ANUL III No. 801. A DOUA EDITIUNE MARŢI 26 1ULIU (7 AUGUST) 1888 NUMERUL |5 BANI NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’A-UNA ÎNAINTE Iu Rucurencl: La casa Adminislraţiuneî. Iu Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Ntrelnetnte: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA BEDACŢ1UNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 COLECTIVITATEA JUDECATA DE COLECTIVITATE SERMTOMLE l.EMENAIMU I RISIPIREA. COLECTIVITATE! O CONVERSAŢIE DRAMELE PĂDURI COLECTIVITATEA JUDECATA DE COLECTIVITATE O răscoală, fie că isbucneşte în oraşe, fie că isbucneşte în sate, nu poate fi opera unui moment. Ani întregi de suferinţe, de plângeri ne ascultate, sau cel puţin luni întregi de aţâţare, pot se o aducă. Mintea cea mai copilărească va înţelege că nu este destul se eşi o singură zi pe stradă sau se te duci un ceas într’o comună, pentru ca norodul înarmat cu topoare şi ciomege se te urmeze,dacă vei striga: «Aide se jefuim proprietăţile!» Cănd a isbucnit răscoala ţăranilor în luna Aprilie, majoritate — ca se nu zic aproape unanimitatea presei—a întemeat această mişcarea pe suferinţele sătenilor. Unele ziare au găsit isvorul răscoalei în proasta condiţie socială a populaţiunilor din comune , altele ad căutat să demonstreze că abusurile din toate zilele, jicnirele de tot felul, au produs această sguduire. Singure, ziarele guvernului răsturnat au susţinut că răscoala sătenilor nu este de cât opera Rusiei şi opera oposiţiei-unite. D. Ion Brâtianu.fost ministru doi-spre-zece ani da rândul şi de la care se putea cere ceva mai multă pricepere politică de cât de la un copil, nu s’a sfiit să iscălească un apel către ţară destăinuind aceste intrigi ale Rusiei ; ziarele colectiviste urmând pilda stăpânului, nu g’au sfiit se spue că oposiţia-unită a răsvrătit satele. Pentru a nu pierde timpul cu discuţii zadarnice, şi pentru a face plăcere celor de la Voinţa Naţională şi celor de la Democraţia, să admitem un moment versiunea lor. Să admitem cinci minute că în-tr’adevăr Rusia, oposiţia-unită lucrând cu bani ruseşti, au răsculat satele. Aceasta o daţi admis, se vedem cum am procedat noi şi să luăm drept mrrturisiri adevărate, cele ce ce s’au spus de colectivişti în a-eeastă ocasie. Democraţia, spre exemplu, zice că: instigatori streini, jugănari, vînză-tori de icoane au cutreerat satele, că bani s’au distribuit la ţărani, că membrii de ai oposiţiei şi trimişi de ai ei s’au dus în Comune, au adunat oameni la cârciumi, le aii dat de băut, le au ţinut discursuri. Colecţia ziarelor colectiviste conţine asemene destăinuiri care de care mai fantastice. E', sşa să fie. Dar toate acestea, negreşit că nu le am făcut nici într’o zi, nici într’o săptămână ; le am făcut neapărat In luni Întregi ; şi colectivitatea, lucru ciudat, nu ştia nimic cât avea puterea în mână, dar le afla toate în dată ce nu o mai avea ! APARE IN TOATE ZILELE DE LUCltU Apoi bine, ce idee trebue să aibă toată ţara românească despre administraţia colectiviştilor, dacă toate a-ceste propagande s’au putut face, şi prefecţi, sub-prefecţi, primari noştri n’au ştiut nimic ? Apoi nu vedeţi păcătoşilor că vă pălmuiţi singuri, vă daţi singuri brevete de incapacitate, judecaţi şi hotărâţi singuri că nu aţi avut administraţie, de vreme ce satele au putut fi cutreerate luni întregi de resvrătitori, fără ca guvernul să aibă habar de cele ce se petreceau? Când presa vă destănuia câte un gheşeft sau câte o tâlhărie colectivistă, ziceaţi ca scuză: «D. Brătianu nu ştie nimic I» Când să spărgeau capetele oamenilor de agenţii poliţiei, ziceaţi că : «D. Brătianu n’a ştiut nimic.» Astă zi, de şi spuneţi că noi am răsvrătit satele, ziceţi iar că: «D. Brătianu n’a ştiut nimic!» Dacă aveţi în capul vostru un xe-namorasit, puneţi'l sub epitropie—şi lăsaţi-ne în pace. TE LE GRAM E AGENŢIA HAVAS Londra, 4 August. Se anunl,â din Petersburg Iul Daily-Tele-graph că Ţarul şi Wilhelm II au convenit să trateze într’un spirit împăciuitor toate litigiile eventuale. Ilonta, 4 August. După Tribuna, cancelaria germană a întrebat pe Vaticanul dacă, cu prilejul călătoriei împăratului la Roma, s’ar agrea vi-sita suveranului. Vaticanul a respuns reamintind că nota de la 1872 zice că visitele suveranilor şi a principilor necatolici neavănd de cât un caracter de curată cur tenie, nu pot fi re fusate. Sosirea Iul Wilhelm II la Roma va avea loc probabil la 17 Octombre. Roma, 4 August. De doi ani locuitorii din Zula cereau cu stăruinţa protectoratul Italiei. Mal de u-nă-zi, un locuitor indigen numit Naib a formulat această cerere într’un act solemn în numele întregel popula(iunl. Comandantul superior italian a proclamat protectoratul, arborând drapelul italian în faţa populaţiunil, care era în sărbătoare şi care striga : «Trăiască Italia». Trebue se se noteze că Başibuzucil, de la Pevruarie 1885 încoace erau trecuţi în solda Ralieî. Berlin, 4 August. Se desminle într’un mod olicios sosirea unor înalte personagib la Baden-Baden, prilejul zilei naşterel împărătesei Augusta care va petrece ziua aceasta îndeplină singurătate. Berlin, 4 August. Tribunalul a osîndit la diferite pedepse pe socialistul Klinuis şi pe şease complici pentru propagarea unor scrieri injurioase în contra împăraţilor Wilhelm I, Frede-rik-Wilhelm II şi în contra principelui de Bismarck. SERBA.TORILE CENTENARULUI AL IX-le» AL CRESTINAREI RUŞILOR (Corespondenţă specială) (Urmare) I_,a Kiev. 988-1888. Marele principe Vladimir, împins do dorinţa d’a scutura d’asupra poporului săli cultu zeilor păgâni, şi îndemnat de pilda bunicel sale st, Olga care se creştinase, după ce mal IntăiR a trimis o ambasadă de boieri şi bătrtni al neamului spre a afla dreapta credinţă, prin diferitele ţări creştine, se hotărî pentru biserica greacă ortodoxă a Resăritulul şi priimi sf. botez In cetatea Hersone-zulul pe Marea Neagră la anul 988 şi la 15 Iulie acelaşi an veni cu toata curtea şi căpătenile neamului şi ale oas-tel la Kiev unde sevlrşi pe Dniepru, la locul ce se vede încă, actul botezului poporului rus. fVTeti'opola. Sft. Sofie, Piui sf. Vladimir, marele principe Iaroslav, spre a mulţumi lui D zeu pentru victoria decisivă, ce repurtă asupra Pecenegilor, clădi la 1039 chiar pe locul bătăliei, ce p'atunci era afară din Kiev, pe o colină ce domină oraşu, marea monastire a sf. Sofii, care este metropola Rusiei. Biserica, cu toate proporţiunile'l colosale, este o miniatura a sf. Sofii din Constantinopole, cu mulţimea’! de altare şi cu galeriile nesfârşite şi labirin-{ tice ; şi a fost construită şiîmpodobită, de cel d’Intăl artişti orientali aî timpului, purtând şi astăzi, peste tot, in-scripţiunile în greceşte. Cu toate acestea, sinul principal este destul de încăpător. Monastirea a suferit ioarte mult de incursiunile şi de stăpînirea Tătarilor, cari după ce aQ jefuito de odoarele’î nepreţuite, luând chiar aurul mozaicurilor după pereţi, au măzgălit’o peste tot înăuntru, în cât a fost de trebuinţă îndelungi şi grele lucrări de restaurare spre a readuce interiorul