ANUL III No. 804. A DOUA EDITIUNE VINERI 29 1ULIU (10 AUGUST) 1888 NUMERUL {5 BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Rucuresri: La casa Aclministraţiunel. Iu Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinrtate : La toate offlcielo poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pontru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIUNEA No. 3,—1‘latza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU NUMERUL |5 BANI NUMERUL AMJXCIUI1ILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Pari» : Agcncc llavas, Place de la Vourse. S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segăscstejurnalul cu 15 cent. numeral, La Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, No. Ml. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI A DMINIS TRA ŢI UNEA No. 3.— Platza Episcopiei.—No. 3. SOCIALISMUL DE STAT CORTAZZI PRIGONITUL PRIMARUL ŢUŢUIANU E\P0ZIT1UNEA UNIVERSALA DIM880 ANCHETA CORTAZI-GIIERGIIEL DRAMELE PADUREI SOCIiLISMŞL DE STAT Filosofia a pătimit multă vreme din pricina neprecisăreî înţelesului unor cuvinte pe care le întrebuinţa. Din filosofie acest reu a trecut în politică. Partidele politice şi nuanţele lor s’au înmulţit sub impulsiu-nea nevoilor situaţii politice contimporane, atitudinea şi programele lor s’au schimbat, pe când în mare parte, şi pentru cei mai mulţi, înţelesul vei-chilor cuvinte a remas acelaş. Din această cauză se nasc, mai ales la noi în ţară, unde avem tradiţia cuvintelor fără a avea şi tradiţia lucrurilor, neînţelegeri stricătoare şi care pot deveni, la un moment dat, foarte primejdioase. Ast-fel prin cuvintele conservator, liberal,democrat, socialist de stat etc. se înţelege cu totul alt-ceva de numărul cel mare al cititorilor, şi din nenorocire şi de unii politici şi ziarişti, de cât aceea ce a-ceste partide sunt în realitate, şi din această cauză auzi pe mulţi mi-rându-se când ved impereclieri de cuvinte ca acestea: conservator liberal, conservator-democrat,conserva-tor-socialist, şi altele. Nepotrivirea aceasta dintre realitate şi înţelesul cuvântului corespunzător, nu izvoreşte numai din schimbarea foarte firească şi continuă a atitudine! şi fisionomiei partidelor. Da are maieu seamă ca cauză principală împrejurarea că auzul cuvântului conservator sau liberal nu deşteaptă in mintea noastră nota principală şi caracteristică a conservatismului şi a liberalismului, nota lor permanentă cu un cuvent, ci o mulţime de note secondare şi trecătoare, luate dintr'un moment dat al vieţei lor. Pentru cei mai mulţi liberalism şi conservatism nu este de cât un re-sumat vag al programelor de amănunt, al atitudine! şi al intereselor ce aceste partide aveau în cea din-tâiu jumătate a veacului, şi câtuşi de puţin ceea ce este general şi stabil în tendinţele lor. In vederea însă, a acestor tendinţe, partidele iau posiţie, îşi alcătuesc programe de amănunt, potrivit nevoilor momentului, şi schimbă când împrejurările s’aâ scliimbat, fără ca partidul să fi încetat de a fi consecinţe şi logic cu trecutul său. Am arătat în trecut dupe ce a-nume idei trebuesc caracterisate partidele conservatoare, liberale şi radicale; să vedem astă-zi ce este socialismul de Stat. Se povesteşte următoarea anecdotă despre cunoscutul socialist Prudhon şi un president de tribunal înaintea căruia era adus pentru delict de presă. Prezidentul, mirat de mulţimea scoalelor socialiste de atunci şi de atitudinea lui Prudhon,care le repudia pe toate, l’a Întrebat ce este EsannBBHBHBHBnnB atunci socialismul ? Răspunsul a fost că «socialismul este or-ce tendinţă de îmbunătăţire socială». In sensul acesta, suntem toţi socialişti, zise atunci prezidentul.—Tot ca pre zidentul de tribunal francez sunt socialişti şi socialiştii de Stat. Altul este însă socialismul propriu zis. A-semănarea vagă că şi socialiştii de Stat, ca şi adevăraţii socialişti, vor îmbunătăţirea stare! claselor muncitoare, nu însemnează nimic; din contra socialismul de Stat s’a născut tocmai din nevoea de a se combate socialismul. Intre unul şi altul nu poate fi nici o apropiere posibilă, pentru că pe când cel din urmă voeşte aproape egalisarea deplină a condiţiunilor şi a averilor prin co-lectivisarea proprietăţii, şi în genere a tutulor agenţilor de producţiune, cel dintâiu voeşte menţinerea pro-prietăţei individuale, a proprietâţel mari funciare, şi în genere a formei de producţiune individuală. Mal mult: pentru socialiştii de Stat germani, ca şi pentru conservatorii democraţi engleji, ecsistenţa unei elite în societate, a unei clase de mari proprietari funciari, este o condiţiune indispensabilă a progresului şi a vieţei naţionale, şi tocmai pentru a scăpa actuala orgauisare socială în liniile sale mari şi pentru a întemeia influenţa claselor aristocratice, s’a produs în Germania, ca şi în alte părţi, în păturile conservatoare, cu- o- ovula ol ţn t AMtrnn^î ai Qf oR) ■ lui în folosul claselor lucrătorilor, lmbunătâţindu-le soarta prin mijloace care nu ating bazele sociale şi organisarea de azi a soeietăţei, socialiştii de Stat, sau socialiştii conservatori, speră să facă clasele lucrătoare puţin accesibile propagandei socialiste. Lucrând ast-fel,partidele conservatoare şi-au schimbat atitudinea şi programele lor de amănunt, dar au rămas credincioase principiului lor general şi permanent, care este păstrarea în societate, pentru dfsvolta-rea progresului şi vieţei naţionale, a unei elite culte şi avute. Această nouă atitudine are şi unele inconveniente, bunioară puterea şi influenţa prea mare pe care o dobândeşte Statul faţă cu cetăţenii. Mâine vom arăta că starea socială de la noi, nepotrivindu-se în toate cu aceia din cele mai multe ţări europene, conservatorii români nu trebue se primească de cât cu multă moderaţie socialismul de Stat. Un conservator. TELEGRAME AGENŢIA I1AVAS Paris, 8 August. Agitaţia a continuat seara la Paris şi la Amiens. Câte-va ciocniri fără gravitate, s’au întâmplat între poliţie şi grevişti. Londra, 8 August. Corespondentul ziarului «Daily-Tele-grapli» la Viena zice că Austria menţine atitudinea sa în privinţa Bulgariei şi că întrunirea unul congres nu este probabilă. Borna, 8 August. După «Italia» probalitatea întrunirel u-nel conferenţe a miniştrilor afacerilor străine al mal multor puteri mari în primele zile din Septembre, la Kissingen, ia mereQ mal multă consistenţă. Berlin, 8 August. «Gazeta Naţională» allă că principele de de Bismark a exprimat înalta sa satisfacţie. asupra resultatulul întrevederii de la Peterholf, resultat care asigură stabilirea unor raporturi de încredere mutuală între cel doi suverani, şi permite să se spere în măsura prevederilor umane, că împăciuirea şi pacea sunt asigurate pentru mulţi ani. Paris, 8 August. înmormântarea ex-generalulul comunei, Eudes, s’a făcut azi, 5000 de persoane aCi făcut manifestaţii. S’aCi desfăşurat drapele roşii. Atitudinea agresivă a mulţimel a pricinuit două încăierări serioase. Poliţia ne putând ajunge a menţine ordinea, gandar-meria trebui să lovească mulţimea cu patul puştii. S’au făcut numeroase arestări. Sunt mal mulţi răniţi. Nici un incident nu s’a întâmplat la cimitir. Petersburg, 8 August. «Jurnal de St. Petersburg», fără a se o-pri la vre-o apreciere de detalii, face să reiasă acordul general şi constată resul-tatul de pacificare şi de liniştire datorit întrevederel de la Peterhofl’. Viena, 8 August. Se anunţă din Roma «Corespondenţi Politice» că Germania a exprimat aprobarea sa pun6ndu-se pe punctul de vedere al I-talieî, în cestiunea Masuahulul. Iterlin, 8 August. «Gazeta Germaniei de Nord» zice că nu sunt de cât doul Francezi la Masuah. Francia n’are acolo interese comerciale. Protegiând pe Grecii, aţăţându-I să protesteze în contra impositelor municipale şi instalând acolo un consul francez, Francia nu voia de cât să ’şl bală joc de Italia. Trebue să se coachizâ de aci, zice «Gazeta», că Francia, dintre toate puterile, atribue cea mal mică valoare menţinerel păcii, şi că, din potrivă, ea face totul pentru a turbura această pace. Berlin, 8 August. Comandanţii generali de Wiţendorffşi de Treskov au fost puşi in disponibilitate. Generalul d'AlbedylI a fost numit comandant al corpului al 7-lea de armată, iar locotenentul general de Leszczynski, comandant al corpului r! 9-lea de armată. Generalul de Hahntie a fost numit definitiv şef al cabinetului militar. CORTAZZI