ANUL UI No. 799. A DOUA EDIT1UNE SÂMBĂTĂ 23 1ULIU (4 AUGUST) 1888 NUMERUL l!> DAM NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-O’A-UNA ÎNAINTE In Rucuresci: La casa Administraţiuneî. Iu Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 lunt 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetnte: La toate ofBciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL DAM NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agenre Havan, Place dc la Bourse, n AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segăsestejurnalul cu 15 cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. C»er-mnin. No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA No. 3,—Piatza Episcopie!,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DMINISTRAŢ1UNF.A No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. SERBAT0R1LE CENTENARELE! SCANDALUL UNIVERSITAR PREDA FANTANAREANU MIŞCAREA SOCIALA LA NOI DRAMELE PADUREI COLECTIVITATEA IM ALEGERI Daca întru câte-va ne pare bine de indulgenţa excesivă, pe care am desaprobat’o, a guvernului actual faţă cu abuzurile regimului trecut, e că această atitudine a dovedit cât de jos au căzut colectiviştii, nu graţie lovitnrelor adversarilor, ci graţie proprielor lor greşeli. Unde însă se va vedea şi mai bine discreditul adânc în care au căzut colectiviştii, e de sigur în alegerile viitoare. Cum se vor putea presinta ei în aceste alegeri ? Vor solicita ei încrederea alegătorilor în numele fagăduelilor ce vor face pentru viitor ? Or vor cere puterea ca răsplată pentru actele săvârşite de dânşii sub guvernul trecut ? Daca ne vor zice că au să vie cu un program în care vor făgădui toate reformele ce au de gând să îndeplinească, noi le vom răspunde că ei nu sunt nici în stare se facă un asemenea program, nici nu au dreptul să-l facă, nici nu pot spera că fâcendu-1, ţara va da crezăment fâgâduelelor lor. Colectiviştii nu sunt in stare se formuleze un program de reforme, fiind-că au ajuns într’o stare de stârpiciune complectă şi în cursul a celor 4, 5 ani din urmă de guvern ne-nu dovedit că ei n'au fost capabili să realiseze reforma cea mai neînsemnată. Ei nici nu au dreptul să vorbească de reforme, fiind-că nu este permis unui guvern care a avut timpul şi putinţa să introducă toate îmbunătăţirile posibile, să vie dupe 12 ani de dom, ie să zică că ţăranul e în mizerie, că magistratura nu e independentă, că finanţele sunt ruinate, şi tocmai după căderea sa, să propue soluţiuni pentru îndreptarea tutulor relelor create tocmai de dânsul. Dar chiar daca colectiviştii ar fi In stare se scoaţă la lumină un program de reforme, nimeni n’ar da crezămînt făgăduelelor lor, şi nu ar fi nimeni .destul de naiv pentru a face cu dânşii o experienţă, când experienţa a ţinut 12 ani, şi în acest timp ei nu au făcut nimic de câte fâgăduelî. Dar oare ar rămâne cel puţin colectiviştilor alternativa cea-l’altă în care ar zice: programul nostru este trecutul nostru; la simplele voastre fâgăduelî noi opunem acte îndeplinite ? Nu numai că trecutul lor nu le permite să solicite puterea, dar el nu le dă dreptul măcar de a pretinde a joca rolul de minoritate, de oposiţie de control. Ne aducem aminte cum d. Maio-rescu, cu ocasia răspunsului la Mesaj, acum câţl-va ani,făcând un re-chisitoriu In contra regimului tre- cut, zicea : «Aţi suprimat libertatea întrunirilor, v’aţi bătut joc de libertatea electorală»; şi apoi el a-dâoga: «Cum veţi mai putea revendica aceste libertăţi, când veţi fi în oposiţie, şi când alţii le vor nesocoti ?» D. Maiorescu mai zicea : «Aţi călcat în picioare libertatea presei» ; şi apoi el adăoga : «Nu vă gândiţi că va veni un moment când veţi cădea de la putere, când veţi fi în oposiţie? Ei bine, cum veţi putea să vă plângeţi atunci, fiind dat trecutul vostru, câ cutare or cutare guvern s’a atins de libertatea întrunirilor ?» In adevăr colectiviştii prin călcările lor de lege, prin toata actele sâvîrşite sub regimul lor, au creat o mulţime de precedente care întocmesc pe lângă legile existente un fel de drept cutumier al lor, pe care ori-ce guvern călcător de lege Tar putea opune colectiviştilor, când cum-va ei s’ar gândi măcar să protesteze în contra abusurilor acelui guvern. Ei bine, în numele acelui trecut, în numele libertăţilor publice călcate în picioare de dînşii, în numele I abuzurilor sevîrşite sub regimul lor, vor solicita ei încrederea alegătorilor ? Nu ştim. Atâta ştim numai, că ori-care ar fi soluţiunea aleasă de dînşii, fie că ar cere puterea în numele unor fâgăduelî mincinoase, fie că s’ar înfăţişa înaintea alegătorilor cu tot bagagiul de turpitudini şi de călcări de legi săvîrşite în cursul domniei lor, căderea ce vor suferi în alegeri va fi desăvîrşitâ. In această privinţă nu avem cea mai mică îndoială. TE LE GRAM E AGENŢIA HAVAS Londra, 2 August. Times, crede că. limbagiul extradiplo-matic al D-luI Crispi îu privinţa Fran-016: a avut scopul s6 arăte că întrevederea de la Peterliof n'a micşorat soliditatea alianţei puterilor centrale şi de a convinge pe Germania şi Austria că Italia nu se gândeşte de loc a se apropia de Francia. Roma, 2 August. După Tribuna, se confirmă că călătoria lui Wilhelm II la Roma se va face In Octombrie. Acelaşi ziar adaogă că d. Crispi nu va merge la Carlsbad. Atena, 2 August. Grecia este foarte nemulţumită de procedările guvernului bulgar care, cu toată au-torisaţia dată după stăruinţele Austriei, Împiedică demersurile agentului eleuic la Bazardjik, demersuri cari au de scop liberarea prisonieritor prinşi de tâlharii. Belgrad, 2 August. D. Beldiman, noul ministru al României, a remis regelui în audienţă solemnă, scrisorile sale de creanţă. Homa, 2 yugust. Riforma, primeşte o depeşă din Atena care spune că ministrul afacerilor streine a primit o copie a notelor trimise de guvernul italian asupra incidentului din Ma-suaii. Ministrul afacerilor străine declară că, marile puteri aderând la sus-zisele note, dă şi dânsul adesiunea sa. Viena, 2 August. Printr’un decret ministerial, juriul in materii penale care resultă din tendinţele anarhiste, este suspendat cu începere de la 10 August până la 31 Iulie 1889 tu mal multe districte judeciare din Austro-de-Jos, Austria-de-Sus, Bohemia, Moravia, Stiria şi Corintia. Printre oraşe sunt şi Viena, Brunn, Praga, Graţ şi Klagenfur. Berlin, 2 August. Corniţele Herbert de Bismarck a sosit. Sofia, 2 August. Preşedintele consiliului pleacă la mănăstirea Rillo unde Alteţa Sa trebuo să sosească peste puţin. SERBATORILE CENTENARULUI AL IX-w AL CRESTINAREI RUŞILOR (Corespondenţă specială) (Urmare) K. i e v. Ierusalimul credinţei ruse, cum 'I numesc scriitorii ruşi, este aşezat în-tr’una din cele mat romantice poziţiunl ce’şl poate Închipui cine-va,pe coline şi văi Împodobite cu o begată verdeaţă şi u-datede falnicul Dnipru, care e străbătut de punţi monumentale şiîncrucişat fără preget de vapoare. Oraşul pare a fi compus din trei cetăţi distincte: Petşerskaia, Podol, şi vechiul Kiev, afară de nenumăratele biserici şi mănăstiri cu cupole d’aurite, ce păstrează intr’însele tezaure nepreţuite de nestimate, artă arhitectonică şi antichităţi istorico literare. Această Metropolă a Rusiei meridionale este înţesată de aşezăminte măreţe de cultură,de bine-facere şi pentru autorităţile publice. Pe lângă o Universitate, am numărat patru licee, unul fundat la 1824, o mulţime de Gimnazii, şcoli speciale şi primare; palate de justiţie, de administraţie pentru osebitele resorturi, bursă etc., toate