ANUL III No. 800.
A DOUA EDITIUNE
DUMINECĂ 24 1ULIU (5 AUGUST) 1888
a
NUMERUL
NUMERUL
INCEP LA
ABONAMENTELE
I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
Iu Rncnrescl • L& casa Administraţiuneî. Iu Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 leî, 6 lunt 20 lei, 3 luni 10 lei. In Stretiictale: La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an &0 lei, 6 luni 25 leî.
manuscriptele nu se inapoiaza
REDACŢ1UNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—Xo. 3
NUMERUL |5 BAI NUMERUL
AX1JXCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
I.a Paris: Agonce Havas, Place de laBQUrse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
I.A PAKIS: segăsostejurnalul cu lî» cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. (irr-inaiu, X». HI.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRAŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
RAPORTUL SECRET AL PRINCIPELUI DE BISMARCK
i'wi m moficial
Câte-va persoane ’şi aduc poate încă aminte de primirea ce d. Panu a făcut, în Lupta, guvernului de azi.
Miniştrii actuali erau trataţi de lachei ai Palatului; guvernul era un guvern personal eşit din anticamera Regelui; ministerul era anticonstituţional. Cât-va timp după aceasta, şi pân’acum câte-va zile, membrii cabinetului erau trataţi de gheşeftari, şi d. Panu zicea că stăm azi mai rău de cât sub regimul colectivist.
Conclusia la toate acestea, era declaraţia solemnă a d-lui Panu că va combate guvernul actual cu mai multă învierşunare de cât combătuse guvernul trecut. Tot-odată d. Panu făcea un apel călduros la toţi liberalii, ca se se coaliseze, spre a răsturna guvernul reacţionar de azi. Cât pentru noi, care eram de părere că guvernul actual trebue văzut la lucru, că el nu trebue combătut de mai ’nainte, eream atacaţi în modul cel mai violent.
Acestea se petreceau abia acum trei luni, şi toate acestea le putea citi or-cine pân’acum câte-va zile în Lupta.
De odată ne pomenim însă cu o complectă schimbare de front, şi în numărul de Mercuri 20 Iulie, or-cine putea citi într’un articol intitulat O experienţă de făcut, apărut sub iscălitura d-lui Panu, că tot ce a zis acelaş Panu despre acelaş guvern, Lupta e gata a-1 trece cu vederea şi a da sprijinul ei guvernului actual în oare-care condiţiunl.
«Aşi fi dispus a nu mai aminti o-rigina impură a ministerului» zice d. Panu—daca guvernul personal şi anticonstituţional, guvernul de lachei, guvernul necinstit şi gheşeftar de azi... s’ar înfăţişa ţării cu un program politic.
D. Panu, fiind om ambiţios şi cu obraz, nu vrea se desarmeze aşa... fără condiţii. El cere garanţii guvernului, el are pretenţia să ’şi pue condiţiunile.
Aci d. Panu a găsit ce-va foarte subţire: El ştia că guvernul încă de acum 4 luni a declarat că se va presinta în alegeri cu un program de reforme.
Ştiind acest lucru şi ştiind că miniştri actuali sunt oameni de cu-vlnt, d. Panu cere guvernului un lucru, ce ştie foarte bine că guvernai era botărît a face încă de mult, înainte chiar ca d. Panu se fi pus condiţiunile sale.
Iată înşişi cuvintele d-lui Panu :
După părerea mea, guvernul junimist ar trebui sâ se presinte cu un program economic şi social înaintea ţârei, program în care sâ s® resolve cele mal vitale cestiunl ce frământă ţara, precum cestia agrară, etc.
D. Panu ştie foarte bine că guvernul va presinta acest program, şi în zioa când programul va fi pre-sintat, el socoteşte că va putea zice că nimic nu ’l mai împiedică d’a merge alături cu guvernul. Ba chiar el va zice aceasta cu suficienţa care îl caracterisează, dându-şî aerul că guvernul a ţinut seamă de condiţiunile sale.
Să venim însă la punctul de căpetenie al articolului de faţă, unde vom găsi, tot-o-dată, explicaţia a-cestei atitudini ciudate a d-lui Paou.
D-sa zice, că o dată programul făout, guvernul «va trebui să ţină
alegătorilor, prin puţinii lui partizani, cam următorul limbagiu :»
«Alegători, nu venim în numele nici unul partid, în numele nicl-unul nume, ci în numele unor idei cari sunt cutare şi cutare. Nu voim a sta la putere pentru a satisface ambiţiile şi nevoile partizanilor noştri, ci pentru a îndeplini un număr de reforme. Fiind aşa, noi nu prezentam, candidaţi oficiali de cat pe acei care s’ar presenta in numele unor idei si a unui program ce v’ar satisface.»
In cazul acesta, d. Panu ar fi gata se uite şi origina impură a guvernului şi toate acusaţiunile ce’i a adresat; tot o dată el ar fi gata se declare că lucrând ast-fel, guvernul inaugurează o politică nouă şi cinstită. In schimb, guvernul ar putea se prezinte pe d. Panu ca candidat oficial, «ca unul ce s’ar prezintă în numele unor idei şi a unui program ce ar satisface pe alegători.»
Pentru noi, acest articol poate fi privit ca ultimul ecou al alegerilor comunale de la laşi.
Cea ce n’a vrut să mărturisească pene acum d. Panu, cum că căderea sa la alegerile de la Iaşi este iremediabilă, reese lămurit din articolul de faţă.
Vezend că candidatura sa la deputăţie e compromisă şi preţuind acum la justa ei valoare pretinsa sa popularitate, d. Panu a preţuit, se vede, că candidatura sa n’ar perde nimic dacă, pe lângă că e populară, ar fi şi oficială.
Aceasta e explicaţiunea enigmei.
Din nenorocire pentru dînsul 11 putem asigura că calculele sale sunt cu totul greşite, şi când se va convinge de aceasta d. Panu, iarăşi o se’l vedem întorcend’o pe foaea cea l’altâ şi reîncepând se înjure.
TELEGRAME
AGENŢIA IiAVAS
Paris, 3 August.
O notă a d-lul Goblet adresată puterilor în privinţa incidentului Masuah a-minteşte că Italienii mergând la Masuah în 1885 au declarat că se duceaţi numai pentru a protegia proprietăţile naţionalilor lor şi n’ati făcut după semnarea actului de la Berlin notificarea prescrisă de acest act. EI declaraţi încă în 1887 că ces-tiunea suveranităţii rămânea suspendată. Prin urmare nu putea să existe nicl-o îndoială, cel puţin până la recenta notă italiană, că capitulaţiunile nu rămânead în vigoare.
Londra, 3 .Iulie.
Se desminte ştirea că Wilhelm II se va întâlni cu regina Engliterel la toamnâ la Baden-Baden.
Roma, 3 August.
D. Crispi a primit respunsul d-lul Goblet la nota italiană, în privinţa Masua-hulul. Acest respuns e cu mult mal diplomatic de cât nota şi nu e de natură a înăspri raporturile între cele două ţerl.
Viena, 3 August.
Un comunicat publicat de Fremdenblatt în privinţa Masuahulul, constată că Italia a Introdus în Masuah o administraţie şi o justiţie regulată, cari funcţionează pentru toţi supuşii străini, ast-fel în cât capitulaţiunile invocate de o parte din străini în timpul refusulut de a plăti taxele municipale, aâ devenit, pentru a zice astfel, nule.
Comunicatul enumeră numeroase exemple analoaee, ca Bosnia, llerzegovina, Tunisul, Ciprul şi termină zicând că Austro-Ungaria, fără a intra în cestiunea preliminară care conduce la ocuparea Masuahulul, decide, în urma iustituţiunilor create prin ocuparea Masuahuluî de către Italia, ca capitulaţiunile să nu fie a-plicabile supuşilor austro-ungart şi că a-ceştia trebuesă sesupunâ legilor italiene.
Viciul, 3 August.
Intr’o scrisoare adresată d-lut deKalluy, împăratul exprimă via sa satisfacţiune în privinţa desvoltăril paoinice a Bosniei şi
llerzegovineî, desvoltare de care a luat cunoştinţă prin raporturile principelui imperial.
împăratul mulţumeşte într’un mod călduros d-lul de Kallay pentru toate ce a făcut pentru a asigura bunul traid şi mulţumirea populaţiunil întregi din aceste provincii. De asemenea mulţumeşte autorităţilor şi populaţiuniîcare maî cu seamă a contribuit prin manifestările sale sincere, să facă plăcută şederea principelui imperial în aceste provincii.
CIus, 3 August.
In urma voiel date de ministrul de interne, corpul principelui Ghica se va transporta la Bucureşti unde va fi îngropat.
SERBATORILE
CENTENARULUI AL IX-L“
AL
CRESTINAREI RUŞILOR
(Corespondenţă specială)
(Urmare)
Ser'fcmrile
Ga înainte mergătoare jubileului, Biserica şi Kievul au sărbătorit următoarele zile :
La 11 Iulie s’a făcut pomenirea solemnă a sfintei Olga, o bună a sf. Vla-dimir, care a primit singură la Cons-tantinopole botezul din toate casele prinţilor ruşi cu un veâcaproape înaintea creştinare! Ruşilor.
In aceiaşi zi s’a desvelit statua lui Bogdan Hlimiţki marele Hatman, care a închinat pe cazacii zaporogeni Ţarilor Moscovei.
Statua e equestră, de bronz, şi sS ridică măreaţă în faţa monastirei sf. Sofia, clădită de sf. Vladimir, pe o i-mensă stâncă de granit. Cavalerul ţine cu putere un cal pe care ’l îndreptează spre Moscova în care direcţie arătă cu mâna ce ţine buzduganul.
Pe o lăture se citeşte inscripţia :
Lui Bogdan Hlimiţki, Rusia una şi nedespărţită.
La 12 Iulie s’a făcut cu mare pompă pomenirea în marea Lavră a primilor martiri de care am vorbit maî sus.
La 13 Iulie s’a făcut o procesiune cu parastas la mormântul Iul Ascold din rasa Varegilor, care împreună cu mat mulţi ai săi a (trecut la creştinism cu o sută de ani înaintea sf. Vladimir.
La această solemnitate a asistat şi Ex. Sa d. Pobiedonoseff, procurorul general pe lângă sf. Sinod.
Intimuul consilier al împăratului tu-tulor Rusielor,este un septuagenar slab şi costeliv, părând a fi gârbovit de greutatea anilor. Cu toate acestea puterea credinţei şi îndeplinirea datoriei este atât de vie la acest mare bărbat de stat, în cât 'şi a întrerupt cura din Germania şi d’abia sosit după o călătorie obositoare, a putut sta trei ore în picioare la serviciul divin, care d’altmin-trelea să săvârşeşte cu o atât de duioasă şi mişcătoare sfinţenie, în cât ar zdrobi cu umilinţă spiritul cel mai necredincios.
Actul inaugurarei solemne a jubileului
Serbările proprii a le Centenarului ad început la 14 Iulie printr’o adunare solemnă a tutulor demnitarilor bisericeşti, universitari şi ai statului, la care au fost invitaţi şi mosaflril străini.
Adunarea s’a ţinut în marea sală (Aula)a CongregaţiuneîAcademiei Teologice.