PRIGONITUL In România Liberă citim ca la Primăria comunei Vaslui s’a descoperit că d. Neron Lupaşcu, fiind primar al acelei comuni ’şl ar fi însuşit o sumă de 3000 lei, ce ’i încredinţase Ministerul Lucrărilor Publice, pentru întreţinerea unor şosele. îndată ce s’a descoperit acest fapt, numitul primar a restituit aceşti bani celor în drept, la prima cerere, ba tncă fi cu dobândă. Totuşi parchetul a dispus darea lui în judecata. La DorohoiQ, P. Cortazzi fiind Prefect, a (inul la dânsul (?) vr'o trei ani opt-sute de lei, din banii pelagroşilor, trimişi de Ministerul de Interne,şi patru sute lei din banii destinaţi pentru construirea linielor telegrafice. Nu a restituit aceste sume,de cât in urma constatărilor ce s’ao făcut de nişte comi-siunl însărcinate cu cercetarea acestor fapte. Cu toate acestea pe lângă că nu a fost dat în judecata, dar nici măcar dobânda banilor nu ’l s’a cerut... E prigonit sărmanul Cortazzi de guvernul actual 1 Alta. D. Cortazzi se plânge prin gazete, că din causa persecuţiilor a fost nevoit să ’şl lase averea şi casa şi să fugă. Iată un act care dovedeşte până la evidenţă că d sa în adevăr e persecutat; acest act e următoarea adresă : D-le Casier de Dorohol «D nu E. Cortazzi cere ministerului (mi-«nisterulde finanţe) a î-se acorda un ter-«men pentru plata sumei de lei 3,200 (suma «aici este micşorată,—datoreşte mat mult, «precum se constată din scriptele casieriei) «ce mal datorează din foncieră şi tot de o «dată solicită a i se ridica secuestru asupra «trei vagoane de rapiţă ce voia să vînză. «Vă fac cunoscut că ministerul a tncu-«uiinlal cererea cl lui Cortazzi şi prin urmare «vă invit a libera cele trei vagoane şi a a-«mâna urmărirea pentru o lună de zile men-«ţinând-secuestru pe averea ce va mal po-«seda. (Care ?) Semnal p. director Vasllescu. Şeful biuroulul Măcărcscu. No. 86,418, 1888 Iulie 8. Din acest act reese două lucruri, că nu numai nu a părăsit marele săQ avut, dar din contra că şi acel avut care fusese secues-trat cu multă greutate pentru plata contri- buţiilor ce datoreşte către Stat, i s’a dai pe mână, se facă din el ce va voi. Grozav e de prigonit sărmanul Cortazzi sub guvernul actual 1 mmm tcriai » > Cercetările hoţiilor comise de primarul Popescu Ţuţuianu, podoaba colectivităţei din Rîmnicu-Sărat, au început la 25 luliu. Eatâ ce a dovedii parchetul pene acum : 1. Consiliul comuna] prin închee-rea sa de la 9 Aprilie 1885 sub No. 52, dă fostului primar Ţuţuianu suma de 466 lei ca să cumpere te-sace şi revolvere pentru guardişti. Banii se ridică cu mandatul 822 din i885 şi cu ei se cumpără 14 te-sace vechi şi umil nou, pe preţul de 140 lei. Restul de 326 lei îi mănîncă primarul. 2. Primarul Ţuţuianu ia iniţiativa să dea un bal spre a se construi cu produsul reţetei un pavilion în grădina publică. Balul s’a dat ; cu ajutorul sub prefecţilor şi poliţiei de a-tunci s’auvendut 1000 bilete a 2 lei unul. Pentru 126 de bilete, fostul primar a dat o socoteală în regulă, ear pentru 982 bilete, adică 1964 de lei, simpaticul martir Ţuţuianu a răspuns ca în Scrisoarea pierdută : «Renumeraţia e mică după budget» şi pe temeiul acestui axiom a mîn-cat paralele. 3. Pentru reparaţia de la digul ve-chiu după apa llîmniculuî, era alocată o sumă de 5200 de lei. Din a-ceşti bani s’au cheltuit800,ear restul de peste 4C00 lei s’a dus după fraţii lui de la cumpărarea tesacelor şi de la vînzarea biletelor de bal. O ! martiri ai colectivităţeî, numeroşi mai sunteţi. Ca să putem ser-băton aniversarele pungăşiilor voastre,va fi nevoe să preschimbăm calendarul bisericesc şi se întocmim altul, în care vom însemna pe martirul Sburlea, marele profet Maican, arhangelul Ţuţuianu, prea cuviosul sfînt Anglielescu, părintele Mihălescu, apostolul Cortazzi, şi aşa mai na-inte. Dar cînd acest calendar va fi întocmit, el nu va putea avea trecere de cînd în împărăţia dracilor. C0MITETU NATI0NAL-R0MAN ÎNŞTIINŢARE Comitetul Naţional pentru participarea României la exposiţiunea din Paris, constituit sub preşedenţia princ. Gheorghe Bibescu, aduce la cunoştinţa tutulor persoanelor care doresc a lua parte la această ex-posiţiune, că Dumineca trecută 24 Iulie (5 August), după cererea Preşedintelui său, d-nu de Coutouly, ministru al Republicei Franceze în România, — care priimise deja in-strucţii în acest scop, — a notificat oficial d-lui ministru al afacerilor străine din Franţa constituirea comitetului nostru. Această notificare, — în urma angajamentelor luate de d. Berger, comisar general al exposiţiunei şi comunicate d-luî de Coutouly. — ne a asigurat posesiunea definitivă a locului de 375 metri pătraţi, rezervat de aproape o lună după cererea prinţului Gheorghe Bibescu pentru secţiunea Română ce trebuia se se constituie. COMITETUL. ANCHETA CORTAZZI-GHERGHEL Comunicatul guvernului. Minciunile reclamanţilor Cortazzi si Gherghel. — Declaraţiile teranilor. M. S. Regele —primind din partea d-lut Eduard Gherghel o telegramă prin care reclamă contra administraţiunel din Dorohol, că ’l-ar fi făcut se indure, atât pe d-sa cât şi pe fostul prefect ai acelui judeţ, d. H. Cortazzi, persecuţiunl şi acte ilegale —a ordonat prin d. ministru de interne a se face în privinţa tutulor a-cestor fapte o anchetă minuţioasă. Cu afacerea cercetărilor fiind însărcinat d. Ai. Millo, prefectul judeţului Suceava din partea d-sale s’a primit raportul sui) No. 4.421, c re, pentru restabilirea adevărului, se publică în cuprinsul lui. Toate cele-l’alte piese, între care proce-sele-verbale, semnate însuşi de d-nil Eduard Gherghel şi Cortazzi sunt la minister şistah Ia disposiţia ori căruia ar vrea se ia cunoştinţă de ele. Raportul d-lul Al. Millo, prefectul judeţului Suceava, către d. ministru de irfterne. Domnule Ministru Prin ordinul d-voastre No. 9.978, aţi bine-voit a mă însărcina se cercetez tânguirile adresate d-voastre de d. P. H. Cortazzi, şi acele ale d-lul Eduard Gherghel adresate prin telegraf M. S. Regelui. Pentru a cerceta aceste tânguiri, la 9 Iulie, transportându-mă la Dorohol, prin adresele No. 6 şi 7 din aceeaşi zi, am rugat pe d-nil P. H. Cortazzi şi Eduard Gherghel, ca a doua zi, la 10 Iulie, se bine-voească a veni la primăria comunei Vă-culeşti; iar pe d. prefect al judeţului nnrohaK nrin adresa N a, m am rugat se dea ordin ca primarii şi consiliurîie comunale din comunele VăculeştI şi Bros-căuţl, precum şi toţi locuitorii angagiaţl pentru munci agricole ia d. Cortazzi, se se afle la primăriele respective. Dumineca, la 10 Iulie, am mers mal întăl la comuna Vâculeşti la localul primăriei, şi aicea, în presinţa d-lor Cortazzi şi Eduard Gherghel, a comisiunel interimare, a sub-prefectulul plăşeî, Rozin, şi a mal multor zecimi de locuitori, am început cercetările pentru cari am întocmit un proces-verbal în şedinţă publică, în presinţa d-lor Cortazzi şi Gherghel, înscriind aicea cu glas mare toate arătările şi declaraţiele cari mi s’au făcut. 1. Am cercetat tânguirea d-lor P. II. Cortazzi şi Eduard Gherghel «că în timpul secerei rapiţel, prefectul judeţului Dorohol, a adunat locuitorii din Vâculeşti şi Cotuni, cercetându’i dacă nu aft motive de plângere contra d-lul Cortazzt.» Atât din arătările locuitorilor cât şi a comisiei interimare, precum si din proce-sul-verbal de inspecţie, se dovedeşte că d. prefect în adevăr a fost la comuna Vâculeşti la 22 Mal, şi că a făcut inspecţia prescrisă de lege, iar întrebarea care a fâcut'o locuitorilor dacă nu ah nimic contra proprietarului, a fâcut’o în scop de a putea respunde la întrebarea art. 43 a modelului tipărit de inspecţie. Locuitorii ne fâcend nici o reclamaţie, d. prefect a şi respuns la întrebarea art. 43, înscriind în procesul-verbal că rela-ţiele sunt bune între săteni şi proprietari, şi că tocmeli agricole nu există. (Vezi procesul-verbal No. 3). 