MARŢI 2 (14) AUGUST 1888.
AN UL Bl No. 807.
A DOUA EDITIUNE
a
NUMERUL BAI NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bacnresci: La casa Aciministraţiunei. In Tara: Prin mandate post&le.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In rttreluetate: La toate ol'liciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL \§ BANI NUMERUL
AXUXCIUR1LE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paria: Agrnce Ha vas. Place de la Bourse, * Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segâsestejurnalul cu f 5 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. «er-mnin, Xo. H I.
50 BANI UN NUMER VECHI. 50 BANI
HEDACŢ1UNEA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢIUNEA
l\’o. 3,—IMittza Episcopiei,—!\o. 3
Xo. 3.— Platzn Episcopiei.—No. 3.
SIGURANŢA DRUMURILOR
TINERIMEA CONSERVATOARE
SITUAŢIA IN BULGARIA DISCUŢIA NOULUI APEL CĂTRE TARA
DRAMELE PADUREI
0 ATITUDINE CARAGHIOAZA
Prostia gazetelor colectiviste este de spaimă.
In fie-care dimineaţă Voinţa Naţională şi Democraţia descopere câte o celebritate noue şi cetitorii lor se pomenesc tam nesam cu vorba «vestitul» ori «faimosul», însoţind cine ştie ce nume necunoscut pană atunci, numai şi numai fiind-că a avut nenorocirea, fiind judecător de pildă, se cheme la cabinetul seu pe vre unul din numeroşii tâlhari al colectivitâţei. Din acel moment, şi încă înainte chiar ca aceste nenorocite gazete se fi povestit cetitorilor lor faptul monstruos că un judecător a îndrâsnit se citeze pe un colectivist, ele încep prin a scrie: vestitul Papp, faimosul Boldur, celebrul de turbat Sinescu, procurorul gâde de la Dorohoi şi aşa mai departe.
De ce e faimos Boldur? de ce este turbat Sinescu ? de ce e vestit Papp? se întreabă publicul uimit şi care nu ştie că aceştia se fi făcut fie vre un lucru grozav de strălucit, fie vre-una din acele infamii cu care magistratura lui Stătescu revolta conştiinţa publică. — De ce? Fiind că aşa zicea şi presa oposi-ţieî de unii magistraţi ai Iul Stă-teacudespre deapururea vestiţii eroi ai proceselor Orovenilor, Gâlăţeni-lor, Vâlcenilor şi altele multe. In vrednica de admirat gândire a colectiviştilor, «vestitul Sinescu,» care a dat un mandat de înfăţişare faimosului Simulescu, trebue se ţie loc celebrului Crasnaru, care a falşi-flcat lista juraţilor, care seria în gazete contra acuzaţilor pe care apoi tot el îi judeca, care achita pe colectiviştii dovediţi vinovaţi prin toţi martorii pe care îi asculta şi condamna pe toţi oposanţii, ori cât de nevinovaţi ar fi fost, etc., etc.
Apoi, «faimosul Boldur» trebue se ţie loc cunoscutului Andronescu, cel cu dulapul din procesul Orovenilor, acela care a ştiut se descopere aşa de bine bătăuşii care au spart redacţiile şi capetele redactorilor, a-cela care trimetea la poliţie pe o-posanţiî cu capul spart şi la plimbare pe bătăuşii cu ciomegile roşite de sânge. Şi tot ast-fel Papp este numit decolectivişti«judecatorad hoc» pentru ca se ţie loc lui Mănescu trimis ad-hoc la Botoşani şi căruia i se reservase locul la Bucureşti. Numai vestitul Sârăţeanu care, după ce organizase bandele de bătăuşi, a închis pe cel bătuţi şi a făcut tot
el instrucţia cu martori mincinoşi, pregătind ocna pentru oameni nevinovaţi; numai vestitul Dumitriu care a prelungit prevenţia Vulcanilor la un an şi jumătate şi ţinea nişte oameni nevinovaţi în beciuri cu apă şi fără mâncare, numaîaceştia, împreună cu Manolescu care făcea procese verbale mincinoase ca acela al d-lul Gatargiu,nu şi-au găsit încă în coloanele presei colectiviste înlocuitori în magistratura de azi. Timpul nu e însă pierdut, şi la primul re- J chiziţor pe care vre-un procuror general îl va face contra vre-unui tâlhar colectivist, ţara va afla că ec-sistă în sinul poporului românesc o mulţime da celebrităţi nouî, de faimoşi, vestiţi, turbaţi procurori generali.
Această atitudine a colectiviştilor vinovaţi,şi vinovaţide crime ordinare, care cred că imitând fiţă cu o justiţie de oameni cinstiţi, atitudinea pe care oamenii nevinovaţi şi acuzaţi de delicte politice, o aveau faţă cu o magistratură de mişei, ar fi un scandal ne mai pomenit, dacă n’ar fi aşa de copilărească şi de stupidă. Stearpa inteligenţă colectivistă crede că imitând presa oposiţii de sub guvernul Ion Brăti&nu, au să producă acelaşi efect asupra opinii publice, uitând că nu vorbele tari, ale presei singure, ci reazimul pe care li ’l dau faptele invederate ale colectiviştilor, revolta opinia publică.
A striga ca nişte epileptici şi a insulta ca nişte netoţ', magistraţii de treabă, guvernul,partidul conservator întreg, până chiar şi nuanţa care nu este la putere, ba chiar şi pe bărbaţii politici care lipsesc de două luni din (ară,ca d. Al. Lahovari, numai şi numai fiind-că un tâlhar ori altul a fost chemat la interogatoriu, este atâtde ciudat şi de comic, în cât produce un efect cu totul altul de cât acela pe care îl speră colectiviştii. Citindu-i ’ţi fac impresia uuuî fenomen şi caraghios şi primejdios şi nenatural.- O impresie la fel cu aceia ce o au ţăranii când trăsneşte din senin. In loc de a face cruce şi de a zice: «Doamne apără» ei scuipă, zicând: «piei Drace.»
încă ceva de observat în atitudinea gazetelor colectiviste, este împrejurarea că ele nu strigă de cât când se începe instrucţia cu gând se impresioneze publicul, guvernul şi pe magistraţi pentru a nu’şî mai vîrîj nasul în murdăriile colectiviste; căci odată instrucţia făcută şi colectivistul depus, ele tac ca prin farmec, în loc de a-i lua atunci a-părarea dăcă ar fi nevinovat.
Lumea însă şi râde şi se indignă de aceste spasmuri ale colectivităţii în agonie, şi cere de la un colţ al ţărei la altul urmărirea vinovaţilor.
Ţipetele desperate şi caraghioase ale colectiviştilor supără însă nervii d-lui Marghiloman, ministrul de justiţie, şi din această cauză ţara are trista şi scandaloasa privelişte a hoţilor şi jefuitorilor, liberi, aroganţi, sfidând legile şi morala şi insultând oamenii oneşti.
Regretabil.
Un conservator,
TE LE GR AM E
AGENŢIA HAVAS Brwxela, 11 August.— Le Nord comentând discursul lordului Salisbury, declară că întrevederea de la Peterhof n’a modificat de loc politica Rusiei.
Le Nord, aprobă atitudinea Franciel în cestiunea MasuahuluL St.-Petersburg, 11 August. — Regina Greciei a născut un băiat.
lloina, 11 August. — Regele a sosit erl seara la Moncaiieri. El a fost primit de principesele Clotilda [şi Laetitia şi de principii Napoleon şi Amedeu.
Roma, 11 August.— Ştirea cum că Wil-belm II ar dori să primească visita regelui Humbert la Berlin Înainte de a merge la Roma, este li'psilă.dc temelii.
Paris, 11 August. — Nici un incident nu e semnalat la Paris. Greviştii se ţin liniştiţi.
SIGUIAMA_DKIMIR1L0R
Din nenumărate fapte petrecute lunele şi zilele trecute, reese în mod neîndoios că drumurile noastre nu sunt sigure. Nu poţi face o plimbare pânâ la Pantelimon, nu poţt eşi din raza oraşului, fără sS fii atacat de a-devârate cete care ’ţt-afl punga dacă nu’ţt iad şi viaţa.
Aceasta stare de lucruri domneşte de a-nt întregi pe o scară destul de întinsă.
Din când în când, dupâ ce aO fost jefuiţi douâ-zecî, trei zeci de călători, subprefectul concentrează dorobanţi, se pune în urmărirea criminalilor, prinde unul — a-desea nici unul din el—şi apoi restul bandei resare in altă localitate unde urmează acelaşi program.
Atunci prefectul şi*Cu procurorul concentrează la rândul lor alt număr de dorobanţi şi goana zadarnică reîncepe.
Or cât ar fi de mare dorinţa administraţiei de a pune capăt tâlhăriilor de la drumul mare, or câtă râvnă ar desfăşură un subprefect spre a dovedi şi aresta o bandă, os-tenelele lor vor remâne fără folos, căci ne lipseşte paza drumurilor cea serioasă, cea adevărată, care ar trebui făcută în toate zilele.
In or ce ţară civilisată există o jandarmerie judeţeană, compusă din sub oficerl şi brigadieri liberaţi din armată, aleşi dintre cel cu purtări bune. Ei aa sarcina de a veghea la siguranţa publică prin comune ; el afi îndatorirea de a cutreera drumurile şi de a păzi astfel judeţele de năvălirea cetelor de tâlhari.
Duşmanul dm afară nu năvăleşte asupra unei ţări de cât la zece sad două zeci de ani odată, iar duşmanul din năuntru năvăleşte zilnic asupra eL Prin urmare, precum s’aO cheltuit şi se se vor mal cheltui poate milioane spre a fortifica Bucureştiul, ar trebui să ne gândim a cheltui neînsemnata sumă necesară spre a avea o poliţie judeţeană pe care să ne putem bizui.