Vasta sala este decorată cu o strălucită galerie de tablouri reprezentând pe împăraţii cari au c8ntribuit mal mult la înflorirea Academiei, pe Marii IerarchI al Bisericet ruse, între care preşeade într’un tabloQ mai mare de cât mărimea naturală, fericitul fonda-
tor al Academiei de Kiev Petru Movilă, prinţ Moldovean, zice inscripţia, Arhimandrit Peceski şi Mitropolit al Kievu-luîpânăla anul 1646,
In galeria Mitropoliilor mal sunt şi alţi Români,cum Dionisie Balaban mort la 1663, şi Varlaam Iaşeanu la 1708; iar In galeriaTheologilor ortodocşi clerici şi laici de toate naţiunile reputaţi ca doctori al Bisericei Ortodoxe Oecumenice, se vede şi portretul Prea Sfinţitului Melhisedek al Romanului.
La 11 ore dim. adunarea complec-tându-se, Mitropolitul ’şi-a făcut intrarea în sunetul clopotelor şi în cântarea măreaţă a unul cor puternic.
Arhipăstorul fu condus la jeţul săd de Rectorul Academiei, P. S.S.Silvestru, un theolog foarte erudit, iar la dreapta sa luă loc d. Pobiedonoseff şi maî departe după guvernatorul provinciei, generalul comite Ignatieff.
Şedinţa fu deschisă printr’un lung şi savant discurs al decanului profesorilor Academiei, profesorele Malişevski, făcând apologia creştinărel Ruşilor şi Omelia Sf. Vladimir. După aceasta Mitropolitul Mihail al Serbiei, prin câteva cuvinte în slavonă clasică,felicită pe Mitropolitul Kievului şi pe poporul rus pentru jubiled.
Mare interes a provocat cuvlntarea Mitropolitului Ilarion al Muntenegru-luî, un prelat foarte inteligent, care a declarat solemn, că este însărcinat a represinta la serbare şi pe Suveranul săd Nicolae I-iu al Muntenegruluî.
Apoi au urmat representanţil tutulor eparhielor ruse, deputaţiunile marilor cetăţi, care pe lăngâ adrese au presen-tat şi daruri de mare preţ Mitropolitului.
Remarcabil a fost şi discursul în e-lineşte al unul arhimandrit Grec, al cărui nume 'ml scapă.
Cu totul importantă însă, a fost citirea dată de procurorul general al Sf. Sinod, al unei scrisori de felicitare, a-dusă de un secretar al ambasadei engleze din Sf. Petersburg, din partea Arhiepiscopului de Canterbury , primatul Angliei, care în numele a 140 EpiscopI Anglicani felicită biserica rusă pentru centenar,urându-I prosperitate şi putere In combaterea inamicului comun papismul, care caută prin toate mijloacele a desfiinţa bisericele creştine naţionale.
După ridicarea şedinţei s’a dat strălucitei adunări un prânz de gală de rectorul Seminarului.
Printre străinii de distincţiune s’a observat generalul GruicT, fost ministru preşedinte al Serbiei, d. profesor Protici, decanul Academiei din Belgrad, Dragan Zankoff şi a. m. m.
Seara s’au ţinut denii In toate mo-nastirile. Cea mal Impunătoare a fost acea de la Sf. Andrei, una din bisericele cele mal minunate ca arhitectură, fiind construită sub Elisabeta de celebrul arhitect italian contele Rasterelli, pe un deal ce domină Podolul şi valea Dnieprului şi oferă o privelişte ce nu se poate desen.
Serviciul divin a fost celebrat cu o pompă şi demnitate fără seamăn de E-piscopul Kazanului, asistat de un numeros cler, foarte instruit în arta serviciului bisericesc; iar cântările sacre erau executate alternativ de două coruri, unul al bisericei şi altul al socie-tăţel Doamnelor din Kiev (în Rusia mal toată lumea cunoaşte azi perfect muzica atât cea bisericească, cât şi cea profană).
Efectul procesiunel pe teraţa minunată ce înconjoară biserica şi al cântărilor sacerdotale, era uimitor atingând pe cel de faţă până la lacrimi.
Babn-Novak.
PENTRU
I'jirlldparea României la expo-sitia universala din Paris in \ 881»
A F» E L
Scumpi Concetăţeni,
Prinţul Gheorghe Bibescu,—dupe ce respunsese la patriotica iniţiativă a d-lui A. Ciurcu, privitoare la participarea ţărei noastre la Exposi-ţiunea Universală din Paris, în a-nul 1889, dupe ce văzuse pe d-niî membrii ai guvernului Republice! Franceze, dupe cs pregătise tot, în Paris, cu direcţiunea generală a Ex-posiţiunei pentru a asigura această participare şi dupe ce făcuse să se reserve, pentru România, un loc pentru lupta pacifică la care Franţa a invitat toate naţiunile Universului, — a sosit în Bucureşti Miercuri de dimineaţă.
In lipsa unui comitet organisat, densul a făcut apel la toate persoanele însufleţite de un adevărat sim-ţiment patriotic, pentru ca se se constitue în comitet naţional, şi se ia, în ţară, măsurile trebuincioase pentru a incursjea opera comună şi ai asigura succesul.
Comitetul naţional este format ; maî la vale dăm numele membrilor cari au primit a figura în el. Ei a-parţin la toate stratele soeietâţei. Prinţul Gheorghe Bibescu a fost a-les Preşedinte. Aşteptăm complec-tarea comitetului prin noi adesiunî.
Comitetul naţional vă va face cunoscut în curând toate condiţiunile care privesc pe exposanţi, precum şi mijloacele de care va putea dispuno in favoarea exposanţilor din ţară.
Guvernul român, ca şi câte-va alte state, a declinat invitaţiunea Francieî, dar nu mai pulin patriotic ca Italia, Spania şi Anglia, care acordă subvenţiuni private, el îşi va face, de sigur, onoare ca pavilionul României, care este al său, să apară cu strălucire pe Câmpul lui Martc din Paris. Laurii copiilor nu sunt el şi aî mumei?
Opintirile noastre, a tutulor, tre-, bue să se îndrepteze către aceşti lauri, şi îngrijirea noastră să fie de a vă ajuta spre a le culege.
Să ne îndreptăm de pe acuma privirile noastre către această Exposi-ţiune Universală care va fi terenul unde vor veni să se concentre toate produsele munceî sârguitoare combinate cu geniu, unde fie-care naţiune va trebui să se înfăţişeze în grup compact, solid, unit pentru a căuta consacrarea operei civilisa-toare săvârşită de copii săi.
Există deci, în afară deor-ce preocupare de politică interioară, un puternic interes pentru naţiune de a lua parte la aceste glorioase lupte a inteligenţei omeneşti care,—in tocmai ca şi recoltele sângeroase de pe câmpurile de bătaie,—au eroii şi istoriografii lor.
Pe acest tărîm, o declarăm, ori-ce gândire politică, ori-ce ambiţie meschină ori-ce ură personală, ar fi un simţiment vinovat. Dar acest simţi-mentnu seva ridica, nu. Fiecare înţelege că singura gândire care trebue să ’l stăpînească este: totul pentru slava patriei.
Timpul însă grăbeşte, trebue se ne grăbim. Pe lucru (deci, scumpi concetăţeni 1 Ridicaţi sufletele voastre la muncă, abnegaţia voastră în sacrificiu, la înălţimea marei lupte care să pregăteşte. Gândiţi-vă la gloria de a fi primiţi acolo, |a onoare^ de & ii încoronaţi,
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA 24 IULIE
Intru cât ne priveşte, ne veţi găsi acolo unde va Ii nevoie ca să apărăm interesele voastre, acolo veţi găsi pe Prinţul Gheorghe Bibescu,— ca delegatul nostru şi comisarul nostru general la Exposiţiunea din Paris, — gata se facă iotul spre a asigura triumful opintirilor voastre.
Iată lista d-lor care compun până acum comitetul naţional :
General îoan Em. Florescu, consilier comunal,fostministru de resbel şi preşedintele consiliului.
George Vernescu, deputat, consilier comunal, decanul advocaţilor, fost ministru.
Niculae Blarcmberg, deputat, consilier comunal.
Alex. Ciurcu, publicist.
Ioan Alexandrescu, cons. comunal.
Economu, consilier comunal.
Efrcm Gherman, ajutor de primar.
G. Al. Ionescu, consilier comunal.
Leon Paciurea, ajutor de primar.
Naamescu, consilier comunal.
Şoimescu, consilier comunal.
Alex. llioşanu, ajutor de primar.
Cerlenti, consilier comunal.
liâmniceanu, consilier comunal.
C/irisoscoleo, consilier comunal.
Răciana, consilier comunal.
Alex. Catarg iu, fost deputat.
Dim. Clement, doctor.
Grig. Capşa, comersant.
Alex. Florescu, fost consilier de Stat.
E. Ghica, proprietar.
Bengescu, fost consilier la curte.
Gottereau, architect.
Gr. Grădişteanu, membru onorar al Academiei.
B. Florescu, profesor.
Uommaire de Bell, publicist.
R. Creţulescu, redactor şef al ziarului «L’Independance Roumaine», membru al societâţe) «Gens de Lettres de Paris.»
Leconte de Nouy, architect.
G. Em. Lahovary, directorul ziarului «L’Indăpendance Roumaine.»
Jean Lahovary, deputat»
J. de Lenş, proprietar.
P. Millo, proprietar.
N. Filipescu, deputat, directorul ziarului «Epoca.»
N. Cerkez, inginer.-
N. Pop, neputat.
Pesiacov, deputat.
Pluvier, inginer. *
Prager, comersant,
N. Racoviţă, primar In Craiova.
Bariton Racotă, primar în Giurgiu.
tir. Severeanu, doctor.
Theodolin, comersant.
Vasile Vlădoianu, proprietar.
Varlam, deputat.
f tefan Şuţii, publicist. ulioti, doctor In drept, fost magistrat.
Simu, mare proprietar, licenţiat In drept de la facultatea din Paris.
CRONICA
ISTORIA SACRA
PENTRU
COPII DE AMBELE-SEXE VISU PROFETULUI PANU
Subscripţia s'a făcut fără sgomot, fără apeluri, fără ca directorul ziarului sg
ştie ceva.
Declarăm că rupem tăcerea fără ştirea Directorului nostru, absinte din ţară.
,,Lupta“
16 Iulie 1888.
1. In zioa cea de a două-zecî şi patrulea a luneta opta, a anului una mie opt
sute opt-zecl şi şaptelea al creştinată -ţel şi cel de al patrulea al Luptei, iar cel de al patru-zecl şi cincelea al naşte-rel profetului Panu, Dumnezeul socialiştilor II dete un vis.
2)	. Se cobori până la dânsul pe o scară lungă ca de la Copoii până In Bucureşti, un înger cu mustăţile rase ca Mârzescu, având chipul vesel, buzele lipicioase, privirea crăiască care blagoslovindu-l li zise :
«Dumnezeu sS te aibe In şfânla sa pazs».
3)	. Şi acest trimis al lui Dumnezeu profitând de somnul profetului Panu, II puse sub căpătâid o pungă plină cu 5,000 de lei de aur; dar el deşteptân-du-se din somn nu ştia nimic din cele întâmplate.