2. A doua tânguire a d-lor P. H. |Gor-tazzi şi Eduard Gherghel este «că subprefectul Rozm, pe baza a câte-va arătări verbale făcute atunci prefecturel că cu 3 ani în urmă verl-o trei locuitori ar fi fost maltrataţi de nişte vătăşel al primăriei, şi unul că cu 6 luni In urmă ar 11 primit palme de la vechilul d-lul Cortazzi, care vechil fiind dat judecâţel a fost achitat ; că afară de orl-ce lege prin ordinul sub No. 1.184, sub-prefectul Rozin a ridicat în timpul secerişului din satul Vâculeşti peste 40 oameni şi pe vechilul d-lul Cortazzi, şi ’l-aQ dnş la o distanţă de 30 kilometri, la MihăilenV, sub cuvînt de a’l cerceta despre arătările verbale mal sus arătate». Asupra acesteltânguirl am constatat din chiar arătările locuitorilor, că la MihailenI nu s’afi dus în faptă de cât 13 locuitori, cari ’l am şi însemnat nominal la art. 4 a procesulul-verbal încheiat de mine. Iar din arătările sub-prefectulul şi din dosarul format la sub-prefectură, se dovedeşte că, d. sub prefect, prin adresele către primarul comune! Vâculeşti sub N. 1.183, 1.164, şi 1.184, a chemat în adevăr www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 29 IULIE 36 locuitori la reşedinţa sub-prefecturel, pentru ziua de Dumineca-Mare, 12 Iunie, aceasta chemare Insă a f&cut’o d. subprefect pentru a tndeolini delegaţiele ce ’I a dat d. procuror cu No. 1.351, 700 şi 750, prin cari ’i însărcinează se cerceteze nişte tânguiri făcute d-lul procuror de 20 locuitori contra primarului comunei Vâceleştl, Ioan Sarariu. D. sub-prefect, Insă, prin adresele de la 18 Iunie No. 1,423 şi 1,424, arată d-lul procuror că din depunerile martorilor nu s’a constatat nici o culpă asupra acelor contra cărora;s’aO tdnguil locuitorii.(Vezi art. 4 şi 6 procesul-verbal). Pe lângă aceste, locuitorii care aQ fost la Mihăilenl, aQ aretat că el s’aQ pornit de la Vâculesci la sub-prefeolură, des-de-dimineaţa, In ziua de Dumineca-Mare la 12 Iunie, şi în aceiaşi zi, seara s’aQ şi întors acasă. Toţi aceşti 13 locuitori aQ arătat că el nu sunt angajaţi şi datori se facă secere la d. Cortazzi; această declaraţie a locuitorilor a afirmat’o şi d. Cortazzi. Locuitorii aQ mal adaos că, dacă el ati secerat la rapiţâ la d. Cortazzi, aQ fâcut'o de bună voe fără se fie datori. Că Sâmbătă, la 11 Iunie, aQ prins se secere In lanul cu rapiţâ, pe la amiazl, dar, că fiind rapiţa verde şi două serbătorl, Dumineca-Mare şi a doua zi, Luni, S-ta Treime, oamenii d-lul Cortazzi ’i-aa scos din secere şi a remas se înceapă sacerea temeiQ pe Marţi, la 14 Iunie, când aQ şi lucrat. (Art. 4 procesul-verbal). 3. Am cercetat daca d. Cortazzi saQ oamenii d-sale aQ făcut ver-o reclamaţie înscris sau verbal, că locuitorii angajaţi nu. ies la secerea rapiţei, şi atât din arătările comisiei interimare cât şi din arhiva primăriei, nu se dovedeşte se fi făcut vre-o reclamaţie (art. 5 procesul-verbal). 4. Dupe ce am înscris în procesul-verbal toate aceste mărturisiri, am cercetat dacă d. Cortazzi are încheiată ver-o tocmeală de lucrări agricole cu locuitorii din comuna Văculeşti, conform art. 4, cap II şi III, art. 12, 13 şi 14 din legea din 1882 pentru tocmeli agricole. In arhiva primăriei, cât şi chiar dupe declaraţiele d-lul Cortazzi, vechilului d-sale, şi a fostului primar Ioan Sarariu, precum şi a comisiei interimare, nu e-xistâ nici un angajament, de cât o singură listă de răfuială între 75 locuitori din comuna Văculeşti, angajaţi de d. Cortazzi pentru muncile agricole făcute în anul 1887, şi în care listă se arată numai că aceşti locuitori au remas datori din 1887 cu suma de lei 4,191, bani 52, listă lega-lisată de primărie şi consiliul comunal sub No. 492, la 30 Aprilie 1888, (vezi art. 2 procesul-verbal), fără ca pentru suma de 5,191 lei ce resultâ din această rffuialâ ai se îl încheiat ver-un înscris, conform art. 13 din legea tocmelilor agricole. Locuitorii din lista de 73, care afl remas datori d-lul Cortazzi din angajamentul a-nulul 1887, afl declarat singuri că numai 20 aQ secerat la rapiţă. Intrebăndu-I pentru ce nu aQ secerat mal mulţi, toţi mi-aQ respuns că el aQ făcut toată praşila cât s’aQ obligat, asemenea toată secera la grâO şi acum sunt în coasă, dar că la rapiţă n’aQ putut se facă secere din causâ că d. Cortazzi ca se poată secera rapiţa în câte-va zile şi se nu se scuture, a adunat mal multe sute de locuitori din tot judeţul, şi că el când s’aQ dus se prindă la secere, n’aQ încăput de streini. Aceste fiind toate arătările şi împregiu-rările, care am descoperit asupra tuturor tânguirilor d-lor Cortazzi şi Gherghel, în cât priveşte comuna Văculeşti; procesul-verbal citindu-se în glas mare, s’a subscris de mine, precum şi dd. Cortazzi şi Gber-ghel. Tot în ziua de 10 Iulie, trecând de la a-ceastă comună Văculeşti, la comuna Bros-câuţi, în localul primăriei, am procedat a face cercetări asupra tutulor tânguirilor aduse d-v , şi M. S. R»ge-ul, de către dd. Cortazzi şi Gherghel în cât priveştecomuna Broscâuţi, şi întocmind şi aicea un proces-verballn şedinţă publică,în presenţad-lor Cortazzi şi Gherghel, a sub prefectului, a primarului şi a consiliului comunal , precum şi în presenţa a mal multor zecimi de locuitori, am înscris în el cu glas mare toate arătările şi declaraţiele care mi s’aQ făcut. 1. Am cercetat şi aicea mal întâia tânguirea d-lor Cortazzi şi Gherghel, «că din 120 locuitori ce are angagiaţl d. Cortazzi în satele limitrofe, nu ’i-aQ secerat de cât 1 falce şi 20 prăjini la rapiţâ.» întrebând locuitorii din comuna Bros-căuţi, de ce nu s’aa dus la secera rapiţei la d. Cortazzi, pe moşia d-sale Văculeşti ; el ’ml-aO respuns cu toţii că, atât acel care au luat bani de la d. Cortazzi, cât şi chiar acel care a’aQ angagiat la arendaşul | moşiei Broscâuţi,din causa lipsei de pâine şi a altor nevoi, el aii fost siliţi s6 ae ducă | s6 lucreze şi pe la aite moşii cu bani gata, I pentru a ’şi putea hrăni familiile şi prin urmare s6 împartă braţele, că el sunt cu atât mal mult lipsiţi de hrana zilnică,fiindcă fostul primar Vasile Alexandrescu, ’l aQ persecutat şi n’a voit a face liste ca să li se dea şi lor păpuşoi de acel cumpăraţi de guvern, şi că din această causă n’aQ putut până acum a ’şl îndeplini toate datoriile şi angagiamentele, dar că cu toată lipsa şi nevoile de care sufer, tot au făcut prâşila întâia şi a doua, iar la secere ad făcut numai la grâQ, şi din numărul de 40 locuitori care sunt datori cu bani d-lul Cortazzi, numai 8 atl lipsit de la secera de grâQ, iar rapiţa în adevăr n’a secerat de fel. Toate aceste mărturisiri şi plângeri ale locuitorilor din comuna Broscâuţi, le-au afirmat primarul şi tot consiliul comunal şi le-au recunoscut chiar d. Cortazzi şi d. Gherghel. (Vezi procesul-verbal, art. 1). 2. Cercetând şi aici atât de primar cât şi de chiar d Cortazzi, dacă există tocmeli pentru lucrări agricole între d-lul şi locuitorii din comuna Broscâuţi ; cu toţii ’ml aQ declarat că nu există nici aici veri-un angagiament în condiţiile prescrise de legea tocmelilor; tot ce am putut găsi esLe iarăşi o listă numai a 40 locuitori din a-ceastâ comună, care răfuindu-se în 1887, Decembrie, aQ rămas datori cu suma de 1.3 6 lei, 88 bani; această listă se vede le-galisatăde primărie, fără ca pentru suma de 1 316 lei, ce resultâ din răfuiala de la «fc QA fl înehfciat. VP.Pt-nn tnonnic nr\n form ari. 21 şi cu formula prescrisă de art. 13 din legea tocmelilor agricole. 3. Asupra reclamaţiel d-lul EduardGherghel, câtră M. S. ltegele, şi a d-lul Cortazzi câtră d-voastră, «că fruntaşii satului Broscâuţi, neangagiaţl, nedatorl, sunt bătuţi în primărie de sub prefectul Rozin, spre a ’I sili să muncească ebraulul arendaş ai moşiei Broscâuţi....» Am întrebat mal întăiQ pe d. Eduard Gherghel, cari sunt acel locuitori bătuţi de sub-prefectul Rosin, şi d-sa mi-a răspuns că se mărgineşte la unul şi anume Ion Toader a Vasilichioael. întrebând apoi pe acest locuitor, el ’ml-a arătat că sub-prefectul ’l-a dat trei palme, spunându’I că fiind trecut în anga-giament la No. 35, să meargă a săvârşi muncile penLru cari s’a angagiat la arendaşul moşiei Broscâuţi, invocând numitul locuitor de martori pe d. primar Gostache Neculau, notarul Christodor şi vatâşelul Gheorghe Di&conescu, cari întrebaţi fiind aceşti marturl, tus-trel aQ mărturisit că: Ion Toader a Vasilichioael s’a Împotrivit a merge la munci agricole la d. arendaş, «spunând că nu este dator şi că este răQ trecut şi nici n’a fost faţă când s’a înscris în angagiament.» Martorii însă invocaţi de numitul aQ mărturisit că d. sub-prefect numai cât ’1 a împins şi ’l-a dat afară din sala primăriei, aceasta pentru că locuitorul Ion To-dera Vasilichioael a declarat că nu merge la lucru fiind că d. arendaş ’l-a ucis mal mulţi porci şi vite. D. sub-prefect ’l-a răspuns că de ce nu a făcut proces arendaşului moşiei pentru că a ucis porcii, iar numitul locuitor a spus că el nu se duce la judecată, fiind că d. arendaş are pungă săcumpere judecătorii, aceasta a provocat că