Când treci graniţa spre Transilvania, în-râlneştt pe drumurile cele mal neînsemnate, doi jandarmi cu carabina la umăr care fac inspecţia hanurilor şi a şoselelor ; la noi nu întâlneşti de cât cete de ţigani înarmaţi cu ciomege şi te întrebi dacă n’ar fi bine se-I culci la pământ, spre a nu le da vreme să te lovească dânşii.
Dacă am fi avut o jandarmerie judeţeană, de sigur câ satele nu s’ar fi putut răsvrâti fără ca guvernul să fie încunoştiinţat la vreme ; dacă am fi avut o pază serioasă a drumurilor, n'am fi suferit atâtea tâlhărit ca cele de la Valea-Tanganulul, Znagov şi Pantelimon.
TINERIMEA CONSERVATOARE
Apararw,valorosul nostru confrate din Craiova publică un articol plin de adevăr asupra trecutului şi asupra sentimentelor «tinerimel conservatoare».
II reproduoem aici şi îl recomandăm cititorilor noştril.
O reacţiune puternică şi bine făcătoare se operează pe fie care zi ce trece în opi-niunea publică a ţerel.
Tinerimea română, bântuită până ieri de acele idei falşe, care înfrumuseţează aparinţele, dar care întunecă judecata rece şi serioasă; începe a se mişca către o altă direcţiune, către concertul ideilor conservatoare.
Falşul liberalism,' care coprinde în sine ignoranţa, egoismul, ipocrisia, degradarea caracterelor şi tirania maselor ; acest liberalism eşit din şcoala libertină a Iacobinilor, ca se compromită şi se omoare adevăratul liberalism, începe a fi înţeles şi apreciat de lumea politică, şi ce e mai fericit, de cel mal talentaţi dintre tinerii noştril.
Şi era şi timpul se se producă această reacţiune; câcl deja ajunsesem în preziua unul cataclism social.
Dotată cu o natură blândă, generoasă şi impresionabilă, tinerimea română primise doctrina falşului liberalism, cu cea mal sinceră bună credinţă, cu cel mal nobil devotament, pe care îl inspiră omului onest interesele ţărei şi ale societăţii sale.
In elanul el, această nobilă pleiadă, a-junse până la cele mal mari sacrificii; şi cine ştie până unde ar fi putut se meargă, dacă cel din urmă ani de domnie imprudentă a colectivităţii nu venea se a-ducâ lumină In vîrtejul de idei contase, în care se svîrcolea mal toată lumea noastră politică.
Astă-zl lumina s’a făcut şi fie-cine vede că apostolii de odinioară al aşa poreclitului partid liberal-naţional nu fură de cât nişte făţarnici linguşitori al maselor, oare îşi ascundeafi lăcomia şi.perversita-tea sub haina falsului liberalism ; astă-zl lumea onestă fuge cu groază de aceşti pre-varicatorl, de aceşti precupeţi al conştiinţei naţionale, şi îndreptându-şl atenţiunea câtre partidul conservator recunosc nedreptatea ce ni s’aă făcut, acuzîndu-ne de retogradism, de idei învechite, de lipsă de patriotism etc.
Prin escelenţă, o mare parte din tinerime, convingendu-se de acest adevăr,s'ati grăbit a se grupa în jurul drapelului nostru, hotăriţl a lupta cu toată energia pentru triumful ideilor liberal-conserva-toare.
Mişcarea aceasta, al căria semnal l’a dat tinerimea care formează grupul Epo-cei, se manifestează în fie-care zi; şi avem ferma convingere că în curând vom vedea realisându-se o adevărată operă de regenerare a ideilor liberal-conservatoare, care proclamă:
Liberalismul sincer si moderai; Egalitatea absoluta înaintea legilor; Respectul proprietăţii-, tmbunatatirea soartei ţăranului si{ocro-tivea lui in contra nedreptăţilor;
Reducerea funcţionarilor si a armatei permanente;
Desfiinţarea impositelor vecsatorii;
Economie in finanţe, si
Onestitate absoluta in ocârmuirea terei.
Câ ne vom ţine de cuvînt, lumea o ştie: în obiceiurile noastre nu esistă minciuna şi ademenirea; făgăduim puţin şi căutăm se înde dinim mal mult.
Schiţînd în câte-va cuvinte principiile, care formează Cresum nostru politic, deschidem braţele noastre tuturor cetăţenilor oneşti şi iubitori de ţeară, şi ÎI chemăm la luptă sflntă pentru adevăr şi onestitate.
Ţeara nu mal poate suferi jaful, împilare» şi umilinţa, cu care au împovo rat’o liberalil-naţionall.
Ţeara e sătulă de vorbe deşearte, de fâgăduell amăgitoare.
Ţeara fuge cu groază de anarchie ca şi de despotism, de nelinişte,de nesiguranţă, de tulburări sociale.
Ea doreşte un regim de ordină, de progres şi de cinste.
Iată cerinţe’e timpului, pe care trebue se le îndeplinească partidul conservator. Şi pentru ca se putem grăbi ora de regenerare, avem nevoe de concursul tăfl, tinerime nemaculatâ, tinerime conservatoare.
Atlrmă-te, dovedeşte ţerel că esistă o tinerime conservatoare.
(Aplrarea)
situaţia \mmm
CORESPONDENTA SPECIALA
Silistria.
Agenţi secreţi.—Guverne gemene.—Suferinţele sătenilor.— 800.000 lei!— Arestarea si maltratarea reclamanţilor
Luasem de mult hotărîrea să vă comunic situaţia judeţului nostru şi teroarea care domneşte la noi încă de la 19 Februarie 1887. M'am ferit însă penă acum să îndeplinesc această sarcină, temendu-mă să nu fiu surprins de a-genţiî secreţi al guvernului Stambulof.
Agenţii secreii
Aceşti agenţi în număr de 44, se compun din 23 bărbaţi şi 21 femei cu misiune dea afla totce se petrece ,chear In sânul familiilor lor. Spre pildă, soţiile au îndatorirea se’şî spioneze bărbaţii, rudele, prietenii, şi dacă aceşlî spioni denunţă pe vre un locuitor de la oraş sau comuna că face parte din o-posiţie, imediat el este arestat, bătut cu maţurl de nisip ca resvrătitor. In timpurile când d Moruzi era prefect al poliţiei Bucureştiulul, guvernul bulgar plătea poliţiei române eâte-va zecimi de mii de iei anual spre a fi ţinut In corent de toate mişcările bulgarilor în România.
Guverne gemene
Administraţia bulgară se poate zice că a fost soră gemenă cu administraţia româneasca de sub domnul Bră-tianu, şi Stambulof nu se sfia să spue în gura mare pe acele timpuri că : «El va trăi în bună înţelegere cu d. Bră-tianu, de oare ce aii acelaş mod de administrare, incurajănd imoralitatea.»
Dacă Insă Românii aii avut răbdare 12 ani, noi din contra, folosindu-ne de suferinţele vecinului nostru, ne vom ridica In picioare de la mic până la mare spre a răsturna pe acel ce ne-aă luat toate libertăţile, ne-ao sugrumat.
Suferinţele sătenilor
Cauza pentru care poporul bulgar voeşte să scape de situaţia actuala este mal ales sângele nevinovaţilor care s'a vărsat continuă şi greutăţile nepomenite care apasă asupra populaţiunelor rurale. La alegerea prinţului deCoburg s’au ucis peste273 de alegători; în timpul răsboiulul oamenii au murit cu miile şi acest răsboiu cu Serbia nu s’a făcut atunci de cât pentru a întări şi salva domnia prinţului de Battenberg. Unirea cu Rumelia, resbelul cu Serbia, nuaă fost In definitiv de cât balsamul întrebuinţat spre a face să se uite blestemăţiile unei adminstraţii prea mult vicioasă. Dar lăsând gloria la o parte, câte suferinţe nu decurg pentru noi din aceste două fapte istorice?
S’au luat cu rechisiţiune mărfuri, cereale, vite pentru 15 milioane lei şi re-chisiţiunele aă rămas neplătite până în ziua de asta-zî ; semănături în 1885 nu prea s’aă făcut din cauza resbelulul; dar guvernul* totuşi a constrâns pe contribuabili pentru dări.
După detronarea prinţului de Battenberg, a început o adevărată urgie: S’aă vândut vitele locuitorilor cu 20 lei boul, cu 7 lei vaca, oile şi caprele cu 80 de bani. Chiar grîul ţăranilor oprit în hambare—10 saă 15 baniţe pentru hrană—a fost secfestrat şi vândut.
800,000 Lei!
Zilele trecute era să se facă o hoţie colosală din spinarea sătenilor. Nişte funcţionar! superiori, în unire cu doi tâlhari, formase o societate de 20 de persoane In Silistria, In scop de a forţa pe primari comunelor rurale turceşti ca să plătească dările pământului datorate de locuitori.;Pentru a face această împlinire, primarii eraă obligaţi să Inchee contracte pentru cedarea dijmei—cea ce e oprit prin legea de la 1882, ţăranul ne-având dreptul a vinde dijma In natură.
www.dacoromanica.ro
EPACA 2 AUGUST
Aceşti patrioţi puternici obligaţi pe primari sg iscălească şi legaliseze contractele fără ştirea sătenilor, şi dacă vre-unul se împotrivea era bătut, acuzat ca rgsvratitor, şi arestat. Cu ce preţ credeţi că să cumpăra dijma unul sat ? —Dacă un sat întreg datora spre ec-semplu 2,000 lei, i se lua toată recolta în loc de unu la zece.
