri mal norocoase căci zace de doi ani sub o şandrama şi fără ca se se mal pomenească despre dânsa. Dar mănăstirea Dealului? Adăpost al atâtor credincioşi părinţi !n trecut, monument impunător şi sacru posedând capul viteazului domn şi rămăşiţele lui Radu fundatorul său, servi succesiv sub ochii noştri : de spital pr.sonierilor turci In urma resbeluluî, de cazarmă soldaţilor, de şcoală sub ofiţerilor, de magazie de arme vechi ear azi In parăginire stă sub paza a doi trei călugări, cari sprijinesc şi ei, cum pot, zidurile ameninţate se cadă şi păstrează un mobilier demn de vechimea lui. Alături cu palatul domnesc, Chin-diaa, măreţ şi înalt, de unde In vechime bătrânii noştri sfetnic şi apărători aî ţerel, cu un ochi pătrunză tor, zăreau la marginea orizontului: spre miaza-zi hordiele pâglne, cărui a le pune piept şi pe care le înfrânge; spre miază-noapte aburii munţilor amestecându-se cu albastrul cerului; spre răsărit numeroase dealuri acoperi te cu vil şi capriţioasele unde ale riuluî Ialomiţa; ear spre apus întinse păduri, neţermuite lacuri şi Eleşteul domnesc unde se încheiaţi nesftrşitele şi voioasele lor petreceri. Chindia e vizitată azi, din cauza tencueleî care cade mereti, numai de copiii nesocotitorî primejdiei şi cari pornesc la vînătoare după pui de cioacă şi de liliac. Nu, zic mal mult dar aceste trei: Mi tropolia, Mănăstirea Dealului şi Chindia, acum când văd că se ia măsuri pentru restaurări e timpul cred a nu le trece şi pe ele cu vederea; civilizaţia popoarelor judecându se mal a-les după monumentele lor. Azi orl-cine Intră cu o iluzie Ir Târgovişte, patria poeţilor şi oamenilor de geniu ca Heliade, Alexandrescu, Vâ-cărescu, Carlova, locaşul Basarabilor şi al Cantacuzenilor triumful lui Ţe-peş şi a lui Mihal, părăsind’o nu se poate a nu exclama : O ziduri intristale O monument Slăvit In ce măriri înalte Şi voi aţi strălucit, Despre petreceri nu am a vă spune nimic. De şi sunt aici două grădini cu vedere minunată, una la Ciocârlan şi alta Ungă podul lui Mihal Viteazu, Insă lumea paclnică şi liniştită se a-dună In târg «la tarabă.» Jocul tablelor e distracţiunea de căpetenie: pârăesc aici mal răii ca la Rusciuc. Ca In toate părţile convorbirea de căpetenie este: dragostea, moda şi mal ales politica. In fine dacă de la început spuneam alăturata deviză: Târgovişte măreaţă a României fiică, Tu, scaunul domniei din poale de CarpaţI, Nimic nu ’ţl mal rămâne din gloria-ţi antcă De cât ţuică de prune, ruine ş’avocaţi 1 v'aş fi dispensat poate de a vă obosi ochii citind «Corespondeţa din Tlrgo-vişte,» alăturatele versuri prin care Tirgoviştea, tot nu ’şi a perdut calitatea sea de patrie a poeţilor, fiind cea mal perfectă fotografie a Târgovişte! de azi. Smara, DIN DISTRICTE PRAHOVA Primim următoarea scrisoare de la [d. G. C. Popp, cunoscutul luptător în contra colectiviştilor Ploeştenî. Domnule redactor, Pe timpul guvernului d-lul Lascar Ca-targiu ar» deschis farmacii câţî-va Români, cât a stat la guvern d-nu Catargiu noi ca Români am fost încuragiaţl, ca să putem resista farmaciştilor străini (a judecat foarte Inţelepţeşte şi româneşte). După căderea guvernului d-lul Catargiu s’ail schimbat lucrurile, Români! jos, străinii sus, Românii la coadâ, streinii tu cap, aşa că azi ne ah adus la cea mal simplă expresiune, adecă ne ah lăsat In sapă de lemn. Eram fu rnisor, m’ah dat afară, eram membru onorific tu consiliul de higienl al judeţului şi oraşului, m’ah dat aUră, acum vroeşte medicul primar al oraşului Ploeştl a 'ml lua şi dreptul de a mal avea farmacie (e lacom). Vrea poate să se facă spiţer tn locul meQ, (mal ştii minune) că e cam