d. sub-prefect ’l-a dat afară din primărie. întrebând şi pe alţi locuitori dacă aQ fost maltrataţi de d. sub-prefect Rozin, nu s’a tânguit nici unul; ceea ce aQ declarat mal mulţi locuitori la această ocasie, este căd. arendaş al moşiei BroscăuţI le împuşcă necontenit porcii; s’a constatat însă din înseşi declaraţiile tuturor locuitorilor, că aceste fapte din partea d-lul arendaş s’aQ petrecut în vara anului 1887, fiind primar Vasile Alexandrescu, astăzi condamnat ia închisoare. Toate arătările şi împregiurările cari am descoperit asupra tutulor tânguirilor d-lor Cortazzi şi Eduard Gherghel, în cât priveşte comuna BroscăuţI, le-am înscris într’un proces verbal, care, citindu’l în glas mare, ’l am snbscris atât eQ cât şi d-nil Cortazzi, Eduard Gherghel, primarul şi întregul consiliQ comunal. Acesta fiind d-le ministru, resultatul anchetei ordonată de d-voastrâ la Doro-hoiu, am onoare a vă supune cu tot respectul, pe lângă acest raport şi un dosar de lucrările încheiate ia faţa locului, în număr de 15 file, precum şi pe-tiţiunea din 24/6 1888, adresată d-voustră de d. Cortazzifasemenea telegrama d-lul Eduard Gherghel, adresată M. S. Regelui şi cari mi s’aQ trimis pe lângă ordinul sub No. 9 978. Bine-voiţl, vă rog, d-le ministru, a primi asigurarea înaltei mele consideraţiunl. Prefect, AI. MIllo. No. 8. In 19 Iulie 1888. [Comunicat.) INFORMA HUNI D. Th. Rosetti a sosit azî în capitală şi nu seva întoarce de cât peste doue zile la Sinaia. S’a constatat până acum de către d. Constantinescu, inspectorul financiar de la Eforie, că s’au delapidat din fondul milelor prin mij ocul bonurilor falşe, suma de doue mii lei. Ancheta urmează cu multa activitate. Regele şi Regina se vor întoarce cam pe la 15 August în ţară. -sab— Gâte-va ziare se prefac a crede că membrii din comitetul constituit pentru participarea României la ex-posiţia de la Paris, au în gându lor d’a face din această participare o manifestaţie politică. Intru cât ne priveşte suntem gata, cu toate insinuaţiunile ziarelor în cestiune, a da tot concursul nostru comitetului naţional; câcî dacă o dată este lucru hotărît că România va participa la exposiţiade la Paris, credem că este mai bine se participăm în bune de cât în rele condi-ţiuni. In cea ce priveşte înse manifestaţia politică, declarăm categoric că nu ne am asocia la o asemenea manifestaţia, şi decă cum va, cine-vaar avea veleităţi să dea participării la exposiţie un înţeles politic, am înceta dea da comitetului concursul nostru. De altminteri, organele care ne atacă ştiu foarte bine că pe când eram în oposiţie nu am desaprobat hotă-rîread lui Ioan Brâtianu, d’a nu participa în mod oficial laexposiţia din 1889. Credem că aceste explicaţiunî sunt destul de categorice. E neexactă ştirea Luptei de eri seară cum că un consiliu de miniştri s’a ţinut eri la Ministeriul de Interne, sub preşedenţia d-lui Th. Rosetti. Nu s’a ţinut nici un consiliu, de oare-ce singurul ministru care se află în Capitala, era d. Petre Carp. De asemenea neexactă e ştirea Luptei c im că d Inspector de poliţie C nâdulescu şi-ar fi dat demi-siunea. D. Ladigensky, primul secretar al Legaţiunei Ruseşt , este însărcinat se gereze afacerile legaţiunei pâuela întoarcerea d-lui Hitrovo plecat în congediu. - • D. Hoorix, ministrul Belgiei, a plecat în concediu, şi d. Julesd’Ane-thau secretarul de legaţiune numit de curând, a fost însărcinat cu ge-rarea afacerilor. Dupe proactul d-lui ministru Marghi'omm preşedinţi de tribunale ş\ j deeâtori d* instrucţie vo" fi consideraţi inamovibili, dacă au îndeplin t, cei întîi un s rviciu de doi ani, şi cei de ai do dea 6 ani până la data promulgârei lege! pentru iov g't uio’iiou Judec toriî de instrucţie vor rămânea ast-fel f ra dreptul la avansare 8 ani şi apo vor fi trecuţi direct la curte ca consilieri. Judecătorilor de instrucţie li se vor mări lefile într’un mod simţitor. De asemenea vor fi inamovibili toţi consilieri şi preşedinţi curţelor de apel din ţara. Procurorii vor fi amovibili ca în Franţa. înainte înse că toate aceste ameliorări se fie puse în aplicaţiune, d. ministru al justiţiei va supune pe toţi magistraţi care vor deveni inamovibili, la unele condiţie de admisibilitate destul de riguroase. De asemenea pentru admiterea procurorilor vor fi puse condiţii re-guroase. Aceste sunt parte din detaliuri, în privinţa acestui proect, pe care le am aflat pănă acum. D. Boboc, funcţionar superior la Eforia Spitalelor civile, a fost suspendat. Ni se afirmă că d. Boboc presin-tînd acum o septămenâ demisia sa Eforilor, unu din ei,—din cel mal însemnaţi chiar,—a refusat s’o primească. O mare nenorocire a lovit pe d. G. Marian. Pe când d-sa se găsea la Mehadia, fiica sa cea mai mică a murit în Bucureşti în urma unei pneumonii. lnmormîntarea se va face astă-zi. CONSTANTA f CORESPOXDEXTZA SPECIALA Sesonul atnceput pe stâncalul Ovidiu. Constanţa se umple mereCi de lume. Toate naţiile se plimb seara la Muzică pe bulevard,unde se sparg valurile mârel. Grecii, turcii, franceiii, nemţii, muscalii şi iomânil, vorbind fle-cara idiomul aăd, se lnţeasă pe acea frumoasă plimbare, unde trei orchestre, două militare şi una a Mărel Negre, desfat publicul până la 12 ore noaptea. De acolo toţi daunăvalâ lacasin unde se dânţueşte foarte târziii. Vremea e foarte frumoasă. Soarele arde, dar un vânt dulce suflă mered şi te răcoreşte. Băile sunt foarte bine ţinute. Trenurile care se duc dimineaţa la ţărmul unde te scalzi sunt pline de lume. Se încing lupte homerice pentru a pune mâna pe o cabina. Locul de în-bâiat e foarte plăcut. Calci pe un dulce covor de nisip. Otelul Carol ţine coarda aici. Protipendada stă în el. Aceasta măreaţă zidire se înalţă pe o sttncâ înconjurată de mare. Confortul e din cele mai bune. Mâncarea e sănătoasă, abondentâ şi bine gătită. Puţini locatari, dar de la 1 August tot e dat. Cele lalte birturi. An- gleterre.Gambetta, Panaiot, sunt toate pline. Casinul lasă mult de dorit. E mic, rău construit şi foarte rău ţinut. El a-parţine municipalităţii şi Primarul, rămas moştenire de la colectivitate, se ocupă mult mai mult de politică de cât de înfrumuseţarea oraşului, în zilele de hal nu e loc Dentru totl cărora li se vinde bilete. Căldura e nesuferifâ şi n’ai loc să danţezî. Plantarea copacilor care ar face din Constanţa un paradis, e cu totul negli-giată, cu toate că se plăteşte o leafă bunicică unul silvicultor. Prefectul d. Poteca, iar o coadă a colectivităţel, stă pe duca, continuii a-meninţat, de scoatere şi dare In judecata; el nu mal ştie, cum zice francesul, la ce sfânt să 3e închine. N’are nici un prestigiQ. Viaţa bsiaşilor e foarte regulată. Mal toţi se scol la 7 ore. La 8 ore se ia cafeaoa cu lapte In grădina oţelelor, la casin şi la kioşku-rile după bulevard. La 9 ore se pleacă la baie. întoarcere generală la 11 ore. La 12 dejun pe toată linia. Plimbare pe mare, excursiunî, joc FOIŢA ZI ARC LUI «EPOCA» (46) ALEXIS BOUV1ER DRAMELE PĂDURI PARTEA II O FEMEIE DE TREABA i. IN CARE IN SFARSIT CITITORUL VA FACE CUNOŞTINŢA CU CATE-VA PERSOANE SIMPATICE. Erail cinci ceasuri seara ; două luni aproape după evenimentele ce am povestit, un om tînăr de tot trecea calare pe drumul cgpe strab tând pădurea Havetiâre, să opreşte la Nonzon. Înainte de a ajunge în oraş, şi fără ca tînărul să fi tras frâul, calul să opri dinaiatea unei căşcioare acoperită cu verdeaţă şi aproape perdută între frunze. Tînărul salută, şi o tînără fată care lucra la o fereastră li lnapoie salutul său. — Buna ziua, d şoară... — Buna ziua, d-le Jean. Preschimbând aceste cuvinte, tînă- ra fată şi cavalerul să roşise, să roşise cumplit... — A fost foarte cald azî... — O I da, d-le Jean... Vrei ce-va ca să te răcoreşti ? — Dacă aş şti că nu te supără, aşi primi. Tînăra fată să sculă îndată, ne băgând In seamă răspunsul, şi tînărul să coborî de pe cal, apropiindu-se de fereastra : toate aceste să făcuse fără multă socoteală, ca nişte lucruri obişnuite ; calul chiar, îndată ce scăpă de cavalerul său, să dădu la o parte a drumului, unde muşcaturile de pe copaci arătad că obişnuia a face câte o gustare pe acolo. Tînărul rezemat de fereastră aştepta ; tlnăra să întoarse şi’i dădu un pahar mare de vin roş din Ardent atât de preţuit. Cum se uitară unul la altul tinerii înamoraţi 1... Se pare că amorul e mal dulce în mijlocul naturei sub frunzări. Era o zi de toamnă când lumina soarelui e