4)	. Iar a doua noapte, profetul Panu mai avu un vis. Se părea că dimpreună cu sacul cu 5,000 de lei de aur şi cu mal multe porumbiţe albe dar vinovate, se găsea în oraşul Paris unde sacrifica pe altarul lui Venus şi lui Ba-chus.
5)	Şi deşteptendu-se din somn, văzu iarăşi că nu ştie nimic.
6)	. Iar a 365 a noapte după aceasta, se cobori până la dânsul soborul îngeresc, în numele căruia venise In cea d’Intâiu noapte îngerul cu muştăţile rase şi întrebă pe profetul Panu : «Ce aî făcut cu sacul cu 5,000 de lei?»
7)	. Iar profetul le răspunse In stil telegrafic: «Vus sac! Care bani? Nu şti,
n’am vizut? Suscripţia pe tăcute___
fără ştirea Directorului.... Director străinătate .. ..»
8)	. Şi deşteplendu-se el din somn cu desăvârşire, râmase uimit mai Intâiu auzind despre toate cele petrecute, iar pe urmă îşi veni în fire şi cântă psalmul profetului Ofîenbach :
Oui, c’est un r&ve,
Oui, c’est un rtve,
cu care se mângâia odinioară frumoasa Elena când trăgea pe sfoară pe Mene-las (a nu se confunda cu acel de la Finanţe).
9)	. Iar de atunci profetul Panu zice : Dă Doamne sâ mal visez I
Max.
INFORMATIUNI
D. Ciurcu care a sosit din Paris a plecat la Sinaia pentru a cere guvernului d'al ajuta în opera ce a întreprins d’a face ca România se fie represintată la exposiţia de la Paris.
Prinţul George Bibescu care a sosit şi el în acest scop din Paris, va merge asemenea zilele acestea la Sinaia.
Pentru moment Prinţul Bibescu se ocupă cu întocmirea unui comitet naţional în Bucureşti.
Dd. Naum. seu şi Brătescu sunt autorizaţi a înlocui ca ajutoare de primari pe dd. Vrăbiescu şi Paciu-rea care au obţinut un congediu.
Se bine-voiască parchetul care a orânduit cercetarea escrocheriilor comise de Musceleanu, se ia depoziţia sub comisarului Râdulescu de la secţia 27, care ’i va spune că a plătit acestuia suma de 120 lei ca se ia postul pe care ’l ocupă şi azi
Astă noapte nişte făcători de rele s’au introdus pe furiş în localul ac-cizarului de la bariera Pantelemon unde au furat lada cu bani. Din norocire în ladă nu se aflau de cât 28 de lei. Poliţia, avizată, urmăreşte pe autorii acestui îndrăsneţ furt.
D. General Arion, inspectorul general al artileriei ’şi-a depus raportul privitor la examinarea unor arme depuse ca modele la Ministerul de Resbel.
Serviciul salubritâţei şi curăţire! stradelor va fi sporit în modul următor :
30 de cai.
15 cotigi mari de gunoaie.
şi 50 cotigi mici de mână.
Cotigele vor fi fabricate în Bucureşti la atelierul Primăriei.
Un nou partizan la apelul colectivist către ţară :
Primăria a trimis parchetului o plângere contra unui funcţionar a nume Rădulescu, care a fost prins frustrînd comuna puind în circulaţie pe la barieri bilete uzate de taxe dejugă rit.
Parchetul a ordonat imediat o anchetă.
-ws-
Citim în «Monitorul oficial» :
M. S. Regele, a cărui sănătate este bună, urmează cura prescrisă, făcând zilnic excursiunî prin munţii din Graef-fenberg.
Duminecă, 17 Iulie, Majestatea Sa a asistat la serviciul divin, însoţit de d. inspector-general dr. Theodori şi de d. adjutant de serviciu, In biserica catedrală din Freivaldau.
In cursul săptămâneî, M. S. Regele a bine-voit a acorda audienţe particulare următoarelor persoane :
D. general baron Reinlander, comandantul corpului din Moravia, d. general In retragere baron Valdeck şi cor-pu oficerilor cari se aflâin Graeffenberg, d. I. Kerch, prefectul districtului Freivaldau, d. dr. Schvarz, primarul oraşului Freivaldau, d. I. Klimek, comisarul băilor şi alte persoane de distinc-ţiune.
—S0S—
D. Ministru al Domenielor a adresat o circulare prefecţilor prin care îi invită a da ştiinţele cele mai precise asupra recoltelor anului acesta.
D. ministru cere de asemenea ştiinţe precise de toţi acea cari au suferit lipsă de recoltă fia din cauza grindineîfie din altecause.
Toate pichetele de pe frontiera noastră cu Austro-Ungaria vor fi restaurate şi unele clădite din nou, de cărămidă sau piatră. Modelele a-cestor pichete sînt foarte frumoase.
Era întradever timp ca streini când întră pe graniţă noastră se nu mai dea cu ochii de acele oocine de-răpănate ce făceau o impresie de-sastroasâ.
Aflăm dintr’o sorgintâ pozitivă că d. Ioan Câmpineanu care se află la Predeal va veni în capitală pentru a demisiona din postul do guvernator al Bancei Naţionale.
D sa trebuia se fie în Bucureşti Sâmbăta trecută; dacă n’a venit cauza este că se află cam bolnav.
Suntem informaţi că un individ,
R53S93
anume Brădeanu a fost numit ca şef de deposite la regie.
Ştie d. Grigore Mânu cine e acest Brădeanu şi cu ce s’a ocupat înaintea venirei sale la acest post?
Acest individ a fost spion secret al poliţiei lui Moruzi, pe care a servit-o cu mare zel, spionând la toate întrunirile pe care le ţinea oposiţiu-nea unită.
Afară de această nobilă meserie, individul Brădeanu fusese însărcinat de poliţia din capitală ca să urmeze pe Regele care mersese atunci la iaşi. Aci Brădeanu la învălmăşeala ce avusese loc în momentul fiue-răturilor, s’a năpustit asupra d lui Gostea Bals, pe care l’a bătut în-tr’un mod îngrozitor.
Iată cine e acest Brădeanu care astă-zi primeşte o slujbă pe care alţii cu adevărate merite cu greu o capătă.
Vom vedea dacă d.G. Mânu, dupe o anchetă, va da afară din regie pe acest bătăuş spion al colectivităţeî.
X
Mal mulţi birjari au venit astâ-zî la redacţia noastră cerendu-ne se atragem atenţiunea d-lui prefect al poliţiei asupra purtărilor şefului biu-roulnî de servitori.
Ei se plâng că sunt închişi mereu pe nedrept şi că agenţii subalterni aî biurouluî se plimbă zilnic de geaba cu birjele lor.
lată numele reclamanţilor:
Gheorghe Bică, str. Sevastopol 29; Martin Bernard; Anton Pamfilie, str. Clopotari 43; I moş Căpitan, str. Bu-zeşti 73; Oprea Dadarlat, str. Bune Vestei 12;
EDILITATE
Turnul Goltei
Turnul Colţeî a ajuns o halima — şi nu e zi sâ nu vedem prin gazete articole T. Colţei-phobe sau T. Colţeî— file. Fi-va dărâmat, ori nu ? iată întrebarea, pa care fie care Bucureştian şi o pune în fie-care dimineaţă.
D-nu Pache zice da. — DD. Ştefan Grecianu, şi Al. Cantacuzino zic nu.— De aci Împărţirea Bucureştilor In două tabere: una cu tlrnacoape, ca sâ 11 dârime ; alta cu bâte ca să’l apere. Şi In curlnd istoria modernă, va Insera pe paginele ei, un nod resbol civil.
Sub-semnatul fiind şi eu din tabăra bâtelor, viu printr’aceasta să ’ml pul şi eu veto al meu.
Nu! nu dărâmaţi T. Colţeî: Monumentele, Istorice sunt aşa de rare la noi, că trebuesc păstrate chiar şi acelea, care de aproape sau de departe se aseamănă cu un monument istoric.
Suv punctul de vedere architecto-nic, T. Colţeî nu presinta nici un ca-recter şi lipseşte cu totul de styt; iar asupra originel lui n’avem date certe câcî chiar Sultzer, singurul autor cunoscut se ocupă de dânsul la 1781. — nu ne transmite decât ori care legende, după care T. Colţeî ar fi fost zidit de soldaţii lui Carol Xll-lea re-maşl pribegi prin ţările Româneşti In urma campaniei lor In Rusia.
Dar s’a obicinuit lumea cu dânsul; şt bun rău cum este, T. Colţeî consti-
tue unul din monumentele interesante al capitalei. La fie-care minut, T. Col-ţel vine In conversaţiunea noastră zilnică şi n’auzi decât:
—	De când cu dâramarea Turnului Colţeî de cutremurul ccl mare! care serveşte în poporul de jos ca dată precisă pentru evenimentele publice şi private.
—	sad: tare mare, sănătos ca Turnul Colţeî I
—	sau : bâtrân ca Turnul Colţeî.
—	sad: înalt ca Turnul Colţeî. etc. etc.
Ast-fel că de s’ar dărâma astă-zl T. Colţeî, Academia noastră ar fi In drept să se supere şi să strige că se sărăceşte limba românească, cu atâtea locuţiuni poporare. D-l Pache ar fi silit să le înloeuiască poate cu altele de felul acestora: de când cu aşezarea barometrului pe sttlpul porţei caselor lui Pache.
sad: tare mare, sănătos ca leul de tinechea din curtea lui Grigore Şuţu (care fiind tocmai pesle drum de fostul Turn al Colţeî, ar înlocui şi mai bine monumentul dispărut).
sau : înalt ca coşul de tinechea din dosul Theatrului Naţional.
Nu ştim dacă Academia s’ar mulţumi cu această înlocuire ; ea ar fi însă o soluţiune mal mult sad mai puţin nimerită a chestiunel.
Dar admiţind că tabăra bâtelor ar învinge şi că T. Colţeî nu s’ar mal nu mai poate insă să remăe aşa cum este astăzi trebue neaparat restaurat dârăma In acest cas aş face următoare propunere:
Să se deschiză printre architecţii ţârei, un concurs pentru restaurarea Turnului, fixându-se nn premiu renume-rator pentru proiectul ce se va găsi bun de un "juriu întocmit ad-hoc şi compus din architecţî, archiologiel şi istorici naţiona I.
Pentru suma trebuincioasă restau-rărel, la care s’ar ridica devisul proiectului premiat, s’ar putea alerga la următoarele mijloace de a o găsi:
1)	. Comuna ar contribui cu o suma oare-cara.
2)	. Statul ar contribui şi dânsul cu o alta sumă.
3)	. Iar restul s’ar putea acoperi prin o suscripţiune publică — Prin serbări publice. — prin donaţiunl private şi altele, şi cu modul acesta Turnu-Col-ţel ar remânea In picioare mai falnic decăt ori când şi ar face să crepe de necaz pe leul din faţă şi pe barometrul de alături. Resboiul dintre tirna-coape şi bâte ar înceta. Iar d-nil Şt. Grecianu şi Al. Cantacuzino, mulţumiţi şi liniştiţi, şi-ar lăsa la o parte condeile, şi fugind de căldurile nesuferite ale capitalei, ar putea pleca In vilegiatura ca se mal resufle puţin.
