ANUL m No. 803. A DOUA EDITIUNE JOUI 28 1UL1U (9 AUGUST) 1888 ■a NUMERUL I Ii HAM NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Rurnresci: La casa Administratiunol. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 13 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.a Pm ls. Agriu-e lin vas, Place de la Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurî si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PAltis; segâsestejurnalul cu iK cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-mniu, No. S-l. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMIN1STMŢWNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. CREER RADICAL PAI SI CANDIDATURA OFICIALA SERBATORILE CENTENARULUI AL IX-l» ACUL LUI SPIRIDON DRAMELE PARURI De când a venit la putere guvernul actual, nu este zi de la Dumnezeu în care Lupta se nu ne spue că suntem zestre guvernamentală. In-câpăţînarea patriotică cu care romanul Caton repeta convingerea sa că Cartaginea trebue derîmată, a trecut intregâ asupra d-lui G. Panu, valorosul descendent al legionarilor romani, şi cum am zis, nu trece zi în care se nu ne biciuiască, nu-mindu-ne când zestre guvernamentală. când desertori. Scurt, în tocmai ca clasicul seu model, d. Panu or de câte ori moaie condeiul în cerneală, nu uită de a formula această nostimă acuzaţie contra noastră. La Început credeam că d. Panu era de rea credinţă când ne acuza că susţinem un guvern strein de principiile noastre politice, şi am căutat se-i aretăm că se face de râs, atacându-ne pe această cestiune. Incăpăţinareaînsă cu care repeta zil-nicacest lucru,ne a făcut se ne schimbăm părerea şi se ne ecsplicăm altfel atitudinea sa în această privinţă. Nu, d. Panu nu este de astă dată de rea credinţă, d-sa nu poate pricepe numai. Ştiut este că d-nu Panu, care are câte-va calităţi de stil, este un ziarist şi câtuşi de puţin un om politic, şi din această cauză, sunt situaţii şi atitudini, a căror înţelegere îi scapă. Lucrezi ceva cu un gând mai fin, înşghebî ceva cu urmeri mai depărtate?— poţi fi sigur că d. Panu n’o se te priceapă. Chiar caracterul scrierilor sale îţi arată aceasta. D. Panu nare urmare în idei, n’are convingeri stabile, şi singurul lucru cu care e consecinţe este o vorbă: eu-vîntul radical. Logica sa, care împreună cu coloritul şi cu întorsătura neprevăzută a fraselor sunt singurile sale calităţi de stil, logica sa chiar, nu ecsistă de cât în spaţiul unui articol. D. Panu e logic în fie-care zi de dimineaţa până seara, dar nu e logic nici odată de eri şi până mâine. In aşa stare intelectuală, nu e dar de mirare ca d. Panu se nu priceapă o atitudine, a cărei ecsplica-ţie logică nu poate se fie cu desăvârşire învederată de cât mai târziu. încă două lucruri au contribuit la rătăcirea d-lui Panu. Ideea greşită ce şi-a făcut de unele tendinţe ale junimiştilor şi câte-va vorbe zise de unii din ei, nu la adresa conservatismului, ci laadresaconservatorilor. Ast-fel d. Panu crede că nota specifică a junimiştiloreste socialismul de stat bismarkian,şi îşi închipueşte acest soi de socialism ca foarte democratic şi îndreptat în contra claselor şi tendinţelor conservatoare, lucru care arată nu ss poate mai bine cât de greşit judecă d. Panu şi cât de scurte sunt vederile sale. De altmintrelea asupra acestei ces-tiunl vom reveni mâine. A doua cauză a rătăcire! sale sunt unele vorbe pe care le-au zis junimiştii la adresa noastră, cum este vorba d-lui Carp că lucrează la regenerarea partidului conservator. D. Panu, om foarte personal, care nu iartă nici o dată o atingere la sacra sa persoană, care sacrifică ori-ce a-morului său propriu, nu poate se priceapă cum noi punem ideile şi interesele conservatismului mai presus de persoanele noastre şi cum nu credem că conservatismul nu poate fi de cât numai prin noi, după cum d-sa crede că nu poate fi radicalism în afară de densul. Şi ast-fel d. Panu a ajuns la ridicolul de a ne numi zestre guvernamentală şi dezertori, atunci când noi am rămas în organizaţia partidului nostru, sub ascultarea şefilor noştrii şipăstrându-ne locurile noastre în comitetele partidului nostru. Efoartenostimâaceastăsituaţie: Şefii şi tovarăşii noştrii nu se plâng câtuşi de puţin de atitudinea noastră şi d. Panu sbiară,zicând că i’am părăsit. Un proverb românesc zice că ride mai bine cine rîde la urmă, şi des-voltarea evenimentelor va arăta dacă sprijinind pe junimişti am lucrat contra ideilor şi partidului conservator, şi dacă guvernul actual este un guvern conservator sau ba. A-tuncî situaţia radicalismului va fi foarte hazlie, afară numai de împrejurarea când d. Panu,devenit densul z«str8 guvernamentală, nu va zice că unde este d-sa este şi radicalismul şi că dacă îi merge bine d-sale, îi merge bine şi radicalismului. Atunci numai nu jvom rîde, de şi nu vom fi lipsiţi de oare-care satisfacţie răutăcioasă. X. X. TE LE GRAME AGENŢIA HAVAS Londra, 7 August. După corespondentul Iul «Times» la Viena, s’au rostit discursuri în contra Austriei pe timpul sSrbârilorde la Kiew, mal cu seamă de către generalul Ignatieff care ar li afirmat că Rusia va continua a înainta spre Vest, In potriva dorinţei Austriei şi cu toate piedicele ce i se vor face. Roma, 7 August. După «Tribuna», d. Crispi a anunţat în-tr’un mod oficial azi consiliului de miniştri, apropiata sosire a Iul Wilbelm II la Roma. Viena, 7 August. Regele Serbiei a visitat ia ameazl pe d. de Kallay. — El a plecat seara la Veldes unde va sta trei săptămâni, apoi va merge la Gleichenberg unde va sta patru săptămâni. Atena, 7 August. Alegerile Consiliilor generale au dat o majoritate ministerială. Berlin, 7 August. Munir-Paşa a plecat seara la Coblenz, pentru a vedea pe împărăteasa Augusta. Regele va sosi Dumineca. CREER RADICAL Lupla după lungi şi nesfîrşite cercetări a găsit însfîrşit o deosebire fundamentală între junimişti şi conservatori. Această deosebire este că conservatorii sunt ortodocşi şi junimiştii nu sunt. Şi ştiţi cum a făcut Lupta această grozava şi neaşteptată descoperire, ştiţi cum a aflat Lupta că conservatorii sunt botezaţi între cea d'întăl şi cea de a şeasa săptămână a vieţel lor în religia creştină a răsăritului ? Printr’o împrejurare neaşteptată: Prin mergerea din partea Epocel a unul corespondent la Kiev. Dacă nu mergea Baba-Novak la Kiev, Lupla n’ar fi putut descoperi o deosebire între junimişti şi couservatorl, şi nici n’ar fi ştiut că conservatorii sunt ortodocşi... Lupla însă tot n’a aliat adevărul întreg şi datori suntem să spunem spre luminarea ziarului radical-socialist, că nu numai conservatorii dar şi junimiştii şi întreg poporul românesc