albicioasă, frunzile galbene şi cerul cenuşiu ; vîntul aducea un miros de pădure... Tînărul d. Jean bău paharul săfl şi privi pe tînăra fata, şi era ce va frumos de văzut ; merita să atragă ast fel priviri înflăcărate, aşa cum să înfăţişa în cadru el de verdeaţa, făcându-se că lucrează şi în realitate stricând numai lucru. Ce nelndemănare, ce turburare, şi cu toate aceste ce dor de a simţi aşa; iată adevăratul amor copilăresc care zideşte castelurl fantastice, care nu insuflă de cât gândiri bune şi gingaşe, a a căror ţel şi pornire sunt curate ca şi sufletul celui ce’l simte. Pe dînsa o chema Roşa, nume dulce la rostit ca şi floarea ce o pomeneşte. Domnişoara Roşa avea părul castaniu deschis, aproape blond ; un nas subţire a cărui nări, să deschideail când zimbea ; ochii el albaştri aveau dulceaţa lor la umbra uner gene resfrânte, şi pelea el părea mal albă din pricina sprincenilor negre şi dese. Buzele puţin rotunzite zimbeau într’una descoperind vederii nişte dinţişori albi ca se deful sediţi în nişte gingine poate cam palide. Zimbetul acela săpa în obrazl nişte gropiţe cărora bunu d reî Roşa le zicea «cuibuşoare de serutărl» Nici prea mică nici prea naltă, prea bine făcuta, talia rotundă, mlădioasă graţioasă în toate a le el mişcări... mâni de slăvit, degete subţiri cu unghii rose.... Şi toate aceste numaraQ numai şepte-spre zece ani. D. Jean, râzâmat de fereastra, capu puţin plecat, privia cu desfătare desfâ-tăloirea făptura, şi când privirea furişată a d reî Roşa întâlni pe a lui, el zise ca şi când ar fl cugetat tare : — Ce frumoasă eşti d-ră Roşă 1 O I atunci urechiuşile cele de mărgean a mândrei copiliţe se înroşiră, şi ea însăşi seînvâpaia de la guler pana la perii capului,... dar cu toate aceste zimbi. Nu credeţi că băiatul care’i vorbiaera un voinic de cel îndrăsneţi, desgheţat la vorbă, şi meşter desavîrşit în iu- bire... nu ; făcea tocmai pareche cu d-ra Roşa. Era un băiat Îndestul de răsărit de nouă-spre-zece ani; calea pe aldoue-zecelea , nalt, bine făcut, uşor, elegant, cu mişcări îndemânatice, iuţi, şi, cu toate că era îmbrăcat fără căutare, să vedea cât colo că era om distins. Era îmbrăcat cu o jachetă închisă, cu o vestă deschisă, pe care cădeaţi vîrfurele colţurate a unei legături de gît de matasă neagră, un pantalon cenuşii! lipit pe picior, cisme de călăreţ; din mânecuţele lui foarte albe eşau nişte mâni delicate înmânuşate cu gust. Tot pe el spunea de maiştri parisianl ; a-vea o mică pălărie rotund» pe care atunci o ţinea în mână, şi mânaII spânzura de a lungu corpului. Capul era frumos ; ochi negri aveaii acea vioşie ce se numeşte hoţască; era cam infundat sub nişte sprincene foarte negre şi bine trase; gemle negre şi foarte lungi, InsâmnaCi încă şi mai bine ochii ; nasu era drept şi subţire ; gura mică cu buze cam pline, de abia umorite de ce va puf; musteaţa abia infioratâ; obrazu cam lungâreţ, şi pelea cam a ba mat; păru subţire ca matisa, era bine piântat In cap, mal mult castaniâ închis de cit smad. Pe nasturii mânecuţilor, foarte laţi, să vedea o coroana de comite sub care în chip de cruce era o spadă cu raze strălucitoare In juru cărora să citea acest tituluş: «strălucesc sad strivesc,» Naltul şi mândru băiat era singurul moştenitor al neamului d’Aumoy ; fiu urmatic al nenorocitului Michel d’Aumoy... era corniţele Jean d’Aumoy. Sfios şi reservat ca copil crescuţi de femei, nu îndrăznea să vorbească dinaintea tinerel fete şi totuşi simţea că are multe de spus... După mari sforţări, zise In sfârşit: — E frumos astă zî... — Ol da, d-le Jean. — Foarte frumos. — AI plecat dimineaţa de acasă ? — Ca In toate zilele, d şoară ; după dejun, am pornit prin pădurile Damei şi m’am Întors pe aci. — Frumoasă cale. — Da, ţara noastră e încântătoare ; are de toate. După natura cea măreaţă, găseşti un tablod gingaş de privit, d-şoară Roşă. D. Jean rostind aceste cuvinte să înroşi din nod ; d-şoară, d n potrivă, zise cu linişte: — Ce alt tablou, d-le Jean?... — Nu ’l gh ceşti ? — Eu? nici de cum I... (Va urma.) www.dacoromanica.ro de cal şi de cărţi, la casin somn, pescuit şi curte până la 7 ore, când sună Clopotul prânzului. Seara plimbare pe bulevard până la 10 ore. Noaptea se termina la casin. Mercurea şi Sâmbăta e bal. In zioa de Sf. Ilie a fost mare serbare cu danţ. Printre cele mm elegante şi mal frumoase, am recunoscut pe d na Drâgescu, pe d na Paleologu pe d na Simizeanu, pe d-na Hagiescu, pe d na Cristodorescu, pe d-na Cris-tescu şi pe d-soarele Nica, Poteca etc. D. general Barozi, ministru de res-bel eaşteptat săptămâna viitoare. Spătarul a închiriat o casă pentru o lună. Printre oaspeţii de frunte se află şi Prinţul Grigore Sturdza care îşi clădeşte un palat pe marginea mărel. Marea s’a cam înfuriat.Ni se prevesteşte o furtună. Toţi o vom vedea’o afară de Ovidiu care întoarce spatele mărel, el care şi-a petrecut trista sa viaţa de exil pe marginea el. Acum stă pe piaţă înaintea unei cafenele greceşti ascultând pe fii lui Alcibiade trîn-tind zarurile la table şi vorbind de Patrida. Valreas. REGINA ROMÂNIEI SYLT (WESTERLAND) Citim în Neue Freie Presse din Viena: De aproape două săptămâni Regina României se află la Sylt (Westerland), unde face cura. M. S. fu la sosirea el, într’un mod foarte simpaticaclamatâ de visitatoril acestui stabiliment. Copii, dupe obiceiul lor, aii format companii, ridicând din pături năsipoase fortăreţe şi stânci pentru ca ast-fel să privească pe Regina României. Copii, băieţi şi fete,se înşirarăcustegurl şi diferite semne pe un deal, unde avă se trâcă Regi na şi când M. S. ajunse acolo, fu deja nevoită se vază defilând această companie de copilaşi cari plecară steagurile înaintea R ginel. Aceste manifestaţiunl ale copiilor au făcut o impresie vie asupra Reginei, care drept mulţumire, invită pentru a doua zi pe copilaşi tot în acest loc, unde le-a ţinut o prelegere a unei mici istorioare, sub cerul liber. Era o scenă fermecătoare, pe când Regina şedea pe un strat de nisi j, înconjurata de copil, o copiliţâ b ondă ţinând umbrela Reginei, care citea manuscriptul cu istorioara. Copii precum şi cel în virată. care s’ail grupat împrejurul M. S. ascultai cetirea cu o adâncă religiositate. Regina ceti Uiiniusuiptvil cu « voce «rrno- nioasă, cu un accent plăcut, şi din când în când puteai observa o acţiune discretă a mâinelor şi a capului. O absolută tăcere predomină, iar copii aveai ochii aţintiţi asupra Reginei; numai apa se auzia şerpuind încet şi zefirul lin cum trecea. La sfîrşitul istorioarei copii isbucnirâ tntr’un lung ura! băieţii ai d filat înaintea poetel Carmen Sylva, asupra căreia se putea observa o vizibilă bucurie, de entusiasmul care a produs istorioara asupra copiilor. * * * In o altă gazetă germană găsim următoarea descripţiune privitoare la sosirea M. Sale la Sylt: De trei zile Regina României, care s’a instalat în vila Roth împreună cu suita sa, petrece pe insula noastră, unde ’l-se aduc Doamnei regale cele mal călduroase simpatii. Cu toate-că a fost, interzisă orice primire oficială, totuşi în seara sosirii o mare mulţime de oameni se afla la gară, frumos Împodobită cu arcuri de triumf şi cu stindarde. Când trenul regal, împodobit cu coroane de flori, întră în gară, mulţimea salută pe Regina cu un entusiasm sgomotos. Regina, salutând cu zimbetul pe buze în dreapta şi în stânga, trecu prin spalierul format de public şi se duse tără întârziere la locuinţa sa, unde fu primită de musica biilor cu o arie din Beethoven. Fără de a se mal odihni, Regina întreprinse numai decât sub conducerea directorului băilor, dr. Poltacsek, o preumblare dealungul ţărmului mării, dovedi..d un deosebit interes pentru tot ce vedea. La partea extremă de Sud a ţărmului neutru, unde se adună tinerimea, Regina ’şi-a exprimat dorinţa, de a ’l-se face cortul acolo, pentru ca să se vadă încongiuratâ de vesela viaţă copilărească. Ziua următoare des de dimineaţă, Regina se duse earâşl la ţărm, unde petrecu, însoţită de doamnele sale, toată ziua înainte de ameazl, privind cu lăcomie marea nesfîrşitâ, care îşi prăvălia valurile sale spumegând© până la picioarele el. Nu peste muR însă Augusta Doamnă se văzu Încongiuratâ de un roiu de copii, asupra căruia îşi îndrepta toată atenţiunea, întrebând, conversând, povestind. Regina deo aradatâ este hotâ-rîtâ se petreacă patru săptămâni în W«s-terland-Sylt. La 30 Iulie a sosit pe neaşteptate principele Leopol de Hohenzollern, ca se visiteze pe Regina. DIN DISTRICTE R.