ANUL III No. 706
A DOUA EDITIUNE
MARŢI 19 (31) -ULIU 1888
wa
NUMERUL \§ BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bucnrescl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandata poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetnte: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lai, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A
NUMERUL 15 bani NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Ajjenre Jla vas. Place de la Dourse, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunoiurl si reclame pe pag. III, 2 leT linia.
LA PARIS: seg&sestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, No. HI.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ItED ACŢIUNEA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINtSTRAŢIUNEA
No. 3,-1'iatza Episcopiei,—No. 3
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
BANAL1TATI PREŢIOASE
DISOLVAREA
MUŞAMA
ALEGERI COMUNALE
SCANDALUL DE IA GURGUI
MIŞCAREA SOCIALA LA NOI
DRAMELE PADUREI
BMLITATH'RETlOm
Dupe părerea unor oameni politici, guvernele nu pot face nici o dată bine, ci trebue se se mulţumească a nu face reu.
Nu împărtăşim această părere, totuşi recunoaştem că un guvern care se află în situaţia celui actual, ne avend în camere o majoritate favorabilă dispusă a vota projectele de reformă propuse de dânsul, nu are putinţa d’a face mult mai mult de cât d’a nu face reu.
Când dar vrem se judecăm cârmuirea ministerului actual, trebue se ne întrebăm, nu atât ce bine ne-a făcut, ci care sunt relele ce el ne-a cruţat.
Ei bine, chiar din acest punct de vedere negativ, ce deosebire între azi şi eri I
Negreşit că nu este tocmai un merit extraordinar pentru un guvern d’a nu provoca scandaluri, d’a nu împinge lumea la răscoală, d’a nu vărsa sîngele cetăţenilor.
Nu e mai puţin adevărat că liniştea de care ne bucurăm azi e o binefacere care trebue preţuită , dacă ne gândim la vremurile colectivităţii când, în mod periodic, la două, trei luni de interval, să producea câte o răscoală la Galaţi or la Botoşani, la laşi or la Bucureşti, câte un omor la Vâlcea; când redacţiile ziarelor erau devastate, când toate alegerile se făceau cu vărsare de singe.
Fără îndoială, faptul d’a nu da administraţiunile publice în prada funcţionarilor prevaricatori, nu e un merit excepţional pentru un guvern. Şi el totuşi, îşi are valoarea lui, când după 12 ani de jafuri vedem şi ordinea şi cinstea introduse In administraţiunî, şi chiar până în acele ramuri ale administraţiu-nei, despre care să zicea pe faţă că sunt apanajul hoţilor.
Aşa de pildă era prefectura poliţiei Capitalei care era un cuib de hoţi, şi nici nu se făcea un mister cu a-ceasta, căci să susţinea că numai hoţii pot prindepe hoţi. Ei bine,când vedem că chiar acolo nu se mai fură, că încăpui acelei administra-ţiuni se află un ollţer distins şi cinstit, că un ofiţer de valoare şi onorabil primeşte să fie director al pre-fecturei, că un procuror consimte să părăsească parchetul ca să intre ca inspector In poliţie, ne putem da
lesne seama cât de deosebite sunt moravurile Introduse azi în administraţie.
Negreşit că toate acestea sunt calităţi banale ; ele totuşi în timpurile în care trăim, merită să fie preţuite.
Ori-cine cunoaşte faimosul exemplu al paharului da apă in pustietate, prin care economia politică dovedeşte că lucrurile cele mai depre-ţiate, când sunt rare, iau o valoare extraordinară.
Ei bine, cinstea, legalitatea, sunt astă zi ca paharul în deşert; ele sunt calităţi vulgare, dar au în împrejurările de faţă o valoare nepreţuită.
Să ştim dar să preţuim chiar a-ceste bunuri : protecţiunea legilor respectul libertăţilor, cinstea, etc., bunuri pe care ori-ce guvern ar fi trebuit să ni le dea, dar de care nu ne-am bucurat de ani îndelungaţi.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Paris, 28 Iulie.
Ziarul oficial publică prorogarea aran-giamenLulul comercial cu România pănă la 13 Decembre.
Paris, 28 Iulie.
In urma incidentului din Masuah, Italia, Îndeplinind prescripţiunile tratatului de la Berlin, a notificat puterilor luarea în posesiune definitivă a teritoriului Masuah.
Petersburg, 28 Iulie. Intr’o Întrunire solemnă a societăţii slave de bine-facere, d. Joins, jurnalist vienes, a expus că mişcarea panslavistâ urmăreşte un scop civilisator, iar nu politic.
Koina, 28 Iulie.
Sultanul Zanzibarulul a asigurat pe căpitanul Cecchi că va da Italie! cea mal largă satisfacţie, pentru că n’a acceptat scrisoarea regelui Humbert.
Berlin, 28 Iulie.
Monitorul imperiului publică un decret al împăratului care ordonă că de acum înainte zilele de naştere ale împăraţilor Wilhelm şi Frederic să fie serbate de toate scoalele monarhiei ca zile comemorative pentru patriă.
Solid, 28 Iulie.
Principele a făcut ieri d-lul StambulofT o visită lungă.
D. Jivcolf s’a întors la Soda.
Emisarii d-lul Iliopulos aCi plecat azi dimineaţă pentru a remite tâlharilor răscumpărarea şi îmbrăcăminte.
Teheran, 28 iulie.
Turcomanil s’afl revoltat în provincia Asterabad. El atl făptuit jafuri şi omoruri. Locuitorii cer ajutor.
Londra, 28 Iulie.
Standai'd, crede a şti că împăratul Wihelml II va sosi la Viena la t.30 Septembrie, şi că va merge la Roma la 8 Octombrie.
Roma, 29 Iulie.
«Agenţia Ştefani» publică resumatul a două note adresate de d. Grispi la 25 Iulie represintanţiior Italiei în străinătate, pentru a le citi miniştrilor afacerilor străine şi a lăsa copie dacă el vor dori.
întâia notă demonstră dreptul Italtel de a supune pe supuşii străini la taxele municipale, fără consimţământul guvernelor lor.
A doua notă demonstră [că ocupaţiunea Masuahulul are toate caracterele juridice unei luări în posesiune legitimă şi incontestabilă.
Nota zice că reclamaţiunile nu vin din partea Turciei, ci din partea Franciel, care a ştiut să atragă pe Grecia în orbita re-clamaţiunilor sale.
S’ur putea crede că progresele pacinice ale Italiei suntţsocotite de Francia ca de natură a micşora propria sa putere, ca şi cum continentul african nu oferă un loc larg activităţii legitime şi ambiţiunii civi-lisatoare a tutulor puterilor.
«Agenţia Ştefani» anunţă că Poarta se teme mult de o lovitură a Franciel în Tripolitania, pentru că această putere a concentrat o escadră tn faţa Tunisului şi trupe numeroase la graniţele Tripolita-niel,
Belgrad, 29 Iulie.
A apărut o nouă revistă săptămânală care poartă titlul de «Srpska Rec » Programa el este de a protegia interesele Statului prin toate mijloacele. Devisa e «pentru regele şi patria.»
«Srpska» recomandă înfiinţarea unul consulat sârbesc la Triest.
ALEGERI COMUNALE
GIURGIU
(Prin fir telegrafic)
La colegiul al II-lea, din 271 volanţi, lista liberal conservatoare a întrunit 267 voturi.
Altă listă n’a fost.
Colectivişti sunt ploaţi.
DISOLVAREA
Nimic nu era mal uşor pentru guvernul colectivist de cât o disolvare de Corpuri legiuitoare şi facerea unul apel către alegători.
Apelul se considera de el ca o adevărată operă literară şi constituţională dacă se spunea mtrTnsul: «Ţara are nevoe de linişte pentru ca să îndeplinim toate reformele liberale, pentru ca să garantăm toate libertăţile publice !»
Dacă se găseau alegători destul de puţin naivi pentru a nu se mulţumi cu două trei frase goale şi pentru a cere ceva amănunte asupra reformelor, guvernul răspundea acestor alegători curioşi prin câţi-va gendarmi şi câţi-va Ulmenl.
Iată de ce, precum zi3el maî sus, nimic un era maî uşor pentru guvernul trecut de cât o disolvare de corpuri legiuitoare şi iată de ce li se pare astă-zl foarte stranie colectiviştilor întârzierea ce pune noul guvern spre a face alegerile generale.