sunt creştini ortodocşi. Dar să lăsăm gluma! Nu este oare o streiucită dovadă de stupiditate, faptul de a trage concluziunl politice foarte însemnate din împrejurarea că un ziar care apare într’o ţară ortodocsă a trimis un corespondent la o mare serbare ortodocsă, şi a cărei descriere poate interesa pe cititori ? Aşa de înapoiaţi sunt gazetarii de la Lupta în ale gazetarii, încât nu ştia că ziarele mal însemnate şi mal răspândite datoare sunt a face sacrificii de acestea băneşti, pentru a ţine în corent pe cititorii lor cu faptele mal însemnate care se petrec ? Credincioasă acestei linii de purtare, E-poca a trimis corespondenţi speciali în toate părţile din ţară unde era ceva de raportat, a trimis de mal multe ori corespondenţi in Bulgaria, a avut corespondenţe şi, câte o-dată, corespondenţi speciali la Viena şi la Berlin. Faptul ca Lupla a tras concluzii politice din dorinţa noastră de a ne mulţumi cititorii, constitue cea mal strelucită dovadă de invidie şi de reutate neputincioasă şi stupidă. Lupta, pentru al cărui director gazetaria este un mijloc de trai şi de speculă, nevoind şi neputând face nici un fel de jertfă pentru cititorii set, s’a năpustit să ne injure pe noi pentru a da un pretext absolutei sale lipse de informaţii. Totuşi trebue să al un creer radical pentru a trage concluzii politice însemnate din-tr’un simplu reportaj de ziar. PAI SI CANDIDATURA OFICIALA D. Panu zice că îl înjurăm prin ziarul nostru şi îl calomniâ-m, fiind că îi atribuim intenţia d’a cere se fie patronat de guvern ca candidat oficial la alegeri. D. Panu se înşală. Nu ne am dat nici o dată osteneală se’l înjurăm; ne-am mulţumit numai câte-o dată a consemna fapte privitoare la persoana sa. Gând am spus că a fost reptilă nu l’am calomniat, căci am citat faptul precis că d-sa primea fonduri pentru apărarea prin presă a unui regim pe care Ta tratat de infam. «Reptilă» e numele ce se dă oamenilor care fac asemenea meşteşug. Asemenea nu l’am calomniat când am spus că d sa nu a plătit amenda la care a fost condamnat şi nu a restituit banii ce s’au subscris pentru plata amenzii, nici nu a avut delicateţa se întrebe dacă poate pune în buzunar acei bani şi a nu plăti amenda. Tot ast-fel nu l’am calomniat când am spus că este azi partizanul can-didaturelor oficiale, câci iată înşişi cuvintele sale ce se pot ceti de oricine în articolul de fond al Luptei, de la 20 Iulie: «Prezentându-se cu asemenea program, guvernul, se ţină alegătorilor, prin puţinii lui partizani, cam următorul limbagiu : «Alegători, nu venim în numele nici unui partid, nici unui «nume, ci în numele unor idei «care sunt cutare şi cutare. Nu «voim a sta la putere pentru a sa-«tisface ambiţiile şi nevoile partiza-«nilor noştri, ci pentru a îndeplini «un numer de reforme. Fiind aşa, «noi nu prezentam CANDIDAŢI OFI-«GIALI de cat pe acei cari s’ar prezenta în numele unor idei şi a «unui program ce v'ar satisface. Cuvîntul«candidaţi oficial!» escris negru pe alb. Mai mult. Pentru a dovedi bine că d-sa aprobă din răsputeri această atitudine , pe care o recomandă guvernului, d. Panu adaogă: «Iată singura linie corecta care se înfăţişează junimiştilor.» «Procedând ast-fel, guvernul actual va scăpa mai înlăiu de alianţe de persoane şi de grupuri, va inaugura o politica noua si cinstita... Gând vedem că în acelaşi articol d Panu zice că dacă guvernul va veni cu un program, (lucru pe care ministerul l’a făgăduit din prima zi a venirii sale la putere) «el ar fi dispus a nu mai aminti origina impura a ministerului» etc..., pu- team conchide că d. Panu nu numai că aprobă candidaturile oficiale, dar încă râvneşte dupe o candidatură oficială. Dar poate că azi şi-a dat seamă de greşeala calculelor sale. Acest lucru însă ’i l’am prezis noi cei d’întăiu. SERBATORILE CENTENARULUI AL IX-“» AL CREŞTINĂREÎ RUŞILOR (Corespondenţă specială) (Urmare) Telegrama IVI. S. Tzarialu.i Procurorul general a primit şi dat publicităţeî următoarea telegramă imperiala : «Arătaţi, vă rog tutulor, smeerile noastre mulţumiri pentru simţimintele ce ne au exprimat cu prilejul serbărei centenarului al IX-a al creştinăreî Ruşilor. Şi noi am serbătorit cu solemnitate a-ceastă zi la St. Petersburg, părîndu-ne răii, că nu ne-a fost cu putinţă să fim la Kiev.» Alexandru. Petrecerile publice Seara oraşul a fost splendid iluminat; din nenorocire o ploaie ivită la a-prinsul luminărilor a stricat serata. Cu toate acestea publicul a fost cu prisos despăgubit serile următoare ; căci, după programă, oraşul trebuia să rămâie trei zile împodobit şi serile iluminat; iar încheierea serbărilor s’a săvârşit printr’un mare foc de artificii. Zilele următoare, societăţile culturale au ţinut reuniuni savante, la cari aâ luat parte numai Slavii şi seara s’au dat baluri populare. Celebrul cor vocal din Moscova al d-luî d’Agreneff, o cunoştinţă a Bucureştilor,a dat o serie de concerte sece-rîndentusiastele aplauseale publicului. S’a făcut o adevărată ovaţiune Doamnei d’Agreneff care împreună cu adorabilele sale fiice, s’au înfăţişat în bogate costume autentice, de boiarine din secolul al XVI şi al XVII-a. Escursiunea pe Dniepru Culmea petrecerilor a fost escursiunea pe fluviu, aranjată Duminică seară de Primărie, care invitase pe oaspeţii străini pe vaporul «Kniazul Vla-dimir Sviatou» prevăzut cu un bogat bufet. Cu o oră însă, malnainte de pornire, o ploae torenţială asemenea rupere! cataractelor cerului,părea că a compromis cu totul escursiunea. Cu toate astea, pe la şapte ore, atmosfera liniştindu-se, petrecerea ’şl a ui mat cursul. Vaporul ducând peste 300 de oaspeţi ai primarului, a pornit în cap, urmat de 10 vapoare mari şi altele mal mici, formând o întreagă flota foarte frumos pavoazată, cu muzici militare pe flecare vas. Escursiunea a durat 2 ore în josul fluviului d’alungul coastei Petcerskaia, trecând pe sub două poduri superbe. După ce s’a înserat bine, a urmat întoarcerea. Ambele maluri a le fluviului eraufeeric iluminate cu focuri bengale. Şi cu cit ne apropiam de debarcader, marea iluminaţiunilor dupe Dealuri înfăţişa adevărate şcene din una mie de nopţi, strălucire ce era mărită prin admirabilele focuri de artificii cari cu toată ploaia, mulţumită stăruinţei de fier a organizatorilor, a răuşit deplin ; ceea ce a îndreptăţit entusiasmul indescriptibil al imensei mulţimi a privitorilor ce se manifestă prin urale nesfârşite. Ast-fel s’ati încheiat cu adevărată strălucire, această măreaţă serbare a Centenarului al IX al creştinăreî Ruşilor. Baba-Novak. P. H. CORTAZZI In unul din numerile trecute ale «Epocel», am promis a da pe faţă câte-va din isprăvile