cumulard Iată faptul pentru care dr. Pâunesuu vrea s6 mă piarzâ (dar poate că nu ’I o ajuta Dumnezeii). Legea e făcută ca pharma-ciştil s6 fie controlaţi de doctorii primari, acesta este o mare nenorocire pe sărmanii fharmaciştl. Dar adevărata cauză e aceasta: Doctorul Pâunescu a luat de7-800 lei, doctorii de la mine ; văzându-l că nu vroeşte să plătească, şi că cel puţin nu are modestia de a nu mă mal critica prin lume şi pe la bolnavi, l’am dat tn judecată, am obţinut hotărîrea, am luat bani, şi acum dânsul neputând a 'ml face alt răh, face raport consiliului medical superior că nu am asistent (am doi practicanţi Români). Consiliul medical pune tn vederea zisei comisiunl «chimico farmaceutice» ca să judice dacă trebue sau nu să ara asistent, şi acea comisiune, fără să judice după lege, trimite doctorului Pâunescu ordin să mă dee tn judecată că de ce nu am asistent, pierzând din vedere şi faptul că nicl-o reclamaţiune nu s’a produs contra modulul cum lucrează aceşti asistenţi. Doctorul Pâunescu atâta aşteaptă; mă dă la tribunal, şi tribunalu mă achită, negăsind nicl-un articol tn lege cu. care se mă pedepsească; nu se mulţumeşte cu aceasta,răscoleşte din noh lucru şi mă dă a doua oară în judecată, vine singur ca advocat din partea direcţiunii sanitare, ia cuvîntul şi vorbeşte singur ca un advocat în pretoriul tribunalului că d-nu Popp trebue să fie condamnat pentru că nu are asistent, tot acel membri al tribunalului şi tot acel procuror care ah cerul achitarea mea, aslă-zl m’ah condamnat la 1000 lei, amendă şi cu închiderea farmaciei. Domnule redactor vă rog acum să vedeţi şi domniile voastre unde este dreptatea pe care medicul primar vrea să o facă cu farmaciştii, care nu vor să ’i facă toate hatârurile, pentru că, dacă ar fi fost drept ar fi dat şi pe ceî-l’alţl spiţerl tn judecată care nu au asistent şi care nu ah avut şi nu au nici acum. Sunt în adevăr în ţară 50 spiţerl care nu ah asistent, primul motiv că nu le dă mâna se ţie şi al doilea motiv că nu se găseşte. Am cerut formal la direcţia serviciului sanitar, şi răspuns că nu are şi nu e treaba direcţiei, apoi direcţia care te pedepseşte pentru ori ce abateri; trebue să facă legi şi regulamente chibzuite, ca să putem găsi asistenţi,- străinii nu ne lasă să aducem, scoală de asistenţi nu este în ţară, de unde să ’l scoatem, din pământ din iarbă verde ? Domnule redactor, acum nu mal am nicl-o nădejde de a avea farmacie. Dacă şi Curtea de apel la care am apelat mă va condemna, voih rămânea strivit şi şi mort pentru tot-d’a-una pentru un capricii! al unul simplu medic primar. Procesul meh este sorocit la 9 Septem-bre 1888 la Curtea de Apel din Bucureşti secţia III, rog şi eh pe toţi |farmaciştil se vie să vază hotărîrea soarlel farmaciştilor, asemenea rog pe toate jurnalele iubitoare de dreptate a reproduce acestea. G. C. Popp. Farmacist, Ploesti. kT EDITIUNE D.Burada, procuror general, după t_e a luat cunoştinţă de toate actele ce i s’a înaintat de c t e parchet, în afacerea to turato il >r de la p -liţie, a mai cerut şi dosarul crimelor de la Vd'ei Tanganuluî şi de la Pantelimon, cum şi actele privitoare la am hetarea ţiganilor arestaţi de către poliţie, pmtru a le studia. * Cu ocasiunea dârîmărei Turnului Colţea, s’a scos din turn un mare clopot cu următoarea inscripţiune. «Turnat în Viena de lohann Baptist Dival, în anul 1715.» Pe partea din afară a clopotului se află o aquilă cu doue capete. ft Intr'un volum de peste 1000 pagini, spune «R. Liberă», ministerul afacerilor străine publică tractate, conven-ţiunl şi |învoirl internaţionale ale României, acum în vigoare, de pe texturile