In timp de dol-spre-zece anî, alegătorii au mers la vot ştiind numai pentru cine erau siliţi să voteze ; mâine, când colegiurile electorale vor fi convocate, ei vor merge la vot ştiind şi pentru ce votează.
In loc de cuvinte pompoase şi de program fără miez, guvernul actual voeşte să Înceapă deschiderea luptei e-lectorale printr’o procedare cinstită. Fie-care ministru în parte lucrează proectul de lege a căreia votare e mai mult necesara departamentului său: unul se ocupă de legea comunală, altul de. îmbunătăţirea soartel ţăranilor, altul de legea învăţământului, de reforma legel magistratureî şi aşa mal Înainte.
Apoi când toate aceste proecte vor fi terminate—cea ce nu va întârzia, căci lucrarea a Început de mult—ele vor fi tipărite şi puse sub ochii alegătorilor de odată cu programul guvernului. In loc, dupe vechiul şi mincinosul obiceiu al colectivităţel, să se amăgească cetăţeni prin făgăduell, prin dorinţe exprimate pe jumătate, guvernul va spune clar, categoric, care sunt aspiraţiunile sale în întregimea lor, care sunt reformele ce voeşte să Introducă în Stat.
In loc să imiteze exemplul d-lui Ion Brătianu care, pe neaşteptate, scotea un proect de lege, înhăţa Camerile hoţeşte şi le silea să voteze o reformă ce deputaţii n’avusese nici măcar timpul să citească, guvernul actual va pune proectele sale sub ochii alegătorilor înainte de a le pune sub acel al aleşilor.
Ast-fel fiind, şi guvernul şi alegătorul şi alesul, vor şti ce doresc, unde merg, pentru ce luptă.
Gând întrunirele vor începe, candidaţii discutând cu alegătorii lor, se vor putea ocupa spre exemplu despre utilitatea S8ti inutilitatea volărel unei legi, în loc de a se preocupa numai despre relele şi bunurile vechilor partide politice.
Alesul care va intra în Cameră va şti că este deputat chemata susţine sad combate legi ce ’lsunt cunoscute, în loc de a fi ca odinioară un fecior însărcinat să ţie blana Vizirului sad un fel de pro-
curor chemat a da pe faţă hoţiile colectiviştilor şi nevoit să se plângă de un tâlhar la alt tâlhar ce sta pe banca ministerială, între un hoţ de ceasoarnice şi un hoţ de material milităre3C.
D R. R.
M U SAM A
Cu ocasiunea mergere! anchetei la Giurgiu spre a cerceta faptele care au dat naştere scandalului de la 13 Iulie, s’a făcut o constatare foarte ciudată, constatare ce vine se dea dreptate acelor membrii maî puţin îndurători din fosta oposiţie care cer zilnic primenesla personalului administrativ şi judecătoresc, rămas moştenire de la colectivitate.
D. procuror de Curte Athanaso-vicT, înainte de a părăsi oraşul Giurgiu şi dupe ce’şî terminase ancheta, făcu o inspecţie la parchetul tribunalului local. Care nu fuse surprinderea d-sale când găsi puse la dosar constatările făcute în privinţa hoţiilor comise de consiliul permanent în cestiunea şoselelor comunale.
Procurorul nu găsise cu cale se ’şî facă rechisitorul, nici se înainteze actele procurorului general. De o lună de zile, el ţinea constatările la dosar şi nu da afacerei nici un curs.
De la căderea guvernului colectivist, n’am ridicat glasul de cât rare ori spre a cere depărtarea din funcţiune a unui funcţionar prea mult deochiat, cum erau spre pildă Si-mulescu, Kiriţopulo şi alţi. Adesea chear am arătat că, dupe părerea noastră, faptul că un funcţionar a servit sub d. Stâtescu sau sub d. Ion Brătianu,nu atrage obligaţiunea pentru noul guvern de a’l înlocui. Sub or ce guvern se găsesc şi funcţionari cinstiţi care n’au altă preocupare de cât împlinirea datoriei; de acea ne-am arătat şi noi mulţumirea când a^i citit decretul de înaintare în magistratură a d lor Atha-nasovicî, Dobriceanu şi alţii.
Vedem însă, că sunt districteunde primeneala e obsolut necesară; şi de prisos crede d. Ministru al justiţiei că dacă va da cu buretele peste o-piniunele colectiviste ale unor magistraţi, va putea se facă dintr’înşiî numai adevăraţi representanţi ai justiţiei şi nimic maî mult
Faptul petrecut la Giurgiu dovedeşte pe deplin că sângele apă nu se face, nici colectivistul om cum se cade.
La ce pot servi cercetările, anchetele judecătoreşti, dovedirea tâlhăriilor, dacă acel însărcinat cu urmărirea vinovaţilor, are o tragere de inimă, o dragoste aşa de mare pentru tâlhari în cât îi ocroteşte şi — precum s’a petrecut la Giurgiu cu ancheta şoselelor comunale — lesă actele în arhivă, face treaba muşama?
Dacă în toate judeţele unde a rămas câte un procuror şi un judecător de instrucţie, colectivist înfocat, s’ar face o inspecţie minuţioasă prin dosare,cine ştie câte surprinderi nu ne ar aştepta ? Cine ştie câte anchete zac la dosar spre uitare şi cărora procurorul le a cântat vecinica pomenire!
In cazul de faţă, faptele vorbesc destul de tare pentru ca d. Marghiloman să nu se mal înduioşeze peste măsură asupra soartei ce se cuvine procurorului de la Giurgiu.
SMDiML DE IA mm
Adeverul.— Cum s’a născut scandalul.— Cine au fost provocatori. — Atitudinea procurorului si judecătorului de instrucţie. — Resbu-nari.—Ancheta oficiala.—
Resultatul ei. — Ziua
de alegeri.
Adeverul
Ziarele colectiviste, care, şi în această ocazie ’şî au dat arama pe faţă, publică îu numerile lor amănunte înfiorătoare în privinţa scandalului ce s’a întâmplat la Giurgiu în preziua alegerilor comunale de acolo.
Neţinând nici de cum să convingem pe confraţi noştri colectivişti care cu rea credinţă înşalâ pe cititorii lor, vom face aci o scurtă dare de seamă despre cele ce s’au petrecut.
Atitudinea energică, spiritul împăciuitor al prefectului şi al trimişilor guvernului, au putut împiedica scandalul de a lua un caracter ameninţător pentru ordinea publică.
Iată cum s'ad petrecut faptele.
Cum s’a născut scandalul
In ziua de 13 Iulie d nil Bădulescu şi Piriano, neadmiţend lista propusă de către comitetul opoziţiunel unite de la Giurgiu, au declarat că vor forma o altă listă, în contra celei propusa de dd. Racotă, Ulubeanu şi alţi cetăţeni fruntaşi din localitate. Colectiviştii, cari tot d'auna au pescuit în apă turbure, ad declarat că vor susţine lista Pariano-Bădulescu, dupe ce însă obţinuse două sadlrel scaune pentru candidaţi lor. Ast fel la alegerea care era să se facă în ziua de 15, urmau se lupte candaţi din două liste, acel al d lor Pariano şi Bădulescu, susţinuţi de colectivişti, şi acel al d-lor Ulubeanu şi Racotă.
Cine au fost provocatori
Colectiviştii Insă, care credeau că era bătăilor nu s’a sflrşit cu căderea regimului brătienesc, profitând de o vivacitate de limbagiu a câtor-va oratori la întrunirea opoziţiunel unite ce se ţinuse în preziua alegerel, au jurat ca ’şl vor resbuna.
Lal4 Iulie seara un colectivist, anume Carcali, găsind în grădina publică a o-raşulul Giurgiu pe d. Dimitriu, după ce T apostrofă, l’a lovit cu bastonul In cap.
Această agresiune barbară infuriă pe cetăţeni. Procurorul şi judecătorul de instrucţie chiemaţî de d. Dimitriu ca se constate agresiunea necaliflcabilâ a colectivistului Carcali, s’au mărginit a da din cap şi numai a doua zi au făcut cuvenitul proces-verbal, care trebuia se fie dresat chiar Iu seara când s’a întâmplat agresiunea.
