ANUL III No. 802. A DOUA EDITIUNE MERCURI 27 1ULIU (8 AUGUST) 1888 NUMERUL 15 HAM NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a pie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE Iu Bucurcscl: La casa Administraţiunel. In Tai-a: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei. In Streinetate : La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIUNEA No. 8,—Piatzn Episcopiei,—No. 8 NUMERUL 15 B AM NUMERUL ANUNCIUR1LE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris : Agenre Ilavas, Place de la fioursr, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS : segăseste jurnalul cuIS cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Gei-■nain, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢ1UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. din limba germană ci că este o lucrare o-riginală franceză. Itoma, 6 August. Grecia a aprobat ocuparea Masuahulul de către Italia şi protectoratul aceleaşi puteri asupra oraşului Zula. Roma, 6 August. Erupţiunea vulcanică continuă. Enormi bolovani incandescenţi şi mici pietre ponce (spumă de mare) sunt răspândite pretutindeni. Insula Porto e cu totul acoperită da cenuşe albă. Focul a distrus totul. Soldaţii şi autorităţile care voiră să debarce aii trebuit se se dea înapoi. Detu-naţiunile vulcanice se aud în toate insulele. Vîntul transportă cenuşa până în Si-cilia. Paris, 6 August. Câte-va ciocniri s’ad întâmplat azi între grevişti şi poliţie. jurare, şi în dreptul Statuel sf. Vladi-mir, ce domină valea Dnieprulul, s’a cântat un «Pre tinete lăudam Doamne» de Mitropolitul Sârbiel. In vale,la intrareaîn port, Mitropolitul Platon cu superiorul Mare! Lavre Petşers kai,aluvenalie,aşteptaucu alte sf. Icoane procesiunea, care ast-fel întregită a pornit spre pavilionul ridicat pe marginea fluviului la locul botezului. In această parte erafl înşiraţi pe amândouă părţile drumului elevii şcolilor publice cu profesorii lor în ţinută de gală, (în Rusia toţi funcţionarii statului şi al comunei au uniforme de paradă). După sfinţirea apel şi înălţarea Sf. Cruci săvârşită de I. P. S. Platon şi închinarea asistenţei a urmat rugăciunea pentru Ţar salutată în port de 101 tunuri; iar procesiunea s’a înapoiat în aceiaşi rânduială. COLECTIVITATE! SERBATORILE CENTENARULUI AL IX-lea ASILUL DE NOAPTE DRAMELE PĂDURI COLECTIVITATE! încă din primele zile ale guvernului actual, mulţi dintre aceia care am luptat în oposiţiune sub diferite stindarde şi în diferite grupuri, am declarat că vom susţine noul guvern ; ne-am atras atuncea reproşurile multora dintre că-peteniele oposiţiune! ; am fost trataţi chiar de transfugi şi renegaţi. Reproşurile lor, de şi simţitoare pentru noi, căci veneau din partea acelora alături cu care luptând ani îndelungaţi ne-am obicinuit a’I stima şi considera, ele totuşi nu au putut schimba linia noastră de purtare faţă cu actualul guvern. Privim astă-zi cu o deosebită bucurie şi satisfacţiune, cum pe fie-cari zi guvernul a dobândit şi dobândeşte noi aderenţi. De unde presa oposiţionistă de odinioară să arăta în mare parte ostilă guvernului, am putea zice că as-tă-zl mal toată dă sprijinul său guvernului junimist. Sprijinul ce presa independentă dă actualului guvern, cată să aibe cu atât mal multă valoare In faţa ţăreî, cu cât această presă nu este nici presa oficioasă, nici cea salariată de colectivişti odinioară pentru a’l susţine. Această împrejurare va avea de re-sultat se ridice nivelul moral în ţară, atât de jos căzut sub guvernul de tristă amintire al d-luî I. Brătianu. Cine nu’şi aduce într'adevăr aminte, şi cine nu vede astă-zi limpede ca lumina soarelui, după toate abuzurile care se descoperă, şi care se ocroteau sub regimul căzut, că sistemul de guvernământ al d-lul I. Brătianu era co-rupţiunea şi intimidarea ? Prin corupţiune s’a încercat să se o-trăvească până la cel din urmă strat social. Aceia care dau sprijinul lor guvernului erau răsplătiţi ast-fel, In cât el perdeau cu totul dreptul de a simţi şi cugeta. Cel mal independenţi de fire care Încercau să se opue unei stări de lucruri scandaloase şi revoltătoare, erau loviţi fără cruţare în drepturile şi interesele lor.Proprietarii,arendaşii,comercianţii, funcţionari plecau capul de frică sub jugul ne milostiv al guvernului. Partidul care stete la putere în cel din urmă 12 ani al guvernului d-luî Brătianu, nu merita şi nici că putea a-vea altă denumire de cât: «Colectivitate». A fi liberal sad conservator se presupune a avea un principiu, o idee politică ; şi singura idee a colectiviştilor era menţinerea cu or-ce preţ la putere a şefului lor pe care ’l sprijineai! şi linguşeau în schimbul favorurilor ce împărţea şi abuzurilor ce tolera. Colectiviştii care credeau şi cred încă că nici un guvern nu se)vaputeamenţine alt-fel de căt prin sistemul lor, ştiind pe de alta parte bine că el nu va putea fi nici odată adoptat de guvernul actual, fiind compus de oameni oneşti şi capabili, s’aii asvârlit cu învierşunare în oposiţiune, de a doua zi chiar, contra lui, în credinţa că el nu va putea dobândi aderenţi şi că ast-fel în curând el vor fi rechemaţi. Care nu fu mirarea, cât de mare fu desperarea colectiviştilor, când văzură că sistemul lor corupător nu prinsese aşa adânci rădăcini, că această ţară se poate guverna mal bine prin cinste şi capacitate, şi că ast-fel guvernul do- bândeşte pe fle-care zi aderenţi convinşi şi desinteresaţl ? In furia lor, el încearcă să întoarcă susţinătorilor guvernului actual epitetul lor bine nemerit de «colectivişti», declarând că toţi aceia care sprijină acest guvern nu pot fi călăuziţi de nici o ideie politică, şi nu au în vedere de cât interesele lor personale,formând cu felul acesta: o nouă colectivitate. Este ştiut că adevăratele partide politice în toate ţările nu se întemeiază nici pe consideraţiunea epitetelor, mal mult sau mal puţin amăgitoare, şi mal puţin îucă pe consideraţiunea persoanelor, or-care ar fi ele şi din or-ce clasă socială ar face parte. Ele se întemeiază pe un program, pe un principii!, pe o ideie politica. Când dar aceste principii se potrivesc cu starea de cultură a unei ţări, şi când se aplică cu sinceritate şi onestitate de un guvern; când mal vedem că acel guvern ne dă garanţia tuturor drepturilor constituţionale, suntem datori să ’l susţinem, or-care ar fi el, din or-ce persoane s’ar compune, şi or cât de depărtate ar fi raporturile noastre personale cu fie care din membrii lui. Aceasta o considerăm ca o datorie de onoare şi de patriotism,pe care se vede că colectiviştii nu o înţeleg sau nu vor să o înţeleagă. Când după atâţea ani de corupţiune, despotism, jaf şi intimidare, ne fu dat un guvern care,or-cum s’ar numi.într’un interval scurt, făcu să resimţă ţara întreagă de la un capăt al eî la cel-l’alt că sistemul trecut a dispărut,că fie care cetăţean ’şl poate exercita în deplina libertate şi fără nici o temere drepturile sale cetăţeneşti ; când atâtea alegeri s’aii săvârşit în cea mal deplină linişte şi libertate ; când atâtea întruniri publice s’au ţinut în diferitele unghiuri ale ţăreî, ordinea şi liniştea domnind peste tot; când,în fine, acest guvern în-nainte de a cere în mod solemn şi hotărâtor încrederea ţăreî,lucrează la elaborarea diferitelor reforme şi proiecte ce va presinta ca program al său politic, colectivişti se pot numi aceia care se grupează cu încredere în giurul lui ? Când guvernul nutrafichează cu conştiinţa susţinătorilor săi, când el nu a-leargă după aderenţi pentru a le promite ceva tn schimb, colectivişti se pot numi aceia care aprobă sistemul său de a guverna şi aderează la programul lui ? Cred din contra că a trecut vremea şarlatanilor politici, cari sub o eticheta mincinoasă amăgesc ţara. —Este de datoria oamenilor de bine, nu numai a susţine un guvern onest, capabil şi care are curagiul convingerilor sale ; dara lucra fle-care ast-fellca dânsul se prindă rădăcini adânci în ţara. Ori cât s’ar căsni dară colectiviştii să se scape de porecla lor urăcioasă.as-vârlind’o antagoniştilor lor, porecla se reîntoarce pe feţile lor. Şi precum banda Camoriştilor a rămas In istoria Italiei, tot ast-fel banda colectiviştilor ■va rămâne in Istoria noastră; căci sperăm, pentru binele şi viitorul mult încercatei noastre ţări, că o altă colectivitate nu se va mal forma. Grigore Chrlsenghy. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Paris, 6 August. «Figaro» anunţă sub reservâ, că Cancelaria germană ar fi avisat cabinetele din Roma şi Viena că o înţelegere s’a încheiat între Rusia şi Germania. Berlin, 6 August. «Gazeta Germaniei de Nord», revenind asupra pretinsului raport al d-lul deBis-marek, publicat de «Nouvetle Revue», zice că forma raportului, argumentele şi con-clusiunile sale, sunt o curată născocire. In ol se găsesc nişte date cari nu sunt de loc menţionate în documentele cari există într’adevăr. De exemplu, în nici un document nu se face menţiune de regele României. Stilul, ordinea ideelor fac să se presupună că acest raport n’a fost tradus SERBATORILE CENTENARULUI AL IX-<-“ AL CREŞTINARE! RUŞILOR (Corespondenţă specială) (Urmare) 3VIoar*tea gen. Drenteln. Pe timpul sfintei lithurghil, o veste jalnică şi neaşteptată străbătu ca un trăsnet adunarea credincioşilor : Guvernatorul general şi comandantul-şef al corpurilor de armată ale Kievului, Podoliel şi Volhiniel şi adinterim al Pultaveî şi al Cernigovuluî, generalul Ajutant A. R. Drenteln, aflându-se în capul frontului trupelor sale spre a comanda parada, a căzut mort după cal lovit de apoplexie. Generalul Drenteln era în al 70-lea an al verstei sale şi în Martie a. c. împlinise 50 de ani de serviciu ca oficer în armata Imperiala, cu care prilej a fost ODorat de un rescript autograf al împăratului,promulgat pe toata oastea, prin care i se proclamai! cu recunoştinţa Imperială meritoasele servicii aduse tronului şi patriei ruse. Foarte iubit de ofiţeri, soldaţi şi poporul încredinţat cârmuirel sale,moartea sa a produs o adâncă şi dureroasă impresiune, pe care o împărtăşeşte din toată inima corespondentul Epoceî, căruia în ajun încă, la denia Sf. Andreiu, generalul ’l arătă o particulară bună-voinţă. Serbările Insă, precum se şi cuvenea, cu toată această tristă întâmplare, ’şî au urmat cursul lor hotărât mal din ’nainte. Procesiunea Sacra După sfârşitul lithurghiei, s’a pus In mişcare procesiunea sacră de la sfînta Sofia pe Dniepru.la locul unde a primit botezul poporul rus. Procesiunea era condusă deMitropo-liţil Sârbiel şi al Muntenegrului (Mitropolitul Kievului din cauza bătrine-ţel o procedase în careta sa trasă de patru cat minunaţi) ; apoi de 12 Episcop!,o mulţime de|arhimandriţl şi preoţi de toate gradele, precedaţi de sfintele Icoane şi alte odoare bisericeşti; fiind urmată de toţi demnitarii Statului în ţinută de gală, de oaspeţii străini şi o nenumărată mulţimede popor dintoate stratele societăţel, care a fost pretutindeni admis fără osebire, în măsura până ’n care s’a putut menţine buna rlnduialâ. Armata înşirată pe strade prezenta arma, iar muzicele militare intonai! imnele sacre. . Toate clopotele bisericilor sunai! din răsputeri, confundându-se cu bubuitul tunurilor;; iar coruri de sute de voci adunate de la toate mănăstirile înălţaţi la cer cântarea mărirel Domnului. Procesiunea s’a oprit pe Dealul cel mare,transformat într’o frumoasa grădină şi bogat împodobit pentru Impre- a Este cu neputinţă a se descrie priveliştea ce ofereaţi Dealurile, înţesate de mii de oameni, ce înconjoară portul, cu albia Dnieprulul, literalmente acoperită de o mare mulţime de vapoare împodobite cu steagurile tutulor naţiunilor, dupe regulele marinei, şi pline până în vârf de privitori. Un militar străin, obicinuit cu evaluarea maselor, ne-a afirmat că asistenţa publică trebue să fi trecut peste 70,000 oameni, şi cu toată această i-mensă mulţime trebue să mărturisim pentru onoarea poliţiei ruse, că nu s’a înregistrat nici o desordine. D’altminterl guvernul rus e preocupat de mal mult timp cu reforma serviciului ordine! publice şi se pune cea mal mare grije în recrutarea personalului poliţienesc, supus unei discipline straşnice. Ast-fel pentru cea mal mare a noastră surprindere, n’am văzut urme de înjurături , ghiontuielî or brutalităţi din partea agenţilor poliţieneşti, din potrivă aceştia făcându-şl datoria, îndurau adesea îmbrânceli din partea publicului. Danolietul comunei Primarul Kievului, în numele comunei, a dat oaspeţilor serbăreî, în vastele saloane ale clubului comercial rus un bogat banchet de 500 tacâmuri la care au luat parte pe lângă înaltul cler în complect şi demnitarii civili şi militari locali, 300 oaspeţi atât din interiorul Rusiei, cât şi din o mare parte din toate ţările slave cum şi alte naţionalităţi, între care erau mal mulţi corespondenţi ai ziarelor Germane, printre care am zărit şi pe redactorul lui Ru-mănischer Lloyd I Toaste proprii zise, mal că nu s’au ridicat. Ex. Sa d-nu Pobiedonoseff, în cursul mesei, a rostit un cuvînt împărţit pe paragrafe şi în care s’a încercat să demonstre că toată puterea Rusiei stă în dreapta ei credinţă în care se a-flă secretul continuei desfăşurări a simţi mântulul naţional al poporului rus şi a nepregetatel sale înălţări la mărirea destinatelor sale pe lume: Biserica fiind una cu poporul şi poporul unul cu biserica sa naţională. Procurorul general al Sf. Sinod a consacrat un paragraf al cuvîntărel sale pentru mărirea drept credincioasei Catedre a Nouet Rome, de la care a primit Rusia credinţa Evangeliulul şi a ridicat un toast pentru Patriarhii Con-stantinopolel, al Ierusalimului, al A-lexandriel şi al Antiohiel; şi pentru capii tutulor bisericilor ortodoxe autocefale. La sfârşitul mesei generalul Comite ignatiefl, a dat cetire mal multor telegrame de felicitare din Serbia, Bohe-mia, Croaţia, Bulgaria, Galiţia, Slavonia, Grecia; din Viena, din Londra, etc, etc. Pe timpul mesei, foarte bogat servită, o orchestră admirabilă aşezată în galeriele de sus a le salonului, alterna cu un superb cor vocal,In producţiunea cântecelor celor mal frumoase. Ilaba-Xovnk. (Va urma.) ■■■■imaannBK's ASILUL DE NOAPTE Fatzada. —Interiorul. — Cute-va amănunte complimentare. Se ştie că primarul capitalei, d. Era. Protopopescu Pake a decis să se facă cu ajutorul publicului un asii de noapte, destinat a adăposti pe cel lipsiţi de mijloace. Acest asii va fi construit pe cheul Dâmboviţei în dreptul podului de la strada Rahovel. Dăm astă zi câte-va amănunte asupra planului şi devizelor aprobate de consiliul comunal. Fatzada. întreaga construcţie să împarte în două. 1) . Partea din faţa podului Rahova, care va cuprinde cele două caturi destinate jpentru camerele necesare direcţiei acelui stabiliment şi dependinţelor. La mijlocul clădirel va fi o poartă mare d’asupra căreia se va aşeza o piatră pe care va sta scris cu litere mari: Asllul de noapte. Pe fie-care margine a ace.'tel porţi se vor pune două felinare roşii pe care asemenea se vor înscri cuvintele ce se află d’asupra porţel. 