ANUL ni No. 8QS
A DOUA EDITIUNE
MERCUR1 3 (15) AUGUST 1 m
an
am
NUMERUL BAI NUMERUL
ABONAMENTELE
INOEP LA I SI 18 A FIE-CAREI LUNI SI 8E PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bucnrosct: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandata poştale.
Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei. In Streluetate: La toate ol'liciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 2o lei.
manuscriptele nu se inapoiaza
NUMERUL ÎS BAM NUMERUL
ANUXCIURILE
OIN ROMANIA SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINIS* TRATIA ZIARULUI
La Paris: Agrure Havan, Place de la Bourse, S AnunoiurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunoiurî si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
LA PAKIS : segâscstejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. lier-inaiu, ,\o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
RED ACŢIUNEA
Mo. 8,—Piatza Episcopiei»—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADM1N1STRAŢWNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3,
PERSEC11TUNI JUNIMISTE
BATAEA
VOINICIA LUI NICHI
UN RESPUNS LA HARABAGILIC!
DRAMELE PADUREI
PERSECUTM JUNIMISTE
*_____
Acum trei zile, am publicat în ziarul nostru nişte acte care dovedesc cu prisos cât de calomnioase sunt acusările presei colectiviste relative la persecuţiunele guvernului în contra partidului căzut de la putere.
D. Cortazzi se plângea că este prigonit în mod îngrozitor, că averea i s’a făcut praf din cauza neomeniei guvernului actual; am respuns scoţând la lumină ordinul dat casierului de Dorohoiu pentru ridicarea unui secfestru înfiinţat asupra ave-rei d-lui Cortazzi pentru plata contribuţiilor către Stat.
Avem de înregistrat astâ-zî un fapt destul de elocvent ca se poată înţelege presa colectivistă în ce mod persecută guvernul actual pe duşmanii sei politici.
E în joc d. I. Brătianu şi primarul de la comuna Furdueşti din judeţul Argeş.
Acest primar, ales acum din nou, dar cunoscând se vede principiurile şcoaleî colectiviste, a crezut că nu poate da guvernului o mai mare dovadă de devotament de cât punend piedici d lui Ion Brătianu la moşia sa în interesele sale agricole, împiedicând pe locuitori se iasă la câmp, şi fâcându’i în sfârşit toate miseriile putincioase.
D. I. Brătianu n’a reclamat Ministerului, părându-i-se negreşit foarte natural acest sistem de persecuţie, ce întrebuinţase odinioară şi d-sa faţă cu membrii oposiţie% dar d. Th. Rosetti, preşedintele consiliului de miniştrii, află peste curând ce purtare avea primarul de la Furdueşti. Fără se fie rugat de nimeni, d-sa trimise o anchetă la faţa locului, constată că într’adever d. I. Brătianu e jicnit în interesele sale de către primar şi revocă imediat pe acest funcţionar.
Ei, domnilor de la Democraţia,care sbier&ţi zilnic in contra persecuţiu-nelor guvernului actual, de ce oare nu se traduceau şi prigonirele guvernului trecut tot prin asemenea fapte ?
Puneţi puţin in paralel purtarea ministrului de interne Rosetti cu purtarea fostului vostru pungaş de ceasornice; când vedeţi cum s’a procedat astă zi cu d. Cortazzi şi cu primarul de la Furdueşti, aduceţi ve aminte de Sandu Negri din judetu Tecuciuremas pe drumuri din causa persecuţiunilor prefectului Tache A-nastasiu. Aduoeţl-v& aminte de d.
Iordache Giurgea, care nu putea se aducă la îndeplinire nici o învoială agricolă pentru că... este cumnat cu d. Lascar Catargiu.
Aduceţi-ve aminte de d-nu Anton Cincu şi de toţi acei care au fost prigoniţi de Viziriatul vostru ani îndelungaţi, şi daca v’a remas o schîntee de bună credinţă mărturisiţi cât aţi fost de mârşavi şi cât e guvernul actual de mărinimos.
Aveţi însă nevoe de victime şi de martiri ca se puteţi atrage compătimirea publicului.
Ne mai avend simpatiile nimenui, aţi început se faceţi apel la mila ţe-rei, precum un cerşetor face apel la mila trecătorilor, şi pentru că nu aveţi suferinţe adevărate care să ne oprească în drum, vă prefaeeţi că sunteţi schilidoţî, vă puneţi un blas-tru negru pe ochi, vă mâsgăliţi trupul cu roşu şi expuneţi în public nişte răni închipuite.
De geaba întindeţi mâna ; nu mai e pomană.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Pe*ersburg;, 13 August.
Journal de St.-Petersburg, desminte în-tr’un mol catgoric ştirea data de Standard şi după oare d. de Giers staruieşte, pentru ca Turcia s6 prolite de confiscarea liniei V.tcarel pentru a relua militâreşte ta posesiune Rumelia Orientala.
Lvndra, 13 August.
Times, constata ca deschiderea liniei internaţionale va mari influenta Austriei In Serbia şi în Bulgaria.
Londra, 13 August.
Parlamentul engles a fost amânat până la 6 Noembre.
Berlin, 13 August.
Se asigură că feld-mareşalul de Moltke a fost scos, după cererea sa, printr’o scrisoare imperială foarte graţioasă, din funcţiunile saie de şef de stat-major general al armatei şi numit preşedinte al co-misiunil pentru apărarea naţională.
Corniţele de Waldersee e numit şef de Stat major general al armatei.
Roma, 13 August.
Agenţia Ştefani anunţă că Rusia, Germania, Englitera, Austria şi Spania ah declarat că capitulatiunile nu sunt aplicabile la Masuah nici asupra teritoriului dependinţe. Toate cele-l’alte puteri ah luat act, aderând la notele de la 25 Iulie.
Wiesbaden, 13 August.
Principele reeal al Greciei a sosit pentru a visila pe regele Danemarcei. El s’a dus în urmă la Essen pentru a visita stabilimentul Krupp.
Sofia, 13 August.
Guvernul a închiato învoială provisorie postalăcuTu''ciacare recunoaşte timbrele poştale bulgare în Rumelia, reservând dreptul s&h asupra veniturilor de fixat când se va revisui statutul organic al Ru-meiiel.
S-himbul geamantanelor între curierul turc şi cel bulgar se va face la MusLafa-Paşa.
Geamantanele poştei austriace din Con-stantinopol vor 11 duse de curierul turc.
Vietia, 13 August.
Principele Iosef de Coburg, fiul lui Lu-dovic-August de Coburg,amurit azi noapte la Vienerneustadt.
VOINICIA LUI NICIII
In anul 1*81, în urma unor cuvinte preschimbate la o întrunire, d. arhitect 1. Socolescu, a provocat în duel pe d. N. Xenopulo, actualul birjar-redactor de la Voinţa Naţională ’şi-a trimis martori spre a regula condiţiunile duelului.
Martorii s’au transportat imediat la domiciliul lui Nichi, Rue des E-coles 41 şi ah adresat olientulul lor
o scrisoare pe care întâmplarea a făcut să ne cază în mână, dar al cărui text nu va fi de sigur tăgăduit de nici una din părţi.
lată această scrisoare:
Dragă Socolescu,
In urma însărcinare! cu care ne-al onorat prin scrisoarea ta din 6 Martie curent, ne am dus astă-z! 8 Martie pe la orele io 3/4 la d. Xenopulo în Rue des Ecoles 41, a-dresa ce ne-a indicat.
Aci, conciergea casei ne spune că d. Xenopulo a părăsit otelul fără si anunţe pe nimeni, lucru ce a cauzat dupe spusa con-ciergei mirarea tutulor.
In faţa acestui eveniment le care nu ne puteam aştepta, ne am întors ne lăsând a-colo nici o scrisoare, remâind să vedem ce este de făcut în urmă.
Iată, dragă Socolescu, resultatul misiune! noastre. O regretăm.
Tot-d’a-una la disposiţiunea ta.
Amici
G. N. Raicovicianu Chr. Filiti
ISSI Martie S. Paris.
Mai putem adăoga că Nichi când a fugit de la otelul din Paris în ces-tiune, a lăsat acolo drept plată un geamantan gol şi a tulit’o în Belgia.
Deja la 1881 Nichi era voinicos şi pişicher. Inchipuiţi-vă ce trebue să fie la 1888!
BĂTAEA
Se şopteşte prin oraş — şi unele ziare au reprodus aceste svonurî — că mai mulţi ţ:gani arestaţi la prefectura poliţiei sub inculpare de tâlhărie, au fost maltrataţi în mod îngrozitor spre a mărturisi crima lor. Se mai şopteşte că parchetul încu-noştiinţat despre acest fapt, ar fi intervenit; unii spun chiar că judecătorul de instrucţie a refuzat să urmeze o anchetă începută în ast fel de mod şi să pue reazem pe o mărturisire smulsă prin torture.
Cea ce este adevărat şi cea ce este exagerat în această versiune, o să o aflăm negreşit mâine, poimâine, şi nu ne îndoim că guvernul va da un comunicat în această privinţă.
Puţin importă numele vinovatului; cea ce preocupă opinia publică revoltată, e sistemul sălbatic introdus de mult în poliţie, rămas moştenire din timpurile lui căpitan Costache, de a se face instrucţia şi de a se dovedi crimele prin ajutorul biciului perfecţionat şi schimbat in suluri umplute cu nisip.
Nu trece an, fără să avem de înregistrat asemenea maltratări comise asupra deţinuţilor; nu trece an fără să vedem pe aceşti deţinuţi tăgâduind înaintea justiţiei tot cea ce au mărturisit înaintea poliţiei.
La 1887—ca se vorbim numai de fapte recente—un sub comisar spre a smulge o mărturisire, bate pe un arestat în aşa grad, în cât nenorocitul moare.
Când s’a făcut instrucţia afacere! Lespi zeanu, un servitor a fost torturat de poliţie şi într’o bună dimineaţă se găseşte spânzurat în celula lui. Se face svon mare, cercetări, autopsii şi apoi faptul e lăsat uitărei, mergând se mărească şi densul numărul atrocităţilor comise in interesul instrucţie}.
A venit credem de mult vremea să ne lepădăm de asemenea moravuri demne numai de nişte popoare sălbatice. Lăsend la o parte cestiu-nea umanităţeî, care deja ar trebui să împiedice asemenea fapte, să ne preocupăm daca bătaea poate cel puţin fi folositoare pentru dovedirea crimelor.
Negreşit nu.
