ANUL ni No. 809. A DOUA EDITIUNE JOUI 4 (16) AUGUST 1888 NUMERUL BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bucnresci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strefnetate: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL |5 BAI NUMERUL ANUNCIUBILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LAADMINIS-TRATIA ZIARULUI I.a Paris : Agence Havan, Place de la Bourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS . se găseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul Si. Ger-main, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DM INI STRAŢ1 UNEA IVo. 3,—Piatza Episcopiei,—IVo. 3 No. 3—Piatza Episcopiei.—IVo. 3. LA POLITIE GOGORIŢE POLITICE SUNT MORŢI... CINSTE COLECTIVISTA COTIGA CU GUNOIU DIN VIATA MILITAREASCA DRAMELE PADUREI LA POLITIE Am vorbit eri despre bătăile şi torturile de la poliţie şi credem de a noastră datorie de a reveni, căci ni se pare că nu este obicei mai sălbatec şi mai ruşinos de cât acela de a bate şi de a tortura prisonierii, fie ei or cât de vinovaţi, fie or cât de mare interesul de a se descoperi adevărul, de a se obţine mărturisiri. Persistenţa aceasta criminală a unor obiceiuri rămase din alte vremi şi a unor convingeri barbare şi de mult condamnate, este o ruşine pentru vremile noastre. Te disperă constatarea că după aproape un veac de când tortura a fost gonită cu desgust din condicile penale ale popoarelor civilisate, instinctele sălbatice sunt aşa de înrădăcinate în om, în cât biruesc principiile, sentimentul public şi legile, şi ajung a se ecsercita liber şi desfrânat, într’o autoritate însemnată, la nişte oameni chemaţi să ajute justiţia şi se vegheze la respectul legilor. Sunt unii, nu numai in poliţie dar chiarşiprin tribunale, care şi practică şi apără asemenea procedeuri nenorocite şi care îţi spun că fără bă-tae instrucţia nu se poate face,adevărul nu se poate afla. Credem că a venit timpul pentru a scoate asemenea credinţe, din convingerea acestor sălbatici şi pentru ale arăta că ceea ce o lume întreagă de cugetători, de oameni de legi, şi societăţile culte moderne, au crezut nefolositor, ruşinos, crud şi contrariu respectului ce se datoreşte persoanei omului, dumnealor n’au drept să crează bun şi trebuincios. Şi de cât să găsească insuficiente nişte disposiţii ale legei care fac onoare minţii şi inimei omeneşti, mai bine ar face să se convingă de insuficienţa şi nulitatea lor, despre incapacitatea lor incurabilă care îi face nevrednici de funcţiile ce li s’au încredinţat. Magistratul sau agentul poliţienesc care armat cu toate mijloacele ce societatea i’a pus la îndemână pentru urmărirea criminalilor, nu poate să ’şî îndeplinească datoria, fără ajutorul bătăii şi torturei, probează nu se poate mai evident că şi-a greşit chemarea, şi e de datoria ori cărui guvern onest, să trimeaţâ pe un asemene om la alte ocupaţii, cu care se se facă mai folositor semenilor sei. Independent apoi de aceste consi- deraţiuni de dreptate, de umanitate şi de înaltă ordine socială, mai este şi un alt motiv pentru care cerem cu insistenţă ca guvernul să dea un ecsemplu pedepsind fără milă pe toţi cei ce vor fi vinovaţi In tortu-rele de la poliţie. Trebue să facem să înceteze o dată nepotrivirea scandaloasă care ecsistă la noi între starea de drept şi starea de fapt, între ceia ce zicem şi ceia ce facem, între ceia ce e scris în lege şi ceia ce este in realitate. Ce ecsemplu şi { ce şcoală este pentru cetăţeni faptul acesta că în o mulţime de direcţiuni ale activităţei noastre proclamăm o mullime de principii, cr6em unele instituţiuni, de care în practică nu vrem să ştim. Această minciună permanentă care este la baza vieţeî noastre sociale şi politice, trebue să înceteze o dată, dacă nu vroim să pervertim cu desăvârşire gândirea şi simţul moral al naţiuneî. Avem o condică de procedură penală care conţine abia un minimum de disposiţii umanitare şi în articolele căreia te întâlneşti la fie-care pas cu câte o dispoziţie draconiană, rămăşiţe a unor timpi întunecaţi şi de crudă amintire. E dureros lucru dar, că pe când oamenii culţi şi cu respect de libertatea individuală şi de persoana omenească să gândesc să le garanteze mai bine, o mână de secături îşi permit se nu ţie seamă şi să violeze chiar şi acest minimum de disposiţii umanitare din actuala stare a legislaţii penale. Ga oameni deci, ca români şi ca conservatori-liberali, cerem ca dreptate să se facă. Şi mai cu seamă încă, ca membrii ai fostei opoziţii care am protestat contra sălbâtăciilor atât de ordine politică cât şi civilă ale poliţii trecute, rugăm cu insistenţă guvernul să ia măsuri severe pentru pedepsirea vinovaţilor câţi şi care vor fi. Un conservator. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Londra, 14 August. Corespondentul ziarului «Standard» la Berlin neagă că ar li vorba de un tratat de comerţ între Rusia şi Germania. Totuşi este posibil ca Rusia să uşureze drepturile de importaţiune. Berlin, 14 August. «Politische Nachrichten» declară că în cercurile competente nu se ştie nimic de pretinsele negociărl vamale între Germania şi Rusia. Viena, 14 August. Se anunţă din Belgrad «Corespondentei Politice» că principele Bulgariei a exprimat salisfacţiunea sa deosebită că Serbia a fost represintată într’un mod oficial la inaugurarea liniei internaţionale. Principele a adăogat că el vede în aceasta ex-presiunea voinţei Sârbiel de a strânge şi mal mult relatiunile amicale ale celor două teri. Berlin, 14 August. împăratul a numit pe regele Portugaliei şef al regimentului al 20-lea. Berlin, 14 August. «Gazeta militară» publică numirea feld-mareşalulul de Moltke ca preşedinte al comisiunil apărării şi a generalului comite de Waldersee ca şef de Stat-major general al armatei. Paris, 14 August. Greva continuă fără incidente. Constantinopol, 14 August. Primul tren internaţional a sosit dimineaţa la ora reglementară. Nici o recep-tiune nu s'a făcut. Numeroşi spectatori erafi la gară. Solia, 14 August. In onoarea aniversării prestării jurământului de către principele Ferdinand, un serviciu divin s’a făcut la catedrală. Toţi miniştrii asistafl. Principele a asistat în urmă la defilarea trupelor. Apoi urmă un dejun de gală şi seara un banchet. SUNT MORŢI... Neputinţa ridicolă în carese sbuciumă resturile colectivităţel,arată nu numai iremediabila el cădere, dar pune încă o dată,şi bine, în lumină, că uzurpaţiune era pentru această odioasă promiscuitate, numele de partid politic ce revendica si revendică. Ca fenomen politic e caracteristică desagregaţiunea, confuziunea generală, ce s’aQ produs,în rîn-durile colectiviştilor, îndată ce aU pierdut budgetul cu toate beneficiile maloneste ce le punea la îndemână traficurile lor de toată zioa. Cu greii te mal poţi pretinde partid politic, cu greQ comptezl ca forţă politică, când după 12 ani de omnipotentă domnie, sub regimul unei excepţionale libertăţi, eşti bătut în alegeri pe toată linia, când vechi-ţ( partizani,vechia-ţl clientelă fuge şi te părăseşte ruşinos. Şi ce probă mal sdrobitoare că principiele şi convingerile nu însemnaO nimic în nobilul ex-partid,şi că stomachul, procopseala era totul 1 Şi apoi cel ce remân, în mare parte cel pe care mansuetudinea şi toleranţa parchetelor I a ferit d’a spori cifra Maicanilorşi Mi-hăleştilor, cum concep el oare oposiţiunea şi Cum o fac ? In loc d'a înţelege că cu vechia sistemă nu mal merge, că sfruntarea în spunerea neadevărului şiîmprăştiereacalomniei, sunt arme uzaie, că 'ia o nouă situa-ţiune, la o nouă viaţă politică, care rupe radical cu curentul şi tradiţiele trecute trebue o nouă tactică, noul procedeuri, fie chiar numai pentru încercare, ei, orbii şi nepăsătorii, bat încă vechiul drum. Nu scribii de a treia mână, nu mercenarii saD naivii condeiului, afirmă existenţa unul partid; nu agitaţiunile spasmotice ale câtorva descreeraţl ce reclamă în zadar martiriul ’I dă vitalitatea; nu sfruntarea d’a vă impune ţării aceştia ca mari bărbaţi de Stat când întreg programul vostru politic e în plină falită frauduloasă, vă poate da opiniu-nea; nu cu cinismul d'a poza în Bruţi şi Catonl.