ANUL III No. 798 A DOUA EDITIUNE VINERI 22 1UL1U (3 AUGUST) 1888 NUMERUL ||\N1 NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’A-UNA ÎNAINTE Iu Rucurescl: La casa Administraţiuneî. Iu Tara: Prin mandate poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streiiietate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL U) BANI NUMERUL ANLNCILH1LE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.n Paria: Agenre Hnva h, Placede laBourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. I,A PA1US: se gâseste jurnalul cu I» cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». I»er-inain, \o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DMINISTRA ŢI UN EA No. 3,—IMalza Episcopiei,—N'o. 3 No. 3.— Piatza Episcopiei.—No. 3. SPAIMA LUI EPURESCU SERRAT0R1LE CENTENARELE! INAUGURAREA. ATENEULUI D-NU P. CORTAZZI MIŞCAREA SOCIALA LA NOI DRAMELE PADUREI DATOHIV OTERN11LM Am arătat Marţi cum o întâmplare fortuită aducend la Giurgiu pe d. procuror de curte Atanasovici, a-cesta a descoperit la parchetul tribunalului local că magistraţii colectivişti puseseră la dosar nişte denunţări de abuzuri foarte grave în sarcina prefectului Poteca. Ast-fel pe de o parte se cocoloşeau de parchet hoţiile fostului colectivist Poteca, iar pe de alta autorul acelor abuzuri continua a sta în capul pre-fecturei de Constanţa. Am protestat în nenumărate rîn-duri contra acestui sistem de acoperire a abuzurilor descoperite în sarcina agenţilor regimului trecut. Daca mal revenim azi asupra a-celeiaşî cestiune, o facem pentru a ne explica odată pentru tot d’a-una, în privinţa certei noastre cu guvernul actual, privitor la faptul că guvernul arată o indulgenţă culpabilă faţă cu abuzurile regimului trecut. Vrem se fie bine stabilit că daca cerem pedepsirea culpabililor, a-ceasta n’o facem din spirit de răs-bunare meschină in contra unor adversari astă-zi neputincioşi nici din dorinţa d’a dobândi triumfuri inutile în contra un regim căzut. Or-ce pedeapsă prescrisă de lege are un îndoit scop : Mai întâiu d’a Inflige o suferinţă oare care unui vinovat şi apoi d'a fi o pildă pentru acei care ar cuteza să repete aceleaşi greşeli. Mai ales pentru acest din urmă motiv, cerem noi cu stăruinţă ca justiţie să se facă. lntr’o ţară mai ales ca a noastră, unde opinia publică nu este încă bine formată, unde este uşor lucru pentru or-ce guvern d’a suprima momentan controlul opiniuneî publice, trebue să existe cel puţin a-ceastă temere că vine un moment când justiţia îşi redobândeşte drepturile, când legea redevine lege, şi când culpabilii îşi primesc pedeapsa cuvenită. Trebue ca guvernele abuzive, care pentru a se pune la adăpostul consecinţelor abuzurilor lor, să îngrijesc in tot-d’a-una d’a suprima şi justiţiaşi controlul opiniuneî publice, trebue, zic, ca acele guverne să ştie că există, cel puţin, o justiţie postumă. Am suferit, timp de 12 ani, un regim a cărui caracteristică este de a fi fost un regim de jaf şi de corup-ţiune. Oamenii care aii fost încăpui guvernului trecut, au ştiut, cât timp au fost la cârma ţării, să supue voinţei lor şi magistratura şi corpul e-lectoral. Astă-zi, când acel regim a căzut, când ţara a reintrat în posesiunea drepturilor ei, când credeam că justiţia trebuia să fie mai presus de MHBHH combinaţiile politicei zilnice, astă-zi ţara să întreabă : Oare a sunat ora judecăţii pentru acei care au demoralizat acest popor dându’i spectacolul regimului celui mai corupt ce a putut fi vre-o dată? Or fi vor în drept aceşti oameni se spue că au putut se’şi permită nepedepsiţî tot în această ţară, că şi acum, când au căzut de la putere, când justiţia nu mai e la ordinele lor, ei au putut scăpa neatinşî, graţie cine ştie căror necesităţi de înaltă politică ? Răspunsul ce guvernul actual e dator se dea acestei întrebări, nu prin articole de ziare ci prin fapte po-sitive,va fişau o pildă de înaltă moralitate sau un îndemn la imoralitate pentru guvernele viitoare şi pentru tara întreagă. Când cerem ca justiţie să se facă, nu o facem aceasta din dorinţa d'a vedea pe Radu Mihai or pe un altul în puşcărie. Fie în puşcărie fie afară din puşcărie, Radu Mihai tot Radu Mihai rămâne. Cea ce vrem e ca ţara se-şî poată zice : «A fost un regim care a crezut că îi este tot permis ; care s’a crezut a tot-puternic, care s’a crezut etern. Ei bine, chiar pentru a-cesta a venit momentul socotelilor, a sosit ora judecăţii. Avis guvernelor viitoare !» TELEGRAME AGENŢIA IIAVAS l'aris, 31 Iulie. Telegramele pe care ziarele englese şi germane le primesc din Iloma se prefac a crede că Francia are planuri agresive, cu scopul de a lua Tripoli. Aceste sgomote sunt absurde. Ele au prohabil ţ,inta de a ascunde proiectele Italiei, ale cărei înarmări au Tripoli ca ţintă reală. Zara, 31 Iulie. Principele Muntenegrulul a sosit seara cu prinţul moştenitor, venind de la Anco-na. El a plecat îndată ,1a Antivari. Romă, 31 Iulie. Principele de Neapole a plecat la Zurich. Roma, 31 Iulie. O scrisoarea căpitanului Casaţi, cu data de 5 Decembre 1887 zice că n’are ştiri în privinţa lut Stanley care, chiar în con-diţiunî favorabile, n’ar putea să sosească înainte de Martie. SPAIMA LUI EPURESCU Timp de 24 de ore ţara întreagă a putut să crează că Giurgiu este în flăcări, că tot judeţul Vlaşca erea resvrătit. Ce se întâmplase ? Epurescu îşi închipuise că a fost lovit 1 Orl-cine poate înţelege ce proporţiunl a dat acestui fapt imaginaţiunea roditoare, a «teribilului în apostrofe» Vasile Epurescu. Acest caraghios, pe care îl roade boala măririlor, suferă de monomania persecu-ţiunel. Intr’o ziare o altercaţiune la Capşa cu d. Costa-Foru. Imediatei aleargă la ministrul de interne, căruia să plânge că Costa-Foru a vrut să-l omoare şi că majestatea parlamentului a fost ameninţată în persoana sa. La 15 Martie, vînătoril aduşi la Cameră de guvern, slobod focuri de puşcă în deputaţii minorităţii. Epurescu îndată începe să sbiere că s’a urzit un atentat în contra vieţii sale, că deputaţii oposiţiuniî ad vrut să-l asasineze. Aşa să explica cum imaginaţia fertilă a lui Epurescu, a isbutit limp de 24 de ore să e-moţioneze ţara întreagă cu depeşele sale a-larmante şi să facă să se crează că cine ştie ce s'a petrecut la GiurgiQ. Guvernul, îngrijit, trimete o anchetă compusă din secretarul general al ministerului de interne împreună cu un procuror de la curtea de apel; gazetele trimet reporteri la Giurgiu să vază ce se petrece acolo; şi ce constata aceştia? 1. Că lntr’o întrunire publică d. Dimitriu, membru al oposiţiunel-unite, atacase ce e drept cu multă violenţă pe colectivişti. 2. Că a doua zi un d. Carcale, colectivist din localitate, şi d. Epurescu lovesc pe d. Dimitriu şi-l umple de sânge, în faţa judecătorului de instrucţie, care nici nu anchetează faptul. 3. Că a treia zi un alt membru din oposi-ţia unită, tn urma violenţelor săvîrşite în ajun de colectivişti, loveşte la rândul lui pe colectivistul Rose Ştefânescu. Să poate vedea din simpla expunere a faptelor că primul act de agresiune a pornit de la colectivişti. Să mal poate constata că acest actde agresiune comis în persoana unui amic al guvernului s’a putut săvîrşi în presenţa judecătorului de instrucţie, colectivist, care nici n’a consimţit să ancheteze faptul, pe când sub regimul trecut, d Mavrocordat precum şi dd. Balş şi Filipescu atl fost condamnaţi la mal multe luni de închisoare, fiind-că att în-drăsnit să se atingă de câte un partisan al guvernului. Nu numai atât. Când membrii opoziţiuneî-unite, provocaţi de primele violenţe săvîrşite de colectivişti, îşi permit a doua zi să lovească pe d. Rose Ştefânescu, imediat să începe o anchetă şi să trimete chiar înadins din Bucureşti procurorul de curte Atanaso-vicl însoţit ded. Lupu Costache, secretarul general al ministerului de interne. Iar noi din prima zi am desaprobat faptul lovirel d-lul Rose Ştefânescu şi am aprobat atitudinea ministrului de interne şi a ministrului justiţiei, căci contrariu părerii d-lul Stâ-tescu, credem că mal ales opoziţiunea, maî ales minorităţile, mal ales acel care sunt slabi, aQ drept la protecţiunea legilor. Cu toate acestea, caraghiosul Epurescu sbiară par-că l’ar jupui cine-va, umple gazetele colectiviste cu depeşt atât de desperate pe cât sunt de mincinoase, şi numai ministrului de interne a trimes până acum vre-o zece depeşt. Trebue să ne aşteptăm, dacă cum va în camera viitoare vom avea plăcerea să auzim elocinţa d-lul Epurescu, ca acesta să ne spue că a fost asasinat la GiurgiQ, precum odinioară d. Dimancea, povestea în