aşezate In clădiri impunătoare. Totul, intr’un cuvânt, respiră o bogăţie şi o Imbelşu-gare vădită. Este cu neputinţă a se descri Într’o corespondenţa strălucirea bisericilor. Voi da o ideie de unele in ordinea £e-remonielor. Capeteniele au.tor’i'tatilor’ După descinderea la Hotel, m’am grăbit, pentru a 'ml asigura înlesnirea mişcărilor, a mă Înfăţişa la guvernatorul general al provinciei Ex. Sa d. general major Drenteln, care îndată ce’f spuse, un foarte amabil adjutant de servicifi, că un ziarist român doreşte să’f vorbească, să grăbi a mă primi, fără o clipă de aşteptare, cu o bunătate mal presus de or-ce mulţumire ; şi îndată ce luă cunoştiinţă de scopul propus, dădu toate ordinile în consecinţă. Apoi, Ex. Sa generalul Drenteln bine-voi a 'ml aminti ca a petrecut mal bine de un an în Bucureşti, de unde păstrează amintiri plăcute şi se informă despre domnii I. C. Brâtianu, M. Ko-gălniceanu, In special de d. Aurelian, amintind cu plăcere de reposatu! C. A. Rosetti şi In sfârşit de d. general Cer-nat, despre care ’i am spus, că după o boală se află acum pe deplin sănătos şi cu perul tot negru ca corbii, pe când Ex. Sa s’a schimbat mult d’atunci. Generalul rise cu mulţumire şi observă că, ajungând cine-va al 70-lea an se schimbă pe fie care zi şi că probabil că generalul Cernat nu e în cazul a-cesta (? 1) D’aci, am purces la secretarul general al Sf. Sinod, Ex. Sa d Sabler, consilier actual al M. S., un demnitar pe cât de afabil p’atât de vesel, pe care l’arn găsit tocmai In havra cea mare, Petşerskaia, şi care ’mi a făcut cea mal călduroasă primire, grăbindu-se îndată a mă înfăţişa Mitropolitului. I. F». S. Platon Arhiepiscop al Kievului şi mitropolit al Galiţiei. Acest venerabil principe bisericesc a trecut peste al 80-a an al vârstei sale bucurându-se Încă de toată vigoarea facultăţilor sale intelectuale, şi este reputat, ca unul dintre ce! mai erudiţi ierarhi ai bisericeî ruse. Sub Alexandrul al II a Prea Sfinţitul Platon ocupa o Episcopie In Cur-landa şi lucră din răsputeri contra propagandei baronilor şi pastorilor protestanţi, pentru care curtezanii nemţi .intrigară atât de bine pe lângă împăratul, In cât fu urgisit Intr’o eparhie de la mărginile Asiei. O dată cu suirea pe tron al lui Alexandru al IlI-a, vrednicul prelat fu restabilit In toate onorurile ce i se cuvenead şi rădicat ia acest scaun mitropolitan,1 unul din cele mal Insămnate ale bisericeî ruse. Ootogenarul arhipistor In ziua acea slujise sf.-liturghie încunjurat de un mare Sobor de arhierei, peni ru pomenirea primilor martiri ruşi sf. Teodor şi loan, şi bine-voi prea graţios a mă invita numai de cât la masa Arhiereilor, adăogând surîzând : «Se-niorul trebue să ştie că la noi nu e de cât peşte...» Intr’adevăr episcopatul rus păstrează tradiţiunea d’a nu mânca toată viaţa carne de la tunderea In monahism. Prânzul arhiereilor Din patru zeci de tacâmuri numai trei eraO ocupate de laici, restul de Prea sfinţiţi. Toate bucatele eraţi de peşte şi ’mi au amintit festinul de care vorbeşte Ducele de Carlisle, ambasadorul Angliei, că ’i a oferit, In al XVII secol, Ţarul AlexeI I-id, cum feliurile nu inal luau sfârşit. Intr’adevăr după ce s’a servit aperitivul cu cele mai varii rachiuri şi mal delicate săraturi, au urmat trei hord'oevrurl, apoi ciorba de păstrăvi, urmată de şase feluri cu deosebiţi peşti din cel mai gustoşi, pregătite cu o artă ce Întrece cel mal rafinat gust culinar. Toate acestea udate cu vinurile albe cele mal preţioase, cumSherry, Porto, MHaga, Xeres, Hoheimer de Rhin, Şampanie, etc., etc. Eticheta rusă veche voeşte, ca un prânz de gală se dureze cât mai mult; acesta n’a ţinut mai puţin de trei ore... Gel d’lntâiu toast a fost pentru sănătatea veneratului arhipăstor şi toată ceata arhierească iutonâ cânticul «?»-tru mulţi ani» cu un ansamblu impunător şi duios. I. P. S. Platou ridică apoi un toast pentru unirea credinţei şi buna stare a tutulor arhipăstorilorlumei ortodoxe, bine voind a pomeni anume pe I. P. S. Primat al României şi pe Întregul episcopat românesc, pentru care servitorul de faţă al Epoceî, fără a rădica nicl-un toast la masă, a mulţumit mitropolitului Kievului In particular. Baba-Novak. (Va urma). SMiMLULJiVMTAR Examenele tinerilor care s’ad înfăţişat înaintea Universitâţel noastre de drept sunt terminate, lesele lor sunt tipărite de când s’a isprăvit ereva lucrătorilor tipografi, şi acum — dupe ce am vorbit a-desea despre isbândele universitare ale studenţilor — a venit ceasul să vorbim puţin despre necinstea profesională a u-nor domni profesori de la facultăţile noastre. Lucru ciudat, care se poate observa numai In ţara noastră, pare că acel ce au drept misiune se însufleţească tinerimel sentimentul îndeplinirel datorii, sunt cel dintâi a nu pune In practică teoriile lor. N’a trecut un an de când semnalam fostului Ministru al învăţământului public şi decanului facultăţel, abaterile d-lul Can-Ulli,careîntr’un an întreg făcuse zece cursuri, n’ah trecut zece luni de când am denunţat necinstea profesorală a acestui domn, şi resultatul ce am obţinut a fost reeditarea scenelor din trecut pe o scară mal mare. înainte de toate, se cere unul student se urmeze cu sirguinţă cursurile fie-cărul profesor ; prin urmare, ce sens poate a-vea o asemenea îndatorire de vreme ce profesorul nu’şl predă cursurile ? Ce cunoştinţa alta de cât acea sumară, culeasă prin cărţi, poate avea un student care n’a auzit glasul profesorului săâ, n’a ascultatteoriilesale,de cât din întâmplare o dată pe trimestru şi ce temeiil poate pune apoi cine-va pe notele date de un asemenea invâţâtor ? Precum a fost necinstit In predarea învăţământului, va Ii necinstit şi în distribuirea notelor. Dupe apucăturile luate de d. Canlilli şi C-ie, îmi pare că astă-zl rolurile sunt răsturnate : D-sa ar trebui să stea pe banca de şcolar,să «lie puslacolţ»ca copilul ce nu vine regulat la şcoală, să lie pedepsit de elevii săi, care aleargă zilnic la Universitate de unde d-sa zilnic lipseşte. Când vezi până la ce grad a ajuns necinstea unor profesori, şi ceresultate de-sastroase are pentru învăţământ această purtare le întrebi dacă n’ar Ii bine să preschimbi salariul domniilor lor în jetoane de presenţă. Sunt încredinţat că în ziua în care d. Canlilli va fi nevoit să vie la Universitate, să se înscrie ca să'şl poată lua leafa, a-tuncl d-sa ar fi de o exactitate exemplară, nu s'ar mal ocupa nici de vânătoare,nici de vie, ci de învăţământul public. Ar remâne mal multe prepeliţe pe câmp, mal mulţi struguri ne culeşi, dar examenele nu s’ar amâna şi studenţii nu ar blestema ceasul când s'au hotărât să înveţe dreptul. Fiind că o asemenea măsură ar loviînsă în demnitatea profesorilor conştiincioşi, crez că legile şi regulamentele universitare dau destulă putere decanului facultăţel spre a pune capăt batjocorel ce se face cu profesoratul. PREDA FANTANAREANU 7.1S SBA N G A Starea lui psihologica.—Cum privea fapta ce sever* slse.