în virtuţi neprihănite, asvârlind piatra şi noroiul celor cu frunţi nepătate, astăzi când turpitudinele voastre afl scandalizat lumea, iar Statul vostru major urcă scara instanţelor corecţionale şi criminale, saa înfundă penitenciarele, nu cu fraseologia seacă şi şarlatană de altă dată, pe care o continuaţi şi azi,veţi mal putea lua vre o dată puterea d-lor colectivişti. Demagogia şl-a făcut veacul. Altele ar fi mijloacele, dar pentru alţii, pentru un partid susceptibil de reformă şi îmbunătăţire, căci pentru partidul vostru spre norocirea ţârii, medicamentaţiunea cea mal drastica e neputincioasă. Când putreziciunea e generală, când mi-seria fisică a organului e desăvârşit», vindecarea râmîne o problema insolubila,şi putred vă e partidul, morţi sunteţi. GOGORIŢE^ POLITICE Voinţa Naţională plânge pe ruinele ordineî, siguranţei, proprietâ-ţei, şi face profeţii sinistre. Nici când gazetă reacţionară de a cincea mână, n’a scris într’un spirit mai îngust, că ordinea e primejduită, cum face pretinsul organ acreditat al liberalilor-naţionall. Colectiviştii se încearcă se facă curte proprietarilor. Aceşti mufluzî politici, care nu mai îndrăsnesc se fngăduiascâ ceva de teamă ea o imensă huiduiturâ se nu isbucneascâ de la un cap al ţerei, la altul, în lipsă da alt-ceva mai bun, s’au apucat se sperie lumea, în tocmai cum fac babele cu copii care nu vor se le asculte. Ocupaţia e foarte serioasă şi foarte potrivită cu mutrele colectiviste care nici că au ceva mai bunde făcut, şi cu dragă inima i’am lăsa in mijlocul acestor preocupări înalte de sperietori publici, sau de Joimâriţe politice, daca o soartă nemiloasă nu i’ar persecuta şi chiar când se îndeletnicesc cu asemenea nevinovate copilării. Prostia, grozava prostie din naştere inerentă colectiviştilor îi persecută însă într’una şi nu dă pas bieţilor oameni nici se resufle. Bieţilor colectivişti nu le este dat se se bucure nici de asemenea re-creaţiuni uşoare fără se se facă de rîs. Ast-fel,de şi este natural ca trenţele şi cârpele se nu slujească de cât ca sperietoare pe câmpii, totuşi trenţele colectiviste nu sunt bune nici de atâta, şi sărăcuţii de ei s’au a-pucat s’o scrintească şi se facă prostii şi cu această ocazie. Debutul î’a fost fericit, căci gogoriţele colectiviste se încearcă se sperie copii punându-şt în cap haina doicii lor—lupii îmbrăcându se cu pielea oii—pe proprietari—se nu rî-deţî, ve rog—pe proprietari cu conservatorii. Da , colectiviştii au ajuns la această nemăsurată prostie,în cât se spue proprietarilor că conservatorii sunt vrăjmaşii proprietăţii. Partidul Ulmenilor şialtor haimanale, împreună cu câţi-va bulgăroi şi greci caStoicescu, Ferichide, Stă-tescu, Stolojanu etc, deveniţi proprietari prin boţii şi jafuri, îndrâs-nesc se se dea ca apărători ai proprietăţii, faţă cu proprietarii mari şi istorici ai ţeriî, faţă cu un Catargiu, cu un Cantacuzino, cu un Rosetti, Carp, Lahovari, etc. Asta se chiamă culmea obrăznicii şi a prostii. Onorabilii nu pot pricepe cum conservatorii vorbesc de reforme în folosul ţeranilor. Bieţii oameni nu ştiu că ţăranii bogaţi şi mulţumiţi sunt cei mai puternici apărători ai proprieteţeî. XX. CINSTE COLECTIVISTA F. XENOPOL Citim In România Liberă: Guvernul trecut se hotărî sS se înceapă construcţia celor 42 clădiri şcolare în valoare de 21 milioane; spre acest sfârşit se încheie mal multe contracte cu diverşi arhitecţi pentru facerea planurilor. De şi d. Xenopol era arhitect al Eforiei Sf. Spiri-don, unde lucrări de milioane trebuia sâ’l îndemne a’şl vedea de ele, plus mal toate lucrările particulare, totuşi cel întâi căpătuit fu d-lul cu un contract de 1,230,000 lucrări la Iaşi, adică şcoala normală Va-sile Lupu, şcoala Centrală de fete şi şcoala profesională St. Sava. Atât prin contractul încheiat cu ministerul, cât şi din socoteala logică resultă că proectele trebuiau să se compue din desene curate, bine concepute, conform scopului ce trebuiau se satisfacă, arătând în mod lămurit prin suficiente desenurl, a-tât valoarea composiţiel cât şi toate deta-liuirle dupe cari să se controleze socotelile de evaluare a construcţiunilor. Trebuia deci ca lle-care proect să fie re-presentat prin planuri de fondaţii, de subsoluri, de parter, etajiul I, al Il-a, înveli-torl, şi alte diverse planuri speciale ce în planuri de ensamblu nu se văd; prin Secţii în toate sensurile, astfel ca clădirea se fie văzută în toate părţile interiorului său plus secţii speciale de toate instalaţiile speciale; prin Fatzade din toate părţile, despre exterior şi de prin curţi, ca toată forma clădirii se fie determinată, ca legătură şi ca estetică; trebuia deosebit, numeroase foi de detaliu, pe scară mare spre a lămuri toate părţile, puţin clare în foile de desen generale. Totali lalea acestor desene, urma să fie calculate şi toate dimensiele scrise, precum şi întocmite mesuratori exacte şi arătătoare în mod precis da diversele cantităţi, stabilind o legătură bine văzută şi controlabilă între proect şi evalualie. A-pol condi ii speciale, apoi caete de sarcini, ano! analise de preturi, şi calcule justificative pentru diversele dimensil admise în proecte, apoi memorii explicative pentru susţinerea diverselor sisteme de instalaţii speciale admise. Toate aceste trebuiau să formeze teancul de desene, de caete, de probe de materiale, de sondaje etc, necesar fie-căria din clădiri,pentru care d-nul Xenopol con- tractase. Toate aceste piese scrise şi desenate, trebuia să treacă prin controlul consiliului technic de pe lângă ministerul lucrărilor publice; modificate dupe avisul a-cestul consilia, şi apoi presentate ast-fel în mod complect şi definitiv spre afl plătit de munca ce a depus Ga se facă toate aceste lucrări, trebuia capacitate, timp şi muncă serioasă cu un birou special, ceea ce costă bani şi timp. EI bine, d. Xenopol, ca pur colectivist, a căutăt să scainoteze obligaţiunile ce a-vea, şi să încaseze suma de 18,450 lei fără a da în schimb decât câte va desene pe foi de carton de cutii spre a pârea mal voluminoase. Spre a amăgi mal bine, a pus de a desenat de doue ori pe doue cartoane deosebite acelaşi desen. In loc de toate desenele şi piesele scrise a dat: Patru foi de desen, pentru şcoala normală Vasile Lupu în valoare de 600,000 lei adică 3 planuri şi pe o foaie o jju«notate faţada si o jumetate de secţie un devis şi o estimaţie ce nu corespunde cu desenele, şi un caet alandala da condiţii tehnice, în care se obliga antreprisa formal a lua material de la cutare fabrica sau de Ia cotare cariera. Această condiţie era foarte favorabilă d-luî Xenopol, cate spera să aibă şi direcţia lucrărilor. Tot ast-fel sunt întocmite şi proectele pentru şcoala centrală şi pentru şcoala profesională. Ge-va mal mult, proectele aQ fost foarte blamate de consiliul technic al lucrărilor publice, care le-a găsit execrabile, după cum şi erau. Cu toate acestea proectele d-lul Xenopol, ast-fel cum eraO, mcomplecte, concepute în mod detestabil, respinse de consiliul technic, cu condiţii cu cliee, şi alte multe, fura primite de guvern şi plătite integrai câcl aveau proptele ţepene în jurul cabinetului. Crede d. Xenopol că ne poate desminţi? noi acceptăm lupta, şi vom începe prin a expune în public acele proecte ale d-lul Xenopol împreună cu conditiunile cu chee pentru ca publicul să judece cinstea colectivistă la ce se reducea.