cameră, în aplausele colectiviştilor, că a fost ucis la M avrodolu. SERBATORILE CENTENARULUI AL IX-le» AL CRESTINAREI RUŞILOR (Corespondenţă specială) In Rusia Luendu-se cine-va dupe gazetele Austro-Ungero-Jidoveştî, cărora le fac un atât de josnic cor republicanele noastre colectiviste, ar crede apro-piându-se de Rusia, că intră într’o ţară cârmuită de zbiri infernali I EI bine, nimic nu e maî greşit de cât exageraţiile împrăştiate In potriva acestei mari naţiuni. Păşind graniţa la Un-ghenî, unul din cele mal neînsemnate puncte ale vastului imperiu, eşti izbit de buna rânduială ce domneşte în toate ramurile activităţeî publice. Gara rusă e coprinsă într’o clădire care pentru noi ar însemna un palat. Călătorii sunt întâmpinaţi de numeroşi hamali numerotaţi şi foarte curat îmbrăcaţi, care luend toate bagajele, conduc pe pasageri Intr’o sală spaţioasă închisă, foarte curată şi iarna probabil prea bine încălzită, judecând dupe cele patru uriaşe sobe de faianţă rusească; aci numeroşi funcţionari vamali, foarte cuviincioşi, cercetează cu grăbire e-fectele călătorilor, mulţumindu-se cu declaraţia, că nu e nimic de vămuit, iar hamalii nu părăsesc pe pasager până ce nu’şi a strâns bagajele la închiderea cărora le dă tot ajutorul; In timpul acesta, pe d’altă parte, oficiul paşpoartelor a terminat vizarea şi le înapoiază prin agenţii respectivi purtătorilor. D’aci înainte călătorul se bucură de deplina libertate până la locul destinaţiei sale, unde iarăşi după ce 'şl a declinat identitatea, se bucura de toată libertatea mişcărilor salo. Calea prin Basarabia până pe laltişi- www.dacoromanica.ro neu e destul de grea prin unele locuri, din causa unor dealuri, văl şi râpe, a-semenea celor din regiunea noastră a Covurluiulul şi care din causa pământurilor mişcâtoare necesitează însemnate lucrări de artă. Trecând Insă aceste părţi, repeziciunea trenurilor nu lasă nimic de dorit. Peste tot locul domneşte o uriaşe mişcare şi trenul se măreşte din ce în ce, atingând la punctul final un şir considerabil de vagoane. Serviciul personalului căilor ferate e ireproşabil. Jandarmaria imperiului care face poliţia trenului şi a gărilor, iar In oraşele marî, serviciul sergenţilor de oraş, eun corp respectabii,fiindcom-pus din vechi militari, foarte curat e-chipaţî, neclintiţi în îndeplinirea datoriei lor, pururea foarte cuviincioşi în atingerea lor cu publicul. Comoditatea trenurilor şi a gărilor ruse nu cred să aibă seamăn pe lume. Administraţia căilor ferate nu cunoaşte nici o jertfă, pe care să n’o fi făcut pentru mulţumirea călătorilor : gările, mal cu seamă sunt admirabil îngrijite, prin oraşe şi punctele de bifurcaţia căilor sunt adevărate palate şi restaurantele bogat asortate, servite în livrea; iar In cea mal, mică gară, a unul sat de pildă, se află un restaurant splendid cu un servicii! de o curăţenie ireproşabilă. Pe lângă aceasta preţurile sunt fixe şi relativ moderate. Odessa Odessa este fără îndoială, unul din cele maî frumoase şi mai bogate 0-raşe maritime; aşezat pe dealuri ce domineazâ marea, el a fost nivelat şi transformat de Ducele Richelieu, un e-migrat al teroarelroşie franceze de la 1792; şi mal în urmă Înfrumuseţat şi înzestrat cu o mulţime de aşezăminte de binefacere şi biserici, de Mareşalul principe Voronzoff un combatant victorios împotriva lui Napoleon I u şi cuceritorul Varnel la 1821. Oraşul recunoscător a ridicat bine-fâcătorilor săi două monumente măreţe : al lui Richelieu se înalţă în faţa portului şi a fost izbit de o ghiulea englezească, ce se vede încă, în bombardamentul de la 1855; iar al lui Voronzoff se ridică falnic, în squarul ce înconjoară Biserica colosală, fondată de dînsul. Oraşul e impodobit cu o bogată verdeaţă, pavat cu piatră cubică şi cu trotoare asfaltate ; maî la fie-care pas se întâlneşte câte o măreaţă clădire publică : o mulţime de şcoli primare, licee, gimnazii, şcoli profesionale, spitale, case gratuite pentru adăpostirea celor desmoşteniţl de soartă, cea ce explică lipsa cerşetorilor pe strade; căzărmî, o operâ-teatru măreţ, dedicat lui Puşchin, biserici cu cupole aurite, în sfârşit un tot minunat, pentru bunul traiu material şi moral al locuitorilor. Colosala mişcare a oraşului e deservită, pe lângă peste 2000 de trăsuri de piaţă, de o mulţime de linii de tram-vays, ce pornesc din centru până în fundul celor mal depărtate suburbii. Ca o dovadă de cum se aplică legile şi regulamentele siguranţei publice în Rusia, e vrednic de însemnat, că Tribunalul din Odessa fiind sesizat de un cetăţean cu plângerea că un copil al seu fusese călcat de tramvays, judecata a osândit pe directorii companiei de exploatare la duoă luni închisoare şi o însemnată despăgubire civilă.... De la Odessa spre regiunile Dnipru-luî, ţara e cu totul pitorească, brăzdată de câmpii bogate, de păduri încântătoare, cu tot felul de copaci şi cu brazi; aproape la fle-care sat să văd ri-dicându-se coşuri de diferite fabrici. Dar, partea aceasta, cum şi desfăşurarea economică şi industrială a acestor ţinuturi, a descris'o cu înalta sa competenţă şimaiastra sa pană,d. Aurelian fost Ministru, la 1882, când areprezin-tat România la expoziţia din Moscova, In cât aşternerea unor impresiunl.cum zice neamţul din zborul păsăret, fi cu totul de prisos în această privinţă. Italm-Novnk. (Va urma). mmmmmmmmmmmmmmmmmmeoammm INAUGURAREA ATENEULUI O convorbire cu ci. Esarcu.— Proiectele pentru asta iarna.—Inaugurarea Ateneului.—Albumul Ateneului. O convorbire cu d. Esarcu Monumentul Ateneului fiind a-proape sfârşit şi inaugurarea lui ne mal putend fi foarte depărtata, am crezut interesant a cere câta-va a-menunte despre modul cum se va faceaceainaugurare, d-luiG.Esarcu, care ştiam că avea de gând se sărbătorească cu o deosebită solemnitate inaugurarea Ateneului. Proiectele pentru asta iarna D. Esarcu ne-a spus că nădăjdu-eşte ca monumentul Ateneului se fie sferşit în cursul lunei Septembre. Iarna aceasta şi pene la inaugurare se vor ţine conferenţe în sălile Ateneului, exceptându-se numai sala cea mare. Pe lingă conferenţele obicinuite, se vor ţine astă iarnă şi cite-va serii de conferenţe asupra aceluiaşi subiect şi se va preda un curs de instrucţiune civică, care va fi tipărit şi respîndit în ţară în mii de exemplare. împrejurul Ateneului grupîndu-se mai multe societăţi, cum sunt societatea pentru înveţătura poporului român, societatea geografică, societatea de bele arte, care toate vor avea un local la dispoziţie în clădirea cea nouă a Ateneului, se vor organiza mai multe exposiţiuni artistice cu concursul acestor societăţi. Inaugurarea Ateneului Trei, patru luni, dupe ce Ateneul va fi sferşit, d. Esarcu speră că va putea serba inaugurarea lui. Această inaugurare se va face cu o deosebităsolemnitate.Savanţii, oamenii de Utere,artiştii din lumea întreagă vor fi poftiţi la această serbare. Mai ales represintanţi ai popoarelor din Peninsula Balcanică îşi vor da întîlnire la acest congres, care vainaugura un fel de confederaţiune intelectuală a popoarelor balcanice. Cu această ocasie se vor da în noul Ateneu serbări strălucite. Ele vor începe cu executarea unul ora-lorio a lui llaydn, Creaţiunea. Pentru aceasta maî multe sute de artişti vor fi rugaţi a da concursul lor. Apoi se vor face discursuri şi conferinţe. Se vor juca piese de teatru compuse înadins pentru această împrejurare. Toate aceste minuni, d. Esarcu speră că poate se ni le fâgăduiascâ pînâ înainte de primăvară. Albumul Ateneului Înainte d’a ne despărţi de d. E-sarcu, d-sa avu amabilitatea se ne dăruiască un admirabil Album al A-teneulul, conţinînd discursul d-sale de deschidere a cursurilor din anul trecut şi conferenţa d-lui Odobescu asupra clădirelor antice cu dom cir-cular, ilustrat şi conţinînd mai multe gravure ce înfăţişează diferite părţi ale Ateneului, aşa cum îl vom vedea clnd va fi sfîrşit. Această minune de artă tipografică ese din atelierele d-lor Socec şi Teclu. 2 EPOCA - 22 IULIE D-NU p CORTAZZI Corespondenta din Dorohoi O desminţire unui colectivist. In judeţul Dorohoi trăeşte un colectivist, pe care ţara ’l cunoaşte foarte bine cine este şi ce aspiraţiunl are. A-cesta este vestitul Cortazzi, unul din prefecţii de tristă amintire a răposatei colectivităţi. Este ştiut In deobşle că acest specimen colectivist, pe când şleahta din care face parte cârmuia a-ceastâ nenorocită ţară, a comis infamiile de care nu s’a mal pomenit vre o dată în ţara românească. Colec-ţiunea Epoceî şi a altor ziare independente este de faţă şi poate produce dovezi sdrobitoare contra numitului. Mal mult, în şedinţa Camerei din 3 ori 4 Decern. 