Imaginaţiunea funcţionarului poliţienesc însărcinat cu constatarea crimelor, concepe negreşit un plan de modul cum s’a putut petrece faptul, şi atunci când funcţionarul începe cercetările, el caută negreşit să le conducă în sensul concepţiu-nei sale.
Daca în loc de dibăcie, va întrebuinţa bătaea, apoi va sili ast-fel pe nenorocitul arestat să facă mărturisiri care se fie în legătură identică cu ideea ce ’şî-a făcut el despre crimă. Inculpatul va mărturisi tot. Va fi bătut spre a spune că a dormit în cutare loc, că a băut în cutare cârciumă, că a avut pe cutare complice, şi inculpatul va răspunde: «adevărat, aşa a fost» numai ca să înceteze suferinţele sale.
Se întâmplă însă un incident de nimic, o destăinuire ne aşteptată care dărâmă tot planul ce ’şi făcuse agentul poliţienesc, care dovedeşte câte minciuni a fost silit inculpatul se spue. Atunci încep alte bătăi cu o înverşunare mai grozavă pentru că inculpatul a ascuns adevărul şi încurcă justiţia.
O asemenea procedare trebue neapărat să înceteze, şi pentru ca să înceteze, vinovaţii trebuesc pedepsiţi fără milă. Instrucţia se face cu mintea, nu cu biciul; se cere impiegaţilor poliţieneşti cunoştinţe de d rept penal, dibăcie, trudă, inteligenţi, iar nu gimnastică cu bastonul pe spinarea împricinaţilor.
UN RESPUNS
Voinţa Naţională şi Democraţia de la 23 Iulie, publică sub semnătura fos-lui inspector poliţienesc A. D. Musee-leanu o scrisoare prin care mi se a-duc două acusarl:
1.	Că eu anume aş fi denunţat parchetului că d-sa a primit dar 6,000 de lei spre a lăsa să se închirieze sala Orfeh şi că m’a auzit cu urechile d-sale proprii când am început să ameninţ pe d. Veinberg spre a-1 face să declare că ’I a dat aceşti bani.
2.	Folosindu-se de o adresă din 1880 a legaţiunel Sârbeşti către ministerul de externe, adresă In care nu se pomeneşte numele med şi bazăndu-se pe o coencidenţă de ani, d sa mă acuză că am luat 300 de fiorini de la un supus Sârbesc şi că d. Brătianu de milă pentru neamul meii, nu m’a dat In judecată, dar că am fost depărtat din poliţie.
Am lipsit trei zile din Bucureşti, de acea răspunsul meu a Întârziat până astă-zl.
Acusarea cea dintâih, d. Musceleanu o Internează pe cea ce a auzit, ascultând la uşa din camera procurorului pe când eh vorbeam In camera de a-lăturl.
Când cineva ascultă la uşe, ar trebui să asculte bine, şi pentru că d. Musceleanu n’a ascultat bine, am să’I satisfac îndată curiositatea reproducând aci atăt declaraţia mea către procuror—
care m’a citat fiind că sunt secretarul redacţiunel ziarului Epoca—cât şi convorbirea mea cu d. Veinberg.
Am zis :
«Voind să mă conving dacă informaţia relativă la închirierea saleî Orfeh este adevărata, m’am dus la d. Veinberg pe care '1 cunosc de mult timp şi l’am rugat să’ml spue adevărul; d-sa mi-a răspuns: «Ei, d-le Rosetti, ce a fost, a fost, acum s’a dus. Te pot Insă încredinţa că din ce am luat, am dat mal mult de cât mi-a rămas».
«Am întrebat din noh pe d. Veinberg cui anume a dat, dar d-sa a refuzat să'ml răspunză sub pretext ca sunt lucruri trezite !»
După ce am făcut această declaraţie, eu am insistat ca să fiu confruntat cu d. Veiaberg şi d-sa încurcând vorbele, a răspuns că făcea alusie la suma de bani care a cheltuit’o spre a repara stricăciunele, atunci când spunea că a dat mal mult de cât jumătate din cea ce a luat.
Am zis d-lul Veinberg: or minţi a-cum, or să vede că d-ta faci parte din acel care ah nenorocitul obiceiti de a se văita mereu că poliţia li-a luat parale, de şi nu li-a luat nimic. Pentru ce al spus minciuni la o sumă de persoane l In locul d-luî Musceleanu, e£t ţi’aş face un proces în calomnie ca să te înveţi minte.»
Eată cum am vorbit.
Lămuririle le daţi nu spre a mă scuza în faţa acusatorului meii, ci spre a încredinţa pe cei ce ah c tit scrisoarea sa că departe de a fi eu delatorul, m’at» făcut până la ua punct oare-care apărătorul său.
Chestia cea importantă e acea relativă la supusul sărbesc,la adresa le-gaţiunel sârbe în care nu se face menţiune de numele meu şi la isgouirea mea din poliţie.
Faptul ce d. Musceleanu pune astăzi în sarcina mea, a fost comis de un a-gent subaltern al poliţiei, care pe cât îmi aduc aminte a stat închis în carceră pentru acest fapt, şidscă n’a fost dat In judecata, nu e vina mea; nu e-ram eh prefect.
N’am fost depărtat din poliţie, am demisionat precum se dovedeşte prin adresa prefecturel poliţiei No. 12,800 din 1880,23 Mal, cu următoarea coprin-dere : «Vă comunic că demisiunea dv. din postul de comisar al coloarel de Galben, a fost primită pe ziua de 21 Mal şi am însărcinat provisorih cu ge-rarea afacerilor pe colegul dv. de Ia Albastru.»
Faptul cu Sârbul s’a Întâmplat la începutul lui Aprilie, eh am demisionat la sfârşitul luî Mal pentru că nu primeam să flCi strămutat în altă coloare.
Trei zile am fost rugat să rămâi (de la 21—până la 23 Maitl)—şi am refuzat.
Dacă eh am făcut acel fapt, cum se explica că am mal fost ţinut In serviciu mai mult de o lună întreagă după ce legaţiunea sârbească a reclamat ?
Cum se explică mal ales că după câteva luni, eşind din poliţie cu o asemenea pată, d. I. Brătianu — acel care m’a scăpat de puşcărie, sărăcuţu — m’a num't inspector generai la primărie ?
Uitasem însă că d. Musceleanu mă acusâ pe lângă toate cele-Falte că: «fiind redactor al Epocei, făceam pe spionul d-lui Moruzi pentru câte-vasutede lei.»
Cu d. Moruzi am fost In şcoală la Paris când eram copil amendouî. Nici d-sa nu e prost, nici eh nu sunt tocmai dobitoc.
Acest răspuns e de ajuns ca să înţeleagă or-cine că aveam mal mult duh şi unul şi altul de cât crede d. Musceleanu.
U,	R. Rosetti;
www.dacorornanica.ro
2
EPOCA 3 AUGUST
DISttRSIL D-LII SAUSBIRY
Banchetul pe care în fie*care an lorzii primari din Londra îl oferă membrilor Ministerului, în preziua închiderel parlamentului, a avut loc spune l’Indipen-dance Helge, Mercur! seara, şi a dat marchisulul de Salisbury ocasiunea de a pronunţa un mare discurs destinat a face oare care sgomot.
Politic internaţională a ţinut un loc destul de larg, în discursul d-lui Salisbury şi în observaţiunile care i l'a inspirat nu lipseşte nici ceva ncu nici ceva atingă tor.
Trebueînsă mai înainte să notăm declaraţiile sale categorice în privinţa E-gipetulul.
S’a vorbit acum In urmă despre reluarea negocierilor Englezo Turceşti, pe baza convenţiunei Wolf. E evident căci aceste tratări vor trebui să fle reluate. Englitera va refuza mai energic de cât or când de a se îndatori spre a evacua valea Nilului la o dată fixă. Ea să găseşte la Egipt şi va rămâne acolo, aceasta este intenţiunea pe care a ex-primat’o lordul Salisbury, şi pe care o degagiază de consideraţiile filantropice păstrându-şi cea mai mare seriositate.
Aceia ce merită însă atenţiunea noastră sunt reflexiile lordului Salisbury a-supra cestiunel Bulgăreşti. Când spuneam reflexii greşim, ar fi fost mai bine să spunem consilii date Europei de către lordul Salisbury pe care acesta să preface că le dă marilor puteri, în propriul lor interes, fără a ţine cont de preferinţele personale ale Englitereî pe care ie sacrifică atât în orient cât şi în Egipet.
Şeful cabinetului Englez pretinde a se bucura vid de apropierea Rusiei de Germania; el este plin de cuvinte dulci pentru Ţarul şi pentru politica sa, el salută pacea destul de garantată prin fraternisările imperiale şi n’are de cât o uşoară îngrijire, în mijlocul unei a-tâta fericiri. Aceasta este cestiunea Bulgară.
Lordul Salisbury o desleagă sau mal bine zis, arată Europei modul resolvă-rei pentru ca toată lumea să fle mulţumită.
Soluţiunea sa se poate resuma în a-ceste două cuvinte «jos labele» 1 «Hands Down» a strigat şi Gladstone adresându-se Austriei într’un moment de nesocotinţă pe care îl regretă.
Lordul Salisbury adresează acelaş cuvăntRusiei, dar fără a se învrăjbi, şi cu o politeţa care acoperă or ce desa-greabi! pentru puterea la care se adresează.
In alţi termeni şeful guvernului Englez angajează puterile şi evident şi pe Rusia a se întoarce fie-care la ea a-casă, lăsând Bulgarilor să dirigeze a-f&cerile lor cu deplină libertate pentru cea mare fericire a lor şi pentru repausul Europei.
Nu e nimic mai nobil,mai desintere-sat şi mai cu minte în aparenţă de cât un ast-fel de limbagiu, dar pierde puţin din meritul lui când ne gândim la toate actele guvernului Englez pentru a combate influenţa Rusiei în Bulgaria.
De acea dar după noi conchide l’In-dependance Belge, lordul Salisbury fă-
când etalagiu renunţărilor Englitereî pentru Bulgaria, n’oface de cât fiind că împrejurările ’1 forţează a se abţine.
CRONICA
LA HARABAGILIC!
Hal, ţelob a mea con’Nichi Iar la harbagilichi,
Iar la vio şi vio şi vul Meşteşug al neamului.
Las' la dracu politichi Meserie de nimichi,
Man’a munas că’l mal bun Harabagilic străbun.