-VALCEA 3,000 lei înghiţiţi de Simulescu Suntem positiv informaţi, spune Buciumul Vdlcel, ci fostul prefect Simu-leacu a mal pipat 3000 lei şi iata cum. Acum vre o patru ani, doctorul Şte-fânescu de la spitalul Horez cere serviciului sanitar superior ca să se ia măsuri pentru instalarea unor băi 'a a-celspital.Direcţiunea încuviinţezi cere-rea medicului şi trimete prin d. sub-hirurg Sigmund suma de 3000 lei d lui prefect Simulescu pentru a cumpăra două benoare de zinc împreună cu us-tenzilele lor precum a se înfiinţa oodae de băl, canalisând apele cu ţevi, etc. Simulescu ea bani, dă chitanţă în regulă şi de atunci până acum nu s’a înfiinţat nici o bae măcar la Spitalu Horez unde se simte atâta trebuinţă. Rugăm ca causa să se cerceteze şi direcţia sanitară care posade recipisa lui Simulescu să ’l tragă la respundere. • • * Un judecător de pace, cu obiceiuri colectiviste Un prieten al nostru din Horez ne informează că judecătorul de pace de acolo ar primi plocoane de la împricinaţi şi ar lua nişte cheltuell de transport, pent ru cercetările locale de la bieţii ţărani, exorbitante. Ar fi bine ca se înceteze peste tot locu sistema rapace a colectivităţii. * * * Un respuns al a Buciumului» ziarului colectivist «Libertate» Domnii de la «Libertate» găsesc de cuviinţă să ne facănouă morală de mo dul cum le dăm pe faţa toate hoţiile şi nelegiuirile comise de d-lor atât timp. închipuiţi vă Alexiu, Genuneanu, Li-vezeanu, Badea, Crăsnaru, Petraru, Vilagros, colaboratorii de la numita foie se ne cenzureze pe noi 11 I Neruşinarea acestor oameni întrece or ce margine. CUTIA CU SCRISORI Domnule Redactor Convinşi de iubirea ce aveţi pentru dreptate şi lumină, venim a vă ruga călduroşl se daţi publicitâţei plângerea noastră, atrăgând aten'iunea d-lul M. Şuţu, directorele poştelor şi telegrafelor, care promite a deveni pentru a-cest corp un just şi adevărat protector al meritelor amploianţiior. Domnule Redactor, prin articolul 14 din regulament, des ol ator articolului 7 din Legea de o glisare a cor-pu'ul telegrafo poştal, sancţionat prin Înaltul Decret Regal, numărul 135 din 22 Ianuarie 1885; înaintările la gradele de oficianţi inferiori se vor face după vechime şi merit, constatat prin e-xamen. Conform Articululuî 14, aceste înaintări se vor face după ordinea în-scrierel în tablourile definitive cari se vor publica prin buletinul telegrafo-poştal şi vor fl valabile pentru un an, socotit din ziua formaţiunel lor. Cu toate scestea, articolul 14 nu are să fie Îndeplinit după cum ni sa comunicat de către un amploiat din această Direcţiune, şi iata în ce Împrejurări : La doi amploiaţi cu media admisibilă le-au expirat termenul de înaintare ia 12 Iunie trecut; cu toate acestea, a-ceşti amploiaţi văzând că Direcţiunea a făcut chemări la examene şi concursuri în luna Iulie, ar fi cerut direc-ţiunel noastre se fie înaintaţi ftind-câ dânşii nu voesc se Înţeleagă articolul 14 de oare-ce în cursul anului a fost vacanţi. In adevăr a fost vacanţi, Insă numai de oficianţi superiori gradul al II, iar nu şi de oficianţi, gradul I inferiori şi fiind că se formase un curent coatra examenelor, mai nimeni nu s’a presentat a ’l depune, afara de unul care nereuşind s’a făcut chieman din nou în luna curentă; prin urmare dreptul de avansare «acestor amploiaţi conform cu articolul 14 este ne-discutabil. Vă rugam, Domnule Redactor, a publica aceasta înainte de a se face înaintările fiind câ mai toţi care am fost la examen avem peste 18 ani de ser. viciu şi este posibil a ni se râpi dreptul nostru. Dacă dânşii n’a avut noroc să se facă locuri înainte de expirarea dreptului lor de înaintare, pentru ce voesc şi le place a nu se respecta articolul 14? Mulţi dintre noi au fost de două ori la examen şi cu toate acestea nu am cerut nimănui se modifice acest articol printr’o decisiune, chiar actualul diriginte al oficiului telegrafic central reuşind la întâiul examen a fost silit să depue un al doilea din cauza că esprirase termenul de înaintare. Prin urmare, cerem dreptate pentru Că suntem cu piepturi e apăsate, cu suspinele prea dese şi cu inime'e triste, fiind amuninţaţf de a fl părăsiţi chiar şi de protecţia articolului 14. Primiţi vă rugăm D-le Redactor mul-ţumirele noastre călduroase. x. y. EPOCA — £9 IULîU FELURIMI Utilitarismul american . —Directorul unei mari prăvălii din New York, a îm pedicat pe vânzătoarele sale de a mal purta turnure. Iată cum explică aceasta măsura draconiană pentru sermanele vânzătoare: Or, ce femee care poartă turnură e nevoită să o arangieze de cinci ori pe zi, trebue ast-fel un minut pentru flecare arangiare, adică cinci minute în fie-care zi. Pentru 12 femei am o perdere de o oră şi fiind că plătesc această oră ca şi cele alte, cheltuesc banii de geaba, ne-ţinlnd cont de economia ce voi face. Practici mai sunt şi americanii I Cel d’intai asistent.— Celebrul com-positor Rubinstein posedă printre faimoasele portrete cari împodobesc albumele sale, şi o fotografie la care ţine prea mult arătând o cu oare-care cochetărie tutulor acelora cari ’l visi-teuză. Fotografia aceasta este a celui dîn-tâiii asistent cu plată la un concurs al săd. Novoie Vremea din San Petersburg dă în această privinţă o explicaţie povestita de însuşi maestru. — Era pe vremea tinereţel mele, spunea dînsu, când eram să dau concertul meu cel d’ântei la un oraş din Po onia. Eram instalat la biuroul casei de dimineaţă fără vre un resultat pentru mine de cât o profunda desperare, şi mă hotărâsem să plec când văzul că înaintează un ovrei bătrân care cerea şase locuri, plaiind toto dată o rublă pentru preţul lor. Bucuria mea a fost fără margini şi câţi va ani mal pe urmă trecând încă prin acest oraş am pus să se fotografieze bătrânul, al cărui portret îl păstrez azi, ca amintire pentru luptele mele cele dlntâiu. A T EDITIUNE Un efect învederat al căldure/or de zilele ireeute asupra creierului d Iul G. Panu îl găsim în Lupt de ieri ne pagina I scris cu litere mari sub titlu de Conservatorii la Kiev. Acolo deşteptul director al Luptei stabil eş 'e. 1) Că mregerea la Kiov are însemnătate politică. 2) Câ însemnătatea acestei mergeri este atât de mare, în cât d. Maiorescu a intervenit cu multă en>-rg/e pentru ca P. S. episcopul Melhisedec să nu meargă la Kiev. 3) Că faptul mergerii având atâta imnortanţă în cât să intervie un ministru, ducerea reporterului nostru însemnează că este o mare deosebire de vederi între Epokisti şi Junimişti, şi deci noi care cu toate astea susţinem guvernu sunt m zestre guvernamentală. Concluzia era inevitabilă, dar de astă datăeprea stupidă afară din cale. Apoi bine iscusitule domn Panu, dacă ducerea la Kiev snpSrd atât de tare guvernu în cât d. Maiorescu a intervenit aşa de hotărît, dupe cum spuneţi ca P. S. Episcopul Melhisedec sS nu se ducă ce (el de zestre guver-namen'aiă suntem noi care n’am ţinut câtuş de puţin seamă de această însemnată dorinţă a guvernului ? De bună seamă creerul d Iul Panu are nevoe de puţină odihnă. K D. Theodor Rosetti a primit o depeşe de la Graeff nb^rg prin care i se anunţa c« starea senetaţei M. S ile continuă a fi bună. De asemenea i se mal anunţă câ prinţul Leopold de Hohenzollern a sosit la Graef nberg unde va sta mai multe zile. X Camera de punere sub acusaţie nu s’a întrunit azi pentru a se pro nunţa asupra opoziţiei făcute de d. V. R'iduleseu în contra hotărâreî judecătorului de instrucţie Papp. X D. Manolescu, procuror de curte, însărcinat cu ancheta de la Câmpulung, a putut constata câ cele relatate de ziarele din Capitală, în privinţa bâtăei primarului,sunt adevărate. D. Manolescu însă n’a făcut nici un raport în ac**astâ privinţa, eliquenţii aparţinând justiţiei militar,! care s’a şi sesizat de această a-f ace re. X Cerem ca să se pubHoe raportul d-lui inspector financiar Constanti-nescu, privitorla construcţiunea băilor Eforiei. Acest raport se află între hărtiele secrete ale ministerului de finance. 