— Vom expune chiar probe de materialele ce propunea să se bage tn clădiri, spre a se vedea diu ce fel de pornire cinstită eraţi acele condiţii speciale de furnituri din fabrici şi lo curi anumite. Nebunia din Paris era cel puţin gratis, pe când nebuniele colectiviste friseazăşar-latama şi aii costat sume enorme pe te-saur. Atât pentru azi. COTIGA CU GUNOIU Cu «Democraţia» şi cu «Voinţa Naţională» nu este chip să stal la vorbă şi să discuţi alt-fel de cât dându-le în cap cu cifre. Când răspunde astă-zi la cea ce am scris noi eri, uită sau să face că uită, cea ce a mal fost scris luni întregi. Dacă în zioa în care e dat în judecată Simeon Mihă-lescu noi le aducem aminte că partidul lor nu e compus în mare parte de cât de foşti sad viitorii candidaţi de puşcărie, safl le spunem că în vremea colectivităţel s’a furat fără sfială, ba chear cu oare care fală, el ne răspund : «EI ce lucru mare ? Pentru că a furat Simeon Mihălescu oare aceasta dovedeşte că tot partidul a furat?» Şi de câte ori punem un alt nume înainte, reîncepe aceaşl argumentare ciontită. De acea, pentru a le închide gura odată pentru tot d’a-una, luăm angajamentul să le deschidem o rubricăspecială aşa cum se face la serviciul statistic. Vom întocmi un tabloti ce nu va lăsa nimic de dorit în care cel de la «Voinţa Naţională» şi de la «Democraţia» vor putea găsi cu înlesnire specialitatea penală a fie cărui membru din marele partid colectivist. Spre a nu fi învinovăţiţi că am amestecat pe osândiţi cu inculpaţi, vom împărţi lucrarea în două, aşa în cât să nu amăgim pe nimeni: Maican şi cu Anghelescu, Mihălescu, Simulescu se vor întâlni poate tn puşcărie, dar în lucrarea noastră vor fi a-şezaţî în celule separate. Cea ce vom face noi nu este de ajuns. Toate turpitudinele, toate nedreptăţile, toate mişeliile guvernului trecut care negreşit sunt cunoscute guvernului actual, trebuesc date pe faţă; nu câte una, una, în mod isolat, ci în mod colectiv toate, tocmai cum se cuvine colectivitatei. Să se întocmească o carte, cartea neagră a viziriatuluî brătienesc şi această carte să fie cotiga cu gunoift unde se vor as-vârli toate porcăriile săvârşite de colectivişti, de la cea mal mare până la cea mal micâ. Să se arăte acolo amănunţit, spre esemplu, virimeutele de fonduri ale d-lul D. Sturza fostul ministru al instrucţiunel publice, risipele de bani din fondurile diplomatice cu care să plăteai chiriile par-ticulare ale unor protejiaţl. Tot ce se şopteşte să (le tipărit, lot ce se zice să fie adeverit şi când această lu- www.dacoromanica.ro *r, ■ 2 EPOCA 4 AUGUST crare va fl gata să se împartă în miî şi sute de exem plareîn toată tara românească pentru ca să se ştie bine — cu toate că se prea ştie — cine a fost colectivitatea şi care ’I sunt titlurile de cetăţenie. CRONICA DIN VIATA IVIILITAREASCA Sub-locotenentul. Sergent 1 Sergentul. Pzent 1 (adică cum am zice pe româneşte : present!) Sub-locotenentul. Mâine la zece de dimineaţă sg scoţi reprisa mea la manej 1 AI înţeles ? Sergentul. înţeles 1 Trăiţi 1 (pleacă). Locotenentul. (Peste zece minute). Serjent dejurnă. Sergentul. PooorunciţI ? (adică cum am zice pe româneşte : porunciţi). Locotenentul. Mâine la zece de dimineaţă sg scoţi reprisa mea la manej. Sergentul. Trăiţi domnule locotenent, mi-a poruncit d-nu sub locotenent sg scot reprisa d-lui tot mâine la zece. Locotenentul. Nici o vorbă I Cine e mai mare aici ? Sergentul. D voastră I Dar dacă mi-a poruncit.... Locotenentul. Stânga îm’pjur (adică împrejur) Marş 1 Că te bag la carcera dacă crâcneşti. Sergentul. Trăiţi 1 (pleacă). Căpitanul (peste o oră). Dejurna 1 Sergentul. Dată 1 (adică pe româneşte: îndată 1) Căpitanul. Mâine la zece ore dimineaţă sg scoţi calul meu la manej. Sergentul. Trăiţi, am poruncă de la d-nu locotenent şi de la d-nu sub-loco-tenent ca tot mâine la zece sg scoţ reprizele la manej, şi... Căpitanul (furios). Fără vor-bă, (a-dica pe româneşte : fără vorbă). Cine e mai mare aici? Te dad cu capul de pereţi. Marş 1 Sergentul. Am înţeles 1 Trăiţi 1 A doua zi, Sergentul foarte nedome-rit, dar ţinând seama numai de erarhia militară, scoate la manej calul căpitanului. La zece sosesc la casarmă şi locotenentul şi sub-locotenentul. Locotenentul. Sergent 1 Sergentul. Porunciţi ? Locotenentul. Pentru ce n’al scos reprisa mea la manej ? Sergentul. Pentru că... Locoteuentul. Lasă că te învăţ eu minte. Aide la grajd. Ha 1 hal Muştu-curile sunt ne frecate. Patru zile închisoare. Sergentul. Trăiţi! Locotenentul. Opt zile pentru că al rgspuns (pleacă). Sub locotenentul. Sergent 1 Sergentul. Poruncă 1 Sub-locotenentul. Pentru ce n’aî scos reprisa la manej ? Sergentul (ameţit) Pentru că d-nu căpitan... domnu locotenent... Sub-locotenentul. Aide la grajd. Ha 1 ha 1 Muştiucurile nefrecate ? Cinci zile Închisoare. Sergentul. M’a pedepsit şi d-nu... Sub-locotenentul. Răspunzi? Zece zile închisoare şi două ceasuri călare pe conovăţ. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (5i) ALEXIS BOUVIER DRAMELE PĂDURI PARTEA II O FEMEIE DE TREABA i. IN CARE IN SFARSIT CITITORUL VA FACE CUNOŞTINŢA CU CATE-VA PERSOANE SIMPATICE. O luptă crâncenă să încinsă în ziua de 16 Iunie şi Ligny fu de două ori luat şi earâş perdut ; până în sfârşit generalul Gerard să aşeza în el şi duşmanii se retraseră. Aceia alungaţi o dată spre Namur, trebuia sg ne gândim la Inglezi; în ziua de 17 Iunie, Napoleon, după ce a pus In urmărirea lui Bliicher pe Grouchy cu două corpuri de cavalerie şi două de infanterie, se duse la Quatre-Bras cu remăşiţaoştirel ce se luptaseră la Ligny... Willington să retrăsese, aparat numai de o gardă urmatică. Spre şeapte ore seara, cuira-şieril din Millaud' trimişi în recunoaştere, dedur» âtirea că oştirea că oştii ram Sergentul. Trăiţi 1 Dupe c;ncî minute sergentul cheamă pe toţi brigadierii. Sergentul. Pentru ce sunt muştiucurile nefrecate ? Cinci zile arest de rigoare. Brigadieri (tn corpi re) Trăiţi 1 La moment brigadieri convoacă pe toţi fruntaşii. Brigadieri (tn cor)... Muma... Crucea... Dumnezei... Laptele... Hristosul... Evanghelia... Parastasu... Lumânarea.. Ceara... Coliva voastrăI Pentru ce sunt mustucurile nefrecate? Patru ziie la carceră. Fruntaşi Trăiţi! Intr’o clipă toţi fruntaşii se reped la grajd şi nu se mal aude In timp de cinci minute de cât ţioetele: «Kifil Vall Aulei! 1 Earta mă 1» eşite din gura soldaţilor pe când fruntaşii sbiară : — Pentru ce sunt muştucurile nefrecate ? Fruntaşii. Acum să eşiţl toţi cu şeile în spinare două ceasuri la galop. Soldaţi. Trăiţi 1 După ce s’a sfârşit aceasta din urmă representaţie, soldaţi pe brăncl, dar furioşi, se reped în grajd, umflă lope-ţiIr, furcile şi trag cu ele pe spinarea cailor. Soldaţi. Na bâlano, bate-te Dumnezeu! Hi strâmbo! De murgo trâsnite-ar sfinţi I Pentru ce sunt muştucurile nefrecate ? Trăiască erarhia şi disciplina I Ma.v GENERALUL IGNATIEFF SI UNGURI Ziarele Peşti Naplo şi Nemzet aă publicat zilele aceste o dare de seamă a unei întâlniri ce publicistul maghiar Szaboa a avut la Kiew cu generalul Ig-natieff. Capul partidului panslavist s’a purtat foarte amabil cu publicistul unguresc şi s’a Întreţinut cu el în limba ruseasă. Nefiind fără oare care interes cele ce le raportează domnul Szaboa despre această întrevedere, In următoarele reproducem şi noi unele pasage din acel raport. «Iubesc Ungurii, a zis contele, şi'I stimez foarte mult. Cunosc bine Ungaria şi locuitorii el. Am luat parte la răsboiul fatal din 1848 şi măcar ca noi am venit atunci ca vrăşmaşi, raporturile dintre Rusia şi Ungaria n’afi fost rele. Un ofiţer rus a provocat chiar la duel pe un ofiţer austriac, care ’şl a permis să vorbească rău de Unguri, eu am servit ca martor unuia în acest duel». «Nuştifi, urmă Ignatieff, de ce spectrul lui Vilâgos urmăreşte ,încâ pe Ma ghiari, de asemene nu Înţeleg, de ce idea de revanşă n’a încetat de a încolţi în spiritul compatrioţilor d-voastre». «Neînţelegerile ce ne despart, răspunse ziaristul maghiar, nu provin din amintirea lui Vilâgos, dacă necesitatea ne împinge, de a lucra contra veleităţilor panslavismului». «De unde aţi scos această expresiu-ne de panslavism, Întrebă generalul cu ironie.» Şi aci el începu o lungă discuţiune a supra panslavismului şi mal ales ceea ce el Înţelege sub cuvîntul de «panslavism». De mal multe ori deja Ignatieff s’a încercat să dovedească şi să Înfăţişeze panslavismul ca cea mai dulce şi mal inofensiva din ideile moderne. Un asemene limbagifi îl ţinu şi ziaristului unguresc. «Panslavismul, a zi3 el Intre multe altele, este, din punctu de vedere rusesc, o simplă idee de civilisaţiune cu totul pacinică». Generalul nu poate înţelege, pentru ce toţi se încearcă să arete, că Rusia nu se ia după civilisaţiune. »Aţi văzut, domnule, un singur soldat rus trecând frontiera pe la Wo-loczyka ?» »Nu zice nimenea asta». «Dar, noi n’avem frică, noi ceştia-lalţl. Dacă ne atacă, trebue să ne apărăm. E o mare nenorocire, ca Europa ne consideră ca o naţiune răsboinica I Acestea sunt insinuaţiunl de ale presei vândute». D nul Andreii! Szaboa, care povesteşte aceasta întrevedere