Arestarea si maltratarea reclamanţilor
Săteni aflând cele ce se petreceau pe spinarea lor au venit la oraş să reclame prefectului, care i-a îndreptat la subprefect spre ale da dreptate. Acest funcţioar ’i arestează imediat, pune pe gendarml de T bate ca resvrâtitorl şi trădători; apoi II trimite la casele lor. Săteni se Întorc la oraş şi reclamă ministerului prin 0 telegrame, dar telegramele rămân fără răspuns, fiind oprite de administraţie. In sfârşit, un turc isbuteşte de trece în Călăraşi şi trimite de acolo o telegramă la Sofia, arătând toate hoţiile comise.
Resultatul reclamaţiel nu’l cunoaştem nici până astă-zl.
Un funcţionar bulgar.
ROMANIA
LA
EXPOSITIUNEA DIN 1889
Cu începere de astă-zl deschidem în coloanele ziarului nostru o rubrică destinata a conţine numele tutulor persca-nelor doritoare de a lua parte ca ex-punătorl la Exposiţiunea Universală din 1889. începem prin a publica lista acelora carls’au adresat d-lul Al. Ciur-cu, la P(.ris, înainte de a se lua iniţiativa formării unul Comitet Naţional, listă pe care d-nu Circu a bine-voit a o compune cu scrisorile pe cari le primise, la Paris, îndată după publicarea apelului său. In viitor vom continua a insera numele aderenţilor, cari sunt rugaţi a adresa scrisorile lor Preşedintelui Comitetului Naţional, i i bis, strada Mercur, Bucureşti, specificând, pe lângă numele, locul de reşedinţă şi calitatea lor, obiectele ce doresc a espune, cum şi spaţiul, în metri pătraţi, de care cred că vor avea trebuinţă.
Iată lista d-lul Al. Circu :
D-nit Eug. N. Ghica, Iaşi, pictură.
Asociaţia doamnelor Române «Furnica», sub patronagiul M. S. Regina, pentru încuragearea şi desvoltarea industriei casnice, Preşedintă : d-ne Elena C. Cornescu : ţesături, broderii, costume naţionale, etc., (Bucureşti).
Lucreţia de Costa- Olariu, vice preşedinta Reuniunii femeilor române din Deva (Transilvania): ţesături, broderii, costume naţionale şi tot ce priveşte industria casnică.
Fraţii George Assan, Bucureşti: Fabrică chimică şi mecanica de uleiuri vegetale şi moară cu aburi: uleiuri vegetale extrase prin noul proceded chimic cu benzină.
Alexandru Ionescu, Focşani: Fabrică de luminări de ceară şi imitate, albe, aurite ; săpunărie precum şi coşnicioa-re de tot .felul.
A. B. I. Steiffert Focşani: Prima fabrică română de plicuri; manufacturi
cari pot concura cu fabricaţiunile străine.
C.	C. Datculescu, R -Sărat, proprietar, director al Gazetei Săteanului: produse agricole, cultivate de d sa; Tratatul d-sale de horticultură «Florile» şi Gazeta Săteanului.
U. de Burbure de Wesembeet, proprietar al moşiei Dersca, lângă Mihâ-lenî, doreşte a expune : cereale : porumb, grâu, rapiţa, orz, secară, ovăz ; spirtoase, rachifl de porumb; lemne: stejar şi fag, bordeaux de plop ; pietri: gresă, pietre cubice pentru pavage şi borduri de trotuare ; stupi (sistem perfecţionat).
Ion Berberianu, farmacist, Piatra (Neamţu): preparaţiuni farmaceutice.
1. E. Frulich, fabricant de stofe şi costume, Piatra (Neamţu): difnrite ţesături, costume, etc.
Fraţi Konya, Iaşi, Farmacia Curţii Regale : preparaţiuni farmaceutice, premiate cu Medalia de aur la Exposiţiu-nea Internaţională de Farmacie din Viena, în anul 1883.
Dr. S Konya, adepe minerale de la Slănic, din districtul Bacău, cu toate lucrările seale şciinţiflce, analise, etc.
Dr. I. Antoniu. Bârlad: eseinplare din bogata sa colecţiune paleontologică, Fauna Marină, pe care a descoperit’o în România şi care se compune din 700 bucăţi, în greutate de la 50 până la 2000 kilograme.
Vladimir Linde, farmacist, R.-Săratj: preparaţiuni farmaceutice.
Michail Panaitescu, cuferier, Buzău: un cufăr sistematic.
Alexandru Baican, OdobeştI, Putna : produse agricole.
Bogdan G. Marcovici, Piatra (Moldova) : lucrări caligrafice, litografice, etc.
Mulzner, litograf, Bucureşti lucrări litografice de artă.
Ecaterina Lucescu, Piteşti: două perdele de fereastră, o învelitoare de pat, patru perne de colţ, un paravan de sobă, la care lucrează de 7 ani.
Ion Duţulescu, birtaş, Grădina Sinaia, Bucureşti, doreşte a instala un birt naţional în grădina Exposiţiunil.
lordache N. Ionescu, birtaş, Bucureşti, doreşte să ştie ce l’ar costa construirea unul pavilion pentru instalarea unul birt naţiot.al, înainte de a accepta propunerea ce ’l făcuse d. Al. Ciurcu de a deschide un asemenea birt, cu lăutari, şi cu serviciul făcut de fete îmbrăcate în costume naţionale.
Em. Arghiropol, directorul ziarului Romanul şi comisar cooperativ, doreşte a represinta pe espunătorii din oraşul Roman.
Dr. C. Diaconovici, Directorul Revistei Rumaenische Reoue, Resicza, Banat, organiseazâ o colecţiune a tutulor produselor Banatului.
Petru Manciu, croitor, Orăviţa, Banat; costume naţionale române bărbăteşti. A espus la ultima Exposiţiune din Barcelona; cere un metru pătrat.
Mihaiu Fometescu, cojocar, Orăviţa Montană, Banat, cojoace naţionale din partea locului.
D.	II. Theodoraky, Bucureşti, str. Teiior, 17: produse agricole.
Moscu Ascher, Bucureşti, în numele
industriaşilor necreştin! din România, cere ca şi dânşii să fie admişi a espune.
Vom continua a însera listele ce ne vor mai parveni.
CRONICA
DISCUŢIA NOULUI «APEL CĂTRE TARA.
n.ug. Statescu
Apelul nostru către ţară
A fost luat de toii tn ris,
Se ne gândim acuma iară La alt Apel mal cu dichis.
Un librar
Se ’l facem pe hârtie roţă....
Statescu
Fie, ’n sftrşit, p'or ce hârtie!...
B. (le la Vrancea
Şi se ’l compunem tntr’o proţă întocmai ca de psaltichie....
T. Prolopopescu
In manifest se se vorbească....
Sihleanu
Se se ia lucru mai de sus....
Prolopopescu
Partidu ’nlreg se se rostească....
Sihleanu
Se spunem ce avem de spus...
Prolopopescu
Se ’l facem, dacă vreţi, tn slichuri...
Sihleanu
Me rog, ar fi nepotrivit:
In proţă, poli se scrii nimicuri,
In versuri tnse.... ne-am topit 1..
Ulmeanu
Ve înşelaţi! Vorbiţi eresuri....
Stimabile, ve înşelaţi!
Dacă e vorba despre versuri,
Puteţi se me tnsercinaţl....
Prolopopescu
Se ’lscrimpe pergament mal bine.
Gogu
Ea ţie, pe piele de viţel...
Prolopopescu
Vrei se te jupuim-pe line ?
Gogu
Eu ţiu la pielea meă niţel!..
Statescu
In el se spunem sus şi tare Că ţara ce atât iubesc,
Va fi cu noi fără ’ncelare!...
II aprobaţi)
Ulnieanu(ricnind din fundu bojogilor):
II iscălesc/... Camil
INFORMATIUNI
g|La alegerea colegiului I comunal de la R.-Sărat, a eşit lista oposiţiei cu 76 voturi din 60 înscrişi.
Lista d-lui Oroveanu a obţinut 42 voturi, iar colectivişti numai patru! I
Au fo3t doue buletine anulate.
Nu e aşa că sunt populari colectivişti ?
In urma unei anchete făcute de către colonelul Paladi pentru a constata daca e adevărată ştirea Luptei cum că d. Maior Vidulescu a pălmuit şi a bătut pe sub locotenentul Grăciunescu, la Sinaia, s’a putut proba că informaţiunea acelui ziar e cu deoâverşire greşită şi că chiar daca a reclamat d. Grăciunescu n’a făcut plângerea sa de cit dupe 15 zile, cea ce dovedeşte puţina ei se-riositate.
Eri ţiganii cari au fost arestaţi ca făptuitori ai crimelor din Valea Tan-ganului şiPantelimon au fost supuşi unui lung interogatoriu. Mai mulţi dintreei auşi mărturisitfaptalor criminală.
Acum poliţia caută se pue mâna pe un ţigan renumit ca bandit, a-nume Mitran, care şi dînsu a luat parte la crimele de mai sus.
D-nii sublocotenenţi Dimitrie Ni-coreanu şi Lupescu din arma artilerii absolvând cursurile scoale! de aplicaţie, vor pleca în Paris pentru a urma cursurile de mecanică, -ss-
Ioanovici ex primarul deTulcea şi hoţul ocrotit de democraţii Stâteşti, hoţ care a frustat casa comunală din Tulcea cu vre-o 22 mii lei, a fost adus la Galaţi, în arestul Cur-ţei de apel, zice Posta din Galaţi.
Procesul seu se va j udeca de Curte la 3 August. Apărarea va fi repre-sentată prin avocaţii Voinov şi L. Aslan.