Pi ghiţetă naţională Al soclit se faci scofală Ş'acum schaU cu ce ponos Ţl s’a ’ntors foaia pe dos /
Al creţul ţelob con’Nichi Că din omul de nimichi,
O s’ajungl pe cel bierl Uitlnd ce al fosl chiar ieri!
Mol buele, aşa minuni Face-o vreme de minciuni,
Dar la ţiua judecăţii Slal In cumpăna dreptăţii.
Val! alunei orl-ce spoială Cade, şi fiinţa goală Dă pe faţă ce al fosl,
Fleac, ţie ţetX, un lucru prost.
Vel mir! organile laie Au slăvii tot mascarale,
Şi aţi cel ce-al lăudat Cu picior în.... tine-aă dat.
Ce a fost în timp revine Harabagilic de line,
Oder stal /a| târgoveţi,
Pune birje cu bueţl,
Ş’apoî asia nu'l ocară Ca si ’ţl dai în teapă iară;
Câţi din cel ce’s ghiţetarl Mult mal bine ar sta birjari!
PIlosc
INFORMATIDNI
Eri s’a făcut alegerea consiliului comunal din Târgu Frumos.—Lupta a fost crâncenă şi cu toate sforţările colectiviştilor, lista partidului liberal-conservator a isbutit cu 150 voturi. Colectiviştii au obţinut 127 voturi din 277 votanţi.
Dupe o telegramă primită din Sylt, M. S. Regina ’şi urmează cu succes cura la băile de mare de acolo.
In ziua de 18 Iulie, principele Leo-pold de Hohenzolern fratele suveranului nostru a venit pentru câte va zile spre a vedea pe M. S. Regina.
Singura nenorocire care s’a întâmplat cu ocasiunea ciocnirei vaporului Auotriac cu cel Rusesc, este că nu se dă de urma fochistului în-tîiului vapor.
Se crede că densul aflîndu-se jos la maşină în momentul ciocnirei, n’a putut eşi de acolo, şi vaporul fiind scufundat s’a înecat.
Afară de această nenorocire, s’au mai pierdut aproape toate bagagiu-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(50)
ALEXIS BOUVIER
DRAMELE PĂDURI
PARTEA II
O FEMEIE DE TREABA
I.
IM CARE IN SFARSIT CITITORUL VA FACE CUNOŞTINŢA CU CATE-VA PERSOANE SIMPATICE.
— Dă’mî voe, scumpul med, domnule Jean, dacă’l scădea două sad trei ho-purl ce mai fac şi ed pe la nişte vechi prieteni a familiei, din pricina fetei mele, nu sunt decât un urs... câruia’l plac Ardenele din punctu de vedere a sălbătăciel, fiind şi ed sălbatec ; dar... cu d-ta să schimbă vorba ; toată lumea zice : ce băet nostim, ce învăţat... Poate mai bine mi-al fi plăcut mal... mai... în fine ştid ed ce vread să zic... Dar am auzit de o istorie de vânătoare, în care cu toate schimelele d-tale de nevinovăţie, te ai purtat foarte bine... cât despre mama d tale, când esă de acasă, toată lumea se descopere. Auzi
zicându-să de ea : Femeia cea binefăcătoare ; când vor să spună de o faptă bună a cui-va, zic : s’a purtat ca d na D’Aumoy... prin urmare nimic de zis... Dir despre mine, e alt ceva, nu mă cunoşti.
—	Dar, căpitane, te asigur că...
—	Nu te îngriji, n’am să vorbesc rău denimene, şi mai mult : cu mai mare drept de cât Jean-Jarques Rousseau, voi începe prin a zice : «Dacă a fost cine-va mal bun de cât mine, s’o spună de cutează.»
—	Căpitane nu din astă pornire am făcut ce'am făcut.
—	Ei 1 da o ştid prea bine. Iată însă cum stau lucrurile : am ce va stăricică, a d-tale e mal mare, s'o hotărâm a-ceasta... nu sunt din aceia pentru care căsătoria este o speculaţie ; nu vreau însă iarăş ca a doua zi după nunta, însurăţei să’şi vadă prostia ; n’ar şedea frumos, şi una ca asta nu voi suferi'o.
Şi căpitanu rlse din toată inima. Apoi urmă :
—	Ca avere am cincî-spre-zece mii de franci venit ; mănânc din ele tocmai pe jumătate, ce remâne e a copilei. De patru-spre zece ani merge aşa, socoteşte zestrea ce are... Ba nu, n’am spus tot: are, cu cea ce i’a lăsat mă-sa, două sute mii de franci... aşa e treaba...
După aceasta să vorbim de neam : d ra Rose-Amandine de Braux are puţin idea că să coboară din Charles de Gonzague. De cumva far veni poftă să
rile călătorilor care în graba lor de a scăpa au lăsat toate efectele lor pe vaporul scufundat.
Nu se ştie încă cine este vinovat în această ciocnire. In toate caşurile se va numi ocomisiune specială cu îndatorirea se stabilească respun-derile fle căruia.
Eri nu s’a putut ţine consiliu la primărie, lipsind mai mulţi domni consilieri.
N’au fost presenţl la şedinţa de eri de cât un-spre zece membri.
Un al doilea consiliu se va ţine Mercur! la orele 4.
SHK
D. Thoma Stefânescu sub-casier la Eforia spitalelor civile a fost destituit; Nu se ştie încă cine ’l va înlocui.
Se zice că d. inspector financiar Constantinescu ar li fost trimis la Tuleea pentru a face o minuţioasă anchetă asupra abuzurilor fostului prefect colectivist Paul Stătescu.
Numai de s’ar adeveri această ştire.
D. Poteca, prefectul districtului Constanţa, a plecat azi dimineaţă la Sinaia unde a fost chemat de primul ministru.
Probabil că această chiemare, se motivează prin descoperirea mai multor abuzuri ale d-)ui Poteca pe când era prefect la Vlaşca.
-sss-
lnginerul arhitect de la Eforia spitalelor civile, d. Schieffers, despre care s’a vorbit atâta în presa, cum că a comi3 mai multe hoţii, va fi dat judecăţii constatându se că în-tr’adever s’a făcut culpabil de delictul de mituire.
D. Obreja ajutor la o judecătorie de pace din capitală a fost dat ju-decâţai pentru că împreună cu un domn Gristescu a bătut pe un cetăţean.
Pe vaporul austriac oare s’a cufundat la intrarea în Bosfor se găsea şi profesorul Nicolae Barbu de la liceul Sf.-Sava.
Din fericire, nu i s’a întâmplat nici-un accident.
— »»—
Colonia austro ungară din Bucureşti va serba Sâmbătă 6/18 August aniversarea zilei naşterei M. S. imperatorului Frar.z Josef. Se va da un banchet la oarele 7 seara în grădina casinului austro-ungar din strada Academiei, sub pr*sidenţa
E.	S. ministrului Goluchowski.
Dupe banchet va fi o mare serbare, s*
Aflăm, scrie «Posta» din Galaţi, că comisiunea interimară face cercetări spre a stabili ce sumi s’au cheltuit pentru cumpărarea de piatră şi nisip în timpul administra-ţiunei trecute şi unde este depusă enorma cantitate de material cumpărat.
O se vedem nOsiime lucruri 1
Asociaţiunea generală a studenţilor Universitari români secţia de Bucureşti, face cunoscut că la congresul ce anul acesta se va ţine la începutul lunei Septembre în Piatra se vor ţine doue Conferenţe : una li-
terară intitulată Politica şi Literatura de către d. N. Săveanu şi alta ştiinţifică intitulată Istorie şi Ipno-tism de către d. G. Marinescu.
E de neînchipuit câtă gelosie, şi câtă animositate există între cele doue gazete colectiviste, Democraţia şi Voinţa Naţională.
Redactori celei d’întăi nu voesc se admită ca un alt ziar se poată se represinte ideile partidului naţional liberal precum nici cei de la Voinţa nu găsesc natural faptul că nişte tineri abia ieşiţi în lume se aibă pretenţiune de a conduce un partid şi mai ales un partid atât de numeros şi atât de însemnat precum este partidul colectivist.
D’aici o luptă crâncenă între a-ceste doue gazete.
Tinerii de la Democraţia acusă pe bătrînii de la Voinţa ca ei au adus partidul în starea în care se află azi, şi eă ar fi bine se se lase de a ,fi conducători ; Ear cei de la Voinţa, între care este şi D. Radu Mihaiu, spun că Rom. Liberă are dreptare când numeşte pe cei de la Democraţia naivi, proşti etc.
Aci stă pen’aeum cearta între a-ceşti doui luptători ai colectivităţei. -s*-
Tlnerul Al. A. Obreja a susţinut cu succes tesa sa pentru doctoratul în medicină şi chirurgie, avînd de subiect un studiu esprimental asupra unor Centri cerebro-corticali, a-nume motori şi visualî.
Tot estimp au susţinut tesele lor pentru obţinerea titlului de medic veterinar dd. Petre Stavrescu şi D. Negulescu. Cel întâiu ş’a luat de subiect Vaccinaţiunea Pastorienă şi Procedeul Babeş-, cel d'al doilea Vaccinul animal şi thecnologia sa.
DE LA MUNŢI
Vara tic 1 August 1888.
De câţi va ani a început a se introduce la noi obiceiul de a căuta sa-natatea şi aerul curat, în timpul verei, nu pe la băile din streinâtate, a căror visitare costă tot-ueauna foarte scump ear foloasele sunt de multe ori mici, ci pe la localităţile balneare sau staţiunile de aer de prin munţii notşrii. Administraţia ar fi trebuit (să-şi dea toate silinţele, să facă chiar sacrificii de bani, spre a încuraja acest curent care varsă în ţară sume ce mai înainte se cheltueau prin Germania şi Franţia.
Din nenorocire guvernul bitreg pe care l’a suferit ţara, timp de doisprezece ani, a dovedit, şi în această privinţa, ca în toate cele-l’alte , cea mai cnlpabilâ negligenţa. Aş avea numeroase esemple, dacă, pentru un lucru atât de evident, ar fi nevoe de esemple. Ori unde guvernul, sad instituţiile de bine-lacure, de sub controlul său au avut aerul să facă ce-va, a fost numai praf aruncat în ochii lumii; in realitate însă lucrările făcute sunt proaste, nepractice, foarte costisitoare, şi n’ati dus la alt rezultat de cât la pricopsirea câtor-va favoriţi din marea familie colectivistă. Se sperăm că nu va fi tot ast-fel şi pe viitor, şi
că guvernul, orî-care ar fi, va înţelege mai bine interesele ţării.