originale, ca note esplicative şi Indexuri, urmate de tarifele vamale şi de notiţe statistice asupra comerţului exterior. Volumul acesta are şi o Introducere la studiul dreptului convenţional al României de d. T. G. Djuvara, secretarul general ad-interim al ministeru-lnl de externe. Vom comunica cititorilor, chiar de mâine începând, şi interesanta Introducere a d-lui Djuvara şi notiţele statistice asupra comerţului nostru exterior. X Acum cineî-spre-zecejzile, la Iaşi, vr’o 50 de ţerani dintr’o comună de prin apropierea laşului, veniseră la d. Nădejde, cunoscutul socialist Ia-şan, ca se se plângă in contra unui primar al lor care ’i batea, îi fura şi le făcea mai multe neajunsuri. Prefectul districtului auzind de sosirea celor 50 de ţerani trimise pe un om ca se-i cheme de la d. Nădejde spre a le asculta plângerile. Ţerani veniră şi începură a povesti d-luî prefect al judeţului toate calamităţile pe care le sufereau de la primarul lor şi tot odată cerură înlăturarea acestuia. D. prefect ascultând toate aceste plângeri şi convingendu-se de adevărul lor, a dat imediat cuvenitele ordine pentru revocarea primarului abusiv. Ţerani plecară foarte mulţumiţi. De atunci nici un ţeran n’a mai călcat pe la d. Nădejde. Trebue se fie desolat ser mânui socialist. X O bandă de ţigani care comisese mai multe tâlhări', una suferită de d. Andrei Stan, de la gara Vidra, a fost prinsă de sub prefectul plasei Sabaru, d. G. Popescu. Banda aceasta era renumită pentru furturile de cai şi obiecte ce făcuse anul trecut. Mai toate obiectele şi caii furaţi, s’au găsit la ţigani. ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Londra. 21 August. — Times des-minte sgomotele privitoare la împăcarea regelui şi a reginei Serbiei. Procesul de divorţ va urma cursul sâu. ML IF_ Ministerul de interne a aprobat împrumutul de 9 milioane ast-fel cum a fost încheiat de consiliul comunal. X Ministru de interne a hotărît se se facă o anchetă în afacerea d-lui inspector Rădulescu conform cererei sale. Suspendarea ilegală decisă (le pre-feetu poliţii este deci nulă de o cam-dată. Care este dar astă-zi situaţiunea prefectului poliţii ? X Sâmbătă d. judecător de instrucţie Papp sfârşeşte cu anchetele de la Eforie. D sa va pleca Luni în concediu. X D. Poteca chemat azi la ministrul de interne ’şi a dat demisia din postul de prefect al judeţului Constanţa. Sunt mai mulţi candidaţi pentru acest post. Intre aceştia putem cita pe d-nii Dimitrie Catargi, D. Cape-leanu şi Livescu avocat. x Se vorbia azi prin unele cercuri curn că ar fi vorba ca d. Lupu Cos-tache secretar g-neral al ministerului de interne, se treacă ca director la penitenciare în locul D-luî Fâlcoianu care ar trece ca director la interne. Dupe o altă versiune, se va numi d. Lupu Gostake prefect al po 1 iţii capitalei. Buletin comercial Braila 8 August S’a vândut: Grâu vechi: 9260 hectolitri cu preţurile : 581/4 Ibr. 10,40 caic ; 593/4 lbr 10.25 mgz; 601/2 lbr. 11.50 mgz. Grâu nou : 91,180 hectolitri cu preţurile: 571/2 lbr. 10.45 mg; 58 i/4 lbr. 10.75 mgz ; 59 jlbr. 10.80 caic ; 59 1/2 lbr. 11.30 caic; 593/4 lbr. 11.85 şlep; 60 lbr. 12.30 mgz; 63 lbr. 13.50 mgz. Orz 1750 hectolitri, cu preţul 50 lbr. 6. mgz. Secara : 2250 hectolitri 57 ibr. 7.10 mgz. Tendinţa pieţei pentru gr Ane fermă. PENSIONATE NSTITUTMOl] DE DOMNIŞOARE 26. BUCUREŞTI, STRADA PR MAVAREI, 26 Cursurile se deschid la l Septembre 1888 InvSţămîntul coprinde: o clasă prepara-toară, pentru clase primare, cinci clase secundare, patru clase gimnasiale şi trei clase liceale; limba franceză, germană, engleza şi italiana; caligrafia, desenul, lucrul de mână; pictura, piano, musica