la starea’i primitivă. Sunt d’abia câţl-va ani, de când s’au descoperit în cupola principală, mozaicuri pe un fund de aur în grosime de câte-va degete care împreună cu fres-curile din altarul principal, cum şi mal cu seamă cu marea icoană în mozaic a Maicei Domnului, ce tronează d’asupra Altarului, formează nişte giuvae-rurî artistice antice nepreţuite, şi astâ-zi unice în felu» lor pe lume. Catapeteasma cea mare cum se vede azi a fost făcută sub Elisabetha I-iu, In cel mal bogat şi mal elegant stil al renaşterel italiane, care însă nu armonizează cu întregul antic al Ba-silicel. Uşile • împărăteşti ale catape-teazmei, de o mărime colosală, sunt întregi de argint masiv şi din cauza greutăţeî lor sunt puse în mişcare printr’un mecanism ingenios. Icoanele împărăteşti în mărime naturală sunt de argint d’aurit şi împodobita cu pietre preţioase. Sfânta masă foarte mare, pentru 24 de oficianţi, e toată de argint. Am văzut mal multe pra-pure bisericeşti de argint masiv suflate cu aur şi cari la procesiune au trebuinţă de şease bărbaţi puternic! spre a fi purtate. Unul din aceste prapore este cu totul de aur şi împodobit cu email de China, fiind dăruit acuma cu prilejul jubileului metropo-liel de cetatea Kerson. Intr’unul din altarele lăturalnice din stânga, repausează remăşiţele principelui Iaroslav, fundatorul, într’un sarco-fagiu imens de marmoră, întocmai cu cele romane din epoca imperială. Ar fi a lipsi scopului unei corespondenţe întinzându-ne în descrieri amănunţite, pentru cari d’altminterî, în felul acesta, ne lipseşte autoritatea cunoştinţelor speciale ; vom spune însă într’un cuvlnt că, sfânta Sofia din Kiev este fără îndoială unul din cele mal însămnate monumente ale creş-tinătăţeî şi merită, din toate privirile, a fi văzut şi studiat de specialişti şi de amatori. Serbarea «Tuk)ileului Din ajunul zile! de 15 Iulie oraşul era într’o mişcare extraordinară şi ce! din urmă oaspeţi, din toate unghiurile Rusiei şi din străinătate continuau a sosi; toate otelurile fiind deja ocupate, s’au luat măsuri ca mosafiri! să fie găzduiţi prin case particulare. Oraşul a fost peste tot pavoasat cu steaguri şi alte decoruri; monumentele publice erau împodobite cu ghirlande de verdeaţă şi flori. Dis de dimineaţă toată această u-riaşe populaţie era în picioare înţesând bisericele, stradele, colinele, pieţele, grădinele publice, tribunele şi ferestrele locuinţelor pe unde urma a trece procesiunea. întreaga garnizoană, mărită cu detaşamente de trupe din garnizoanele vecine, aparţinând comandamentului general din Kiev, era Înşirată pe pieţele şi stradele ce duc la catedrala Sf. Sofii şi d’aci pe Dniepru. O zi frumoasă promitea a contribui la desărvârşita strălucire a marel serbări. De la 8 de dimineaţa, Marii demnitari al statului, al comunei şi oaspeţii străini ’şl luai! locurile In catedrală. Intre ce! din urmă, atrăgea toate privirile o princesă abisiniană, nepoata a Negusulul, or a regelul-regilor, Ioan al IV-a, care ’şî face educaţia în institutul aristocratic din St. Petersburg, cum şi douî preoţi ortodocşi abisinienl, conduşi de vestitul Hetman căzăcesc Ha-cimoff, de a le cărui călătorii prin Abisinia s’a vorbit atâta timp în urmă prin ziarele europene. SF. Liitu.i’g’liie pontificala. La 8 1/2 dim. I. P. S. Platon, Mitropolitul Kievului ’şl face intrarea solemnă în catedrală, în sunetul tutulor clopotelor bisericilor din oraş, fiind primit la poarta Sf. Sofii cu mare pompă de autorităţile bisericeşti şi civile. Sf. Liturghie a fost pontificată pe lângă Mitropolitul Platon, de I. P. S. L. L. Mihail al Serbiei, Mitrofan al Munte-negruluî, (pe care ’l am numit aiurea din eroare Ilarion) şi de şase Arhimandriţi Mitrofor! între care unul grec, representând pe Patriarhul Ierusalimului. Imnurile sacre aii fost cântate de douâ coruri, alternând In recitativele tutulor versetelor, ce d’obiceiCt p’aiurea se citesc numai,şi ne este cu neputinţă a exprima în scris impresiunea adîncă şi măreaţă ce ne umplea sufletul la acordul cântărilor dumnezeeştî şi de strălucirea desfăşurărel magnificenţei Cultului Ortodox. Sf. liturghie a fost sevârşită în toată întregimea prescripţiunilor canonice, neomiţându-se nici o iotă din aşeză-mintele Sfinţilor Părinţi aî Biserice! Ortodoxe, şi a durat ast-fel aproape trei ore : era lntr’adevăr, un moment de o straşnică umilinţă şi o adevărată înălţare a cugetului către A-Tot Ţiito-rul, urmând cu ochi! sufletului, rugăciunile ce se ’nălţau la cer de aproape nonagenarul Arhipăstor, care tm preună cu cel-l’alţî demnitari bisericeşti şi lumeşti, în cea mal mare parte foarte înaintaţi în verstă, se închinau cu ostr-die adevăratului Dumnezeu, stând în picioare neclintiţi ore întregi!... La pomenirea «pentru toţi şi pentru toate» Mitropolitul Platon s’a rugat Domnului pentru Sinoadele tutulor bi-sericelor naţionale autocefale ortodoxe şi pentru buna stare a Arhipăstorilor lor. Ierarhi! biserice! ruse ţin foarte mult a afirma atîrnarea lor dogmatică de Biserica Oecumenică a Resăritulu! ; aşa la liturghiele pontificale multe părţi se zic în limba elenă şi am remas surprins la o hirotonie de Diacon, auzind cântându-se numai elinescul «Aotos» în loc de slavonul « Vrednic este». întrebând despre aceasta pe Episcopul sfln-ţitor, 'mi a respuns: «cu toate că ’l hirotonisim pe seama unei comunităţi ruse, dar ca preot primeşte chiemarea Duhului Sfînt în numele întregel lumi ortodoxe.»De asemenea Arhiereilor ruşi li se cântă pururea imnul episcopal grecesc«Ispolaeti Despota»\n biserică în loc de mulţi anii rusesc. In stricta pază a canoanelor, a tradiţie! apostolice, şi mai cu seamă în strălucirea magnificenţei cultului re-săritean, cu mult maî superior celui teatral papistaş, trebue cătată deci ura şi toate uneltirile subversive ce de veacuri Îndrepte8ză papismul Împotriva Bisericel ruse. La sflrşitul liturghii,Mitropolitul Platon a rostit un însemnat cuvânt, pre-mărind adevărata credinţă ortodoxă a cuvântululDomnuluîNostru Isus Chris-tos. pe care primind’o poporul rus prin Sf. Vladimir,a pus într’tnsa temeiul ne-destructibil al conştiinţei sale naţionale şi prin care a ajuns la mărire. Baba-Novak. (Va urma.) www.dacoromanica.ro NUMERUL IS BANI NUMERUL ANUXCIURILE din romania se primesc direct la ADMINISTRAŢIA ziarului La Paris: Agcnre Ilavas, Place de la Boursc, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA FAIUS: segăseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, K». NI. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI A DMINISTRA 77 UNEA No. 3.—IMalzn Episcopiei.