In numărul nostru de la 27 Julie, am publicat o ştire relativă la un scandal ce s’ar fi întâmplat zilele trecute cu un tiner P.. din Brăila, însurat în Bucureşti.
Luând mal de aproape informaţii, em constatat că faptul ce ni s’a relatat de vre un reu voitor, nu este adevărat.
Eri s’a făcut la Giurgiu alegerea de primar.
a lost ales d. Ulubeanu cu 11 voturi.
D. H. Racotă a obţinut 4 voturi.
Cincî-spre-zece ţărani dinjudpţul Putna, muşcaţi de un lup turbat, eu venit la doctorul Babeş ca se ’i vindece.
-#*-
Comitetul naţional pentru participarea României la Expoziţiunea de la 1889 a putut obţine de la compania Fraissinet un rabat de 5 la sută, iar de la Mesagerii 30 la sută rabat pentru transportul mărfurilor în Franţa pe apă.
Altă hoţie a lui Stănciulescu, vestitul sbir al colectivitiţei.
Se prinsese de către poliţie u î hoţ de cai vestit; când fu arestat, politia găsi la densul acasă o brişcă cu doui cai mici npgri.
D *t judecăţei hoţul de cai a fost condamnat şi trimis la Pângăraţi.
Ştiţi inse cine a moştenit pe acest nenorocit ?
Căpitanul Stănciulescu,care aluat în posesiunea sa şi brişcă şi pe cei
doui cai mici cu care speria lumea trecând pe podul Mogoşoaieî cu repeziciunea fulgerului.
Un incendiu destul de mare a ia-bucnit la oraşul Sulina şi a distrus mai multe clădiri.
Dupe spusele unei gazete din Transilvania, generalul Barozzi, ministrul de resboiu, va fi trimis de M. Sa Regele ca se salute pe împăratul Austriei care va veni în Galiţia ca se asiste la manevrele armatei, s*
Spre a sedescoperitîlhăriile comise zilele trecute, printr’o poliţia circulară adresată tuturor secţiunilor din capitală, a ordonat ca se se facă perchisiţiuni amănunţite pe la toate binalele din oraş şi se se aresteze toţi ţigani bănuiţi.
Eri la orele 10 1/2 un incendiu isbucnind la grajd urile comunei unde sunt cai gărzilor pentru acrise, au ars toate grajdurile fără însă să arză şi vre-un cal.
Focul a putut să fie loealisat in urma sforţărilor energice ale d-lor Dimancea, director de poliţie, C. Rădulescu, inspector şi d. G. Creţu, comisarul secţiunei unde a fost incendiu.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA HAVAS
Sofia, li August. — O scrisoare a d-lul GarastoyanolT, fotograf, prins de tâlhari lângă mona^tirea Rillo, zice că tâlharii pretind o rescnmpărare de 5000 lire.
Ministru de interne face respunzătoare mănăstirea. El a luat măsuri energice. Mal multe persoane bănuite de complicitate ad fost arestate.
Budapesta, 11 August. — Trenul de Inaugurare a liniei internaţionale a plecat 11 trei ore la Sofia ducând pe preşedintele drumurilor de fier ale Statului unguresc, pe directorul drumului de fier bulgar, pe representantul presei şl pe mulţi invitaţi.
Paris, 12 August.—Regina Portugaliei a plecat seara mergând la Strasburg şi la Praga.
Paris, 12 August.—D. Menabrea, ambasador al Italiei, care amânase plecarea sa din causa pi esenţei reginei Portugaliei la Paris, va lua un congediu de câte-va săptămâni.
D. Menabrea a fost primit eri de d-nu
Goblet.
Valpareso, 12 August. — Reservoriul unei berâril a crăpat inundând stradele. E temere ca se nu se fi înecat vre-o 200 de Oameni.
Pir«t, 12 August.—Trenul de deschidere a fost salutat la Belgrad de către d. Mi-jatovicl. El a continuat drumul cu notabilităţile Sârbeşti. A fost primit Intr’un mod solemn laNiş şi la Pirot. La Ţaribrod, a fost salutat de ministrul bulgar d-nu Nacevicl.
Constantinopol, 12 August.—Vaporul rusesc «Costrava» al flotei voluntare s’a ciocnit în Bosfor cu pachebotul Lloydulul austriac «Martie» care a fost tare stricat şi cufundat.
Un suflător s’a înecat.
Stricăciunile vaporului «Costravo» sunt I neînsemnate.
Sofia, 12 August.—Discurs rostit de prin-
, cipele Ferdinand la banchetul de inaugurare
•
■ubi
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(49;
ALEXIS BOUVIER
DRAMELE PĂDURI
PARTEA II
O FEMEIE DE TREABA
i.
IN CARE IN SFARSIT CITITORUL VA FACE CUNOŞTINŢA CU CATE-VA PERSOANE SIMPATICE.
Prânzul avea loc laşease ceasuri, la opt se sculau de la masă ; la opt şi zece un fost tovarăşi de arme al căp! • tanulul sosea şi juca pichetul pe 25 de bani... In toate zilele, prietenii să cer-taQ... dar nici o dată nu să supăraţi.
In seara când am presentat, pe căpitan cititorilor r oşlri, sâ întorcea de la cafenea. Când se văzu aşezat faţă cu oaspetele său, el II zise :
— D-le Jean, eu n'apuc drumuri piezişe cu d ta .. uite ce e : tn toate zilele treci la acelaş ceas pe aici... Am făcut cunoştinţă la o erată la [Charle-rille, foarte bine... Dacă al veni să’ml faci visite mie ar fi foarte flress... Dar (j-ta vil ca să zici buna ziua Rosei.
Tlnărul să uită la podea, fără a cuteza să râdice ochii.
Căpitanul urmă :
—	Ştiu tircoalele care le dai pe aici de când au început chiar : le-a’şi fi putut pune capăt, dacă m’aşî fi temut de ce-va ; dar ştiu cine eşti şi te am lasat în pace, Încredinţat fiind că contele d’Aumoy nu putea să aibă gândul de a se purta rău faţa cu contele de Braux. T’o mai spun, d le Jean, vorbesc de a dreptul... ce ai de gând ?
Tlnărul comte să sculă, îndemânat de voi bele deschise ale vechiului soldat, şi ’i zise cu glas limpede :
—	Gândurile mele, căpitane, sunt aşa cum le al judecat d ta, vrednice de gentilomul cu care vorbesc şi de acel pe care binevoeşti al primi la d ta; d-le căpitan, de Braux, iubesc pe d şoara de Braux ; şi o iubesc cum trebue să fie iubită Aş. fi fericit şi mândru dacă tatăl el mi ar di mâna sa. '
—	Foarte bine... dă ’ncoace mâna d tale... răspunse căpitanul, muşcân-du’şi mustaţa, spre aşi ascunde mişcarea sufletească, şi lntinzând mâna comtriui d'Aumoy. Neam înţeles!... Acuma, ştii, te opresc la masă şi nici o vorbă mai mult despre această afacere. Nu vom mai vorbi de cât după ce voi fi v^zut pe d na contesă... ştii4 familia e cancelaria amorului...
—	Roso 1 ia vinul şi dă ne două păhăruţe şi rachiul 1 D. Jean prânzeşte cu noi.
Tlnăra fată, ruşinată, roşie, nu cutezase să râdice ochii cât auzise această
pripită cuvlntare a tatălui sed; numai când tlnărul ÎI respunse, ea ÎI mulţumi prin un dulce zimbet.
Tlnărul voi să mal facă vorbă, că’l aşteptau acasă şi putea să dea de grijă familiei sale, dar d. de Braux II zise :
—	Aide! de 1 nu să îngrijeşte familia pentru aşa de puţin ; nu eşti o fetiţă... şi nuT fi lipsit acum întăia oara de la apel.
Jean răspunse blând :
—	D-le de Braux, te înşeli, nicl-o-datâ nu m’a aşteptat mama... s’a întâmplat o mare nenorocire In familia noastră... şi de atunci mama se arată neliniştită pentru o întârziere de o minuta... asta o ştiti şi privesc ca o datorie a mea de a n’o supune nicl-o dată la o aşa mare cazna...
Căpitanul să uita drept în ochii tînărulut pe când acesta vorbea ; după ce sfârşi, îi întinsă mâna zicându’I vesel:
—	Prea bine 1 tinere... prea bine I trăim într’o vreme în care asemenea simţiri nu se găsesc pe steade... astă zi tineretul gândeşte că e nostim să 'şl rîdâ de părinţi; temerele, chinurile acestora trec în ochii lor drept nemernicii... Bine faci, d-le conte, şi cea mal mare dovadt de iubire câtră o mamă este de ai fi supus... şi pentru asta te iubesc şi mai mult... numai, vezi, sunt încăpăţînat, ed... şi vel prânzi cu noi...
—	Cum asta 7
—	O să scrii, colea, un cuvînt ma-
mei d-tale, spunându’I ca ’mî faci cinstea de a sta la m8să cu mine... şi dacă la sfârşitul mese! doreşte să vie să bem cu ea...
Căpitanu să opri văzând semnele ce ’l făcea fiica sa pentru al reaminti bunele cuviinţf.
— Eli mii de tunete... ce dracu... trebue ertate nişte năravuri de sol-dâţie ; ştii, nu să încap ceremonii... Ia aşa!...
Tinărul conte, supus şifericu de idea căpitanului prin care să împăca dorinţa sa de a rămânea cu voinţa de a nu aduce supărare maicel sale prea iubite, scrisă de îndată d nel d’Aumoy.
Grădinarul duse scrisoarea.