Una din regiunile care de mai mulţi ani se bucură de privilegiul de a atrage numeroşi vizitatori în timpul verei, este şi judeţul Neamţului, înzestrat cu foarte multe monastirî, în cele mai poetice şi mai sănătoase poziţiunî. Cu deosebire Văraticul, Agapia şi Neamţul au această particulară favoare, A-ice se îngrămădeşte lumea din toate părţile ţării, până şi de prin Craiova, Bucureşti, Galaţi, Focşani, făr’ a mal vorbi de părţile de sus ale Moldovei. Viaţa este indemănatică şi liniştită, şi aerul foarte sănătos şi întăritor. Persoanele care sufer de pept mai ales, găsesc în acest bine cuvîntate locaşuri, daca nu tot deauna o însă-nătoşare deplina, cel puţin o simţi-
tocre îmbunătăţire în starea sănătăţii lor.
Din acest punct de vedere se cuvine cu drept cuvânt locul întăi Văraticului, uu numai pentru clima sa, pe deplin justificată prin însuşi numele ce-1 poartă, dar şi prin deosebita înlesnire a traiului, perfecta cureţenie şi comoditate a locuinţelor, extrema amabiltitate a monahiilor, şi mai cu samă a maicel superioare, prea cuvioasa Eugenia Negri, sora mult regretatului şi adevăratului patriot Costa-chi Negri.
Văraticul, aşezat po o romantică costişă, având din toate părţile munţi a-coperiţî de brazi şi deschisă numai spre răsărit, samănă foarte mult cu Ischl prin poziţia sa, şi e menit a deveni, sub o administraţie comunală inteligentă, una din cele întâi staţiuni sanitare din munţii noştrii. Agapia, mai frumoasa ca poziţie, e mai puţin priincioasâ ca climă. La cea mai mică ploae, aerul se receşte şi remăne în atmosferă o umezalâ care te pătrunde. Mai îu tot-deauna sunt aici curente, funeste pentru persoanele slabe de pept, şi dăunătoare chiar şi pentru cele tari. Niamţul (monastirea) este de asemenea situat îotr’o vale încântătoare, dar şi acolo clima este aspră; mai cu samă după ploi, receala devine sim'itoare. Comoditatea traiului este foarte puţină, pentru cine vrea să stee mai mult. Casele călugărilor nu sunt în gereral atrăgătoare, mijloacele de hrană neîndestulătoare şi gred de procurat. Trebue să mai a-daog că autorităţile monastirii sunt puţin amabile şi Îndatoritoare, ceea ce de sigur nu vine de la lipsa celor necesare, ci de la o greşită interpretare a principului creştinesc, în virtutaa căruia sunt constituite asemine comunităţi. Noi, n'am mâncat nimica, dar alţii ne-aâ mâncat pe noi scria mal dăunăzl, în registrul vizitatorilor din această monastire, un călător mal îndrăzneţ, în urma unei nopţi albe petrecute în casa de primire (arhondric) de acolo. Câţi au păţit şi păţesc tot aşal dar sau de milă, sau de politeţă ori tac, ori printr’o fină ironie, nepriceputa de călugări, esagerează buna primire ce li s’a făcut, cum ai zice, bună oară, unul arab, negru ca fundul ceaunului, că-i alb ca zapada Alăturea cu monastirea Niamţului se află fântâni cu apă sulfuroasă, unde
te încredinţezi, stau într’un ungher nişte hârtii ruginite de vreme pe care să ceteşti iscălitura lui, asemănată cu o cruce, şi Leatul «1641...» asta nu vrea să zică nimic, dar ed ţin ca cinste, nobleţă mea mal nouă.
Căpitanul dete pe gât o mare sorbitură de absenth.
Bâtrlna Cather nă venisă cu proviziile. Căpitanul li arucâ o ochire cumplită, şi tlnăra fetiţa se fo osi de prilej pentru a mi rge să pregătească sa-lonu în care era să fie primit la masă d. conte Jean, şi a să scuti de o povestire ce ştia pe din afară.
—	In două cuvinte iată cine sunt...
Bătrlnul ostaş să sculă, îş scoasă fesu
din cap şi zisă :
—	Sunt fiul colonelului de Braux... a colonelului de Bram, domnule, pe care Victor Ilugo l’a uitat în povestirea marei bătălii, a foioasei învingeri de la Waterloo, domnule...
Ttnărul conte să uită la căpitan. Era frumos de văzut, şi băetu în peptu căruia bătea o inimă de Francez pentru nimic în lume nu i’ar fi tăiat vorba, ştiind că o să scoată din povestirea lui mai multă dragoste... şi mai multa ură pentru viilor.
—	Sunt aşa ceasuri, tinere, In cari îmi pare că mă aflu chiar la bătălie. Tată-med mi’a spus’o aşa des... şi colo, chiar pe câmpu de bătaie, mă ducea, când eram copil, la locul unde căzuse el... mai întâi, în fie-care an la ziua bătăliei, mă ducea acolo... Ştii d-ta,
ne suiam în diligenţă ; în două zile, a-jungeam la Hougomont.... asemine lucru nu înţelegeţi voi, tinerii de azi; nu va legănat mama cu vorbele : «Iu-beşteţi patria 1» din contra v’a vîrît naşa în nişte idei de principii: monarhie legitimă, monarhie constituţională, republică...
Noi astia— adică ei ceia, vreu să zic, nimic din toate aste... n’aveau de cât o lozincă : Patria I... Parcă văd pe tatu-meti când ajungeam la Hougomont, în seara zilei de 18 Iulie ; căruţa o lăsasem la Braine L’Alleud, şi mergeam pe jos pănă la sătişor ; ne popream dinaintea unei căsuţi ţerăneşti ce fusese părăsită, şi care atunci să dărîma... tatu-meu îşi descoperea capa. Eu cu ochii ţintă, cu urechile întinse, îl ascultam coprins de mişcare când zicea :
«Aice, Gregoire... nu uita 1»
«In noaptea asta, când va runa cea din urma oră a lui 18 Iunie, căsuţa de la Hougomont să va umplea ds răcnete gemete de moarte... spun cei de pe aice, copile, ca în prenoaptea bătăliei, umbrele luptătorilor vin să se mai lupte încă... Fiul meii Gregoire, nu uita : sunt astă-zl două-zeci de ani, zi cu zi, de când Franţa, biruită şi obosită, să întoarse şovăindă să ’şî ascundă In pământul de naştere vulturii sei îndoiţi. Sermanu drapel de Valmy I,. Baţu îi era ciopârtit, şi pânza sdrenţuita; era mânjit... dar numai de prav de tun I» Şi bălrânu med tată plângea, domnule 1 plângea
ca un copil., cum plâng ed acum, mii de tunete !...
Gregoire îşi dete peste ochi cu mâneca hainei. Tlnăru confe, foarte mişcat, nu cuteza să deschidă gura ; asculta, ferice de a vedea desfăşurân-du-să înaintea lui acea măreaţă patimă atât de franceză: iubirea ţărel.
Căpitanu de Braux era pornit, el urmă :
—	Ştii d-ta, d-le Jean, că nu poţi cunoaşte bine acea ultimă sforţare a oştirilor noastre învinse, de cât de la cei ce ad fost faţă... Istoricii voştri...
Căpitanu dete din umere...
—	Nu ştii ce a fost Waterloo... Napoleon zisese: «Pentru ori ce Francez are o inimă, a venit ceasu să biruească sad să m )ară.» şi în zioa de 15 Iunie, cu 130,000 de osmenl şi 350 de tunuri, trecuse rlul Sambre ; credea că să deie pe neaşteptate peste duşmani, dar îi luase pe dinainte câţl-va trădători, şi Btucher, căruia soldaţii îi^zicead mareşalu «înainte» vestit de primejdia ce ’l ameninţa, putu grămădi toată oştea sa la Ligny.
(Va urma.)
www.dacoromanica.ro
3
ss
EPOCA - 3 AUGUST
mai anii trecuţi venea multă lupe să caute alinare suferinţilor, dar şi aici nepasarea şi reaua vroinţă a guvernului colectivist şi-a produs efectele sale. Astâ-zi băile sunt cu totul părăsite, şi nimene nu le mai cercetează
Cam tot aşa se Inttmplă |cu primirea musafirilor şi la monastirea Agapia, unde maicele îngrijitoare (autorităţile) pot fi foarte evlavioase, dar de sigur sunt grozav de sfădite cu buna-cuviinţă şi cu delicateţa. Ferice de călătorul care, In lipsa unei tratări macar mediocre, vreab să zicj redusă la cea mal simplă espresiune, se învredniceşte să audă o vorbă buna din aceste sfinte guri 1
Toate aceste neajunsuri sunt, In mărginele putinţiî, înlăturate la Văratic, şi aceasta, mulţumită, cum am zis, maiceî superioare care, cu o neobosita buna-voinţă (zic neobosită, căci e deja trecuta de 70 ani), sacrifica şi punga şi liniştea sa, spre a nu lăsa pe nimene să iasa nemul-lumit din sfântul locaş încredinţat Ingrijirel sale.
Văraticul are după aceea avantajul de a fi numai jumătate de oară departe de staţia balneară Bălţăteştil, proprietate a faimosului colectivist, doctorul Cantemir. Dar eată că mă Impedec din nod de uricioasa gaşcă colectivistă, şi anume de un specimen dintr’ănsa pur sang, cum zice Francezul. Scrisoarea fiind Insă prea lungă deja, mă opresc de o cam dată, aici, reservându-’ml a vorbi Intr’o scrisoare viitoare de Bâlţâteştl, de modul cum d. Cantemir înţelege şi pune In practică esploatarea unei staţiuni de băl, precum şi de altă figură colectivistă de bas Hage, care, tn mica sa sferă, continuă Încă sistemul inaugurat In ţară de marele cap al colectivităţii, nemuritorul Dalai-Lama.
G. PoeanA.
DIN DISTRICTE
TERGOVISTE
Popularitatea colectivistului Politimos iu Tergoviste
Politimos invită pe amicii sel G. P. Ro-bescu şi d-r Vlădescu ca să se plimbe pe la marii proprietari de la munte.—Primirea ce li s’a făcut. Cât e de popular Politimos! Cetăţeni din Dămbovila nu vor se auză dtnsul de.— Deceptiunea cel a suferit.— Aprecieri tn privinţa portărel sale pe timpurile colectivitâtel.