2) . Partea de din dos a edificiului va conţine două mari săli; ear în fund va fi o curte mare cu alte dependenţe. Interiorul. Interiorul se compune din cele două mari săli In cari se vor instala paturile. Aceste săli vor conţine 60 de paturi, din cari 30 pentru femei şi 30 pentru bărbaţi. Ambele săli sunt separate printr’un zid gros. Lumina va veni pe mărgini şi pe sus. Un aparat sistematic de ventilaţia prin aburi va înconjura podeaua a-cestor săli. încălzirea în timpul de iarnă se va face prin calorifere. In feţile laterale ale acestor saloane sunt două mici grădini; ear în fundul lor, două spălătoare mari, cari vor conţine băi şi duşi. Cute-va amănunte complimentare. Acest stabiliment va avea pe lângă personalul inferior, un director, un medic şi un contabil. La intrare va fi un registru în care se vor înscrie cei ce aii petrecut noaptea în stabiliment. Luminatul interior va fi făcut cu lumină electrica. Administraţia Asilulul va da celor ce petrec noaptea, în timpul ernel, o ceaşcă mare de cesiu, ear vara o ceaşcă de lapte sau o supă. întreaga clădire va costa 150,000 lei. De o cam dată, Primăria nu va con strui de cât partea din dos rămâind ca faţada din spre calea Rahovel cu cele 2 caturi se fie clădită la urmă. Partea din dos, adică aceea ce se construeşte acum, va costa 80,000 lei noi. Comitetul de bine-facere, instituit pentru înfiinţarea acestui Asii, dispune deja de o sumă de 40,000 lei adunaţi prin subscripţie şi prin serbările ce s’au dat la Cismegiu. Pentru rest, adică cel 40,000 lei, el se vor aduna prin alte suscripţil şi serbări ce vor face pe la începutul lu-nel lui Septembre. Primăria nu dă nici un fond ; va ceda însă locul şi va întreţine acest local, după ce va fi construit. Planurile şi devizile cari sunt foarte frumoase au fost făcute de d. inginer Petricu, şeful serviciului Bunurilor de la Primărie. Ministerul lucrărilor publice a adoptat aceste planuri, cu mici modificări întru cea ce priveşte ornamentele exterioare. Mobilierul Asilulul va fi comandat In streinătate. C. N, www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 27 IULlc. DIN DISTRICTE COVURLUI Eslrhs din memoriul asupra administra-Uunel financiare a comunei Galaţi pe anul 1885-1886. Liberarea Garanlielor La 5 Ianuarie 1882, d. Andrei Pa-naitescu, pe atunci perceptor comunal, tndată ce a văzut promulgată legea prin care perceptiunea dărilor se ridică din sarcina comunei spre a trece la stat, prin hârtia înregistrata sub No. 58 cere a i se restitui titlurile provisorii de rentă amortisabilâ In valoarea de lei 4000 ce erau depuse ca garanţie pentru postul său, spre a le preschimba, obligăndu-se a depune la casă pe cele definitive. Lucrul s’a făcut atât de repede, în cât în aceeaşi zi s’a admis cererea sa de câtre d. ajutor de primar Şerbescu şi i s’a şi liberat titlurile cu mandatul No. 2430. D. Panaitescu în loc se aducă după cum s’a angajat, titlurile definitive spre a ramplasa pe cele provi-soriî, nu a mai depus nimic, rămăind ast-fel gestiunea sa neasigurată. La 3 Aprilie 1883, fiind primar d. G. Fulger şi ajutor d-1. Panaitescu , fost perceptor de la începutul anului 1872 până la Aprilie 1882, cere să i se libereze un certificat că în tot timpul funcţiunet sale a fost corect şi a făcut toate vărserile sumelor încasate. D. ajutor NicolaQ recomandă această cerere d lor casier şi comptabil ca se refere «dacă In adevăr suplicantele a făcut versâmintele toate pe timpul când funcţiona ca perceptor şi dacă numai urmează asupra’i rămăşiţe.» In dosul acestei cereri înregistrată la No. 3233 găsim sub aceeaşi dată următorul referat : «Am onoare a refera, că d. A. Panaitescu a predat comunei conturile în regula pentru timpul cât a ocupat funcţiunea de perceptor pănă la Aprilie 1882 şi nici o pretenţiune nu există la comună asupra gestiunel şi garanţiei sale până la ace dată.» Subscrişi ( C. Culoglu ) C. Triandafilide. In faţa acestui act, neadevărat sub toate raporturile, chemând In faţa noastră şi a primarului d. Hagi Nicola pe d. casier Guloglu, şi cerăndu'i a ne presenta socotelele date de d. Panaitescu, d-sa a afirmat că în adevăr d. Panaitescu n'a dat nici o socoteală, deşi era obligat a depune conturi la fi -nele fie-cârui trimestru, că nici liste de rămăşiţe nu sunt, dar ca referatul ce a făcut 'i a fost impus de d-nii Nico-lau şi Panaitescu, ambiî ajutori de primari, sub ameninţare de a fi imediat destituit, că posiţia sa ca funcţionar subaltern ’1 a silit se facă acest act de şi recunoaşte neesactitatea lui. Faptul ne scuteşte de ori ce comentarii, constatăm numai că d. Panaitescu după ce în 1882, 'şî a retras garanţia, sub pretext de a preschimba bonurile, la 1883, fiind ajutor de primar, ’şi a luat un certificat de îndeplinirea sarcinei sale îa conştiinţa prin ameninţarea unul amploiat subaltern pus sub controlul său, fără a FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (44) ALEXIS BOUVIER DRAMELE PĂDURI PARTEA I LUPII DIN ARDENI XV. UN VECHIU CASTEL IN CARE SE VED NELUCE Nenorocire 1... sudoarea curgea pe fruntea lui neagră de funingenă... era prins. Groaza îl făcu să se înfioare de la tălpile picioarelor pănă la creştetul capului. Nu era de stat la gând; trebuia să se urce cât mai curând... Cu o energie fără seamăn, Bois Sec isbuti să iasă din coş, după ce făcu cele mai cumplite sforţări, rănindu şi mânele. Când însă voi să scoată capul afară, auzi trăgându-se cocoşul de la o puşcă... Bois Sec îşi plecă capul din nou. Mai mult de jumătate de ceas stătu ast-fel, nemişcat, cu nasul în funin-gene, crezând că unul din gărzi l’a vfi- cărui certificare nu i se putea li- 1 bera sertificatul cerut. Moralitatea faptului o lăsăm la judecata celor în drept. (Popa) BACAU Băile Stanicul Precum se ştie obşteşte, Băile de la Slănic, judeţul Bacău, sunt proprietatea casei Sf. Spiridon din Iaşi.— A-ceaslă Împrejurare spune îndeajuns ori-cui că nu specula, ci filantropia, sau în cazul cel mai răd echivalenţa între ce cheltuesc şi ce primesc în schimb visitatorii trebue se fie ţinta administraţiunei acestor băl. Gu toate acesta, cu mâhnire trebue se constatăm că lucrurile la Slănic nu sunt ast-fel; ci din protivă specula cea mai josnică domneşte aice în toate privinţele. Mai întaî epitropia a dat în întreprindere camerile ce sunt proprietatea sa unui oare-care bulgar Ivanciu Şte-fănescu, cafegiu din BâcăQ, om cu desăvârşire ignorant în asemenea a-facerî şi de o lăcomie lupească.—A-cest Ivanciu dispune după placul său de otelul cel mare al Epitropiei de, apartamentele vechi laterale, ba şi de casele ţărăneşti din satul vechi, pe care Epitropia le a expropriat, dar nu le a stricat încă. — Multe din aceste camere le închiriază cu preţuri mult mai mari decât cele prevăzute în contract; la camerile din hotelul cel mare nu este decât câte un pat, pe când trebue să fie cel puţin două ; iar când se Cere al doilea pat, antreprenorul face mari dificultăţi sad refuză cu totul. Nu ştim dacă şi camerile din stat întră tot în contractul ce are antreprenorul cu Epitropia; dar aceea ce ştim este că aceste camere s’au închiriat cu preţuri exorbitante: cu câte 200 şi 300 lei, nişte chichineţe, care nu costă ele cu totul atâta 1 Dacă această specula nedemnă s’a făcut cu ştirea şi învoirea Epitropiei, atunci merită tot blamul cei ce au tn-voit’o; iar dacă s’a făcut şi se face fără ştirea cărmuitorilor casei Sf. Spiridon, atunci le o denunţăm, spre a lua măsurile cuvenite. Serviciul apoi în hotelul cel mare este miserabil. — Cei mai răi chelneri servesc aici. D’alt-fel nici nu pot să fie buni, câcî antreprenoru Ivanciu nu le plăteşte nici o leafă, şi nu sunt lăsaţi decât le graţia bacşişelor ce capătă de la visitatorî.— Din această causă zilnic se produc plângeri, dar nimenea nu la ea în seamă. — Ceva mai mult, s’a întâmplat furtişaguri în otel : aşa la 23 ale curentei unei d-ne Ghica Ii s’a furat portofoliul cu 1000 lei şi un ceasornic cu lanţ de aur, fără ca făptaşul să fie descoperit pănă acum. Condamnăm dar sistemul practicat de Epitropie d’a da în întreprindere locuinţele sale de la Slănic.— Lasă că aceste locuinţe sunt neîndestulătoare, dar dacă le mai dă şi pe mâna speculanţilor neruşinaţi, atunci răul devine şi mai mare. Un neajuns foarte simţitor e la Slănic lipsa unui hotel pentru visitatorii de scurta durată.