Bogat nu era c’pitanu, dar avea stare îndestul de îndemânatică pentru a ţine ca Ingrjitoare a casei pe Ca-therina, şi la grădină şi munca grea a curţii pe un flâcăuandru cam de cincî-spre-zece ani... acestaplecâla d na d'Aumoy.
Căpitanu îşi dresă absenthul I.. O I vezi pentru dânsu asta era o treabă, şi încă ce treeba... nici nu vorbea, şi cu mâna făcea semn să tacă celor can aveau de ciocnit paharu cu el...
Turna mal întâi picătură cu picătură apă rece peste îrifricoşatu lichor, şi când să învălueaii In pahar nori albi ca bumbacu, căuta să vadă dscă s’a limpezit... apoi după zece minute de aşlepfare, !1 prilăcea în albastru adecă umplea paharu de apă, şi ’l făcea mal închis safl mal deschis, după cum vroşa să ’l ia de tare.
Pe urmă, punând carafa pe masă, trosnind din degetul cel mare cu cel de al treilea a mânel, pentru a întovărăşi cea întâie batae a unul marş ce fluera, privea paharele în zare, şi zicea:
— Acum, poftim de gustaţi... asta să cheamă absenthul... absenthul care are menire de a aţi deschide pofta de mâncare, şi dacă ’f bine întocmit, e bun şi sănătos; turnat fără seamă şi uluit cum fac flrţigâi d-voatre, e o adevărată otravă... ş>, ştii, pentru că s’ îl găteşti aşa, trebue să ’ţt placă al bea,... asta nu să învaţă... Poftim, iubite d-le conte, ia gustă'l...
Acum, d'vagâ prii tene, dâmi voe să ’ţi spun ce-va, o să ’ţl vorbesc pe faţă... ştiu cine eşti, prin urmare n’am să te Întreb nimic... Dar nu e tot astfel când e vorba de mine, care trăesc ca un urs...
Tîneru tot arata prin semne că nu e aşa...
(Va urma.)
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 2 AUGUST
r: > /v-
a liniei internaţionale.—Mi-este dat ca înainte de expirarea primului an al urcării mele pe tron, se Inaugurez într’un mod solemn, tn capitală, în presenţa represin-tanţilor Europei întregi, linia care trebue se unească Occidentul cu Orientul. Acest mare resultat, obţinut în conditiunile cele mal grele si numai prin puterile şi resursele Bulgarilor, a umplut inima mea de un orgoliu legitim şi de o dreaptă satisfacţie.
Vă mulţumesc tutulor, că afl venit se înălţaţi prin presenţa d-v. strălucirea a-cestel serbări. Fie ca tara care m’a ales se lie în sfârşit mal bine apreciată şi judecată mal sănătos. D-voaslră, dd. din presa cari sunteţi pioneril civilisatiunil şi al progresului fi ti purtătorii bunului cuvînt şi lăsati-ne se sperăm ca se va face de a-cum înainte Bulgariei, atât de bogat înzestrată de D-zeîi, dreptatea ce i se dato-reşte.
îndeplinesc două datorii, mulţumind naţiunii întregi, guvernului şi societăţii de construcţie pentru zelul patriotic adus la săvîrşirea operei naţionale aşa de emi-naminte civilisatoarea.
Beaii pentru prosperitatea tării mele, pentru sănătatea tutulor, domnilor, pentru unire, concordie şi pacea.
DIN DISTRICTE
PRAHOVA
Tabara pentru manevre militare
Pre cât am putut afla, spune Democratul, pentru tabără manevrelor militare din toama anului acesta, s’a ales teren pe rîul Teleajenu, pe câmpia din josul Vălenilor de Munte, care se va întinde până în josul comunei MâlăeştI împrejurul gărel PloponI pe unde ofl-ceriî însărcinaţi fac măsurători terenurilor necesarie.
La aceste manevre, se zice, că vor lua parte divisia III şi IV din corpul al II de armata.
Evadare
La 23 curent, de la salina Slânic, duol indivizi condamnaţi pe viaţă &£t profitat de împrejurarea visitelor ce se fac de către particulari, şi au eva-oat din salină ; după cum se crede, el s’au îmbrăcat In haine schimbate care trebue sg li se fi procurat şi introdus de alte persoane de afară.
Nu se ştie ce măsuri se vor fi luat pentru prinderea fugarilor, dar după cum ni se relatează, afară de d-nu inginer Vineş mai nici un funcţionar de la salină nu se interesează la intrare şi eşirea visitatorilor, de a controla şi ooserva mişcările condamnaţilor, adaugă ziarul Democratul.
VLASCA
Ziarul Giurgiuvean Vlasceanul publică în ultimul săfl număr următoarele privitoare la o hoţie comisă de cunoscutul colectivist Carcale pe când era la comitetul permanent pe timpurile colectivităţel.
D’nle membrului Carcale
In anul 1886 comitetul permanent prin încheerea No. 1112 din 29 Martie dispune să se confecţioneze în regie 54 gente pentru serviciul poştal al comunelor din plasa Neajlov-Gla-vacioc, şi invită pe sub-prefectul respectiv ca să încaseze de la fle-care comună căte cincl-spre-zece lei atât cât se crede a costa o geantă, pe care bani să’I trimeată comitetului ca în urmă să’I procure gentele.
Cele 54 gente să confecţionează de comersantul Sterie Dumitru şi le depune comitetului fără nici o formă şi acesta le trimite sub-prefecturel cu îndatorire a le distribui comunelor de la care încâsând costul lor se’l trimeaţă comitetului spre a se da furnisorului.
Toate gentele costă suma de 810 lei.
Din costul acestor gente s’a primit de la sub-prefectură următoarele sume:
1.	Cu raportul No. 4730 dm 10 Iunie 1886, se primeşte costul a opt gente care s’a dat direct de comitet furni-sorulul 120 lei.
2.	Cu raportul No. 5045 din 19 lu-nifl 1886 se primeşte costul a opt gente care se ia de d. Gr. Carcale membru comitetului în păstrare şi semnează de primire pe raport, 120.
3.	Cu raportul No. 5513 din 7 Iulie 1886 se primeşte costul a cinci gente care asemenea se ia în păstrare de d. Carcale şi semnpazi, 75 lei.
4.	Cu raportul No. 5186 din 24 Iunie 1886 se primeşte costul a patru gente care se ia în pfslrare de d. Carcale şi semnează de primire, 60 lei.
5.	Cu raportul No. 5668 din 12 Iulie 1886 se pri meşte costul a trei gente care se ia de d. Carcale 45 lei.
6.	Ca raportul No. 6286 din 15 Oc-bre 1886 se primeşte costul a două gente oare se primeşte tot de d. Car-oale, 30 lei.
Total lei 450,
7.	Cu raportul No. 343 din 13 Ianuar 1887 se primeşt- costul a şeapte gente, cure se ia în pistrare de d. Carcale, 105 lei.
8.	Cu raportul No. 3562 din 19 Aprilie 1887 se primeşte costul a două gente care se dati direct de comitet furnisorului Sterie Dumitru, 30 lei.
9.	Cu raportul primarului comunei Uzunu No. 316 din 25 Aprilie 1887 se primeşte costul unei gente care se ia în păstrare de d. Carcale şi semnează de primire, 15 lei.
10.	Cu raportul d-lul sub prefect de Neajlov No. 2191 din 9 Maiu 1887 se primeşte costul a două gente care asemenea se ia de d. Carcale, 30 lei.
11.	Cu raportul primarului comunei Pietroşanl din 20 Maid 1887 se primeşte costul unei gente, care se ia de d. Carcale.
Va să zică până la 20 Maid 1887 să se noteze bine această dată — se primeşte la comitet lei 630 costul a 42 gente şi din această sumă s’a dat direct de comitet furnisorului Sterie Dumitru lei 150 iai restul de lei 480 s’a primit numai în păstrare de de Carcale.
La 10 Iunie 1887 espirând mandatul comitetului permanent d'aicl d. Cara-cale ’şl ia ziua bună şi pleacă fără a’şi da socoteală pentru acea sumă ce o luase în păstrare.-
Tocmai la 27 Noembre 1887 se primeşte din nod un raport cu No. 3762 de la d. sub prefect de Neajlov pe lângă care înainta suma de lei 150 costul a opt gente din cele ce mal remâsese de plată şi comitetul permanent care succedase pe acela în care fusese d. Carcale în necunoscinţâ de cui trebuia să dea această sumă de oare ce nu putea constata cine confecţionase gentele, ţine acel bani până la 30 Decembre când se presintă Sterie Dam tru şi prin suplica înregistrată la No. |4022 arată că are să primească da la comitet bani încă pentru două-spre zece grnte care face | 180 lei şi cere să i se plătească.
Ziarul Vlâscean promite că va urma. Adăstăm.
FELURIMI
un prunc de 20 ani.—Primăria din Heer-ford, în Saxonia, având să facă listele de recruţi pent-u anul acesta, a trimis la locuitorul Ion Heegel ca sS’şi aducă feciorul la înscriere. Locuitorul a venit însă fără fecior.
—	Unde îţî este fiul ? întrebă primarul.
—	Fiul mefl, d-lor, a rămas acasă, fiind că măsa are treabă multă.
—	Cum aşa I fără mâsa nu poate să vie ?
—	Nu, d-lor.
—	De ce ?
—	Fiind că nu merge în picioare.
Primarul crezu că s’a înşelat.
—	Nu eşti d-talon Heegel?
—	Ba da.
—	Şi n’aî un fîfl născut la 1868 ?
—	Cum nu.
—	El bine, fiul acela ţi’l cer.
—	Apoi acela nu poate să meargă In picioare, să trăiţi boerilor, zise bietul ţăran, înfricoşat de tonul primarului.