Ziarul Tergovişteî Ordinea narează aşa cum urmează, primirea ce s’a făcut lui Politimos şi amicilor seî de câtre proprietarii mari din Dâm-boviţa.
«Vestitul colectivist Politimos, alesul colegiului l-iu de deputaţi din Dâm-boviţa, acest domn care ’şl a închinat sufletul şi ’şl a aşternut conştiinţa sub picioarele sugrumătorilor şi spoliatorilor ţărel, voind să probeze amicilor săi colectivişti ejusdem farinae cât respect şi devotament au pentru dânsul muntenii din judeţul nostru, cât de mult II iubesc din causa isprăvilor sale colectiviste, şi ce strălucită perspec-tivă’l aşteaptă la viitoarele alegeri generale, veni în ziua de 24 Iulie curent la Pucioasa de unde luă pe celebrul d-nu C. F. Robescu, cel cu nemuritoarea catarama, supra numit şi Kefe-reii (honni soit qui mal y pense) şi pe d-nu d-r Vlădescu şi pleca cu dânşii să visiteze pe marii proprietari de la munte spre a le mal spune gogoşi şi palavre după sistemul sfu.
Plecaseră bieţii oameni cam târziii din Pucioasa, ast fel că chiar pe drum fiind stomacurile li se cam revoltase de foame şi făceai! un sgomot care neliniştea mult pe marcantul discipol al lui Esculap. Perspectiva Insă de a găsi In Pietroşiţa uşile proprietarilor mari deschisa a dtux battons înaintea lor trei deputaţi de soiu, şi mesele întinse şi servite cu păstrări din care să se regaleze, le Intăria răbdarea.
Ajunşi In Pietroşiţa merseră direct la locuinţa d-iul C. Manolescu, dar cucoana leeşi înainte şi le spune că nu’i poate primi de oare-ce d-nu Manolescu mu este acasă; turiştii nu se descuragiara, le mal rămânea un liman pe care ’l credeau sigur; se ludreptarâ precipitat la locuinţa d-lul N. Arzoiu, dar aci o păţiră şi mal groasă: servitoarea ’l opri d’a intra măcar In curte cu cuvintele, ca d-nu un aste acasă.
Trişti şi desolaţl, nici o dată eroii noştri nu simţiseră foamea mal sfâşietoare de cât acum ; se hotârlra, fără multa esitaţiune, a merge chiar la Ghiţâ Şerb care s’o Indura poate să le dea ceva de mâncare, căci acum unicul lor »cop era îndestularea stomacului,
la nimic nu mal gândeau. Politimos | Insă care din blândul şi onestul Gh ţâ ] Şerb ’şl a făcut cel mai neîmpăcat inimic prin purtarea sa incorectă către dtnsul, nu Îndrăzni să însoţească pe a-micil săi, şi se opri la cârciumă să mănânce hpie şi să bea ţuică.
La casa Iul Şerb lume multa adunată şi plină de veselie : Uuf 1 exclamară cel doul colectivişti, in fine 111
— Ce mal mâncare o să’I tragem doctore, hal I — Bietul Politimos a rămas la cârciumă, ce ruşine 1 un deputat 1...
O decepţiune 1 cât eşti de crudă când vil să sdrobeştl ultima speranţă, ultimul refugiu sare surlde victimilor tale cu toate aparinţile realităţii In împrejurări aşa de grave ca acelea prin care treceai! colectiviştii noştri! Lumea a-dunata la casa lui Şerb le spune cu nepăsare că el nu pot fi primiţi nici aci de oare-ce se aşteaptă d. G. Olânescu şi 1. Ciuflea cu familia d-lor.
O lovitura mal aspră nu se putea da acestor nenorociţi: consternaţi şi umiliţi, cu picioarele tremurânde, cu pupilele ochilor dilatate de.foame, alergară la cârciuma unde se adăpostiră tovarăşul lor Politimos, cerură de-mâncare orl-ce ar fi, şi In mal puţin de 5 minute eroii noştril devorară 3 lipii şi un chilogram de caş de putină cu câte-va cepe strivite, aco-perirâ totul cu un strat de vin acru, plătiră şi o şterseră la sănătoasa.... blestemând pe Politimos şi promiţând că altă-data nu se vor mai lua dupe muşte... Ei, domnule Politimos, ce ’şl face omul singur nu ’l poate face nimeni 1 Ştim că Înaintea alegerilor generale din urmă erai priimit de muntenii judeţului nostru cu braţele deschise, şi tot ce aveau puneau la disposiţia d tale, pentru ca reuşiseşi a ’l amăgi şi a ’i face să creadă că porţi un caracter independent, integru şi loial; nu numai pe dânşii dar chiar pe alegătorii colegiului I—iă din Târgo-vişte ’i-al indus In eroare cu mina d-tale prefăcută, şi ca toţii te-ab ales deputat având ferma convingere că In Cameră nimeni nu va găsi In d-ta servilismul, nimeni nu va putea face din d-ta un instrument degradator In mâini nelegiuite.
Vai Insă 1 câcl decepţiunea a fost amară. Din independent cum te are-taseşi te al făcut mal servil de cât toţi din cei mal pataţl dintre colectivişti.
TELEORMAN
Ziarul Izbândi, publică următorul arli-coiaş privitor la fuga colectivistului Ve-ropol fost sub prefect, acuzat că a comis mal multe hoţii şi abuzuri:
UNDEESTEVEROPOL?
O persoană demnă de toată încrederea, a căria posiţiune socială este foarte înaltă în judeţul nostru, ne aduce la cunoştinţă următoarele :
«Am văzut pe pungaşul de medicamente, pe jefuitorul comunelor, pe fostul sub-prefect al nemuritorului pungaş Kiriţescu, pe N. A. Veropol, — despre care organele de publicitate ale sectei colectiviste scria, cu frase melancolice, plângătoare, că este martir politic,— la băile Herculesbaden din Ungaria.
«Acest potlogar, In divorţ cu justiţia, în ceartă cu opiniunea publica şi supărat pe ţara sa, In care a trăit, s’a îmbogăţit, trăieşte la aceste băl ca un graf. Se schimbă In cămăşi, In haine de câte trei ori lntr’o zi. Toată lumea II numeşte : omul curaţi Toate cucoanele II admiră, şi cu şoapte, unele altora la ureche, vorbesc de el ca de un bărbat galant 1
Sărmane ban 1 Cum cureţi tu toate gunoaile societăţel de pete! Cum pe un pătat 11 faci curat 1 Cum ridici la nivelul respectuluT, la nivelul admiraţiunil, pe cel mal murdar om al societăţi ? Cum dai tu cinstea la necinstit şi necinstea la cinstit.
Şi cum nu ar fi admiraţiunea Hercu-lesbadenulul, cum nu ar fi bărbatul galant, când alb ca o lebădă, cu ţigara de havană de jum. fiorin între buze, se plimba la braţ cu persoanele cele mal marcante, când şade pe băncile grădini Herculesbadenulul alături cu persoane distinseale ţării româneşti!
Sărmanul A. A. Veropol I Sărmanul martir politic ce viaţă amară duce In ex'lul său I
Trăeşte Veropole 1 îngrăşate Vero-pole 1 Albeştete Veropole 1 Adună stimă Veropole! Câcl celula temniţi, pe care ţara românească ţi-a reservat’o, te aşteaptă cu uşile deschise 1 In ea al trebuinţă de CQtisolaţie! Şi consloaţia In asemenea localuri numai amintirea traiului trecut poate să 'ţi-o dea.
A T EDITIUNE
ii
D. Th. Rosetti preşedintele Consiliului de miniştrii, a sosit astâ-zi de dimineaţă în Capitală şi se reîntoarce la Sinaia cu trenul de la 4 şi 40 seara.
X
Curtea de Corupturi examinând socotelile contabilitâţei fostei administraţii comunale, a putut constata mai multe neregularităţi dintre care multe destul de grave.
X
Serviciul spitalelor de pe lângă E-foria Spitalelor civile a publicat un tablou grafic al mortalităţei şi mor-biditâţei.
X
Unul din acel cari ab fost bătuţi la ultima tîlhărie de la Snagov, a murit la spital unde a fost trimis spre a fi îngrijit.
Se crede ca autorii acestei tîlhării sunt ascunşi în pădurea de la Snagov. D. sub prefect local a pornit spre pădure cu mai mulţi Călăraşi pentru a se pune în urmărirea tunarilor.
X
Consiliul judeţean al districtului Rîmnicu-Serat a fost disolvat.
X
Azi la orele unu d. judecător de instrucţie Papp apus în libertate pe d. Vasile Radulescu din penitenciarul Văcăreşti.
*
Mai multe ziare apreciind închee-rile justiţiei în afacerea de la 15 Martie se miră cum magistraţii cari au recunoscut nevinovăţia cetăţenilor daţi în judecată pentru aţîţare la res-boiul civil n’au dispus urmărirea comandanţilor forţei armată.
Explicaţia este foarte simplă, şarjele fiind executate de forţa militară autorităţile civile nu puteau dispune urmărirea majorului Fanuţă. D. procuror Voinescu-Boldur nu putea de cit se ’şi dea în nchisitoriu părerea asupra culpabilei pro :edâri a majorului Fănuţa careaordonat şarjele de la Mitropolie, remenînd ca autorităţile militare se ia în privinţa d sale disposiţiile ce vor crede de cuviinţa.
Este atât de ad^veral că d. procuror Voinescu Boldur n’a căzut în neconsecinţa ce i se reproşează în cât Voinţa Naţională de la 27 Iulie acuza pe d. Voinescu tocmai pentru că n’ar fi găsit alt vinovat în afacerea de la 15 de cât pe maiorul Fănuţă.
Parchetul însă nu este de loc responsabil de nemişcarea autorităţilor militare.
X
S’a vorbit erl prin diferite ziare cum că două zeci şi şease ţigani arestaţi de către poliţia capitalei, au fost bătuţi Intr’un mod îngrozitor şi că parchetul ar fi intervenit In această afacere pentru a da In judecată pe culpabili.
Iată cum s’ab petrecut lucrurile şi iată care sunt amănuntele cele mal positive In privinţa aceasla.
Poliţia dupe denunţarea unul ţigan anume Aristoteli Assano, arestase Vineri seara mal mulţi ţigani de la diferite binale,crezând ast-fel caisbutise să pue mâna pe tâlhari autori ai crinn-lor de la Valea Tanganului şi Pantelimon.