spune, că a primit prin intermediul generalului Ignatieff o invitaţiune la banchetul ce a avut loc pe bordul lui Ryczarj. Aceasta era o sârbare intima şi un număr forte restrlns de invitaţi au fost admişi. La Începutul banchetului generalul Ignatieff s’a ridicat şi a zis următoarele cuvinte : «Tot ce se va auzi aci, să rămână secret 1» D. Szaboa se găseşte deci în imposibilitate de a da publicităţii discursurile foarte curioase ce a avut noroc să le audă şi să le înţeleagă. D-nul Szaboa mat spune, că s’a întâlnit acolo şi cu «panslavistul» Muri ronyi. (Tribuna) INFORMATIDNI D. Th. Rosetti, primind eri pe d. prefect ai poliţiei capitalei şi ce-rendu-i lămuriri în privinţa tortu-relor comise la poliţie (torturi săvârşite în lipsa prefectului care era la Galaţi) a ordonat pedepsirea culpabililor şi încetarea cu desăvârşire a acestui sistem nenorocit de instrucţie. Ştiri sosite din Graeffenberg spun că starea sănătăţei M. S. continue a fi foarte satisfăcătoare. Consiliul judeţului Ialomiţa, ales din nou, s’a constituit în sesiunea extraordinară pentru care a fost convocat desemnând, precum urmează, pe membrii biuroului consiliului şi comitetului permanent: Judeţul Ialomiţa Consiliul «ludelian Preşedinte: Q. Michail Gheţu. Vice-preşedinţi : D-nii Procop Du-mitrescu, Ion Medigrecianu. Secretarii: D nii Ion M. Iorgu-lescu, P. C. Eoescu. Comitetul Permanent Preşedinte: D.ProcopDumitrescu. Membri : D-nii Alexe Vineş, P. C Enescu. Supleanţi: Dd. Ştefan Pribegeanu, Cosma Bercaru, Michail Moldoveanu. Munir paşa care a fost însărcinat cu o misiune din partea Sultanului, pe lângă împăratul Germaniei Vilhelm II, a sosit eri noapte în capitală. D-sa a plecat la Constantinopol chiar azi dimineaţă. D. Exarcu care şi-a luat sarcina de a arangia partea Româna debele- arte la exposiţiunea de la 1889, va face în curând la Bucureşti o expo-siţiune de tablouri de pictură, tablouri originale aparţinând numai artiştilor Romîni. Nu putem de cît se felicităm pe d. Exarcu, pentru neobosirea sade a fi folositor ţării. La alegerea colegiului alll-lea de la Rîmnicu-Sârat, au fost presentate două liste, arabele propuse de opo-ziţiunea-unitâ. Amândouă coprindeau câte 4 candidaţi identici. Votanti 253 din 319 înscrişi. Lista Oroveanu a eşit cu 196 voturi. Lista Gealep a întrunit 56 voturi. -SK - Sunt nostime de tot informaţiu-nile telegrafice trimise ziarelor fran-cese de corespondenţii lor de aci din ţară. Eacâ în adevăr ce trimite din Bucureşti fantasticul corespondent al ziarului «Paris» cu data de ,10 August stil nou. «Prefectul Giurgiului ordonând închiderea unui cimitir, pentru a lmpe-dica rugăciunile publice pe mormintele j persoanelor omorîte In ultima mişcare ! agrară, din această causă au îsbucnit , desordine. 800 de femei au Înconjurat prefectura şi omorât pe prefect. Guvernul centra! a trimes trupe pentru a restabili ordinea şi aresta pe şefii a-cesteî revolte.» Iţi vine să te cruceşti 1 In ziua de 6 August, se va celebra la Brăila prima aniversare şi sfinţirea drapelului Socielăţeieconomice «Albina» de acolo. E cunoscut, spune ziarul Posla, din Ga!aţ:, conflictul ce a avut loc pe linia ferată acum mai bine de trei săptămâni între d. G. Tocilrscu, profesor la Facultatea de drept diu Iaşi, şi d. căpitan Mârgâritescu, de la regimentul de artilerie din Focşani. Căpitanul, forţat, precum se zice, de către superiorii săi a venit săptămâna trecută la Slânic, unde se găsia d. Tocilescu, şi l’a provocat la duel. Mărturii d-lui Tocilescu au fost d-nii St. Şendrea şi An. A. Popovici, iar ai căpitanului Mârgă-ritescu, doui camarazi ai seî de ace-laş grad, căpitanii Bibiri şiPresan. După Imai multe discuţiuni urmate între marturi, duelul n’a avut loc, din causâ că mărturii d-lui Tocilescu au susţinut că provocarea e tardivă şi clienţii ambelor părţi s’au bătut în parte, fiind tocmai căpitanul Mărgăritescu agresorul. Aşa fiind, căpitanul Mărgăritescu a plecat din Slânic fără a se putea bate în duel. COItESPOlENTAJl» CAMPU-LUSti Câmpu-Lung 2 August 1888. Sâmbăta, 30 Iulie, după iniţiativa câtor-va binevoitori pentru şcoală, s’a organizat de d-ra Maria A. Ananescu şiindestul cunoscutul nostru artist Anton Kueisel, un mare concert, sub pa-tronagiul autorităţilor oraşului. Scopul acestui concert a fost d’a creşte fondul realizat până acum pentru clădirea noului local de şcoală primară din Câmpu Lung. ingleză sta In linie de batae pe înalţi- 1 mele muntelui Saint-Jean... Căpitanul luase o bucală de cretă, şi pe când vorbi a, însămna planul bătăliei... şi mişcarea oştirilor. Tlnărul conte, cu sufletul plin de acea flacără ce arde In noi la asemene zile, urma cu mare luare aminte. Un aşa studios ascultător Insufleţia pe căpitan, care simţia că trăeşte In fălosul seu tată. El urmă : — Vezi bine cum ne aflam, D-le Jean... era prea târziu ca sâ ne apucăm la bataie ; Napoleon aşeză lagaru oştire! sale colea... mal înainte de Ro-semond, lâDgă drumul ce duce la Ni-velle, zicând : — Pe mâni. Ploua ; mustăcioşiî morocănoşl, în-vâliţl tn mantale, dormeau prin săcirl, ostaşii cel tineri sâ încălzail In juru focurilor ce sâ aprinsese prin lsgăr, garda mare preveghia. El, nepăsător de ploea care’ţi pălmuia obrazu, plecat puţin înainte pe calu şefi cel alb, a cărui şabracă cu N şi corona de aur nu se mal vedeafi noaptea, urmat de Ber-trand şi de doui adjutanţi, se suea pe înălţimea de la Rosemond. Uniforma lui cea verde cu deschisuri albe, placa, crucea, lenta roşie, tot era ascuns sub cspota surie, a cărui guler redicat li ascundea pe jumătate obrazu ; din pălăria sa curgeafi şiroaie de apă. Ajuns la muche, pe plai, opri calu, şi privi în depărtare. Stătu ast-fel mult timp, spărgând cu privirea lui ca de vultur noaptea ploioasă, şi se cobori zimbind, zicând cu jumătate glas : — Pe mâni, d-lor Inglezi 1 Apoi Napoleon se Întoarse la quar-tieru general; nişte crengi trosniafi în focul ce ardea In căminul camerei din căsuţă ; întinseră carta pe masă, Întocmai cum facem şi noi acum, d le Jean — par’ca aud încă pe viteazu meii tata ; impăratu lepădă capota plină de ploae ; avea pe el uniforma vînâtorilor gardel ; cu capu gol, cu mânele la spate, tăcut, privi ; apoi după ce puse să i se spună numele căitor şi a drumurilor, după ce însemnă locu fie căruia corp de oştire, puse coatele pe masă, şi cu unghia făcu un V a cărui unghifi isbea aice, la Mont-Saint-Jean, şi aripele colea şi dincoace, lângă Grenappe şi Nivelles... După asta Napoleon scu-lânduse să dusă la cămin, se încălzi cu spatele la foc, şi pe urmă, vesel, zimbind, zise oficerilor cari stăteai! In jurul Iul: — Mândră zi, mâine, d-lor ; Ingle-zişorulul II trebue o învăţătură... Noaptea Întreagă stătu neadormit, glumind cu toţii; nici o dată nu fusese aşa de vesel... Intre patru şi cinci ore veniră ştiri. O brigadă de cavalerie In-gleză să ducea să se aşeze tn bătaie, la satu Ohaim. Oştirea Ingleză era gata de luptă. — Cu atât mal bine, strigă Napoleon, mai bine ’ml place să ’i reslogolesc peste cap de cât să ’l gonesc... Să uită pe carta întinsă pe masă, şi Intoreându-să zise : — Mi ar trebui un om, dibacifi şi viteaz ca să ’ml poată lua planu unei poziţii... — Un colonel înainta, şi zise : — Sunt la poruncele Maiestăţeî Voastre 1 — Al strigă Impăratu, d ta de Rraux?... Eşti tocmai omu de care am nevoe... Este vorba de a isbuti sc-.fi de a muri, şi te cunosc cine eşti 1 Tatu-mefi după ce primi poruncele impăratulul plecă de Îndată... După două oare să întorcea cu braţu petrecut de un glonte ; înainte de a pune să ’l lege la braţ, venea să deie samă de însărcinarea lui... — Eşti rănit 7 zise Impăratu... — O nimicâ, sire, după ce ’ml voi isprăvi însărcinarea, mă voi căuta. Şi colonelu de Braux, cu mâna vârâtă Intre nasturii uniformei povesti ce văzuse... — Prea bine, respunsă impăratu, să vie să caute de rana colonelului aice. Legatu rănit să făcu repede ; In vremea acea Impăratu dicta ordine. In-torcâodu-să şi văzând pe colonel tot lângă el, li zise: — Colonele, mergi la ambulanţă şi te odihneşte... — Sire, răspunse tatu-mefi, rănit nu voi fi de cât de seară 1 — Prea bine, d-le colonel, atunci la masă... şi repede, domnilor... Pe masa din căsuţă se pusese şease