0 dată publicat acest raport ae va www.dacoromanica.ro vedea cîte abusuri s’aii comis şi care sunt vinovaţii. * Acum câteva luni am denunţat d-lui Ministru de finanţi abusurile comise de inspectorul vamal Heri-şrs iul. S’a numit o anch dă în urma acestei denunţsrî şi şti n nositiv că arătările noastre s’au td iverit. S’a constatat între altele câ acest inspector avea obiceiul să ’şi trimoaţâ funcţionarii subalterni în inspectarea pichetelor ca să rimâe singur cu nevestele lor şi se le silueascâ. Acest fapt s’a dovedit prin multe mărturii la punctul Predeal. Am dori să ştim oe face Ministerul in urma acestor constatări ? Se zice că d. Gherman ar fi hotărât pur şi simplu strămutarea d-lui Heri-şescu, probabil ca să’şi reînoeascâ isprăvile in alte părţi. Dacă ştirea e adevărată nu ne-ar rămâne do cit se cântăm ca in Me Angot: Ce n’ătait pas la peine assuriment, De changer de gouvernement ! X Azi s’a întâmplat la Pirotechnia armatei următoarea nenorocire: D. căpitan Dragomireseu, făcând experienţe, o cartuşe de dinamită din causă câ s’a procedat greşit, a făcut explozie rănind grav doi soldaţi. Unu din aceştia se află la spital într’o stare desperată. Se va numi o anchetă pentru a constata cine a fost causa acestei nenorociri. D. Falcoianu, directorul penitenciarelor din ţară, însărcinat ca să ţie locul d-lui Lupu Costache, secretarul ministerului de interne, se a-flâ greu bolnav. X Indivizii Gh°orghie Vasicî, Gh. Ig-natovici şi Ivanciă Atanasiu, toţi bulgari, prinşi în Capitală când voiau să ademenească mai multe fete pentru a le duce în Bulgaria pentru un comerciu infam, au fost expulsaţi de către poliţia Capitalei fiind supuşi străini. X . Fiind arestaţi la poliţie doui ţigani, presupuşi ca complici în ultimele tâlhării, dd. Paraschivescu şi Tâtaranu au mers la poliţie pe îtru a le lua interogatoriu. X Mal mulţi măcelari din Capitală ni se plâng în contra funcţionarului Tacorian de la Primărie, caie prin diferite vexaţiuni le împiedică comerţul numai şi numai fiind-că a-ceştia n’au aceleaşi idei politice ca şi dânsul,care e călduros discipol a d lui Bibicescu pe care il visiteazâ de două ori pe zi. X Doi servitori mergând cu căruţa la Satul nou în apropierea capitalei şi întâlnind pe drum pe un oltean i au propus să se sue in căruţa lor ca să le facă tovărăşie. Pe drum olteanul a f st jefuit de către servitori, care i-au luat 600 de franci. INSERTIUNI Domnule Redactor, In mijlocul furtunel care cu drept sad fără drept, s’a ridicat asupra Onor Eforii a spitalelor civile, în al căror serviciu sunt şi eu Econom la Spitalul Filantronii de 9 1/2 ani, — mi s’a dat şi mie importanţa a 11 atacat cu cele mal grave acusârl şi calificative în coloanele stimabilului d-v. ziar, şi acele ale «Independenţei române,» «Luptei» şi a le «Răsboiulul». Denunţări, unele, cu totul fantastice, publicate fâră a mi să acorda cel pu(in favoarea ca ele se fie controlate. In toată viata mea, foarte agitată şi plină de d»cepţiuol, misirii şi tot felul di suferinţe, nu am făcut de cât a întindemînă de ajutor in măsura puterilor mele, oricui si ori când mi s’a cerut ajutorul med Foarte adesea însă, nu mi sa mulţumit de cât prin invidie şi ura,sentiment.emult îngrijite şi cultivate în ţara noastră Şi de aceia, nu sunt surprins de loc dacă şi d» asta dată invidia, ura şi calomnia îmi amărăsc sfârşitul vieiei. Asigurând u-vă, d-leR dactor, că scriind aceste cuvinte, nu fac literatură, forme retorice şi nici joc comedie — se revin la fapt: Am declarat în repetate rânduri Principelui Dimitrie Ghica, efor, superiorul şi bine-făcătorul med (cred că ’ml permiteţi a-1 numi bine făcător, căci el m’a numit tn funcţia ce am), i-am declarat că voesc a demisiona — spre a lăsa locul med liber, disputei celor ce’l invidiază. D-sa insă,cu insistenţă m’a conciliat că nu tn-bue să o fac acum pentru a nu da a crede că fug de răspunderea ce mă aşteaptă în urma denunţărilor veninoase făcute şi contra mea. Cât despre averea mea făcută ca Econom de spital : moşiei casai vie I obiecte de lux si bani ce posed, iată la ce să reduc a-cestea : Ara '-umpârat de la stat cu anuitate (In al i-lea an al economatului meu) 103 pogoane pământ pe cari le plătesc cu a-mnrLisatie de 1,100 lei anual. Casă nu am pe suprafaţa pămtntulul, şi nu sunt smintit a zice ca o am când nu o am. Vie am cumpărat una la NicoreştI cu 9000 lei, pe cZ 955. 93 94 95 96 8054 8154 220 225 108 10854 94 % 95 10651 107 90 100 89 90 79Î4 80 72 74 42 4* 2* 30 41 48 17 40 775 850 404 208 144 128 100 10054 9V 100 240 845 MĂRGĂRITARELE TUTUROR PARFUMURILOR PENTRU BATISTE, HAINE ETC. ESTE PARFUMUL H?1IUGL0€HGHEN DE LOHSE «e- renumit pentru caracteristicul, îndelungatul şi plăcutul sfeCt miros Heliotrope blanc clo LOHSE Groldlilie de LOHSE Bouquet IVIessalina de LOHSE Cumpărătorii fabricatelor mele se aibă tot-d’auna în seamă Firma GUSTAV LOHSE 46 Yager Strase Berlin Fabrica de Parfumerie şi SepunurI fine de toaletă. ■t Depou la d-nil S. Hechter, Ch. Lazarowitz etc. En detaliu la oate parfumeriile de lux. 754 13. * n ŞCOALA COMERCIALA IN VIENA Inaugurează la 15 Septembrea. c. cursuri nouî de Comptahilitatea simpla si dubla, Aritmetica comerciala, Corespondenta comerciala, Caligrafia, Stenografia si limbi streine. Tinerii care vorbesc puţin sad de loc limba germmanâ, învaţă această limbă în câte-va luni şi pot se obţină într’un an de zile certificate în toată regula. Afară de aceea pot să intre patru tineri la directorul scoalei cu întreaga |jţ Intreţi' ere şi având o supraveghere serioasă. Scoale aceasta există deja de 23 ani şi a dat cultură solidă la mulţi Români. IOHANN SCHWALBL DIRECTOR Wicn I, Salvatorgasse ISTo. 6. RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI Eo 2? E E L STRADA BISERICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTR O ZI BECERESTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Gartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. BĂILE STRUNGA LANSA TERGUL l'RUMOS APE MINERALE SULFUROASE HYDROTHERAP1E Sală specială pentru pachete şi căzi, prevăzută cu un imens basin cu epâ temperată. Sală de fricţiuni cu basin de apă rece 8 c. Sala de duşur, Bae de vapori. M&sagin, Gimnastica Suedeză, Electrotberapie. Cură de zer şi de lapte de capră, pentru persoanele atinse de boale ale aparatului respirator. Serviciul medical este încredinţat d-lul Dr. E. Rizu, Profesor de Theraphie la facultatea de medecină dtn Iaşi, Medic primar al spitalului Sf. Treime care va sta în permanenţa în stabiliment şi va fi asistat de d. Dr. A. Zusman, Elev al Profesorului de Hydrotherapie W. Winternitz, în al cărui stabiliment de la Kaltenleutgeben a lucrat ca medic practic asistândul. Farmacie prevăzută cu toate apele minerale streine. Oteluri de prima ordiuo In mijlocul unul splendid parc. Camere cu serviciul lor de la 1—5 franci pe zi. Vile. Două Restaurante cu bucătărie franceza şi romană, Table d'Hpte, Dejun şi prânz a prix fixe, a la carte. Preţuri moderate. Gtsin elegant, jurnal, biliard, popiei, etc etc. Musica Militară a Reg. 13 Dorobaţî care va cânta regulat de 3 ori pe zi. Sala de teatru şi de dans. Bal în fie care Duminecăşi Joia. Un omnibus şi mal multe trăsuri ale stabilimentului se rflâ la gara Tărgul-Fru-mos lasosirea fle-cărui tren, şi fac percursul lastrunga pentru un franc de persoană. DE COMERŢ DIN PARIS nnn a ţ a de înalte studii O OUA LA COMERCIALE 108. Boulcvard Malesherbes, 108 Cursurinormale: Durata Studiilor:Pani Deschiderea: Luni l-iu Octombre 1888 Şcoala primeşte elevi interni şi elevi esternl Şcoala prepara.: Durata Studiilor: 1 an Deschiderea: Luni I-iu Octombre 1888 Pentru desluşiri complimentare, a se adresa Directorului, care va Uimite programul conditiunilor de admitere. r\ 1 V mTAT t BAI MINERALE SULFUROSE. ( A VI KI \ A Stagiunea deschisa. Reumatis* '-'•LLj.iJ-A nie, sililis, boale nervoase, boa- le de femei, scrofuli. etc. — Informatiuni la d-nu Ur. Garoflid ta Ploesli sau la cămpina jtr TUV'/lDl’ una Locomobilă de 10 cat pu-llu ILll/jiUlL tere din fabrica Rustonîn bună stare cu preţul foarte moderat la d. Schoenmann, Giurgiu. (856) Erezii L. LEMAITBE, Succesori 1 TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.—Calea Văcăreşti IVo. 1 92—Bucureşti Se însărcinează cu construcţiunl j de turbine şi mori cu preţuri mal | redusede cât acele dinViena şi Pesta. | 3P recitii Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900) » » » 1 » » 46 » 2100 j » » » 2 pietre » 36 » 36001 » » » 2 pietre » 42 » 38001 Esecutează repede or-ce lucru de turnătorie safl mecanică; precum : olane simple şi ornate. Maro acorlimont do moblilo pontru 1 rădină, armamente pentru graj-‘ uri şi teascuri de vin, etc. de tuci. Mare asortiment fer, raiuri pentru vagoane, Deacauvile, I greeine Mddpaoizsrnt de pietre de moara, La Ferte-sous-jouars i SxA tzeve 300,000 FRANCI Sunt de câştigat într’o zi, cumpărând bilete d’ale mm LOTERII TURCEŞTI A 112 OARA VA AVEA LOC TRAGEREA LOTERII LA 30 SEPTLMBRE 1888 Plata câştigurilor este garantată de GUVERNUL IMPERIAL OTOMAN TABLOUL CÂŞTIGURILOR: B A I L E L. • I câştig principal de joo,ooo fr 1 câştig de ... . 