—No. 3. Întrunirile de In «Naţionala» — Divisiunile în partid. — De-cepliunile politicei externe. Unirea cu liberalii din oposiţie. întrunirile de la «Naţionala» Vroim azi să ne ocupăm de situaţia Colectivităţii, patru luni după căderea ei de la putere, şi să urmărim pas cu pas lucrarea de desagregaţiune ce săo-perează în rândurile marelui partid «li-beral-naţionat.» îndată după căderea sa, d. Brătianu a căutat săadune la un loc, într’un partid de oposiţie, toate rămăşiţele colectivităţii. In acest scop, el însuşi a luat direcţiunea partidului, şi pe când fiind la putere, îşi petrecea vremea la Florica, acum, &flându-se în oposiţie, stetea în Capitală. Sub pretext de a lua parte de două ori pe săptămână la şedinţele consiliului de administraţie al creditului funciar rural, fostul preşedinte al consiliului aproape nu s’a mişcat din Capitală până în timpii din urmă, aceasta în scop de a presida întrunirile «marelui partid» de la Naţionala. O dată pe săptămâna, lunea, membrii partidului să Intiuneafi. Numărul partisanilor însă mergea din ce în ce descrescând. Defecţiunile e ?. numeroase : Disescu, Tache Ge&ii, Aga-rici, Poenaru Bordea, etc etc.,11 întoarseră In curând spatele. întrunirile a-dese ori nu se maî puteaii ţine, numărul partisanilor presenţl fiind prea mic. Şi să se noteze că la aceste consfătuiri intime luaîL parte membrii cel maî infimi aî partidului, toţi slujbaşii daţi afară, toţi comisarii de poliţie isgoniţî de noul prefect. Divisiunile în partid La aceasta trebue să adaogăm luptele intestine, rivalităţile, divisiunile Intre diferitele căpetenii ale partidului. Unii, cu d. Gogu Cantacuzino In frunte, vor să excludă din partid pe a-cei pe care îi fac răspunzători de căderea d 1 aî Brătianu şi pe care II tratează de gheşeftari: printre aceşti din urma ei pun în prima linie pe Radu Mihai, Dimancea, Carada etc ; adică fosta Camarila. Apoi o rivalitate s’a stabilit Intre d. Eug. Stătescu şi d. Gogu Cantacuzino. Acest din urmă, care este o perfectă nulitate, precum şi d. Stătescu. caro este unul din oamenii cel n>,al compromişi al regimului trecut, aspiră se ia moştenirea d lui Brătianu;şi rivalitatea este mare, cu toate că pasivul Întrece cu mult activul acestei moşteniri. Decepliunile politicii externe Este ştiut că nădejdea cea maî mare a d-luî Brătianu era In politica externă. Dânsul spera că, cu toate că e compromis In ţară, cu toate că partisanil săi îl părăsesc, el se va putea întoarce în curând Înainte de alegeri, graţie unor complicaţiunitn afară. In vederea acestor complicaţiunî, şi Îndemnat fiind ded. Dim. Sturdza, care continua a dirige politica externă a partidului, s’a scos faimosul Apel către ţară. Cu toate stăruinţeled lui M. Ferikidi, care a spus categoric că d. Brătianu nu poate iscăli un asemenea manifest şi că chiar căpeteniile partidului, adică toţi acel care au fost miniştri, nu trebue sâ ’1 iscălească, d. Brătianu precum şi dd. Sturdza şi Stătescu n’au vrut sS auză vorbind de această propunere. Astă-zî el îşi muşcă degitele că aii iscălit acel manifest şi aâ pierdut or-ce speranţă d’a fi readuşi la puterejde un eveniment exterior. Pe de o parte primirea făcută d-lul Carp la Berlin, pe de altă parte atacurile lor ultra-violente In contra Rusiei, ÎI ati convins că nu au nimic de aşteptat nici dintr’n parte nici dintr’alta. Unirea cu liberalii din opoziţie Colectiviştii, cu desâvârşire desnâ-dftjduiţt, s'aCi gândit un moment a se uni cu liberalii din opoziţie. 2 EPOCA 26 IULIE In acest scop dd. Nacu şi Aurelian aii fost însărcinat! să facă demersuri pe lângă amici! d-lul Dim. Brătianu şi pe lângă d. Pleva. Propunerile lor au fost bine primite de d. Pleva, care probabil va da mâna cu colectiviştii şi care însuşi nu s a sfiit a spune acest lucru. Colectiviştii au primit însă unrefus categoric din partea amicilor d luIDim. Brătianu. Aceasta este situaţia colectiviştilor, în momentul de fată, situaţie care de sigur nu va fi sensibil schimbată până la alegerile generale. DIN DISTRICTE DOROHOIU Calomniatori au font si calomniatori vor rcmanea. Cele două ziare colectiviste «Voinţa Naţională» şi «Democraţia» unul sub titlul «Vandalism» şi altul sub titlul «Administraţia guvernului junimist» urlă în contra guvernului actual pentru pretinsele persecutiun! ce le indurâ numitul Cor-tazzi, unul din prefecţii cel mal iscusit! în infamii a guvernului Iul I. C. Brătianu. Pretextul ’l iaă aceste ziire din împrejurarea că politia din Dorohol, în una din seri, surprinzind într’o cârciumă pe un anume I. Florescu, fratele metresei numitului colectivist, cu nişte ceasuri presupuse de furat, a procedat la cercetarea faptului. A fost destul această împrejurare pentru ca colectivistul grec, să dea alarmă că indură cele mal grozave persecutiun!, că oamenii Iul sunt duşi la politie, maltratat! şi forsall a face declaratiunl prin care ’l denunţă de asasin şi câte şi mal multe pa-rascovenil, din care causă a părăsi casa şi averea. N’am fi răspuns de loc halucinatiunelor acestui furios, dacă pomenitele fol, n’ar fi pus temei pe dînsele şi n’ar fi făcut aşia mare cas, atăcând în modul cel mal neruşinat pe onor. domn Th Rosetti, preşedintele consiliului de miniştri. Pentru edificarea tuturor, iată faptele: Sunt câte-va zile de când un agent al politiei de Dorohol, (Politia era avisatâ de mal înainte că o slugă a Iul Cortazzi sad diD ce‘ ce’l înconjură, iar fi furat 1000 fiorin’1 i surprins într’o cârciumă pe un loan O’Aescu din Văculeşti, om de casă a lui Cortizzi, destul de cunoscut politiei pentru cinstitele sale isprăvi, că voia să vândă nişte ceasuri. întrebat asupra provenienţei acestor ceasuri, a început a se încurca în vorbă şi din respunsurile lui a născut bănuială în spiritul agentului că lucrul nu e curat; de aceea l’aşi invitat la politie. Aici poliţaiul procedând la interogator, i s’a respuns de bănuit că ceasurile le ar avea de la sora sa, pe căreia le au dăruit Cortazzi, amantui el. Declaratiunea aceasta este trecută în tocmai în procesul-verval. Pentru complectarea cercetării s’a dispus a se face cuvenitele confrontârl. Pe când poliţaiul ancheta faptul în cabinetul seu fată cu numeroşi martori, a-cest Florescu ÎI spune între altele că fiind om de casă la Cortazzi, ar fi auzit cum a-cesta în una din zile punea la cale pe doi săteni anume Gheorghe Gângă şi Th. a If-timesel ca se facă toate chipurile de a’l scăpa de poliţai. Faptul presentânt oare-care gravitate, poliţaiul i a observat, tot fată cu martori, ca să ia seamă la cele ce spune. Dînsul a repetat aceasta a doua oară, adăogând că dacă este trebuinţă poate să dea denun- ţare în scris. Această cesliune atingând personal pe poliţai, dînsul s'a obţinut a mal continua înainte cu cercetarea şi a poftit pe procuror ca să ia dînsul cuvenitele declaratiunl. Îndată ce procurorul a venit la politie, numitul i-a repetat şi d-sale cele ce spusese poliţaiului, scriind şi subscriind o declaraţie chiar în fata Iul, pe care i-a încredintat’o. In urmă presentându-se rude de ale numitului şi atestând că ceasurile le ar avea de la dânsele, nu s’a mal dat curs acţiunii publice. In ceia-ce priveşte declaraţia, fie-că ea conţine denunţarea unul fapt care în adevăr s’a petrecut, fie că acest individ a fă-cut’odin uşurinţă sau în scop de a înşela politia de a nu ’1 urmări în acţiunile sale cinstite, dându-se de bine-voitor al poliţaiului, s’a pus la dosar fără nicl-o urmare alte. lată Ia ce se reduc t>Petele sbirilor de trista amintire, că adecă