www.dacoromanica.ro La ajungerea acestui scop ’şl-afi dat concursul d-na Ana Gr. Manolescu, d-rele Ecsterina Ioanin, Alina Ananescu şi d-1 Anestin. S’a cântat, s’a declamat şi s'a jucat de concertiştl o programă întreaga de bucăţi bine alese şi atrăgătoare. Ast-feld-1 Anton Kneisel a executat din violină cu multă inimă şi talent o scenă de balet din Beriot, «Unu ballo în Maschera» de Alard, şi a acompaniat pe d-ra Ioanin încâte-vaarii naţionale; D-na Ana Manolescu a recitat «Nebuna din Herăştt» de Duiliu Zamfi-rescu; D-ra Ananescu a recitat dificila şi neimitabila bucată «Sburătorul» de lle-liadi şi împreuna cu d. Anestin a jucat o scenă din «Falsa Agnesa» din Destouches; In fine: D-ra E. Ioanin a amuzat publicul printr’un «Gaprice brillaet» de Men-delsohn şi prin «Ariile naţionale» în cari ziserăm că a fost acompaniată de d. Kneisel. Cu o asemene programă şi cu talentul recunoscut, deşi într’un abia ’şi a luat sborul, al concertiştilor, lâsăna la o parte scopul care interesa pe or-ce român, nu se putea se nu se a-tragă lume. Sala Apostol Nicolescu ^ra prea mică faţă cu afluenţă cea mare a publicului; cu tct acest lnco-venienţâ Insă, care s’ar putea îndrepta de comună, clădind o sală speciala de spectacole, concertul a reuşit pe deplin, dând un beneficii! neto în folosul scoalei, de 600 lei. înregistrând cu mulţămire această ştire vă rog aretataţl gratitudinea voastră artiştilor, cari prin arta lor, într’un moment de patriotică bunăvoinţă, şi câte d’asemenea momente n’afi găsit el, de câte ori li s’a cerut concursul, aii putut aşterne şi cimenta multe pietri la temelia şcoalel din Câmpu Lungi Concertul s’a terminat printr’un bal care a prelungit petrecerea peste cumpăna nopfil când somnul uită să mal închidă ochii fericiţilor. Aeb-Gar FELURIMI TREI EVENIMSNTE PRODIGIOASE. — Ele safi petrecut septămâna trecută la Londra. Areonautul Burnaby a făcut prima încercarea unei descinderi dinorce mulţime prin mijlocul unei umbrele mecanice care o ataşa la un balon pentru a putea părăsi aerostatul de la or ce înălţime şi de a se da jos pe pământ tot aşa de sigur ca şi cum ar umbla cine-va regulat. Zece miî de spectatori cu ochii holbaţi aQ asistat !a experienţa făcută In grădina A-lexandra Pal ace. D. Burnaby după o urcare de 400 metri şi-a efectuat descinderea fără accident şi cu o graţie de mişcări, care ar fi amintit sborul pasâreî, daca redingota sa pe care o agitaţ vântul nu contraria frumuseţa tabloului, lată dar omul devenind smeO de copil. Nu’l mal lipsea de cât asta ! Al doilea fenomen. De acum ca să mergi din Englitera în Scoţia,din Londra la Edinburg, îţi trebuesc numai opt ore luând trenul Nord Western Railway. j tacâmuri; impăratu, mareşalii şi tatu meii la un semn a Împăratului să puseră la masă. Prânzu nu ţinu mult... Ştii că el nu se laşa a lene la masă, cu atât malr răfi de mâncăcioşl... La opt ore şi un sfert, dicta ordinu de bătae ; la 9 ore, oştirea se punea în mişcare în sunetu trimbiţilor, şi a tobelor... mii de trăsnete 1 Dar din nenorocire, furgoanele cu merinde erai! Intârziete-şi soldaţii cu stomahul gol, de abia, dormise puţin, şi erai! uzi; a mal trebuit aşteptat ca o rază de soare să mal sbiceascâ puţin pămtntu, pentru ca să poată înhămaturile să manope-reză fără a să îngloda roţile. La un-spre zece să arată soarele, şi bătălia Începe. Zicând aceste, căpitanu se Incovăi asupra mesei, ii eşea foc din ochi, şi arată nervos cu degetu [toate pune** tele ce însămna cu vorba. (Va urma.) EPOCA - 4 AUGUST 3 De la Carlisle la Edinburg drumul de fer străbate calea de 165 kilometre în 118 minute. Nici o data nu a’a mal văzut o atâta iuţeală. Ast-fel, fată cu această iuţeală colosală, a trenului Londra-Edinburg, iuţeala transportului în india pare a face efectul unul tren omnibus şi nu va trece mult timp până ce va merge cine-va de la Londra la San Petersburg în 17 minute şi trei secunde ! Un eveniment însă mal colosal, şi mal extraordinar încă este căsătoria care s’a celebrat Intre ducesa de Montrose, în etate de şease zeci de primăveri, şi tînărul Mil-ner, care nu are de cât24 de ani. Nu vă extaziat! dacă doicele Engleze se căsătoresc cu copil pe carl’l ab lâptat. Căsătoria ducese! de Montrose nu decât un slab exemplu fată cu căsătoria ba-ronesel Bourdet Coult într’o etate foarte avansată, cu secretarul el, un copil. Pentru însurat acest fel de unire o un admirabil mijloc de a intra de o dată în lume şi pentru venerabila soţie un mijloc excelent de a eşi dintr’însa într’un mod foarte agreabil. Şi fiind că legea permite, se deschide în toate saloanele noastre «tinerii părechî,» cu cea mal graţioasă grăbire. Trăiască legea ! Dacă a fost vr’o schimă în caşul Mon-trose-Milner, n’a fost alta de cât aceia după obrazul preotului însărcinat cu bine-cuvîntarea. Acest venerabil preot se uita cu un ochit! sever la bătrîna Ducesă şi cu cu oare-care incrustare către precocele ginere. Cu toate acestea n’a putut afla a-devărata vărstă a bătrînel. — Cât! ani trebue să însemnez în registrele parohiei ? Scrie: Ducesa de Montrose, femee majoră, respunse excelenta femee. — Al dreptate zise preotul, numai astfel, cel puţin, nu voia minţi. DIN DISTRICTE B. VALCEI Buciumul Vâlcei continuă cu povestirea hoţiilor lui Simulescu care în loc de a fi trântit într’un penitenciar se primbla liber la Vâlcea ca şi cum u’a făcut absolut nimic. Iată cea mai proaspătă hoţie a potlogarului de la Vâlcea Hoţia Iul Simulescu După cum am aratat în numărul trecut, spune Buciumul Vâlcei, Simulescu a furat cu ocazia neinfiinţărl scoa-lel fermă de viticultură, ca un pungaş de rlnd. Continuăm cu desvăluirea acelor hoţii spre glorificarea partidului Naţio-nal-Liberal 1 După ce, cum am spus, Simulescu cu toate că înfiinţarea scoale! fermă nu mal putea avea loc el angajază oameni plătiţi de judeţ şi cumpără din Franţa ustenzilele necesari pentru serviciul său particular, tot cu banii judeţului, după cum se vede din factura publicată In numărul trecut. La 1885, adică do! an! după respingerea înfiinţări acelei şcoli de Minister, Simulescu fece o nouă comandă de ob-jecte în Franţa, plâtindule din banii judeţului: iată şi această factură- LUBET COMERSAXT sl FABRICANT de INSTRUMENTE STRADA NOTRE DAME No. 74 BORDEAUX 8UCCESORU LUI BERGERON PENTRU FURNITURI DE DOGĂRIE COMPT Lei — Bani 1 Maşină perfecţionată sistem nod pentru astupatu sti- clei. 1 Maşină cu burghiu englez 130- pentru găurit butoaele. 11— i Maşină pentru scos dopu rile. 0- 1 Robinet pentru butoi. 3— 75 3 Ţevi pentru pritosit vin 3 1 Burghiu tare. 9— 75 1 Lsdâ de împachetat. 12— Transport şi chirie 5- 180- 50 Se nu se mat zică dar, că cum se \ poate ca Simulescu se fure 4 le! pentru j un târnăcop or! 5 le! pentru o greblă căci am dovedit anume cu acte, cum şeful partidului Naţional Liberai din Vâlcea, ştie se facă şi pe tâlharul şi pe borfaşul. Simulescu omoară lumea. Satrapul Simulescu ’şî mal aduce a-minte şi acum de miserabila sea purtare din trecut şi crezendu-se mare şi tare, fără milă a strivit cu trăsura pe o nenorocită femeie. Acum o săptămâna, venind Simulescu în oraş, în goana a patru cat în piaţa oraşului, a trecut cu trăsura peste corpul une! nenorocite femeie anume Maria Tanase Labă, din comuna Budeşti plasa Topologu judeţul Argeş. Nenorocita femeie a fost curmată peste ambele picioare şi acum se află greii bolnavă. Graţie indulgenţei prea peste margine a guvernului, acest miserabil hoţoman e liber a strivi lumea cu roatele echipagiulu! săd 1 11 Un copist colectivist hoţ. Buciumul Vâlcei mal spune : Avem la îndemână încă o dovadă de pungăşiele ce se esecutad sub administraţia satrapului Simulescu. Aşa acum s’a dovedit că copistul sub-prefectureî Olteţu de sus anume Ghris-tescu, a dispărut rămânând asupra sa mat multe sume de ban! strânşi pentru incendiaţii din Focşani. Ce caută listele de subscripţii pe mâna copiştilor? Şi când noi spunem că sub Simulescu fura toată suflarea! A T EDITIUNE Total 180 lei şi 50 bani, pentru ce? Maşină pentru astupat sticle, Maşină pentru scos dopurile, ŢAVI PENTRU PRITOCIT VIN '.! etc. la ale cui sticle se pu e şi se scoate dopuri? areju-deţu sticle? Ţăvi pentru pritocitul al cui vin? Are judeţul pivniţe