Resbunarl
Ştirea bătaeî suferită de d-nul Dimitriu se răspândi prin oraş cu repeziciunea fulgerului. Toţi criticau într’un mod foarte violent obiceiurile colectiviştilor,care prevăzând căderea lor, ad voit să teroriseze pe cetăţeni, şi să ’f împiedice ast-fel de a veni la vot.
Supărarea însă a cetăţenilor ajunse la culme, când după bătaia d-lul Dimitriu, colectiviştiljiîn loc ca să stea ascunşi provocaţi şi sfidaţi lumea.
Mulţi cetăţeni ne maî ţinând socoteală de conj urările şefilor opoziţiuniî-unite de la Giurgiu,care le recomandaţi moderaţiune şi evitarea scandalului, văzând că d. Rose Ştefânescu era cel mal provocator dintre colectivişti, l’att somat în mal multe rlndurl să se astâmpere. Sfaturile fiind zadarnice, lumea s’a năpustit asupra d-sale şi l'a bătut, fapt ce noi desaprobăm cu desăvârşire.
Atât a fost destul pentru ca colectivişti! să înceapă cu reclamaţiunile lor mincinoase, afirmând căjau fost ameninţaţi de moarte şi că d. prefect al judeţului Giurgiu a organizat bande de bătăuşi.
Intre reclamanţi n'a rămas pe jos nici caraghiosul de Epurescu care ca un om turbat alerga pe stradele Giurgiului strigând cft guvernul era să Ţ I omoare.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA - 19 IULIE
Ancheta oficiala.—Itesultatul ei.
—Ziua de alegeri.
Guvernul Înştiinţat imediat şi voind să aibă relaţiunl exacte despre cele ce s’aii Întâmplat, a trimis la Giurgiu pe d. Lupu Costache directorul ministerului de interne şi pe d. procuror de curte Atanasovicî.
Aceştia sosind la Giurgid au precedat imediat la facerea unei anchete amănunţite pentru constatarea adevărului.
Au fost ascultaţi mal mulţi martori din ambele părţi, precum şi dd. Dimi-triu şi Ştefănescu care precum am spus mal sus ad fost bătuţi In ziua de 14.
Ad mal fost ascultaţi şi acel asupra cărora eraţi bănuell că au bătut pe d. Rose Ştefănescu.
Pân’acum nu s’a constatat nimic.
Dd. Lupu Costache şi Atanasovicî ră-mâind la Giurgiu In ziua alegerel colegiului I-id,ad putut constata că cea mal mare linişte a domnit peste tot, ambele partide dând probe de o mare mo-deraţiune.
Numai pe la orele 4 seara In ziua a-legerel, d. Pariano a venit să reclame d-lul Lupu Costache că a fost huiduit. Dd. Lupu Costache şi Atanasovicî plecând de la Giurgiu.au d«t ordinele cele mal severe ca să se pedepsească turburătorii,or-cine ar fi ei.
P.
DIN DISTRICTE
R. VALCEA
Hoţiile colectiviste.
Citim In Buciumul Vâlcei: Vestitul şef al partidului Crăsnarilor, Alexii-lor, şi celor alţi tovaroşT, d-1 Simulescu este dator la creditul agricol cu suma de 5000 lei de la anul 1883 fără a avea preschimbat până acum contractu 1 Cum se chiamă aceasta, dacă nu o formă nouă de pungăşie, beneficind de banii creditului timp de 5 ani fără a plăti nici o dobândă ?
* *
¥
Tot la Credit, găsim datori pe mal toţi colectivişti, şi care nu numai că n’au preschimbat contractele de ani dar au şi Instreinat amanetele.
Aşa avem pe Genuneanu cu 560 lei de la 1885, Romaşcu 200 lei de la 1884, Colonel Măldărescu garantat de Simulescu cu 3000 lei de la.1885 şi alţi mulţ pe care II vom arăta în curând.
Cine mal poate zice că banda colectivistă nu era bine organizată ?
* *
¥
Suntem informaţi că ancheta administrativă condusă de activul şi inteligentul d-1 prefect Herăscu relativ la hoţiele lui Simulescu cu băile de la Govora, este pe cale a descoperi lu-crururl mai mult decât grave şi unde hoţiie se pot numera cu zecile de mii.
COVURLUI.
Un ziar din Galaţi află că noul prefect va face să se răspândească prin oraş următoarea publicaţiune:
«Se aduce la cunoştinţa cetăţenilor că: prefectul districtulnî, dorind, a fi Informat cel d’Intăi despre ori ce ne-
ajuns, vexaţiune sad şicană ce s’ar face unui cetăţean de câtre funcţionarii administrativi şi poliţieneşti cum şi de cel mal mic abus, vesteşte că: la ori ce oară la domiciliul d-sale sad la prefectură primeşte pe toţi acel ce vor voi a Ii reclama, bine Înţeles cu plângeri fundate».
FOCSIAM
Hoţiile colectiviste.
Ziarul Focşănean Frăţia a descoperit causa pentru care fostul prefect colectivist Sâveanu era atât de popular In judeţul Putna şi făcea alegeri pe sprenceană cu majorităţi sdrobitoare. Confratele nostru publică ln ultimul săd număr un tablod care coprinde numele acelora cari datorind comunei Focşani şi celor-l’lalte comune din judeţ, sume mari de bani, n’ad plătit şi nici macar n’ad fost urmăriţi că să plătească datoriile lor.
Pomelnicul datoriilor e prea mare din care causă nu publicăm nici raportul pe care l’am găsit In ziarul Frăţia.
Va fi destul credem când vom spune că numărul celor ce datorează comunelor din judeţul Putna e de 77, şi că datoriile se urci la suma de 45,000.
Ziarul Frăţia adaogă că aceste datorii datează de la anul 1883—1888.
Frumoasă administraţie I *
¥ ¥
Ziarul Frăţia anunţă că fostul comandant de gardişti din oraşul Focşani a luat'o la sănătoasa.
Maniera colectivista.
*
¥ ¥
Acelaş ziar spune:
D-nu Fânică Teodorescu va fi dat
In judecată fiind că ln calitate de şef
al biurouluî de servitori a frustrat
casa comunală Insuşindu’şi mal mulţi
bani din costul condicilor de servitori. *
¥ ¥
JPixng-asiile fostului satrap Saveanu.
Ni se spune continuă ziarul Frăţia că d. Sâveanu ln calitate de prefect, ln anul 1887 luna August, a ordonat fostului inspector comunal Petrache Dimitriu, să desgroape din grădina publică a oraşului, de la spitalul şi arestul judeţului mal mulţi castani, salcâmi, pruni şi zarzări, pe care să’l sădească In grădina d-sale.
Ordinul dat s’a executat cu gardiştii comunei fără multă zăbavă.
Neîncrezătorii pot vedea astă-zl a-ceştl pomi la poarta şi In grădina d-luî Sâveanu.
Dar primăria şi judeţul cum rămân ? *
¥ ¥
Asemenea ni se spune că d. Sâveanu cu ocaziunea transportărel zestrei spitalului rural din Vidra In luna Noem-brie anul trecut, şi pentru care Statul a plătit 500 lei, d-sa a obligat, prin fostul sub-prefect Mihsil Vergolicl şi Costică G. Niculau, pe transportatorii să’I aducă la lnapoere nisip roş, de care avea necesitate pentru a ’l aşterne ln curtea caselor sale.
După ce ordinul s’a Îndeplinit, antreprenorul a fost plătit tot din banii Statului.
Mari sunt minunile tale Săvene 1
BACAU
Băile Slăniculuî
Băile Slăniculuî sunt visitate anul a-cesta de foarte multă lume. Toate Ca-merile, atât ale Epitiopiel Sf. Spiridon din Iaşi, de cari atârna aceste bai, cât şi cele particulare, sunt ocupate. Cu chid cu val se mai găsesc acum odăi neln-chiriate.şi acestea numai In Salt*/ Noii, un sat format de curând la o distanţa de 12-15 minute mal jos de Slănic de către locuitorii exproprietăriţl de Epi-tropie din vechile lor locuinţe aşezate în vatra vechiului sat. Scopul exproprie-rel a fost d’a se face de către Epitropie clădiri sistematice, cari Insă nu s’ad făcut până azi.