—Dacă ci ne-va vine aici pentru o zi, două saCi trei, n’are unde să tragă, ci e nevoit a impor-tuna pe vr'un amic, dacă ’l găseşte saii a plăti antreprenorului Ivanciu câte 10 lei pe noapte pentru un pat din vr’una din adăile angajate dar încă neocupate ale hotelului celui mare. — Câcî lacomul antreprenor a găsit şi aici un mijloc de câştig ; el nu păstrează camerile angajate gentru persoanele în drept, ci le închiriază la alţi cu ziua şi cu preţuri exagerate şi contrare contractului. De multe ori asemenea închirieri se fac la persoane cu boale lipicioase; aşa că, venind persoanele îndrituite a ocupa acele odăi, sunt ameninţate a se îmbolnăvi şi ele. Antreprenorul Ivanciu are şi un birt; din această causă el favorisază în totul pe ceî-ce mânăncă la birtul săă, şi din contra negligează cu totul pe cei ce nu se supun acestei do-rinţi a sale. Minunate, ce e drept, sunt apele mtnerale de la Slăm'c; dar mare şi revoltătoare e netrebnicia ominească, — Ori cine visitează acestea băi este isbit de următorul contrast: dărnicia natură şi negligenţa oamenilor1 !..— Tot ce e făcut de mâini omineşti de atâta amar de ani e provisoriâ, necomplect sau şubred. Afară de salonul de cură şi localul pentru tuş, care sunt ce-va mai bunicele, dar de o importanţă secundară, în colo stabilimentele băilor calde şi cabinele băilor reci sunt deplorabile. — D’alt-fel aceste băi sunt destul de scumpe : 2 lei 50 bani baia cadlă şi i lefi baia rece. Distribuirea băilor calde este a-poi foarte defectuoasa. La restaurante nu este nici un control în privinţa regimului alimentar. — Se fac mâncări acre, sarate, şi piperate, cu totul contra regulelor dietetice de la stabilimentele balneare. — In dosul acestor restaurante, de şi sunt case unde locuesc oameni, stau mormane întregi de rămăşiţi alimentare în stare de putrifacţie sad de necurăţenii. —Apa Slănicului apoi prin dreptul caselor cnoţine o sumă de io-fecţiuni, aşa în cât nu poate trece cine-va pe acolo, fără a se ţinea cu batista la nas. De la No. 3, apa de cură cea mai recomandata, unde se găsesc câte-va latrine, neîndestulătoare şi acestea, şi pănă la cascadă, posiţia cea mal frumoasă şi mai frecuentată de visitatorî nu există nici umbră de privată aşa în cât bieţii oameni îşi fac nevoile firei, zorite aici prin însăşi influenţa apelor, care pe unde pot. Din această causă aerul s’a infectat şi tocmai po-siţia cea mai priitoare sânatăţei, a devenit nesuferită din causa miasmelor deletere. Acelaş lucru se observă şi la alte locuri de şi la preumblare mai puţin importante. Relele aceste s’ar putea remedia uşor şi grabnic. — Dar cine se gândeşte la ele? — Este drept că la Slănic avem funcţionari d’ai Epitropiei cu ghiotura: casier, perceptor, administrator, inspector, medic-inspector şi acum de curând ne a sosit şi un epitrop, d-nul Leonida Panapulo, dar aceştia sunt a- proape nevăzuţi şi neauziţi unde s’ar cuveni să fie. Ba, pardon, se vede şi se prea vede unul, casierul perceptor, care în adevăr e prea scrupulos în încasarea banilor pentru băi, cură şimu-sică 1... Aproposito de musică, v’am spus şi altă dată că musica care delectează Slănicul e acea a regimentului de dorobanţi de Bărlad. — Această muzică e angajată cu 8000 lei pe stagiune, şi n’ar fi tocmai rea, dacă n’ar năcăji-o prea mult cu balurile şi concertele, ce se dau mai în fie care seara. — De la a-ceste spectacole muzica trage încă un profit, câcî este plătită a parte — De cât numai, se ştie că nu toţi visitatorii se duc la baluri şi concerte, câci nu petrecerea e scopul de căpetenie a unei staţiuni balneare, ci căutarea sănătăţei; dar toţi plătesc câte 10 şi 14 lei taxa de muzică, deci s’ar cădea ca să nu fie privaţi în orele regulamentare de cântecele muzicei în grădină. Cu toate acestea, ori de câte-ori este bal sad concert, muzica e sustrasă din grădină şi dusă se cânte la salonul unde se dau acele petreceri; ceea ce nu este nici drept nici cinstit. Gu atât mai puţin e cinstit când vr’un ofiţer superior, abuzând de Împrejurarea că muzica e mi-litărească, o înhaţă şi se înfundă cu ea prin munţi, lăsând publicul fără distracţie, ceea ce s’a Întâmplat adese-orî. Lipsa unei gimnastice este vid simţită la băile de aici. Grădina din mijlocul Slănicului e cu totul neîngrijită. Puţinele flori câte sunt, nu se udă nici acele mai nici-o-dată, din care cauză se vestejesc înainte de timp. Havuzul din mijlocul gră-dineî e fără nici o picătură de apă. E lipsă chiar de apă dulce în Slănic, câcî cişmelele actuale, din cauza defec-tuositâţel lor, nu sunt suficiente. Serviciul pazei publice este d’ase-menea nemulţamitor. S'ad întâmplat mai multe cazuri de furturi, dar sergenţii de pază n’au dat de urma făptuitorilor. Ga autori ai furturilor se bă-nuesc unii chelneri sad slugi precum şi ordonanţe militare. Zilele acestea un soldat de serviciu a unui ofiţer superior a fost denunţat că a furat o tabacheră de valoare a unui vizitator, dar nici şeful, nici agenţii siguranţei publice n’au luat nici o mdsură. In fine multe ar fi de zis şi de scris în privirea neajunsurilor Slănicului, dar lipsa de spaţiu mă opreşte aci. Le pun aceste observări principale în faţa epitropiei Sf. Spiridon, şi mai ales în faţa epitropilor noul, cari atât de mult au luptat contra Incuriei şi abuzurilor eo’ectivităţel. Şi multe de aceste abuzuri s’au comis şi la Sf. Spiridon ca şi la Eforia spitalelor din Bucureşti 1 !.. Le pun în vedere, pentru că doresc, precum cred că doreşte tot românul, ca băile de la Slănic să rivaliseze cu cele mal renumite din străinătate. Şi, precum In privirea apelor pot rivaliza cu succes, aşa să rivaliseze şi în privirea confortului şi a comodităţilor de locuinţă şi întreţinere. Bani la dispoziţiune are Epitropia ; n’are de cât să-l întrebuinţeze cu ştiinţă şi conştiinţă, şi fie sigură că ţara întreagă o va bine-cuventa. Un vizitator INFORMA HUNI D. M.Deşliu, prefectul judeţului Dâmboviţa, a sosit eri seară în Capitală. D. general Anghelescu, comandantul corpului l-iu de armată,a sosit azi în Capitală. -as- Consiliul sanitar superior al armatei s’a întrunit eri şi a dispus ca instalarea noului spital militar central se înceapă la I-iu August. Intendenţa armatei ce ocupă cu studiarea unei reorganizări a modului cum se fac furniturile. Un regulament special va precisa cum vor trebui executate furniturile ce se fac de corpuri. Corpul Thecnic al geniului din-preună cu marelestat-majorlucrează actualmente cu mare activitate la lucrările pentru întărirea cu cupole a unor trecători după frnntariele noastre. In unele puncte chiar s’a început cărarea de material. Ziarele engleze fac o amănunţită dare de seamă despre căsătoria domnişoarei Lila White,fiica ambasadorului Angliei cu d-1. de Geijer, căsătorie săvârşită în Constantinopole la 31 Iulie s. n. Mireasa a primit peste 150 daruri de nuntă de la Sultanul, de la corpul diplomatic şi alte persoane. Sultanul a trimes d-şoarei White un diadem împodobit cu briliante şi mirelui o tabachiere de aur împodobită cu diamante. A doua zi, d. şi d-nade Geijer au plecat în Crimea. -ss- Ni se scrie din Bulgaria : «Cu toate desminţirile oficiuase ce se dau, arestările continuă. Toţi refuganţii care au fost descoperiţi că s’au reîntors fără voe sînt arestaţi. Alaltă eri, prefectul Rusciucului, aflând despre reîntoarcerea unuia din refugiaţi anume Iacob Vladireff, a mers la marginea oraşului în casa unui preot unde a arestat atât pe refugiat cât şi pe preot. De acasă arestaţii nici n’au fost a-duşi în oraş, ci puşi într’o căruţă de postă însoţită de şsase gendarmî şi apoi porniţi spre Sofia. Se mai spune că la percheziţia făcută la domiciliul preotului s’ar fi găsit un pachet întreg de scrisori, din care una a unui refugiat bulgar din Bucureşt', anume Jacobson, care anunţa