proprietarii şi oamenii cinstiri sunt forsatl de sbiril actualului guvern (?) a da declaratiunl ca cele de mal sus, iar pe cel avuţi II silesc a părăsi avutul şi casa, lăsând’o în prada tuturor. Se face mare cas de cinstea individului cu ceasornicele şi de averea persecutatului Cortazzi. Că individul cu ceasornicele este propie-tar, răspundem fără teamă de a fi desmin-tiţi, că aceasta este o minciuna. Poate se fie propietar pe meşteşugul seQ, dar pe acesta nu i ’l răpeşte nimene; (ie-se de dânsul. Că este cinstit... dar cine nu ştie că cinstea e relativă? Cu toate acestea cinstitul individ a dat de lucru politiei. Pentru edificarea tuturor, iată ce act găsim în arhiva trib. Corectional de Dorohol: lt e . I. C. Bratianu Gamelei.... Nu’ml vorbi dc ele! Nu le-am citit, nu le citesc; Mi-aU fost apururea rebele ; Nu poţi sl ştii cât le urăsc!... La toamnă, însumi voia. propune O lege straşnică de lot Prin care Presa voi repune : Majoritatea 'ml va da vot... Lui Sturţa o se ’l pară bine Iar Iul Slătescu şi mal şi; Pentru guvern va fi un bine : Voi putea’n pace a domni.... Gogu Rifovcanu Dar... D. I. C. Bratianu Nici un dar!.. Aşa voi face... O si'l Invit pe gazetari. Gogu Rifoveanu Dar... D. I. C. Bratianu Rog. oposiţie nu'ml face ! Am argumente foarte tari.... Ş! trebuinţa de va cere Pol se ’ml arii eitsemeţia.... Gogu Rifoveanu (cu ton Inţelepţesc) Dar nu mal suntem la putere... D. I. C. Bratianu (Trefindu-se ca dinlr'un vis, se freacă la ochi, se uită In toate părţile şi adresându-se cu voce blajină şi cu aer de cititor impacient, câtre un redactor colectivist:) N'a mal eşit Democraţia/... Camil INFORMATIUNI O depeşe particulară primită din Orşova anunţă că pe acolo circulă sgomotul că Principele de Coburg va trece mâine spre Viena. Am luat toate măsurile pentru a controla această ştire. Cu o minciună grecească Treci în tara ungurească. Cu părere de reu primim ştirea că d. E Costinescu se află bolnav la Sinaia. Aflăm că d. Popescu, Ţutuianu, deputat colectivist, fost primar al Rîmnicului şi şeful partidului colectivist din Rîmnicu-Sărat, va fi dat în judecată. Comisia interimară a descoperit In contra acestui colectivist mal multe abuzuri săvârşite de densul,pe când era primar al Rîmnicului. D. Hilrovo,ministrul Rusiei,pleacă în congediu pentru mai mult timp la Riga. înainte de a pleca d. Hitrovo s’a dus la Sinaia spre a avea o convorbire cu d.Garp, ministrul afacerilor streine. Sâmbătă seara a fost o serbare în grădina Casinului Austriac unde a asistat un numeros public. S’a danţatpânela3oredin noapte. Aflăm că în statul personalului spitalului Mavroghenî se află trecuţi 60 de servitori. In realitate Inse nu sunt în fiinţă de cât 38. Cel-l’alţî sunt trecuţi şi semnaţi într’un mod fictiv. Denunţăm faptul d-lor Efori ai Spitalelor Civile. In ziua de 23 cor. fostul comandant de gardişti din Focşani, C. Da-nalache care o luase la sănătoasa,a fost prins de către sub-comisărul Mateiu Vasiliu care l’a predat parchetului. Precum se vede numărul martirilor colectivişti creşte din ce in ce. D. Prim procuror Dobriceanu, însoţit de comisarul secţiei 24, făcând perchisiţie la casa d-lui advocat N. Sergescudin strada Brezoianu Nr. 4, a găsit într’o magazie îngropat un copil mic în etate ca de 8 zile şi scoţânduT l’a trimis spitalului Brân-coveneso. D. Em. Pake Protopopescu, primarul Capitalei, a plecat alaltâeri Sâmbătă cu expresul mergând la Carlsbad. Vre o patru sute de cetăţeni au întovărăşit pe d. primar până la gară. Suntem positiv informaţi că felul cum se fac esamenele în direcţia telegrafelor şi poştelor, nu alcătueşte o resplată pentru cel capabil şi muncitor, ci numai o căpătuială pentru cei favoriţi- La examenele, ce s’au ţinut deună-zi, concesiunile şi părtinirile s’au făcut pe oscarâ întinsă. Comisiunea esaminatoare, veşnic numită din Bucureşti, mai din aceleaşi persoane, tronează ca pe vremea polcovnicului, Pastia. Remediu acestui reu s’ar putea rea-lisa ast-fel : a) Comisiunea se nu fie numită numai din Bucureşti, ci şi din pro-vince, în preziua esamenelor; b) Biletele se coprindă toată materia din program, iar nu cinci sau şase bucăţi, de ochii lumei, şi care se ştiu deja mai de înainte de concurenţii cei favoriţi. D. M. Şuţu, ar putea se facă a- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (43) ALEXIS BOUVIER DRAMELE PĂDURI PARTEA I LUPII DIN ARDENI XIII UN VECHIU CASTEL IN CARE SE VED NELUCE — Şi ce zice In ea ? — Că astă seară ne va face să Intrăm cu ori-ce preţ... Şi că să stăm aici în faţa acestui copac. — A treia oară o facem... — Tocmai, iubite, a treia oară să împlinesc toate... să ne odihnim şi să aşteptăm. — Se aşteptăm, zise Marţial, culcân-du-se pe iarbă. In timp ce amândoi pungaşii ve-ghiază, noi să întrâm în casă. De cinci spre-zece zile, Bois-Sec Intrase în casă ca rândaş; ştergea şi matura; el se culca într’o odaie din podul casei. In primele zile, mirat de chipul cum era păzită casa cum să înopta, întrebase dacă aşa era obiceiul. I să răspunse că nu, dar că de vr’o câte-va zile, d-na d’Aumoy primise o înştiinţare anonimă prin care Ii să spunea că nişte răi făcători vor pătrunde la dâns,. De atunci Cadet fusese pus săveghieze In lăuntrul castelului noaptea, iar nepotul lui şi un gard, vegheat! în afară, având ordinul de a trage asupra or-cui le va da de bănuit. Aflând aceasta, Bois-Sec să înfiorase puţin. El studie două zile de arândul orân-duiala casei... află că fie-care cheieavea părechea el ce să păstra, şi toate aceste chel întrunite purtat! această etichetă : Cheile de la apartamentele d-lui. Bois-sec îşi făgădui de a deschide uşa dâud cheile. In seara la care am ajuns, făcându-se obosit, Bois Sec să retrase Înaintea celor-l’alte sluji. Fără cea mal mică tulburare să urcă la rândul întâi. Dar de aco'o nainte în loc de a să urca mal sus trecu de o uşă, apoi de alta şi ajunse în coridorul care ducea la odaia cu rufe. Trecu prin acea odaie şi ajunse la o scăricică care ducea în odaia în care Cadet ţinea puştile, uneltele şi cheile. Uşa era închisă; dar Bois Sec nu să sinchisea pentru atâta ; să pregătea s’o spargă, când auzi nişte păsuri. Pe scăricică să afla un fel de cabinet în care să puneau lucrurile ne-trebuincioase. Bois-Sec să ghemui a-colo; trăgea nşa când văzu pe Cadet care eşia din odaie. Nu să mişcă şi, sigur de a fi la la adăpost, gândi la ce e de făcut. Cu or-ce preţ, voia să se isprăvească în seara acea, câcî din zi în zi, supravegherea să mărea. Trebuia dar să pătrundă pănă la odaia lui Cadet; asta era greu, câcî la fie care moment, cineva trecea pe lângă acea uşă şi prin odaia cu rufe. Bois-Sec îşi aminti a-tuncî că în toate serile, Înainte de stingerea luminărilor în casă, bătrînul servitor eşia din odaia sa, şi, In timp de jumătate de ceas aproape, să plimba prin coridor, aşteptând ca stapânu-sa se adoarmă. Trebuia să se folosască de acest jumătate de ceas. Iată dar ce trebuia să facă: Să între în odaia Iul Cadet în timpul lipsei lui, să aştepte pănă ce se va Întoarce bătrânul, să ’I sară