—E nehun ? — Antecedentele sale. Starea Iui psihologica De şi s’afl scris multe până acum In privinţa autorului atentatului de la Palat, totuşi aii rămas încă ceva amănunte interesante din viaţa lui Preda Fântânfireanu, ne destăinuite publicului. Calificat până erl, alaltă-erl ca omul cel mal pervers, după mulţi Preda n’a fost de cât un asasin vulgar, setos de sânge, pentru a vărsa sânge. S’a dovedit Insă acum câ actele de violenţă, crimele Îngrozitoare comise de acest nenorocit criminal cu o desfăşurare de sălbăticie nepomenita, nu erau de cât opera unei stări bolnăvicioase, opera unul om lipsit de cugetare şi prin urmare iresponsabil. O idee strâmbă,un acces de violenţa, o bănueală neînsemnată erau motive suficiente pentru a împinge pe Preda Fântânăreanu să săvârşească crima ce n’ar fi trecut de cât prin capul unui a-sasin de meserie. De şi nu suferă de o boala mintală bine definită,Fântânăreanu nu omoară de cât In momente de o extremă su-reccitare, sau când e urmărit de o idee fixă, ca în caşul de la Palat, când spunea că el are misiunea să scape ţara. Idea aceasta este la dtnsul resultatul citirel unor opere haiduceşti pentru care avea o deosebită admiraţiune. ducând aceasta admiraţiune atât de departe In cât adesea îmbrăca şi costumul haiducului. După comiterea unui act criminal, Preda nu se căeşte, nu tăgâdueşte, şi caută tot d'a-una sâ’l explice prin nişte considerante care neapărat sunt pururea lipsite de logică. Spre exemplu când judecătorul de instrucţie, făcând ancheta In afacerea de la Palat, 11 întreba ce motiv l’a putut împinge săcomită acea faptă,Preda răspundea meredcă : Am ştiut eh ce am făcut 1 Ear când, mal târziu, judecătorul de instrucţie s’a dus să’l vază la Mărcuţa, Preda foarte supărat, întreba pentru ce este ţinut cu nebunii, pe cât timp exista tribunale care pot să’l judece. Antecedentele lui Preda Fântânăreanul a comis în viaţa sa trei asasinate, Împins spre săvârşirea a-cestor crime sad de o gelosie nebună sau de uu spirit de răsbunare fără margini. Cea d'Intâiu crimă a comis’o la Craiova unde a omorît pe un cantonier pe care ’l bănuise că avusese relaţiunî cu ne-vasta-sa, după ce se despărţise de dânsul. Amănuntele asupra acestei crime au fost deja publicate şi nu e nevoe să le mal reamintim. Sunt însă două alte crime In viaţa lui Preda,una comisa laTulcea, alta la Nicopoli. Pe când se găsea la Tulcea, Preda era servitor la d. colonel Dunka şi In orele sale de libertate făcu cunoştinţă cu o turcoaica care 11 iubea la nebunie, de şi dânsul era cât se poate de rece, de nepăsător. Intr’o seară Predastaîn camerasadin preuna cu turcoaica când auzi un sgo-mot afară; crezând că poate să fie sur-piins de cine-va, se sculă repede, luă pe nenorocita turcoaică In braţe şi o a-runcâ în Dunăre peste fereastră de la odaia sa. E lesne de Înţeles că fiind noapte şi apa repede, amanta lui se Înecă, lată a doua crimă : Preda era artilerist pe timpul resbo-iulul Ruso-Româno-Turc. Regimentul seu se afla lntr’un sat vecin cu orăşelul Nicopoli, şi se ştie cât de mari eraţi suferinţele armatei şi ce www.dacoromanica.ro 2 EPOCA 23 IULIE lipsă de hrană se simţea pe câmpiile Bulgariei. Intr’o ast-fel de situaţiune se afl.t şi regimentul său, cantina fiind lipsită şi de vin şi de mâncare. Preda Împreună cu câţi-va alţi tovarăşi murind de foame, plecă îndreptân-du-se spre orăşelul Nicopoli. Ajungând aci, el observă că o casă era plină de turci refugiaţi, cari căuta-seră asii acolo. Preda intră tn această casă şi după ce luă tot ce mai rămâsese de mâncare, în-tr'un moment de nebunie, se vede, pătrunse In camera ocupată de Turci, luă unul câte unul pe Turci refugiaţi şi’I aruncă peste fereastră. A asvlrlit astfel el singur şease turci cari căzând de la al doilea etagiu al casei au şi murit. După comiterea acestui asasinat, Preda se întoarse la regimentul său foarte liniştit. Din toete faptele comise de Preda Fântânăreanu reese un ce caracteristic: rolul ce’l joacă ferestrele în toate crimele sau tentativele sale. La Nicopoli, aruncă Turci peste fereastră ; La Tulcea aruncă pe amanta lui peste fereastră; La Bucureşti trage focuri la Palat a-supra ferestrei 1 DIN DISTRICTE BACAU La Băile Slănicuhd, din judeţul Bacău, sunt 523 camere pentru visita-torl, şi anume: 215 ale Epitropiel sf. Spiridon; 95 în cele 7 vile particulare ; 79 în casele locuitorilor din vechiul sat şi 134 în casele din satul nou. Dugă datele ofuiale aflate la primăria locală , pănă la 15 Iulie a. c. numărul visitatorilor acestor băl se urcă la 1423 ; d’atuncî s’a mai sporit zilnic aşa că astăzi positiv trebue se fie peste 1600. * * ¥ Intre visitatoril mal proaspeţi ai Slăniculul sunt d-nil N. Ionescu, deputat şi profesor al Universităţel de Iaşi, Cotescu, senator şi D-r G. Istrati profesor al Universităţel din Bucu-reşţi. D. Ionescu se întoarce din Bo-lognia, unde a asistat la serbările U-niversităţel de acolo ca delegat. * * * La 20 Iulie, cu ocasia serbărel sf. liie, patronul bisericei din Slânic, serviciul divin a fost oficiat de episcopul Partenie al Dunărei de jos, aflat Intre visitatoril băilor. Lume foarte multă se stringe cu această ocasie aice atât din satele vecine cât şi de la Târgul-Ocna. Timpul la Slănic este foarte călduros acum şi favorabil băilor. |Lumea continuă a veni. De la 20 Iulie însă de obicei stagiunea merge spre declin. * * * Acum în fie care seară este la Slânic bal, representaţie teatrală sau concert. In sara spre 20 Iulie s’a dat un concert cu scop fi'antropic de către mal multe persoane, artişti de profesie sau diletanţi şi delitante. Reuşita a fost deplină. Mercurl sara spre 21 d’asementa alt concert dat de capel-maestrul musicel de aice, d. Uin/ce, cu concursul d şoarelor Maria Drou-het, Malviua Russ şi Stelorian. RRAILA Lacul Sarat. — Sunt 9 ani trecuţi de când un loc isolat în mijocul câmpului, sarvind de leac cai o acoperiţi de râie, au ajuns graţie numai unei întâmplări singulare, una din cele mal însemnai localiţâţi balneare. Cu toată Indiferenţa autorităţilor în drept, cu toate incovenientele şi lipsa de comoditate a ajuns a fi| visitat încetul cu încetul şi această graţie numai svo-nulul public. Să ştia numai că băile lacului au ridicat din pat pe cutare sau cutare olog, care în prada reu-matismulor celor mal violenţi nu ’şl a putut găsi nicâerea leac, că cutăruia i-a scăpat piciorul de cuţitul medicului etc. etc., Se ştia că apa ’I sărată... dar nimic mai mult; şi totuşi lume multă. In alte părţi negreşit lucrurile s’ar fi petrecut alt-fel. S’ar fi căutat sursa, s’ar fi găsit mijloace destule... ca să se poate folosi omenirea de ele. Dar la noi 1 Primul lucru, cine ia în antreprisă băile şi cine dă mal mult. Ga şi cum băile ar fi făcute pentru antreprenori I Dacă lucrurile s’ar fi oprit aci, dacă în loc de a fi esploatate n’ar fi servit ca mijloc de esploatare, dacă ar fi fo3t date pe mâna unor oameni com-petinţl, negreşit ele ar fi lăsat mal puţin ce-va de dorit. Şi mult bine ar face cel în drept de a se Interesa mal mult de publicul visitator, decât de redactare de regulamente, cari de cari mal absurde. Voesţe să consulteze cine-va un medic, n’are pe cine. Nu e ori şi cine în stare de a satisface poftele d-r. Râmniceanu, nici să aibă încredere în un D-r. care priveşte lucrurile cu cea mal mal mare Indiferenţa. Anul trecut erau 300—400 familii, anul acesta poate 90—95 1 1 1 Să se bage de seamă. Ar fi bine ca la espirarea contractului, statul să iea pe seama sa băile ; ar fi bine să se ştie vinele lacului ; să se precizeze compoziţiunea apel câcî nu e suficient să se zică că conţine sare, pentru că e sarată şi iod pentru că se roşete nămolu la soare. Visitatoril cum am zis sunt tare puţini ; se răresc încetu cu încetu. întâmplările Capitalei sunt la ordinea zilei. Toată lumea se plânge: negustorii de călicie, visitatoril de lăcomie. TELEORMAN Cetăţenii urbei Zim..icea, la 19 Iunie espirat, ad ales consilieri comunali, pe partisanii oposiţiunil-unite, aclamaţi la întrunirea dm 2 Iunie. Clienţii colectiviştilor din