vocală, gimnastica şi danţul. Se primesc eleve interne, semi-interne şi esterne, de la vîrsta de cinci ani în sus. Condiţiunile de admitere se pot avea la Institut, şi se trimet prin postă, după cerere. Pentru elevele care voesc a’şl face stu-diele secondare numai în limhl strâine, se face un curs separat de partea literară, în limba franceză şi germană. Profesoare: Interne. —D-neleEmon şi Gârard; d-rele Reich, Moes.lOrghidan, Happach, Giculescu, Legendre, Aritonovitz, Scammon, Andrei, Spiro, Grecescu.Boga, Marchand şi Rumpf. Externe. — D-nele Drouin, Sihleanu şi Averescu-Caligares; d-rele Russel, Dam-beanu, Manoel, Valeanu şi Falciolla. Profesori: Pârint. Musceleanu, d-nil Marinescu, Slă-nescu, Pradaţianu, Vlahuţft, Nanu, d-ril Stefănescu, Georgean, St. Sihleanu, Găvă-nescu, Dumitrescu, Roland,Lacoix, Zamfi-rolu, Smidl, Moceanu, Hentia, Vachman, Fraţii Ghebauer, Voreas, Garini (Canto) 818 INSTITLTliL SOIKVi rZ STR. SCAUNELE 51 CURSURILE PRIMARE SI SECUNDARE VOR REÎNCEPE LA 1/13 SEPTEMBRE. 876 INSTITUTUL URANCOIS Calea Plevnei, No. 104 Cursurile primare şi secundare vor reîncepe la 1 Septembre. (886.) INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE AL PROFESORILOR ASOCIAŢI Direcţiunea face cunoscut părinţilor că cursurile vor începe la 1 Septembre. înscrierile se fac între 15—30 August în localul Institutului. Se predau lecţii de clasele primare, externat secundar precum şi cursul complect de liceu. Sper că onor. părinţi vor avea şi pe viitor aceaşl încredere ce am avut şi până acum. Personalul didactic din acest Institut se compune din profesorii cei mal buni de la şcolile Statului şi sunt următori: D. Nicolae Barbu, prof. la Sf. Sava va preda limba latină. Constantin Demetrescu prof- la Sf. Sava va preda matemacile curs. sup. Nicolae Cosăcescu, prof. la Sf. Sava va preda ştiinţele, fisico-chimice mod. D. L. Leveque, Şcoala normală şi Asilu, limba franceză. Curs. Super. Dr. Paul Petrini, Universitate, higiena. Găvănescu, Matel-Basarab, filosofia şi limb. română. Curs. Super. Nestorescu, Şcoala -.e itrală, desemn şi caligrafie. G. Teolu, 1. germană şi 1. română. Curs. Infer. I. Clinciu, libma elenă. IIie Georgescu, Sf.-Sava, ştiinţele naturale. Necula Colceag, istoria. Preotul Enescu, Seminarul Nifon,religia. R. Dobrescu, geografia. M. Cobea, Azilu «Elena Doamna». Canto. D-na Bruzzesi, Externat, limba italiană. D. Walch, limba engleză. D-ra Zoe Agapiadi, Şcoala Centrala, piano. D-ra Steriadi, piano. „ Colmann, limba germana, c. infer. D-na Alex. Filionescu, şcoala centrala, filosof, şi pedag. limba franceza. Cursul primar se va face de două din absolventele cele mal bune ale Azilului, iar pentru croitorie, gimnastică şi dans aceasta se va regula la Septembre. Se aduce tot-odată la cunoştinţa părinţilor ca toate elevele, care s’au presentat din acest institut la liceele Statului pentru trecerea examenelor, ah fost promovate cu succes. Directrice, Alexandrina Filionescu profesoare de pedag. şi filosof, la şcoala centrală strada Dionisie ţ6 APEIVIINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE LA MAGA.SINUL DE COLONIALE N. I0AMD&C-® 3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI Comande se pot efectua In toată ţara-Pentru Farmacişti se face rabat. 