în cheile, să coboare scările, să deschidă spate, să ’l lege, să ’l Închidă, fă ia uşa apartamentelor d lui, unde era sigur că nu va gssi pe nimeni, şi să coboare atunci scara care mergea pănă la zidul de pe drum, tocmai acolo unde 11 aşteptai! complicii săi. Ei vor întră şi vor fi stăpâni pe apartamentele în timpul noptel. Planul era îndrâsneţ şi cu toate a-ceste putea fi îndeplinit destul de lesne. Mal întăi, trebuia să înceapă cam târzia, adică când va fi de tot Doapte, cea ce plăcea lui Bois-Sec, câcî avea astfel timp de a să gândi bine la toate a-mănuntele planului. Cea ce era mal greu era de a pătrunde în odaia lui Cadet. Bois-Sec stătu mult la gând, In colţul unde sta ghemuit, căutând, zadarnic un mijloc. Abia pe la două-spre-zece II veni o idee. Tăcerea cea mal adânca domnia în casă ; Cadet îşi făcuse rondele lui obicinuite; numai pe scară şi în coridor era lumină. Bois-Sec deschise uşa cabinetului ; furişindu-se fără sgomot în coridor, să urcă la catul de sus de asupra odăel unde erau cheile. Boic-Sac să văzu faţă cu uşa de la pod ; trebuia să strice broasca, dar asta pentru Lup era un fleac. Jos se temuse a face aceasta, fiind că Cadet pu tea ca să’l audă ; dar acolo era liber. Şi scoase cuţitul, şi cu el îşi îndepli scopul. Suindu-se atunci pe o scară, să urcă într’un pod gol şi cu tavanul jos. El să călăuzi după lumina pe care o dădea lumina podului. O dată deschisă această fereastră, trebuia să se tlrîe, ca să nu fie văzut de nepotul lui Cadet şi ajutorul lui cure ocoleao prin parc. El ştia ca nici va fl întrebat. Ordinul era formai : să tragă tn orl-cine va ieşi din casă alt fel de cât pe uşă. Ttrîndu-se ca o şopârlă, Bois-Sec a-junse pănă la un coş ; se plecă şi ascultă. Atunci zimbi vesel: auzia glasul lui Cadet care vorbea singur lnchiztnd uşa odăel sale. Planul lui Bois-Sec era simplu. îndată ce sunai! un-spre-zece, Cadet avea obiceiul de a închide uşile şi de a dormi două ciasurî. Astă vreme era cea mal priincioasâ spre a să cobort pe coş în odaie, a lua cheile şi a eşi cât să poate de fireşte spre a se întâlni cu cel l’alţi. Bois Sec ascuns In umbra aruncată de coş pe acoperemlnt, aşteptă mal mult de jumătate de ceas. După a-ceasta, să agăţă de coş şi un moment stătu ca spânzurat în aer, ţinându-se grei!. De făcea un pas greşit, de să deslipeao cărămidă, luneca, se ducea de a dura pe acoperiş şi ’şl rupea capul de treptele peronului. Dar Bois Sec nu să gândea la aceasta : el zicea numai atît In sine : — Să ne grăbim, avem abia două ceasuri... Odată ce vom avea cheile, vom fl în siguranţă, fiind că vom putea umbla nesupăraţî prin odăi... Ajungtnd la capătul coşului se ridecă pe mâni sjutându-se cu genunchii şi’şl dădu drumul jiînlâuntru; coborî vr'o doul metri ; credea c’a ajuns... Picioarele lui întâiu de vârtos.... caută gaura căminului; nimic, tot era închis: patru drugi de fer nu ’l lăsaţi să treacă. (Va urma.) www.dacoromanica.ro EPOCA — $0 IULIU 3 ceasta dreptate în 24 ore, de oare ce disvoltarea art. 7, dio reg'ementu de avansare, e făcută numai cu a probarea Consiliului de Miniştrii iăr nu de corpurile legiuitoare. Ţăranii de la moşia Breaza proprietatea principesei Zoe Brânco-veanu reclamând tribunalului pentru nişte pământuri ce spuneau că li se datorau de principesa, tribunalul a respins acţiunea lor pe motivul ca pământurile ce cer au fost deja date şi că daca azi dînşii re-rlamă e că împărţeala s’a făcut rău. Ţăranii înse nemulţumiţi pe a-ceastă judecată, căutară prin ameninţări se obţie ce n’au putut avea prin calea judiciară. Ast-fel alaltâeri au ameninţat pe arendaşul moşiei Breaza că ’i vor pune foc la fân, în cas când nu le va satisface cererea. Administraţia înştiinţată, a trimis la faţa locului pe subprefectul plă-şei cu câţi-va călăraşi pentru a restabili ordinea. Subprefectul n’a făcut nici o a-restare. Se crede că ordinea nu va fi tulburată. Redacţiunea ziarului umoristic Foarfecă ne roagă se anunţăm că va apare azi la orele 5, neputend apare Sâmbătă din eausâ că se sfărâmase piatra litografică. D. Gogu Cantacuzino Rifoveanu, viitorul şef al colectivităţei—daca nu se va opune d. Stâtescu—a renunţat la ideea de a intenta un pro ces în calomnie ziarului România care l’a acusat că ar fi făcut mai multe traficuri pe timpul când era director la căile ferate. -SB- Aflăm că d. Nichi Xenopol, amă-rît de rolul secundar pe care îl joacă la Voinţa Naţională de când cu venirea d-lui Gogu etc, se va retrage de la această redacţie, consacrân-du se cu totul la comerciul birjelor pe care J1 face şi astă-zi. Mâtuşoiu birjarul, a protestat. Un cititor din Braila al ziarului nostru ne-a trimis prin poştă un pachet de tutun calitatea 2 a, ca probă despre cea ce li S9 trimite de către regie ca se fumeze acolo. Oferim cu plăcere această probă d-lui director al regiei şi suntem convinşi că n’ar fuma’o cu plăcere. Se bine-voiască ancheta de la E-forie se cerceteze şi următoarea coţcărie : La 5 Septembre 1887 s’a ţinut o licitaţie la Eforie pentru venzarea a 2000 arbori de brad din pădurea Pleşuva judeţul Prahova. Această licitaţie s’a adjudecat a-supra d-lui Schender; arendaşu moşiei Breaza, care a şi depus garanţia ce i s’a pretins; şi cu toate că în Monitorul Oficial se zicea că nu se va primi supra oferte onor. Eforie fără se mai ţie altă licitaţie a vîndut acei arbori unui ovreiu Herman, fără ca acesta se depue garanţia de 50 la sută cerută de lege, nici până astă-zi. Mai punem în vederea comisiuni de anchetă se cerceteze în ce con-diţiuni s’a arendat numitului Herman muntele Pleşuva căci multe se vorbesc şi în privinţa acestei arendări. Astâ-zi vor fi aduse în Capitală, rămăşiţele răposatului George Gr. Ghica, decedat la Glausenburg. înmormântarea se va face mâine la 4 ore după amiază la Colentina. cocire a cărui concepţie nu se întemeiază pe nici o basă oficială. Amiens, 5 August. Generalul Boulanger pleacă asta seară la Sainles de unde se va întoarce la Paris. Generalul ’şi pune negreşit candidatura la Charente-Inferieure, el va primi pe delegaţii departamentului Somtne. Londra, 5 August. Un cutremur de pământ s’a simţit erl la Kilsyth, aproape de Glascow. O vie emo-ţiune domneşte în acest oraş. Nici ostrică-ciune n’a fost pricinuită. A T EDITIUNE i i DEPESI TELEGRAFICE AGEXTIA IIAVAS Elbing, 4 August. In urma ploilor continue, nouă mundan-ţie s’a întâmplat. Multe slrade sunt inundate. Recolta este în parte distrusă. Praga, 4 August. Multe sate şi oraşe sunt inundate. După nişte şt rl private, mal mulţi oameni ar fl perit. Kuchelbad şi Modan sunt inundate. Koenigsaal este ameninţat. Solia, 4 August Principele va pleca mâine la mănăstirea Rillo unde va sta o săptămână. El se va întoarce pentru inaugurarea liniei internaţionale care se va face la 12. Se încep pregătirile de inaugurare. Totuşi nu se ştie încă care va li compania care va organisa trenul internaţional de inaugurare. Atena, 5 August. Mai multe bilete falşe de 500 franci ale Băncii Naţionale a Greciei aQ fost descoperite aci. Mărturisirile culese