localitate, în număr de 4 (2 străini, fără drept de alegători : I. G. Cristian şi S'oian Ţan-cu) au contestat alegerea. La 7 Iulie, delegatul comitetului Permanent local, a constatat că con-testatoril ah căutat nod în papură. Cu această ocasiune, d. Cristian a spus că el a semnat, dar nu a citi şi nici macar nu ÎI s'a spus, la ce este privitoare acea hârtie; aşa că adevărat contestator a rămas d. Bu-suiocescu paraponisitul. Deci alegerea s’a validat. La 17 Iulie a. c. noii consilieri ai urbei Zimnicea au depus şi legiuitul jurămînt, în cancelaria primării în faţa d-lui prefect al Judeţului M. Mânciulescu, espres venit aici asistat de preotul confesor Strainescu. S’a procedat la alegerea primarului şi ajutoarelor. In unanimitate s’au a-les : primar d.. Ghiţă T. Georgescu; ajutoare: d. ADghel D. Miraşciu şi Iordan Pârli-Vie, rămânând consilieri d-nil Ioniţă Marinescu, llie Bucă, Radu Nicşulescu, Anghel D. Manea, I. I Miu, Paraschiv R. Bratu, N. N. Tri-fescu şi Nicolae Mitea. Apoi d. Prefect venind din nod în primărie a ţinut o mică, dar bine simţită cuvîntare către ncul părinţi aî Zimnicei, dându-le mal multe sfaturt. Vil şi repeţite urale au acoperit cuvintele prefectului. După dejun, d. prefect însoţit de noul d. primar a făcut visite, la fruntaşi locuitori al urbei Zimnicea. INFORMATIUNI D. general Severin a adrisat d lui Ministru de Resbel un raport privitor la starea epidemiei de conjunctivită granuloasă în corpul al 4-lea de armată. Numărul chiar al acelor soldaţi ce se aflu rămaşi în spital, s’a micşorat în proporţia de unul la patru. Ni se scrie din Graeffenberg : M. S. Regele însoţit de Ducele de Nassau şi de suita lor au vizitat în detaliu toate împrejurările Graeffen-bergului. M. S. Regele e pe deplin însănătoşit şi umblă câte trei ore pe zi. D. general Barozzi, Ministrul de Resbel, a vizitat azi manuntanţa armatei. După aceia d. Barozzi a mers la minister unde a primit mai mulţi ofiţeri superiori ai garnizoanei. D. Jean Şta-ab, consulul general al confederaţiunei Elvetice, obţinând un congediu, afacerile consulatului vor fi gerate de d. Charles Vernier, secretarul consulatului. De vr’o câte-va zile au sosit în C-a pitală câţi-va din refugiaţii bulgari care plecase în Rusia. Eî nu se s/iesc a spune la ori şi cine că o mişcare va isbuctii în curând la Sofia. -SHS- D. Lconida Paciurea.noul director al Eforiei, Spitalelor a început a face inspecţie tutulor spitalelor din Ca- pitală Ar fi bine dacă d-sa ar face aceste inspecţiuni intr’un mod mai neregulat, de oare ce ele sunt cunoscute cu 24 ore înainte şi economii au timpul să pue totul în regulă pentru inspecţie. D. Pake-Protopopescu, primarul capitalei, a avut azi de dimineaţa o întrevedere cu un representant al casei Laenderbanck din Berlin care a sosit eri în capitală pentru a în-chea cu primăria convenţia pentru efectuarea împrumutului de 9 milioane ce ea va contracta. In privinţa acestui împrumut a-vem de dat următoarele esplica-ţiunî : Din aceste nouă milioane, patru vor servi a acoperi diferitele împrumuturi contractate de fostul consiliu comunal. Afară de aceasta, de şi actualul consiliu este autorisat a contracta o sumă mai mare, el însă a judecat că e mai bine se se ia treptat sumele necesare, pentru ca ast-fel să nu se încarce budgetul comunei prin plăţi prea mari de anuităţi. îndată după reîntoarcerea în Capitală a d-lui T. L. Maiorescu, d-1. Dem. Laurian, secretarul general al Ministeriuluî Cultelor şi instrucţiei publice, va pleca în virtutea unui congediu. Eri în consiliul de administraţie al comunei s’au resolvat mai multe chestiuni importante;între altele 3’a fixat modul cum trebue pe viitor să se facă inspectarea gestiunilor diferitelor epitropii bisericeşti. Comisia pentru pavarea stradelor mărginaşe Capitalei se va întruni azi, pentru a stabili definitiv toate uliţele ce trebuescsă fie pavate chiar în toamna aceasta. îndată ce tabloul va fi făcut îl vom împărtăşi cititorilor noştri FELURIMI Prinşi.— Jean D. şi Carlota V. locuind oraşul Trouville, se iubeau de mai multe luni. El nu eraCL de cât de 19 ani. Părinţi lor, comercianţi notabili, erau prieteni între eî, dânşi se vedeau des, dar nici odată nu le-a venit In gând să vorbească despre amorul copiilor lor. Aceştia asemenea n’au crezut de cuviinţă să’I informeze despre aşa ceva. Cu toate acestea Jean împins de Carlota sondă terenul Joia trecută. Tatăl acestuia ’I a ris în nas Intrebându-1 dacă nu e nebun să se gândească la însurătoare la etatea de 19 ani. —Mal al cinci sail şase ani să aştepţi încă amicul meu, ’I răspunse tatăl, şi atunci vom mal vorbi. Se înţelege de sine ca tinerii ah fost foarte mâhniţi de acest răspuns. Ce era de făcut? Ei câutară un mijloc. In fine Jean convinse pe d-şoara să fugă împreună. —Am câte-va sute de franci economie, vom merge să ne ascundem la Paris, până când părinţi noştri ne vor da permisiunea să ne căsătorim. Mercurl dimineaţa Jean şi Carlota pregătiră două cu fere şi imediat porniră spre Paris. Acestea se petreceau la 7 ore dimineaţa. Când după o oră d-na V. intra în o-dăiţa fiicei sale nu găsi de cât o scrisoare a acesteia, concepută în următoarele termine: Iubita mea mamă «Jean şi eh ne iubim. Fiind-că suntem prea tineri ca să ne căsătorim, precum a zis d. D. plecăm împreună. Scuzaţi această greşeală, amorul m’a împins la comiterea el». Gândească-se cine-va la desperarea sermanel mume când citi aceste linii scrise în grabă. D . V... prevenit imediat, a telegrafiat procurorului de la Havre, spunând că fugari luase direcţiunea Pirisulul. Acest magistrat a trimis imediat o depeşă parchetului din Paris, dând sig-nalmentele tinerilor, şi şeful siguranţei trimise la gară un agent înzestrat cu depeşa procurorului de la Havre. Când trecnul de la Trouville ajunse la gara, agentul se apropiâ de cel doi tineri, cari fericiţi pe deplin mergeau unul lângă altu, şi ’I rugă cu politeţă să ’l urmeze la biuroul d-lul Goron pentru o afacere care ’I privia. Aduşi la cheul Orfevres Jean şi Carlotta foarte supăraţi că s’ad lasat a fi prinşi într'un mod aşa de stupid, ad fost interogaţi de d. Goron. Şeful siguranţei era foarte ambara-sat de această captură. Ce era să facă cu cel doul tineri ? Nu putea sfi ’l tri— miţă la arest, neavând ordine de la Havre. D-sa telegrafia imediat faptul procurorului care a respuns următoarele : «Trimeteţi’I separat la familiile lor» Ceea ce a şi făcut d. Goron. A T EDIT1UNE ULM I10RMATIII D. Nicolae Blaramberg, s’a reîntors azi în capitală. * Parchetul Curţei de apel a ordonat redeschiderea dosarului relativ la neregularitâţile comise de pre-foctul Poteca pe când era in capul administraţiei judeţului Vlaşca. , X Primana a luat o măsură foarte bună, şi anume ca micele lucrări ce sunt de făcut, ele se fie esecu-tate de lucrători români. X FOIŢA ZIARULUI EPOCA 8 MISG.4RE.4 SOCIALA L\ NOI DE TH. ROSETTI II Deosebirea mijloacelor de acţiune prin care se obţine conlucrarea oamenilor în sociatate şi în stat trage după sine măaginirea sferei de acţiune a acestui din urmă faţă cu cea d’ântăi. Toate interesnle, toate tendinţele, toate mişcările sufleteşti trecătoare sau permanente formează obiectul diverselor legături sociale, determină formarea de grupuri mal muit sau mal puţin statornice, a căror scop este urmărirea şi satisfacerea acelor tendinţe interese şi afecte. Atât cuprinsul cât şi întinderea acelor legături variază in infinit. Unele se pot intinde asupra mai tutror cetăţenilor unui stat, pot să fie anterioare