cuvin? Nimic din toate aceste; le a cumpărat Simulescu cu banii judeţului şi s’a servit el personal! Mai neruşinat hoţ ca acest ţopărlan de la Călimăneştl nici ca s’a pomenit vre-o dată. Mirare ar fi dacă scotocind cu atenţiune actele Prefecturel şi Comitetului, se nu descoperim că consiliul judeţean ’i a votat lui şi lui Vilagros vre un rînd de haine I ULTIME INFORMAŢII! Colegiele electorale pentru consiliul judeţean din Fâlciu, sunt convocate pentru zilele de 6, 7 şi 8 August. X D. procuror general Burada, chemat telegrafic în capitală pentru a începe instrucţiunea în privinţa bătăilor suferite de ţigani la prefectura poliţiei, va sosi mâine de la monastirea Agapia. X D. Po’izu Micşunescu, raportor în afacerea generalului Anghelescu, a convocat pentru ziua de 1 Septem-bre pe toţi membrii care formează «omisiunea instrucţiunei acestei a-faceri pentru a’şi termina odată lucrarea. * D Alex. Stirbey, ministrul lucrărilor publice, soseşte în capitală mâine X D. Barozzi, ministru la departamentul de resboiu, va pleca dupe o săptămână la Ploeşti spre a inspecta terenul unde se vor face manevrele în acest an. X D Papp, nu va da ordonanţa definitivă în afacerea escrocheriilor d-lor Simeon Mihălescu şi V. Râ-dulescu de cât pe la 15 Septembre. D-nu Mihălescu va fi trimis apoi înaintea tribunalelor corecţionale pentru delictul de mită, iar d. Va-sile Rsduîesou, pentru delictul de escrocherie cu falş în acte publice. X D-na maior Boerescu , născută Socec, care se afla şi d sa pe vaporul Austriac «Marş» ce s’a scufundat, n’a scăpat de pericolul în care se afla, de cât prin ajutorul unui matelpt rus. Acest militar , cu risicul vieţei sale a venit în ajutorul d-nei Boerescu. X D-nu judecător de instrucţie Stă-tescu, însărcinat cu cercetarea şi cu descoperirea autorilor crimelor de la Valea Tanganului şi de la Pantelimon, a pus azi în libertate pe toti ţigani pe care poliţia ’l arestase ca presupuşi autori ai acestor crime. Ast-fel de azi instrucţia e începută din nou. D nu Slatescu va merge la spital unde sunt îngrijiţi turcii pentru a le lua un nou interogatoriu. X Suma la care se urcă banii delapidaţi din fondul milelor de la Eforia spitalelor civile, a ajuns pîn’a-cum la trei mii de lei. D. judecător de instrucţie Papp luînd cunoştinţă de raportul ce i se va înainta de către d inspector Con-stantinescu, va proceda imediat la chemarea persoanelor care a u primit ac°ste mile pentru a stabili cine sunt culpabilii, care au frustrat a verea Eforiei, în detrimentul sărmanilor. X D. Theodor RosetU, Ministru de interne, a ordonat diviziunilor co munale şi a comptabilit ţei din Ministerul de Interne, ca in cel mai scurt timp posibil se’i presinte o si-tuaţiune financiară a fie cărei comune urbană din ţară. X D. procuror Horia Rosetti a înaintat raportul seu d-lui procuror de curte Manolescu, în care relatează toate faptele comise de către funcţionarii poliţii cu împrejurarea ares-tărei şi bâtâei ţiganilor. Acum rolul parchetului e terminat. Nu se aşteaptă de cit d. procuror general Burada care luînd cunoştinţă atît de actul medical al d-lui A-lexianu cit şi de raportul d lui Horia Rosetti va proceda la instrucţiunea afacerei citind pe preveniţi. n Ni se spune că d. Poteca,prefectul judeţului Constanţa, a demisionat din postul seu şi aceasta dupe cererea d-lui Ministru de interne. X In ediţia noastră de eri seară, am zis că d. inspector financiar Cons-tantinescu a plecat la Tulcea spre a face o anchetă şi a constata neregu-laritâţile d-lui Paul Stătescu. Azi aflăm că d. Constantinescu a plecat la Galaţi şi de acolo va merge la Tulcea unde va proceda la o anchetă minuţioasă, aceasta în urma unei denunţări venite din localitate. X D. Simion Mihăilescu e chemat mâine da d. Papp pentru a i se lua un nou interogatoriu. X Astă seară trupa germană de 0-perete de la grădina Stavri, joacă pentru prima oară frumoasa operetă a lui R. Planquette : Rip-Rip. X Pentru astă zi\Mercuri 3 August la orele 4 p. m., era convocat consiliul comunal al Capitalei. Cestiunea principală, la ordinea zilei era împrumutul comunal de 9,000,000 lei. X D. A. T. Râdulescu şeful biurou-lui ordonanţârilor din Mioisteriul de Interne şi d. Alexandru Zutu oficisnt în direcţiunea telegrafelor şi poştelor, ambii numiţi la Eforia Spitalelor Civile, cel d’întâi şef alcompta-bilităţei şi a) douilea ajutor, au şi intrat in serviciu. ULTIMA ORA AGE VTIA IIWAS Paris, 15 August.—«Noua Revistă» a d-nel Adam afirma autenticitatea raportului d-lu! de Bismarck şi promite nuol destăinuiri. Roma, 15 August. —După o depeşă a comandantului trupelor din Africa, din cel 400 başibuzucî trimeşi la Saya-niţi sub comanda unui căpitan italian, numai 221 aa rămas In viată, din cari 57 răniţi; iar cel 300 başibuzuc! conduşi de Adamaga aii pierdut 40 de oameni. Berlin, 15 August.—Regele Porto-galiel a plecat dimineaţa la Praga. El a fost însoţit de către împăratul până la gară unde acel doi suverani s’aQ despărţit într’un chip foarte cordial. Buletin comercial Braila 31 Iulie. S’a vîndut: Grâu nou 52,250 hectolitri cu preţurile: 57 1/2 Ibr. 10.30 Mgz. şi 10.70 şlep 58 Ibr. 10.40 mgz; 59 lbr. 11.30 caic; 59 1/2 Ibr. 11.57 1/2 caic; C0 lbr. 11.60 mgz. Porumb 10,700 hect. cu preţurile: 56 3/4 lbr 6.90 mgz ; 58 1/4 lbr. 7,42 1/4 caic; 58 3/4 lbr. 7.75 şlep. Grâu vechi 57 lbr, 8,70 şlep ; 58 1/4 9 şlep. Secara 2000 hectolitri 57 lbr. 6,70 magz. Braila 2 August. S’a vîndut: Grâu vechi 12,050 hectolitri cu pre ţurile ; 58 lbr. 9.70 şlep; 59 lbr. 10.30 caic; Grâu nou 18,830 hectolitri cu preţurile ; 57 1/2 lbr. 10, 65 caic; 58 lhr. 10 92 1/2 mgz ; 59 Ibr. 10.30 caic ; 59 1/2 lbr. 11,50 caic; 60 lbr. 11,70 mgz; 61 lbr. 12,10 mgz. Porumb 4,200 hectolitri 57 i/41br 7,40 şlep. Tendinţa calmă inacţiune. »HULv-Gm\S\TE41LUI-ANUL Revista pentru toti Ese la 5 şi 20 a fie-cărel luni cu ilustraţiunl negre şi colorate, dând în cursul anului cel puţin 12 tablouri mari culoralede Încadrat Abonamentul 10 lei pe an. No. de probă şi table de materii din toţi anii se trimet gratis. Redacţia şi administraţia în R.-Sirat PRIMIRII COMISEI RICUREST1 PUBLICAŢI UNE Licitaţiunile pentru darea în an-treprisâ a construirei ş oalelor, care erau fixate pentru zii- le de 3 şi 5 August curent se amână pentru ziua de 8 curent. Planurile, devisele şi condiţiunile speciale se pot vedea în toate zilele de lucru intre orele 11—5 p. m , la divisia administrativă. Doritorii spre a fi admişi la concurenţă se vor presinta în ziua mai sus indicită, însoţiţi de garanţii de de 5 0/0 din suma devisului conform art. 4 din condiţiunile generale pentru întreprinderi de lucrări municipale. Art. 40—57 din legea comptabili-tăţei generale a Statului sunt aplicabile acestei licitaţiuni. p. Primar, D Xaumescu. Şeful Diviziei, C. I. Saulescu. Nr. 28612.1 1888 August 3. 878. UMBERT URECHE student la facultatea juridică din Bucureşti, născut la Iaşi 24 August 1866, mort la Bucureşti la 1 August 1888. înmormântarea se va face astă-zl 3 August la ora 4 p. m. la cimitirul Şer-ban-Vodâ (Bello). Rugaţi-vâ pentru dânsul. COFETĂRIA FABRICA DE LICHERURI TANASE D. CRETULESCU No. 17 — Strada Carol 1 — No. 71 LA ÎNGER Romuri pentru visinata cu 1.80 si 2.40 litru. Alconol de Vin, Spuma de Drojdie naturala si Cognacuri. Dulceţuri asortate cu 1.80 kilo. 789 PENSIONATE RSTITllTliL NOII DE DOMNIŞO ARE 26, BUCUREŞTI, STRADA PRiMAVAREI, 26 Cursurile se deschid la 1 Septembre 1888 Invăţămîntul coprinde: o clasă prepara-toarâ, pentru clase primare, cinci clase secundare, patru clase gimnasiale şi trei clase liceale; limba franceză, germană, engleză şiitaliana; caligrafia, desenul, lucrul de mână; pictura, pi&no, musica vocală, gimnastica şi danţul. Se primesc eleve interne, semi-interne şi esterne, de la vîrsta de cinci ani în sus. Condiţiunile de admitere se pot avea la Institut, şi se trimet prin postă, după cerere. Pentru elevele care voesc a’şi face stu-diele secondare numai în limhl străine, se face un curs separat de partea literară, în limba franceză şi germană. Profesoare: Interne. —D-neleEmon şi Gârard; d-rele Reich, Mces, Orghidan.Happach, Ciculescu, Legendre, Aritonovitz, Scammon, Andrei, Spiro, Grecescu, Boga, Marchand şi Rumpf. Externe. — D-nele Drouin, Sihleanu şi Averescu-Caligares; d-rele Russel, Dam-beanu, Manoel, Valeanu şi Falciolla. Profesori: Părint. Musceleanu, d-nil Marinescu, Stă-nescu, Pradaţianu, Vlahuţă, Nanu, d-ril Stefănescu, Georgean, St. Sihleanu, Gâvă-nescu, Dumitrescu, Roland,Lacoix, Zamfl-rolu, Smidt, Moceanu, Henţia, Vachman, Fraţii Ghebauer, Voreas, Carini (Canto). 