Cernik
SEDIMA COMU COMUNAL
22 IULIE
Consiliul comunal In şedinţa sade a-seară s’a ocupat de următoarele ces-tiunl:
De raportul comisiuneî pentru reorganizarea guardei acciselor.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(42)
ALEXIS nOUVIEI*
DRAMELE PĂDURI
PARTEA I
LUPII DIN ARDENI
XIII
IN CARE JEAN-BAPTISTE AUMOY GASESTE O
ALIATA CĂZUTĂ DIN CER
La rândul el Fralchotta căuta cu băgare de seamă la cel ca^e o scapase. Acesta, care Începuse a să obicinui cu apucăturele ciudate a le oaspete! sale, nu plecă ochii şi Fratchotta fu silită a’i pleca.
In timpul acestei scene mute, muncitorii sâ priviad fără a înţelege.
Jean-Baptiste băgă de seamă şi zise turburat :
—	Dar bine, clnţi ca o privighitoa-re... ia, clnte-ne ce-va...
—	Bucuros, răspunse Fralchotta, mulţumită de a sgudui amorţeala care o cuprinsese.
Atunci ^începu o larmă de bucurie
care ţinu mal multe minute. După ce tăcerea să restabili, Aumoy zise:
—	Te ascultăm, D-şoară Lison...
—	Fralchotta ridică capul ; Intăia oară el II zicea «domnişoară.»
—	Ascultaţi, zise ea,... Fata câmpurilor.
Ea începu a cânta cu voce limpede, iar corul ţeranilor II ţinea isonul, lovind cu cuţitele In pahare.
Jean-Baptiste In vreme aceea nu’şî lua ochii de la dlnsa.
Când isprăvi1 el sâ apropiă de dlnsa şi făcând alusie la o frasă din cântec zise încet :
—	Vrei să fii a mea ?
Fratchotta se întoarse şi’l văzu cu
ochii aprinşi.
—	Vrei să rtzî de mine, zise ea... ochii D-tale sunt aprinşi.
—	Ca de sf. Ioan, Lison.
—	Nu ţine mult asemenea foc, adau-se ea rlzînd.
—	Nu zice aşa, mă faci să mori
Fratchotta 11 privi drept In ochi, şi
să făcu serioasă.
Ţeranii rtdead şi vorbeau de a începe jocul. Fralchotta să retrase. Aumoy, văzend’o că să scoală, îi apucă mâna şi’i o strlnse ; Lison îi respunse prin o altă strlngere... şi’l zise ducându se :
—	Eşti bun, D-ta 1
După ce plecă ea, Jean-Baptiste să Intristă. Era grăbit sâ fie singur In o-daie ; după o jumătate de ceas să retrase, lăsând pe oamenii lui să petreacă singuri.
Când se Întoarse acasă să miră vă-
zând ura deşch'să; aprinse Îndată lumânarea şi văzu pe masă o scrisoare. De asupra nu era nici o adresă. El o deschise înmărmurit, şi recunosctnd scrisul, mâna începu să’l tremure. El citi aceste :
ti le Jean-Baptiste,
«In astă seară abia am văzut pe singurul om care m’a iubit... Da am înţeles că cea ce crezusem păna atunci că e iubire era viciu... Am înţeles acum că dragostea ce leagfi pe bărbat şi pe fe-mee e alcătuită din bunătate. Val! nu mai pot fi iubită ast fel, d le Jean, sunt o mare vinovata, de şi am fost născută pentru a fi ca cele l'alte. Dacă acela pe care l’am cunoscut mal Înainte ar fi fost un lucrător, dacă cu braţele sale ar fi gonit sărăcia de la noi, Fratchotta, mamă de familie, ar fi acum lângă dlnsul iubitoare, cinstită şi recunoscătoare.
«D-le Jean, mă iubeşti tocmai când nu mal sunt vrednică, şi eu, stăteam lângă 1) ta, nepRsătoare, fără a crede In cea ce să Întâmplă... M’al scăpat şi te iubesc azi cum n’am iubit Încă, cu inimă şi curată.
«Vinovata pe care am răpit’o justiţiei, Iţi cere iertare In genunchi, d-le Jean; ştiD ce preţueşte inima d-tale. Te rog, nu mai gândi la mine, lasă pe păcătoasa, uită şi gândeşte la viitor. Nu pot trăi ast fel. Nu mal aii drept a gândi de cât la un lucru : Ia răsbunare. Aju-ts-mă numai Intru aceasta, D-le Jean. i Voi să pedepsesc pe omul care m’a fa- |
cut cea ce sunt, voi se scap pe acei căror el vrea să facă rău... Nu voi să fiu iubită, d-le Jean...
»Iată-mâ şi uită cea ce mi-ai zis astă seară, căci te respect şi te iubesc destul spre a mă duce din casa asta, daca, ar trebui s’aduc ura In ea.
«Lison»
După ce ceti această scrisoare, Jean-Baptiste Aumoy simţi că iubeşte pe nenorocită, câci două lacrimi mari curgeau pe obrajii seî şi buzele sale ziceau:
—	Te voi ajuta să ştergi acel trecut... mă vei iubi, Fralchotta.
îşi şterse lacrimele; apoi zise mal Îmbărbătat:
—	Ai, lacrimele şi tânguirele nu slujesc la nimic...
Nu pot uita, nu voi să uit pe Fralchotta... Vinovată sad ba, ce ’ml pasă I o scot din drumul cel greşit spre a o pune pe cel bun... Mâine li voi vorbi.
Şi crezendu-se mal liniştit, să culcă, dar adormi târziu.
XV.
UN VECII1U OASTEL IN CARE SE VED NELUCE
In timp ca am dus pe cetitor la Au-try, evenimente însâmnate să îndeplineai! In ţinutul unde a Început istoria noastră.
Intr’o seară, doi inşi aşteptad la uşa micului caste! Nouzon. Am zis seară, dar era noapte, câcî sunase două spre-zece; am zis aşteptau, mal bine ziceam să ascundeau, câcî amândoi stad întinşi pe iarbă sub un gard de frunzar.	!
Aceşti doi inşi sunt cunoscuţi cetitorilor: unul era Marţial, cel-l’alt Marcassin, Parisianul.
Acest din urmă zicea :
—	Trebue să se fi întâmplat ce-va; altmintrelea ar fi aici.
—	A treia oară ne face să aşteptam ast fel fără a ne deschide.
—	Del Iţi închipui lesne că Bois-Sec ţine la pielea lui; de vreme ce nu vine, pricina e că vr’o primejdie s’a arătat pentru el ca şi pentru noi.
—	Dar efl nu ’i cer alta de cât să ne lasă să Intrăm In lăuntru.
—	A răspuns ce va şi mai simplu.
—	Ce a zis ?
—	Că de c*te-va zile, Cadet şi nepotul lui, din ordinul doamnei, dau ocoale noaptea parcului, şi închid porţile In toate sările. D-naa fost vestita că să află In primi jdie şi trebue să se păzească.
—	De la cine a primit vestea?
—	Bois Sec nu ştie... aşa se zice, iata tot.. El a Intrat acolo ca slugă, carîndaş; nimeni nu ’l bagă In seamă... să uita, ascultă, când cel-l’alţl vorbesc sau trec.
—	Dar In sfârşit nu poate să ţie mult aşa. Dacă nu reuşim aşa, sâ Intrăm cu sila sad prin viclenie In casa I
—	Bois-Sec ne a spus că Intr’o seara trebue să isbutească ane deschide uşa. Azi dimineaţa mi-a trimis o scriso-rică la Nouzon.
(Va urma.)
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 24 IULTU
Eată cari sunt conclusiunile acestui raport:
1)	Sporirea guardei In modul următor :
2	ofiţeri
4	sergenţl-majorl 65 guarzi.
2)	Elaborarea unul proiect de regulament pentru reorganizarea complectă a serviciului acciselor.
3)	Clădirea de localuri nuol pentru barierl.
4)	Schimbarea situaţiei actuale a ba-rierilor cari o parte sunt In afară de unele strade ale Capitalei.
Aceşti ucru face ca pentru acele strade se nu existe taxe de accis, nici piedică la facerea contrabandelor.
Dupe o discuţiune la care iau parte d-niî general Florescu, G. Vernescu, d. Primar şi d. Vrăbiescu, conclusiunile raportului sunt votate, cu condiţie Insă ca cheltuelile ce se vor face, se fie In limitele sumelor de care dispune comuna.
Consiliul confirmă apoi mal multe licitaţii ce aii avut loc.
Să mal dă autorizarea d-luî Primar de a contracta cu o casă din Paris pentru furnitura de Watter-Clossete de sticlă, destinate a fi puse In localurile de scoli.
La ordinea zilei vine apoi cestiunea ofertelor pentru clădirea usinel de turbine, precum şi a maşinelor destinate acestei usine.
Trei oferte au fost depuse.
4)	A unei case din Hamburg care cere
235.000	de lei.
2)	A unei case Belgiane care cere
215.000	lei.
3)	A casei Eservich et Co. din Ziirich care se oferă a face toate lucrările pe preţ de 100,205 de lei.
După o lungă discuţie la care iau parte d-niî G. Vernescu, general Florescu, d. Primar, şi după explicaţiele date de d-nul Guran, şeful serviciului tehnic, Consiliul aprobă licitaţia şi o-ferta d-lui Eservich et Co. din Ziirich.
Asupra acestei oferte trebue se adăo-găm, că Consiliul superior tehnic a găsit’o cea mal bună şi cea mal eftină In acelaşi timp.
Se votează apoi convenţia încheiată de primăria Capitalei cu d-nul George Armstater, consul al Italiei laDresdaşi membru al Consiliului de administraţie al casei «Dresdenerbanck» pentru realizarea împrumutului de 13,000,000 de lei.
FELURIMI
apartamentului pentru ca fiul el sâ fie forţat sfe lucreze.
Această era amorezat nebun după o fală din cartierul seu anume Clementina voind a merge la dânsa a început să încerce uşa ca s6 poată eşi. Nereuşiud se hotâri ca s& să dea jos pe fereastră. Trebuia s6 iasă că deduse întâlnire iubitei sale şi nu voia să’şl calce cuvîntul. negîsind alt ce-va de cât o frânghie sub-ţira a legal o tare de fereastră şi s’a dat jos.
Nu atinsese încă etagiui al treilea că frânghia se rupe şi nefericitul căzu jos rupânduşî măselele.
Un casier cu frica. — Se scrie din Junta la Bend, (Colorado America) că un talhar indresneţ deghisat, a făcut erupţiune la banca oraşului, ţinând în-tr’o mână un revolver gros şi într'alta un sac deschis. Tâlharul a somat pe casierul să ’I toarne în sac toţi banii pe cari ’1 avea In casă.
Casierul numit Rufl'us Philipp, tremurând groznic, s’a grăbit a asculta şi luând cu amândouă mâini toţi banii pe cari ’I avea la casâ ’I aruncă respectos în sacul tâlharului.
Tâlharul eşi fără să se grăbească ca un om care executase o operaţie financiară, se apropie de cdul seQ pe care o lasase lângă uşă a legat într’un mod solid sacul cu bani pe şeaua şi sârind pe cal plecă în galop.
In cât priveşte casierul era ast-fel de speriat, în cât nu dădu alarmă decât când tâlharul dispăruse cu totul.