1887, deputatul Stroicl în interpelarea sa despre administraţia jud. Dorohoi, a produs înaintea Camerei dovezi atât de convingătoare despre infamiile comise de acest trist personaj, în cât chiar colectiviştii cel mal zeloşi, n’aQ cutezat se zică un cu-vînt în apararea lu'. Et bine, acum colectivistul acesta gonit de la putere o dată cu şleahta sa, nu lasă să treacă o singură zi să nu’l vedem aruncând câte o învinuire la a-dresa autorităţilor din ţară şi în special din judeţul Dorohoi. De pildă : Pe dtnsul administraţia ’l persecută şi’l pradă de averea pe care n'o are. Justiţia şi chiar Curtea de Casaţiune ’l năpăstueşte. Telegraful şi posta nu’l convin, câcl nu’l transmit cu destulă grăbire multele sale corespondenţe (are ocupaţie omul...) Lui ’l plac numai cei de la finanţe, cari pe când pe noi ne urmăresc şi ne vând pentru suml infime ce datorim statului din contribuţiunî şi pe trimestre corente, pe dtnsul ’l lasă nesupărat, păsuindu’l ani întregi şi pentru suml însemnate. In contra administraţiei de Dorohoi ţipa, fiind că nu’l mal permite a’şi cultiva moşia gratis, cu esecuţiunî de calaraşi în contra sătenilor neangajaţi ; lucruri pe care i le vom dovedi în curând. Pentru astăzi ne mărginim a spune că atacurele îndreptate de acest individ prin foile colectiviste de la 10 şi 13 Iulie, în contra judecătorului de instrucţie de la Dorohoi şi a şefului staţiei telegrafo-postale din Dorohoi, nu sunt de cât pure născociri ale unul colectivist apucat de furiă, care fiind dat în judecată pentru infamiile ce le a comis şi temându-se că nu cum va se vor găsi judecători în ţara româneasca, care să’i aplice şi lui pedeapsa ce merită, face mult sgomot împrejurul persoanei sale, posând în victimă, crezind că cu aceasta poate va fi lasat nesu parat. Individul în cestiune fiind dat la judecătorul de instrucţie al tribunalului Dorohoi, pentru faptele de arestare ilegală, abus de putere şi altele, toate dovedite chiar cu acte emanate de la dînsul, a fost citat iar nu adus, precum ne aducea el cu toată forţa brutală de care dispunea, pentru ziua de 7 Iulie a. c. Mal înainte de această zi se zice că dînsul obţinuse de la Curtea de Casaţiune, strămutarea procesului de la judecătorul de instrucţie din Dorohoi la cel de Iaşi. Curtea Inse până în ziua de 7 Iulie nu a comunicat despre aceasta judecătorului de instrucţie şi prin urmare dînsul era în tot dreptul a instrui afacerea şi a impune respect, cel puţin acum, acestui individ. Cu toate acestea judecătorul, n’a instruit afacerea; n’a făcut nici un act, ci s'a mulţumit a congtdia pe toţi martorii şi pe inculpaţi. Majorul L§-ţescu, unul din inculpaţi va putea afirma aceasta. Abea a doua zi la 8 Iulie curent Curtea de casaţiune a incunoştiinţat pe judecătorul de instrucţiune că afacerea e strămutată la Iaşi. Până In momentul acestei incunoş-tiinţărl judecătorul era in tot dreptul a instrui afacerea şi a lua or ce măsuri pentru descoperirea adevărului. S’a abţinut înse a face cel mal mic act din moment ce numai un simplu sgomot se răspândise prin oraş despre strămutarea procesului. Râd a făcut judecătorul că s’a abţinut, câcl şi aceasta, individul cu pricina, ’l o impută ca provenind din inimiciţie capitală.......D. judecător trebuia se instrueze afacerea înainte, de vreme ce nicl-o comunicare oficială nu-î făcea cunoscut despre strămutare. Nu a făcut aceasta, prin urmare a trecut alături cu legea şi a dat un prilej mai mult ca încă odată acel individ neruşinat, să se năpustească asupra d-sale cu fel de fel de invective. Un judecător este dator să aplice legea fără reservă. îngăduinţe legea nu admite ; ea cere ca delicuentul se fie pedepsit. Ore aşa făceau colectiviştii ? Aveau eî vre-o îngâduială pentru libertatea şi punga cetăţeanului ? Nu ştie oare d. judecător cele ce îndurau prea nenorociţii cetăţeni din Dorohoi de la aceşti sbirî ? D-sa nu cunosşte arestările In masă ce se operau de aceşti infami ? Atunci ’1 întrebăm: pentru ce între-buinţază îngăduinţă, la fapte bine constatate ? Aici se ştie d. judecător că nu este resbunare, precum ’l place colectivistului a susţinea, ci dreptate. Ei bine, dreptatea se o dea. De-o camdată nu vom zice alt nimic, de cât că prea departe merge cu blândeţa actualul guvern. A lăsa liberi pe delicuenţ', înţelegem, dar a li-se permite de a’şî bate jac de toate instituţiile, aceasta este culmea toleranţei. In ceia ce priveşte a doua invinuire despre care foile colectiviste au făcut iarăşi mare gălăgie, că adecă individului în cestiune i s’ar fi oprit o telegramă, e3te iarăşi neesactă. Iată ce reesă din informaţiile noastre: Cortazzi presintă la biuroul telegrafic din Dorohoi în ziua de 19 Iulie st. n., (7 Iulie st. v.) o telegramă la adresa preşed. Curţii de casaţiune pe la orele 3-30/G0 s. Liniile telegrafice între Botoşani şi Iaşi, pe unde se transmit telegramele, fiind întrerupte, te- FOIŢA ZIARULUI EPOCA 7 mt\m SOCIALA U NOI DE TH. ROSETTI II Pe cândînsâln cazul dintăl acţiunea se va fi temperată prin conştiinţa perpe tuâ să şi cel-l’alt este ud element necesar sad folositor al organismului total a cărui buuă stare importă tot atât Ca şi buna stare proprie la desvolta-rea totalităţii, pe când într’un cuvînt egoismul săfl va fi mărginit şi ţinut în frâh prin simţul de solidaritate ce leagă toţi membrii unei societăţi între el, în caşul de al doilea egoismul sâil II va impinge cu consecuenţa oarbă a unei legi fireşti până la ultimele extreme ; cel-l’alt individ nu va mai fl pentru el decât un obiect al voinţei sale, subjugare, de se va putea totală, a căruia va deveni ţelul săO favorit. La această subjugare va tinde prin toate mijloacele de acţiune posibile. El nu va cunoaşte decât o regulă de conduită, acea de a-şl măn-ţinea cu ori ce preţ înriurirea asupra semenilor săi, decât un merit la alţii, acel de a fl cu dânsul, decât o crimă acea de al sta In cale ; purtarea sa aparentă, spusele sale, ba chiar unele din acţiunile sale vor putea să se modifice după trebuinţele momentului, dorul de a stăpâni şi de a stîpăni în mod nediscutat şi absolut asupra semenilor săi va rămânea trăsătura caracteristică acţiunii sale totale. De seva simţi prea slab pentru aajunge prin propriile sale puteri la dominaţiunea aşa de aprig dorită, el se va asocia cu alţii împinşi de aceeaşi tendinţă. îndărătnic în urmărirea scopului ce îşi a pus o dată, el va aduce de multe ori în această asociaţiune sacrificiile cele mai mari, ba va desfăşura calităţi, poate chiar virtuţi, care, de ar fi fost puse în serviciul binelui obştesc, ar fi făcut din el om eminent. Mlădios mal mult din necisitate decât din fire, el va învăţă în curînd a uita mândria ce o dato-reşte naşterii, ori posiţiunii sale sociale, ori înaltei idei ce o are de sine însuşi; după nevoie el va şti se devie umil, sacrificând unora pănă şi demnitatea sa personală pentru a putea impune multora orgoliul săd. Câte o dată va renunţa chiar la cunoştinţa mal bună ce are despre unele lucruri legrama s’a expediat la ora 5-20/60 s. adecă cu o întârziere de 50 minute, întârzierea provine din causă că nu avea pe unde s’o dea şi ar fl stat şi mal mult dacă biuroul din Dorohoi nu isbutea se convină cu cel de la Cernăuţi ca se transmită depeşa mai departe. Dacă individul în cestiune a dat telegrame la alte persoane de la alte biurourl, aceasta se explică lesne, câcl pe aco’o liniile nu eraţi întrerupte. Şi afara de acestea, telegramele adresate particularilor se predaQ la or ce oră, pe când cele adresate autorităţilor, nu se pot da de cât In orele de serviciu. Prin urmare de şi depeşa a ajuns în Bucureşti la ora 5 şi câte-va minute, nu s’a mal putut preda la casaţie, de oare-ce funcţionarii eşise. Aceasta explica causa pentru care presidentul Casaţiei răspunde a doua zi la aceasta depeşă. Iată la ce se reduc reclamele acestui individ. Am tăcut pănă acuma, crezând poate că se va folosi de toleranţa ce-’i a-cordă actualul guvern, înse vedem că totul e în zadar. De acum înainte ’t vom arata cine este şi ce vrea. Şi aceasta nu mal departe de cât zilele acestea. INFORMĂTÎDNI D. G. Beldiman, prefectul judeţului Ilfov, a cercetat în persoana toate denunţările făcute de foile colectiviste contra sub prefectului Vlahuţi. După o minuţioasă anchetă d-nu Beldiman a putut constata că toate acele denunţări sunt minciuni sfruntate. Foile colectiviste nu numai că au minţit, dar încă ele au şi inventat chiar nume ce nu există. -88S- D. Protopopescu Pake, primarul