acestui trist personaj, care astă-zî a alarmat toată presa colectivistă cu ţipetele sale de persecuţiuni (!) lată în adever acte, din care se dovedeşte într’un mod neîndoios, cum lucra colectivitatea. In curând vom da la lumină şi altele: PROCES-VERBAL Anul 1888 luna Mai în 15 zile. Noi, Constantin M. Stroici, Prefectul Jud. Dorohoi, venind în comuna Ma-morniţa din Plasa Herţa, acest judeţ, cu ocasia cercetării unei reclamaţiuni a casapilor din această comună ce a avut loc în oficiul primăriei, aceştia (casapii) în desvoltarea reclamaţiuniî lor aii pomenit numele unui Bucă Apel cel cu pravu; atunci întrebând pe unul dintr’inşii, anume Altăr Apel, că ce însemnează cuvintele «cel cu pravu», a-cesta a respuns că este frate cu Bucă Apel, dar nu are cunoştinţa de afacerea cu pravu. Chemând înaintea noastră pe Bucă Apel şi cerînd a ne da relaţii In acest cas, numitul prin deosebită declaraţie subscrisă de el, ne a spus faptul precum urmează : Cuconu Iorgu Mintiei, care a fost primar, m’a chemat la d-1 Florescu a casă şi d. Florescu a deschis dulapu şi a scos săcuşoru din dulap şi mi l’a dat în mâna, spuindu’ml: du săcuşoru acesta de vale la trăsură că plec cu boeril la Dorohoi. Am întrebat de cuconu Iorgu Mintiei, dacă pot se daţi secuşoru vizitiului, iar d-lul ’mi a spus se nu ’l daîi nimărul, că să ’l pun eâ singur In trăsură, şi am pus secuşoru sub scăunaş dinainte în trăsură. Boeril care eraţi se plece la Doro-hoî cu trăsura în care am pus secuşoru eraţi aceea care s’au închis în acea zi. (Aceştia eraţi d-nil N. Calcăntraur, Francisc Haquâ, C.Semaca şi G. Corbu.) Semnat, Bucă Apel. Am fost faţă la depunerea presenta, Ştefănescu, Lascăr Iliescu. Chemând şi pe d-nu Florescu şi ci-tindu-T declaraţiunea lu! Buca Apel, a-supra [căruia d-sa ne a depus ştiinţa următoare, consemnată şi în deosebită declaraţie scrisa şi iscălită de d-sa, şi anume: La întrebarea ce ’mi faceţi asupra celor declarate de Bucă Apel, vă res-pund : In adevăr în casă la mine (a-cest domn este funcţionar la vama Mamorniţa) fiind d-1 Mintiei primar al comunei Mamorniţa, am luat eff un secuşor plin cu praf românesc şi ’l am dat In mâna d-lul Mintiei, care la rândul său l’a dat lui Bucă Apel. In ce priveşte că am dat acest praf de puşcă, am avut o scrisoare de la d-1 Ioan Lăţescu (acum Major) care 'ml a dat’o d-1 Mintiei, spunându’mi următoarele: «Tu, Florescule, trebue se dai o cantitate de praf de puşcă pentru a se pune în trăsura d-lor Calcăntraur, Corbu, Se-maca şi Haquâ, care au venit de la Cernăuţi, ca ast-fel se fie impedecaţi de a merge la alegere şi să’I reţinem aici. Este ordinul d-lul Prefect ca se urmăm ast-fel, şi ca probă spre a te convinge ca trebue se impedicăm pe numiţii, iată şi scrisoarea d-lul Lăţescu» Şi 'ml a dat scrisoarea sus amintită. Semnat Al. Florescu. In presenţă noastră ’şl a depus ştiinţa. Ştefănescu, Lascăr Iliescu. Venind apoi d-1 George Mintiei şi la întrebarea ce’I am făcut In acest caz, după ce ’l am citit declaraţia lui Bucă Apel şi Al. Florescu, d-sa ne a depus următoarea (ştiinţă consemnată şi In www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 28 IULIE mmrnmmmmammammm deosebită declaraţie scrisa şi subscrisa de d-sa, şi anume : La întrebarea ce mi se face răspund: Că anul trecut luna Mai fiind în casă la- d-1 Florescu, a luat de pe dulap un secuşor cu praf de puşcă, care l’a dat se ’l pue In trăsura d-lor N. Calcăntraur, Haquâ, Semaca şi Corbu, ceia ce Bucă a şi esecut&t. Aceasta a provenit după ordinile severe date de d-l Cortazzi, fost Prefect, Petrovanu, fost Procuror, şi Majorul Lăţcscu, după cum probă ordinele scrise ce le aă. Mai adaug că d-l Al. Băut (fost judecător de ocol pe atunci, la ocolul Herţa), In unire cu un evreu din Herţa numit Mochiu Laufer, atunci a fost la Cernăuţi unde a dat banii acelui jidan de a cumpărat tutun austriac şi ia cusut în perinele trăsurei d lor Calcăntraur şi cei Valii. Semnat G. Mintiei. In presenţa noastră ’şi aii dat ştiinţa. Ştefănescu, Lascăr lliescu. In fine d. şef perceptor al vămeî Ma-morniţa C.C.Scârlătesou, ne a declarat: In ziua de 30 Aprilie 1887 pe la 3—4 p. m., d. G. Mintiei primarele comunei Mamorniţa, venind de la Dorohoî ’mi aduce o scrisoare dm partea d-lui procuror de pe atunci Petrovanu şi din partea lui H. Cortazzi, fost prefect. In-trebându-1 la ce este relativ această scrisoare, ’mi a răspuns, ci este dată în scop de mă încredinţa subsemnatul că sunt ordine de sus a opri la intrarea înţară pe d-nii Semaca, Corbu, Calcantraur şi Haquâ, care sunt duşi la Cernăuţi pentru a imprima buletinele candidaţilor oposiţiel şi pentru care cas este mare necesitate ca buletinele să nu ajungă la Dorohoî, re-ţinându-se şi dânşii la Mamorniţa, spre a nu fi la vot; mai comunicân-du’mi că tot în această privinţă a adus o scrisoare şi d-lul Al. Florescu din partea d-lui căpitan I. Lăţescu, astâ-zi major, ce este în Dorohoî, de a da praful de puşcă ce are d. Florescu. In această privinţă având ordine de la d. căpitan şi sergentul major de a fi gata pentru orl-ce împrejurare. Dacă necesitatea va cere ca să fid Întrebat poate şi de către autorităţile judeţene voi arăta înaintea acestor instanţe faptele mal în detail, în afacerea prafului de puşcă care a fost pus în trăsura sus numiţilor domni de cei interesaţi. Acest praf de puşca s’a luat de d. Mintiei de la d. Florescu din casă şi s'a dat de către acesta lui Bucă Apel spre al pune în trăsura numiţilor mal sus domni, numai în scopul de a fi opriţi şi trataţi ca nişte contrabandişti de mărfuri prohibite; In care scop nu s’a făcut şi un denunţ, care denunţ dinpreună cu scrisoarea men-ţionatămal sus, le alătur pe lângă aceasta spre a proba cele zise. Toate aceste mi s’ad adresat în cu alitate de şef perceptor. Semnat C. C. Scarlatescu. In presenţa mea Semnat C. Terinle. Despre cele expuse aici se va anunţa pe d. procuror respectiv ca se pro-ceadă la cele legale. (Semnat) Prefect C. II. Stroicl. Iată acum şi scrisorile despre care e vorba : D-lo Scârlatescu, Ascultă instrucţiile orale ale primarului Mintiei şi vă rog esecutaţile întocmai, dând tot concursul d-lui Mintiei. O. Petrovanu. 30 Aprilie 1888. Vei urma întocmai ceia-ce spune Mintiei. P. II. Corlazzl. Florescule! Scârlătescu are instrucţie de la prefect, tu în privinţa acestei afaceri vel urma orbeşte or ce ji va zice Mintiei. Al tău cumălru şi nânaş. 