818 INSTITUTUL SCHEYITZ 8TB.SCAUNELE SA CURSURILE PRIMARE $1 SECUNDARE VOR REÎNCEPE LA 1/13 SEPTEMBRE. 876 INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI Calea Victoriei, 162 Bucureşti Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că din 96 elevi 8i afl fost promovaţi şi dintre aceştia 16 premiaţi la gimnasiele si lyceele statului unde toţi elevii institutului ah urmat regulat cursurile. înscrierile încep la l-ia August. Director, R. Xovlan. No. 840. „CHOSY “ LICEU DE DOMNIŞOARE STRADA CERNICHI VIS-A-VIS DE BISERICA CU SFINŢI Direcţiunea acestui institut aduce la cunoştinţa părinţiler de familie că cu începerea anului acestuia, —organisănd acest pensionat tn conformitate cu programele Statului - primeşte eleve interaeşi externe pentru cursul primar şi secundar. Programul studiilor se trimite fie-căruia după cerere. înscrierile se pot face de la 1 August inclusiv. Direcţiunea PENSIONAT GERMAN PENTRU FETE ŢINERE Dresda Kaulbachstrasse, 25 Posiţiune frumoasă şi igienică. Instrucţiune solidă. Supraveghiere îngrijită şi consciinţioasă. Referenţele cele mal bune. Detalii se poate avea şi ia D. E Lessel Calea Plevnel, 193 Bucurescl. No. 537. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE AL PROFESORILOR ASOCIAŢI Direcţiunea face cunoscut părinţilor că cursurile vor începe la 1 Septembre. înscrierile se fac între 15—30 August in localul Institutului. Se predai! lecţii de clasele primare, externat secundar precum şi cursul complect de liceb. Sper că onor. părinţi vor avea şi pe viitor aceaşl încredere ce am avut şi până acum. Personalul didactic din acest Institut se compune din profesorii cel mal buni do la şcolile Statului şi sunt următori: D. Nicolae Barbu, prof. la Sf. .Sava va preda limba latină. Constantin Demetrescu prof- la Sf. Sava va preda matemacile curs. sup. Nicolae Cosăceşcu, prof. la Sf. Sava va preda ştiinţele, fisico-chimice mod. D. L. Leveque, Şcoala normală şi Asilu, limba franceză. Curs. Super. Dr. Paul Petrini, Universitate, higiena. Găvănescu, Mateî-Basarab, lilosolia şi limb. română. Curs. Super. Nestorescu, Şcoala itralâ, desemn şi caligrafie. G. Teclu, 1. germană şi 1. română. Curs. Infer. I. Clinciu, libma elenă. Uie Georgescu, Sf.-Sava, ştiinţele naturale. Necula Coiceag, istoria. Preotul Enescu, Seminarul Nifon,religia. R. Dobrescu, geografia. M. Cohen, Azilu «Elena Doamna». Canto. D-na Bruzzesi, Externat, limba italiană. D. Walch, limba engleză. D-ra Zoe Agapiadi , Şcoala Centrala, piano. D-ra Steriadi, piano. „ Colmann, limba germana, c. infer. D-na Alex. Filionescu, şcoala centrala, filosof, şi pedag. limba franceza. Cursul primar se va face de două din absolventele cele mal bune ale Azilului, iar pentru croitorie, gimnastică şi dans aceasta se va regula la Septembre. Se aduce tot-odatâ la cunoştinţa părinţilor ca toate elevele care s’aa presentat din acest institut la liceele Statului pentru trecerea examenelor, ab fost promovate cu succes. Directrir.e, Alexandrina Filionescu profesoare de pedag. şi filosof, la şcoala centrală strada Dionisie ţ6 APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE Sl INDIGENE LA MAGASINUL de coloniale 3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI Comande se pot efectua în toată ţara-Pentru Farmacişti se face rabat. 804 LA MAGASINUL DE DROGUE. COLONIALE-DELICATESE lONTEmfKSSGERSABEKOVESSA 9 LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI aO sosit şi sosesc din 15 în 15 zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene si streine Asemenea toată producţiunea llutului proa spet din PăşcaniT proprietatea D-nel Coloue Blarninberg se află de vânzare numai în sus numitul Magasin. 767 nc ADCUnAT Moşia Domnesti-Ul AntlIUtt I Seulesti din plasa Sabaru judeţul Ilfov,in întindere de 1,200 pogoane, una oră depărtare de Bucureşti. Se dă în arendă de la 23 Aprilio 1889 pe un perion de la 5—10 ani. Condiţiunele de a-rendare se pot a fia la d. P. C. Dobrescu, comptabilul camerei de comercib din Bucureşti, strada Academiei No. 39, în toate zilele de lucru, de la 9—12 şi de la 2—5 p. m. Arendaşul va putea face de îndată arăturile de toamnă. 844 OCAZIUNE RARA ferestre de stejar, înalte 2 m. 40 ct. late 1 m. 30 ct. cu fe-rerie complectă se vinde cu preţul mal puţin de jumătate. A se adresa strada Gră-pina cu cal No. 43. N. Vasilescu. (851) SE CAUT A un bun operator vamal __________ . pentru Brăila. A se adresa la administraţia ziarului. (866) ~H0TELUL HUGUES“ DIX BUCUREŞTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind tn faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din nob arangiat; a stabilit preţurile Gamerilor ast-fel, ca, prin posi-ţiunea, rangul şi promptitudinea sa poate concura cu ori-ce Hotel din Capitala. Camere cu zioa se poate avea de la 3 lei în sus. RESTAURANTUL având cel mal plăcut local de vară, bucătărie română şi franceză. Preţurile foarte reduse. (869) Adminis (raţiunea BOALELE SIFILITICE XEPUT1NTA BABBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi lmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu Xo. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. _______ _______ 628 ____ I3C IMPUIDI AT casămarecudouă Ut I li L n Ini Al etage strada Sfinţii Apostoli No. 42, aproape de cheiuri, a-Gurle foarte spaţioasă. Doritorii să se dreseze calea Victoriei No. 74. 83ţ www.dacoromanica.ro 4 EPOCA - 4 AUGUST CASA DE 80HIMP 613 I. M. F E B M 0 Strada Lipscani, No. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 3 Au (fu st 188S h 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. funo. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 Q/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi f> 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă Cump. Vend. 95 1/4 95 1/2 93 1 2; 94 3/4 96 1/4 97 108 IlOS 3/4 95 1/2 95 107 1071/2 100 3 4 100 1/2 90 3 4 91 1/2 81 ( 81 1/2 81 1 2 225 40 990 230 225 80 7 1/4 7 1/4 2C6 82 1/2 235 43 995 235 230 90 7 1/4 7 1/4 201 O 4 tir I U din Strada Rosctti No. t8, Sub. Staicu lliiOivIiEl din causa de strămutare la ţară. Pre ţul moderat. It/t| I? /'tlUIJ suuaie in oiraua r rumoasa i\0. ... iJUUu Uilijtl Şi îs bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădina spaţioasă cu pom! roditori. Se vinde in total sau în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte Frumoasă în casele din fundul ia No. 12 Str curţel 776 torl, asemenea şi un loc cu două faţade cu o prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştt, Piaţa Unire! 1. 752 CASELE CI LOCUL LOR JftSSK; Str. Biserica Amzet No. xo. A se adresa Strada Polonă No. 8. CASE DE nilT MOŞII DE ARENDAT i UN SALON MOBILAT A se adresa Ia proprietar acolo. DE l'EIARE MOŞIA STAiVESTI fiS£ situata la o orâ de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi 'de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazieul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacâu-MoineştI, lângă fabricile ele gaz. Doritorii se vor adresa ia d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776 nn ElJlVy/11) 1/ nouă hectare vie şi obratie si-11U i Li Al Iii. tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drâgâşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. vila iirriEK sinaia mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti. VILA NDMITA BEATRICE S!