804 LA MAGASINUL DE DROGUE, COLONIALE-DELICATESE I0NTETZrop--e,a' DIRECŢIUNEA GENERALA REGIEI MONOPOLURILOR STATUI I DIN ROMANIA PUBLICAŢIE Marţi 20 Sept. (2 Oct.) 1888, orele 3 p. m. se va ţine la Direcţiunea generală a Regiei Monopolurilor Statului, Bucureşti, Calea Victoriei No. 109, o lici taţie, prin oferte sigilate pentru furnitura cantităţilor şi speciilor de tutunuri arătate mai jos : Doritorii de a lua parte la această licitaţie, sunt datori sâ depună ofertele lor prin scris, In plicuri sigilate până In ziua de 19 Sept. (1 Oct.) 1888 orele 0 p. m. Concurenţii pot oferta pentru unul sau mal multe loturi şi chiar numai pentru parte din ver un lot. Ofertele urmează sâ fie Însoţite de o garanţie provisorie tn numerar sau e-fecte de ale Statului Român, de 5 0/0 din valoarea lotului sah loturilor ce concu rentul oferă sâ furniseze. In cas de adjudecare a unul sah mal multe loturi, adjudecstorul e dator sâ depue imediat o garanţie definitivă do 10 0/0 din valoarea furniturel adjudecată asupra-i. Nedepunerea garanţii definitive sah nesubscrierea contractului în termen de opt zile de la notificarea adjudecă-rel, atrage dupâ sine confiscarea garanţii provisorie în folosul Regiei ca daune-interese. Preţurile se vor indica In oferte atât în aur cât şi în argint şi se vor prevede franco în magasiile Regiei din Bucureşti. Condiţiunile generale şi particulare ale licitaţiei şi ale predărel sunt prevăzute în Caetul de sarcine întocmit spre acest scop. Ofertele care nu vor fi conforme condiţiunilor stabilite prin presenta publicaţie şi prescripţiunilor din Caetul de sarcini vor fi considerate ca nule şi neavenite. Cantităţile şi speciile de tutunuri puse In licitaţie sunt cele următoare : Lot: 1 25 000 kil Giubek I » 2 15.000 » » II » 3 30.000 » Giubek-Basma » 4 30.000 » Sâres-Basma » 5 7.000 » Smirna fină )) 6 100.000 » Tutun grec. (Argos) » 7 1 000 » Tumbeki » 8 3.000 )) Sumutra feţe » 9 4 000 » Esmeralda » » 10 5 000 » Domingo » » 11 5.000 » Japonez » » 12 20.000 » Seed leaf » 13 5.000 Rio Grande » 14 25.000 » Palatinat feţe » 15 30.000 )) Unguresc » ») 16 3.000 )) Havana umplutură. INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI Calea Victoriei, 162 Bucureşti Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că din 96 elevi 8i ah fost promovaţi şi dintre aceştia 16 premiali la gimnasiele si lycecle statului unde toţi elevii institutului ah urmat regulat cursurile. înscrierile încep la 1-ih August. Director, R \ovlau. No. 840. ,,CHOS Y “ LICEU DE DOMNIŞOARE STRADA GERNICHI VISAVIS DE BISERICA CU SFINŢI Direcţiunea acestui institut aduce la cunoştinţa părinţiler de familie că cu începerea anului acestuia, — organisănd acest pensionat în conformitate cu programele Statului -primeşte eleve interae şi externe per.tru cursul primar şi secundar. Programul studiilor se trimite (Ve-căruia dup6 cerere. înscrierile se pot face de ia 1 August inclusiv. Direcţiunea Toate aceste tutunuri vor proveni din recolta anilor 1886 şi 1887, ealcu-lându-se ori ce recoltă anterioară. Predarea tutunurilor sus indicate se va face în modul şi la epocele următoare, adică : Tutunurile Giubek de I-a şi a 11-a cal., Giubek-Basma şi Seres-Basma, în cursul luneî Aprilie 1889. Tutunurile Smirna fină şi Tumbeki în toamna anului curent 1888. Tutunul grecesc (Argos), jumătate în toamna anului 1888 şi jumâtate In A-prilie 1889. Tutunurile pentru ţigări se vor preda tonte în toamna anului 1888. Caetul de sarcine conţinând : Condiţiunile generale şi speciale relative la această licitaţie se află publicat în «Monitorul oficial» No. 83 din 16/28 Iulie 1888. Director general No. 12,952. (s) G. N. Mano ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltci, 49. — Bucureşti MORI FABRICI de SPIRT SI TOT FELUL DE MAŞINI Mare «leposit de toate uneltele si ac-cesoriile pentru exploatarea fabricelor PIETRE DE MOARA Curele, Cuciueuri Gaze de matase, Lumina elect. (D9) rul Firmei GERS4REK OVESSA LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI au sosit şi sosesc din 15 în 15 zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene si streine Asemenea (oală produepunea Untului proa-spet din Păşcanil proprietatea D-nel Colone-lilarnnilierg se află de vânzare numai in sus numitul Magasin. 