Atunci, în uimirea tuturor, dânsul povesti cum fiul săfl unic, de şi în vârstă de 20 de ani, n’a putut încă să meargă în picioare; dânsul era tot aşa mic ca la vîrsta deun an,afară de cap, care crescuse foarte mult, el sugea încă la sînul mamei sale.
Heegel locueşte la un mic cătun ce se ţine de comuna aceia. Comisiunea s’a transportat la faţa locului şi a constatat de adevărate toate cele spuse de ţăran. Totuşi primarul având datoria să presinte consiliului de revisie pe toţi tinerii înscrişi în 1868 pe registrul stărel civile şi care n’afl murit de atunci încoace, a ordonat mamei să se afle de fată cu fiul el
la Frorenthal Ia 7 Iunie trecut.
*
* *
Un fratricid de 8 ani. — Quartierul de Bercy dm Paris a fost pus tn mişcare din cauza unei crime monstruoase a cărui culpabil este val 1 un copil de 8 ani.
lată în scurt povestirea acestei groaznice dramă, ce o împrumutăm după ziarul «l’Intransigeant» din Paris.
Alaltâ-erl dimineaţă, către 7 oare fără un sfert,d-ria Siozade văduvă, domiciliată în strada Bercy Nr. 251, a fost deşteptată din somn de strigătele copilului eicel mal mic, Louis Siozade în vîrstâ de 0 ani ; «Mamâl mamă I» şi care dormea într’o cameră de alăturea cu a el. In cea mal mare graba alergă ea, crezând că copilului i-a venit răfl, dar care spectacol groaznic nu se înfaţişea ochilor el, când deschise uşa :
Micul Louis, gol de tot, fînlins jos lângă pat îşi ţinea cu mânuşiţele sale pântecele din care eşeafl maţele.
Ameţit de groază, măsa dete un ţipăt teribil. Un alt ţipăt îl răspunse în acelaşi timp şi cel mai mare copil al el, Gâlestin, căzu la picioarele el cu gâtul tăiat.
D-na Siozade nebună de durere,nu putu de cât să pronunţe următoarele cuvinte : «Săriţi, oameni buni !» Vecinii la auzul acestor cuvinte, pătrunseră tn odaie, în-
cercară a da ajutoarele lor, micilor răniţi şi în grabă merseră de găsiră pe doctorul Martin, medicul carlierulu'.
Când acesta sosi, micul asasin îşi dăd^a deja ultima lui suflare. El era tăiat la gât cu un bricifl aşa de răfl, că >1 a tăiat pur şi simplu gâlul foarte adânc, până la coloana verterbralâ. Doctorul se mulţumi a da îngrijirile sale numai micului Louis. Cu aceiaşi armă cu care el, Căleştin s’a ucis pe sine însuşi, a spintecat şi pântecele fratelui săfl mal mic Louis. Tâetura pântecelul e verticală şi merge în linie dreaptă de la buric pâfte la uter, care şi el este tăiat. Biata mică victimă este în starea cea mal desperată.
D-na Siozade a remas văduvă cu aceşti copil: cel mal mare Câlestin de 8 ani şi cel-l’alt Louis de 6 ani.
Cel mal mare, de un caracter răfl şi violent, nu putea suferi că fratele săfl are câte-va jucării şi la fie-care moment provoca certe foarte violente care degeneraţi în lovituri aplicate pe spatele sermanuluî Louis. Câlestin ura de moarte pe fratele săfl cel mal mic. Demult îi purta el Sâm-bătele. Sunt acuma 3 ani de când Câlestin se încercase se mutileze părţile genitale ale lui Louis; nu mal departe anul trecut chiar, măsa ’1 surprinse pe Câlestin în-cercându-se se bată un cuifl în capul fratelui sefl, servindu-se cu un ciocan.
Nici odată nu s’a întâmplat ca Câlestin se’l lase în pace pe Louis, când remâneafl singuri.
Crima ce a comis’o acuma, e mal mult de cât sigur câ a fost foarte mult precu-getatâ de Câlestin. Proba cea mal bună este că în casa lor nu se găsea nici un bricifl, prin urmare el Tar fi furat unde-va şi l’a ţinut ascuns cu îngrijire, daca nu mal mult cel puţin o noapte întreagă, tn patul săfl.
Dupe ce afl trecut primele momente, de emoţiune d-na Siozade a început a plânge şi a se văita: «Of doamne! doamne! de ce nu m’am întors în locul mefl, (Kante-Loise) septămftna trecută. Voiam se despart pe aceşti copil, parcă inima’I spunea câ are să se întâmple ceva. Of, ce nenoro-ro.-itâ sunt, câ am întârziat atâta».
Louis Siozade a fost transportat mal mult mort de cât vifl la spital. Medicii nu cred câ va scăpa. I s’a pus măruntaele la loc şi i s’a cusut pântecele. Sermanul Louis este în toate minţele şi a fost foarte mult întrebat de d-nul Pouvrat, comisarul poliţiei.
A 2‘ EDIT1UNE
Mitropolitul Primat Georgian, care se alia acum la Viena pentru căutarea sanataţet satb, si va întoarce in capitală în ziua de 5 August.
*
Aflăm câ d. Alexandru Pâdeanu actualmente interpret pe lângă ministerul de interne, va fi numit în curând primul interpret al legaţiu-neî Romîne din Constantinopol în io iul d-lui Alfonso Lahai care e strein şi nu cunoaşte limba Ro-mînâ.
Alegerea e nemerită.
X
Eri la comuna Stefăneşti de prin apropierea Bucureştelui, un cârciu-mar anume Constantin Constanti-nescu voind că se sloboadă o puşcă cu doue ţevi într’un cocoş, a lovit din greală pe pândsrul viei sale, anume Scarlat Niţă, care a şi murit.
Cârciumarul a fost imediat arestat şi trimis la parchet.
D. prim-procuror Dobriceanu însărcinând pe d. procuror Horia Ro-setti cu ancheta, acesta a mers azi la 11 ore la Stefăneşti unde a interogat mai mulţi martori, cari toţi au respuns câ omorul s’a săvârşit din imprudenţă, de oare ce nimic n’ar fi putut se împingă pe C. Con-stantinescu se comită o crimă, neexistând nici o animositate între el şi pandurul seu.
D. procuror Horia RosRti întorcân-duse de la anchetă, a dispus punerea în libertate a făptuitorului dar tot o dată şi darea în judecată pentru omor prin imprudenţă.
X
E ceva de necrezut destrăbălarea care a domnit pîn’acum în contabilitatea Eforiei. D. Aug. Rădulescu acum în urmă num>t în postul de şef contabil, ocupînd acest post a respins penă acum mai mult de 69 hîrtii ale contabilitâţei pa motivul câ erau în neregulă şi în contradicţie fltgrantâ cu legea contabilitâţei.
Toate aceste hîrtii purtau visa Eforilor.
Afară de aceste neregub, d. Rădulescu a constatat câ casieria Eforiei n’avea registre în d-’plinâ regulă, şi câ multe socoteli de b ini erau lăsate tn suspensiune din timpul lunei lui Aprilie.
Sperăm câ acum cu venirea d-lui A. Rădulescu, care e un foarte bun contabil, că se va pune odată capăt tuturor neregulelor şi turpitudinilor care se petreceab.
X
D. Garol W. abonatul nostru din
www.dacoromanica.ro
comuna Vaţa, judeţul Oltu, ne refl* * mă că primeşte ziarul cu 6, 7 zile întârzi. re şi atunci îi sos- sc toate foile de-odată cu bandele rupte. D-sa se mal plânge că n’a primit numeriie 790, 792, 793, 794, 795.
Va bine-voi oare direcţia poştelor se cheme la răspundere pe cei vi novaţi ?
X
Sergenţi-majori din corpul gardiştilor de oraş, au reclamat comandantului lor d. căpitan Savopol, cerând ca se se constate câ ofiţerul de gardişti Grigoriu, a furat de la casarmă 60 de perechi de ghete des tinate sergenţilor.
Se ştie că în urma dovedirel hoţiilor lui Grigoriu, acesta a fost des tituit şi foarte probabil că va fi dat chiar judecă ţel.
X
In anul expirat, d-nu general A. Anghelescu, fiind ministru de res-boiu a primit prin hatâr, pe nedrept, peste 99 elevi surnumerari în şcoala fiilor de militari.
Anul acesta, aceşti surnumerari primiţi pe nedrept au luat dupe regulă, locurile râmase vacante.
Ge se întâmplă acum ?
Se întâmplă că de şi în anul a-cesta au reuşit la examen 125 de e-levi, nu se pot primi în scoală de cât 19, ne fiind vacanţe, iar cei care au isbutit la examene, remân pe din afară.
lată moştenirea abuzurilor colec-tivităţei.
X
Consiliul judeţfan al districtului Ialomiţa a fost disolvat.
X
Rugăm pe onor. Primăria se ne respundă sub a cărui puternică influenţă si allt proprietarul casai din strada piaţa Anozii No. 12, care casă ameninţ* căderea. Am dori se ştim cine va fi respunzător în zioa cînd va cădea pe bieţii locatari ? Di ce nu sa ia nici o disposiţie ca se fie dârî-mată mai nainte de întâmplarea a-cestui pericol iminent !
X
D nu Maiorescu ministrul cultelor şi instrucţiune! pubfice, s’a întors astă-zi de dimineaţă la Bucureşti venind din Sviţera. D-sa a şi luat in-terimul ministerului justiţiei.
X
Mai mulţi oficari ai Statuluî-ma-jnr au plecat eri seara la Botoşani ca se facă studii topografice.
Aceşti oficeri vor sia acolo mai mult de o lună.