trimiterea unei sume de bani şi în care se vorbea despre o întâlnire ce opt alte persoane trebuiau se aibă în ziua de 30 Iulie la Giurgiu în cafeneaua centrală». Corespondentul nostru ne promite şi alte amănunte. De şi se spune că contele Go-lochowsky, ministru Austro-Unga-riei pleaca Ia proprietăţile sale din Galiţia, totuşi putem afirma că d. Goloehowsky nu se duce de cât la Viena, unde a fost chemat. Călătoria aceasta e in legătură cu proeetul de conferinţă a Rusiei, Germaniei, Austriei şi Turciei pentru a regula cestiunea Bulgară. zut şi ’l va împuşca Îndată ce va scoate capul afară. In adevăr, nepotul lui Cadet, zărise la capătul coşului ce-va negru care se mişca... El trase cocoşul de la puşcă şi aşteptă... După zece minute de observare, dădu din umere şi plecă înainte. Bois-Sec eşi din ascunzătoare după jumătate de ceas. Şi de astă dată nu era nimic de făcut, căci păzitorii castelului prinsese de veste. Nu mai era chip să umble prin coridoare, pe scări; totuşi trebuia să se isprăvească odată. El să gândi un timp, apoi să lovi peste frunte, zicând: — O! daca s’ar putea... Şi târându-se pe acoperământ, apuca spre partea care era faţă cu drumul mare; se culcă pe pântece şi privi de desubt. — Aşa 1 zise el, şi fereastra e deschisă... Astă dată am isbutit. Bois-Sec îşi dădu drumul spre o fereastră din pod răsărită In afara : de asupra ferestrei o cocoaşă a peretelui susţinea un scripete. Bois-Sec se ridica în puterea mânelor şi să prinse de scripte; apoi apuca frânghia şi ’şî dădu drumul. O fereastră să afla de desubt; el să opri acolo şi întră. Se află în odaia cu unelte a lui Cadet. Acolo aprinse isscă şi la lumina ei putu să ’şl Îndrepte paşii. Uşa odael era închisă, dar In lăuntru, unde să afla el. N’avea dar de ce să se ln-grijască. Bois-Sec să uită de îndată la gră-măzile de chei atârnate de alungul păretelui ; el luă pe acea pe care văzu lipit un carton cu cuvintele : Cheile de la apartamentele d-luî. In sfârşit putea să respire, era liniştit: ajunsese la scop. Am uitat să spunem că Bois-Sec îşi scosese ghetele, pe care ’şl le spânzurase de gât. El descuie uşa şi eşi închizând’o cu îngrijire spre a nu da de veste nimănui. Peste puţin ajunse la capătul scărei; era plin de funingene şi cu hainele rupte. îşi şterse picioarele de o rogojină şi apucă prin coridor ; găsi la capătul lui scara care ducea la locul unde era aşteptat; deschise şi să coborâ. Uşa de la stradă era deschisă, Lupul să uită dacă n'o vedea pe stăpânul şi pe tovarăşul lui. Nimeni... nici o fiinţă... Totul era pustiii. Să temu ca părtaşii sei să nu fi primit înştiinţarea sa. Vechiul castel se ridica greoi în in-tunerecul nopţii; frunzele copacilor erad în nemişcare, vlrfu plantelor nalte stăteai! drepte în sus, în aer nu să simţea o singura adiere, şi nici cel mai mic sgomot în juru castelului de Nouzon, umbra frasinilor bătrâni să Întindea pe apele Bouttelei care să aruncă în Meuza; In acea umbră şi In acea lumină lunară apa curgea lu- citoare şi negricioasă ca oţelu Inegrit. In depărtare unde Bois Sec putu să ’şl arunce privirea, apa oglindind luna se amesteca cu cerul albid. Pe maluri, pe apă, In câmp, nimic nu vieţuia. La acea oară, tot era nemişcat, mut, deşert. Pentru un artist, la acea oră, natura era splendidă cu recea ei albeaţă şi umbrele ei, cu mirosul ei de apă şi de mâl, şi profumurile puternice de păduri şi de luzerne proaspăt cosite. Jumătatea miezului nopţii sună. Bois-Sec aruncă în vezduh strigătul uricios al bufniţei. De îndată In buruenele nalte cari să desfăşurau înaintea lui, asupra unei rupturi de mal, să arăta un cap, care se întoarse când într’o parte când în alta ca şi cum ar fi vroit să se uite în jur, cercetând calea, cercetând tufişurile ş’apoi să arătă corpul unui om. încredinţat căe singur, omu care să înfăţişase aşa de o data, pusă mânele la gură, ca un foiu, şi ţipă şi el ca bufniţa, şi apoi făcându’şi cu mâna streşină ochilor, privi din jur Împrejur. Bois-Sec văzlnd pe cel ce se arătase, eşi de sub poartă, şi întinzând compasu picioarelor sale lungi şi deşirate ca şi nişte antene, să îndreptă spre gard. Omul văzându’l II spusă cu jumătate de glas : — Iată’l. — In fine, zise un glas. In clipă, ca prin farmec, părând a eşi din pământ, din arbori sad din gard, să ivi un om care târiş merse spre Bois-Sec... Când fu lângă Bois-Sec îl zise încet; — Iată-ne. Ei ? — Ei, treaba e isprăvită, respunse Bois Sec de asemine veniţi ; Bine ’l să te afli pe brânci şi chiar lângă zid... urmează mă. Zicând aceste, Bois-Sec, să puse pe brânci şi se tărl de a lungul zidului, urmat de Marţial şi de Marcassin, pănă la portiţă ; după ce intrară, se sculară în picioare. Bois-Sec închise uşa şi întrebă : — Aveţi voi felinar ? — Am asta, zise Marcassin, şi ’I fără de urechi. Şi scoţînd de sub manta un felinar orbez, 11 deschise şi lumină gangu în care să afini. — Ne aflăm In scara apartamentu-telor stăpânului, zi36 Marţial, care cunoştea casa. — Aşa ai spus, zise Bois-Sec. — Cheile sunt la tine? — lată-le. — Prea bine I picioarele goale şi haidem. După ce se descălţară, să suiră la rândul lntăl, îndreptaţi de Marţial, care ţinea felinarul. Bois Sec deduse cheile lui Marţial ; acesta cunoştea întru toate casa; nu căuta mult, şi mergea parca ar (1 părăsit casa cu o zi mai înainte. (Va urma.) www.dacoromaiiica.ro EPOCA - 27 IULTU 3 O casarmă pentru compania de pontonieri va fi construită la Brăila. Planurile şi divisele sunt lucrate de corpul de geniu. Ştirea cum că s'ar fi semnalat presenţa prinţului de Coburg la Orşova, este neîntemeiată. Prinţul de Coburg se află incognito la Rusciuk aşteptând desfăşurarea evenimentelor. Alegerea colegiului înteiu din Plo-eşti a fost anulată de ministerul de interne, pe motivul că balotagiul nu s'a făcut la data pe care o cere legea, fixându-se Vineri în loc de Duminică. Primim următoarea plângere : Regulamentele, de curând alcătuite, nu permit—tn contrazicere cu vechile regulamente şcolare—ca elevii preparaţi tn familie să obţină atestate sau certificate de clasa IV-a, tn urma esa-menelor ce ar depune la şcoalele primare. Ast fel că sunt părinţi cari şi au preparat copii în casă şi carr, voind a î supune la concursul de burse, nu pot face aceasta, din cauză că n’au de unde obţine atestatul pe care legea ’1 reclamă, ca condiţiune esenţială, pentru a se putea prezintă la concursul de burse şi pe care, de altmintrelea, copii sunt capabili să’l obţie. -SBS— Crima de la Blejesti, jude-tiul Vlasca Ziarul Lupta publicând în numărul seu de eri o dare de seamă ne-complectâ şi în multe părţi greşită cu totul, despre crima săvârşită la Blejeşti, vom expune în câte-va rânduri cum s’au petrecut faptele. In ziua de 19 Iulie d. Aron Buhor, arendaşul moşiei Blejeşti se afla la masă împreună cu doctorul şi cu sub-prefectul localităţei veniţi ca să ancheteze asasinatul comis asupra persoanei visitiului Nicolae; de o-dată se auzi o detunătură de puşcă şi d. Buhor căzu cu faţa la pământ leşinat. Persoanele care erau la masă precum şi călăraşi care se aflau în curtea d-lui Buhor, în loc ca să a-lerge dupe asasin, pe care puteau să’l prinză, s’au grăbit să ridice pe d. Buhor care era cu totul desfigurat. Alicele din puşcă l’au lovit la obraz, rănindu-1 fără gravitate. D. Aron Buhor pe care l’am văzut eri la otelul de France, e foarte bine şi spune că afară de o mică durere pe care o simte la nas şi la falcă, unde i-au rămas două alice, în colo e foarte sănătos. Asasinii sunt doi ţărani de la Blejeşti şi anume Radu Ilie şi Angliei Radu Ilie fiu celui din-tâiu. Radu Ilie zis şi Ocnaşul, e un tâlhar vestit condamnat la 20 de ani de muncă silnică şi apoi graţiat dupe ce făcuse zece ani din pedeapsa sa. Ei au fost prinşi imediat. Mobilul care a împins pe Radu Ilie să