Viaţa In Slănic este relativ scumpă; mal ales odăile. Mâncarea Insă nu prea e aşa costisitoare. Sunt numai In vechiul Slănic trei birturi : a d-lui Lau-nay, I Paladi şi Iv. Ştefănescu. La fiecare din acestea cu 5 lei pe zi, se mănâncă lesne; la d.Launaylnsă preţul se urcă la 7 lei. In deosebi d. Paladi, care ocupă birtul din mijloc, Îşi dă toate silinţele spre a satisface pe numeroşii săi clienţi : are până azi de la 130—150 a-bonaţl, afară de cei ce mănâncă ă la carte-, şi pe toţi II mulţumeşte. Aceasta este un lucru foarte rar şi face onoare unui birtaş român, cum e d-sa. Peltngă aceste birturi, mai sunt altele mai mici prin Satul Noii; iar mulţi dintre visita-tori gătesc pe acasă.
Eficacitatea apelor de la Slănic e ob-şteşte cunoscută. Această staţiune balneară ar fi frecuentată nu numai de români, ci chiar şi de străini, dacă pe lângă frumoasele Însuşiri cu care a In-zestrat’o D zed, ar fi ajutată şi de mina omenească. Până acum Insă puţin s’a făcut de către Epitropie pentru Slănic ; şi aici grija cea întâi a foastelor Epi-tropii colectiviste a fost căpătuiala favoriţilor lor, iar nu mulţumirea publicului.
Sperăm Insă că d’aci înainte nu va fi aşa, căci In capul Epitropiel să găsesc bărbaţi eminamente capabili şi oneşti ca dd. A. D. Hoiban şi V. Pogor, care negreşit voesc să ridice Slănicul Ja Înălţimea la care merită.
Privigherea ştiinţifică a băilor este încredinţată d-lul d-r Russ Junior, profesor la facultatea de medicină din Iaşi şi medic la spitalul Sf. Spiridon, dar mal sunt şi alţi medici consultanţi fie a Epitropiel, fie particulari. Intre aceştia pot cita pe dd. d-ri Giurea şi Bas-tachi din Iaşi, Godrescu din Berlad şi alţii.
Corespondenţa cu Slănicul se face regulat In fie-care zi. Poşta vine până la T.-Ocnei cu drumul de fier şi d’acolo cu trăsura. Drumul Intre T.-Ocnei şi Slănic e bunişor. Avem aici şi linie telegrafică. Serviciul telegrafic poştal se face foarte regulat; el e dirigiat de însuşi d. Emil Samson, inspectorul tele-grafo-poştal din Iaşi, ajutat şi de doi oficianţi.
Distracţii la Slănic nu lipsesc. Preumblări pe munţi, baluri de două pe săptămână, concerte, representaţil teatrale avem pe aici mal In fie-care zi. Muzica care desfâteazâ Slănicul, e a regimentului de dorobanţi din Berlad.
Numărul visitatorilor Slăniculuî până
In present e de aproape 1500; pe fie-cere zi Insă continuă a sosi şi alţii. Printre visitatorl se găsesc : D-nil Ge-naral Radovici, ppiscopul Dunărei de Jos, Iorgu Radu de la Bârlad, N. Voi-nov, N. Nicorescu, M. Tzoni, A. Pen-covicl, colonelii Bengescu, Pascu, Cos-tescu şi alţii.
Zilele acestea se aşteaptă să sosească d. general Pencovici, represen-tantul României In comisia de arbitri pentru aplicarea convenţiei care fixâză graniţele Intre România şi Austro-Un-garia. Comisia a ajuns cu lucrările sale până la Slănic, unde a bătut al 98-lea ţeruş (semn de hotar). Prin noua delimitare România a câştigat o Însemnata Întindere de pământ In regiunea Sla-niculul.
Un visltator.
INFORMATIUNI
In privinţa scandalului petrecut la Giurgiu, Voinţa Naţională Începe din pagina I a un articol de patru coloane cu următorul titlu : » Alegeri comunale pătate de sânge !«
Această istorisire mincinoasă de la un capăt pene la cel alt, se sfârşeşte ast fel : «Numai prudenţei şi marei răbdări de care a dat dovezi partidul naţional-liberal, se datoreşte că nu s’a întâmplat vărsare de sânge I»
Tot ei spun că nu s’a vărsat sânge şi tot ei trimbiţează că alegerile au fost pătate de sânge I
Eată oglinda colectivitiţei.
Ztce ofiţeri din regimentul 3 de Husari din Braşov au venit eri calare la Sinaia unde au stat până seara.
- *8-
M. S. Regele care este deja instalat la Graetfenberg, a început cura sa hydrotherapica.
Starea sânâtăţei M. S. s’a îmbuă-tâţit foarte mult, prin schimbarea aerului.
Consiliul comunal ce se va ţinea Vinei î va discuta între alte chestiuni şi pe acea a faCrrei unui regulament interior pentru cimitire.
Trenul de mărfuri ce urma se se încrucişeze sseara la Pereşiu, cu trenul de plăcere de la Predeal, a derailat. Pagubile sunt destul de simţitoare.
Călătorii trenului de plăcere au fost siliţi se stea în câmp trei ore, până ce s’a putut face transbordarea cu trenul de călători pentru Roman. Abia la trei ore trenul din Sinaia a putut ajunge la Bucureşti.
- «*
D. prefect al judeţului Prahova a reuşit se pue mâna pe o bandă de tălharî care cutreera judeţul, jefuind şi predând în trecerea lor.
Această bandă compusă de 15 oameni, a fo3t adusă la Ploeşti.
-SH8-
ln ziua de 20 Iulie va începe pe la corpuri şcoala de tir atât pentru cavalerie cât şi pentru infanterie.
-S¥-
D. P. Carp, ministru de externe se va reîntoarce Joi în capitală.
D. ministru al imperiului otoman Ahmeth Zia bey va pleca în curând
la Constanlinopole, în virtutea unui
congediu.
Buciumul Vdlcei, află că o cantitate de 80,000 cărămizi şi 20,00o ocale var depuse la «monăstirea dintr’un lemn» pentru a se face nişte clădiri, a dispărut. Ziarul în chestiune mai spune că acest material ar fi fost luat de fostul prefect Simulescu.
0 anchetă a fost orânduită chiar astă noapte pentru a se constata care este cauza derailăreî trenului de aseară.
Dd. ingineri Sorescu şi Ronov au fost însărcinaţi cu acestă anchetă.
CUTIA CU SCRISORI
Domnule Redactor
Cetim tn numărul d-voastre de la 10 Iulie că s'ar fi «descoperit urme de multe hoţii neruşinate comise cu ocasiunea con-strucţiunil băilor Eforiei de pe Bulevardul «Elisabeta», şi că «o doamnă foarte cunoscută în Bucureşti ar fi luat de la inginerul însărcinat cu construcţiunea băilor suma de 25,000 lei.»
Veţi fi ştiind, poate, d-le director, că băile Eforiei au fost construite de Societatea Română de ConstrucţiunI şi de lucrări publice, cate a obţinut această lucrare la licitaţiune, conform tuturor regulelor prescrise de legea comptabi-litâţel.
De bună seamă această lucrare foarte grea, din causa terămulul nesănătos pe care era aşezată şi din causă că era, prin natura el, foarte complicată, n’a îmbogăţit de loc pe nenorocita noastră Societate, după cum registrele el o atestă.
Dar aceasta negreşit nu vă interesează, şi de acea răspundem numai la acusarea de hoţie şi de mituire:
Societatea noastră fiind Întreprinzătorul şi constructorul Băilor, fără nicl-un amestec de alt întreprinzător sad constructor, dacă hoţii s'ar fi comis şi mituiri s’ar fi făcut, singură Societatea putea să le facă, câcl singură putea să fiă interesată ale face.
Dar cum ar putea oare o societate să dea o sumă oare care, ca mituire, fără ca acea sumă să figureze In scriptele el ? Asemene, cum ar putea ea să aibă vre-un beneficiu dintr’o hoţie, când proveninţa celui mal mic venit trebuie iarăşi să fiă arătată tn scriptele el ?
Aceste scripte sunt la disposiţiunea ori-eul, şi ele sunt In orl-ce cas revi-suite de censoril Societâţel ln fie-care an. Cum s’ar 11 putut dar ca Societatea să dea cul-va o sumă de 25,000 lei, fără ca a ceastă sumă să fiă trecută In scripte? Şi ce inginer însărcinat cu construcţiunea putea să fiă destul de najv pentru ca să dea din punga lui o mituire enormă de 25,000 lei, când Societatea era singură constructoare, când orl-ce bani de încasat de la Eforie numai el II reveneau şi când orl-ce beneficia din mituire numai el putead să ’I folosească?