Aduşi la prefectură, ţigani fură interogaţi dar nu declarară nimic, de şi d-nuciţătorul (căruia i se promisese 200 lei daci se vor dovedi tâlharii) persista In declaraţiunea sa cum câ ţigani arestaţi erau acel care comisesera crimele.
Acestea se petreceau Vineri noaptea.
Sâmbătă, ţ'ganu rămânând Încă la poli(ie, spre a se continua instrucţiunea, parchetul a trimes acolo pe d. judecător d-i instrucţie Pretonan şi dd. procurori Paraschwescu şi Horia Rosetti, pentru a lua cunoştinţă de acte şi a se sesisa dânşii de instrucţia afa-cerel.
înainte. Insa de a ’şl îndeplini aceasta Însărcinare, dd. Pretorian şi Horia Rosetti, constatară câ unii funcţionari de la politie bătuse selbât ceşte pe arestaţi. Magistraţi au declarat îndată ca nu pot suferi o asemenea procedare şi că el Înţeleg alt-fel instrucţia de cât cel de la poliţie.
Funcţionarii poliţieneşti Insă, In loc să ţie seamă de poveţele magistraţilor urmară cu bătăile tnainte spre a smulge declaraţiuni din partea presupuşilor autori ai crimei aşa In cât unui din cel maltrataţi a leşinat.
Indignaţi de spectacolul pe care ’I văzură dd. Pretorian şi Horia Rosetti, lăsară neisprăvită instrucţia şi plecară ca să raporteze cea ce ab văzut d-lul prim-orocuror Dobriceanu.
D. Dobriceanu a depeşat imediat poliţiei ca să’l trimeaţâ fără tntârziere ţiganii arestaţi Împreună cu actele.
Poliţia a răspuns ca va trimele peste două ore atât pe arestaţi cât si actele.
Şi Intr’adevSr pe la orele 5 1/2 erl seară ţiganii aduşi de la poliţie ad fost depuşi In arestul parchetului.
In acest timp d. Horia Rosetti declară că i a văzut d-sa pe ţigani Intr’o stare desperată şi ca o anchetă e absolut necesară. D. Horia Rosetti a repetat a-cestea şi d-lul Maiorescu care ţine şi interimul departamentului de justiţia.
www.dacoromanica.ro
D. Maiorescu a ordonat imediat ca să (ie chemat d. doctor legist Alexianu pentru a constata dacă într’adevăr ţi ganil st! fost bătuţi, şi co gravitate ab rănile.
Medicul legist a constatat ca ţiganii ab fost bătuţi Intr’un aşa m d In cât ab pe posterior răni de adâncimea grosi-mel unui deget, iar unii dmtre el ab raniţe şi organele genitale.
De alta parte parchetul trimiţând pe toţi ţiganii arestaţi In număr de 20, la cabinetul 2, d. Stătescu judecător de instrucţie, după ce a ascultat mal mulţi martori foarte însemnaţi dintre care şi architecţii binalelorunde lucrab ţiganii a putut coastata pân’acum că zece dintre cel mal greu acusaţl de către po'i-tie, cum că ab comis tâlhăriile de la Pantelimon şi de la Valea-Tanjanulul sunt cu desăvârşire nevinovaţi.
D. Stătescu i-a şi pus imediat tn libertate.
In cea ce priveşte obiectele care s’ab găsit asupra lor şi despre care s’a zis câ ab fost recunoscute de Turci, aserţiunea nu e adevărat».
Turcii n’ab recunoscut nici un obiect.
Să aşteaptă acum sosirea d-lul procuror general care e aşteptat mâine spre a lua cunoştinţă de toate actele dresate pentru cercetarea acestor tor-ture.
ULTIMA ORA
AOEVTIA HAVAN
Paris, 14 August. — Contrariu a-serţiunilor ziarului Tribuna, diplomaţia franceză şi cea greaca au mers de acord cu statornicie In afacerea Masuahulul.
Protestarea Turciei In contra ocupării Misuahuluî şi aZubi n’a fost remisă încă, dar ambasadorul din Roma a fost Inştiniţat ca această protestare i s’a trimis prin curier.
Roma, 14 August. — Ministrul instrucţiunii publice asistând la un banchet dat, la Turin, a rodit un discurs foarte aplaudit. El a laudat energia şi patriotismul d-lul Crispi şi a zis câ Italia este amică sinceră a păcii şi dispusă sâ respecteze pe toţi, dar decisă a face să fie respectată şi ea de toţi. A-lianţele Italiei sunt de pace şi pentru pace. Ministrul speră câ această pace va fi menţinută chiar In folosul acelora cari nu o socotesc tot aşa de scumpă după cum o socoteşte Italia.
întrevederea de la Peterhof a fost un mare (eveniment menit să favo-riseze causa păcii. Visita lui Wd-helm II la Roma va fi un nou gagiu al tendinţelor noastre pacinice.
Roma, 13 August. — (Oficial). — Comandantul trupelor din Africa a trimes 400 başibuzucl, comandaţi de un căpiUn şi patru ofiţeri In contra oraşului Saganiti la 120 lulometre di Ărki ko, şi unde Debeb adunase 300 de oameni armaţi cu puşti pentru a Întreprinde un jaf (raziaj. Adauiaga care, cu 200 başibuzucl, urma pe Italieni pentru a asigura retragerea lor, se întâlni pe drum cu 200 Asaortenl. Sosiţi la 8 August In faţa oraşului Saganiti, Italienii găsiră câ Debeb luase toate disposipumle sale pentru apărare. Totuşi căpitanul italian Intră cu vitejie In sat cu un ofiţer şi 100 başibuzucl şi ocupă mica Intirire. Dar Asaortenil Întâlniţi pe drum co-miseră o trădare informând pe Debeb de Înaintarea Italienilor, aceşti Asaortenl deşertară, trecură la inamic şi atacară împreună pe Italienii, cari fură In neputinţa de a apăra tntâri-lea. Căpitanul şi un locotenent fură ucişi. Başibuzucil fugiră atunci In cea mal mare desordine, aruncând panica printre Başibuzucil cari se gâsiab rânduiţi afară din sat. Cel trei ofiţeri rămaşi In viaţa cu câţi-va soldaţi opu-serâ o resistenţa desperată. Pare că toţi ofiţerii ab perit. Aproape 400 başibuzucl fura adunaţi la Waa.
Pierderile lui Debeb se urcă la 350 oameni.
Comandantul-şef a dat ordin să se aresteze 40 de asaortenl ţinuţi ca zălog, şi va proceda la o represiune exemplară după ce va fi cules datele trebuincioase.
PENSIONATE
lâSTITllTllLNOU DE DOIHMSOARE
26, BUCUREŞTI, STRADA PR>MAVAREI, 26
Cursurile se deschid la I Septembre 1888
Invâţăraîntul coprinde: o clasă prepara-toarâ, pentru clase primare, cinci clase secundare, patru clase gimnasiale şi trei clase liceale; limba franceză, germană, engleză şi italiana; caligrafia, desenul, lucrul de mână; pictura, piano, musica vocală, gimuastica şi danţul.
Se primesc eleve interne, semi-interne şi esterne, de la vîrsta de cinci ani în sus.
Condiţiunile de admitere se pot avea la Institut, şi se trimet prin posta, după cerere.
Pentru elevele care voesc a’şi face stu-diele secondare numai tn limbi străine, se face un curs separat de partea literară, în limba franceză şi germană.
Profesoare :
Interne. — D-ndeEmon şi Gârard; d-rele Reich, Moes, Orghidan, Happach, Cic descu, Legendre, Arnonovilz. Scamamn, Andrei, Spiro, Grecescu, Boga, Marchand şi Rumpf.
Externe. — D-neie Drouin, Situeanu şi Averescu Caligires; d-rele Russel, Dam-beanu, Manoel, Valeanu şi Palciolla.
Profesori:
Părint. Musceleanu, d-nil Marinescu, Stă-nescu, Pradaţianu, Vlahulă, Nanu, d-ril Stel'ănescu, Georgean, St. Sihleanu, Gâvă-nescu, Dumitr«scu, Roland.Lacoix, Zamfi-rolu, Smidt, Moceanu, Henţia, Vachman, Fraţii Ghebauer, Voreas, Carini (Canto).
618
INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI
Calea Victoriei, 182 Bucureşti
Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că din 96 elevi 84 ab fost promovaţi şi dintre aceştia 16 premiaţi la gimnastele si lyceele statului unde toţi elevii institutului au urmat regulat cursurile.
înscrierile încep la i-ib August.
Director, R. IMovlan.
No. 840.
INSTITUTUL DE D0M1S0ARE
AL
PROFESORILOR ASOCIAŢI
Direcţiunea face cunoscut părinţilor că cursurile vor începe la 1 Septembre. înscrierile se fac între 15—30 August în localul Institutului. Se predah lecţii de clasele primare, externat secundar precum şi cursul complect de liceb. Sper câ onor. părinţi vor avea şi pe viitor aceaşl încredere ce am avut şi până acum.
Personalul didactic din acest Institut se compune din profesorii cei mai buni de la şcolile Statului şi sunt următori:
D. Nicolae Barbu, prof. la Sf. Sava va preda limba latină.
Constantin Demetrescu prof- Ia Sf. Sava va preda matemacile curs. sup.
Nicolae Cosâcescu, prof. la Sf. Sava va preda ştiinţele fisico-chimice mod.
D. L. Leveque, Şcoala normală şi Asilu, limba franceză. Curs. Super.
Dr. Paul Petrini, Universitate, higiena.
Gâvânescu, Matel-Basarab, filosofia şi limb. română. Curs. Super.
N-storescu, Şcoala oe itralâ, desemn şi caligrafie.
G. Teclu, 1. germană şi 1. română. Curs. Infer.
I. Glinciu, libma elenă.
Ilie Georgescu, Sf.-Sava, ştiinţele naturale
Necula Coiceag, istoria.
Preotul Enescu, Seminarul Nifon,religia.
R. Dobrescu, geografia.
M. Cohen, Azilu «Elena Doamna». Canto.
D-na Bruzzesi, Externat, limba italiană.
D. Walch, limba engleză.
D-ra Zoe Agapiadi, Şcoala Centrala, piano.
D-ra Steriadi, piano.
„ Colmann, limba germana, c. infer.
D-na Alex. Pilionescu, şcoala centrala, filosof, şi pedag. limba franceza.
Cursul primar se va face de două din absolventele cele mai bune ale Azilului, iar pentru croitorie, gimnastică şi dans aceasla se va regula la Septembre.