formării acestuia, să vieţuiască şi după ce a-cesta a încetat de mult de-a exista ; aşa, de exemplu, legăturile stabilite prin naţionalitate, religiune etc. Altele pot avea de scop o trebuinţă mărginită, fie In raport cu numărul celor interesaţi, fie cu timpul cât durează acea trebuinţă ; aşa, de exemplu, partidele politice, societăţile comerciale etc. Şi u-nele şi altele nu sunt bazate de cât pe liberul consimţimânt a celor ce fac parte din ele, fie de altmintrelea acest consimţimânt produs prin concordanţa intereselor unuia cu scopurile altora, fie prin comunitatea de scopuri. Jocul firesc al acestor interese şi scopuri, legătura organică ce 11 produce va exercita de multe ori asupra individului isolat o presiune destul de tare pentru a motiva voinţa sa, nici când însă a-ceastâ presiune nu se va spori pănă la sila materială. Aceasta, independenţă, cel puţin relativă a individului faţă cu societatea e una din trăsăturile caracteristice ale acesteia. Nu tot aşa în stat; aici coordonarea şi subordonarea voinţelor e silita. In el importanţa scopurilor urmărite pentru organismul întreg e aşa de mare, In cât interesul conservării acelui organism reclamă conlucrarea tuturor voinţelor individuale la urmărirea acelor scopuri, şi dacă conlucrarea nu poate fi voluntară, ea va trebui să fie silită. Dar numai importanţa scopurilor Îndreptăţeşte sila, numai siguranţa că puterea nemărginită de care dispune statul nu va fi întrebuinţată de cât pentru acele scopuri fac pe toţi să se împace cu această putere, care de câte ori nu este un scut al individului con-stitue o ameninţare perpetuă a existenţei sale. Această amerinţare o simţim numai de cât de câte-orl statul, această organizare a puterii sociale, cade In prada tendinţelor egoiste. Libera desvoltare a individualităţii, care este cel mal puternic şi mal firesc mijloc de propăşire, e oprită în o mare parte a societăţii, o dată cu turbararea ordinii, care este garanţia neapărată, condiţiunca sine qua non a acelei desvoltărl. Şi prin ordine se înţelege aicea nu numai ordinea exterioară, oare-cum materiala a societăţii, acea intervenire a puterii comune care ne împedică de a ne ucide unii pe alţii, ci mal ales acea ordine mal înaltă care consistă în mărginirea pu- terii pe de o parte la scopurila pentru care a fost instituită, în funcţionarea el sigură şi regulată pe de alta, de câte ori acele scopuri sunt In causă. Armonia firească a mişcării sociale, care face ca munca materială a unuia, lucrarea intelectuală a altuia, atitudinile cele mal diverse, calităţile intelectuale şi morale cele mal contrare, se susţin şi se complectează unele pe altele, pentru a conlucra cu toatele, pe lângă atingerea scopurilor individuale care le pune imediat în mişcare, la atingerea scopului mai înalt a socie-tăţil, e adânc sdruncinată. Pendula regulatoare a orologiului social lipsind, puterea motrice se traduce prin o mişcare desordonată şi fără scop ; mecanismul atât de delicat al societăţii se toceşte, coardele îşi perd puterea de impulsiune, cringurile şi roţile siguranţa de acţiune. O asemene turburare, dacă se prelungeşte cât-va timp, poate deveni un adevărat pericol social. Din cele trei mijloace de acţiune de la om la om, sila devine acela asupra căruia se a-ţintesc toate privirile. Eficacitatea el putând fi pusă în serviciul tuturor intereselor particulare, tuturor ideilor bune sau rele care umplu capetele cele mal diverse, căpătarea puterii de a sili devine ţinta tuturor acestor interese, preocupaţiunea tuturor acestor capete. Toată mişcarea, toată lucrarea socială este subordonată politicei, a^e tinde a deveni ocupaţiunea exclusivă a poporului întreg. Aoeastă stare a spiritelor distrage pe de o parte pe oameni de la cultivarea celor două legături sociale mal folositoare, adică a acelei care constă în identitatea scopurilor, şi a acelei care e bazată pe concordanţa scopurilor unuia cu interesele celuilalt; ea distruge cu alte cuvinte spiritul de asociaţiune liberă şi acel de iniţiativă individuală ; pe de alta parte ea înăbuşeşte în societate acele simţiri mai înalte, acele aspiraţiunl ideale, care fac podoaba el şi care în timpurile de grea încercare li servă de multe ori ca singurul mijloc de scăpare. • (Fine.) www.dacoromanica.ro EPOCA ~ 23 IULIU Este vorba de a se înfiinţa în Bucureşti mici societăţi de meseriaşi care se se unească împreună pentru a lua lucrări. X In anul acesta ca şi în anul trecut representanţii militari ai Turciei. Germaniei, Angliei, Franciei, Belgiei, Greciei, Rusiei şi Suediei, vor asista la manevrele noastre de toamnă. X D. Mitiţă Sturdza, fost ministru al instrucţiei publice, va pleca peste curând în Dobrogia în excursiune arhiologicâ. întrebat dacă nu merge în slreinătate d-sa a răspuns, că este silit să răraâe în ţară pentru a lupta la alegerrile viitoare- «Eu am multe simpatii în Moldova mai ales, şi cred că vom reuşi» Nu e aşa că lucrul e caraghios? Auzi d-nu Sturdza şi simpatii ! X D. Alex. Beldiman, ministrul ţerei la Belgrad, se va reîntoajce în capitală pe la sfârşitul săptămânii a-cesteia. D-sa vine pentru aşi regula oarecare afaceri personale, după care a-poi va pleca din nou la postul seu. X Dupe cum am prevăzut comisia, însărcinată cu facerea instrucţiei generalului Alex. Anghelescu nu s’a întrunit. Ea nu va mai fi convocată de cât la 15 August. X Aflăm dintr'o sorginte pozitivă că Regele Milan al Serbiei,însoţit de d. general Pantelitch, şi de secretarul său Milan Cristich, va părăsi zilele acestea Belgradul pentru a merge la Viena. Apoi după o şedere de patru zile în acest oraş, Regele Milan va merge la băi în Bavaria, unde va sta vr’o trei săptămâni. M. S. va trece prin Orşova. X Primăria Capitalei a supus apro-bărei Ministeriului de lucrări publice planurile şi divisele pentru construirea Asiluluî de noapte. Ministeriul a aprobat acele planuri şi devise cu mici modificări. X D. Ionescu, consilier comunal,însoţit de d. veterinar Vincent va părăsi Capitala zilele acestea pentru a merge la Pesta,St.-Georges şiSteyer, pentru a cumpăra caii. X Azi s’a judecat de către tribunalul Ilfov procesul tânărului Giţă Dâ-nescu, acusat că ar fi servit de complice ca să se fure de la unchiul său Dănescu suma de 12,000 în aur. Instrucţia acestui proces s’a făcut de d. judecător Stătescu. D-sa a găsit de cuviinţă, că fără probe şi fără se fi prins pe vre-unul din autorii furtului se ţie închis pe acest Dâ-nescu cinci luni la Văcăreşti. Probă că acest Dănescu era cu desăvârşire nevinovate că la judecarea procesului d. Prim-procuror Dobri-ceanu în loc ca se ceară pedepsirea culpabilului, a zis că faţă cu lipsa complectă de probe şi cu modul cum s’a condus instrucţiunea care n'a a-restat pe amanta păgubaşului ce era şi dânsa acusată de complicitate, e nevoit să ceară de la tribunal achitarea prevenitului 1 Halal de instrucţia ce face d. Stătescu, nepotul (1 Ini Nacu. X D. judecător de instrucţie Pivto-rian a dat ordonanţa definitivă în afacerea răscoalei din comuna Dridu. Prin această ordonanţă sunt daţi în judecată pentru crima de revo-luţiune, trei locuitori din această comună. X Primarul Comunei Câmpu-lung a fost bătut eri în mijlocul stradel de d. locotenent-colonel Petroni şi de locotenentul Ştefanescu. Afacerea a fost arangiatâ în urmă, d. lo"ot.