Societatea noastră care a fost de o aşa deplină bună credinţă cu toţi clienţii el, şi atât de puţin norocoasă ln afacerile el, merită cel puţin să fiă apărată de calomnie.
Corupturile construcţiunel băilor Eforiei, subscrise de d. Sc. Varnav ca director general al Societăţel şi sprijinite de toate planurile şi dovezile imaginabile', se află depuse, d le director, la Eforia Spitalelor; orl-cine poale cere ca ele să fie revisuite şi examinate. Primim această cu fericire, câcl va fi ocasiune să se probeze că, departe de a fi luat mal mult de cât pe drept ’l se cuvinea, Societatea noastră a făcut, din contra, sacrificiul unei sume de 57,000 lei, ce ’l s’a re-fusat de d-nil Efori, dar care de bună seamă ar fi dobândit-o pe cale de proces, dacă presinţa principelui Dim. Ghika, In capul Eforiei, nu ne ar fi oprit de a intenta un proces.
Sperând că, pentru restabilireu adevărului, veţi bine-voi a da publicităţel liniile de mal sus, vă rugăm să primiţi, d-le director, asigurarea deosebitei noastre consideraţiunl.
Director, Cuca.
Secretar, B. V. Vermont.
FOITA ZIARULUI EPOCA
!Mm SOCIALA LA \0I
DE
TH. ROSETTI
I
Cât despre organizarea socială, ideile lui eraii din cele mal rudimentare. Supus mai mult jnrisdicţiunil şi poliţiei stăpânului săd decât acelei a statului, neavând de la acesta decât sarcini ca echivalent al cârora nu vedea nici un folos aparent pentru dânsul, el priver şi stat şi sarcini ca o necesitate fatală pe care o primea cu aceaşl resigna-ţiune cu care suferea viforul iernef sad arşiţa soarelui. Toată ocărmuirea fiind pentru el de la Dumnezeu, el nu vedea In Domn decât un stăpfin mai mare şi mai puternic decât stăpânul săd imediat, voinţa nedescutată a căruia era isvorul a tot ce vedea bine ori rău In ţară. El aştepta schimbarea socială, al cărui vuet depărtat incepuse a pătrunde pănă la el, cu nepasarea lui obişnuită, zicăndu-şl şi acum ca de a-tâtea ori In trecut: «apa trece petrele rămân». De astă data Insă curentul era să fie aşa de tare, ln cât şi multe pie-ţre să se strămute dinlocul lor,
II
Daca Intorcându-ne privirea de la starea socială trecută, o Inderptăm asupra lucrării de reforma lntrprinsă de noua generaţiune şi căutăm a degaja, din nămolul de motive parţiale şi secundare, care Intra In joc la ori ce lucrare comună a oamenilor, ideea fundamentală a acelei lucrări, vedem imediat că problema care a format visul tinereţelor noastre nu a fost şi nu putea fi resolvată In mod satisfăcător.
Această problema era In adevăr introducerea de o dată şi cu toptanul a unei culturi cu totul nouă In o ţară picată de veacuri In cea mal adâncă lăngezire şi inerţie. Puterea vitală a vechel societăţi era sleită. Rădăcina instiluţiunilor şi a datinelor strămoşeşti care umbriseră ţara In timpurile trecute, se vestejise; triunchiul acelor instituţiunl, lovit de viscole grele In curs de veacuri, ros pănă la măduva de carii ce îl cuprindead, numai arunca nici un lastar nod care, prin verdeaţa lui veselă, să acopere goliciunea vechilor crengi uscate. Ruină a timpului, vechiul arbore social devenise inutil, ba chiar stricăcios; tn loc de a umbri pământul pe care crescuse, crengile lui uscate şi frunzişul lui veşted înlătura de la acel pămănt şi de la sămânţa noua, ce era a i se încredinţa, influenţa binefăcătoare a aerului şi a luminei. El trebuia dar înlăturat, pentru ca noua cultură se devie cu pu-
tinţă. Totuşi copacul, acum mort se bătrâneţe, urmând legii vecinice ale na-turel, aruncase poate pe când era In putere, In simburii roadelor răspândite tn jurul săd, sorginţii de viaţă nouă, menit a reproduce sub altă formă tipul primitiv. Aceste odrasle eraii de căutat, de îngrijit Înainte de toate; Intre ele una sad alta era poate plină de viaţă şi nu aştepta decât un timp mai priincios pentru a creşte şi a Înflori. A le stârpi "Şi pe acestea o dată cu vechia tulpină insemna a lipsi ogorul strămoşesc de o podoabă, poate chiar de un scut viitor. Gât pentru pământul pe care crescuse acel arbore secular şi în care era să se încerce noua cultură, el era poate Încă fecund. Odinioară el purtase multe şi fru-moaseroade: bătăturit Insă tn curs de veacuri, el apărea incult şi părăsit; cu to8te aceste el putea să cuprindă Încă ln sinul săd sucurile hrănitoare trebuincioase pentru a da o nouă rodire, ba acele sucuri eraa poate chiar sporite prin lungul repaos In care zăcuseră. Ori cum, producţiunea lui nu mai era să fie curat spontaneă ca cea trecută; pe lângă puterile natureî, urma să intre In joc, pentru a produce noua roadă, acţiunea cugetată a omului. Suprafaţa netedă şi indiferentă a vieţei noastre sociale trebuia brăzdată adănc pentru a scoate la lumină, din straturile sociale de jos, elemente nouă de fecunditate. Dar aceasta nu era destul ; pământul ast-fel răscolit nu i se putea încă încredinţa sămânţa. Bul-
www.dacoromanica.ro
gărele grosolan, ridicat din jos In sus, trebuia să treacă încă de multe ori prin grapă pentru a deveni, aşa de fraged, încât aerul şi lumina să poată avea asupra lui a inriurire binefăcătoare. Semânţa trebuia aleasă şi curăţita cu Îngrijire, ogarul Insfârşit păzit şi plivit cu băgare de seamă; altfel, In locul grâului ce credeam că am semănat, nu puteam culege decât neghină.
Pentru ca o lucrare de gospodărie socială de felul aceste să poată reuşi, se cereau multe de toate. Mai Intăi un plan unitar şi bine cumpănit; apoi, la cei chemaţi de al executa, un şir de cunoştinţii variate şi serioase, experienţă practică în maniarea oamenilor şi afacerilor, spiritul pătrunzător care face să înţelegem problema pusă ln toată întinderea el, inima caldă care face să ne identificăm cu lucrarea in-treprinsă, insfârşit multe şi puternice mijloace de execuţiune. Mai toate aceste aii lipsit.
Mai lntăl planul unitar. Dacă facem abstracţiune de la politica exterioara, tărâm pe care Românii aii ştiut totdeauna ce vroesc, şi pe care ad urmărit ln mod consecuent ideea o dată concepută, vedem că ln privinţa tuturor celor-l’alte probleme sociale şi politice, voinţele au fost de la început dasbinate şi ideile confuse. Mal mult încă ; pe una şi aceeaşi partida politică, pe unul şi acelaş grup social, ba chiar pe una şi cceeaşl personalitate le vedem că 'şl schimbă de azi
pe mâine ideea urmărită, mijloacele de acţiune. Viaţa socială şi politică a asestel ţări presintă pe un tim încoace înfăţişarea unul caleidescop, In care cea mal mică scurtătură produce schimbarea imediată şi totală a grupării elementelor care compun icoana pururea trecătoare. Nimic la noi nu s’a întărit, nimic nu a prins rădăcină. Nici una din ideile numeroase, introduse cu atâta ardoare la început, nu a fost urmărită măcar timp de câţi va ani, nici una din instituţiunile nouă nu a fost ingrijita, desvoltată. Ne am apucat de toate fără a sfârşi măcar ce-va, şi astâ-zl, după o muncă continuă de 25 de ani, d-ipă o sbuciumare neîntreruptă, ne întreb,' m Încă cu toţii: unde mergem şi ce vroim? Această confusiune generală decât ln parte datorită conflictului voinţelor, saQ slăbiciunii caracterelor; ln mare parte ea provine din lipsa unor noţiuni clare despre ceea ce suut societatea şi statul, aceste scene pe care se joacă pururea comedia sad drama ori cărei vieţe omeneşti. Aceste naţiuni sunt Insă neapărate ori cui este chemat a conlucra la o măsură socială sad politica; ele pot fi sad resultatul unul studiu teoretic, sad, şi mal bine, deduse din experienţa practică a vieţei; ori cum ar fi Insă dobândite, fără de ele nici o lucrare sistematica consecuenlă, nu e cu putinţă.