capitalei, va pleca Sâmbătă la Carl-sbad şi de aci la Paris, unde însoţit de d. inginer Guran, va vizita diferitele servicii şi în special acel tehnic al capitalei Franţei. La Vidin se descarcă de Marţi 2 vase ale companiei Dunărene, pline cu arme şi muniţiuni de resbel sosite din Austria pentru armata Bulgară. Aceste vase încărcate din Pesta aduc arme ce vin direct de la o fabrică de arme din Styria. S'a răspândit sgomotul că la Braşov ar bântui o epidemie de variolă (versat negru). Informaţii din localitate ne permit a da cea mai formală desminţire acestui sgomot. $*>- Mâine în fine se va aduna, (daca se va aduna), comisia însărcinată de Senat cu facerea instrucţiune! în afacerea fostului general Anghe-lescu. , D. Epurescu, spune la toată lumea că viaţa sa fiind în pericol, este silit se umble cu un revolver în buzunar. Un amic căruia ’i-a arătat acest revolver, vroind să’l examineze, a —oronmfi iii'wim iimiini şi îşi va subordona ideile de adevărul cărora e pătruns vederilor tovarăşilor săi, de şi ştie că sunt eronate; seva nimici pe sine însuşi moralmente, numai şi numai pentru plăcerea efemeră de a stăpâni macar întru cât va, de a impune altora măcar în parte, voinţa sad scopurile sale. Această desfăşurare a egoismului când caprinde o mare parte a societăţii e tot d’auna un răd, câte o-dată chiar un pericol. Din cele trei feluri de a înriuri asupra semenului său pe care le are omul, acel prin sila materială sad psichologică este, cel puţin în aparenţă, cel mal in-demănatic, în ori ce caz, când putem să îl întrebuinţăm, acel care conduce mal direct Îs ţel. A avea puterea spre a putea sili fără discuţiune şi resistenţă pe semenul săd să conlucreze la scopurile sale, va fi prin urmare visul de aur al egoismului. Această putere însă în secietaţile ce-va înaintate numai e lăsată la usul necontrolat al individului isolat sad al unul grup de indivizi întâmplător. — Ea îşi are organi-saţiunea sa socială, normale, regulele el de acţiune. Acest organism social, cel mal înalt din toate şi singurul care are putinţa de a da injuncţiunilor sale o! sancţiune imediată şi sdrobitoare pentru puterea icdividualâ, e ceea ce numim statul. Product natural, ca şi societatea, al istoriei şi al vieţel, menirea lui e de a fi păzitorul , scutul atât al societăţii cât şi al individului. Dacă societateu presintă egoiz-mulul personal şi acelui a unor gru- constatat că faimosul revolver erea gol şi câ nici o cartuşe nu se afla în camera armei. Prins în flagrant delict, nenorocitul Epurescu roşindu se până la urechi, a spus că e frică se umble cu el încărcat şi că are revolverul, nu în scop de a face moarte de om de oare-ce e din fire milos chiar cu duşmani sei, dar în scop de a speria pe cei ce’l vor ataca 1 O se se sperie singur! D. Alexandru Ciurcu, a sosit în capitală, venind din Paris. D sa vine pentru a lua ultimele disposiţiuni pentru exposiţia universală din Paris. -$8i- Cererea de punere în urmărire a fabrice! d-lui F. W. Oppler pentru împlinirea sumei de 94,000 lei ce datorează comunei ca amenzi pentru fraudele descoperite, a fost depusă azi la tribunal de către d. avo cat al comunei Ciocanelli. *8 A. S. R. Principele Baudonin, va fi în vara aceasta oaspele MM. LL. Regele şi Regina. A S. R. Principele ereditar al Belgiei, va S03i la Sinaia o septâ-mînă după reîntoarcerea suveranilor noştrii. Şedinţa de eri a consiliului comunal. Eri consiliul comunal a ţinut o şedinţă în care s’au discutat mai multe cşstiunî urgente. Au fost presenţi 17 domni consilieri. La ordinea zilei fiind reparaţiu-nea scoalelor, d. Uratescu e de părere că această lucrare să se dea constructorilor Români cari să întrebuinţeze lucrători Români. D. Primar, arată imposibilitatea realisărei propunerei d-lui brătescu, constructori Români neavend nici o garanţie. D. D-r Sakeslefanescu, demonstra în termeni clari în ce stare defectuoasă a găsit şcolile comunei. Se aprobă licitaţia pentru repararea şcolilor precum şi crearea unui post de tinichigiu. D. general F/orescu după aprobarea licitaţiei, se miră cum s’a putut oferi 29 la sută sub devisul primăriei . Sau devisul e rău făcut sau predarea va fi defectuoasă, adaogă d. general. Se alege o comisiune compusă din D-nii Brătescu, Naumescu şi D-r Se-vereanu ca să asiste la recepţiunea ce se va face. Se aprobă preţul de 23 lei pentru fie-care vagon de bolovani aduşi de la Baicoiu. Pe timpuriie colestiviştelor acelaşi vagon era plătit de primărie cu preţul de 36 lei! D. primar anunţă consiliului că pentru asliul de noapte ce va construi primăria s’a oferit un concurent cu preţul de 40,000 lei. Avem pân’acum 22,000 lei strânşi, vom complecta suma cerută la Sep-tembre când vom da o nouă serbare pentru acelaş se-vp. Se acordă o pensiune provisone de 200 lei d-nei GavrieLscu al căreia soţ a fost inginer al primăriei. Se alege o comisiune compusă din d-nii Vrâ- purî mal mici sad mari, un cămp liber de desaoltare, pe care acţiunea sa e mărginită numai prin propria raţiune, în stat acest egoism ne apare înlănţuit de nişte norme generale care nu ÎI permit de a se manifesta decât In limitele în care nu devine strică-cios pentru scopurile comunităţel. Şi aceste norme, stabilite în folosul tutu ror, ad ca sancţiune nu numai autoritatea morală a opiniunil sociale sad a propriei conştunţe, ci puterea materiala sdrobitoare a acelei comunităţi. Această personificare a puterii sociale în stat, pe care o vedem inzes-tratâ cu o voinţă proprie a sa, nea-târnetă şi mal presus de voinţa grupurilor sociale sad ale indivizilor, e forma cea mal puternică a vieţel. A-şezat, nu pe bazele şubrede ale unei concepţiunl abstracte, ci pe temelia larga şi adâncă a vieţel unei întreg popor, statul cuprinde nu numai interesele momentane şi parţiale ale membrilor unei societăţi actuale, ci şi interesele unul şir îndelungat de ge-neraţiunl viitoare; în el se Întrupează individualitatea istorică a acelui popor. Fiinţa organică ca şi societatea din care s’a născut el are un organism distins de acel social; pe când în societate forţele active isvorite din egoismul individual, lucrează oarecum încă în mod ne-conştiutşi instictiv şi nu urmâresc in ge nere decât resultate imediate şi mărginite, în organismul statului vedem câ acele forţe ajung la conştiinţa activităţii lor, la o conşitinţă mal clar# www.dacoromanica.ro biescu, Chrisoseoleu şi Râceanu ca să studieze un proeot pentru formarea unei case de pensie pentru funcţionarii primăriei. D rul Severeatiu, dă seamă de re-sultatul ce a obţinut comisiunea care a visitat şcolile comunale. D-sa se pronunţă ca pentru şcolile ce se vor construi în viitor se se separe localurile pentru băeţî şi fete. D. inginer şef Guran, combate această propunere producând idei americane-democratice. D. Rdtnniceanu, spune că ideile americane n’au trecere în ţara românească. Se aprobă devisul pentru con-strucţiunea mai multor scoli în sumă de 725,000 lei. D. primar anunţă consiliului câ va pleca în străinătate şi că d. Ghermani ’l va înlocui pentru o lună. Consiliul aprobă. Se mai aprobă de către consiliul, urmărirea avere! d-lui Oppler pentru a se plăti datoria sa către comună în suma de 95,000 lei. Apoi şedinţa se amână pe Vineri, cînd se va ocupa în special de următoarele cestiuni : 1. Proectul de reorganizarea gar-dei acciselor al cărui raportor este d. general Florescu. 2. Raportul privitor la măsurile de luat pentru a ameliora serviciul salubriteţei publice, şi alte 25 de cestiuni. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA IlAVAS Paris, 31 Iulie. D. Goblet pregăteşte o notă ce o va trimite puterilor în privinţa Masuahuluî. Ateua, 31 Iulie. Grecia refusăde a recunoaşte legalilatea taxelor municipale impuse străinilor din Musuah. Aceste taxe att fost abrogate înainte de capitulaţiunile. Petersburg, 31 Iulie. Novoie Vremia zice că momentul ar fi bine ales pentru Poartă de a lua măsuri serioase în privinţa Bulgariei. Ocuparea liniei Belovo i-ar servi de pretext. No-vosti crede că soluţiunea cestiunel bulgare stă mal puţin în acţiunea Turciei de cât într’o schimbare a politicei Austriei, dar nu se poate spera aceasta. Viena, 31 Iulie. Se anunţă din Constantinopole, Corespondentei politice că se pregăteşte o remaniere a cabinetului şi că de la sosirea lui Sir White, se constată o apropiere între Turcia şi Englitera. Hamburg, 31 Iulie. Se aşteaptă sosirea împăratului laFrie-drichsruhe unde se fac mari pregătiri de recepţiune. Belgrad, 31 Iulie. Cu ocasia serbării naşterel sale, prinţul regal va fl numit locotenent. Sofia, 31 Iulie. D. Cuggia, ataşat militar al Italiei la Sofia, a fost ales de corpul diplomatic, de acord cu guvenul bulgar şi cel italian, pentru a încerca să libereze pe pri-sonierl. Sofia, 31 Iulie. Principele Ferdinand a plecat azi dimineaţă la Ţaribrod şi s'a întors la 3 ore după amează. a scopurilor de urmărit, la coordonarea şi gruparea acelor scopuri, la subordonarea lor a tuturor la interesele totalităţii. Dacă în viaţa socială urmărim mal ales scopurile noastre personale, dacă chiar urmărirea scopurilor mai largi şi mai înalte o facem din punctul de vedere al satis-facţiunii individuale şi imediate al unei trebuinţî ce o simţim, în stat lucrăm pe lăngă preseot şi pentru un viitor adesea-orl depărtat, ba de multe ori jertfim în vederea acelui viitor depărtat o parte mare şi însemnată a presentulul în care trăim. Cu alte cuvinte ordinea şi durata sunt elemente coustitutive ale ori cărui stat. Prin cea d’ântsî, el discip inează egoismele individuale, le sileşte, la nevoe chiar prin întrebuinţarea puterii materiale, a se cruţa unele pe altele, a conlucra cu toatele la scopul comun ; prin cea de a doua, el leagă activitatea unei generaţiunl cu activitatea celor trecute şi viitoare şi o face numai astfel să devie în adevăr roditoare. (Va urma.) EPOCA 22 IULIU Municli, 31 Iulie. In timpul procesiunii solemne ce s’a t'âcut cu ocasia sârbăril centenarului lui Ludovic I, 3 elefanţi înspăimântat! se asvârlirâ printre mulţime şi produseră o panică. Vre-o 20 de persoane ah fost grav rănite Câte-va tribune s’aQ surpat, rănind pe mal mult,! spectatori. Paris, 1 August. Dupe o scrisoare a unul diplomat rus menţionată în «Intransigeant», adevăratul scop al călătoriei lui Wilhelm 11 era se obţină aderarea Rusiei la un congres care ar ratifica Tratatul de la Franclort; dar aceste cercări au căzut. Paris, 1 August. Doamna Adam publică în «Nouvelle Re-vue» raportul secret al principelui de Bis-marck asupra proiectului de căsătorie între principele de Battenberg şi principesa Victoria. Acest raport insistă asupra trebuinţei de a menţine simpatia oficială şi o neutralitate aparentă în privinţa Rusiei. Frledriclisruhe, 1 August, împăratul, însoţit de Corniţele Herbert de Bismarck, a sosit la miezul-noptil. El a fost primit de cancelarul. O mulţime numeroasă l a aclamat. Azi va avea loc un prânz de 12 tacâmuri. Frledrlchsruhe, 1 August, împăratul, dupe ce s'a despărţit într'un chip cordial de principele de Bismarck, a plecat la 12 1/2 la Postdam unde a sosit la orele 6 1/2. Munich, lAugust. Prinţul regal al Italiei a sosit aci seara. Itoma; 1 August. Papa va trimite în curând o enciclică e-piscopilor din Orient. Sofia, 1 August. Poarta a adresat o notă guvernului zicând că argumentele invocate de cestiu-nea liniei Belovo sunt contrazicătoare. Poarta n’a făcut nimic pentru a provoca asemenea fapte cari par a arăta lipsa de încredere a guvernului. Guvernul a răspuns probând că argumentele sale nu sunt contra-zicătoare. El constată că linia este proprietatea Turciei şi că măsurile luate fură dictate de interesul local şi internaţional. Declarară că ia sarcinele financiare, ocrotind interesele construcţiei. Roma, 1 August. Elevii bricului «Mircea» ah visitat azi arsenalul «Spezia». Roata, 1 August Riforma se bucură de visita ce impăra-tul Wilheim II a făcut-o la Copenhaga. Aceasta favoriseazâ interesele Italiei care voeşte pace. Londra, 1 August, Lord Grannville a presidat întrunirea societăţeî contra sclaviei. Discursul ce l-a rostit lord Lavigerie a fost foarte mult aplaudat. Adunarea a votat o moţiune care mulţumeşte lordului Lavigerie. Londra, 1 August Ziarele Englezeşti constată că limba-giul Dlul Crispi în privinţa Franciel ese din usurile diplomatice. Ele sfâtuesc pe d. Crispi să păstreze o atitudine mal liniştită şi mal măsurată. New-York, 1 Augnst. Preţul grâului scade. Berlin, 1 August. «Gazeta Germaniei de Nord» zice că perceptorul Arbagast, alsacian respectabil, însoţit da soţia sa şi de mal mulţi prietini, voind se viziteze satul Arnoville situat la graniţă, a fost oprit depatru tineri cari ÎI ah cerut paşaport şi insultând mojiceşte atăt pe baabaţil cât şi pe femei. Aceasta probează, zice «Gazeta» că Fran-cia este ţară sălbatică. DIN DISTRICTE COYUHUJI Un notar de ai sub prefectului Pustia Poşta din Galaţi scrie : Un locuitor din BalinteştI anume G. Munteanu voind a lua o sumă bani de la creditul agrico1, a făcut în 1885 o cerere care îl s’a aprobat de credit şi ÎI s’a restituit spre a se faC6 contractul. Notarul comunei primind această cerere de la credit şi vâzănd de ce e vorba, face contractul de împrumut în care falşillcă iscăliturile debitorului Munteanu, a preţuitorulul G. Enache şi a perceptorului Vladescu, da acestui contract un număr închipuit de intabulare. căci în condica comunei nu se găseşte trecut, şi ea el banii împrumutaţi. După trei ani urmărindu-se Munteanu pentru datoria aceasta, el face gură şi lucrul se descopere. Atuncea notarul, simţind că va întră In belea da celui înşalat nişte mandate ale sale spre a îl înpaca. Aceste mandate Munteanu le a scontat la perceptorul comunei. Toată această afacere s’a denunţat la timp procurorului general, până acum însă nu s’a dat nici o urmare. Notarul se numeşte D. N. Vasiliu ear actele falşificate sunt în pastrarea unei persoane care e gata a Ie pune la disposiţia cui de drept. lată cu ce sol de oameni sunt în-panate satele puse sub administraţia sub prefectului Pastia. Vremea descoperire! tuturor acestor tâlhării veni-va vre-o-dată? * * O coincidenta. — In ziua înmormântăm generalului Leca, statua marelui nostru domn Cuza, ridicată la şcoala din Galaţi care poartă numele lui şi care se ţine de mai mult timp învălită, amânânduse din zi în zi ceremonia ridicărel şi desvălirel el, din pricina unul vent s’a desvâlit singură. Ce întâmplare ciudată 1 Chipul marelui nostru domn n’a voit să’şî ea vălul de pe faţă în oraşul său iubit de cât după înmormântarea trădătorului 1 BRAILA. O infamie colectivista. —Ziarul minciunilor, prin două coloane şi jumătate, calomniază neruşinat pe d. N. Perlea, actualul primar al Brăilei, susţinând că este antreprenor alj comunei. D. Perlea face mari sacrificii primind a fi primar. D. Perlea este reputat că cel mai corect şi onorabil comerciant şi nu un advocăţel fără nicT-o însemnătate socială sad ştiinţifică poate să sduncine o reputaţiune câştigată în timp de mal mulţi ani. D. Perlea a fost părtaş la antre-prisa axizelor comunei. In primul an a perdut 100,000 lei, numai ca să scape comuna de marele gheşeft la care era să fie expusă de adminis-traţiunea colectivista, de amicii celor ce aslă-zl ’l calomniază. Mal înainte de a primi să figureze pe lista consiliului comunal, a vândut d-lui Marghiloman formal partea sa, ne mal reservându-şl nicl-un amestec direct sau indirect în această an-treprisă. D. Perlea încă de la Ianuarie era în trataţie cu d. Marghiloman de a ’I vinde partea sa. Aceasta o pot mărturisi amicii celor de la Dunărea cari figurează şi astă zi în această antreprisă. D. Perlea a preferit să peardâ de la această antreprisă numai ca să fie corect şi să nu mascheze o vlnzare deghisata cum aii făcut mul anul trecut amicii celor de la Dunărea. D. Perlea a fost foarte scrupulos, câcl n’a primit să figureze în fostul consilifi comunal numai pentru că era părtaş la această antreprisă. Amicii celor de la Dunărea n’ad fost tot atât de scrupuloşl, ba ah mers până acolo de ah jurat că nu sunt antreprenori, ca să fie scutiţi de patenta la care urmau a fi supuşi. Cei de la Dunărea servesc răd colectivitatea şi pe amicii lor, calomniând şi înjurând pe toată lumea 1 Cetăţenii ştid că cel mari gheşeftari sunt în rândurile d-lor şi nici de cum în rândurile celor de la putere. [Mesagerul Brăilei). A TEDITIUNE i D. Alexandru Marghiloman, Ministrul justiţie5, seva reîntoarce di-seara de la Sinaia. X Epitropia bisericei Cretzulescu a cumpărat moşiaCreţuleşti aparţinind d-lui Malce Cretzulescu. l^foria acestei biserici care a făcut această cumpărătoare în mod foarte avantagios a dorit tot de o dată ca bunurile strămoşeşti ale familiei Cre-tzules’.u se nu fie înstrăinate. Această moşie aparţine familiei Cretzulescu de aproape doue secole. - • X Comitetul pentru organizarea expoziţiei române de la Paris, va ii ales zilele acestea. In acest scop se va proceda la convocarea unui mare număr de persoane aparţinând co-merciului, industriei şi presei. Pe de altă parte mai aflăm că direcţia C F. R. va face o reducere