comită crima, e obiceiul său de tâlhărie, iar nu obligaţiunea ce i s’a pus să secere mai mult, cum zice Lupta. Radu Ilie n’a secerat nici. un pogon. De asemenea greşită e aserţiunea Luptei când pretinde că Radu Ilie, înaintea crimei, a zis : am sS’l răpui eu pe jidanul, etc. Radu Ilie vorbea ast fel : «D-nu Aron are se mă facă ca să intru din nou la ocnă». A treia ştire neexactă a Luptei este când spune că d. Buhor are de gând se se lase de moşie. CUTIA CU SCRISORI Eată o petiţie pe care ne-o adresează în copie d. V. Mihnilescu. O recomandăm şi noi la rîndul nostru parchetului, rugându-la face o dată pentru tot deauna ca impunitatea ce există pentru sbiriî colectivişti să dispară. D le Prim Procuror, In ziua de 15 ale curentei luni, ducân-duse soţia mea, Mariţa, însoţită de fiica mea Petra în etate de ani 10, de nepoata mea Gherghina şi de o vecină a mea Mariţa în etate de ani 11, la gîrla Fundenl, a se scalda, şi pe când ad voit a se napoca acasă, se pomenesc pe drum că le iese, înainte sbiri colectivişti de la 14-15 Martie, anume Dobre Ionescu Ulmean, însoţit de cumnatu seu Dobre, domiciliaţi pe strada Gura Oborului, şi ca nişte fiare sălbatice se răped asupra soţiei mele, sugrâmîndo de gît, o iad la bătaie, dândui palme peste ochi, în cât i-ad ieşit şi un cercel din ureche pe care l'a şi perdut, voind a le răpi acele copile, spre a le desvergina, strigând tn gura mare, că voesc să le omoare sad să ’I dea una din acele fete spre a o batjocori, şi că cu bani va scăpa din mânele justiţiei. Insultând’o în mod îngrozitor, făcîndu-le desfrânată şi altele, pe care nu le pot descri, le-ad ţinut pe câmpiile Colentina şi PundenI pănă la ora 2-3 după mezul nopţi spre aşi Îndeplini scopul lor infernal; dar A fost imposibil, că din ţipetile ce soţia mea scotea, graţie a doi gărzi al comunei Fundenl, care afi venit tn :julor aii scăpat din mâna acelor mizerabili, ducîndule la primăria Colentina spre a le scăpa de moarte. Domnule Prim-Procuror, vid cu tot respectul a vă ruga să bine voiţi ca prin mijloacile de care dispuneţi, să aduceţi înaintea d-vostră pe acel sbiri, dîudu’I pe mâna justiţiei spre aşi lua penalitatea conform legi.câcl acel Dobre Ulmcanu este ştiut de asemenea fapte mîrşave în timpu colectivităţi, şi chiar acum nu ’şl părăseşte faptele cele barbare ne având teamă de nimeni, şi nici de justiţie. Propun de martori, la această şcenă, pe Nica Anghel, tâmplar, din sub. Obor, strada Obor no. 38, pe cârciumarul Dumitru de la moara Fundenl, pe soţia saMan-da şi pe Tiaca născută Hristache, domiciliată în comuna Fundenl constituindumâ parte civilă cu suma de lei 1000. Primiţi vă rog d-le Prim-Procuror asigurarea stimei mele şi devotamentul ce vă conserv. V. Mihăilescu. Funcţionar, domiciliat în strada Gura Oborului No. 24. A 2‘ EDITIUNE 1LTIM IMIMTIM D. Lupu Costache, secretarul general de la ministerul de interne luând un congediu care a fost întrerupt, d. Fălcoianu director al penitenciarelor ’î va ţine locul pe timpul absenţei d-sale. * Bugetul Eforiei Spitalelor Civile va fi reformat cu desăvârşire, de oare-ce sunt trecute îitr’însul mai multe sume care probează în destul câtă destrăbălare era în administraţia avereî Eforiei. x Contestarea ce s’a făcut pentru a-legerea d-lui Radu ales primar la Bacău, a fost admisă de ministerul de interne. Motivul pentru care a fost primită această contestaţie este că d. Radu nu ’şi dăduse demisia sa la timp de la un post retribuit pentru a’şi pune candidatura la alegerile comunale. X D. judecător de instrucţie Papp a admis punerea în libertate sub cauţiune a d-lui V. Rădulescu, dar cu condiţie ca să depue suma necesară pentru despăgubirea pârţeî civile. D. Vasile Rădulescu va face opoziţie la camera depunere sub acuzaţie. * Causa pentru care «Voinţa Naţională» nu apără şi pe Radu Mihai precum apără pe Cortazzi, Simu-lescu etc, este că unu din redactorii acestei gazete, cercetând pe la minister daca e probat ceva în contra ceasornicarului colectivităţeî, i s’a respuns că mai bine ar face să tacă decât să ia apărarea lui Radu Mihai care e foarte compromis. Aşa e că redactorii «Voinţei Naţionale» sunt oameni practici ? * Ministerul de interne nu ratifică pensiunea acordată de către consiliul comunal al Capitalei d-nei Ga-vrilescu, pe motivul că curtea de casaţie s’a pronunţat deja în privinţa pensielor ce se vor da funcţionarilor de la comună, hotărând ca să li să inapoieze reţinerile iar nici de cum să ii se acorde pensie. Cea ce s’a şi făcut pân’acum, primăria plătind deja mai multor din foştii funcţionari reţinerile. tt Am cerut şi vom continua a cere să se publice raportul d lui inspector financiar Constantinescu, în privinţa abuzurilor ce s’au constatat la creditul funciar urban, al cărui director este d. Băicoianu. Toată presa a vorbit despre acest raport, şi credem că ar fi bine să se dea publicităţei pentru a linişti opiniunea publică. * Aflăm cu plăcere că d. Gr. Bui-cliu, distinsul avocat al baroului leşan, s’a hotărît a intra în viaţa politică. D. Buicliu îşi va pune candidatura la alegerile viitoare. X Raportul d-lui inspector financiar Constantinescu, privitor la a-buzurile de la Eforie, este sfârşit. n Aflăm că tînerul elev al scoaleî Monge din Paris,“Scarlat A. Ghica, fiul d lui A. So. Ghica, consilier la Curtea de Apel, a trecut ambele examene de bacalaureat în litere şi ştiinţe, în intervalul de 8 zile, cu menţiunea «foarte bine» cea ce dupe statutele universităţei franceze îi dă dreptul pe lângă elogiurile obţinute la examene, de a cere şi obţine restituirea banilor plătiţi pentru inscripţii. X Un tîner P.... cunoscut în Braila prin numeroasele sale pungăşii şi escrocherii , venise acum câte-va luni în Bucureşti unde începu o intrigă amoroisa cu o tînerâ dar cam strâmbă văduvă, din capul Calei Victoriei. La şosea, la Capşa, la Orfeu, tî-năra pereche era nedespărţită; dar toată cheltuiala mergea în socoteala văduvei. In sfârşit se celebră şi căsătoria. A doua zi dupe nuntă, tînărul escroc umflă vre-o 6,000 de fr. din dulapul acesteia, fără ştirea ei, şi o luă la sănătoasa, lăsend’o cu buza umflată. ULTIMA ORA AGEVTIA IIA VAS Londra, 7 August. — Dupâ Standard, Poarta a râspins propunerile Rusiei prin care o invita să reocupe Rumelia Orientală. Belgrad, 7 August. — Serbii cari s’ati dus la Kiev pentru a asista la a 900 aniversară a trecerel Rusiei 1 ji creştinism s’au întors. Cu toata decisiunea de a nu lua parte la nici o demonstraţie, Ruşii ad făcut încercări având de scop sâ facă să se semneze o adresă de omagii Ţarului de către Şerbi şi cel-l’alţl slăvi. Generalul GruicI şi profesorul Srety-covicl ad refusat sâ semneze. Paris, 7 August. — Ţesetoriî cari s’au pus în grevă la Amiens ad dat foc unei fabrici. Trupele ad trebuit sâ descarce armele. Ordinea e restabilită. POSTA REDACŢIEI I)-lui A. Cli. Botoşani. — încercarea nu e fericită. PENSIONATE INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI Calea Victoriei, 162 Bucureşti Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că din 96 elevi 84 ad fost promovaţi şi dintre aceştia 16 premiaţi la gimnasiele si lyceele statului unde toţi elevii institutului au urmat regulat cursurile. înscrierile încep la 1-id August. Director, R. IVovlan. No. 840. PENSIONAT GERMAN PENTRU FETE ŢINERE Dresda Kaulbachstrasse, 25 Posiţiune frumoasă şi igienică. Instrucţiune solidă. Supraveghiere îngrijită şi consciinţioasă. Referenţele cele mal bune. Detalii se poate avea şi la D. E. Lessel Calea Plevnel, 193 Bucurescl. No. 537. I\STITITILM)II)EIII)II\ISIIIIIE 26, BUCUREŞTI, STRADA PR MAVAREI, 26 Cursurile se deschid la 1 Septembre 1888 Invăţămîntul coprinde: o clasă prepara-toară, pentru clase primare, cinci clase secundare, patru clase gimnasiale şi trei clase liceale; limba franceză, germană, engleză şi italiana; caligrafia, desenul, lucrul de mână; pictura, piano, musica vocală, gimnastica şi danţul. Se primesc eleve interne, semi-interne şi esterne, de la vîrsta de cinci ani în sus. Condiţiunile de admitere se pot avea la Institut, şi se trimet prin postă, după cerere. Pentru elevele care voesc a’şl face stu-diele secondare numai în limbi străine, se face un curs separat de partea literară, în limba franceză şi germană. Profesoare: Interne. —D-neleEmon şi Gârard; d-rele Reich, Mces,IOrghidan,IIappacli, Giculescu, Legendre, Aritonovitz, Scammon, Andrei, Spiro, Grecescu,Boga, Marchand şi Itumpf. Externe. — D-nele Drouin, Sihleanu şi Averescu-Caligares; d-rele Russel, Dam-beanu, Manoei, Valeanu şi Falciolla. Profesoare: Părint. Musceleanu, d-nil Marinescu, Stâ-nescu, Pradaţianu, Vlahuţă, Nanu, d-ril Stefânescu, Georgean, St. Sihleanu, Găvâ-nescu, Dumitrescu, Roland.Lacoix, Zamfl-rolu, Smidt, Moceanu, Ilenţia, Vachman, Fraţii Ghebauer, Voreas, Carini (Canto). 