X
Ar fi lesne se se cerceteze pentru ce anume motive d. Episcopescu numit aouin tn urmă comisar de poliţie de cl. I. a fost dat afară din postul de intendent al spitalului rural de la Fioreşti districtul Berlad, şi aceasta subt administraţia colectivistă, iu urma raportului d-lui Staur şeful spitalelor rurale.
Ni sa afirmă că s’au petrecut lucruri necorecte în urma cărora a-cest Episcopescu a fost eliminat din serviciul spitalului.
ULTIMA ORA
AGEVTIA HA VAS
Constantinopol, 11 August. — Via Atena.—Nu numai că Poarta a sesisat pe ambasadorii puterilor de răspunsul Bulgariei, relativ la linia Vakarel, dar şl-a telegrafiaterî la Londra şi la Viena pentru a cere ca lord Salisburvşi Corniţele Lalnoky să lucreze Intr’un mod e-nergic la Sofia, pentru ca Bulgarii sg rsmiţâ exploatarea acestei linii, comp. de Hirş. Poarta a telegrafist simultan la Sofia pentru a stărui In acelaşi sens pe lângă Bulgari. Aceasta pare a indica că Poarta este d spusă să iasă din nepăsarea sa, dar poate că se va mărgini sg revie la circularea semnalată mai de ună-zi.
In privinţa Masuahuluî, Sultanul întorcând primul proiect de circulare, cu corec'iunl Poarta l’a modificat erl.con-siliul de miniştri de azi ’i va examina din nod.
Constnntinopol, 12 August.—Via Varna.—Respunzând demersurilor Porţii, lord SUisbury zice că Englitera n’are relaţiunl oficiale cu guvernul bulgar, câ cu toate astea el va ordona re-pre.sintantuluî englez la Sofia să lucreze tntr’un mod oficios, pentru că Bulgaria sg remită casei de Hirş exploatarea liniei Vakerel.
D. StambulolT zicec&C-ie, de Hirş refuzând sg exp'oateze linia Vakarel, guvernul bulgar va negocia cu această C-ie, pentru a obţine exploatarea liniei în aceleaşi condiţiunî ca acelea obţinute de Ilirş. D. Stambuloff adaogă câ pentru a regula definitiv aceasta cestiune, guvernul bulgar este dispus se plătească imedi >t Porţii che tuelile de construcţiune ale liniei Vakaret.
Rgspunsul Austriei n’a sosH încă.
Atitudinea şi limbagiul d Iul S'»m-buloff, .fac ca |Poarta sg aibă teamă de aceia ca Bulgaria da acord cu G ie de Hirş, sg nu spolieze asemenea şi restul reţetei rumeliote exploatată de G ie de Hirş De aci vine ca Poarta a eşit din indiferenţa sa si urmăreşte înapoiarea liniei Vakerel. Până una alta, Bulgaria va in augura la 12 August serviciul internaţional. Un tren special a plecat eri seară ducând pe invitaţii guvernului
3
bulgar. Z hni-Paşa, ministru de lucrări publice, şi alţi funcţionari turci afl declinat această invitaţiune.
Gestiunea poştală a fost regulată pro-visorifl. Coletele austriaca mal cu seamă vor fi remise închise agentului postai austriac la sosirea trenului la graniţa turcească.
Circulara Porţii relativă la Masuah n’a plecat. Circulă şlirea In faţa Interpretării date de către Italia articolului 10 din convenţiunea Suezulul. Poarta ar avea intenţiunea se anuleze convenţiunea Suezulul sad se amâne semnătura definitivă până la o nouă examinare articolului zece. Ast-fel presintat, acest sgomot este inexact, dar adevărul ar fi câ Sultanul este împins In această cale de către Italia, Germania, Austria şi Englitera cari ar găsi In acesta revanşa eşecului lor suferit In timpul negocierilor convenţiunii anglo-turceştl.
Paris, 15 August.— O încăierare s’a întâmplat eri la St. Jean d’Angg y în timnul călătoriei electorale a generalului Bulanger. Un individ trântit la pământ de bulangiştil, a tras focuri de revolver, duol ţărani au fost răniţi.
Individul a fost arestat, apoi liberat după interogator. S’ad făcut numeroase arestări.
Generalul Boulanger a plecat seara la Paris.
D. Ştefan Costescu, d. Constantin Rg-ceanu, dd. Constantin, Alexandrina, Gheorghe, Grigore şi Emenoil Râceanu, d. Alexandru Costescu şi d-na Maria Costescu, dd. Alexandru A. Costescu şi Gaterina Costescu, d-na Alexandrina Costescu, d. Gheorghe Costescu, şi d-na Susana Costescu, au durerea d’a face cunoscut incetarea din viaţă a
majorului \m mm costescu
unchiul lor regretat, fost preşedinte la curtea criminala şi la curtea din Cra-iova, fost deputat şi senator în mal multe sesiuni, incetat din viaţă la Târ-govişte, In etate de 82 ani.
înmormântarea s’a făcut eri Duminecă la moşia Văcăreşti.
Rugaţi vă pentru el 1
PENSIONATE
INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI
Calea Victoriei, 162 Bucureşti
Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie câ din 96 elevi 8i afl fost promovaţi şi dintre aceştia 16 premiaţi la gimnasiele si lyceele statului unde totl elevii institutului afl urmat regulat cursurile.
înscrierile încep la 1-ifl August.
Director, R Xovian.
No. 840.
imiTUTlL DE DOMNIŞOARE
AL
PROFESORILOR ASOCIAŢI
Direcţiunea face cunoscut părinţilor câ cursurile vor începe la 1 Septembre. înscrierile se fac între 15—30 August în localul Institutului. Se predafl lecţii de clasele primare, externat secundar precum şi cursul complect de licefl. Sper câ onor. părinţi vor avea şi pe viitor aceaşl încredere ce am avut şi până acum.
Personalul didactic din acest Institut se compune din profesorii cel mal buni de la şcolile Statului şi sunt următori:
D. Nicolae Barbu, prof. la Sf. Sava va preda limba latină.
Constantin Demetrescu prof- la Sf. Sava va preda matemacile curs. sup.
Nicolae Cosâcescu, prof. la Sf. Sava va preda ştiinţele, fisico-chimice mod.
D. L. Leveque, Şcoala normală şi Asilu, limba franceză. Curs. Super.
Dr. Paul Petrini, Universitate, higiena.
aăvânescu, Matel-Basarab, filosofia şi limb. română. Curs. Super.
Nestorescu, Şcoala teatrală, desemn şi caligrafie.
G. Teclu, 1. germană şi 1. română. Curs. Infer.
I. Clinciu, libma elenă.
Ilie Georgescu, Sf.-Sava, ştiinţele naturale.
Necula Colceag, istoria.
Preotul Enescu, Seminarul Nifon,religia.
R. Dobrescu, geografia.
M. Cohen, Azilu «Elena Doamna». Canto.
D-na Bruzzesi, Externat, limba italiană.
D. Walch, limba engleză.
D-ra Zoe Agapiadi, Şcoala Centrala, piano.
D-ra Steriadi, piano.
„ Golmann, limba germana, c. infer.
D-na Alex. Filionescu, şcoala centrala, filosof, şi pedag. limba franceza.
Cursul primar se va face de două din absolventele cele mal bune ale Azilului, iar pentru croitorie, gimnastică şi dans aceasta se va regula la Septembre.
Se aduce tot-odatâ la cunoştinţa părinţilor ca toate elevele care s’afl presentat din acest institut la liceele Statului pentru trecerea examenelor, afl fost promovate cu succes.
Directrice, Alexandrina Filionescu
profesoare de pedag. şi filosof, la şcoala centrala slrada Dionisie 56
„HOTELUL HUGUES”
DIX BUCUREŞTI
Cu cea mal frumoasă positiune din Capitala situat fiind în fata Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouâadmi-nistraliune, din nofl arangiat; a stabuit preturile Cam riior ast-fel, ca, prin posi-tiunea, rangul şi promptitudinea sa poate concura cu ori-ce Hotel din Capi ala.
Camere cu zioa se poale avea de la 3 lei (u sus.
RESTAURANTUL
având cel mal plăcut local de vară, bucătărie română şi frauceză. Preturile foarte reduse.
(869)	Administratiunea
4
EPOCA — 2 AUGUST
CASA DE SCHIMB
013
i. M. F E R M 0
Strada Lipscani, IV’o. 27
lumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul ‘Bucureşti
/ August 1888
5 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig, de et.drum de Ier
7	0/0 Scrie. funo. rurale B 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris, l'unc. urbane B o/0 Scria func urbane 5 OiO 8cria. func. urbane Urbane B 0/0 laşi
B 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacta-România»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă
Cump. Vend. 1-4 3/4 I &5 1/2 93 1 2. 94 3/4 96 1/41 97
108 95 1/4 107 100 90 1/4
80	1/4
81	1,4 220
36
990
230
225
80
7 3/4 7 3/4 205
108 1/2 95 3 4 107 3/4 101 91
80	3/4
81	3/4 225
37
995
240
235
90
8
8
201
CASE DE VEMARE	CASE DE ÎNCHIRIAT	IIOSII DE ARENDAT
r 1 U l i L' t*in Strada Rosetti No. 18, Sub. Staicu ll/lijELu din causa de strămutare la ţară. Preţul moderat.	UN SALON MOBILAT A se adresa Ia proprietar acolo.	Dlî V1Z1RE MOŞIA S1TOSTI ffitS situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, păduredo brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacâu-Moineşlî, lăngă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776
	VILA LlTDEIt SINAIA mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti.	