Se aduce tot-odatft la cunoştinţa părinţilor ca toate elevele care s’ab presentat din acest institut la liceele Statului pentru trecerea examenelor, ab fost promovate cu succes.
Directriee, Alexandrina Filionescu
profesoare de pedag. şi filosof, la şcoala centrală strada Dionisie 16
„CHOSY “
LICEU DE DOMNIŞOARE
STRADA CERNICHI VIS-A-VIS DE BISERICA CU SFlNTI
Direcţiunea acestui institut aduce la cunoştinţa părintiler de familie câ cu începerea anului acestuia, — organisând acest pensionat în couformitate cu programele Statului primeşte eleve interae şi externe pe> tru cursul primar şi secundar.
Programul studiilor se trimite fie-căruia după cerere. înscrierile se pot face de la 1 August inclusiv.
Direcţiunea
PENSIONAT GERMAN
PENTRU
FETE ŢINERE
Dresda Kaulbachstrasse, 25
Posiţiune frumoasă şi igienică. Instrucţiune solidă. Supraveghiere îngrijită şi consciinţioasâ. Referentele cele mal bune. Detalii se poate avea şi la D. E. Lessel Calea Plevnel, 193 Bucuresci.
No. 537. <
APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
LA
MAGASINUL DE COLONIALE
l I0AMD & P
3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI
Comande se pot efectua In toată ţara-Pentru Farmacişti se face rabat. 804
LA MAGASINUL
DE
DROGUE, COLONIALE-DELICATESE
proprietarul Firmei
GERSAIMOVESSA
LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI
aO sosit şi sosesc din 15 în 15 zile
APE MINERALE NATURALE
din toate sursele indigene si streine
Asemenea toată producţiunea Fulului prun-spet din Păşcanil proprietatea D-nel Colone-Blaramberg se află de vânzare numai în sus numitul Magasin.	767
nc A D r M n K T Moşia Itomnesl i-UC MntLllUH I SeulesU din plasa Sabaru judeţul ilfov,în întindere de 1,200 pogoane, una oră depărtare de Bucureşti. Se dă în arendă de la 23 Aprilio 1889 pe un perion de la 5—10 ani. Condiţiunele de a-rendare se pot afla la d. P. C. Dobrescu, comptabilul camerei de comercib din Bucureşti, strada Academiei No. 39, In toate zilele de lucru, de la 9—12 şi de la 2—5p. m. Arendaşul va putea face de îndată arăturile de toamnă.	844
OCAZIUNE RARA ferestre de stejar, înalte 2 m. 40 ct. late 1 m. 30 ct. cu fe-rerie complectă se vinde cu preţul mal puţin de jumătate. A se adresa strada Gră-pina cu cai No. 43. N. Vasilescu. (851 j
ţr f1 A IIT A un bum operator vamal OL UHU I H pentru Brăila. A se adresa la administraţia ziarului.	(806)
4
EPOCA — 3 AUGUST
CASA DK SCHIMB 613 j
!. M. F E R IY1 0
Strada Lipscani, No. 27
Cumper a si vinde efecte publice si face or-oe schimb do monezi
Cursul Bucureşti
2 August 1888
5 0/0 Renta amortisabila	Cump. Vend. 95 l 65 i/4	
5 0/0 Renta perpetua	93 1 2	91 3/4
6 0/0 Oblig, de Stat	96 1/4	97
6	0/0 Oblig, de st. drum de fer 7	0/0 Scris. func. rurale	«.	108 1/2
5 0/0 Scris. func. rurale	95 1/2	95 3'4
7 0/0 Scris. func. urbane	107	107 8/4
6 q/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi	99 i 2	1001/2
	90 1/2	91
	80 1/2	81
5 0/o împrumutul comunal	81 1 2	82
Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	220	225
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	89	43
	985	990
Aotiuni «Dacia-România-	230	235
» Naţionala	225	230
» Constructiuni	80	90
Argint contra aur	7 40	7 40
Bilete de banca contra aur	7 40	7 40
Fiorini austriaci	2C6	201
Tendinţa foarte fermă		
CASE DE MARE	CASE DE M1R1AT	MOMI DE AREADAT
UI crin din Strada Rosetti No. 18, Sub. Staicu U.ibLLu din causa de strămutare la ţara. Preţul moderat.	UN SALON MOBILAT A se adresa la proprietar acolo.	ue mim moşia stasesti situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumft pe şoseaua Bacău Moineştl, lângă fabricile ae gaz. Doritorii se vor adresa ia d-na Cntinca Cru-penski, In Roman pentru or ce lămuriri. 776 HO I L’V / 1 llf nou2 hectare vie şi obratie si-lIlJ Vriil/jIUEi tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
	VIU urnii IIIMI.4 SSSWS.ÎSÎ5 mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a Închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti.	
nniiri UţCJJ situate In Strada Frumoasa No. 12 llUuLi IiiiljU şi 12 bis; având fie-care 4 oda! de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi gradina spaţioasa cu pomi roditori. Se vinde în total sad in parte. A sr adresa la d-na proprietara care locueşte la No. 12 Str. Frumoasa în casele din fundul curţel 776		
	VILA NUMITA BEATRICE S'î, vara este de închiriat, 9ituatâ la iilaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43.	
	fi VTT A cu grădină situata la Filaret, este U V ÎL ii do închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele Intre 4 şi 5 ore dupe amiază n 783	
CASA DOBIUCEANU {: tori, asemenea şi un loc cu doue faţade cu 0 prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştî, Piaţa Unirel 1. 772		DE A REN DAT im i»iou, mr.g,u Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii sâ se adreseze Strada Diaconeselor, 4. 1. IM. Alexandrescu.
	P A VEDE mobilate şi nemobilate de în-UaIYIeiVC chiriat cu luna In Calea Victoriei No. 81.	
		HF ADFYIUT de la 23 Aprilie 1889 moşia llli AII MU Al Lalosul şi DobricenI din judeţul Vâlcea pe cinci safi mal mulţi ani. erMIMTr de grâne cu spicul roş şi ut IVII li 1 t alb, de Secara St-Ile-lenn, de Ovez alb şi negru şi de Orz cavaler şi obicinuit. — Se găsesc de vânzare la moşia Sl-Galbenu, proprietatea d-lul C. C. Datculescu, R.-Sârat. A se face cererile de acum.
	TIE TAirUTDTAT Casa din stradaUm-UL INUllini Al brii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839) TIE TWPtlTDTAT caaadin Strada Polonă UE INUmnlAl No. 104, compusă din y camere pentru Siauân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723	
LISELE Cil LOCUL LOR Str. Biserica AmzeT No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8.		
		
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, In fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-HomAniaj
33ucuresti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ca schimb de monezi
Cursul pe ziua de 2 August 1888
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] „	C. F. R.
Municipale Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale
5 * „	„
7 %	„	„	urbane
6
5
6 3
_ Obl. Serbesti cu , im. cu prime Buc. f20 lei] Losuri crucea roşie ltaliane „ Otomane cu prime Losuri Basillea bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructinnl Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote irancese „	italiano
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit In aur
laşi
Cump. Vinde
95
93*
9fi*
81 1/2 na 108 95* 107 99* 90* 80*
7*
38
28
41
17
7 40 SOC 144 100 99 440
Sj!»
94 3/i 97
82 425 108*
> 3
95 3/4
""Va
107*
100*
91
81
74
43
30
46
90
7 40 407 146 100* 100 445
FRUMUSEŢEA DAMELOR
Pete ile ficat, coji de pele, roseata feelei. pete de obraz, pisitrne si toate defectele culoare! obrazului, depărtează radicaliuente
/CM
Pelea cea mal aspra si uscata devine peste noapte moaie, alba si frageda
SAVON DE LYS DE LOHSE cel mal fraged sepun de toaleta, liber de ori-ce tărie, care adesea-ori este singura causă a culorel defectuoase a feţei. Cumpărătorii fa ricatelor mele se aibă In seamă FIRMA, GUSTAV LOHSE, 46 YAGER STRAS-SE, Berlin, Fabrica de Parfumerie şi Sepunuri (ine de toaleta. Se vinde In flacoane intregl şi jumetăţi la toate parfumeriile cele bune.
Depoul la d-niî Salomon Hechter şi Ch. Lazarowitz.
754 A
®X!
*
;*•#*!
ŞCOALA COMERCIALA
m®
«
irsr vikna
n
•X
Inaugurează la 15 Septembrea. c. cursuri noul de Comptabilitntea simpla si dubla, Aritmetica comerciala, Corespondenta comerciala, Caligrafia, Stenografia si limbi streine. Tinerii care vorbesc puţin sau de loc limba germmană, învaţă această limbă In câte-va luni şi pot se obţină Intr’un an de zile certificate în toată regula.
Afară de aceea pot să intre patru tineri la directorul scoalel cu întreaga Intreţi'ere şi având o supraveghere serioasă.
Scoale aceasta există deja de 23 ani şi a dat cultură solidă la mulţi Români.
IOHÂNN SCHWALBL
DIRECTOR
Wien I, Salvatorgasse No. 6.
H
®
*

X
X®
•XI
XI
•XiX!
IX®
X
RECOMANDAM
XI
•X
LEGATORIA DE CÂRTI
Mo 91 m l
STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTR'O 21 BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-olurile cele mai moderate.
X
I
>X®XI
•X®
300,000 FRANCI
Sunt de câştigat într’o zi, cumpărând bilete d’ale
MAREI LOTEItll III!(ETI
A 112 OARA VA AVEA LOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SEPTIM8RE 1888
Plata câştigurilor este garantată de
GUVERNUL IMPUR UL OTOMAN
TABLOUL CÂŞTIGURILOR: i câştig principal de 500,000 fr
I
1	câştig de .
2	câştiguri de 6 câştiguri de
12 câştiguri de 28 câştiguri de 500 câştiguri de
25.000	fr.
10.000	fr.
2.000	fr. 1,250 fr.
1.000	fr. 400 fr.
ano.ooo ir.
25.000	fr.
20.000	fr. I Si,OOO fr.
15.000	fr.
28.000	fr. 300,000 fr.
550 câştiguri Total 600,000 fr.
PREŢUL BILETELOR: i	bilet	....	5	fr.
5	bilete	....	24	fr.
*5	bilete	. . . ,	118	fr.
AOO	bilete	....	405	fr.
A.
Listele oficiale vor fi trimise franco îndreptate dupe tragere, fie-cârul cumpărător.
B.