simţitoare întarifulseu pentru transportul produselor ce sunt destinate a fi expuse. X D. colonel Argintoyanu,secretarul general al Ministeriului de Resbel, va părăsi zilele acestea Capitala pentru a merge la Galaţi, unde va inspecta Arsenalul flotilei, precum şi nouile instalaţii ce se fac acolo. X D. Primar al Capitalei a fost astă noapte la Berăria Oppler. D-sa a vizitat de aproape toate e-şirile precum şi registrele biroului deaccise,unde constatând mai multe neregularitâţi, a destituit imediat pe cei doui agenţi ce primăria are a-colo. X De câte-va săptămâni se aflau prin Capitală nişte armeni din Bulgaria care căutau se ea cu denşiî fete de aci pentru a le duce în Turcia unde le vindea unor factoriţe. Unul din aceşti agenţi, sunt acum câte-va zile, a şi expediat doue unguroaice, din care una anume Roza ce se alia servitoare la un proprietar din coloarea de verde d. C. D. Inspector de poliţie Râdulescu, primind o denunţare a şi pus mâna pe aceşti indivizi care au mărturisit faptul. Măsurile cele mai energica vor fi luate pentru a face ca pa viitor a-semenea oameni se fie prinşi şi împiedicaţi de a 'şi exercita această ruşinoasă meserie. X D. Hoorilc, ministrul Belgiei, în-torcându se din Sinaia unde a fost pentru câte va zile, va pleca peste două sau trei zile la Bruxela ob-ţinînd un congediu de olună. Primul secretar al legaţiunei Belgiene, d. Michotte de Welle ’l va înlocui. X Probabil mâine camera de punere sub acusaţie se va pronunţa asupra oposiţiei făcute de domnul Pavel Andronescu în contra ordonanţei de neurmărire a d-lui judecător de instrucţie cabinetul I, privitoare la fostul prefect al poliţii Capitalei Moruzi. X D. judecător de instrucţie Papp a renunţat la congediul de o lună ce primise, voind a urma cu afacerea Eforiei, ast-fel ca la Septembre se poată veni înaintea instanţelor judecătoreşti, cel puţin afacerea Mi-hălescu. X Cu cercetarea acusăreî de escrocherie adusă fostului inspector poliţienesc Musceleanu, va fi însărcinat d. procuror Boldur Voinescu care soseşte în ziua de 1 August. X Pentru transportul pietrei necesare pavagiului stradelor din Capitală, direcţia drumurilor de fer a decis a reduce, în favoarea Primăriei, tariful său. In curând chiar o mare cantitate de piatră cubică şi bolovani va fi adusă de la carierele Belia, Turcoia şi Piatra Arsă. X Aflăm că în judeţul Ilfov se vor face în toamna aceasta mai multe şosele, reparendu se tot-de odată sistematic cele existente. X D. director al Arsenalului, a început a face experienţe cu nişte mortiere ce vor servi la forturile de prin prejurul Bucureştilor. X In noaptea de Marţi spre Mer-curî când începuse să se facă ziuă plină , în valea Tanganului între Braneşti şi Pantelimon, s’a comis o tâlhărie foarte îndrăsoeaţi care ar trebui să dea de gândit tuturor a-celora ce sunt puşi a menţine ordinea publică, şi a apăra viaţa cetăţeanului. O bandă de făcători de rele, foarte numeroasă probabil, dar improvizată căci spre părţile unde s’a comis tâlhăria nu se mai auzise încă nimic pân’acum, întâlnind pe 13 călători săteni venind de la sat, i’a atacat şi după ce 'i-a bătut îngrozitor le-a luat toţi bani ce aveau căci sermanele victime se întorceau de la secerat. Banda după comiterea tâlhăriei s’a făcut nevăzută lăsend pe câmpul deschis 7 dintre săteni într’o stare desperată. Aduşi la spitalele din capitală nu puteau nici să vorbească, iar 3dintr’inşiî sunt chiar pe moarte daca n’eu murit până în momentul când scriem aceste rindurî. Sub-prefectul plasei Dâmboviţa, d. Ţepeluş, fost magistrat , îndată după comiterea tâlhăriei, a ordonat ca toţi săteni din plasă să se pueîu urmărirea asasinilor. Parchetul încunoştiinţat a trimis imediat pe d. procuror Paras;hi-vescu cu 10 călăraşi la faţa locului, ca să cerceteze undo au putut fugi tâlharii. Se crede că aceştia se gâssse ascunşi într’o pădure de prin apropierea satului Brăneşti. Ar fi de dorit pentru siguranţa sătenilor expuşi la atacurile diferitelor bande care cutreoră satele şi pădurile, să se pue patrule de călăraşi pretutindeni în tot judeţu, care să păstreze ordinea publică şi să a-pere viaţa călătorilor. Să ştie că în toate ţările civilisate, în Franţa, în Austria, ete. fie-care sat are jandarmi săi care ajut şi pe primar la îndeplinirea funcţiunilor sale. ULTIMA ORA AI.IMIA HAVAS Belgrad, i August.— Dupâ nişte ştiri din Solia, prefectul de poliţie ar fi plecat la Viena cu nişte scrisori ale d-lul Stam-buloif adresate ambasadorului Rusiei la Viena. Posiţiunea principelui Ferdinand este considerată ca foarte compromisă. EvenimenLe însemnate par apropiate în Bulgaria. Constantlnopol, i August.— Proiectul trimiterel unei circulărl relative la linia de Vakarel pare părăsilă într’un chip definitiv, în urma acceptării Companiei de Hirch de a se însărcina cu exploatarea liniei Vakarel. Se crede în general că Bulgarii nu se vor opune la această combinaţiune, pentru că el declaraseră că dacă exploatarea liniei nu se dă d-lul de Hirch conform convenţiunilor anterioare, şi ar reclama-o peutru dînşiî conform constituţiei bulgare. Londra, 1 August. — «Daily News« află că Poarta pregăteşte o Notă care protestează în contra ocupării Masuahulul de către Italia. POSTA REDACŢIEI D-lul S. I). Calarasi.—Articole ne publicate se ard. D-lul X. Bucureşti. — N’aveţI de cât s6 denunţaţi singur caşul prefecturel poliţii. Fii Millhiade, Alexandru, Theodo-siade, fica Vasilichia Raidi şi nepotul Aristid Raidi, au profunda durere a vă anunţa încetarea din viaţa a prea iubitei lor mumă şi bunica PARÂSCHIYA THEODOSIADE care ’şl dete sfîrşitul la 20 ale curentei în urbea Piteşti şi vă roagă să binevoiţi a însoţi cortegiul funebru ce porneşte mâine 22 Iulie ora 8 a. m. de la locuinţa defunctei strada Brătian direct la gară, de unde resturile mortuare vor fi transportate la Bucureşti gara Filaret şi de aci la ora i p. m. la cimitirul Belu. Aceasta va servi ca bilet de invita-ţiune peutru rude şi amici. FOITA ZIARULUI «EPOCA» (37) ALEXIS BOUVIER DRAMELE PĂDURI PARTEA I LUPII DIN ARDENI XIII IN CARE JEAN-BAPTISTE AUMOY GASESTE O ALIATA CĂZUTĂ DIN CER Dupe ce făcu vs'o zece paşi pe deal Auinoy să întoarse spre a privi împrejurul lui. Nu văzu nimic. Dar deodată Fralchotta îl strînse de braţ şi se apropiă de dlnsul. El să uită la dînsa; Fralchotta, speriată, ne puţind vorbi, Ii arătă un cadavru întins într’un şanţ. Lumina lunel II făcea să pară mal grozav ; corpul era mal gol. Aumoy desfăcându-se de tovarăşa sa, merse spre corpul înţepenit; luă mâna victimei, care era o femeie: acea mină era rece El se înflori. Intorcându-se spre Lison Ii zise : — E poate vr’o întâmplare. — Doamnei a murit ? — Aşa mă tem. Fralchotta, îngrozită, căzu în genunchi şi să rugă,în timp ce Aumoy se ducea repede la trăsură, lua laterna şi să întorcea lângă cadavru. El să uită la dânsul la lumina iaternet; văzând obrazul sângerat, părul despletit, hainele rupte, zise : — E un omor I — Doamne 1 zise Fralchotta Japro-piindu-se. Mal stăpân pe sine, Jean-Baptiste pipăi pulsul, apoi ’şl puse mâna sub sinul nenorocitei. Pulsul încetase, dar inima bătea încă. — Trăeşte... zise el, de grabă, aju-tă-mă. Fralchotta veni îndată. Ţăranul îşi trecu un braţ sub spetele victimei zicând : — Sprijineşte-i capul... Nu te teme 1 Nu să poate să lăsăm să piară ast-fel în câmp o fiinţă a lui D zed. Şi luând corpul în braţele sale să ridică. — D-ta du lanterna şi luminează-m! calea.... Aide. Fraîchotta să supuse, luă felinarul şi lumina calea. Era ceva straniu şi Îngrozitor să vezi pe cel douî tineri ducând pe moarta. Sub razele lunel, cu lumina lanternei roşie, cu umbrele nopţel, cu acel cal care nechezea şi da îndărăt văzând pe stăpânul săd că aduce corpul sângerat, priveliştea era întristătoare. Fraîchotta tşi lacea cruce. Când corpul nenorocitei fu întins pe paie în trăsură, un suspin eşi dintre buzele sale. — Vezi, trăeşte zise Jean... Aide repede; dă ml rachiul, trebue să fi bun la spălatul rănilor. In timp ce Fraîchotta mâna, Jean-Baptiste ştergea sîngele care acoperea obrazul nenorocitei pe care o strânsese de pe drumuri. EI ajunseră curând la Autry ; odată trăsura oprită, victima dusă în odaia lui Aumoy, acesta îşi sumese mâne-cele, spăla sîngele, tăie părul, legă rana. Ochii victimei se deschiseră pe jumătate şi priviră speriaţi, căutând a’şl da seama de lucruri. Aumoy II zise : — N’avea frică... aici te afli la prieteni care te vor scăpa. Ţăranul dădu o odae Fraîchottel ş’a-poi se culcă lângă patul rănitei. Jean-Baptiste adormise gred cum doarme cine-va