(Wţl’l/ rAÎP shuate în Strada Frumoasă No. 12 llUlEi llAijill şi 12 bis; având fie-care 4 odăi de stâpân, 4 de servitori, curte mare şi grădină spaţioasa cu pomi roditori. Se vinde în total sa&în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţel 776		
	VILA NUMITA BEATR1CE St vara este de închiriat, situată la fllaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43.	
		lin i i/Y/ipr nouă hectare vie şi obralie si-UH VltliU llllll luate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgâşanî. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
	fi VU A cu grădină situată la Filaret, este U V ÎL ii de închiriat. Pentru condiţiunc a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, In toate zilele între 4 şi 5 ore du pe amiază 783	
MSI III)UIUM tort, asemenea şi un loc cu două faţade cu 0 prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unirel 1. 732		DE ARENDAT ™in8Lî.h,emtl Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii sfe se adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. N. Alexaudrescu.
	PA MEDE mobilate şi nernobilato de Inii ZllUEIlE chiriat cu luna In Calea Victoriei No. 81.	
		Iţii i ItrVn A T de la 23 Aprilie 1889 moşia llfJ .MlL lIJil 1 Lalosul şt DobricenI din judeţul Vâlcea pe cinci sad mal mulţi ani. CCMIAITC de g-rftne cu spicul roş şi O Clfl IU 1 C alb, de Secara Sl-lle- lena, de Ovez alb şi negru şi de Orz cavaler şi obicinuit. — Se găsesc de vânzare la moşia Sl-Galbenu, proprietatea d-lul C. C. Datculescu, R.-Sârat. A se face cererile de acum.
CASELE CU LOCUL LOR ff.îSSK Str. Biserica Ainzei No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8.	TlE TAIPUTUTAT Casa din strada Um-DIl inuniniiil brii No. 4, lângă Clu-bul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gsz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839)	
	T1E TAI PUTUT A T casadinStrada Polonă UE inUnlnlAl No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723	
CASA DE SCHIMB
305
MOSCU NACHMIAS
No- 8, in palatul Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, In facia noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Remănia)
Bucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de i August 1888
6 % Renta amortisabila 6 %	,, româna perpetua
6 % Obligaţiuni destat [Conv.rur.l
6 %	„	C. F. R.
5 % ,,	Municipale
10 fr. , Casei pens. [300 L.]
7	% Scrisuri funciare rurale
5
7 '%	„	,, urbane
6 5 5 3
.. Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. (20 lei] Losuri crucea roşie Italiano „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote (rancese „	italiano
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotii in aur
las!
Cump. Vinde
8
207
126
10054
100
245
Cea mai noua si ceâ mai buna Maşina de Cusut din lume
PATENT - NOTHMANN
SINGER-PERFECTIONAT
PENTRU FAMILII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Bucureşti,
Maşină de cusut cu braţul înalt, premiată la toate expositiunile, cu primele medalii şi diplome de onoare.
Ea posedă numeroase Îmbunătăţiri precum: Lucrarea fără nici un sgomot, depănător automatic pentru aţă, Suveică fără înfierare, Aşezarea de sine a acului In adevărata posiţiune,facend ca lucrul se iasă In tot-d’auna curat, elegant şi simetric, un ce ce nu există la nici o maşină de cusut.
Toate părţile principale ale maşinel sunt lucrate In oţel fin. Maşina mai posedă, aparate de brodat, marcat, tivit, încreţit, maşină cu aparat de făcut găuri etc.
Blat-iJoila in rate miei lunare sau septamânale
Cumpărătorilor cu bani gata li se oferă un rabat corespunzător.
Singurul representant pentru toată România, Serbia, Bulgaria şi Grecia
- Bulevardul Elisabetha - MAX LICHTENDORF - Grand Hotel du Boulevard - Bucureşti
unde se afla si depoul general
Rog nu confundaţi GRAND HOTEL DU BOULEVARD
MĂRGĂRITARELE TUTUROR PARFUMURILOR
PEVTRU BATISTE, H,U\E ETC.
DE
LOHSE
renumit pentru caracteristicul, îndelungatul şi plăcutul sfefi miros
Ideii otrepe blanc de LOHSE Goldlilie	de	LOHSe
Bouquet IVIessalixia de LOHSE
Cumpărătorii fabricatelor mele se aibă tot-d’auna în seamă B’irma GUSTAV LOHSE 46 Yager Straso Berlin Fabrica de Parl'umerie şi Sepulturi fine de toaletă.
Depou la d-nil S. Ileciiter, Ch. Lazarowitz etc. En detaliu la toate parfumeriile de lux.	754 B.
B A I L E
BALTA - ALBA
Stabilimentul sa deschis în MaiD şi continuă a fi deschi spână la finele lut August. Aci se găsesc toate necesarele pentru cură, medici în permanenţa, camere mobilate, restaurant, poştie, telegraf, distracţii, piano, muzica, etc.
Boalele care se trateaza cu succes sunt: scrofulile sub or-ce forma, (la ochi, la nas, la gât), diformităţi corporale provenite din scrofule; maladia uterului, boale femeeştl învechite, poala albă, boale de piele, paralisii, mai ales la copii şi debilitatea copiilor, rănile învechite, urmele sifilitice, limfatisntele, hemoroide, reumatisme articolare cronice, maladia oaselor, palpitaţie şi anemice.
Preţul unei camere cu 2 paturi variază de la 6o până la loo franci pe lună, iar cele cu 5 paturi 120 franci pe luna.
1 Baie de nămol mineral calda 5 franci, 1 bae de apa minerala calda 1 franc şi 50 bani, 1 bae rece cu duşi 50 bani, pentru copii preţurile sunt reduse pe jumătate.
NB. Direcţiunea cailor ferate a redus preţul ia 500/0 pentru pasageri care visitează aceasta staţiune balneara.
Medicul curant al băilor d. Dr. N. Georgescu.
lnformaţiuni se pot lua în Bucureşti până la x Iunie în calea Călăraşilor No. 45, iar de aci în colo de la Stabiliment. La gara R.-Sarat se găsesc trăsuri.	782
©sci
x
■X0Xi
IX©
X
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
I Mo f Sli
STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTR'O ZI HUCURESTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Ca dre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
X
exî
1X0X1
AVIS IMPORTANT
-o«!8££SS5S5>-
Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a mal deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21
Calea Victoriei, Coltul Hotelului Continental, vis-a-vls de Teatru National
Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra
putem oferi o
MARFA EMINAMENTE SOLIDA
fara a conţine intr’ânsa alt material de cât piele si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da
ATENŢIUNE MARCEI FaBRICEI
Produsele no? [4urescu; T.-Vestei: .ucaLucato; Rosioi 7 38
ste se m»i P. Petrscu; i- de- Vede:
noastre, ori-ce pereche de ghete purtă ninabricei noastre sunt garautatc de noi
gasecc prin districte numai la firmle ari notate : Craiova : Florea Stănciulpscu et Th. Demetrescu; T.-Severin: Ph- Rohm; Pdeşii: M. I. Salescu; T. Jiu: Marcus et Spinter; R.-Velcea: L-Câmpu-Lung şi Ploesli: A. Rosenbluth; Bmeu: T. K. Argintoianu; Tccuciu-Focsiani: Vartan Missir fii; Bacau: I. M Horovitz; Roman: Fragil Rosenfeld; T-Ocna Ovanes Ştefan; Giurgiu: Sam. Asriel et fiu; Calarasi: V. Mitrany; Olteniţa: M. Kamerling; Constanta G. Luosi.	Cu stima,
IVI. T. MANDREA et Comp._______________

na
PE MALUL
RAREI-NEGRE
' vrv m
PE MALUL
RAREI - NEGRE
HOTEL CAROL I
STAGIUNEA BĂILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECT1UNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către
G-iraxitul Hotelului B. JERIS. (830)	Hotel Carol r, Constnnt/.n.
CASA DE SCHIMB
I0NESCU & MARCU
Strada Lipscani iMo. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 1 A ugust
VALORI	Scadenta cupoanelor	Târglib. curs med.
Fonduri de stal român	1 Ap. 1 Oct.	
Renta rom. perpe. 1875 5% Renta rom. omorlisab. 6%		94
	1 Ap. 1 Oct.	95%
Renta rom. rur. conv. 6%	1 Mai 1 Noem.	96%
Oblig, de stat C. F. U.6% idem idem 5% împrumut Stern 18G4 7% Imprum. Openheim 1866 8% Agio	1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie	8
împrumut, deorase		
lmpr. oraş. Bucur. 5%	I lan. 1 Iulie	81
Idem din 1884 5% lm.or.Buc.ru primelo7.fr. 20	1 Mai 1 Noem.	45
Valori ilivorne	1 lan. 1 Iulie	
Creditul fonciar rural 7%		108%
idem idem 5%	idem	95%
Cred. func. ur. din Ruc-7%	idem	107 ,
idem idem 6%	idem	tot »
idem idem 5%	idem	90%
Cred. func. ur. din laşi 6%	Idem	81 J
obl.cas. pensiuti. fr.300 10	1 Mai 1 Noem.	230
Cal. Victorii
P al. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
AU VIILE DEVIENNE
ufs-d-uts de Llb. Socee
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate «I soliditate armatoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după wiNteniul profesorului Dr. O. Jaeger.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile.
TrouNourl complecte pentrn fldantatl. Layettes si Trounoari pentrn copil. Tronsouri pentru penalonate, oteluri ai restanrantnrl.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALO&U NOSTRU ILUSTRAT SI VA EI TRIMIS OR1-CUI VA EACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Soceo
___________________ 535
Tipografia Ziarului,, Epooa"
Tipărit ou cerneai» Ch. Lorllleux-Cie Paris
Girant reaponsabil V. P. Gheorghlu.
tS-
www.dacoromanica.ro