767 OCAZIUNE RARA ferestre de stejar, înalte 2 m. 40 ct. late 1 m. 30 ct. cu fe-rerie complectă se vinde cu preţul mal puţin de jumătate. A se adresa strada Gră-pina cu cal No. 43. N. Vasilescu. (851) DE ARENDAT Scuicsti din plasa Sabaru judeţul Ilfov,în întindere de 1,200 pogoane, una oră depărtare de Bucureşti. Se dă în arendă de la 23 Aprilio 1889 pe un perion de la 5—10 ani. Condiţiunele de a-rendare se pot afla la d. P. C. Dobrescu, comptabilul camerei de comercih din Bucureşti. strada Academiei No. 39, In toate zilele de lucru, de la 9—12 şi de la 2—5p. m. Arendaşul va putea face de îndată arăturile de toamnă. 844 DE VENZARE DE VECI cu couilitiuui foarte avantagioasc MOŞII PÂIUll'BOIA * din judeţul Gorjiu, proprietatea d-lul Va-sile Mic.lescu. întinderea 1225 pogoane. Pământ bun, acarete şi gară pe moşie. A se adresa pentru condiţiunl la d-nul avocat din Târgu-Jiului: Gheorglie Stoi-cescu. (879) HOTEL HUGUES DIX BUCUREŞTI Gu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din noh arangiat; a stabilit preţurile Camerilor ast-fel, ca, prin posi-ţiunea, rangul şi promptitudinea sa poate concura cu ori-ce Hotel din Capitala. Camere cu zioa se poate avea de la 3 lei tn sus. RESTAURANTUL având cel mal plăcut local de vară, bucătărie română şi franceză. Preţurile foarte reduse. (869) Administratiunea www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 10 AUGUST KM! CASA DE SCHIMH 613 I. NI. F E R NI 0 Strada Lipscani, IVo. 27 Lumpera sivinde efecte publice si fa,co or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 9 August 1888 Cump. 1/4 Vond. b 0/0 Renta amortisabila 95 t/2 6 0/0 Renta perpetua 93 12 94 3/4 6 0/0 Oblig, de Stat 96 97 3/4 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 107 3/4 O OO fo 5 0/0 Scris. func. rurale 95 3/4 96 7 0/0 Scria. func. urbane 107 1071/4 5 q/0 Scris func. urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi 100 101 91 91 3/8 81 1/8 81 3/8 5 0/o împrumutul comunal 82 1 2 83 Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) S30 235 împrumutul cu premie Acţiuni bancei n&tion. 41 43 1010 1020 Acţiuni «Dacia-România* 230 240 » Naţionala 230 235 » Constructiuni 80 90 Argint contra aur 7 i 12 7 3/4 Bilete de banca contra aur 7 1/2 7 3/4 Fiorini austriaci 2CG 200 3/4 Tendinţa foarte fermă CASE DE VENME Ulill'11,1 Jin Strada Rosetti No. 18, Sub. Staicu CilijljLL din causa de strămutare la ţari. Preţul moderat. luţlTil CAtli1 siiualeinStreda Frumoasa No. 12 DUlL llAlJEi şi 12 bis; având fie-care 4 odat de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomt roditort. Se vinde în total saO în parte. A sr adresa la d-na proprietara care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţet 776 CASA DOMtlCEANU Sf£W:.a%S; tort, asemenea şi un loc cu două faţade cu o prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştt, Piaţa Unirel 1. 7J2 CASELE CU LOCUL LOR Str. Biserica Amzet No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8. din Str. Clemen ţel şi, şi locul din CASE DE ÎNCHIRIAT UN SALON MOBILAT lîXîW; A se adresa la proprietar acolo. VILA LI TI1ER SINAIA moaşă posiţie, camere mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti._______________ Vilanumita beatrice vară osto de închiriat, situată la litarot Str. Viilor No. 38. Doritorii a so adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43.___ OTTTT A cu 8ră-