1. Lntescu. CRONICA ACUL LUI SPIRIDON Pare că Democraţia a luat sarcina să facă de rîs pe toţi adepţii colecti-vităţei. Din când în când, sub cuvlnt de a scoate la lumina meritele unul frate, înhaţă pe câte un fost magistrat sad funcţionar, şi ’I trânteşte în spinare sub formă de laudă, un articol care e de ajuns spre a ’l face de râs pentru vecii vecilor. Săptămâna trecută, Democraţia a poreclit pe fostul poliţaid postăvar Sburlea : Martirul S buric a ; astă-zî a venit rândul nenorocitului Spiridon Stătescu. Nu ’l ajungea acestui sărman fost avocat al Statului că ’l cheamă Spiridon, a trebuit să mal vie Democraţia şi să ’l publice certificatele. Mal întaid, Spiridon e un nume caraghios; am cunoscut în viaţa mea doi Spiridon!— cu Stătescu face trei— unul era ober kelner la Iordache, altul băeat de băcănie în Noaptea furtunoasă. Amândouî erau caraghioşi — cu Stătescu face trei — de acea am mulţumit pururea mamei naşe că nu m’a botezat şi pe mine Spiridon. Cel puţin dacă sunt caraghios şi ed, să n’am nenorocirea să mă mal cheme şi Spiridon. Prin urmare, când cine ştie ce întâmplare te a făcut să porţi acest nume, trebue să te fereşti de a ’1 da pe faţă în public. Sunt convins că atât Spiridon de la Iordache, cât şi Spiridon din Noaptea Furtunoasă, nu iscalead nici-o-datâ acest nume de botez în întregimea lui. EI puneau o simplă iniţială, un S ; aşa cel puţin mai credea lumea că el să numesc Scarlat sad Sofronie. Tot mal frumos sună Sofronie de cât Spiridon. Aşa dar, Democraţia voind să mal adaoge un ridicol la zestrea de botez a lui Spiridon, şi voind tot de o dată se dovedească că Spiridonul el este un băeat de treabă, un băeat cu carte, un băeat burduf de învăţătură, publică nişte documente din care reese că d. I. Kalinderu a dăruit un ac cu diamante lui Spiridon şi că sus nu- mitul Spiridon a mulţumit d-luî Ka-lindero pentru acest ac cu diamante după ce ’l a venit însă în ochi lă-crăml de bucurie. Mâine vom citi negreşit în Democraţia certificate constâtând că d. Kalinderu a oferit redacţiei din strada Covaci, o păreche de nădragi de onoare, şi că redacţia ’l a mulţumit pentru acest dar, după ce a vărsat în acei nădragi lacrămi (?) de bucurie. Să lăsăm însă la o parte de o cam dată viitorii nădragi de onoare ai Democraţiei şi să ne ocupăm de acul lui Spiridon. Faptul că d. Kalinderu a oferit lui Spiridon un ac cu diamante în loc de o tăbatieră cu musică, are o mare însămnatate, ce nu trebue perdutâ din vedere. Darul administratorului domeniilor coroanei a fost un dar înţepător, un dar alegoric: Intr’un chip subţire ca vârful acului, d nu Kalenderu a voit să spue fostului avocat al Statului, că: acel ce caută merite în Spiridon Stătescu, caută curat acul în carul cu fân — fie I acel ac chiar împodobit cu ce-va pe-tricele de diamant. Max. INFORMATIHNI D. P. Carp a sosit azi în Capita lă unde nu va sta de cât câte-va ore şi apoi va pleca la moşia d-sale din judeţul Vaslui. Ministrul de externe va sia vre-o trei zile laŢibăneşti şi de acolo se va întoarce la Sinaia. -ws D. Stătescu, în cap cu toţi cei de la Democraţia care formează partidul tinerelului colectivist caută a convinge pe şeful lor I. Brătianu, ca se ’i lase un an singuri pentru a di-rige a lupta. Locul unded. Stătescu povâţueşte pe d. Brătianu se meargă e Parisul, probabil casa., d-rului Blanche. La ac.'astă propunere însă a tineretului colectivist, se opun din toate puterile bătrânii colectivişti Simu-lescu, Kiriţopol, Sturdza, Săveanu, etc, care spun că presenţa şefului partidului naţional liberal e absolut necesară pentru a inspira încredere acelora care au început se deserteze de la partid. Vom vedea cine va învinge. In toate caşurile lupta e crâncenă. Când are de gând se se întrunească comisiunea însărcinată cu instrucţiunea hoţiilor gener. Anghe-lescu ? Lumea a şi început se spue că a-facerea aceasta S9 va face muşama. Ar fi bine ca comisiunea se des-minţă această bănuială a publicului dând în sferşit luminei faimosul raport. Se vede că dojana aspră ce a tras Eforiei spitalelor civile, România Liberă, în privinţa bolnavilor găsiţi de poliţie şi neprimiţi la spitale, n’a făcut nici un efect şi că vechiul o-biceiu a remas acelaş. Eri S6ara a fost adus la prefectura po’iţiei de către doi sergenţi un ser-man bolnav care avea neapărată trebuinţă şe fie trimis la vre-un spital. Necesitatea aceasta recunoscend’o cei de la poliţie, imediat au trimis pe bolnav la spitalul Filantropia, cu un comisar. Aci bolnavul n’a fost primit; de asemenea n’a fost primit nici la Brâncoveneasa nici la Co’ţea, ast fel că poliţia e nevoită acum se ’l ţie până când va voi vre-un spital se’l primească. Ar trebui odată se înceteze a-ceastă stare de o adevărată sălbăticie. -sas - Comitetul naţional constituit pentru participarea României la Expoziţiunea U-niversalâ din Paris din 1889, netrimite următoarea înştiinţare : Comitetul naţ:onal pentru participarea româniei la Expoziţiunea de la Paris, din 1889,—în şedinţa sa de la 23 Iulie (4 August),—a numit, înainte de a se despărţi, o comisiune care se primească adeziunile domnilor comercianţi şi industriali cari doresc se expue,se răspundă la loate cererile de lămuriri care ’î-ar fi a-dresate, se resolve toate cestiunile grăbite. Interesaţii sunt rugaţi să 'şi trimet» ţă scrisorile sub adresa : Printr.ul George Uibescu. Preşedinte al Comitetului naţional. Strada Mercur Nr. 13. D.sub-prefect al plasei Dâmboviţa, Ţepeluş, întârziând a trimite poliţiei Capitalei o listă de obiectele ce s’au furat la ultima tâlhărie de la Pantelimon, s’a dat drumul alaltăieri unui ţăran de la secţia 47. Acest ţăran care e pus din nou în urmărire, avea câte-va obiecte din cele furate de la Turcii marchitani. Colectiviştii pregătesc un manifest pe care vor se îl adreseze ţării în vederea viitoarelor alegeri generale. Acest manifest se concepe la Flo-rica,unde toţi fruntaşii colectivitaţei merg ca să dea adesiunealorlaopera lucrată de omul soare. Ast fel s’a văzut d-nii Carada, A. Carp, Stătescu, ba chiar Radu Mi-hai, mergând de două ori pe zi la Florica, de sigur tot în vederea a-cestui manifest. Cea ce însă n’am putut afla e dsca noul manifest va fi tot aşa de prost şi lung, ca apelul către ţară semnat de toţ'papugii colectivităţeî. «Adevărul» este numele ziarului antidinastic, care va apare în primele zile ale lunei August. «Adevărul» va fi în format 8. Ioan Străinescu, mare industriaş din Rîmnicu-Sărat unicul frate al distinsului preot Străinescu, a încetat din viaţă la Focşani. Joi se va face înmormântarea, -ss- Colectiviştii tot colectivişti remîn; când sunt la putere fură, când sunt răsturnaţi de la putere tot fură. Aşa spre ecsemplu Voinţa Naţională şi Telegraful ne-au furat şi au reprodus întreaga noastră traducere a raportului secret al prinţului de Bismarck. EXTRACT DIN REGULAMENTU GENERAL AL EXPOSITIUNEI DIN 1889 Art. Lin virtutea coprinderei decretelor date de Preşedintele Republicel franceze, comform cu propunerile ministrului Go-merciulul şi Industriei şi cu ale ministrului Instrucţiune) publice, Artelor frumoase şi Cultelor, o exposiţiune universala se va deschide la Paris, în zioa de cinci Maiu 1889, şi se va încheia în ziua de 31 Oc-tombre urmelor.