Or-ce câştigător va li avisat prin depeşe chiar în ziua tragerel.
C.
Tragerea va avea loc la Constantinopol, la Palatul imperial de Monnaies.
Pentru primirea biletelor, trebue să se adreseze banii prin mandat postai (cheii ue) Ia
Directorul coniptuarului comercial
557 grandes rue de Teke 557 (867)	Constantinopole (Turque)
LICOARE
DE
GUDRON TOLU VESCAT
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vesc de brad. Se recomandă ca tămăduitoare tusei vechi, dureri de piept, tuse, arsuri de stomac, nepuftă de mâncare, catar al bâşicel urii are. Sticla2, U.
INJECŢIA (LVI.IlEAv sigură in vindecarea scursoarei. ,Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie G.Ghernuu, farmac slin Buzău, se găseşte de vănzare in Bucureşt la ar-rnacia Hoşu, Sf Gheorghe şi ia G. Vu-siliu farmacia Galenu, t.alea Griviţei la f rmacia d-lui Lazar Bistnţeanu in Ber-lad, la farmacia Linui, Rămni u-Sârat şi la faimacia Golesiu, Focşani. 881
COMPANIA UNIVERSALA
A CANALULUI INTEROCEANIC UE PANAMA
Presedinte-Director: FERDINAND DE LESSEPS
ÎMPRUMUT UE 720 MILIOANE
împrumut autorisat. conform prescriptiunilor legei de la 21 Maiu 1836, de legea de la 8 Iunie 1888, dar faranicio garanţie sau responsabilitate
a Statului
Subscripţiune publică a două milioane de obligaţiuni cu premiuri emise cu 360 fr. Reportând 15 franci pe an, platibili semestrial la 1 Decembre şi la 1 Iunie fie care an. Rambursabile cu premiuri sad cu 100 f’.
In termen maximum de 99 ani
TABLOUL PREMIUR LOR TRASE IN FIE CARE AN :
6 Trageri pe an de la 16 August 1886 la 15 Iun:e 1913. — Prima tragere la 16 August 1888 3 premiuri de 560,000 fr.—3 premiuri de 250,000 fr. — O premiuri de 100,000 fr. etc.
l(t August
franci
1 premiu de 600,000 1 » 100,000 4	prem. a 10.000 20,000
4	»	5,000	10,000
5	»	2,000	10,000
50	»	1,000	50,000
16 Octombre
franci
1	premiu de 250,000
5 »	100.000
2	prem.a 10,000 20,000
2	»	5,090	10,000
5	»	2,000	10,000
50	»	1,000	50,000
15 Decembre
franci
1	premin de 500.000 1 » 100,000
2	prem.	a 10,000	20.000
2	»	5,000	10,000
5	»	2,000	10,000
50	»	1,000	50,000
15 Februarie
franci
1 premiu de 250,000
1	»	100,000
2	losu. de 10,000 20,000
2	»	5,000	10,000
5	>,	2,000	10,000
50	»	1.000	50,000
15 Aprilie
franci
1 premiu de 500,000
1	»	100,000
2	prem. a 10,000	40.000
2	»	5,000	10/000
5	»	2,000	10,000
50	»	1,000	50,000
15 Iunie
franci
1 premiu de 250,000
1	»	101,000
2	prem.a 10,000 20.000
2	»	5,000	10,0(10
5	»	2,000	10,000
50	»	1,000	60,000
Pe an: 366 premiuri urcându-se la cifra de franci 3,390,000
4 Trageri pe an, de la 16 August 1913 pflna la complecta amortisare 2 premiuri de 500,000 franci—2 premiuri de 250,000 fr—4 premiuri de 100,000 fr. etc. etc.
15 Maiu
16 August
franci
1	paemiu de 500,000
1	»	100,000
1	»	10,000
1	»	5,000
5 premiuri a2000 10,000 50	»>	1000 50,000
15 i\oemb< e
franci
1	premiu de 250,U00
1	»	100,000
1	»	1",000
1	»	5,000
5 premiuria2000 10,000 50	»	1009 50,000
15 Februarie
.	franci
1	Prcmiu de 500,000
\	»	100,000
1	»	10,000
franci
1	premiu de 250,000
1	»	100,000
1	»	10,000
1	»	50,000
5 premiuri a2000 i0,u0d 50	»	1000 50,000
»	5,000
5 Premiuria2000 10,000 50	»	1000 50,000
Pe an 236 premiuri, urcându-se la cifra de 2,200,000 franci Plat premiurilor se va face dupe o luna da la fie-care luna Rambursarea de 400 franci si plata premiurilor vor li garantate de un deposit de Rente francese sau de titluri garantate de guveanul frances, conform prescriotiunei următoare a legei de la 6 Iunie 1888 art 1, paragraful 4):	v ’ v
3Pr*eoiuil emi.siu.raei platiloil în 111 o ciul următor :
l-iul Versâmânt ( 90 franci la subscriere, adică în acelaş timp cu averea
2-lea 3 lea
4-	lea
5-	lea
6-	lea
7-	lea
90 franci
de la 5 la 10 Noembre 1888	»	»
de la 5 Ia 10 Februarie 1889	»	,,
de Ja 5 la 10 Maiâ 1889	»	,,
de la 5 la 10 August 1880	»	»
de la 5 la 10 Noembre 1889, deducându-se interesele de 4 la suta pe
an până la 1 Decembre 1889
59	84
58	18
43	44
43	10
42	60
41	18
«j
Ol
■73 "g
«•a
S.§
— 4->
t-
<Xv>
O
34
Total 349 fr,
A doua tragere va avea loc la 3/15 Octombre 1888
CÂŞTIGUL PRINCIPAL 25 000 FRANCI IN AUR^
Îndată după vărsarea primelor 90 franci, cumpărătorul pi imeşte o obligaţinne originală, purtând semnătură Directorului Companiei Universale a Canalului de Panama cu care pariiciuâ singur la trageri şi la totalitatea câştigurilor.
Cerenle insolite de 90 franci pentru pe care obligaţiune (in bilete de banca, mandate poştale sau cek la ved.re) trebue se fie adresate către
Moniteur de la Chance Universelle la Viena (Austria)
SOCIETATEA
PENTRU
INVETATURA POPORULUI ROMAN
Cursurile şcoalel primare a Societăţii se Încep la 15 August 1888, iar ale şcoalel normale la 1 Septembre 1888.
In şcoala normală a Societăţii fiind anul acesta 7 buvse vacante dintre care 5 întreţinute de Societate şi 2 de judeţul Ilfov, se
Eubiică concurs pentru ziua de 1 Septem-re 1888.
Spre a fi admis se cere ca candidatul se presinte următoarele acte: a) Actul de botez, din care să se constate că are văi sta de 15—17 ani şi că este născut într’o comuna rurala din părinţi săteni români saQ nat.uralisaţi; b) Actul de vaccină;
c) Certificatul de absolvire a vre-uneî şcoale primare;
d) 0 declaţiune din partea a 3 saâ 4 săteni şi întărită de primăria locaiă, In care să se prevadă domiciliul şi profesiunea părinţilor safl tutorelui şi că într’adevăr dînsa nu au mijloace îndestulătoare pentru a-1 da singuri educaţiunea;
e) Bursierul admis va fi dator să depună la direcţiunea şcoalel o deciaraţiune formală din partea părinţilor safl a tutorelui şi Întărită, de primăria locală, că va urma cursurile şcoalel cu silinţă şi cu bună purtare şi că după terminare va servi tntr’c şcoală publică învăţător sătesc timp de zece ani; iar la contrariu va fi dator se plătească îndoit toate cheltueleie făcute cu dânsul în institut.
Pe iângă bursieri se primesc şi solvenţi cari plătesc pe an 400 lei ca cheltueli de întreţinere.
Inscrierilecomform instrucţiunilor onor. minister al Cultelor şi lustrucţiunil Publice se fac pentru şcoala primara de la 1—15 August inclusiv; iar pentru aspiranţii la burse safl ca solvenţi de ia 20—31 August inclusiv în localul Societăţii (curtea bis. Sf. Ecaterina). Comitetul
DOCTORUL SALTER
MEDIC ŞI CHIRURGI Ue Ia Facultatea de medicina din Viena
Specialist în boulele Syphllitice
pe care le trateaza într’uumod special şi tara a opri pe bolnav de la o-cupaţiumle sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consuilaţiuni de ia71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada F'ortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.
6'e primesc bolnavi in pensiune.
PE MALUL
MAREI - NEGRE

PE MALUL
MAREI - NEGRE
HOTEL CAROLI
STAGIUNEA BĂILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate înlesnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către
Girantul liotelulixi 33. JERIS. (830)	Hotel Carol I, Constunt/.a.
CASA DE SCHIMB
I0NESCU & MARCU
Strada Lipscani No. 15 bis
BUCUREŞTI
Cws pe ziua de 2 August
VALORI
Fonduri dextat român
Renta ronţ. perpe- 1876 5* Renta roui. amorlisab. 5% Renta rom. rur. conv. 6% Oblig. de slal C. K. R.6% idem Idem 6% împrumut Stern 1864	7%
Itnprum. Openileim 1866 8% Agio
Împrumut, de oraşe
lmpr. oraş. Bncur. 6% idem din 1884 5% lm.or.Buc.cu primelozfr. 40
Valori diverae
Creditul funciar rural 7* idem idem 5% Cred. func. ur. din Buc- 7% idem Idem 6% idem idem 5% Cred. func. ur. din laşi 5% bl.ca8. pensiun. fr.300 10
Scadenta
cupoanelor
1 Ap. 1 Oct.
1 Ap. l Ocl.
1 Mai 1 Noom. 1 lan. 1 Iulie Idem
1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 iulie
1 lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noem,
1 lan. l Iulie idem idem idem idem idem
1 Mai 1 Noom.
Târglib. curs med.
95
95*
97
ia
82
50
109
95*
W*
101
91
80
430
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVIENNE
vis-ă-vis de Lib. Socee
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate al soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după Hiateinnl profesorului Dr. ti. .laeger.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile.
Trousouri complecte pentru fldantatl. LayetteH xi Troumouri pentru copil. Trousouri pentru pensionate, otelnrl si restauranturl.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OH1-CU1 VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «D ACI A-RO MANI A»
vis-â-vis de librăria Sooeo
585

Tipografia Ziarului,, Epooa1
Tipării ou cerneai» Ch. LorlIleux-CFj Paris
Girant responsabil V. P. Gheorglilu,
www.dacoromanica.ro