dupe o mare oboseală sau primejdie prin care a trecut. Gând se deşteptă văzu că dormise ca nici o dată. Gât va timp căută din ce causă fusese silit a să culca pe paie la picioarele unul pat. îşi aminti de noaptea trecută, de femeia rănită pe care o adusese, şi să uită la pat: era gol... Mirat, eşi din o-daie spre a se desluşi, dar pe vremea acea toţi erad pe câmp. Slugile lui Jean-Baptiste văzând dimineaţa trăsura sa pusă sub şopron, calul In grajd, ştiind prin urmare că stăpânul lor se întorsese, plecase la www.dacoromanica.ro lucru. El nu găsi acasă de cât pe Fraîchotta, care T aştepta singură în odaia cea mare care sluja de bucătărie şi de sofr8gerie tot-de-odată. Fralchotta fu şi ea mirată ca şi dânsul de plecarea acelei pe care o scăpase. Aumoy se duse să întrebe prin sat, şi află că în adevăr, pe la opt ore de dimineaţa, o femee necunoscută pe acolo şi care era legată la cap, eşise de la el şi apucase spre Condâ. Jean-Baptiste ne voind să povestească întâmplările sale, spuse că femeia era servitoarea unei rude a sa de la Nouzon, pe care o adusese cu el In ajun şi care trebuia să petreacă câte va zile la dânsul, pe când ruda lui era să stea cu familia sa tfrŞampania. Dupe ce istorisi aceasta, să întoarse acasă şi crezând că a avut aface cu o tâlhăriţă, luă casa la cercetat. Nimic nu lipsea ; din contra, găsi pe o mobilă a odăel, o hârtie cu aceste cuvinte : «Mulţumesc !.. Mi-al scăpat viaţa. In curând îţi voi arăta că nu sunt nerecunoscătoare, şi că nu uit.» Aceste rânduri fusese mal întâi iscălite, dar apoi cine-va ştersese iscălitura răzând’o cu un briceag. Nedomerit, dar mal liniştit, Jean-Baptiste să coborî la Fralchotta. Aceasta primi cu nepăsare vestea despre plecarea necunoscutei. Aumoy zise atunci : — N'ai mâncat ?... — Nu.., — Eu mor de foame... Aide să ne punem la cale. Pregătirele nu ţinură mult. Masa fu servită repede şi conmesenil II făcură cinstea cuvenită. Dupe ce să sătură, Jean-Baptiste, caiepovestiseFralchot-tel cine era şi ce relaţiunî avuse cu Marţial — ascunzînd totuşi unele lucruri — Jean-Baptiste zise oaspete! sale : — Acuma, vezi bine cine sunt.. Dacă vrei să ne Înţelegem împreuna spre a învăţăminte pe ticălosul de Marţial... trebue să vorbeşti pe faţă, să ’ml spui ce aî cu dlnsul... Fraîchotta era inteligentă; înţelesese că Aumoy era un aliat adevărat şi trebuincios; credea în inima ei că păcă-tuise mal mult din slăbiciune decât din vicid — ca toate femeile care nu sunt rele din fire, ci din lipsa de creştere— era sinceră, vorbi deci pe faţă. Mirat de cea ce auzea, Jean-Baptiste să uita curios la acea femeie încă frumoasă, ne putând înţelege ce dragoste putea se aibă pentru acela pe care el îl ştia de batrîn. Mal întâi simţi dispreţ pentru ea, dar apoi luând seama la faţa nenorocitei, o plânse. Căci era foarte supărată, biata Fralchotta, cântăreaţa. Pieptănătura el era neîngrijită, faţa el palida, zîmbetul ei trist. Când vorbea de Marţial ochii el să aprindeau de mânie, dar pleopele eî roşie şi umflate arătad trecerea lacrimelor. (Va urma ) EPOCA — 22 IULIE MfcttMBaU SK8H CASA DE SCHIMB 013 I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 21 Iulie 1888 5 0/ ■ Renta amortisabila Cump. 93 Vend. 93 1/2 93 5 0/0 Renta perpetua 92 6 0/0 Oblig, de Stat 91 3,4 92 1/4 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 105 1 4 106 5 0/0 Scris. func. rurale 91 1/2, 91 3/4 7 0/0 Scris. func. urbane 104 1/4 105 5 q/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi 98 99 87 1/4 87 3/4 77 1/2 78 5 0/o împrumutul comunal 79 1 2 80 Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 212 216 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 39 42 940 960 Acţiuni «Dacia-România» 250 255 » Naţionala 240 245 » Constructiuni 80 90 Argint contra aur 14 40 14 60 Bilete de banca contra aur 14 40 14 60 Fiorini austriaci 203 203 205 Tendinţa foarte fermă CASE DE YENMIÎE «I CjrilJ din Slrada Rosetti No. 18, Sub. Staicu lllll>l!M din causa de strămutare la ţară. Preţul moderat. MI PI Cili situateînSlrsda Frumoasă No. 12 !l JUdOU Ş> 12 bis; având fie-care 4 odât de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde in total sau in parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte 12 Str. Frumoasă în casele din fundul CASE DE ÎNCHIRIAT UN SALON MOBILAT SSlîS™; A se adresa la proprietar acolo. la No curţel 776 CASA DOBRUII ffSPÎÎS.'SS!: tort, asemeneaşiun loc cu douâ faţade cu opră-vălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly PloeştT, Piaţa Unirel 1. 772 CASELE CU LOCUL LOR Str. Biserica AmzeT No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8 din Str. Clemenţei )i, şi locul din VII I MTIJlMi Cll’lh Situata In cea mal fru VILII LUI ULII Ol.VlI.T moasâposiţie, camere mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti.___________________ VILA NUMITA BEATRICE vară este de inchiriat, situată la lilaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43.__ 0 VILA S şrădinâ situată laFilaret.este inchiriat. Pentru condiţiune a eli se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore du pe amiază 783 n * njfTjŢvn mobilate şi nemobilate de în-U/Uliii IUL chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81. DE ÎNCHIRIAT Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, Calea Victoriei, No. 12, odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa str. Pitar Moşu, 5. 839 TIArnUTBTAT1 casadinStradaPolonă Ui Linlill A i No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cai, şopron pentru trăsuri. 723 MOŞII DE ARENDAT de mm wwii stanesti sa situată la o ora de viitoarea gară Momeşti. Având pul,uri de păcură, pădurede brad şi do fag, fânete, locuri de arat pe şesul Tazieul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău-Moineşti, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776 MlfCilUIIU nou2 hectare vie şi obratie si-V [lli/jrlllL tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drâgăşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tcrgovişte. DE ARENDAT 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. N. Alexandrescu. Iţii 1 iii'Vh i T do Ia 23 Aprilie 1889 moşia Im AllIVMIA I Lalosul şi Dobricenî din judeţul Vâlcea pe cinci sau mai mulţi ani. C C Fiîî I IU T C de g/râne cu spicul roş şi O CITI I li I C alb, de Secara St-lle-lena, de Ove/, alb şi negru şi de Orz. cavaler şi obicinuit. — Se găsesc de venzare ia moşia Sl-Galbenu, proprietatea d-lul C. C. Datculescu, R.-Săral. A se face cererile de acum. CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS IVo. 8, in palatul Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, in fada nod ctadir Bancei Naţionale (Dacia-România) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 21 Iulie 1888 5 % Renta amortisabila 5 % ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] 6 % „ C. F. K. 5 % ,, Municipale 10 fr. , Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 6 % „ ,, 7 % „ „ urbane 6 % ,, ,, ,, 6 % »» 1» 1» , , 5 % ,. ,, laşi 3 % Obl. Serbesti cu prime lm. cu prime Buc. 120 lei] Losuri crucea roşie Italiane „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Conslructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiane ,, Rable hârtie NB. Cursul este socotit in aur Cump. Vinde 93% 92 94 79 220 107 93 100 % 99 88 % 78 70 42 28 40 17 1030 203 124 100 99 240 94*1 93 95 225 1°7 % 93 3/4 100 100 89 78 3/4 73 45 30 46 20 1070 205 126 10034 100 245 J B A I L E SSI»-’5’ BALT A_2 A LBA Stabilimentul sa deschis în Maifi şi continuă a fi deschi spână la finele lui August. Aci se găsesc toate necesarele pentru cura, medici în permanenţă, camere mobilate, restaurant, poştie, telegraf, distracţii, piano, muzica, etc. Boalele care se trateaza cu succes sunt: scrofulile sub or-ce forma, (la ochi, la nas, la gât), diformităţi corporale provenite din scrofule; maladia uterului, boale femeeştl învechim, poală albă, boale de piele, paralisii, mai ales Ia copii şi debilitatea copiilor, rănile învechite, urmele sifilitice, limfatismele, hemoroide, reumatisme articolare cronice, maladia oaselor, palpitaţie şi anemice. Preţul unei camere cu 2 paturi variază de la 60 până la 100 franci pe lună, iar cele cu j paturi 120 franci pe luna. 1 Baie de nămol mineral calda ; franci, 1 bae de apa minerala calda 1 franc şi 50 bani, 1 bae rece cu duşi ţo bani, pentru copii preţurile sunt reduse pe jumătate. NB. Direcţiunea căilor ferate a redus preţul la ţoo,o pentru pasageri care visitează această staţiune balneara. Medicul curant al băilor d. Dr. N. Georgescu. Informaţiuni se pot lua în Bucureşti până la 1 iunie în calea Călăraşilor No. 45, iar de aci în colo de la Stabiliment. La gara R.