-colonel Petroni cerând scuze primarului în faţa mai multor persoane adunate din adins in localul Primăriei. Totuşi sperăm că Ministerul de Resbel va da în judecată pe aceşti ofiţeri. X Am denunţat pân’acum două hoţii ale fostului inspector Musceleanu. Avem astă-zi o a treia care e şi mai tare de cât cele-l’alte. Un puşcăriaş anume Marin 0-prea deţinut la un penitenciar din ţară evadând, a fost prins de subcomisarul Stanoiovicî, atunci la sec-ţ:a 32 (acum 29). Acest evadat după două zile a fost pus în libertate de către inspectorul Musceleanu, care ’i luase suma de 100 napoleoni în aur, ca bacşiş pentru acest serviciu. In urma denunţărei acestui fapt de către d. I. Atanasiu, fost şef de biurou la poliţie, către prefectul de atunci care era Radu Mihaî, s’a dresat un act doveditor că Marin O-prea a fost arestat şi s'a evadat din secţia 32 ! Pe de altă pîrte însă se dădură cuvenitele ordine pentru ca Marin Oprea să fie arestat din nou. Prins dupe câte va zile, d. Radu Mihaî i a restituit cel 100 napoleoni luaţi de d. Musceleanu şi.îl trimise înapoi la penitenciar, iar pe şeful de biurou Atanasiu, care îndrăsnise să facă cas de acest fapt l’a amendat cu 10 zile din leafă ! Să se cheme ca să fie interogaţi în această privinţă d. Atanasiu actualmente şef de biurou la poliţie precum şi d. Epureanu pe atunci comisar la gara de Nord. Aceste persoane chemate, se va constata : 1 Că Musceleanu a luat 100 de napoleoni pentru ca să scape un e-vadat şi 2 Că Radu Mihaî, de şi având cunoştinţă de escrocheria inferiorului seu nu l’a dat în judecată nici nu l’a eliminat din poliţie. X Aflăm că în cercetarea ce se face la Eforia spitalelor, pentru actele justificative al materialului ce a servit la construcţia băilor, d. inspector financiar Constantinescu a descoperit o mulţime de neregulari-ţăţi şi de sustrageri, în cea ce priveşte mai ales cimentul. Cantitatea de ciment întrebuinţată atinge ni se spune o sumă de kilograme colosală. Această cantitateeste atât do mare, în cât cu ea s’ar fi putut construi, nu un stabiliment ca acela al băilor Eforiei, dar patru asemenea stabilimente. Se mai zice, încă,—dar dăm a- ceasiasub rezervă, — că s’ar fi con-statat că butoaie între gi din cimen tul acesta, a servit la eoostruirea u-nor case particulare. Îndată ce vom avea amănunte precise în această privinţu vom, reveni mai pe larg. X In privinţa îngrozitoarei crime de la Valea Tânganului, putem da următoarele amănunte. Doi dintre ţărani cari au fost grav bătuţi au murit la spitalul Pante-limon. Ţăranii schingiuiţi sunt originari de la Râmnicu-Vâlcea, şi lucraseră la d. Chiriacescu arendaş în ialomiţa. D. procuror Paraschivescu a putut după multe cercetări se găsească atât unul din pari' cu cari au fost loviţi ţăranii cît şi locul de unde a fost luat acest par. D. Paraschivescu a prins pe un lucrător anume Alexandru Ioan zis şi Poenaru, care după respunsurile echivoce ce le dă şi după contradicţiile în care cade, se crede că ar fi unul din asasini. Au mai fost arestaţi încă 4 ţărani! Instrucţia se urmează la Pante-limon. X Individul Petrescu zugrav, închis acum la penitenciarul Bisericani a mărturisit că d. căpitan Stănciu-lescu ia luat o brişcă şi doi cai fără se i le plătească vre-o dată. Facem atent pe d. comisar regal şi asupra acestei escrocherii a căpitanului Stânciulescu. X Astă noapte nişte făcători de rele s’au introdus prin efracţiune în primăria comunei Olteniţa, şi furînd casa de fer au plecat cu dînsa la pădure, unde au spart’o şi au prădat suma de 13 0 lei înbilete hipotecare. S’au făcut mai multe arestări. X Camera de punere sub acusaţie în şedinţa sa de azi a respins oposiţia d-lui Rădulescu în contra hotărîrei d-lui judecător de instrucţie Papp, pe motivul că cauţiunea a fost depusă din averea zestrală a d-neî Rădulescu iar nu de prevenitul. ULTIMA ORA AGEMTIA HA VAS Colonia, 3 August.—«Gazeta de Colonia» recunoaşte autenticitatea raportului secret al principelui de Bismarck asupra proiectului de căsătorie a principelui de Battenberg cu principesa Victoria, raport care fu publicat de «Nouvelle Revue» şi care demonstră duplicitatea politicei d-lul de Bismarck în privinţa Rusiei. POSTA REDACŢIEI D-luI I. P. Craiova. — 0 asemenea întrebare nu are nici un interes pentru public spre a fi făcută prin ziar. D-lul T. Z. Piteşti■ — Povăţuiţi pe autorul Doinelor, să se lase de poesie. O fi a-vând intenţii bune, dar versurile sunt proaste de tot. PENSIONATE INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI Calea Victoriei, 162 Bucureşti Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că din 96 elevi 84 aO fost promovaţi şi dintre aceştia 16 premiaţi la gimnasiele si lyceele statului unde toţi elevii institutului au urmat regulat cursurile. înscrierile încep la 1-ifl August. Director, R. IVovian. No. 840. PENSIONAT GERMAN PENTRU FETE ŢINERE Dresda Kaulbachstrasse, 25 Posiţiune frumoasă şi igienică. Instrucţiune solidă. Supraveghiere îngrijită şi consciinţioasă. Referenţele cele mal bune. Detalii se poate avea şi la D. E Lessel Calea Plevnel, 193 Bucurescl. No. 537. INSTITITILNOTDEDOMNISOARE 26, BUCUREŞTI, STRADA PR MAVAREI, 26 Cursurile se deschid la I Septembre 1888 Invăţăraîntul coprinde: o clasă prepara-toară, pentru clase primare, cinci clase secundare, patru clase gimnasiale şi trei clase liceale; limba franceză, germană, engleză şi italiana; caligrafia, desenul, lucrul de mână ; pictura, piano, musica vocală, gimnastica şi danţul. Se primesc eleve interne, semi-interne şi esterne, de la vîrsta de cinci ani în sus. Condiţiunile de admitere se pot avea la Institut, şi se trimet prin postă, după cerere. Pentru elevele care voesc a’şl face stu-diele secondare numai înlimhl străine, se face un curs separat de partea literară, în limba franceză şi germană. Profesoare: Interne. —D-neleEmon şi Gerard; d-rele Reich, Mces,!0rghidan,lîappach,Ciculescu, Legendre, Aritonovitz, Scammon, Andrei, Spiro, Grecescu,Boga, Marchand şi Rumpf. Externe. — D-nele Drouin, Sihleanu şi Averescu-Caligares; d-rele Russel, Dam-beanu, Manoel, Valeanu şi Falciolla. Profesoare: Părint. Musceleanu, d-nil Marinescu, Stă-nescu, Pradaţianu, Vlahuţă, Nanu, d-ril Stefânescu, Georgean, St. Sihleanu, Găvă-nescu, Dumitrescu, Roland,Lacoix, Zamfi-rolu, Smidt, Moceanu, Henţia, Vachman, Fraţii Ghebauer, Voreas, Garini (Canto). 818 INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE AL PROFESORILOR ASOCIAŢI Direcţiunea face cunoscut părinţilor că cursurile vor începe la 1 Septembre. înscrierile se fac între 15—30 August în localul Institutului. Se predau lecţii de clasele primare, externat secundar precum şi cursul complect de liceti. Sper că onor. părinţi vor avea şi pe viitor aceaşl încredere ce am avut şi până acum. Personalul didactic din acest Institut se compune din profesorii cel mal buni de la şcolile Statului şi sunt următori: D. Nicolae Barbu, prof. la Sf. Sava va preda limba latină. Constantin Demetrescu prof- la Sf. Sava va preda matemacile curs. sup. Nicolae Cosâcescu, prof. la Sf. Sava va preda ştiinţele, fisico-chimice mod. D. L. Leveque, Şcoala normală şi Asiiu, limba franceză. Curs. Super. Dr. Paul Petrini, Universitate, higiena. Găvânescu, Matel-Basarab, filosofia şi limb. română. Curs. Super. Nestorescu, Şcoala teatrală, desemn şi caligrafie. G. Teclu, 1. germană şi 1. română. Curs. In fer. I. Clinciu, libma elenă. Ilie Georgescu, Sf.