—Nici un product Insă nu va fi priimit în incinta Exposiţiune!, dupe I-iQ Aprilie 1889. Art. 2. Aceasta exposiţiune va primi o-perile de artă şi produsele industriei şi agriculturel tutulor naţiunilor. Ea se va ţine mal ales în Câmpul-lul-Marte (Champ-de-Mars), în spaţiul coprins între aleiul La Mothe-Piqnet şi squarul ce atinge spaţiul. Se va putea însă întinde pe malul drept şi stâng al Senei. Art. 12. Comisiunile streine, constituite tn urma cererel guvernului francez, sunt poftite se numească cât mai curând un delegat pe lângă dânsul ţMarele consilia al Exposiţiunei universale din 1889). Acest delegat e9te însărcinat cu toate cestiunile ce interesează pe conaţionalii sel, mal ales cu cele atingătoare de împărţirea spaţiului total între diferitele ţerl, şi la modul de instalare a fie-c&rel secţii naţionale. Prin urmare, ministrul, comisarul genera), nu corespunde direct cu expună-toril streini, şi or-ce product înfăţişat de producătorii streini nu este priimit de de cât prin mijlocirea comisarilor respectivi. Art. 18. Comisarii streini, regulat împuterniciţi pe lângă Ministru, intră în re-laţiunl directe cu Directorul General al exploatare!. Comisarii streini primesc de la dânsul toate arătările şi planurile folositoare instalare! produselor naţiunilor lor, precum şi toate desluşirile privitoare la condi-ţiunile de circulare generală şi de ordin public, la care sunt constrînşl să se conforme. Trebue aceşti comisari se recurgă la mijlocirea lor pentru schimbări de spaţiu între ţară şi ţară. Art. <4. In fie-care secţiune lăsată ex-punâtorilor unei aceleaşi naţiuni, obiectele expuse vor fi împărţite între cele uouă grupuri următoare: 1) Opere de artă (clasele 1—5). 2) Educatiune, învăţătură—Material şi procedeuri ale artelor liberale (clasele 6-16;. 3) Mobile şi accesorii (clasele 17—29). 4) Ţesături, vestminte şi accesorii (clasele 30-40;. 5) Industriile extractive — Producte fireşti şi lucrate (clasele 41—47). 6) Unele şi procedeuri ale industriilor mecanice—electricitate (clasele 48—66). 7) Producte alimentare (clasele 67—73). 8) Agricultura, cultura viţii, piscicultura (clasele 74—77). 9) Orticultura (clasele 78—83). Fie-care din acesie grupuri este împărţit în clase, dupe clasificarea generală a-daptatâ. Art. 13. Se va face, in limba franţuzeasca un catalog metodic complect al produselor tutulor naţiunilor, arătând locurile ce ocupă în palate, parcuri sad grădini, precum şi numirile tutulor expunâlorilor. Fe-care naţiune va avea dreptul de a face cu cheltuiala sa, dar numai in limba sa, un catalog special al produselor expuse în secţiunea sa. Art. <6. Expunătorit francezi sad streini n’au nici o chirie de plătit pentru locul ce ocupă la exposiţiune. Vor avea însă de plătit toate cheltuelile de instalare sad decoraţie în palate, parcuri şi grădini. Aceste cheltuell vor privi mal ales darea şi punerea în ioc a duşi-melelor, vălurilor sad tavanurilor în palate, ca şi aşezările speciale ale târâmulut şi plantările speciale în parcuri sau grădini, în apropierea şi în cuprinsul con-strucţiunilor speciale, autorisate de ministrul comisar general. Duşimelele sunt date în stare bună de soliditate şi întrebuinţare în toate drumurile din afară ale circulărel generale. Art. 17. Nici o operâde artă, nici un produs expus în palate, parcuri şi grădini, nu poate li desemnat, copiat şi reprodus, sub FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (45) ALEXIS BOUVIER DRAMELE PĂDURI PARTEA I LUPII DIN ARDENI xv. UN VECIIIU CASTEL IN CARE SE VED NELUCE Ajungând la întâiul cat, să opriră In timp ce Marţial deschidea uşa micului cabinet de toalete; contele d’Aumoy de câte ori mergea la vlnat dimineaţa trecea prin acest cabinet. După ce deschiseră uşa şi intrară, II isbi acel miros, care să simte în odăile mult timp închise şi lipsite de lumină. Marţial privi repede în jurul lui, lumi-nlndu-se cu lanterna sa; tresări vfizînd cum atârnad încă în cabinet hainele de dimineaţă a le lui Michel d’Aumoy. EraU în starea In care el le lăsase în ziua crimei ; numai praful dăduse la toate lucrurile o coloare cenuşie şi luase lustru Yâpselelor, Fostul pădurar, deschise atunci uşa care dădea tn odaie ; Intrînd cel întăl aruncă o privire, apoi dădu îndărăt. — Ce este? zise încet Marcasin, care mergea în urmă, gătindu se de fugă. — Odaia e schimbata, răspunse Marţial, şi Închise uşa. In adevăr odaia mobilată ca şi înainte cu mobile de stejar şi tapisată, nu părea părăsită ; patul de stejar bătrîn cu coloane răsucite fusese tăiat cu fe-restreul pe la mijloc, cele două panouri fusese apropiate, se aşezase o marmură de asupra şi se făcuse un altar aşezat pe trei trepte. Pe acest altar Marţial văzu Întins cerşafu pe care culcaseră pe contele d’Aumoy după omor ; o cruce foarte mare se a-fia în mijlocul altarului, lntinztnd cele două braţe a sale spre naltele perdele ce atlrnau de a lungul coloanelor răsucite. — Se vede că e o capelă ! zise îndată cei doi partaş! al lui Marţial. Pătrunşi de o dată de respect, îşi luară pălâriele din cap şi trecură plecaţi. Bois-Sec îşi făcu chiar cruce. Blestemaţilor ii era frica. Voiau să fure, dar nu li se spusese că vor fura lnlr’o capelă, şi de acea stah la gînd. Marţial îşi domolise cea dintăi a sa tulburare, şi dînd din umere, privise din dosul altarului ; era departe de zid cu un metru ; panoul nu era de loc atins. — Veniţi încoace păcătoşilor I şi daţi-ml uneltele... — Uite, zise Marcassin apropiindu- se de dlnsul, iacă uneltele, dar să ştii ■ că eu unul nu mă ating de nimic aice de mi s’ar da o bucată de aur cât mine de mare. Mi să pare că nu pot răsufla. — Tare aşi vrea să mă văd afară mal degrabă, adause Bois-Sec. Marţial ridică din umere ; luă dalta pe care i o dsdea Marcassin şi să pregăti a disprinde panoul. Tovărăşii lui îl priveau cu curio-sitate. La cea întăl apasare, panoul căzu. — In sfârşit, zise Marţial cu veselie văzând în ascunzătoare plicul cel mare cu cele cinci peceţl şi uu portofoliu lângă el. — Asta voiai ? zise Marcassin cu dispreţ. Marţial luă portofoliul şi scrisoarea ; le puse în buzunar şi apoi închise ascunzătoarea. Era să se ridice, când i să păru că aude ce-va... Astuplnd lanterna, zise încet : — Tăcere l... aud sgomot... — Doamne sfinte l zise Marcassin tot