Banii pe care îndrăsneţul brigand ’I a furat se urcă la suma de 30,000 dolari.
nu cunoaşte influenţa acestor puteri tainice şi providenţiale care din când In când pred-.u unor suflete foarte puţin strâmbe, secretele celor mal mari Înşelătorii.
•luticttc Aclam.
D-LUI DIRECTOR jŞ. AL FOSTELOR
De oare ce reclamţiunile noastre prin scrisori particulare nu au nici un efect, avem onoare a denunţa prin presă că unii din funcţionarii poştali au obiceiul să fure ziarul nostru. Drept dovadă Înserăm mal la vale o reclamaţiune ce primim peutru a zecea oară de la a ceaşl persoană.
Eată textul reclamaţiune!:
Vă anunţ că în ziua de 19 coient am găsit în pachet zece fol în loc de cincisprezece, cum ’ml trimeteţl de obiceiO, şi cum scrie pe bandă. Asemenea constat cu regret că mal în toate zilele lipseşte una sau două fol.
Piteşti	E Popescu
Această sustragere, am denunţat'o d-luî director general al Poştelor încă de acum şapte zile şi am ajuns, drept satisfacţie, ca In loc de doud fol, să se fure cină.
Cine ştie dacă de acum Înainte nu se vor fura toate.
Bun e Dumnezeu şi meşteri sunt unii Impiegaţi de la poşte I
Cap de banda. — Serviciul siguranţe publice din Paris a putut prinde acum câte-va zile o bandă de hoţi, condusă de unu dintre cel mal intelegenţl şi IndrăsneţI reufâcătorl, cari aU întrat vre o data în mâna justiţiei.
Acest om în vârsta de patru-zecl de anî, anume Albert Cayro este un vechi locotenent de vânători francezi care după ce s’a bâtut într’un mod strălucit în a-nul 1870, şi Ja dat demisia acum doi ani apoi a câzut în rangul escrocilor şi pungaşilor.
Cayro eşit în Novembri din Grande Ro-quette unde era închis spre a face o osindă de 8 luni închisoare pentru es-crochirie a întreprins o campanie la im prejurimele Parisuluidevalesînd mal mult de trel-zecl de vile la Courbevoie Colom-bes, le Vesinet Chaton, Asinieres etc. etc.
îmbrăcat foarte bine Cayro se presenta la aceste viile dându-se ca agent de in-formaţiunl sah că ataşat de lângă parchetul de la Sena.
După ce examina cu atenţiune locurile şi lua informaţiunl asupra lipselor proprietarilor, întovarişit de complicii sei mal ales de indivizi Slrauss şi Cham-mette (de asemenea arestaţi) sa înloarcea după câte-va zile, şi întrând în vilele opera o mutare în toată regulă.
La domiciul lui Cayro din strada Le-gendre 120 d. Goron şeful siguranţei publice şi brigadierul Rossignol ah găsit un mobilier luxos provenind de un furt comis astă iarnă, şi 200 [de adeveriri munitelul de pietate acum că depusese obiecte.
Amanta lui Cayro anume Clementina a mărturisit între alte hoţii pe care le comisese acesta,devalisarea vilelor d-lor Lafonl, Bouchet, Delafosse, şi Denicu din Vesinet în apropierea Parisului.
Trebue să adăugăm că Cayro era şeful unei bande negre aşa zisă a comercianţilor de fân.
In fine Cayro avea specialitatea de a fura valisele la gârl. Ast-fel a şi fost prins îmbrăcat în (hainele d-lul Trapan-zalis student grec care perduse valisa sa la gara de nord.
Mergând Ia întâlnire. — La etagiui al petrulea a unei case cu No- 60 din strada Sablons din Paris locuia de mal mulţi ani doamna B.. şi fiul el Oeorges în etate de 16 ani.
Joi muma sa mergând să visileze pe una din amicele sale piesă lâsăudu-1 singur. Înainte însă ca să iasă din casă d-na I). a avut grijă să închiză uşa
ŞTIRI MĂRUNTE
Aflăm c’o vie plăcere că tînărul Dimitrie Vlădicescu a susţinut cu mare succes la serbarea din Paris esamenul de licenţă în ştiinţele fisice, fiind admis între cel d’întăl dintre candidaţi.
—x—
Erl s’a făcut la Piteşti serviciul funebru pentru odihnirea sufletului defunctei Pa-raschiva Theodosiadi muma fostului preşedinte al curţii de apel din capitală Mil-tiadi Theodosiadi.
Inmormîntarea s’a făcut în Bucureşti la
cimitirul Şerban Vodă.
—x—
D-lu Horowitz-Paul doctor în medicină de la Facultatea de medicină din Viena a depus cu succes examenul seu de liberă practică în România.
—x—
D-nu Doctor Chambudeanu obţinând un concedia de 15 zile va părăsi azi capitala mergând la Constanţa.
A T EDITIUNE
RAPORT SECRET
AL
PRINŢULUI DE BISMARCK
CĂTRE
M. S- FREDERIC AL lll-LEA
RELATIV LA
PROECTUL I>E CĂSĂTORIE AL PRINCIPESEI VICTORIA CU PRIMUL ALEXANDRU DE RATTEMSERb
Ziarul Pcster Ltoyd spre a nu cita de cât pe cel mai Înverşunat din acei care au acusat pe Nouvellc Revue de a destăinui cititorilor sei «documente de contrabande,» mi-a adus noroc.
Astă z', nu corniţele Vasili, ci eu personal, comunic Nouei Reviste un Secret de Stat: raportul secret al prinţului de Bismark către împăratul Frederic al 111-lea, în privinţa proectnlul de căsătorie dintre prin-cesa Victoria şi prinţul Alexandru de Battenberg.
Marele cancelar al Germanie7, care abuseazâln ttuiopade nenumăratele mijloace ale unei poliţii aţâţătoare,
Sire,
Am luat respectuoasa încredere de a expune prin graiO Majeslăţel Voastre,căuşele pentru care îmi părea grea să admit, cel puţin de o cam dală, fie chiar principiul proectulul de căsătorie, despre care M. S. Împărăteasa a bine-voit să ml vorbească acum două zile, comunicându ’ml scrisoarea ce primise la 26 Martie expirat din partea M S. Reginei Angliei. Explicaţiile verbale ce am dat M. V., sunt resu-matul nenumăratelorcomentaril carerees din presenlul raport unde sunt indicate punctele principale ale acestei importante chestiuni politice.
Precum am declarat’o M. V., tndepli-desc o anevoioasă datorie, desffituindu-vă de a pune în executare un proiect care,de şi îndeplineşte dorinţele Familiei Regale a Angliei, nu poate 11 văzut în acelaşchip de guvernul Imperial German, Chibzuirele actuale ale po iticel noastre externe leagă guvernul german cu un mers regulat de fapte deja întemeiate de mult, şi. nu poate fi ertat unei chestiuni de inimă foarte respectabilă din toate punctele de vedere, dar cu totul secundară, să turbure echilibrul necesar şi orânduit.
Intr’adevăr, nu este vorba despre căsătoria A. S. Regale Principesa fiica Voastră cu Prinţul Alexandru de Battenberg, supus german, ci despre această căsătorie cu prinţul Bulgariei, Suveran răsturnat din Domnie şi jucând încă rolul de pretendent. Despre această situaţie se ocupă memoriul ce iau îndrăsnealâ să recomand celei mal nepărtinitoare luare aminte a M. V, rugând’o să nu ia în seamă în a-ceastă chestiune de cât singurul punct de vedere al politicei generale germane pe care se reazemă. Precum am avut onoare să o declar M. V, a maî fost vorbă încă o dată despre acest proecl de căsătorie. Viteazul noslrurăposatul împărat impusese deja în această privinţă Voinţa sa, de şi inima sa duioasă suferea când se opuse la dorinţa exprimata de mult iubitul său fia. Voinţa sa fu însă îndeplinită. Suveranul care a întemeat Imperiul şi care a îndeplinit mari acte politice, a pus pururea raţiunea de stat mal pre sus de toate cugetările sale personale, şi nu le-a sacrificat de cât ştiind bine ce face. Răposatul împărat a ştiut şi acumpânit gravele motive pentru care căsătoria Prinţesei fiicei voastre cu Prinţul Alexandru, nu putea să fie autorisată.
Aceste motive fac parte integrantă din sistemul politic al diplomaţiei împărăteşti în raporturile sale directe cu Rusia şi Augustul el Suveran.
S	re, Ilustrul Vostru Părinte, pe patul morţeî, a arătat care sunt singurele ultime îngrijiri ale marelui săfi suflet când ne-a povăţuit să fim cârmuiţi pururea de un spirit de mare cumpănire faţă cu Cza-rul şi se urmăm cu Rusia o politică de împăciuire şi bună înţelegere. Majestatea Voastră ştie, dupeexpunerea generală ce’I am făcut despre situaţia diplomatică a Europei, că am fost tot d’a-una călăuzit de acest gând şi că toate sforţările mele afi fost pururea îndreptate spre a realisa într’un chip hotărîtor aceste legături de bună vecinătate şi de state aliate, aşa cum trebue să existe raporturile dintre Germania şi Rusia. Tocmai pentru ca a-ceste legături să nu fie umbrite prin nimic, răposatul nostru împărat luase hotărârea să se împotrivească la căsătoria proectată între Nepoata Sa şi prinţul Alexandru de Battenberg; aceleaşi motive de înaltă curtenie politică se opun şi astă-zî la îndeplinirea acestui proect.
«Se mai amintescefi oare acestea Majes-tâţeî Voastre atât de mult cercată prin durere, în cât este mal mult de datoria mea de a căuta să’l alin suferinţa ? Nu pot însă se ascund M. V. că ultimele luni ale viteazului şefi Părinte afi fost amar întristate prin purtarea personală a Cza-rulul, care — uitând curtenia ce datora vârstei şi rangului Unchiului şefi, — a răspuns cu dispreţ invitaţiunel ce’I făcuse răposatul Nostru’împărat, de a veni să’l vază în timpul marelor manevre de la Stettin. Czarul nu s'a oprit mal târzia la Berlin decât obligat de împrejurări şi toată Curtea a putut să observe cât de mult erafi schimbate aplecările Gzarulul pentru Germania. Majesitatea Voastră a ştiut ce incidente s’au' petrecut, ce causă de nimic produsese aceste resultate atât de neaşteptate : o conrespondenţâ apocrifă, un raport secret al ambasadorului German de la Viena, oferă unul falsificator îndemânatic, documente comunicate apoi împăratului Rusiei spre a denunţa instrucţiunele de viclenie ale politicei urmată de gloriosul împărat.
«Acest incident, ce nu se putea justifica Prin nici un act al politicei mele în toate chestiunelc de amănunte care pot naşte, a fost pentru răposatul împărat, isvorul şi causa unei adânci mâhniri, şi pot spune că această mâhnire nu s’a liniştit şi că dureroasa gândire ce se lega de această a-minlire s’a adâncit în spiritul şefi.