(Va urma.)
EPOCA - 19 IULIU
3
CRIME, DELICTE, ACCIDENTE
IAŞI
Furtuna.— Vineri pe la orele 3 p. m. zice Meseriaşul Român s’a stârnit o furtună teribilă cu ploae In o-raşul nostru, causând mal multe nenorociri şi daune locuitorilor şi a-nume :
1)	Pe strada Palatului In timpul furtunel trecând Albert Brii cu trăsura cu doul cal, In acel moment vântul distrugea o parte din acoperământul de pe casele lui Danii ocupate de Dr. Cobel, a căzut peste a-cea trăsură din care causă vezeteul Ioan Anghel ab remas pe loc mort, iar stăpânul Albert a primit mal multe lovituri grave pe corp.
2)	In comuna Buciumi, vântul luând pălăria unul preot anume G. Va-siliu de la biserica Socoia, şi alergând spre a o lua, o bucată de a-coperemânt de pe o casă a căzut a-supra Iul, omorându’l pe loc.
3)	Săgeata electrică trecând prin casa femeel Anica Zabacinschi din dispăr. II a contusionat’o stând In contusie câte-va minute, după care a-pol s’a deşteptat.
4)	Asemenea săgeata electrică ab mal spart păretele la casa unui evreb din strada Pantelimon, umblând prin mal multe direcţiuni fără a causa vre-o stricăciune.
5)	Femeia Florarului de la Metro-polie ab fost lovitţ de o bucată de a-coperement luată de pe florărie, cău-zându'l mal multe lesiunl, din care causă stă bolnavă In pat.
0)	In disp. 1 strada Academiei a eşit din pământ un stâlp da telegraf.
Şi multe alte stricăciuni care ab cau-sat mari daune cetăţenilor distrugând mal multe acopereminte şi rupândar-bori prin grădini.
—x—
In ziua de 10 Iulie a. c., s’a găsit Intr’o gluga cu coceni, In cătunul Herăstrău, comuna Băneasa, judeţul Ilfov, cadavrul unei femei necunoscute, ca de 20 de ani, îmbrăcată cu cămaşă albă de madipolon, camison de pichet, 2 fuste de stambă şi piceoarele goale ; pe corp are mal multe lesiunl, faţa şi gâtul vlnăt. Se presupune că a fost omorltă prin sugrumare.
—x—
Individul Iacob Ecştein de naţionalitate ebreu chelner la băile Călimă-neşti intrând In Olt ca să se scalde s’a înecat.
Cadavrul nu s’a putut încă găsit.
ŞTIRI MĂRUNTE
—	D. C. Crupenski directorul prefectu-rel judeţului Bacău este tnsârcinat se ge-reze afacerile acelei prefecturi pe timpul absenţei d-luID. Rosetti-Teţcanu plecat în congediu.
—	D. Nicolea Burghelea este numit po-liţaiu al oraşului Huşi, în urma demisiuni din acel post a d-lul Ion Mardare.
—	D. N. Antonescu este numit comisar de cl. II pe lângă prefectura poliţii Capitalei In locul d-lul Gogoaşa demisionat.
—	D. Gheorghe Nicolau a fost confirmat In funcţiunea de primar al comunei Tecuci.
Asemenea a fost confirmat ca primar al comunei Huşi şi d. Anastase Triandafil.
—Tănârul Teodor Demetrescu (Br&ila) şi -a susţinut tesa sa de doctorat In medicină având ca subiect eonlributiune la studiul delirului multiplu (n maladiile ninlale.
A 2' EDITIUNE
MW, IIMlITIil
Principele Dem. Gr. Ghica, ce se află actualmente la Sinaii, va veni pentru câte-va zi!e în capitală pentru a discuta dimpreună cu ceî-l’alţî Efori măsurile de reorganisare a servicelor Eforiei spitalelor propuse de d-nu L. Paciurea noul director.
*
D. general Pencovicî, comandantul corpului al 3-lea de armată, a fost însărcinat cu inspectarea punctelor de la graniţa Basarabiei.
X
D. Gobâlcescu, profesor de ştiinţele naturale din Iaşi, va pleca în curenţi într’o escursiune Geologică prin partea de sus a Moldovei.
X
Dd. jude instructor Papp, însoţit do d. procuror Sfetescu, vor pleca mâine dimineaţa la comunele Lipia-Bojdani, Gâciulari şi Dascălu-Creţu, unde vor complecta instrucţia ce începuse d. Stătescu asupra revoltei din aceste localităţi.
D. Papp şi Sfetescu vor sta în comunele de mai sus 5—6 zile. D. judecător de instrucţie Pretorianu, a fost însărcinat se asculte martori care vor sosi în această săptămână.
x
D. Dobriceanu, prim-procuror, s’a întors Sâmb. din vilegiatură. Luând cunoştinţă de dosarul afacere! Mus-celeanu acusat că ar fi luat mită de la un băcan anume Ioniţă lo-nescu, va da în judecată mâine pe fostul inspector de poliţie, trimiţen-du-1 înaintea judecătorului de instrucţie.
X
D. inspector Gonstantinescu cercetează actualmente dosarul furniturilor de la Eforie.
Pân’acum deşi s’au constatat mai multe neregularităţi, totuşi nu se poate implica d. Aristomeni Fo-tino, de oare-ce nici un act de furnitură nu e iscălit de densul, ci de dd. Efori.
Ast-fel nu e mirare ca d. judecător de instrucţie Papp se cheme pe dd. Efori ca informatori.
X
D. judecător de instrucţie Papp, de şi admiţând în principiu, cererea depunere în liberare pe cauţiune ce 'i a făcut d. Vasile Râdulescu, a respins'o însă in fapt de oare-ce d sa în petiţia de punere în libertate ce a făcut, n’a garantat plata despăgubire! pentru partea civilă.
D-nu Râdulescu a făcut opoziţie înaintea camerei de punere sub a-cusaţie.
Camera se va pronunţa Joi când se întruneşte.
X
Instrucţia,prin organul d-lui Papp, a cerut guvernului să numească o comisiune de oameni speciali care să examineze toate socotelile administraţiei de la Eforie, şi dacă va gă-
si fapte delictuoase să trimeaţă pe autori înaintea justiţiei.
Cererea d-lui Papp e foarte dreaptă căci judecătorul de instrucţie nu poate avea el singur to-ite cunoşti .-ţele necesare ce se pot cere numai unei comisiuni compusă de oameni cu cunoştinţe speciale.
X
Un pădurar din comuna Coşeşti (Argeş) a fost omorât Sâmbătă de către un sătean anume Necula, căruia a vroit să i ia de gloabă doi cai găsiţi de pripas în pădure.
Asasinul s’a servit de un cuţit pentru săvârşirea crimei sale. El a fost imediat arestat şi dus la Piteşti.
X
Am anunţ tt acum câte-va zile că d. prefect al poliţiei capitalei elaborase un proect de regulament pentru serviciul interior al prefecturei poliţiei.
Acest regulament a fost aprobat de consiliul de miniştri printr’o în-cheere a sa.
X
In curend va apare harta Geologică a României pentru cele cinci districte de la nordul Munteniei.
Această lucrare cira indică diferitele terenuri geologice, a fost făcută de institutul de Geologie din Bucureşti.
ULTIMA ORA
AGENŢIA H A VAS
Dublin, 30 Iulie. — Noul omoruri se semnalează In Irlanda.
Londra, 30 Iulie. — Temerile pricinuite In Englitera de apropierea Rusiei şi a Germaniei sporesc.
Ziarele englezeşti se tem că influenţa Germaniei să nu determine pe Austria a face concesiuni.