aşa, apucâdu’şl cuţitul de la brîu, eram sigur că vom fi prinşi... De ce ne duci prin biserici ? El tăcu atunci, cAcI uşa care dadea In apartamente să deschise, aducând o rază luminoasă în odaia întunecoasă. Cel trei miserabili erau cu totul ascunşi de altar şi de perdelele care se vedeau In dărătul Iul. Ei priviră, sr-guri de a nu fi văzuţi, şi se îngroziră văzând că intră o nălucă naltă. Bois-Sec şi Marcassin să strinseră unul de altul, închinîndu-se, temîndu-se ca spectru să nu vie pană la dînşii. Marţial, cu ochii fixî, cu degetele strlnse, simţea fiori In tot corpul, picături de sudoare isvorau de la rădăcină părului seu, pe care’l simţia că i să rîdică pe cap. Marţial recunoscuse spectrul... Bandiţii să uitad... o femeie luminată de o făclie ce ţinea In mâna, o temeie îmbrăcată în alb şi cu părul pe spate, ve-nia spre altar. Era Orphisa care voia să se rocgs. Şi tâlharii să temeau cu drept cuvlrii; In aceasta cdae întunecoasă, vestmintele lungi şi albe aie Orphisel, paloarea ei, privirea s» gânditoare, mersul ei tărăgănat o făceau să samene a nălucă. Marţial, privia, îngrozit, cu ochii deschişi peste măsură, temîndu-se de a vedea vorbind acea gura care ştia. Cu cât Orphisa nainta spre altar, Bois-Sec şi Marcasin se dadeau îndărăt, încredinţaţi că era chiar o năluca ; şi crezând ca venia spre dînşii, Bois-Sec nu mai Înceta de a face cruce, cre-zînd că ast fel va sili-o să se retragă. Văduva contelui d’Aumoy îngenun-chie pe treptele capelei, să rugă, apoi sărută cearşaful ce acoperea altarul şi Intinzftnd braţelespre crucea ce înfăţişa pe Hrist răstignit braţele sale zise : — Doamne, iartâ-mă, iartâ-mă! viaţa mea de remuşcâri nu poate să mă sp^le de scea crimă. Fă ca el să mă ierte colo sus I Contesa se mal rugă încet, apoi, după ce să Închină, să retrace. Abia pleca şi Bois Sec din preună cu M piară spre uşa pe unde Intrase, mergând în vîrful degetelor... Marcassin zicea Încet: — Aide, aide, săplecam, s’o tun- dem... n’am o picătură de sânge In vine... Fiind că Marţial nu să mişca, el merse spre dlnsul şi lovindu’l peste umăr : — Ei I da ce, al murit ?... — A! zise el tresărind, d-ta 1 — D’apoi cum 1 aide deschise lanterna ; e întuneuec ca într’un mormînt. El deschise lanterna ziclnd : — AI dreptate, vino de grabă. Ei o luară repede; Marţial eşi f ară a’şi întoarce capul ; închise cu îngrijire uşile, şi după câte-va minute, urmat de ciracii sei, se afla pe drumul mare. Marcassin respira atunci cu putere. — A I bine c’am trecut şi prin asta, n’aş vrea să mai reîncep aşa petrecere 1 să vede că tot sunt aevea nă-luce ? Era se vie la minei şi eu nici că puteam zice un c îvlnt 1... — Ştn că nu’I de glumă ! zise Bois-Sec. — Nu ştiu cum mal am suflet încă... Tustrei miserabili! să îndreptară spre Nouzon, urde erau să mâie. Marţial spuse să le sducă cina în odaia lui, şi pe când mâncau le plăti. D.mineaţa plecară cu drumul de fier. Numai Marţial, gândind la eveni. mentele diri noaptea trecută, stătea posomorit şi zicea : — Ol nu! nul nici o data nu mi a fost frica ca asta noapte... Era groaznica, dar frumoasă încă, Orphisa l SFÂRŞITUL PARŢEI I. (Va urma.) www.dacoromanica.ro EPOCA - 28 IULIU or! ce formă, fără o autorisare a expună-torulul, purttnd viza directorului general al exploatării. Directorul general al exploatării poate însă autorisa reproducerea priveliştilor generale (vues d’ensemble). Art. 18. Nici o operă de artă, nici un product expus nu poate să (le retras, înainte de tncniderea cxposiţiunel, fără o a-nume autorisare. Art. <9. Pe vremea şi în condiţiunile a-rătate prin legea din 23 Mal 1868, privitoare la garanta iuven(iunilor ce pot dobândi brevet, şi la a desemnulul de fabrică, expunâtoril se vor bucura de drepturile şi scutirile acordate prin zisa lege. Art. 20. Dupe coprinderea decretului cu dala de 29 August 1886, Exposiţiuneaeste constituită ca un antrepozit real; prin urmare productele expuse sunt scutite de drepturi şi de vizitele serviciului accizelor din Paris, ca şi de ale vâmel franceze, (art. 2 al acestui decret zice) : obiectele destinate Exposiţiunel universale vor fi direct expediate la palatul exposiţiunel, în couditiunile transitulul internaţional, saCi în condiţiunile transitulul ordinar, după cum vor a ege cel interesaţi, de către toate biurourile deschise acestui tran-sit, şi cu scutirea dreptului de statistică. Expediarea prin transitul internaţional va fi făcută fără vizită. Expediţiunile prin transit ordinar nu vor fi supuse de cât la o vizită sumară şi plumburile vâmel vor fi puse gratuit. (Ar< 3) : Mărfurile admise la Exposiţiunea universală care se vor preda consutnaţiunei, nu vor fi supuse, orl-carl le-ar fi origina,decât la drepturile puse pe productele de asemenea fire ale naţiune' celei mal favorizate. Art. 21. Regulamente posterioare vor hotărî la timp modul de expediţiune, primire şi instalare ale productelor, reguli pentru intrarea în localurile Expozniunil şi modul de întocmire al juriuiui interna-ional pentru darea resplăţilor chiar de a deschiderea Exposiţiunil Art. 22 Pot fi primite la Expoziţiune operele de artă ale artiştilor fra cezl şi streini, făcute după l-iu Maiu l-f78. Art. 23. Aceste opere se împart în cele şapte genuri următoare : 1) Pictură.— 2) Desemn: aquarelă, pastel, miniatură, smalţuri, porcelane, cartoane de ferestre piciurate (fiind excluse cele care nu reprezintă de cât subiecte de ornamentare. -3) Sculptură.—4) Gravură pe medalii şi pe petre scumue.—5) Architec-turâ.—6) Gravură.—7) Litografie. Art. 24. Sunt escluse : 1) Copiile, chiar cele cari reproduc o operă într’un aen diferit de al originalului.—2) Tablourile sad desemnele fără ramă. — Sculpturele în pămînt ne ars. Ari. 23. Grija de a statua despre admiterea obiectelor de artă, va fi Încredinţată unui juriO special. Art. 28. Pot fi primite la Expoziţie toate productele industriei şi agriculturel, în afară de materiile detunătoare, şi în de obşte, de ori ce materii judecate' ca primejdioase. Art. 33. Productele vor fi expuse în numele semnâiorulul cererel deaduisiune. Această condiţiune nu se poate călca. Art. 36. Expunâtoril sunt îndrituiţi se înscrie, în urma numelui şi firmei lor sociale, numele cooperatorilor de ori cegen sad grad cari aQ contribuit la meritul productelor expuse. Art. 37. Expunâtoril sunt cu stăruinţă poftiţi să arate preţul pieţil al obiectelor expuse, pentru a înlesni lucrarea de a-preciare a juriului cât şi pentru a lămuri pe vizitatori. Ari. 38. Obiectelevîndute nu pot fi luate înainte de sfîrşitul Expoziţiunil, fără o anume autorizare. Art. 42 Nici o publicitate prin afipte, prospecturl etc., nu se