Chiar atunci când Czarul îl făcea cunoscut că aflase că a fost înşelat şi se câeşte de a se II arătat aşa lesne crezetor pentru nişte raporturi recunoscute falşe prin toate anchetele făcute, chiar după această satisfacţie dată de o mare inimă cinstită, împăratul nostru păstrase o mare părere de refi despre aceste incidente. Aceasta dovedeşte cât de mult socotea El că amiciţia cu Rusia trebuea păstrată aparată de ori ce umbră de bănuealâ.
«împăratul nostru ml-a dat ordin să public oficial prin Monitorul Imperiului aceste scrisori falsificate : împăratul Nostru pretinse se scriu declaraţia care preceda această publicaţie, spre a convinge cu desăvârşire prin acest din urmă act care demonstrâ bună credinţă germană, încrederea o clipă amăgită a împăratului Rusiei.
Majestatea Voastră va găsi într’un por-tofoliQ alăturat de acest memoria toate actele anchetei făcute în lunele Novembre şi Decembre ale anului expirat în privinţa acestui incident.
Indrâsnescsă insist asupra acestui punct ca să pun pe Majestatea Voastră în posiţie de judeca condiţiile de desăvârşită cinste în care s’afi găsit toate măsurile politice şi diplomatice luate în faţa Rusiei şi spre a Vă convinge ce preţ punea gloriosul nostru împărat pe îndeplinirea statornică a acestor condiţii.
Nu poate fl cea mal mică nedomirire în felul do a trage conduşii din aceste incidente : ps de-oparte împăratul Rusiei resimţi adânc sfruutarea ce crezuse că politica noastră adusese demnităţel sale; pe do altă parte reposalul nostru împărat puse la joc toate mijloacele spre a
desamăgi pe Imperialul săfi Nepot, şl spre a reda relaţiunilor dintre Germania şi Rusia caracterul de încredere reciprocă ce trebue menţinută ca una din condi-ţiunile cele mal puternice pentru stabilitatea păcel In Europa.
Majestatea Voastră, va preţui mal cu neatârnare, dupe ce va lua cunoştinţă de toate amănuntele acestei cesliunî atat de complexă, care sunt motivele adevărate pentru care politica germană a fost nevoită se respingă or-ce idee de căsătorie între o Hohenzollern şi un ex-prmcipe al Bulgariei, a cărui plecare din Bulgaria a fost cerută de Ţarul.
Cestiunea bunelor noastre relaţiunl cu Rusia depinde de aci şi în starea actuală a Europei, menţinerea acestor bune relaţiunl este necesară.
Majestatea Voastră cunoaşte într’ade-văr intenţiile politicei germane In cea ce priveşte afacerile Bulgariei; M. V. ştie că nici nu putem nici nu trebue să ne des-robim de linia de purtare ce a fost urmată pâa’acum şi care nu poate avea alt caracter decât acel al unei desăvârşi Le nepăsărî pentru tot ce se petrece în acel Principat. Acesta este preţul soartel diplomaţie! noastre.
Ne-am depărta într’o măsură prea mare de hotârîrile politicei noastre de desin-teresare, dând unul principe pretendent al Coroanei Bulgariei şi al mânel unei principese al unei casei imperiale germane, speranţele politice ce ar atrage dupe sine această căsătorie.
Ţarul ar avea dreptul se creazâ că adevăratele noastre intenţii nu se potrivesc cu faptele noastre şi că dând unul principe resturnat dupe tronul săO şi isgonit din Stalul săfi din îndemnul politicei ruseşti, consfinţirea unei asemenea legături avem drept scop se reînviem popularitatea principelui şi se înlesnim reîntoarcerea sa în Bulgaria.
Din pricina numelui săfi, Regele Carol al României e supus deja multor atacuri; cum ar privi oare Rusia noutatea căsătoriei fostului principe al Bulgariei cu o principesă din aceiaşi familie de Hohenzollern, când dânsa cârmueşte şi întreţine toate aceste atacuri ? Această situaţie ar da naştere unul adevărat pericol pentru pace, şi ar compromite diplomaţia noastră impunându-î respunderî ce nu este de interesul Germaniei se primească pe faţă. Or-ce ar zice, or-ce ar vrea, prinţul Alexandru de Battenberg este un pretendent ; şi nu poate înceta de a fi pretendent. In zioa când va merge la Sofia, chemat prin împrejurări ce nu este lesne de prevăzut, nu este admisibil că se va duce acolo fără sprijinul oficial al politicei imperiale.
In acea zi, Germania va primi toate răspunderile unei situaţiunl ce m’am sforţat pururea cu tărie se nu atrag pentru Germania. Politica germană n’are nici un a-mestec oficial nici de departe, nici de a-prope, cu afacerile Bulgariei. Majestatea Voastră cunoaşte motivele de căpetenie care impun această linie de purtare.
Rog cu umilinţă| pe M. V. să ia în băgare de seamă că toate aceste motive sunt în legătură cu un singur scop: întărirea liniei pacînice care uneşte puterile centrale ale Europei; şi că opera comună întreprinsă de aceste puteri nu poate să a-jungă )a desăvârşita îndeplinire a programului său de cât dacă Rusia este menţinută în starea de simpatie oficială care a existat tot d’a-una între răposatul nostru împărat şi Czariî Rusiei. Neutralitatea a-parentă a politicei noastre întru cât priveşte toate încercările politicei ruse; chiar un fel de încurajare din partea noastră în limitele ce ne am impus, acesta este mo-dus vivendi al politicei noastre, faţă cu Rusia.
Acest punct de vedere este atât de e-xact încăl opera duşmanilor puterel germane constă în a aduce situaţii care pot dărăpăna simpatii oficiale ce există încă, cu toate sforţările lor de până astă-zî. Cea ce se caută, nu este alianţa rusă, ci mal mult un mijloc spre a da naştere unul conflict serios, ce nu se poate vindeca, între Curţile de ia Berlin şi Peters-burg, între cei duol împăraţi. Această tactică este destoinică ; Să cugete Majestatea Voastră ce neajuns a pricinuit politicei noastre incidentul în aparenţă neînsemnat, de oare-ce nu se râzăma pe nimic serios, al destăinuirelor relative la politica germană în Bulgaria. Două luni întregi, Rusia a avut pismă pe noi din cauza acestei stări'de lucruri; ce s’ar fi întâmplat oare dacă această situaţie ar fi fost adevărată şi dacă în realitate politica Imperiului ar fi fostacea arătată în mod falş? Am putut să ne apărăm din vreme de toate urmările ce trebuia să nască din acest conflict, urmări rămase şterpe, dar pe care se bizue să le aducă încă duşmanii Imperiului prin îndeplinire de noi incidente. Intrigele ce se aţâţă în jurul proectulul de căsătorie al prinţului Alexandru nu se încearcă numai în Germania, ele afi centrul lor de activitate în străinătate şi nu numai la Londra, ci pretutindeni unde se conspiră contra puterel unităţel germane. AcelaaşI comploturi care afi urzit afacerea documentelor bulgăreşti, întreprind astă-zî nişte încercări în scopul ascuns de a aduce motive de jignire între Ţarul şi împăratul. Aceste motive vor avea drept resultat de a fi o piedică pen tru viitor la chibzuirele politicei Imperiale.
«Majestatea Voastră ştie că aceste chib-zuri sunt opera mult cugetată şi studiată a domniei precedentă ; ele afi pentru a fi susţinute sancţiunea reposalulul nostru împărat care bine-voise să le aprobe, gă-sindu le conforme în toate privinţele, cu scopul pacinic ce urmăreşte politica Im perialâ.
Acest scop care în acelaş timp este acel ce corespunde mal în întregime cu vederile M. V., nu va putea să fie atins de cât prin aceleaşi mijloace şi menţinând disposiţiile strategice ale diplomaţiei Germane, situaţiile cea dobândit. Efi gâ sesc că In ceasul de lată, îndeplinirea proectulul de căsătorie între Principesa Fiica Voastră şi prinţul Alexandru de Bat tenberg ne-ar face se perdem—în profitul duşmanilor politicei noastre — una din cele mal bune posiţiî care la un moment dat, trebue să servească interesele cele mal puternice ale Europei.
Dacă Majestatea Voastră, după ce va fi luat cunoştinţă despre conţinutul acestui memoriu şijdupă ce va (iauzit explicaţiile suplcmentare ce va II poate folositor, se’I dafi, ar mal consimţi la acest proect de căsătorie, aş rugape M. V. săbine voească se judece dacă ’ml ar mal fi cu putinţă se urmez a da concursulmefi unei politice în care amjucalîn timp de două zeci şi cinci de ani rolul a cărui importanţă şi spirit de unitate a bine voit să’l recunoască M. V. în Public.
Am onoare Sire de a fi al Majestăţel Voastre, prea credincios şi supus serv.
D. Th. Rosetti, a telegrafiat Regelui pentrua’i cere ştiri despresta-rea sănâtâţei Sale.
Regele a respuns preşedintelui consiliului că îşi urmează cura cu succes.
*
D-nu Epurescu, a telegrafiat din Giurgiu pe la toate ziarele că unul din acei care a fost martor la ba-taia domnului Roze Stefănescu a fost bătut.
Ni se comunică din localitate că afîrmaţiunea d-lui Epurescu e o curată minciună.
*
D. Piersiceanu, prefectul mult încercatului judeţ Tulcea, a sosit în capitală.
D sa a cerut de la ministerul de interne un congediu de 20 de zile pentru a’şi căuta sănătatea.
N’o fi oare vr’un semn de disgra-tie ? Paul Stătescu n’ar fi mulţumit în această ocasie.
*
Noaptea a doua dupe săvârşirea crimei din valea Tanganului s’a întâmplat o a doua tâlhărie probabil de aceiaşi bandă, lângă comuna Leurdeni.
Trei Turci marchitani ducându-so la Oltelniţa, au fost surprinşi de o bandă compusă din 25 persoane şi dupe ce au fost bătuţi li s’au luat toate paralele ce aveau.
X
In afacerea celor 6,000 de lei pe cari cinstitul Musceleanu luase de la ovreiul Veinberg, se bine voiască parchetul se cheme ca informator şi pe d. Dumitrie Moruzi care va putea declara că din pricina acestei escrocherii pe care însuşi a con-statat’o a dat afară din poliţie o lună înaintea cădere! guvernului coloc-tivist pe d. Musceleanu.
O mai preţioasă mărturisire de cât acea a d-lui Moruzi, parchetul credem nu va mai avea.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HA VAS
Sofia, 3 August. — Afacerea tâlharilor din Belova a dat naştere unui incident diplomatic.
Căpitanul Cudjia, trimis la Bazard-jik de Consulul Italiei cu un bilet de liberă trecere al guvernului bulgar, a voit să călătorească în imprejuriml şi să trimeaţă emisari tâlharilor.
Prefectul, gâsind în acest demers o ingerinţă în atribuţiunile sale, are-fusat să se supună, fără ordinul guvernului săfi, dorinţei d lui Cudjia. De aci o vie discuţie la prefectura, reînoită în urmă pe stradă.
In urma acestui incident, s’a remis guvernului o notă identică a tutulor consulilor, afară de al Franciel şi Germaniei.
O a doua notă semnată de consulii Austriei, Greciei şi Italiei şi care insistă asupra caracterului oficial al misiunii Cudjia, s’a remis mal târziu.
Ambele note sunt redactate într’un chip foarte violent.