-Sarat se găsesc trăsurf. 782 BĂILE STRUNGA LANGA TERGUL FRUMOS APE MINERALE SULFUROASE SI HYDROTHERAPIE Sală specială pentru pachete şi căzi, prevăzută cu un imens basin cu upă temperată. Sală de fricţiuni cu basin de apă rece 8 c. Sala de dusur, Bae de vapori. Masagin, Gimnastică Suedeză, Electrotherapie. Cură de zer şi de lapte de capră, pentru persoanele atinse de boale ale aparatului respirator. Serviciul medical este încredinţat d-luî Dr. E. Rizu, Profesor de Theraphie la facultatea de medecinâ din Iaşi, Medic primar al spitalului Sf. Treime care va sta în permanentă în stabiliment şi va fi asistat de d. Dr. A. Zusman, Elev al Profesorului de Hydrollierapie \V. Winterniiz, în al cărui stabiliment de ia Kaltenleulgeben a lucrat ca medic practic asistând ui. Farmacie prevăzută cu toate apele minerale streine. Oteluri de prima ordiue In mijlocul unul splendid parc. Camere cu serviciul lor de la 1—5 franci pe zi. Vile. Două Restaurante cu bucătărie franceză şi română Table d'Hote, Dejun şi prânz a prix fixe, a la carte. Preţuri moderate. ' C:sin elegant, jurnal, biliard, popiei, etc etc. Musica Militară a Reg. 13 Dorobaţi care va cânta regulat de 3 ori pe zi. Sala de teatru şi de dans. Bal în fie care Duminecă şi Joia. Un omnibus şi mai multe trăsuri ale stabilimentului se tflă la gara Târgul-Fru-mos la sosirea fie-cârui tren, şi fac percursul la Strunga pentru un franc de persoană |||! ITiV/tDL' unâ Locomobilă de 10 cal pu-II ti Vti.l/j.’lIlL lere din fabrica Ruslonîn bună stare cu preţul foarte moderat la d. Schoenmami, Giurgiu. (856) 300,000 FRANCI Sunt de câştigat într’o zi, cumpărând bilete d’ale MĂRFI LOTERII TUiUSTI A 112 (URA VA AVEA LOC TRAGERLA LOTERII LA 30 SEPTtMBRE 1888 Plata câştigurilor eAe garantată de GUVEHiVIJL LUPEItlAL OTOMAN TABLOUL CÂŞTIGURILOR: 1 câştig principal de 500,000 fr. 300,000 fr. x câştig de ... . 25,000 fr. «5,000 fr. 2 câştiguri de . . . io,ooe fr. «0,000 fr. 6 câştiguri de . . . 2,000 fr. 12,000 fr. 12 câştiguri de . . . 1,250 fr. 15,000 fr. 28 câştiguri de . . . 1,000 fr. «8,000 fr. 500 câştiguri de . . . 400 fr. 200,000 fr. 550 câştiguri Total 600,000 fr. PREŢUL BILETELOR: 1 bilet .... 5 fr. 5 bilete .... «4 fr. «5 bilete .... 118 fr. ÎOO bilete .... 405 fr. Am Listele oliciale vor ii trimise franco îndreptate dupe tragere, fie-cârui cumpărător. B. Or-ce câştigător va Ii avisat prin depeşe chiar în ziua iragerei. C. Tragerea va avea loc la ConstanlinopoJ, la Palatul imperial de Monnaies. I>. Pentru {primirea biletelor, Lrebue să se adresezetbanil prin mandat postai (cheii ue) la Directorul comptuarului comercial ţ57.grandes rue de^Teke^ţţ; ÎNCĂLZIRE DE CLĂDIRI NOUI Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s'a putut constata, că nu există nici o sistemă de încălzire mai practică de cât aceea cu sobe Meidinger «Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloliferele n'au putu da căldură îndestulătoare; aşa că In mai multe casur. citatele aparate de încălzire s’a înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet». Regularea câldurel se face în modul cel mal perfect, obţinându-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Coasumaţiunea combustibilului este mica în raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni do piatră, lignitâ, lemn şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mai simplă, precum şi în cea mai elegantă, ast-fel că poate fi aşezată în saloanele cele mai luxoase precum şi în odăi simpla. Sobele centrale Meidinger «Cornet» încălzesc până la 1200 m. c. şi pot fi întrebuinţate ca calolifere pentru încălzire declădiri complec'e. Toate şcolile'cele noi, precum şi palaturile administrative şt alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevâzute cu aceste sobe. O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietăţilor asupra sobelor Meidinger «Comoii construite în fabrica mea. 728 ADOLF SALOMO\, Slrada Doamnei, 14bis. Cal. Victorii Pal. Dac.-Bom. LA ORAŞUL VIENA A LÂ VILLE DEVIENNE v is-d-vis de Lib. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru iefiinatate si soliditate urma toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapol&m frantzuzesc de toate calităţile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistrmul profesorului Dr. G. Jneger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronsouri complecte pentru Udantatl. Layettes si Tronsouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restaaranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-A-vis Ha iihrnriii Srmof* =) O DC D ti • o 2 #> 2 < u V) - mi £ o Q ^ Ixl LlI O STRADA LIPSCANI, IVo. 2 CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LIPSCANI, No. 2 S'A DESCHIS S’A DESCHIS 768 . Gonstantinesou ,CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MAIU ANUL CORENT UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME SI BARBATI STRADA LIPSCANI, No. 2 CELE DIN URMA NOUTATI Stabilimentul de bât este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile .şi Vinerile de Ia 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. r\ 4 4 rrtTAt 1 bai minerale sulfurose. I 1 A VI r I \ A Stagiunea deschisa. Reumatis-L -me, sifilis, boale nervoase, boale de femei, scrofuli. ele. — Informaţiuni la d-nu Dr. Garoflid la Ploesti, sau la Câmpina. ANUL V — /l nil 1 Mii Revista pentru loti ANUL V Ese la 5 şi 20afie-cărel luni cu ilustraţiunl negre şi colorate, dând în cursul anului cel puţin 12 tablouri mari culorato dr încadrat Abonamentul iO lei pe an. No. de probă şi table de materii din totl anii se trimet gratis. Redacţia şi administraţia în R.-Sărat. O m r h m > g E C “ "77 OD ^ O S 2 o 9 (W O c H > BASINUL IVo.T-Slrada Politiei-NIo.4 SI CHEUL DAMBOVITEI Situat într'o grădină bine îngrijită s'a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara. De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame. Abonamentul de 10 băî lei 6. 801 MEDALIE DE AUR Vienxi 1883 Autorisata de consiliu dehygiena si salubritate DEN tTl I N A. onsenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ALE Dr. S. KOMYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gureî si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, IV. Zumer.I. O-vesa, liruss Stela si Branndus—Braila Fabini-—Botoşani, Bajnal, — Dorohoi, Uaque. 54- 3 „NAŢIONALA SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI I 3 MILIOANE LEI AUR DEPLIN VERSATE » Aducem la cunoştinţa publică, că am sj transferat biurourile noastre în palatul » Societăţel din Slrada Doamnei No. 12. S 720 Direcţiunea generala. PE MALUL MAREI - NEGRE PE MALUL MAREI - NEGRE HOTEL CAROL I STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate înlesnirile. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai mulle desluşiri a so adresa cairo Girantul hotelului 33. JERIS. (830) Hotel Carol I, Constanl/.a. CASA DE SCHIMB 10NESCU & MARCU Strada Lipscani No. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 21 Iulie VALORI Scadenta cupoanelor Târglib. curs med. l'omliiri ilestat roman Rcnla rom. perpe. 1875 5% 1 Ap. 1 Oct. 94 Renta rom. amortisab. 5% 1 Ap. 1 Oct. 93 3/4 Renta rom. rur. conv. 8% I Mai 1 Noem. 94 Oblig, ile stat C. F. K.C>% 1 lan. 1 Iulie idem idem r>% Idem Imprumul Stern 1804 7% 1 Mar. 1 Sept. Imprum.Openhciin 1800 8% Agio 1 lan. 1 Iulie 10 GO împrumut tic orasic lmpr. oraş. Bnour- 5% 1 lan. 1 Iulie 79% idem ilin 1884 5% 1 Mai 1 Noem. 94 Im.or.Huc.cu primelozfr. 40 43 V»lori diverse Creditul fonciar rurâl 7% 1 lan. 1 Iulie 107 Idem idem 5% idem 93 3/4 Cred. func. ur. din Buc- 7% idem ior^ Idem idem 0% idem Idem idem 6% idem 88 5/4 Cred. func. ur. din laşi 6% idem 78 Obl.cas. pensiun. fr.300 10 1 Mai 1 Noom. 444 Parfumerie - Criza • L LEGRAND, /M/7/J, rut Salnt-Honori, 207. r PARFUMURI CONCRETE 1NVENTIUNE SISTEMATIC A BREVETATA IN FRANCIA SI IIV STBK1NATATE PARFUMURILE ESS.-ORIZĂ,"preparate printt’un procedeu poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut preparate printt’un procedeu nou _ SBBpii^S Ele «suni inchise sub forma do Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de toate genurile c»; sunt foarte usioaro de purtat. Aceste Creioane-Parfuniuri nu so evaporează, Bl se pot Înlocui in tuburile lor, când sunt usaţo. , . , Ele nu imensul avantaitiu dfl a umple cu mirosrn lor, fata a le înmuta sau a le strica, obioc-tele supuse la contactul lor. E DBSTUL A FUBCA USOtft PENTRU A PaRFUMA IN DATA.