va putea face înaintea Expoziţiunil de către expunătorl, concesionari sad verl-ce altă persoană, fără o regulată autorizare şi plata de mal nainte făcută a drepturilor ce ar putea fi cerute. E S X R A G X DIN Regulamentul special privitor la trimiterea, transportul, primirea si reespediarea productelor admise a li expuse. Art. 3. Coletele venind din ţările străine reorezintate prin comisari generali sad prin comitete naţionale, conţinând produsele destinate la Expoziţiune, cată să aibă, ca semn arătător, şi zugrăvite cu penelul, literile E U înconjurate de un cerc. Vor fi adresate, în câmpul lui Marte (Camp-de-Mars) la delegatul naţionalităţii la care aparţine expunâtorul. Coletele provenind din ţările reprezin-tate, cată să aibă toată indicaţiunea bine arătată, a locului lor de proveninţă,adică: Culorile şi emblemele pavilionului lor naţional. Dd. Comisari străini sunt cu stăruinţă fioftiţl să facă la timp cunoscut directoru-ui general al Expoziţiunei care sunt mo-delurile, adresele şi semnele de recunoştinţă adoptate de (ie-care din d-lor. Art. 8. Administraţiunea superioară stă departe deor-ce amestec între întreprinzătorii de transport şi expunâtoril. Ea se mărgineşte a arăta acestora o agenţie ca putând să le fie folositoare. Art. 9. Spaţurile rezervate în afară de locurile pentru instalarea productelor fiind strict calculate pentru trebuinţele circularii, va fi oprit de a lăsaîn aceste spaţiurl lăzi e saCi coletele goale. Prin urmare coletele vor câta se fie desfăcute pe loc ce vor fi primite, şi lăzile, pe loc ce descărcarea lor va fi sfirşitâ, să fie luate de ex-punătoril sad de reprezintanţil lor. Administraţiunea n'a păstrat nici un loc pentru imagazinarea şi păstrarea lăzilor goale. Ari. 11 Este cu desăvârşire înţeles că or-ce che tuell pentru încărcare, transport, mutare descărcare, instalare şi re-Incârcare rămâne în sarcina expunătorilor. Art. 12. Productele, atât. rele franceze cât şi cele străine, vor (1 admise în incinta Expoziţiunil de la I-ih ianuarie 1889, până inclusiv la31 Maiil următor. Administraţiunea Tşl păstrează dreptul de a autoriza admiterea chiar tnainlede cea d'înt.âiO din aceste date, de îngădueşte starea lucrărilor de construcţiune, saă dacă condiţiu-nile de transportai coletelordeproveninţă străină fac neapărată această admitere Cea d’a doua din aceste date va putea asemenea fi amânată prin anume dispozi-ţiune. Art. H. Produsele do or-ce natură, (ex-cepţiune anim ilele, obiectele doartă şi valorile), trăsurile şi materialul mişcător (rulant) ce ar putea circula pe căile drumului de fer franţuzesc, şi destinate Expoziţiunei universale din 1889,de la Paris, vor n transportate de Companii cu preţ jumătate de al tarifelor generale şi speciale alte de cât al expoziţiunilor şi concursurilor ordinare. Preţul redus, în or-ce caz, nu se va putea scoborî mal jos de patru centime de tonă pe kilometru; este însă bine înţeles că acest preţ de patru centime nu se va putea aplica din oficia şi că perceperea se va face după tarifele ordinare (generale şi speciale), de câte ori taxele acestor larife vor fi mal folositoare pentru expeditor. Condiţiunile acestor tarife generale şi speciale se vor aplica transporturi lor destinate Expoziţiunil Universale. Transporturile vor fi supuse lacheltuell accesorii a căror percepere este autorisată de administraţiune, ca şi la dreptul şi preţul de timbru datorit tesaurulul. Călătorii nu vor fi primiţi în trăsurile transportate în condiţiuni e acestui tarif. Transportul obiectelor de artă, de valoare şi al grămezilor nedespărţite cântărind mal mult de ,0. 17 30 930 980 204 204 124 126 100 100)4 W9 100 240 245 AVIS IMPORTANT Sub-semuatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a niai deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21 Calea Victoriei, Coltul Hotelului Continental, vis-a-vis de Teatru National Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra putem oferi o MARFA EMINAMENTE SOLIDA fara a conţine intr’ensa alt material de cât piele si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da ATENŢIUNE MARCEI FABRICEI noastre, ori-ee pereche de ghete purtă, mnabricei noastre sunt garantate de noi 7.U.OQO.,. r v„e ,noa®tens® m8‘ Ş£?ecc Prrin districte numai la flrmle aci notate : Craiova : Florea Stănciulescu et Th. Demetrescu; T.-Severin: Ph. Kohm; Piteşti: M. I. Satescu; T.-Jiu: Marcus et Spinter; R.-Vâlcea: I. uo.LÎi.ii'i rISoh^vSssE5rt5^»J?săl^?îc^^fss^ViaâSî*SKSsss«rsrn&^rto“Missirm 1 *Hor°vllz;nom°": Fr,t"I,osenwov,nesster‘n'Bi"rg<“1 7 iS M. T. MANDRE A et Comp. BĂILE S&* B A L T A_2 ALBA Stabilimentul sa deschis în MaiD şi continuă a fi deschi spână la finele lut August. Aci se găsesc toate necesarele pentru cură, medici în permanenţă, camere mobilate, restaurant, poştie, telegraf, distracţii, piano, muzica, ele. Boalele care se trateaza cu succes sunt: scrofulile sub or-ce forma, (la ochi, la nas, la gât), diformităţi corporale provenite din scrofule; maladia uterului, boaie femeeşti învechite, poala albă, boaie de piele, paralisii, mai ales la copii şi debilitatea copiilor’ rănile învechite, urmele sifilitice, limfatismele, hemoroide, reumatisme articolare cronice, maladia oaselor, palpitaţie şi anemice. Preţul unei camere cu 2 paturi variază de la 60 până la 100 franci pe lună, iar cele cu j paturi 120 franci pe luna. 1 Baie de nămol mineral calda j franci, 1 bae de apa minerala calda 1 franc şi ţo bani, 1 bae rece cu duşi ţo bani, pentru copii preţurile sunt reduse pe jumătate. NB. Direcţiunea căilor ferate a redus preţul ia ţoo/o pentru pasageri care visitează aceasta staţiune balneara. Medicul curant al băilor d. Dr. N. Georgescu. informaţiuni se pot lua în Bucureşti până la 1 Iunie în calea Călăraşilor No. 45, iar de aci în colo de la Stabiliment. La gara R.-Sarat se găsesc trăsuri. 782 ÎNCĂLZIRE DE CLĂDIRI NOUI Pe gerurile deosebit de grele ale iernei trecute s'a putut constata, că nu există nici o sistemă de incâlzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger .Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloliferele n'au putu da căldură îndestulătoare; aşa că în mal multe caşuri citatele aparate de încălzire s’a înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet». Regularea căldureî se face în modul cel mai perfect, obţinându-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Coosumaţiunea combustibilului este mică în raport cu marea răldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignitâ, lemn şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mai simplă, precum şi în cea maî elegantă, ast-fel că poate fi aşezată în saloanele cele maî luxoase precum şi în odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet» Încălzesc până la 1200 m. c. şi pot fi întrebuinţate ca calolifere pentru încălzire declâdirl complecte. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şt alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe. O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital aî unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra sobelor Meidinger «Cornet, construite în fabrica mea. 728 ADOLF SALOMOM, Strada Doamnei, 14bis. EPITR0PIA GENERALA «SPITALELOR SI OSPICIILOR CASEI S-TULUI SPIRIDON DIN IAŞI Terasamentele necesare la plasarea din nou a unul conduct metalic pentru apă la Ospitaiul Central, urmând ase da în antrepriză după condiţiile şi devizul ce se află în cancelaria generală a Epitronil Ospitalelor, se publică spre cunoştinţa generală că la 18 a viitoarei luni August ora 1 post meridian, are a se ţine Iicitaţiune pentru această antrepriză In camera generală a Epitropiî. Concurenţii ce ar dori a lua asupra-le această lucrare, sunt invitaţi a se pre-senta în arătata zi însoţit! de garanţii solvabile pe valoare de 1500 lei. Condiţiunile şi devizul se pot vedea în ori ce zi ia cancelaria Epitropiel generale. No. 2,928 Urmând a se construi o casă mortuară pe lângă Ospiciul Sf. Spiridon din Iaşi, Epitropia generală a regulat darea în antrepriză a construcţiunel acestei case conform condiţiunelor devizului şi a pianului făcut de d. arhitect al casei Ospitalelor. Pentru ţinerea Iicitaţiune! acestei antrepriză fiesându-se terminul de 12 August viitor anul curent, sg publică a-ceasta spre cunoştinţa generală. Concurenţii ce ar dori a lua asupra-le a-ceastă lucrare sunt învitaţî a se pre-sinta în arătata zi în camera Epitropiel generale, însoţiţi de garanţii solvabile pe valoarea de 2500 lei. Condiţiunile şi devizul se pot vedea în ori ce zi la cancelaria Epitropiel generale. No. 2,932 •*#0*1 ŞCOALA COMERCIALA >*# * TIST VIENA Inaugurează la 15 Septembrea. c. cursuri noul de ComptabtIItatea simpla si dubla, Aritmetica comerciala, Corespondenta comerciala, Caligrafia, Stenografia si limbi streine. Tinerii care vorbesc puţin sau de loc limba germmană, învaţă această limbă In câte-va luni şi pot se obţină într’un an de zile certificate în toată regula. Afară da aceea pot sg intre patru tineri la directorul scoalei cu întreaga întreţinere şi având o supraveghere serioasă. Scoale aceasta există deja de 23 ani şi a dat cultură solidă la mulţi Români. IOHANN SCHWALBL DIRECTOR Wicn I, Salvatorgasse IVo. S. HhMM DE L'ABBAYE DE FECAMF (FRANCE) ESCEUNTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ SI AF&KIT1VĂ CEA MAÎ BUNĂ DIN TOTB LICORILE | tobtHfiiKi.E UQUEUR irforârfljcwwat 8 A se cere todâuna In josulfi ibrcitu «poitesisnFrânt* K i litru*» |a*cărei sticle, eticheta pi- § trată purtăndu semnătura tifa**» H«rată purtăndu senar ^^J^fc^^n^^^_Sdlr6Ctorelui generale. Advsrata licore Benedictin* se alfă la t6te pers6nele următâre «ari s'afc angajată pe scriaă s au vinde nici fii contrafacere. V Fialkowsky— G. si D. Tanasescu fraţi C'onstantinescu— D. Marinescu Rragadii —IV. loa- nld et Comp. — Carol Gersabek. „NAŢIONALA SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR DEFLIitl VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurourile noastre în palatul Societâţel din Strada Doamnei No. 12. 726 Direcţiunea generala. I anul w - GAZETA SĂTEANULUI - v Revista pentru toii Ese la 5 şi 20 a fie-cărel luni cu ilustraţiunl negre şi colorate, dând în cursul anului cel puţin 12 tablouri in ar i culorate de incad rat Abonamentul 10 lei pe an. No. de probă şi table de materii din toţi anii se trimet gratis. Redacţia şi administraţia în R.-Sărat. ammmm mmmmsm rar BASINUL No.4-Strada I’olitiei-No.4 SI C13EUL DAMBOVITEI Situat într’o grădină bine îngrijită s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara. De la to până Ia 12 ore a. m, basinul este reservat pentru dame. Abonamentul de 10 băl lei 6. 801 nr iwruiD! ST casă mare cu două Ut INbmnlH I etage strada Sfinţii Apostoli No. 42, aproape de cheiuri, a-Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se dreseze calea Victoriei No. 74. 831 r-ţ 1 -» /TTVTIVT 1 BAI MINERALE SULFUROSE. I A VI r I \ A Stagiunea deschisa. Reumatis-'-'XA-lVll Xl3X1. nte, sifilis, boaie nervoase, boaie de femei, scrofuli. etc. — Informaţiuni la d-nu Dr. Garoflid la Ptoesli, sau la CAmpina. ItU IWlWtnr una Locomobilă de 10 cal pu-1'rJ I L.IL lIlL tere din fabrica Ruslon în buna stare cu preţul foarte moderat la d. Schoenmann, Giurgiu. (856) Strada Politiei, No. 4—6 Stabilimentul de băf este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. PE MAI.L'E MAREI - NEGRE Ok, PE .MALUL MAREI- NEGRE' HOTEL CAROL I STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Eotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către O-irantul lTot-elixlixi B. «JEFtIS. (830) liotei Carol I, Constantza. CASA DE SCHIMB IONESCU & MARCU Strada Lipscani No. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 27 Iulie Xipog'rafia Ziarului,, Epooa' VALORI Scadenta cupoanelor Târg lib. curs med. Funduri tlostnt roniiln Renta rom. perpe. 1876 5% Renta rom. amortisab. 5% Renta rom. rur. conv. 6% Oblig, de stat C. F. R.6% idem Idem 5% Împrumut Stern 1864 7% lmprum. Openheim 1866 8% Agio 1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. l Oct. 1 Mai l Noem. 1 lan. 1 Iulie Idem l Mar. l Sept. 1 lan. 1 Iulie 93 )£ 95 3/4 95 9% Iiiipruiimt. de oraşe lmpr. oraş. Bucur. 5% idem din 1884 5% lm.or.Buc.cn prlmelozfr. 20 1 lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noem. 80% 43 Valuri ilivrrse Creditul fonciar rural 7% idem idom 5% Cred. func. nr. din Buc-1% idem idem 6% idem idom 5% Cred. func. ur. din laşi 5% Obl.cas. pensiun. fr.300 10 1 lan. 1 Iulie idem idem idem idem idem 1 Mai 1 Noem. 108 3/4 94% 107 100 89% 79 228 Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA A LA VILLE DEV1ENNE vis-ă-vis de Lib. Socee Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftiuatate «l soliditate urma toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne 8i Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzeso de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după niHteuiul profesorului Dr. G. .larger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru tldantatl. Layette* «I Trounouri peutru copii. TrouNouri pentru pensionate, oteluri ai reatauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec 535 Tipărit ou cerneai» Ch. LorlUeux-Cle Pariu www.dacoromanica.ro Oirant responsabil V. P. Gheorglilu.