Guvernul a respuns la a doua notă, zicend că, asupra cerere! diferiţilor a-genţl diplomatici, guvernul a retras trupele sale, şi prin urmare, regiunea muntoasă acoperită de păduri ne mal fiind supraveghiată nici sigură, el nu poate să ia asupră’şi respunderea unei călătorii Întreprinsă de D. Cudjia în a-tarl condiţiunî.
Nota guvernului reservează cestiunea relativă la misiunea căpitanului Cudjia.
Tonul notelor puterilor şi atitudinea câtor-va diplomaţi pricinueşte bucurie în partidul ruso-fil.
Tirnowska Constituţia întreabă dacă guvernul va ceda în faţa ingerinţei străine.
Paris,4 August.—Italianil 8fi proclamat protectoratul lor asupra oraşului Zula situat la sudul Masuahuluî. Ein’afi făcut ast fel de cât se regulariseze po-siţiunea lor, câcl ei ocupai! deja Zula.
Londra, 4 August. — Daily-Neivs constată că o miserie înspăimântătoare domneşte în Muntenegru.
Berlin, 4 August. — împăratul a primit ieri pe trimesul extra-ordinar al sultanului, Munir-Paşa, în audienţă solemnă.
Munir-Paşa a asistat în urmă la un prânz de gală.
Azi a avut loc în onoarea sa un prânz la corniţele Herbert de Bismarck care pleacă mâine îhtr’un congediu de trei săptămâni.
POSTA REDACŢIEI
Semnat; Principe de BlsmarU.
D-lui D. P. Teeueiu. Dacă s’a publicat deja în România, nu văz nevoe să se facă colinda la toate ziarele.
D-lui B. Dorolioiu.
negreşit Luni.
Se va publica
DE ÎNCHIRIAT
casâmare cu două etage strada Sfinţii Apostoli No. 42, aproape de cheiuri, a-Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se dreseze calea Victoriei No. 74.	831
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 21 IULIE

CASA DE SCHIMB
013
I. IH. F E R M 0
Strada Lipscani, IVo. 27
Cumpera sivinde efecte publice si fa.ce or-ce schimb de monezi Ou i'sul 13 ucu i* eşti
23 Iulie 1888
5 0/' Renta amortisabila
5	o/O Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig. deşt.drum de tor
7	0/0 Scria. tune. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 5 o/0 Scris func urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacta-România»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă
Cump. Vend.
W
02
91 3,4
105 I 4 91 1/2 104 1/4 P8 87 1/4 77 1/2
79	1 2
212
39
940
250
240
80
14 40 14 40
203
63 1/2 93
92 1/4
106
91 3/4 105 99
87 3/4 78 80 216 42 960 *55 245 90
14 60
14 60 203 205
ţul moderat.
CASE DE MARI
din Strada Rosetti No. 18, Sub. Staicu din causa de strămutare la ţară. Pre-
||A| li flitţfi situate în Strada Frumoasă No. 12 HUI! li li/li) Ii	12 bis; având fie-care 4 odăt
de stăpân, 4 de servilor!, curte mare şi grădină spaţioasa cu pomi roditori.
Se vinde în total saQ în parte.
A sr adresa la d-na proprietară care locueştc la No. 12 Str. Frumoasa în casele din fundul curţel	776
CASA DOBItICEA! ÎSWWSS:
torl, asemenea şi un loc cu doue faţade cu o prăvălie.
Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unire! 1.	7/2
CASELE CD LOCUL LOR
din Str. Clemenţei Jlj Ş> locul din
Str. Biserica Ainzet No. 10.
A se adresa Strada Polonă No. 8.
CASE DE ÎNCHIRIAT
UN SALON MOBILAT
A se adresa Ia proprietar acolo.
VILA LCTBER m0kSSţ»S&
mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria se se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti.
VILA NUMITA BEÂTMCElă
vară este de închiriat, situată Ia lilaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. De-brovilz Calea Călăraşilor No. 43._
0-irTT * cu grădină situată IaFilaret,este V lLn. de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. .1. Pa'zelt Str. Diaconesolor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore du pe amiază ______ 783
P A MU DE mobilate şi nemobilate de îa-uillVlEnL chiriat cu luna în Calea Victo-riel No. 81._________________
Casa din strada Umbrii No. A, lângă Clubul Militar, Calea Victoriei, No. 12, odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa str. Pitar-Moşu, 5.	839
TAE TWPUTBTAT nasadinSlradaPolonă JUU IJlUmniai No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	723
DE ÎNCHIRIAT
DOSII DE ARENDAT
, „„„J MOŞIA STA1STI fiSS
situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazieul, moară. Casă de locuit, han-cârciumft pe şoseaua Bacău-Moineşti, lângă fabricile do gaz.
Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776
IU? lJP!\]r/IDI? nouă hectare vie şi obralie si-Ufi I Ml. *ll 1/ tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanl.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
DE ARENDAT 1890 înainte, moşia
Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii să se adreseze Strada Diaconc-selor, A.	I. IN. Alexnndrcscu.
de la 23 Aprilie 1889 moşia
__________Fiii Lalosul şt DobricenI din
judeţul Vâlcea pe cinci sad mal mulţi ani.
CCMIKITIT de grâne cu spicu 1 roş şi O L iii 111 I L alb, de Secara Sl-IIe-
leuu, de Ove/, alb şi negru şi de Orz cavaler şi obicinuit. — Se găsesc de vânzare la moşia Sl-Galbenu, proprietatea d-lul C. C. Datculescu, R.-Sărat. A se face cererile de acum.
CASA DE SCHIMB
SOS
MOSCU N ACH IVI I AS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In facianoci clădit- Bancei Nationale (Dacia-România)
B ucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 23 Iulie 1888
5 % Renta amortisabila
5	%	,, româna perpetua
6	% Obligaţiuni deslal IConv.rur.]
6 %	„	C. F. R.
5 % „	Municipale
io fr. , Casei pens. [300 L.]
7	% Scrisuri funciare rurale
6	%......................
7 %	„	,, urbano
3 % Obl. Serbesti cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roste Italiano ,, Otomane cu prime Lo.su ii Basilica bombau Act. bacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,,	Italiano
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
lasl
Cump. Vinde
94 H
92%
9*54
79 220 107 93 % 10514 90 88 K 7«îi 70 44! 28 40 17
10%
204
124
100
99
240
94	3/4
9354
95
80
225
107%
94 3/4 10854 100 89%
78 3/4
73
40
30
4b
20
1050
200
120
100%
100
245
STRADA LIPSCANI, No. 3
CELE DIN URMA NOUŢ ATI
STRADA LIPSCANI, No. 3
<
h-
Z)
O
CE
3
LU
LlI
O
•
O
2
r>
s
<
W
<n
m
<
a
-
<Z)
S A DESCHIS
S A DESCHIS
768
CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MAIU ANUL CORENT
UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU D A M[E SI BARBATI
2
o
w
STRADA LIPSCANI, No. 3
O
c
■H > —I
CELE DIN URMA NOUTATI
STRADA LIPSCANI, No. 3
DOCTOREL SALTER
MEDIC ŞI CHIRURG
De la Facultatea de medicina din Vicna
Specialist în boalele Syphilitice pe care le trateaza într’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consullaţiuni de la71/2—8!/2dim. 5i de la 1—4 p. m. Strada Fortnni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.
Se primesc bolnavi in pensiune.
814
VINDECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPSULE ANTIBLENORHAGICE
preparate de I. Oswald cu aprobarea con siliulul medical superior.
Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri vechi si noi, catar de vesica, etc.
Preţul unei cutii Iei 4,
Se află de venzare în Bucureşti la farmacia zurner vis-a-vis de Pasagiu! Român şi la Drogueria Ovesa; la Graiova la farmacia Olvad, în Giurgiu la farmacia Binder, în Iaşi la farmacia S. Enghel.
765
MAX FISCHER
Galaţi, Strada Mare No. 29.
Bucureşti, la d. A. L. Patin, Ma gasin de Instrumente şi de Note mu-sicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România).
Mare deposite de renumite fabricate. Construcţiune americană încrucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire la plată. închiriere do pianine. 786.
I
CAPSULES ORIENTALES
DU
Dr. RENIER
Cel mal sigur remediu contra blei-noragiel (Sculament) recent, chronic si tuturor inflamaţiunilor alecanalulul ure-tral si a bâsicel udului. Fie care cutie este însoţită de o instrucţiune. Preţul 4 lei.
Se află de vănzare:
In Bucureşti, la farmacia Apolo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, farmacia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 bis.
In Braila la farmacia la Aquila Româna Anton Drumer Strada Galaţi.	735
X


LICOARE
DE
GUDRON TOLUVESCAT
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolatan şi vâsc de brad. Se recomandă ca tămăduitoare tusei vechi, dureri de piept, tuse, arsuri de stomac, nepuftâ de mâncare, catar al bâşicel urinare. Sticla 2,tO.
INJECŢIA GALBENA sigură in vindecarea scursoarel. (Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie G.Gberman, farmacist in Buzău, se găseşte de venzare in Bucureşti la farmacia Roşu, Sf. Gheorghe şi la G. Va-siliu farmacia Galenu, Calea Griviţel la f-rmacia d-lul Lazar Bistriţeanu inBer-lad, la farmacia Lindi, Râmnicu-Sârat şi la farmacia Colesiu, Focşani. 881
HBBaBMMaBHM—M—BM3—BSMBP
LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVIENNE
vis-ă-vis de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate sl soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzeso do toate calităţile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si oolo-rato.
CiorapideDamesiDomnide Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. G. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fldanlati. Layettes si Trousouri pentru eopil. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restanrantori.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT Sl VA FI TRIM2S OR1-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Sooeo

535
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani No. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 23 Iulie
VALORI	Scadenta cupoanelor	Târg lib. curs med.
Fonduri de stat român		
Renta rom. perpe. 1875 5%	1 Ap. l Oct.	93
Renta rom. amortisab. 5%	1 Ap. 1 Oct.	94 3/4
Renta rom. rur. conv. 6%	1 Mai l Noem.	94%
Oblig, de stat C. F. R.6% idem idem 5% împrumut Stern 1864 7% lmprum.Openheim 1866 8% Agio	1 lan. 1 iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 Ian. 1 Iulie	1020
Împrumut de urase		
Impr. oraş. Bucur. 5%	1 lan. 1 Iulie	80
idem dilt 1884 5% lm.or.Buc.cu primelozfr. 20	1 Mai 1 Noem.	44
Valori diverse		
Creditul fonciar rural 7%	1 lan. l Iulie	107%
idem idem 5%	idem	94
Cred. func. ur. din Buc- 7%	idem	106
idem idem 6%	idem	100
idem idem 5%	idem	88 3/4
Cred. func. ur. din laşi 5%	idem	78
Obl.cas. pensiun. fr.300 10	1 Mai 1 Noem.	t C f.
PE MALUL
MAPEI - NEGRE
AlMc
PE MALUL
MAREI - NEGRE
HOTEL C AROL I
STAGIUNEA BĂILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Direcţiunea, si Instalarea acestui Hotel este ou totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate înlesnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către
Gfir*aiitxil Hotelului 13. «JEFIIS. (830)	Hotel Ca rol I, Constantza.