în instrucţiune aQ provocat o urcare la Bursă. Falşificatoril bănuiţi sunt un German, un Italian şi un Grec. Berlin, 5 August. «Gazeta Germaniei de Nord» e autorizată să declare că pretinsul raport al principelui de Bismarck adresat împăratului Fre-deric publicat de «Nouvelle Revuo» din Paris, este un act de falşificare şi de n&s- Ziarul Lupta zice că toate ziarele conservatoare au trimes corespondenţi la sărbârile de la Kiev şi pentru acest motiv ne tratează de rusofili. Mai întăiu este neexact că toate ziarele conservatoare au trimes corespondenţi la Kiev. Singure L’In-cKipetulance roumaine şi Epoca au trimes câte un raporter. De alt minteri cele-l’alte gazete au făcut foarte rău de n’au trimes câte un corespondent la o serbare care interesează toată lumea ortodoxă, şi la care ziare ce apar în ţerî de altă religie ca a noastră au crezut interesant pentru cetitorii lor d’a trimete corespondenţi speciali. Trebue să fii însă un redactor al Luptei ca se tragi consecinţe politice, pentru un partid, din faptul că două ziare au trimes corespondenţi spre aleinforma despre un eveniment însemnat ca acel al centenarului de la Kiev. Dacă am vrea se răspundem cu insinuatiunî la insinuaţiunile Luptei, îl am răspunde că poate ovreii au împedicat pe d. Panu să ţie pe cititorii săi in corentul unui eveniment însemnat pentru o ţară ortodoxă ca a noastră. Cine ştie chiar dacă articolul din Lupta în care suntem atacaţi nu a fost plătit de Jidani d lui Panu, mai ales că acesta nu mai are acuma la disposiţie fondurile secrete. X D. Simeon Mihălescu s’a dus zilele trecute la un arendaş pe eare’l sfan-ţuise, şi’i a ţinut următoarea cuvântare : — Te rog foarte mult, se’ţi fie milă de mine şi se nu mă nenoroceşti. Are se te cheme judecătorul de instrucţie ; nu’ţi face păcătui să mărturiseşti că’mi ai dat zece mii de lei ca să iai în arendă o moşie de la Eforie. — Bine, răspunse arendaşul, în-duioşându-se, nu voi spune mine, dar îuapoiază’mi atunci cei zece mii de lei. — Ce ! zise S. Mihăilescu furios. Mă crezi destul de dobitoc ca se’ţi dau banii înapoi. Ei nene, cu neine nu se prinde. Dacă nu vrei să răspunzi cum te învăţ eu, eşti slobod să faci ce vre1 ; încă te previn că mai bine de cât se’ţi înapoiesc banii, voi jura pe sfânta cruce că n’am primit nimic. (Autentic). x D. Theodor Rosetti, preşedintele consiliului, care a sosit în capitală azi eu trenul de 12, a plecat din nou la orele 4,30 la Sinaia. X Se telegrafiază din Grâeffenberg cu data de eri că Regele îşi continuă cura regulat făcând preumblări din ce în ce mai lungi. Starea sănătăţei M. Sale e foarte bună. * Dd. Papp şi Sfetescu s’au întors din comunele unde au fost pentru a asculta mai mulţi martori în a-facerea ultimelor răscoale. Dd. Papp şi Sfetescu, au sfârşit cu comunele Dascălu, Greţu şi Câ-ciulaţi, pentru care nu rămâne a-cum de făcut de cât rechisitoriele şi ordonanţele şi apoi acusaţi vor fi trimişi înaintea juraţilor. In cea ce priveşte comuna Lipia-Bojdani, au mai rămas de ascultat 20 de martori din 80. Gausa neascultârei lor a fost că martori în cestiune erau la muncă departe de Lipia-Bojdani. X D. P. P. Carp, Ministrul afacerilor streine nu se va reîitoarce în Capitală de cât Mercurî, de unde după o şedere de câte-va zile va pleca la Vaslui. * A. S. Regală principele de Wiec din preună cu muma sa principesa Maria de Wied, muma M. S. Regi neî, se află actualmente la insula Sylt, unde se ştie că se află şi M. S Regina. * Unul dintre Turcii care au fos, tâlhăriţi de o bandă lângă Panteli mon, fiind grav bătut, e pe moarte acum la spitalul Mavrogheni. D. Paraschivescu procuror şi jude cotorul de instrucţie Tâtăranu se află încă tn comuna Hrăneşti unde s’au comis tâlhăriele. Prefectura judeţului Ilfov a trimis la Pantelimon 25 călăraşi spre a urinări pe tâlhari. X Cestiunea verificare! alegerei primarului şi adjutoarelor din urbea Bacău va fi resolvată mâne în con siliul de miniştri. X Din constatările făcute de d. prim procuror Dobriceanu în afacerea copilului îngropat într’o magazie din strada Brezoianu, resultâ că copilul a fost îngropat fiind că se născuse mort. Totuşi d. Dobriceanu a trimis cadavrul copilului la spitalul Branco-vesc ca să se facă cuvenita autopsie. * Locul pe care se vor face manevrele de toamnă a fost deja ales. El este situat aproape de oraşul Craiova, la o distanţă de o oră şi jumătate. Există însă oareş! care discuţie asupra acestui loc. O comisie specială a fost numită In scopul de a ridica planurile; această comisie compusă din 5 ofiţeri de Stat-major a şi plecat sânt acum câte-va zile la faţa locului. x Costul drumului de fer,pe timpul exposiţieî.de la Bucureşti la Paris a fost fixat deja printr’o convenţie, la suma de 3 0 lei ducere şi întoarcere, biletul fiind valabil pe 2 luni. * Aflăm că mai mulţi ofiţeri români .ransilvânenî în serviciul armatei Austro Ungare au cerut autorizaţia guvernului nostru de a se înrola în armata noastră. Aceşti ofiţeri cer pur şi simplu recunoaşterea gradului lor. * D. Vineş, prefectul judeţului Ialomiţa,a cerut de la minister un concediu de o lună pentru a’şi căuta sănătatea. * D.Vasilo Rădulescu a făcut o nouă cerere de liberare pe cauţiune judecătorului de instrucţie. D. Papp se va pronunţa mîine. X Printre numeroasele îmbunătăţiri ce se face în administraţia oraşului, aflam, că, un laborator sistematic de chimie va fi înfiinţat cu însărcinarea de a verifica toate substanţele alimentare ce ss vând în capitală. Graţie acestui laborator, ori ce substanţă ar fi contrafăcută şi ast fel vătămătoare sănătăţei, va fi constatată şi falşificatorii daţi judecăţeî. X D. Prodan prefectul judeţului Focşani se află în capitală. D sa pleacă astă seară la Sinaia. X D. preşedinte al consiliului este rugat să întrebe pe d. Piersicianu prefectul judeţului Tulcea, cea făcut cu nişte plugeri C9 ’i au adresat nişte Tatari şi Români din Dobrogia contra fostului gprefect satrap d. Stâtescu. O inforrnaţiune din localitate ne mai adaogă, că d-sa a luat aceste plângeri, şi că le ar fi păstrat pentru d-sa fără a le înainta parchetului sau ministrului de interne. tinopol se semneze la Constantinopol conversiunea Suezulul. Londra, 0 August. — Corespondentul ziarului Times, la Constantinopol anunţa deschiderea apropiată a nego-ciărilor Intre Germania Austria şi Italia In privinţa Bulguriel. Un congres s’ar întruni la Berlin excluzivamente pentru regularea cestiunii bulgare. Austria ar accepta propunerile făcute de Germania. Paris, 6 August. — D. Eudes, exge-neral al comunei, a murit. Mâine se va face înmormântarea lui. Probabil că vor avea loc oare-care manifestări. Itomn. 6 August.