Constnntinopolc, 28 Iulie. — Via Atena.— Poarta a supus azi la sancţiunea Sultanului un proiect de circulară de telegrafiat ambasadorilor otomani. Această circulară după ce expune cu de amănuntul faptul luării In posesiune a liniei Vakarel de câtre Bulgaria, conchide însărcinând pe ambasadori să sondeze puterile pentru a invita, Intr’un acord comun şi !n-tr’un chip eficace, pe miniştrii bulgari să reintre pe calea arătată de Tratatul de la Berlin, şi In caşul când acest demers n’ar produce nici un efect, să se desemneze, până la numirea unul principe capabil pentru Bulgaria şi până la revisuirea statului organic al Rumeliei, o persoană convenabilă pentru a gera Intr'un mod provisoriu cârmuirea generală a Rumeliei Orientale.
Coustnntinopole, 29 Iulie. — Via Varna. —Sultanul n’a decis încă nimic In privinţa trimeterel unei circulărl relative la linia Vacarel.
Esitările Sultanului ar proveni de la criticele făcute asupra acestei circulărl de câtre d. de Nelidoff care ar găsi inoportun ca Poarta să facă azi pentru o cestiune relativ secondară ceea ce ar fi trebuit să facă In timpul revoluţiei din Rumelia. riscând ast fel să sporească turburarea In Europa.
Cea ce mal sporeşte esttările Sultanului sunt divergenţile puterilor In cestiunea Vacarel, Int’adevăr, Rusia, Francia şi Germania desaprobă actul de jăfuire făptuit de Bulgaria, pe când Englitera, Austria şi Italia consideră aceasta ca un fapt implinit asupra căruia este nefolositor de a reveni.
Constantinopole, 29. Iulie. — Via Varna. — Poarta a Incheat Joi cu Ban-
ca Otomană şi cu ’alte bănci din Ga-l«ta un împrumut de 1,500,000 lire garantat prin escedentul venituri or pescăriei, mătăsii şi ale timbrului de per-ses de administraţia iti'ernaţionala a datoriei otomane.
PENSIONATE
INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI
Calea Victoriei, 162 Bucureşti
Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că din 90 elevi 8i aQ fost promovaţi şi dintre aceştia 16 premiaţi la gimnasiele si lyceele statului unde toţi elevii institutului ab urmat regulat cursurile, înscrierile încep la i-ih August.
Director, It. IN’ovIan.
No. 840.
PENSIONAT UEIÎ1IM
PENTRU
FETE TINERE
Dresda Kaulbachstrasse, 25
Posiţiune frumoasă şi igienică. Instrucţiune solidă. Supravegbiere îngrijită şi consciinţioasă. Referentele cele mal bune. Detalii se poate avea şi la D. E Lessel Calea Plevnel, 193 Bucurescl.
No. 537.
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
AL
PROFESORILOR ASOCIAŢI
Direcţiunea face cunoscut părinţilor că cursurile vor începe la 1 Septembre. înscrierile se fac între 15—30 August în localul Institutului. Se predau lecţii de clasele primare, externat secundar precum şi cursul complect de liceQ. Sper că onor. părinţi vor avea şi pe viitor aceaşl încredere ce am avut şi până acum.
Personalul didactic din acest Institut se compune din profesorii cel mal buni de la şcolile Statului şi sunt următori:
D. Nicolae Barbu, prof. la Sf. Sava va preda limba latină.
Constantin Demetrescu prof- la Sf. Sava va preda matemacile curs. sup.
Nicolae Cosăcescu, prof. la Sf. Sava va preda ştiinţele, fisico-chimice mod.
. D. L. Leveque, Şcoala normală şi Asilu, limba franceză, Curs. Super.
Dr. Paul Petrini, Universitate, higiena, oăvănescu, Matel-Basarab, filosolîa şi limb. română. Curs. Super.
Nestorescu, Şcoala centrală, desemn şi caligrafie.
G. Teclu.l. germarăşi 1. română. Curs. Infer.
I. Clinciu, libma elenă.
Ilie Georgescu, Sf.-Sava, ştiinţele naturale
Necula Colceag, istoria.
Preotul Enescu, Siminarul Nifon,religia. R. Dobrescu, geografia.
M. Cotieu, Azilu «Elena Doamna». Canto. D-na Bruzzesi, Externat, limba italiană. D. Wolch, limba engleză.
D-na Zoe Agapiadi, Şcoala Centrala, piano.
D-na Steriadi, piano.
„ Colmann, limba germana, c. infer. „ Alen. Vilionescu, şcoala centrala, filosof, şi pedag. limba franceza.
Cursul primar se va face de două din absolventele cele mal bune ale Azilului, iar pentru croitorie, gimnastică şi dans aceasta se va regula la Septembre.
Se aduce tot-odată la cunoştinţa părinţilor ca toate elevele care s’au presentat din acest institut la liceele Statului pentru trecerea examenelor, ab fost promovate cu succes.
Alexandrina Filioneseu profesoare de pedag. şi filofie la şcoala centralii strada Dionisie 56
GVTRE SURZI
OrI-cine va adresa d-lut D-r Micholson la Paris rue Drouet, va primi în limbele Franceză Germană, Engleză sau Italiană descrierea rerne-diuluT prin care o persoană suferindă de Surzenie în timp de 2; ani continuu a fost tămăduită
788
INSTITUTILI PENTRU DOMNIŞOARE
INSTITUTIUNE ENGLEZA DESCHIDEREA LA 15 IUNIE BUCUREŞTI
Strada Fortuna No. 3, strada Caimata
Acest institut are de scop de a permite părinţilor de a da copiilor o educaţiune solida şi îngrijită} lot-de-o-dată urmărind dupe regulamentele şi statutele scoalelor guvernamentale.
Elevele vor fi primite de la etatea de 4 ani In sus. Cet mal buni profesori vor preda limba Română, Engleză, Franceză, Germană, Italiană, Latină şi Helenă, vor mal fi predate Musica instrumentală şi vocală, Desemnul, Pictura, Gimnastica şi Lucrul de mână, precum şi toate ramurile învăţământului ce complectează instrucţiunea tine-reţet.
Directoarea acestei instituţiunî, punându-şl toată silinţa pentru a îndeplini cu demnitate sarcina sa, speră să câştige odată -u iubirea copiilor si încrederea părinţilor, şi aşa se aibe tTn rezultat bun pentru educaţiunea tinerilor persoane ce ’l vor fi încredinţate.
802	Mărie. Laheman.
_ APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
LA
MAL ASINUL DE COLONIALE
i iiiâP
3,	STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI
Comande se pot efectua în toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat. 804
c.
\
Doctor în Medicină de la Facultatea din Paris.
Gonsultaţiunî în toate zilele de la 12—1 şi 4—6 ore.
Bucureşti	Strada Ieni Nr. 12 bis.
29	(lângă Hotel Union).
nr i Al P U I DI R T casâmarecudouâ Ut HlLnlnlAI etage strada Sfinţii Apostoli No. 42, aproape de cheiuri, a-Curtc foarte spaţioasă. Doritorii sâ se dreseze calea Victoriei No. 74.	813
QCAZIUNE RARA ferestre de stejar, înalte 2 m. 40 ct. late 1 m. 30 ct. cu fe-rerie complectă se vinde cu preţul mal puţin de jumătate. A se adresa strada Grădina cu cal No. 43. N. Vasilescu. (851)
LA MAGASINUL
DE
DROGUE, COLONIALE-DELICATESE
lONTfflDfliXSfiERSiBEKOVESSA
»
LS CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI
au sosit şi sosesc din 15 în 15 zile
APE MINERALE NATURALE
din toate sursele indigene si streine
Asemenea toată producţiunea Untului proa-Npct din Păşcanil proprietatea D-neî Colone-lilaraiiibei-g se află de vânzare numai în sus numitul Magasin.	767
DE ARENDAT Seuîesti din plasa
Sabaru judeţul Ilfov, tn întindere de 1,200 pogoane, una oră depărtare de Bucureşti. Se dă In arendă de la 23 Aprilio 1889 pe un perion de la 5—10 ani. Conditiunele de a-rendare se pol afla la d. P. C. Dobrescu, comptabilul camerei de comercib din Bucureşti, strada Academiei No. 39, în toate zilele de lucru, de la 9—12 şi de la 2—5p. m. Arendaşul va putea face de îndată arăturile de toamnă.	844
COFETĂRIA
FABRICA DE LICHERURI TANASE D. CRETULESCU
No. 17 — Strada Carol I — No. 17
LA
ÎNGER
Romuri pentru visinata cu 1.80 si 2.40 litru. Alconol de Vin, Spuma de Drojdie naturala si Cognacuri. Dulceţuri asortata cu 1.80 kilo.	789
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(35)
ALEXIS BOUVIEK
DRAMELE PĂDURI
PARTEA. I
LUPII DIN ARDENI
XII
o întâlnire de amorezaţi
De odată neonorcita fu atinsă de o durere In coastă; i se păru că cine-va o lovea cu un baston spre al grăbi căderea... strivita de oboseală, cu puterile de tot sleite, dispreţuind acest noâ supliciu, nainte dea’şl desprinde degetele, sâ uită, pentru a ’1 blestema, la cel care o lovea ast fel.... Să uită... şi Imbârbătându-se din nou, se ţinu de zincul care sta sâ cadă.