MRSUL TRENURILOR CALEI FERATE ROMANE
Valabil de la 20 Maiu (15 Iunie) 1888
t Bucureşti-Focşani Roman
STAT1UN1
Aretarea trenurilor
| Ace. Persoane Fia. Acc
bucur. Nord pl. Ploesti	sos.
plec. uzeu	sos.
plec.
R.-Saral	sos.
plec. Focşani	sos.
plec/ Marasesli sos. plec.
jacau	sos.
plec.
Roman	sos.
p.mdim. dim. dim. p.m 10 10 8,50 7,30 0,85 4,40 ‘ 9,16 8,02 5,59 0,25
11,29 10,24 11,44 10,34 1,12 12,20 1,37 12,30
2,24
2,27
3,19
3,22
3,60
3,55
5,54
5,59
6,69
dim.
1.19 1,92 2,15
2.19 2,46 2,59 5,22 5,32 6,40
p.m.
9,16
9,41
10,50
p.m
2. Romau-Focsani Bucureşti
STAŢIUNI
plec. sos. plec. Marasesli sos.
plec.
Focşani sos, plec. sos. plec. sos. plec. sos. ploc. Hucur.Nord sos.
Roman
Uacuu
R.-sarat
Buzeu
Ploesti
Aretarea (renurilor
Acc. Persoane Pla. Acc.
p.m. a.m. 11	11, 5
11,66 12,15 12, 2 12,25 1,66 2,47 2, 3 3,15
2.30 2,34
3.24 3,26
4.10
4.30 6
6.10
7.25	■pjHpHpi.,-. jiul, p.in. a.in. p.iu. p.m
3.42 3,47
4,40 p.m.
4.43	11,50 5.32 12,55 5,42 a.m. 12,36
7.35	2,33
8	10,28 2,58 10, 7
9.35	11,50 4,35 ll,3c
3, Bucnresti-VCrciorova
STAT1UN1
Aretarea trenurilor
Fulg. Acc. Per. Mixte
Bucu. nord. pl. Titu
Piteşti	sos.
plec. Slatina	sos.
plec. Craiova sos.
plec. T.-Severin sos.
plec. Vârciorova sos.
p.m. p.m. a.m. p.m
4,	5 7, 1 8,15 2,45
5,	7 8,10 9,30 4,07 6,20 9,21 11, 7 5,45 6,24 9,2611,22 p.m. 8, 4 11, 7 1,20 8,1011,15 1,29
3,12 dim. 3,27 9
.17 1,40 2,10
a.m. a.m, p.m. p.m.
9,27 12,32 9,33 12,41 12, 4 3,25 12, 6 3,31 ,2,28 3,63
7,21
7,19
7,45
4. Verciorova-Bucuresti
STAT1UN1
Aret. trenurilor
Fulg. Arc. Per. Per,
Vorciorova pl. T.-Severin sos.
plec.
Craiova
sos. plec. sos. plec. sos. plec.
Titu
Buc. Nord sos.
Slatina
Pilesti
p .m. a.m. ditn.p.m. 3,22 12,55 8
3,44
3,48
1,10 8,26 1,19 8,40
4,15
6,52 3,59 12,28 p.m 8,17 5,16 2,18 ■" 5,24 2,28 7,05 4,46 7,11 5,11 9,5(
8.24	6,56 11,31
9.25	' --------
8,27
10,22
10,27
11,46
12,50
a.m. a.m. p.m. p.m.
5. Bticur.-Gitirgiii '	
STAŢIUNI	Aret. trenurilor
	Ful. Persoane
Bucur, nord pl. Filaret sos. pl. Comana plec. Giurgiu sos. plec. Smârda sos.	5,40 8 5,30 8,15 5,45 8.30 6 6,21 9.17 6,44 10,11 7,40 10.16 7,46 7,10 10,21 7.50
Si. Ploesti Predeal	
Ploesti plec. Câmpina Sinaia sos. ■ plec. Predeal sos.	p.m. dim. dini. 6,	9 9,38 8,19 7,	1 10,42 9,20 7,62 11,4110,16 8.3011,53 10,31 9,10 12,35 11,08 p.m. n.m a. m.
<{. Giurgin-Bncnr.
STAT1UN1
Smardă
Giurgiu
sos. sos. plec. plec. sos. plec. uc. Nord sos.
Comana
Filaret
Aret trenurilor
Ful. Persoane
2,25 8	6,20
8, 6 6,25 0,14 6,39 9,24 7,39 10,11 8,25 10,31 8,36 3,52 10,45 6.60
IO. Pi'cdeal-flofsti
Predeal
Sinaia
Camplna
Ploesti
ploc.
sos.
plec.
sos.
dim. p.m. p.m 7,45 4,51 7, 8,16 5,24 7,37 8,21 5,29 8,11 9,18 6,21 9 10, 9 7,25 9,57
Bucur.-Fetesti		8. Feteşti Bucureşti	
STAŢIUNI	Arat. tren.	STAŢIUNI	1 Arat. tre
	Persoane		1 Persoane
Bucu. Nord pl. Ciulnila sos. plec. Feteşti sos.	dim. 7 9,46 9,56 15,60	Feteşti plec. Ciulnila sos. plec. Bucureşti sos.	p.m. 4,20 5,26 5,36 8,25
lt. Faurei Feteşti
12. Fetcsti-Faurel
Faurei
Feteşti
plec.
sos.
p.m.
5
3,___
Feteşti
Faurei
plec.
sos.
laşi
Unghoni
plec,
1 il.CorabiaR.V61-		l«. R. Veleei Cor.		11. Buzeu-Galati			'IH. tâalati lfn/.cii			'19. Gulati-Marasesti		20. Marascati-Galati |	
Corabia pl. Caracal s. pl Piatra s. pl. K.-Veici s.	a.m. 8,45 10,47 11, 7 12,50 2.40 7.40 p.m-	R.-Velcei pl. Piatra s. pl. Caracal s. Pl- Corabia s.	а.	m. 8, 12,40 12,35 4,13 4,33 б,	30 p.m.	ruzeu plec. Baila sos. plec. Bărbos! sos. plec. Galaţi sos.	a.tu. p.m. a.m. 1,65 12,45 9,30 4,20 3,26 a.m. n.m. 4,30 3,36 10 8,16 5, 1 4, 910,55 9,10 6,6 4,15 a.m. p.m. 5,40 4,50 dim, p.m.		Galaţi plec. Bărboşi sos. plec. Braila sos. plec. Buzeu sos.	a.m. dim. 12. 5 8 12,40 8,33 p.m. 12,44 8,40 6,2» 1,15 9,13 7,45 1,25 9,23 p.m, 3,5512,11 3,57 a.m. p.m. .pm.		Galaţi plec. arbosi sos. plec. Tecuciu sos. plec. Marasesli sos.	dim. p.m. 10,40 8,W :;,16 9,32 9* 25 9,55 1,43 12,40 2, 8 1, 5 2,38 1,45 p.m. p.m.	Marasesli ploc. Tecuciu sos. plec. Bărboşi sos. plec. Galaţi sos.	p.m. a.m.l 3, 2 4,10j 3,31 4,49 3,51 5,14 5,54 8,05 6 8,34 6,35 9.15 p.m. a.m.
5Î3. Tilu IVi-g.		21. TCrgov.-Titu		25. Adj	ud-T. Oeun		2«. T.	lena-Ari juri		5£7. Itacau-Piatra		28. Fiatra-N.-Rnrnu	
Titu pl.110 8,20 Terg s.Iu,20 9,35 33.PloeMli-Hlauic		Tergovişte t 6,55 5,20 Titu i 8, 5 6,30 31. Slanic-PIoesti		Adjud plec. Tergu-Ocna sos.		dim. p.m. 5,15 4,15 7,10 0,2 dim. p. m.	T.-Oena plec. Adjud sos.		dim. p.m. 10,45 9,20 12,35 11 p.m. sâra	aeau plec. Piatra N. sos.	а.	m. p.m. б,	15 5,45 8,37 8, 8 a.m. n.m.	Patra N. plec. aicau sos.	a.m. p.m. 10,56 6,25 1,20 8,5 p.m.
Ploesti pl.. 10,45 Stanic sos.112,40		blantc pl Ploesti s.	) 37. t os tu st i T. tln^urule				38. T.-Mugurele-CoKteMl			39. Gole*ti-C.-Lung		IO. C.*Luii{(-(iiulfNti	
35 Flliusi-T. Jiu Filias! pi.>11,50 T -Jiu sos■ |		T.-Jiu sos■ 1 ,T.-Măgurele sos. Filiasi 1.55* 1				p.m. p.m. 12,30 4,30 6,15 6,15	T.-Măgurele plec. Costesli sos.		a.m. a.m. 6 0,50 11,45 3,37	Goleşti plec. C.-Lung. sos.	a.m. p.m. a.m. 11 5,4011. 5 1,35 8,25 1,20 p.m. p.m. p.m.	C.-Lung plec. Goleşti sos.	a.m. p.m. p.m. 7,10 2,25 2,40 9,55 5 4,54
tecuci Vasluiu ţ 22. Vasluiu-Tactici
a.m. p.ra.ţ o 4, 5jVasluiu ti IBcrlad 0,201
8,30,Tocuoi
seral
-------------------n—m f ,■», m
29. C&mpina-Doft. î 30.
Vasluiu
plec.
sos.
plec.
os.
6 7,56 8,11! 10,25 a.m.
■ —tu
i a.m. 8,55 11, 3 11,23
plec/fii sos.ltl. 20
plec. sos. plec.
sos. i i,2o ii ■pm. p.
.___Duft. Câiii|iina
[bortănT	plec. | 5,io
ICâmpina______sos, r o. 8
■TI, Cernavoda finis
6,50 9,20 Constanta pl. 8.2011,22 Crnavoda sos.
. ('aiuraşi Slolio/.ia
Slobozia
8,35	4,15	Slobozia	plec.
9,37	5,17	Ciulnila	şos.
110,05	5.50)	Plec-
■]0 -45	6,30	Calarasi____ sos.
8,60
9,30
[10,12
[11,16
Ip.m. a.m.l 12,30 7,30 1 1,36 8,44	Jnglierii plec as! sos.	ţb-tn. 1 2.16 3,30
B Romnn-lasi şi vico-vcrsa		
i H, 511.45 1 7, 4 10,16 21 7,16 10,411 23 5,48 8,27; Oj 4,33 6,421	Roman ploc.l Paşcani pl. laşi pl. Suceava, Tergu-Frumos I laşi sos.!	9,15 /0,51 /0,41 11,53 1, 2
'fpascani-Sucenva şi vice-versa		
I 6.31 3.30 E 6,21 7,39, J 4,50 6,44.	Paşcani plec. ,10,41 7,16 Vercsti Dl. Suc. ,11.50 9,32 pl. botoşani 12, 8 9,47 Suceava Î12.23 10, 9	
03 Vcresti-botoşani şi vice-vorsa 1		
ţ 01 7, 9 5, 5 01 5,49 8,45 57 5, 9 3, 5	Veresti plec. Leordn gotosani sos.	12, 8 9.17I 1,31 11.44B 2, 3 12,1 jr
		
Tipografia Ziarului,, Epooa”
Tipărit cu cerneala Ch. Lorllleux-Cle Paris
Qiraut responsabil V. P. Gheorghlu
www.dacoromanica.ro