—Dupâ «Fanfulla,» împăratul german va sta la Roma cinci sau şeasezile. El va locui în pavilionul Quirinalulul numit «La Pallazzija.» Un mare prânz va avea loc la curte şi altul la ambasada Germaniei. Municipalitatea va organiza regate pe Tibrul şi alte serbări. INSERTIUNI Domnule Redactor, Sub-semnatul Albert Brii posesor moşiei Cilibiu jud. Iaşi in ziua de 1 5 a. c. viind în Iaşi cu trăsura cu 2 cal, furtuna ce a fost în acea zi m'a întîmpinat pe strada Palatului. Ajungând în dreptul gimnasiulul Alexandru cel Bun, furia fur tunel luând o parte din acoperî-mântul de pe gimnasiu l’a îngrămădit peste trăsură lovind pe vizitiul care a căzut mort fiind şi eu grav lovit. Caii speriendu-se aii luat la goană, păn’ ce au fost opriţi de sergentul de oraş I. Blă-niţa postat în poarta curţel. Pe mine m’aii luat jos fără simţire şi dus în magazia d-lor S. Kaufet S. Nacht unde sergentul de oraş Btăniţa imediat şi a făcut datoria sa făcând cunoscut locului în drept şi imediat a sosit d. comisar desp. II şi şeful sergenţilor d. lonesu care la rândul lor ’nu aii dat tot concursul alergând la toate mijloacele spre a aduce la viaţă pe bietul nenorocit vizitiii, înse în zadar a fost munca d-lor. D-le Redactor mă găsesc dator a aduce prin publicaţie mulţumirele mele administratorului corpului de sergenţi d-nu Ionescu, câcl sub administraţia sa sergenţii ştiâ a’şl face datoria expunSndu'şl chiar viaţa lor la ast-fel de întîmplări. Bugându-vă se bine voiţi a arăta mul (urnirile mele în ziarul d-v, d-lor menţionaţi mal sus precum şi d lor Dr. Russ, senior, Lebel şi Finkelstein care mi aii dat tot concursul necesar. Primiţi vă rog, d-le Redactor, asigu rar ea profundului meii respect ce vă păstrez. Iaşi, 22 Iulie 1888. Albert Brii ULTIMA ORA AGENŢIA IIAVAS Constantinopol, 5 August. — Via Varna. — Poarta a pregătit o circulară care respunde la nota şi la declaraţiu-nile d-lul Crispi, relative la Masuah. Acest proiect de circulară care va fi în curând supus Sultanului, combate toate argumentele Italiei, mai cu seamă argumentul dupe care Turcia a recunoscut ea însăşi ocuparea italiană a Ma-suahului prin articolul zece din conven-ţiunea Suezulul care, dupe d. Crispi, implică renunţarea Turciei la toate posesiunile sale de pe coasta africană a mării Roşie. Poarta demonstră că posesiunile sale de pe coasta africană aQ fost Încredinţate Intr’un mod condiţional Kedivuluî, vasal Turciei, şi ca prin urmare drepturile Turciei asupra coastei africane sunt tot aşa de necontestabile ca şi drepturile sale asupra Egiptului ; ca, deci, argumentarea d-lui Crispi basată pe articolul zece din con -venţiunea Suezuluî este cu totul neîntemeiata. Guvernul otoman conchide protestând în contra pretinselor drepturi de posesiune ale Italiei asupra Ma-suahului şi asupra celor-l-alte teritorii africane de pe coasta mării Roşie. Constanlinopol, 5 August. — Cu toate declaraţiile lor anterioare, Bulgarii nu par dispuşi a remite exploata-realiniei Vakarel Companiei de Hirsch, conform invitaţiunil Porţii. Cel puţin Bulgarii n’afl respuns încă depeşei guvernului otoman care leanuntă remiterea exploatării d-lul de Hirsch. Cercurile diplomatice anti-ruseşti cred ca se va întoarce dificultatea, lăsând Bulgarilor exploatarea liniei, sub numele lui de Hirsch, cea ce ar salva aparenţele. Constantinopol, 5 August.—O circulare a Porţii cere Puterilor să însărcineze pe represintanţil lor din Constan- PENSION ATE INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI Calea Victoriei, 162 Bucureşti Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie câ din 96 elevi 8i au fost promovaţi şi dintre aceştia 16 premiaţi la gimnasiele si lijceele statului unde toţi elevii institutului aQ urmat regulat cursurile, înscrierile încep la i-iQ August. Director, R IVovfan. No. 840. PENSIONAT GERMAN PENTRU FETE ŢINERE Dresda Kaulbachstrasse, 25 Posiţiune frumoasă şi igienică. Instrucţiune solidă. Supraveghiere îngrijită şi consciinţioasâ. Referenţele cele maî bune. Detalii se poate avea şi la D. E. Lessel Calea Plevnel, 193 Bucurescî. No. 537. INSTimiL l)E DOMNIŞOARE AL PROFESORILOR ASOCIAŢI Direcţiunea face cunoscut părinţilor câ cursurile vor începe la 1 Septembre. înscrierile se lac între 15—30 August în localul Institutului. Se predaQ lecţii de clasele primare, externat secundar precum şi cursul complect de liceu. Sper câ onor. părinţi vor avea şi pe viitor aceaşl încredere ce am avut şi până acum. Personalul didactic din acest Institut se compune din profesorii cel mal buni de la şcolile Slatulul şi sunt următori: D. Nicolae Barbu, prof. la Sf. Sava va preda limba latină. Constantin Demetrescu prof- la Sf. Sava va preda matemacile curs. sup. Nicolae Cosâcescu, prof. la'Sf. Sava va preda ştiinţele, lisico-chimice mod. D. L. Leveque, Şcoala normală şi Asilu, limba franceză. Curs. Super. Dr. Paul Petrini, Universitate, higiena, oâvănescu, Matel-Basarab, lilosotia şi limb. română. Curs. Super. Nestorescu, Şcoala ocutralâ, desemn şi caligrafie. G. Teclu, 1. germană şi 1. română. Curs. Infer. I. Clinciu, libma elenă. Ilie Georgescu, Sf.-Sava, ştiinţele naturale. Necula Colceag, istoria. Preotul Enescu, Seminarul Nil’on,religia. R. Dobrescu, geografia. M. Cohen, Azilu «Elena Doamna». Canto. D-na Bruzzesi, Externat, limba italiană. D. Walch, limba engleză. D-ra Zoe Agapiadi, Şcoala Centrala, piano. D-ra Steriadi, piano. „ Colmann, limba germana, c. infer. D-na Alex. Fii ionescu, şcoala centrala, filosof, şi pedag. limba franceza. Cursul primar se va face de două din absolventele cele mal bune ale Azilului, iar pentru croitorie, gimnastică şi dans aceasta se va regula la Septembre. Se aduce tot-odată la cunoştinţa părinţilor ca toate elevele care s’aQ presentat din acest institut la liceele Statului pentru trecerea examenelor, au fost promovate cu succes. Directrice, Alexandrina Filionescu profesoare de pedag. şi filosof, la şcoala centrală strada Dionisie 56 tril ORIA SPITALELOR CIVILE PUBLICAŢII In ziua de 27 ale lunel curente Iulie, patronul Ospiciulul Sf. Panteleimon, fiind obiceiQ a se face târg In localitate, Ephoria publică, că nu este permis nici unul vânzător, de verl-ce fel de articole sau băuturi, fie prin facere de umbrare, sau simple tarabe, să se stabilească pe terenul din jurul Ospiciulul, începând din şoseaua naţională ; căci acest teren este reservat numai pentru preumblarea publicului. Tot de o dată se face cunoscut, că d. arendaş al moşiei este obligat a lăsa liber terenul trebuincios, atât publicului, cât şi pentru vinderi de mărfuri, fără să poată avea vre o pretenţiune, pentru micele prejudicii, ce i s’ar cauza, având d-sa dreptul ca să perceapă taxele obicinuite numai de la vânzătorii de vin, bere sau băuturi spirtoase pe timp de 36 ore. No. 4827. Bucureşti, 22 Iulie 1888 p. Şeful serviciului (861 A) Gregore S. Boboc 26, BUCUREŞTI, STRADA PR MAVAREI, 26 Cursurile se deschid la 1 Septembre 1888 Invăţăraîntul coprinde: o clasă prepara-toară, pentru clase primare, cinci clase secundare, patru clase gimnasiale şi trei clase liceale; limba franceză, germană, engleză şi italiana; caligrafia, desenul, lucrul de mână; pictura, piano, musica vocală, gimnastica şi danţul. Se primesc eleve interne, semi-inteme şi esterne, de la vîrsta de cinci ani în sus. Condiţiunile de admitere se pot avea la Instilut, şi se trimet prin postă, dupâ cerere. Pentru elevele care voesc a’şl face stu-diele secondare numai înlimhl străine, se face un curs separat de partea literară, tn limba franceză şi germană. Profesoare : Interne. —D-neleEmon şi Gârard; d-rele Reich, Mms.'