-Sava, ştiinţele naturale. Necula Colceag, istoria. Preotul Enescu, Seminarul Nifon,religia. B. Dobrescu, geografia. M. Cohen, Azilu «Elena Doamna». Canto. D-na Bruzzesi, Externat, limba italiană. D. Walch, limba engleză. D ra Zoe Agapiadi, Şcoala Centrala, piano. D-ra Steriadi, piano. „ Colmann, limba germana, c. infer. D-na Alex. Filionescu, şcoala centrala, filosof, şi pedag. limba franceza. Cursul primar se va face de două din absolventele cele mal bune ale Azilului, iar pentru croitorie, gimnastică şi dans aceasta se va regula la Septembre. Se aduce lot-odatâ la cunoştinţa părinţilor ca toate elevele care s ad presentat din acest institut la liceele Statului pentru trecerea examenelor, aii fost promovate cu succes. Directrke, Alexandrinii Filionescu profesoare de pedag. şi filosof, la şcoala centrală strada Dionisie ş0 Soţia Elena, soacra Păunica Hrisafi, cumnata Maria Fochianu, cumnaţi şi nepoţi ah durerea a anunţa încetarea din viaţă a prea iubitului lor soţ, ginere, cumnat şi unchiu MAJOR ION FOCHIANU în etate de 43 ani încetat din viaţă la 21 ale curentei. Serviciul religios se va face în Biserica Popa Tatu Sâmbăta 23 ora 3 p. m. de unde cortegiul funebru va porni la cimitirul Belu. Acesta va servi ca bilet de invitaţie pentru rude şi amici. BOALELE SIFILITICE \EPUTI\TA BARBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare.după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emişratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii ae la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. 528 APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE LA MAGASINUL DE COLONIALE H. I0 V\!D & C* 3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI Comande se pot efectua In toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat. 804 LA MAGASINUL DE OROGUE, COLONIALE-DELICATESE ION TETZlr ir pVrneîGE IUSABEK 0 VESSA 9 LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI afi sosit şi sosesc din x 5 în 15 zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene si streine Asemenea toată producţiunea Untului proa spet din Pâşcanil proprietatea D-nel Colon»-Blnramberg se afia de vânzare numai in sus numitul Magasin. 767 FOITA ZIARULUI «EPOCA» (41) ALEXIS BOUVIER DRAMELE PĂDURI PARTEA. I LUPII DIN ARDENI XIII IN CARE JEAN-BAPTISTE AUMOY GASESTE O ALIATA CĂZUTĂ DIN CER Văzând’o aşa de mâhnită, ţăranul se simţi pătruns de milă. — Aşa dar, zise el, ai trăit cu acest om, şi nu ţ'a fost frică că într’o zi te vel duce de rlpă cu dlnsul de Împreună? — Nu D-le... — Nu? — Ce vrei ? II iubiam !... — Dar ştii că puteai fi Învinovăţită de a fi luat parte la omorurile sale ?... şi atunci al fi Împărţit soarta?... — Pe atunci aşi fi dorit aceasta. — Dar, nenorocito, moartea ţ’ar fi foat partea I — Ce vrei ? II iubiam... Aşi fi murit cu plăcere pe acelaşi eşafod cu dlnsul. — Auzi Doamne !... aşa de mult l’al iubit... pe ticălosul acela 1... Să poate !... — Eram, oarbă, nebună ; crimele lui mi se păreaţi isprave mari. Jean-Baptiste o privea fără a găsi ud cuvlnt de zis ; ea urmă : — Acum viaţa îmi pare o sarcină, de când l’atn perdut. Aumoy asculta înmărmurit darea pe faţă a acestui amor netnţeles. — Dar astăzi aşi vrea să’l văd mort pre cum atunci aşi fi dat ori-ce pentru a’I păstra viaţa. Atunci îmi ziceam : «De’l vor omorî, mă omor şi efl...» Cu capul plecat, mâhnită, pomenind de trecutul el miserabil, ea urmă cu o voce ciudată : — Voi care vă naşteţl fericiţi, care aveţi o familie, neamuri, nu ştiţi ce e amorul acelor care n’au fost nici o dată iubiţi... Amorul meii pentru dlnsul era orb... Ştiam că e un rău şi că totuşi îl iubiam... Poate nici eu nu eram mal bună de cât dlnsul. Când m’am simţit perdută mi a fost ruşine. Jean -Baptiste dădu din umere zicînd: — Era vremea să sfârşască... AI fi nebunit. La ce al ajuns acuma însftrşit?... — Simt mal mult ură de cât iubire pentru dânsul. — Aşa mal zic şi eO I în privinţa asta ne înţelegem. In seara acea chiar, Jean Aumoy presanta oamenilor sel, pe noua îngri-toare a casei, ruda lui, pe care o adusese de la Norzon sub numele de Lison Aumoy. Aceasta dădu de vorba două trei zile satului; cel şireţi să uitară unul la altul clipind din ochi, dar pentru că Jean-Baptiste nu era un om sărac, toţi vorbiră Ince. XIV. «AMORUL PURIFICA TOT. CE NU ARDE.» Fraichotta să deprinse repede cu noua viaţă în care o aruncase întâmplarea; îndura mari suferinţe morale, dar cine poate să le vindece mal bine de cât liniştea şi nesupărarea 1... Amintindu-şl de îndeletnicireie el din copilărie, lucra cu stăruinţă. Despre trecut nu să mal vorbise nimic. Ea şi Jean-Baptiste hotărîse că nu să vor ocupa de Marţial de cât în ziua când după făgăduinţa lui, va scrie lui Jean-Baptiste Aumoy. Zilele, săptămânele, lunele treceau şi nici-o veste despre o afacerea cu testamentul. In vremea cea, un fenomen straniii să îndeplinea, pe care un observator l’ar fi studiat fără îndoială. Puţin câte puţin, Lison recăpătase liniştea sufletească, conştiinţa datoriei, dragostea de muncă, şi de-o-datâ cu ele, de nu veselia, cel puţin pacea ; Fraichotta nu cânta aşa mult ca înainte, dar când să făcea ziuă, atunci când îşi punea odaia în rînduială, o auzal trimeţind pe fereastra trilurile el vesele. Din contra, Jean-Baptiste Aumoy nu mal era vorbăreţ şi glumeţ ca www.dacoromanica.ro ca înainte; să făcuse tăcut şi posomorât. Seara, la masă unde cinau cu toţii, dădu-se loc Fratchottel In faţa lui, şi ea făcea pe flăcăi să rida... El, supărat răspundea oamenilor răstit şi par-că i ar fi fost greu de dînşil ; nu vorbea blând şi nu zimbea de cât acelei pe care o adăpostise. Une-orI să uita lung la dînsa; dacă ochii lor să Întâlneau, el zimbea, şi II să răspundea tot ast-fel... Părea vesel câte-va minute... turna de băut celor-l’alţl, umplându-le ochi paharele!!.... Apoi de-o-dată să întrista, fruntea i se încreţea, şi supărat pe dânsu, să scuia, îşi aruncă şervetul şi zicea: — El, da ce, aveţi de gând să adormiţi la masă ? Şi pe când flăcăii să sculau, el eşea şi să plimba prin grădină. Ast-fel trecu o lună întreagă. Fraî-chota să făcuse cum era altă dată, cântând cum cântă păsărele a căror glas II avea. Apucăturile el cam nec;oplite părură ciudate la mulţi, dar ele trecură drept însuşirea unei firi bune şi toţi să obişnuiră cu ele. Ba chiar, Lison ajunse să fie iubită. Intr’o seară, pe la sfârşitul lui Iunie... In seara de sf. Ioan... sărbătoriseră bine pe sf. Ioan... şi cum se întâmplă tot d’auna în acele locuri vesele, bănseră cam mult... Fraichotta, într’o îmbrăcăminte nouă, părea de tot frumoasă, talia el puternică să răsfăţa într’un corsaj subţire, capul îl era gol şi părul prins într’un file. Aumoy o privia răze-mat Intr’un cot... Dar nu mal era Jean-Baptiste pe care l’am văzut... nu... cămaşa ’i era de ptnză subţire, avea o cravată frumoasă... mânele’L să făcuse albe şi de !... trebue să spunem tot, era pomăduit şi parfumat. Ochii săi mari şi rotunzi ce ochii de bou nu să ma luad de la Lison... Privirea Fratchottellntâlni pe acea a ţăranului şi aprinse cu flăcările el; el simţi ca o sguduire electrică. Fraichotta pufni de rts zicând : — Parcă eşti înamorat şi ţie ruşinel.. Aumoy să roşi... de la gulerul cămă- şel sale până la rădăcina părului... Dar zîmbi... şi privirea sa rămase ţintită asupra lui Lison. — Dar bine, d-le Aumoy, zise ea, de ce mă priveşti ast-fel ? — Dacă aşa'ml place 1 gtngâni Jean-Baptiste. (Va urma.) Pentru satisfacerea unor d-nl abonaţi care s’afl plâns de greşita nnmerotaţie a foiletonului nostru —greşalaprodusă în timpul grevellucrălorilor tipografi —dăm următoarele desluşiri. Numerotaţia merge regulatde la 1 până la 23 ; numărul 23 e de două ori,al doilea trebue socotit ca 24, apoi num. 24, 25, 26, ( ), 31,32, 33, 34,35, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37 trebuesc socotite respectiv drept 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34 , 35, 36, 37, 38 39, 40. EPOCA — 23 IULIE CASA DE SCHIMB 613 I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, Alo. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi Curs n 1 Bucureşti 22 Iulie 1888 Cump. Vend. 5 0/ Renta amortisabila 93 93 1/2 5 0/0 Rpnta perpetua 92 93 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig deşt.drum de fer 91 3,4 92 1 4 7 0/0 Scris. func. rurale 105 1 4 106 5 0/0 Scris. func. rurale 91 1/2 91 3/4 7 0/0 Scri6. func. urbane 104 1/4 105 5 0/0 Scris func urbane 98 99 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi 87 1/4 87 3/4 77 1/2 78 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 79 1 2 80 212 216 Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 39 42 940 960 Acţiuni «Dacta-România. 250 Î55 » Naţionala 240 245 » Constructiuni 80 90 Argint contra aur 14 40 14 60 Bilete de banca contra aur 14 40 14 60 Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă 203 203 205 CASE DE MARE CASE DE ÎNCHIRIAT MOŞII DE AltEADAT «iflmn din Strada Rosctti No. 18, Sub. Staicu llilALLu din causa de strămutare la ţara. Preţul moderat. UN SALON MOBILAT A se adresa la proprietar acolo. DE VENZARE MOŞIA STASESTI». situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădureţe brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău-Moineştl, lăngă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, în Iloman pentru or-ce lămuriri. 776 UD I),DMrH I) D nouă hectare vie şi obratie si-llft 1 L l/; All 1, tuale pe dealul Oltului alături cu via Golesc» de la DrăgăşanI. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. VILA LUTHER SINAIA 22^.^ mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorit de a închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti. II Al 117 TACI? sduateînStrBda Frumoasă No. 12 IIvHJL Urlljti şi 12 bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi gradină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde in total saO în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţel 776 VILA NUMITA BEATRICE i£“K vară este de inchiriat, situată ia fllaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43. H VTT A cu grădină situată la Filaret, este U V lLii de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiază 783’ DE IRENDftTî^inMS Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. N. Alexandrescu. CAM DORMEAM tori, asemenea şi un loc cu două faţade cu oprâ vălie. Doritorii cevor adresa la unica fiică şi moşteni toare, Elena Bureily Ploeştl, Piaţa Unirel 1. 7/2 PA MEDE mobilate şi nemobilale de In-UnluEriE cliiriat cu luna in Calea Victoriei No. 81. uri l Dl.'VIt 4 T de la 23 Aprilie 1889 moşia llfj lltlVMIl 1 Lai os ui şi Dobricenî clin judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. CriUIIMTC de grâne cu spicul roş şi 01 Ifl 1 H 1 t alb, de Secara St-Ile-lena, de Ovez alb şi negru şi de Orz. cavaler şi obicinuit. — Se găsesc de venzare la moşia Sl-Galbenu, proprietatea d-lul C. C. Datculescu, R.-Sărat. A se face cererile de acum. DE TWPUTDîAT Casa din strada Um-Uii lflUfllftlAl brii No. 4, lângă Clubul Militar, Calea Victoriei, No. 12, odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa str. Pitar-Moşu, 5. 839 CASELE CU LOCUL LOR SWSSK Str. Biserica Amzel No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8. TTE TVPUTBTAT casadin Strada Polonă UE inunimai NO. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 CASA DE SCHIMB 805 MOSCU N ACH IVI I AS No. 8, In palatul Principele Dimitrie GM/ia Siv. Lipscani, In facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Romănia) Bucuresti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-oe schimb de monezi Cursul pe ziua de 22 Iulie 1888 Renta amortlsabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.l „ C. F. R. Municipale __ ... . Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 % „ „ ,, urbane Obl. Serbesti cu prime lm.' cu prime Buc. [20 ici] Losuri crucea roşie ltaliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-Uomânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germano Bancnote francese „ italiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur laşi Cump. Vinde 93 % 92 94 79 220 107 93 1055* 99 88* 78 70 42 28 40 17 1030 203 124 100 99 240 94 93 99 80 229 107 X 9.7 3/4 lOfi 100 89 78 3/4 73 4b 30 44 20 1670 205 126 100 % 100 245 ACADEMIA 1)1! COMEltCIli SI IHMTRIK DIN GRAZ Cu autorisaţia înaltului c. r. decret ministerial din t Maiii 1879. Cu începere de la -15 Septembre a. c. Academia începe al douzecT şi cincelea an şcolar. Acel care nu pot li admişi direct în academia pot urma clasele preparatoare al căror curs e de trei ani. Absolvenţii acestui institut au ilreptul la serviciu v oluntar de uu an, daca înainte d a intra în Academie aii depus examen cu succes în vr'un gimnasiu sau scoală. Pentru şcolarii cărora lipsesc această condiţiune, se preda un eurs preparativ gratuit pentru examenul voluntar. InformaţiunI se pot cere de la Direcţiunea Academiei dc comcrciu si industrie, in Graz. A. E. V. SC UIMII! Director. DEPOEL l’lllliiCRI DE ARTICOLE TECDMCE 791 CURELE DE TRANSMISIE Prima calitate engleza «««>«.«■« rp-sm PATirnir FURTUNI pentru &pa, vin, etc. lj/1 U V 1U Vj table rondele etc. FURTUNE SI CURELE DE CANEPA ASBEST, STICLE PENTRU NIVEL DE APA OTTO HARNISCH Bucureşti— Calea. Victoriei, No. 48 — Bucureşti vis-a-vis de Pasagiul român FRUMUSEŢEA DAMELOR Pete de licat, coji de pele, roseata feciei, pete de obraz, pistrue si toate defectele ruloarei obrazului, departea/.a radical mente l*elea cea mai aspra si uscata devine peste noapte moale, alba si frageda SAVON DE LYS DE LOHSE cel mai fraged sepun de toaletă, liber de orî-ce tărie, care adesea-ori este singura causă a culoret defectuoase a feţei. Cumpărătorii fabricatelor mele se aibă tn seamă FIRMA, GUSTAV LOHSE,46 YAGER STRAS-SE, Berlin, Fabrica de Parfumerie şi SepunurI fine de toaletă. Se vinde în llacoane intregl şi jumetâţl la toate parfumeriile cele bune. Depoul la d-nil Salomon Hechter şi Ch. Lazarowitz. 754 A 713 —e&Bg£LŞSSS>- Slabiciunea dinţilor, Durere de dinţi, Inflamatiune, buba, Gingii atinse, Mirosul gurei, se evita si se înlătură prin intrebuintarea continua a veritabilei APA DE DINŢI ÂNATHERINA A DOCTORULUI POPP Dentist al curtei Imperiale si Regale care este preferabila ur-carei alte Ape de dinţi ca preservatif contra Boalelor de Dinţi, Gura şi Gât, şi care întrebuinţându se de odata cu PAFTIL de DINŢI sau PASTA de DINŢI a D-rului POPP se întreţine în tot-d’auna dinţi sănătoşi PLUMBURI de DINŢI de D-rul POPP, cele mai bune pentru ca or-cine să şi poala piomba singur dinţi găunoşi. SĂPUN de ERHUR1 de D-rul POPP contra or-carei afecţiune a pielei şi es-celent pentru Bai. Prevenim pe cumpărători de a se păzi de faişificaţiuni care conform analiselor sunt compuse în cea mai mare parte din accide care ruinează dinţi foarte de timpuriu. Depoul general Viena, Bognerstrass No. 1, se mai găsesc de vânzare la F. W. Zurner, loan Tzetzu, Drogueria Brus,GustavRietz,A.Varlanescu si&lagasinul uSlella». lin I/BITUID una Locomobilă de 10 cal puii El I t \/, l llL tere din fabrica Ruslonîn bună stare cu preţul foarte moderat la d. Schoenmann, Giurgiu. (856) 787 SE NU CUMFERATI SAL PIANE până când nu aţi văzut marele deposit al d-lui Max Fischer în Galaţi Strada Mare No. 29, în Bucureşti la d A. L. Patin M