“SS vară este de închiriat, situată la lilaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43. fi T7TT A cu grădină situata la Filaret, este U VILA de închiriat. Pentru.condiţiune a so adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiază 783' DE ARENDATÎs^.JLrSu Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să so adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. IV. Alexnndreseu. CAMER] j mobilate şi nemobilate de în-i chiriat cu luna în Calea Victo- riel No. 81. III/ ADI/YhiT de la 23 Aprilie 1889 moşia 1717 TltlMFAl Lalosul şi Dobricenl clin judeţul Vâlcea pe cinci saii mal mulţi ani. Tir TWPUTBTAT Casa din strada Umilii IJJUillttlAl brii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo ia îngrijitor. (839) T1T3 TWPUTDTA'T casadin Strada Polonă UL IUI Unim Al No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 CCIUilMTC de grăne cu spicul ros şi OL.IŢII li 1 £ alb, de Secara St-IIe-lena, de Ovez alb şi negru şi de Orz cavaler şi obicinuit. — Se găsesc de vânzare la moşia Sl-(Jalbenu, proprietatea d-lul C. C. Dalculescu, R.-Sârat. A se face cererile de acum. CASA DB SCHIMB *05 MOSCU NACHMIAS No. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani. In fada nod ctadir Bancei Naţionale (Dacia-România) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 3 August 1888 Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni do stat [Conv.rur.] „ C. F. R. „ Municipale fr. , Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale ", ", urbane Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. (20 lei] Losuri crucea roşie llallane Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-Românla Soc. Naţionala Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote francese italiane Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur lasl Cump. Vinde 95 85 y, V3 94 % 96 3/4 81 82 225 235 107 3/4 108 Vi 95 96, 100 X 107 99 100 9014 91 81 81 3/4 71 74 42 46 28 30 M 46 17 20 7 25 7 25 205 207 124 126 100 100)4 100 240 245 BĂILE STRUNGA LANGA TERGUL FRUMOS 803 A.PE MINERALE SULFUROASE HYDROTHERAPIE prevăzută cu un imens basin cu epă tem-rece 8 c. Sala de duşur, Bae de vapori. _ . , Electrotlierapie. Cură de zer şi de lapte de capră, pentru persoanele atinse de boale ale aparatului respirâtor. Serviciul medical este Încredinţat d-lul Dr. E. Rizu, Profesor de Theraphie la facultatea de medecinâ din Iaşi, Medic primar al spitalului Sf. Treime care va sta tn permanenţă în stabiliment şi va fi asistat de d. Dr. A. Zusman, Elev al Profesorului de Hydrotherapie NV. Winternitz, în al cărui stabiliment de la Kaltenleutgeben a lucrat ca medic practic asistândul. Farmacie prevăzută cu toate apele minerale streine. Oteluri de prima ordiue în mijlocul unul splendid parc. Camere cu serviciul ior u® la 1—5 irancl pe zi. Vile. Doue Restaurante cu bucătărie franceză şi română, Table dTlote, Dejun şi prânz a prix llxe, a la carte. Preţuri moderate. Gasin elegant, jurnal, biliard, popiei, etc etc. Musica Militară a Reg. 13 DorobaţI care va cânta regulat de 3 ori pe zi. Sala de teatru şi de dans. Bal în fie care Duminecăşi Joia. Un omnibus şi maî multe trăsuri ale stabilimentului se află la gara Tergul-Fru-mos la sosirea Ite-cârul tren, şi fac percursul laStrunga pentru un franc depersoanâ. ÎNCĂLZIRE de cladiri noui Pe gerurile deosebit de grele ale ierneî trecute s a putut constata, că nu există nici o sistemă de incâlzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger «Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloliferele n’au putu da căldură îndestulătoare; aşa că în mal multe casur citatele aparate de încălzire s a înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet». Regularea câldurei se face în modul cel mal perfect, obţinându-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este mică în raport cu marea căldură ce da soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignitâ, lemn şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator si se gâseşte în esecuţiunea cea mal simpla, precum şi în cea mal elegantă, ast-fel că’poate ti aşezată In saloanele cele mai luxoase precum şi tn odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet» Încălzesc până la 1200 m. c. şi pot ii întrebuinţate ca calolifere pentru Încălzire de clădiri complec e. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şt alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe. . , , O încâlzire igienici şi economica fiind punctu capital al unpi clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietăţilor asupra sobelor Meidinger «Cornet, construite în fabrica mea. ' „ „ 728 AUOLF SALONIOA, Strada Doamnei» 14bis. BIBLI OGBAFIE A apărut Harta Itonuinii de d. N. Mi-hailescu, profesor ia Lyceul Matei Basarab şi se află de vânzare cu preţul de 2 lei. n i 4 ftatat i BAI minerale sulfurose. I i A VI r I Y A Stagiunea deschisa. Reumatis-J-J-’-LV. me, sifilis, boale nervoase, boale de femei, scrotul*. etc. - lnformatiuni la d-nu Dr. Garoflid la Ploesti, sau la Cămpina- URMĂTOARELE PflEPARTECOMPUSE DE: 5* JAÎ&S5 JS.ÎSÎSTÎJ3L2 DIMITRIE G. GHERMAN buzei; Se găsesc tn Bucureşti numai la d. Mai’in lonescu frizer, Hotel Union, str. Academiei. Apa tlentifrice are proprietatea de a întări gingiile, face se clisp* ă roşiaţa gingiilor şi sângera-rea lor. întreţine curăţenia şi face s6 ■ dispară piatra şi mirosul gurei; asemenea se recomanda ca gargară pentru durerile de gât, anginâ şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla costa un leu. Pomăda de Chinina împiedică căderea părului şi 1 face s8 crească. — Borcanu 3 lei. Pomada Heliotrop (Ess. boquet) Borcanu 1 leu Prafuri albe si roşi pentru dinii Ara proprietatea de a întâri gingiile şi face să strălucească şi să albească dinţii. — Cutia 50 bani,'l leu, 2 şi 2,50 Apa de Chinina curatâ şi lmpedicâ căderea părului. — Flaconu 1 şi 50 bani. Pudra Virginie Nu conţine nici o substanţa vătămătoare pentru faţă şi dadturâ, , adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi Înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. Pasta pentru dinţi are proprietatea a albi şi a reda luciul tnalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. 818 Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA ••• ATELIER MECANIC Bucureşti.—Calea. Văcăreşti No. 102—Bucureşti Se însărcinează cu constructiuni I de turbine şi mori cu preţuri mal redusedecât acele dinViena şi Pesta. | Preciul Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 19001 » » » 1 » » 46 » 21001 » » » 2 pietre » 36 » 36001 » » » 2 pietre » 42 » 3800 j Esecutează repede or-ce lucru dej turnătorie sad mecanică; precum : olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru | grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc. asortiment de fzeve de tucj, fer, raiuri pentru vagoane, Deacau-greeine IMadpaizsrut de pietre de moara, La Ferle-sous-jours. Mare vile, DE L'ABBAYE DE PKCAMP (FRANCE) KSCELINTA, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APiOUTIVĂ _________CKĂ MAT BUNĂ DIN TOTB LICORII.S R&HRRLE ETgUSUGl BjLă/GS*CTîa*J A ie Cere todeuna ia joaulă IUrqtei dăpostes jajrine* ei A l’Ktru(« |fi«cărel sticle, eticheta pă- I trată purtindfi semnătura ldirectorelul generale. , AdveraU licore Benedictin* se alfâ la t6te persânele urmfitârc cari sat angajaţii pe scrisa a au vinde nici &i contrafacere. V- Fialkowsky— G. sl D. Tnnasescu fraţi Constantinescu— D. Marinescii Itragariii — IV. loa- nld et Comp. — Carol Gersabek. PE MALUL KAMI - NEGM PE MALUL MAMI - NEGM HOTEL CAROL I STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMDAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Sotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesniriie. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către GHiraiatnl lioteluluii B. JERIS. (830) Hotel Carol F, Constant/.a. CASA DE SCHIMB I0NESCU & MARCU Strada Lipscani No. 15 bis bucureşti Curs pe ziua de 3 August VALORI Eonii uri «Ir stal rămân Renta rom. perpe. 1875 5' Renta rom. amorlisab. 5' Renta rom. rur. conv. (>' Oblig, do stat C. F. R.G1 idem idem 6 împrumut Stern 1864 7 Imprimi. Openbeim 1866 8 Agio Impruuiut. dc urase lmpr. oraş. Bncur. 5% idem din 1884 5% im.or.Buc.cu prime lozfr. 20 Valori diverse Creditul fonciar rural 7% idem idem 5% Cred. func. nr. din Buc- 7% iilem idotn 6% idem idem 5% Cred. func. ur. din laşi 5% Obl.cas. pensiun. fr.300 10 Scadenta cupoa nelor 1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. 1 Oct. 1 Mai 1 Noera. 1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 ian. 1 Iulie 1 lan. l iulie 1 Mai 1 Noem. 1 lan. 1 lniie idem idem idem idem Idem 1 Mai 1 Noem. Târglib. curs med. 95 9514 96 7 25 82 94 44 108