818 bst i r Urni hoinisoAitl AL PROFESORILOR ASOCIAŢI G. Teclu.l. germană şi 1. română. Curs Iu fer. 1. Clinciu, libma elenă. Ilie Georgescu, Sf.-Sava, ştiinţele naturale. Necula Colceag, istoria. Preotul Enescu, Seminarul Nifon,religia, R. Dobrescu, geografia. M. Cohen, Azilu «Elena Doamna». Canto. D-na Bruzzesi, Externat, limba italiană. D. Walch, limba engleză. D-ra Zoe Agapiadi, Şcoala Centrala, piano. D-ra Steriadi, piano. „ Golmann, limba germana, c. infer. D-na Alex. Filionescu, şcoala centrala, filosof, şi pedag. limba franceza. Cursul primar se va face de două din absolventele cele mal bune ale Azilului, iar pentru croitorie, gimnastică şi dans aceasta se va regula la Septembre. Se aduce tot-odată la cunoştinţa părinţilor ca toate elevele care s’ad presentat din acest institut la liceele Statului pen tru trecerea examenelor, au fost promovate cu succes. Direclrice, Alexandrina Filionescu profesoare de pedag. şi filosof, la şcoala centrală strada Dionisie 56 BASINUL No.4-Strada I’olitiei-No.4 SI CHEUL DAMBOVITEI Situat într’o grădină bine îngrijită s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până Ia 8 ore seara. De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame. Abonamentul de 10 băl lei 6. 801 1 R Direcţiunea face cunoscut părinţilor că cursurile vor începe la I Septembre. înscrierile se fac între 15—30 August în localul Institutului. Se predafi lecţii de clasele primare, externat secundar precum şi cursul complect de liceu. Sper că onor. părinţi vor avea şi pe viitor aceaşl încredere ce am avut şi până acum. Personalul didactic din acest Institut se compune din profesorii cel mal buni de la şcolile Statului şi suni următori: D. Nicolae Barbu, prof. la Sf. Sava va preda limba latină. Constantin Demetrescu prof- la Sf. Sava va preda matemacile curs. sup. Nicolae Cosăcescu, prof. la Sf. Sava va preda ştiinţele, fisico-chimice mod. D. L. Leveque, Şcoala normală şi Asilu, limba franceză, Curs. Super. Dr. Paul Petrini, Universitate, higiena. oăvănescu, Matel-Basarab, filosofia şi limb. română. Curs. Super. Neslorescu, Şcoala ,e itrală, desemn şi l#HI?w.rua-spet din Paşcanii proprietatea D-nel Colonp-UlarntnlMM'K se allă de vânzare numai In sus urnitul Magasin. 767 „CHOSY “ LICEU DE DOMNIŞOARE STRAOACERNICHI VIS-A-VIS DE BISERICA CU SFINŢI Direcţiunea acestui institut aduce la cunoştinţa părintiier de familie că cu începerea anului acestuia, — organisănd acest pensionat în conformitate cu programele Statului- primeşte eleve interaeşi externe pentru cursul primar şi secundar. Programul studiilor se trimite fie-căruia după cerere. înscrierile se pot face de la I August inclusiv. Direcţiunea OCAZIUNE RARA ferestre de stejar, înalte 2 m. 40 cl. late 1 m. 30 ct. cu fe-rerie complecta se vinde cu preţul mal puţin de jumătate. A se adresa strada Gră-pina cu cal No. 43. N. Vasilescu. (851) APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE LA MAGASINUL DE COLONIALE N. lOAIi C-re 3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI Comande se pot efectua în toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat. 804 Masagiu-Electricilale BĂILE RAPIDEA (lingăiaşi) sub direcţia şi administraţia Dr. Pastia fost asistent al D ruluî Schindler Luând exploatarea acestor băi pentru o serie de ani, subsemnatul n’a cruţat nimica pentru reorganisarea lor, aşa în cât pot garanta şi confortul visitatorilor. Se recomandă în majoritatea boalelor chro-nice, boale de nervi în genere, (llysterie, Chorea, Myelita, diverse forme de para-lisiî, Epilepsie, Morfinismu etc.) ca unica meditaţie curativă sau în cazurile unde deja este o stricăciune de organ, cel puţin ameliorează, Anaemie profunde, Dificultatea de menstruaţie, Grăsime (Obsie-tate), Rheumatismu muscular şi articuhr, Cataruri de stomach şi intestine, Iiaimo-roide, multe forme boale femeeşti, Sifilis, etc. Succesele obţinute în timp de şase ani în diversele stabilimente ce am dirigeat, sunt o garanţie ca Onor Public se pot avea toată încredere. Convins de eficacitatea acestei metoade curative, angajez pe suferinzi a o întrebuinţa în orl-ce stabiliment vor avea încredere, numai casă se poată convinge de adevăr şi a se putea respândi şi în tari la noi ce astaâcură bine-făcătoare. Stabilimentul se va deschide de la 25 Maid şi va funcţiona tot anul. Nevindecaţii din alte staţiuni balneare pot ast-fel încerca această curăc.hiar în timpul ernei. Abonamentul lunar de o persoană, a-vâna masa, casa, cura, de la 250 lei până la 350 maximum. Afară numai se va plăti o taxă de 12 lei pe lună pentru muzica şi serviciu de bae. Pentru familii se fac reduceri. Stabilimentul posedă pe lângă secţia de Hydrotherapie şi o excelentă baie de abur cu preţ de 1,50 bani. Duş simplu un led. Cura de Hydrotherapie se face de două ori pe zi. Grădina din noii aranjată. Muzica de două ori pe săptămână, Piano, salon de lectură. Postă şi telegraf. De la lOIunia se va înfiinţa un servicid deom-nibus cu preţ de 3 iei de persoană ducere şi întoarcere. Se atrage atenţiunea Onor. Public că Baia Rapidea e singura din Moldova care poseda o instalaţie complecta de Hydrotherapie. Medicul de la 25 Maid se va afla în permanenţă în stabiliment. Pentru informaţiunl a se adresa la locuinţa mea strada sf. Theodor, (laş). 812 Doctor Pastia. SOCIETATEA PENTHU INVETATURA POPORULUI ROIYIAH Cursurile şcoalel primare a Societăţii se încep la 15 August 1888, iar ale şcoalel normale ia 1 Septembre 1888. In şcoala normală a Societăţii fiind anul acesta 7 buvse vacante dintre care 5 întreţinute de Societate şi 2 de judeţul Ilfov, se publică concurs pentru ziua de 1 Septembre 1888. Spre a fi admis se cere ca candidatul se presinte următoarele acte: a) Actul de botez, din care să se constate că are versta de 15—17 ani şi că este născut într’o comună rurală din părinţi săteni români sad nat.uralisaţi; b) Actul de vaccină; c) Certificatul de absolvire a vre-uncî şcoale primare; d) 0 declaţiune din partea a 3 sad 4 săteni şi întărită de primăria locală, în care să se prevadă domiciliul şi profesiunea părinţilor sad tutorelui şi că într’adevăr dînsa nu ad mijloace îndestulătoare pentru a-1 da singuri educatiunea; e) Bursierul admis va fi dator să depună la direcţiunea şcoalel o declaratiune formală din partea părinţilor sad a tutorelui şi întărită de primăria locală, că va urma cursurile şcoalel cu silinţă şi cu bună purtare şi că după terminare va servi într’c şcoală publică învăţător sătesc timp de zece ani; iar la coutrariu va fi dator se plătească îndoit toate cheltuelele făcute cu dânsul în institut. Pe lângă bursieri se primesc şi solvent! cari plătesc pe an 400 lei ca cheltuell de întreţinere. înscrierile comform instrucţiuni lor onor. minister ai Cultelor şi lustrucliunil Publice se fac pentru şcoala primară de la 1—15 August inclusiv; iar pentru aspiranţii la burse sad ca solvenţi de la 20—31 August inclusiv în localul Societăţii (curtea bis. Sf. Ecaterina). Comitetul ^-GAZETA SATEAILUI - anul V Revista pentru loti Ese la 5 şi 20afie-căre1 luni cu ilustratiunl negre şi colorate, dând în cursul anului cel puţin 12 tnbloarimari colorate de încadrat Abonamentul 10 lei pe an. No. de probă şi table do materii din toţi anii se trimet gratis. Redacţia şi administraţia In R.