25,000 fr. 2 câştiguri de . . . 10,000 fr. 6 câştiguri de . . . 2,000 fr. 12 câştiguri de . . . 1,250 fr. 28 câştiguri de . . . 1,000 fr. 500 câştiguri de . . . 400 fr. 300,00» fr. ti.'..»»» fr. 20.000 fr. 1-2,000 fr. 1.%,»»» fr. 28.000 fr. 200,000 fr. 550 câştiguri Total 600,000 /r. PREŢUL BILETELOR: t bilet .... 5 fr. ti bilete 25 bilete 400 bilete 24 lr. 118 fr. 465 fr. BALTA - ALB Stabilimentul sa deschis în MaiQ şi continuă a fi deschi spână la finele lui August. Aci se găsesc toate necesarele pentru cură, medici în permanenţă, camere mobilate, restaurant, poştie, telegraf, distracţii, piano, muzica, etc. Boalcle care se trateaza cu succes sunt: scrofulile sub or-ce forma, (la ochi, la nas, la gât), diformităţi corporale provenite din scrofule; maladia uterului, boale femeeştl învechite, poala alba, boale de piele, paralisii, mai ales la copii şi debilitatea copiilor, rănile învechite, urmele sifilitice, limfatismele, hemoroide, reumatisme articolare cronice, maladia oaselor, palpitaţie şi anemice. Preţul unei camere cu 2 paturi variază de ia 60 până la 100 franci pe lună, iar cele cu ) paturi 120 franci pe luna. 1 Baie de nămol mineral calda j franci, 1 bae de apa minerala calda 1 franc şi 50 bani, 1 bae rece cu duşi 50 bani, pentru copii preţurile sunt reduse pe jumătate. NB. Direcţiunea cailor ferate a redus preţul ia 500/0 pentru pasageri care visitează_ această staţiune balneara. Medicul curant al băilor d. Dr. N. Georgescu. Informaţiuni se pot lua în Bucureşti până la 1 Iunie în calea Călăraşilor No. 45, iar de aci în colo de la Stabiliment. La gara R.-Sarat se găsesc trăsurf. 782 II—I lllllll—lllHfim MIHIIIIIE LICOARE DE GUDRON TOLUVESCAT este formatădin gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi văsc de brad. Se recomanda ca tămăduitoare tusei vechi, dureri de piept, tuse, arsuri de stomac, nepoftâ de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,10. INJECŢIA galbena siguri in vindecarea scursoarel. (Blenoragie). Sticla 2 lei. Aceste preparate, compuse de Dimi-trie G.Gberman, farmacist in Buzeu, se găseşte de venzare in Bucureşti la tar-macia Roşu, Sf. Gheorghe şi la G. Va-siliu farmacia Gaienu, Calea Griviţel la f rmacia d-lul Lazar Bistriţeanu in Ber-lad, la farmacia Lindi, Râmnicu-Sârat şi la farmacia ColeBiu, Focşani. 881 SOCIETATEA PENTRU INVETATURA POPORULUI ROMAN Listele oficiale vor fi trimise franco îndreptate dupe tragere, fie-cârul cumpărător. B. Or-ce câştigător va fi avisat prin depeşe chiar în ziua tragerel. C. Tragerea va avea loc la Constantinopol, la Palatul imperial de Monnaies. D. Pentru primirea biletelor, trebue să se adreseze banii prin mandat postai (che-que) la Directorul coniptuarului comercial 557 grandes rue de Teke 557 (867) Constantinopole (Turque) BEH2E3KS3E®',) DOCTORI]L SALTER MEDIC ŞI CHIRURG Dc la Facultatea de medicina din Viena Specialist în boalele Sypliilitice pe care le trateaza într’uu mod special şi fara a opri pe bolnav de la 0-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiuni de la71/2—8! /2 dim. şi de la 1—4 p m. Strada Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi. Se primesc bolnavi in pensiune. 814 ÎNCĂLZIRE DE CLĂDIRI NOUI Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s'a putut constata, câ nu există nici o sistema de incălzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger -Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, calolil'erele n'au putu da căldură îndestulătoare; aşa că în mal multe caşuri citatele aparate de încălzire s'a înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet». Regularea căldurel se face în modul cel mal perfect, obţinându-se cu una şi aceiaşi soba o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este mică In raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemn şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în eseeuţiunca cea mal simplă, precum şi în cea mal elegantă, ast-I'el că'poate fi aşezată în saloanele cele mal luxoase precum şi în odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet» încălzesc până la 1200 m. c. şi pot (i întrebuinţate ca calolifere pentru încălzire declădin complec e. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şt alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe. O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra sobelor Meidinger «Cornet construite în fabrica mea. 728 • ADOLF SALOMOX, Strada Doamnei, I4bls. IMS Cursurile şcoalel primare a Societăţii se încep la 15 August 1888, iar ale şcoalel normale la 1 Septembre 1888. In şcoala normală a Societăţii fiind anul acesta 7 buvse vacante dintre care 5 întreţinute de Societate şi 2 de judeţul Ilfov, se publică concurs pentru ziua de 1 Septembre 1888. Spre a fi admis se cere ca candidatul se presinte următoarele acte: a) Actul de botez, din care sS se constate câ are vârsta de 15—17 ani şi că este născut înlr’o comună rurală din părinţi săteni români sad nat.uralisaţl; b) Actul de vaccină; c) Certificatul de absolvire a vre-unel şcoale primare; d) 0 declaţiune din partea a 3 sau 4 săteni şi întărită de primăria locală, în care să se prevadă domiciliul şi profesiunea părinţilor sau tutorelui şi câ tntr’adevăr dtnsa nu afi mijloace îndestulătoare pentru a-1 da singuri educaţiunea; e) Bursierul admis va fi dator se depună la direcţiunea şcoalel o declaraţiune formală din partea părinţilor safl a tutorelui şi întărită de primâria locală, că va urma cursurile şcoalel cu silinţă şi cu bună purtare şi câ după terminare va servi într’c şcoală publică învăţător sătesc timp de zece ani; iar la coutrariu va fi dator se plătească îndoit toate cheltuelele făcute cu dânsul în institui. Pe lângă bursieri se primesc şi solvenţî cari plătesc pe an 400 lei ca cheltuell de întreţinere. Inscrierilecomform instrucţiuni lor onor. minister al Cultelor şi Iustrucţiuniî Pu-b'ice se fac pentru şcoala primară de la 1—15 August inclusiv; iar pentru aspiranţii la burse safl ca solvenţi de la 20—31 August inclusiv In localul Societăţii (curtea bis. Sf. Ecaterina). Comitetul Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA A LA VILLE OEVIENNE vis-ă-vis de Lib. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam fr&ntzuzesc de toate calitatile ei lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si oolo-rate. CiorapideDame si Domnide Fii d'Ecosse, de bumbac, do lâna si de matase. pentrn leftlnatate al aoliditate urma- Flanele, camasi si ismene de lâna după aiNtemiil profesorului Ur. t>. Jarger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortimeut de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. TrouNourl complecte pentru lldautatl. I.ayetteM ni Tronnonri pentru copii. Tronnouri pentru penNionate, oteluri ai reatauranturl. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOHU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CASA DE SCHIMB I0NESCU & MARCU Strtuln Lipscani No. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 28 Iulie VALORI CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec 535 Fonduri de Ktat român Renta rom. perpe. 1875 5 Honta rom. amortisab. 5 Renta rom. rnr. conv. 6 Oblig, de stat C. F. R.O' tdom idem 51 Împrumut Stern 1864 7._ lmprurn. Openlteim 1866 8% Agto împrumut, de oraae Impr. oraş. Bucur. idem din 1884 Valori diverse Creditul fonciar rural 7' idem idem 6< Cred. func. ur. din Buc- 7 idem idom 6 idem idom 5 Cred. func. ur. din laşi 5; Obl.cas. pension, fr.300 li Tipografia Ziarului,, Epoca' TI] Scadenta cupoanelor Târg lib. B curs med. H 1 Ap. 1 Oct. 95 \ 1 Ap. I Oct. 95 W 1 Mai 1 Noem. 1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie 9551 H 754 1 lan. 1 luiio 81 1 Mai 1 Noem. 45 1 lan. 1 Iulie 109 idem 97 SU idem 107 fc Idem 10054 E idem 8954 H idem 80 ,, 1 Mai 1 Noem. PE MALUL ^ MAREI-NEGRE HOTEL CAROLI STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către Girantul Hotelului 13. JERIS, (830) liotei Carol I, Constant/a. ■mw.'tHgfMiMrfS1* Parii GHrant responsabil V. P. Gheorghlu,