.Orgliidan.Iiappach, Ciculescu, Legendre, Arilonovitz, Scammon, Andrei, Spiro, Grecescu.Boga, Marchand şi Rumpf. ExLerne. — D-nele Drouin, Sihleanu şi Averescu Caligares; d-rele Russel, Dam-beanu, Manoel, Valeanu şi Falciolla. Profesoare: Părinl. Musceleanu, d-nil Marinescu, SLă-nescu, Pradaţianu, Vlabuţă, Nanu, d-ril Stefănescu, Georgean, St. Sihleanu, Găvă-nescu, Dumitrescu, Roland.Lacoix, Zamfi-rolu, Smidt, Moceanu, Henţia, Vachman, Fraţii Ghebauer, Voreas, Carini (Canto). 818 In ziua de 27 ale curentei luni Iulie, patronul Ospiciulul Sf. Panteleimon fiind obiceiu a se face târg (bâlciu) în localitate, Ephoria, pentru o mai mare desvoltare a târgului, invită pe d-nil comercianţi de mărunţişuri şi pânzărie ca să bine voiască a expune lucruri pentru vânzare. Tot de o dată se face cunoscut, că d. arendaş al moşiei, este obligat a lăsa liber terenul trebuincios, atăt publicului, cât şi pentru vinderi de mărfuri, fără să poată avea vre-o pretenţiune pentru micele prejudicii, ce i s’ar causa, având d-sa dreptul, ca să perceapă taxele obicinuite numai de la vânzătorii de vin, bere sau băuturi spirtoase pe timp de 36 ore. N. 4828. Bucureşti, 22 Iulie 1888 p. Şeful serviciului (861 B) Gregore S. Boboe „CHOSY “ LICEU DE DOMNIŞOARE STRADACERNICHI VIS-A-VIS DE BISERICA CU SFlNTI Direcţiunea acestui institut aduce la cunoştinţa pârinţiler de familie că cu începerea anului acestuia, — organisănd acest pensionat în conformitate cu programele Statului-primeşte eleve interaeşi externe pentru cursul primar şi secundar. Programul studiilor se trimite fle-căruia dupâ cerere. înscrierile se pot face de la 1 August inclusiv. Direcţiunea nr A Dmn IT Moşia Uoînncsll-Ut AntlIUAI SeulestI din plasa Sabaru judeţul Ilfov,în întindere de 1,200 pogoane, una oră depărtare de Bucureşti. Se dă în arendă de la 23 Aprilio 1889 pe uu perion de la 5—10 ani. Condiţiunele de a-rendare se pol alia la d. P. C. Dobrescu, complabilul camerei de comerciG din Bucureşti, strada Academiei No. 39, în toato zilele de lucru, de la 9—12 şi de la 2—5 p. m. Arendaşul va putea face de îndată arăturile de toamnă. 484 OCAZIUNE RARA tâXJZ jar, înalte 2m. 40ct. late 1 m. 30 ct. eu fe-rerie complectă se vinde cu preţul mal puţin de jumfttate. A se adresa strada Grâ-pina ou cal No. 43. N. Vasilescu. (851) www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 26 IULIE CASA DE SCHIMB 013 I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, !\'o. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 25 Iulie 1888 5 01 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 6 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scris func urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens (leilO dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă _«-jc jc saga -xrg. c • Cump. Vend. 93 | 03 1/2 92 | 03 91 3,4( 92 1, 4 105 1 4 106 91 1/2 01 3/4 104 1/4 105 08 | î9 87 1/4 87 3/4 77 1/2 j 78 79 1 2 80 212 216 39 42 940 960 250 255 240 245 80 90 14 40 14 60 14 40 14 60 203 203 205 CASE DE VENMRE m. DE INCHIRIVT MOMI DE AREXDAT /i iijr| îl din Strada Rosetti No. 18, Sub. Staicu lAiMîM din causa de strămutare la ţara. Preţul moderat. UN SALON MOBILAT A se adresa la proprietar acolo. DE VENZARE MOŞIA STA1VESTI ZlT situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fânoţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cftrciumâ pe şoseaua Bacău-MoineştI, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776 VILA L11TI1EIV SINAIA m^sitie.caLere mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria să se adreseze la d. Slefan Baheş, Hotel de Londra, Bucureşti. iwtilll situate în Struda Frumoasă No. iz IlUlJL Ulii OH şi iz bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde in total sau în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşle la No. 12 Str. Frumoasă in casele din fundul curţef 776 VILA NUMITA BEATRICE S'Z vară este de închiriat, situată la tilaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43. nil \m\’l 1IID nouă hectare vie şi obratie si-Uft V UI iu .411 Ei tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. fi VTT A cu grădină situată laFilaret, este U V iLA de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiază 783 DE ARENDAT™,„8L)tSiî Pietrişu din dislr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii s6 se adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. N. Alexandrescu. imiiuimvi; din Câmpina cu grâdi-li.llJ.l UUIlIllufi/lllU nâ mare şi pomi roditori, asemenea şi un loc cu două faţade cu 0 prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştî, Piaţa Unirel 1. 752 f1 A MEDE mobilate şi nemobilate de în-UniflEilij chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81. nr TlţiPUTDT AT Casa din strada Um-UC IflUmnlAl brii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839) Tir TTfffllTDT AT casadin Strada Polonă UE InUmiUAl No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 141? l in VIi l T de la 23 Aprilie 1889 moşia llfj ilIlL.lll.l 1 Lalosul şt DobricenI din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. CCMIIMTr de grâue cu spicul roş şi 011 HM li 1 L alb, de Secara St-He-Iena, de Ovez alb şi negru şi de Orz cavaler şi obicinuit. — Se găsesc de vânzare la moşia Sl-Galbenu, proprietatea d-lui C. C. Datculescu, R.-Sârat. A se face cererile de acum. mm CU LOCUL Str. Biserica Amzel No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8. CASA DE SCHIMB «05 MOSCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Romănia) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 25 Iulie 1888 Ronta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni do stat [Conv.rur.] „ C. F. K. „ Municipale _______ Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 6 %...................... 7 % ,, urbane 6 6 „......................■ M 5 % „ „ las! 3 % Obl. Serbesti cu prime lm. cu prime Buc. (20 lei] Losuri crucea roşie ttaliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote francese ,, italiane „ Ruble bârtie NB. Cursul este socotit In aur Cump "msT 92% 94 % 79 aao 107 £8 99 88% 7851 70 ii 1* 40 17 10% 204 124 100 99 240 Vinde 94 3/ 93% 95 80 225 107% 94 3/4 106% 100 89% 78 3/4 73 46 30 4b 20 1050 206 126 100% 100 245 AVIS IMPORTANT Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a mai deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21 XN6JL in mimi mmMMm Calea Victoriei, Coltul Hotelului Continental, vis-a-vis de Teatru National Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra putem oferi o MARFA EMINAMENTE SOLIDA fara a conţine intr’ensa alt material de cât piele si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da ATENŢIUNE MARCEI FABRICEI noastre, ori-ce pereclic ile ghete purta nmabricei noastre sunt garantate de noi -Severin: Ph- Kolim; Piteşti: M. I. Satescu; T.-Jiu : Marcus et Spinter; R.-V