-Sârat. EPOCA — 27 IULIE CASA DE SCHIMB 613 I. IVI. F E B M 0 Strada Lipscani, IVo. 27 Cumpera sivinde efecte publice si fa.ce or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 20 Iulie 1888 Cump. Vond. 5 0/ Rotila amorlisabila 93 93 1/2 93 5 0/0 Renta perpetua 92 6 0/0 Obltg. de Stat 91 3,4 92 1/4 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 105 14 106 5 0/0 Scris. func. rurale 91 1/2 91 3/4 7 0/0 Scris. func. urbane 104 1/4 105 0 o/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 98 99 87 1/4 87 3/4 77 1/2 78 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 79 l 2 80 212 216 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 39 42 940 960 Acţiuni «Dacin-România» 250 255 » Naţionala 240 245 » Constructiuni 80 90 Argint contra aur 14 40 14 60 Bilete de banca contra aur 14 40 14 60 Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă 203 203 205 CASE DE VENZARE tri I? c*'n Strada Rosetti No. 18, Sub. Staicu ALIjL din causa de strămutare la ţara. Preţul modera^ Mril CJP situatcinSlruda Frumoasă No. 12 CADEl Şi 12 bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădină spaţioasa cu pomi roditori. Se vinde în total sad în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşle la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţel 776 ____CM DE ÎNCHIRIAT UN SALON MOBILAT A se adresa la proprietar acolo._ CASA DOIIRICEAM din Câmpina cu grădina mare şi pomi roditori, asemenea fi un loc cu două faţade cu o prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unire! 1. 732 LE EU LOCUL LOR £“5£ Str. Biserica Amzel No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8. VILA LUTHER SINAIA moaşă posiţie, camere mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti. __________________ VILA NUMITA BlAÎRICE Kt'ffi vară este de inchiriat, situată la lilaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a sc adresa la d. De-brovitz Calea Călăraşilor No. 43._______ 0 VILA S grădină situată la Filaret, este Închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele Intre 4 şi 5 ore dupe amiază______________________783 P AIUfUDE mobilate şi nemobilate de în-llAiTlCnL chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81. Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porcelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839) TTU TTffnUTDT A T casadin Strada Polonă DJi INUnlmAI No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 DE ÎNCHIRIAT _____MOŞII DE ARENDAT DE VINURI MOŞIA STANESTI «K situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi’do fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău-MoincştI, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776 nn \mwi ll)|l nouă hectare vie şi obratie si-llfi VEil\/jAlllli luate pe dealul Oltului alaturl cu via Oofescu de Ia DrăgăşanT. A se adresa Doctor Chrisiescu, Tergovişte. DE ARENDAT 1890 înainte, m JPlatilDila in. rate mici lunare san septamânale Cumpărătorilor cu bani gata li se oferă un rabat corespunzător. ; •• Si»®- Singurul representant pentru toată România, Serbia, Bulgaria şi Grecia Bucureşti, - Bulevardul Elisabetha - MAX LICHTENDORF - Grand Hotel du Boulevard - Bucureşti uncie se afla si depoul general Rog nu confundaţi GRAND HOTEL DU BOULEVARD BĂILE STRUNGA LANGA. TERGUL FRUMOS 803 APE MINERALE SULFUROASE SI HYDROTHER APIE —fscuseesBss5?— Sală specială pentru pachete şi căzi, prevăzută cu un imens basin cu upâ temperată. Sală de fricţiuni cu basin de apă rece 8 c. Sala de duşuri, Bae de vapori. Masagin, Gimnastică Suedeză, Electrotherapie. Cură de zer şi de lapte de caprâ, pentru persoanele atinse de boale ale aparatului respirător. Serviciul medical este Încredinţat d-lul Dr. E. Rizu, Profesor de Theraphie la facultatea de medecină din Iaşi, Medic primar al spitalului Sf. Treime care va sta In permanentă în stabiliment şi va fi asistat de d. Dr. A. Zusman, Elev al Profesorului de Hydrotnerapie W. Winternitz, în al cărui stabiliment de la Kaltenleutgebon a lucrat ca medic practic asistândul. Farmacie prevăzută cu toate apele minerale streine. Oteluri de prima ordiue In mijlocul unui splendid parc. Camere cu serviciul lor de la 1—5 franci pe zi. Vile. Două Restaurante cu bucătărie franceză şi română, Ta-blo d'Hote, Dejun şi prânz a prix fixe, a Ia carte. Preţuri moderato. Casin elegant, jurnal, biliard, popiei, eto etc. Musica Militară a Reg. 13 DorobaţI care va cânta regulat de 3 ori pe zi. Sala de teatru şi de dans. Bal în fie care Duminecă şi Joia. Un omnibus şi mal multe trăsuri ale stabilimentului se tflă la gara Tărgul-Fru-mos la sosirea fie-cărul tren, şi fac percursul la Strunga pentru un franc de persoană. r\ i TV /mTAT 4 BAI minerale SULFUROSE. I 1 A VI r I \ A Stagiunea deschisa. Reumatis-me, sifilis, boale nervoase, boale de femei, scrofuli. ele. — Informaţiuni la (l-nu I)r. Garoflid la Ploesli, sau la Câmpina- III' VPlWtUr una Locomobilă de 10 cal pu-IJIi iUil£lilllfJ fere din fabrica Ruston în bună stare cu preţul foarte moderat la d. Schoenmann, Giurgiu. (856) I „NAŢIONALA SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR DEPLINI VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre în palatul Societâţel din Strada Doamnei No. 12. 726 Direcţiunea generala. Erezii L. LEMAITBE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.—Calea Văcăreşti N"o. 192 Bucureşti Se însărcinează cu construcţiunî de turbine şi mori cu preţuri mal redusede cât acele din Viena şi Pesta. Preciul Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900 » » » 1 » » 46 » 2100 n » » 2 pietre » 36 » 3600 » » » 2 pietre » 42 » 3800 Esecuteazâ repede or-ce lucru de turnătorie saU mecanică; precum: olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc. t/.eve de tuci. Nlare asortiment fer, raiuri pentru vagoane, Dcacauvile, greeine Nlddpaoi/.srnt de pietre de moara, La Ferte-sous-jouars : Farfumerie - Oriza ţ* • L. LEGRAND, PARIS, rus Salnt-llonord, 207. * E S 'ScO R I Z A S O L I P I F I E U PARFUMURI CONCRETE INVEATIUNE SISTEMATICA BREVETATA IN FRAIVCIA SI IN STREINATATE PARFUMURILE ESS.-ORIZÂ'preparate printc’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele suni inchise sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici san culii de toate genurile ce suni foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pot Înlocui in tuburile lor, când sunt usale. Efe au imensul avanlagiu de a umple cu mirosui lor, fara a io inmnia sau a le strica, obiectele supuse ia contactul lor. E DESTUL A FRECA uscte PENTRU A PaUFUMA IN DATA. v ş si toate obiectele de L1NGERIE, de PAPETAR1E, etc,, etc., ele. DBP0S1TE IN TOATE PARFUMEItllLE atalogul Parfumurilor cu preciurlle PRINCIPALE DIN LUMB sunt trimise FRANCO la cerere CASA DE SCHIMB IONESCU & MARCU Strada Lipscani No. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 26 Iulie VALORI Scadenta cupoanelor Târg li b. curs med. Fund uri ilc slut rumân Renta rom. perpe. 1875 5% Renta rom. amorlisab- 5% Renta rom. rur. eonv. 6% Oblig, de stat C. F. R.6% idem idem 5% lmprumnt Steni 1864 7% lmprum. Openlieim 1866 8% Agio 1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. t Oct. l Mai 1 Noem. 1 lan. 1 iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie 93 95 95 1010 împrumut.