Fralchotta văzuse ce o lovise ast-fel; o ramură de la copacul a cărui frunze acopereaii puţin mai departe marginea acoperământului, o ideie cutezătoare II trecu prin minte.
Nu avea de ales; trebuia sâ se arunce Intre ramurile copacului, cu primejdia ohiar de a se idrobi la picioarele casei.
Fralchotta, după ce să rugă lui D-zeâ apuca cu o mână ramura care o atinsese.
Ramura o luă Înainte cu repeziciune, Indoindu-se sub povara trupului el.
Ea crezu că s’a prăpădit şi dădu un strigăt de disperare.
Marţial, culcat pe acoperiş, să înfloră mai întâi, apoi ztmbi. El se scoborl In urmă încet, zicând :
— A murit.
Şi eşind liniştit din casă, fără a se Îngriji de victima sa, apucă drumul spre locuinţa lui.
XIII
IN CARE JEAN-BAPTISTE AUMOY GASESTE O
ALIATA CĂZUTĂ DIN CER
Fralchotta căzuse de la două etaje reţinîndu-se, cu cea ceT mai remăsese din curajul şi tăria sa, de ramură ; ea sinţiseo sguduire care era s’o arunce la pământ; apoi se cobori încât, par’câ ar fi depus’o pe pământ.
Lucrul era foarte firesc : sguduirea rupsese ramura lingă truncliiu, şi ea desprinztndu-se încet de copac, biata fată fusese ca depusă pe pământ.
Dar obrazul şi mâinele sale erau însângerate, hainele sale In sdrenţe, micele ramuri pe cari le rupsese In treacătul el, II făcuse răni, o sftşiase... Dar trăia...
Domolindu-şl suferinţele — căci credea că duşmanul el o prigoneşte încă — j să ridică şi fugi drept înainte.
' In curând ajunse la gardul de nuele
al grădinel, Îl strică şi trecu mal departe.
începuse a se crăpa de ziuă; dar tot nu putea şti Încă unde să află. S’aş-tepte nu era cu minte: merse înainte... Văzând o căruţă ţărănească, strigă pe cel care o mâna şi ’l întreba dacă vrea s’o ducă a casă.
El o luă cu dânsul, şi să miră când 11 dădu adresa el : să afla la o sută de paşi de locuinţa sa.
Ţăranul întoarse felinarul de la căruţă spre a se încredinţa că nu are a face cu o nebun»; văzând’o cu părul vulvoiii, Insîngerată, rănită, zise :
—	Ge D-zeQ I era să te omoare cineva ?
—	Da I
—	Ţi-e răii ?
—	Nu, nu ! zise Fralchotta, desche-indu-se lapeptca se poată respira : mi-e mai bine... Inăbuşsm.
—	AidB la o spiţerie.
—	Nu, nu ! e de prisos.
—	Aşteaptă, am să’ţl dau ceva.
Şi ţăranul II dădu tn mână o butelie adâogând :
—	E cam tare dar face bine; e rachiu de la noi de acasă.
Fralchotta bău un ghlt şi ’I lnapoie
butelia.
—	Unde mă duci ? întreba ea.
—	La d ta.
—	La mine... Nu, mal Întâi du-mă la o secţie.
Trebue se sflrşesc cu el, să'l desco-p?r... alt fel mă omoară mâine 1
—	11 cunoşti ? zise ţeranul,
—	Da... e un omorâtor... Ţ'o spun, căci trebue s’o ştie toţi, şi daca mă va ucide, 11 veţi denunţa : îl cheamă Marţial Caulot... aici îşi zice Claude Marţial..locueşte laBalan. Eun omorâtorja ucis acum două zeci de ani pe stăpt-nul săfl laNouzon, şi acum cinci aul pe femeia lui la Liege.
—	Doamned-zeule! ce’mî spuid-tal.. strigă ţăranul, cu faţa tulburată.
—	Spun adevărul, pe care ’l voi declara dinaintea d-tale în curând.
—	Claude Marţial 1 bătrânul care face negustorie la BalaD....
—	II cunoşti.
—	Iacă, cred şi eh...
Fralchotta, temându-se de a să afla
cu un amic al omorîtoruluî săfl, voi să se dea jos. Dar ţăranul o opri.
—	Nu’ţl fie teamă.... Eli sunt cu d-ta.
—	Mă duci atunci la comisar ?
—	Aşteaptă puţin...
Pe când ţeranul oprea calul ca să poatăvorbi, Fralchotta zise.banuitoaie:
—	Nu ’ţl opri trăsura I... Aide In tlrg sau strig :
—	Dar îţi mal spun, n’al teamă, sunt cu d ta... Ale vorba de ticălosul de Marţial... Poate o să'l lucrăm Împreuna.
Ştii bine c’aşa îl cheamă pe ucigaşul d-tale, Claude Marţial de la Balan, unde dragădoamne ţine o casă de transport?...
—	Aşa 1
—	Şi spui că a ucis pe stăpânul săi la Nouzon?... Era pădurarul contelui d’Aumoy.
—	Cum de ştii ? întreba Lison îngrijită.
—	Vorbeşte înainte ; Iţi sunt prieten, me crede.
—	Cine eşti mal întît ?
—	Numele med ’ţl va lămuri tot... Mă cheamă Jean Baptiste d’Aumoy; sunt nepotul acelui care a fost ucis.
—	D-ta ! zise Fralchotta zăpăcită.
Şifsră voea sa, cugeta la cele ce făgăduise lui D-zeti, când să văzuse per-dută, adică de a ’şî schimba felul vie-ţel, şi să întrebă dacă mâna lui n’o scăpase pentru aceasta, făcând’o să aibă o întâlnire care o putea scuti pentru tot d’a-una de ticăloşii care o perduse.
—	Da, respunse Jean Aumoy, şi pricepi, draga mea că dupe cele ce mi-al spus nu te mal părăsesc.
—	AI se mă duci la comisar ?...
—	Chiar acum... Ce noroc că te-am Intllnit !...
Trei patru minute amândoi tăcură. Jean-Baptiste gtndea In sine:
—	Ciudate lucruri. De ce oare tata m’a trimis la blestematul acesta?... Mi-a spus el ce’I drept: fă te că nu ’ţl prea pasă; zi că al venitîn treacăt numai să Întrebi de dânsul; căci numai el poate sâ facă treaba asta.
Şi ţăranul glndea mereii... De odată, se lovi peste frunte strigând :
—Adevărat 1.. dar atunci...
(Va urma.)
www.dacoromanica.ro

CASA DE SCHIMB
613
!. NI. F E R M O
Strada lipscani, IVo. 27
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
18 Iulie 1888
5	0lr• Renta amortisabila s 0/0 Rpnta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig de st. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
6	0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane 6 0/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni i-Dacia-România»
» Naţionala • Constructiuni Argint contra aur Bilele de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă.
m de mim
lin t/P\;'lll)D Casele din Strada Roselti No. Illli i LM lUli 18, Sub. Staicu din causa de strămutare la ;ar&. Preţul moderat.
nouă hectare vie şi obratie si-litlliu tuate pe dealul Oltului alaturt cu via Golescu de la Drăgăşant.
A se adresa Doctor Chrislescu, Tergovişte.
MVHN111) D d°u6 case situate în Strada Fru-V LLuf/UlFj moaşă No. 12 şi 12 bis; având fie-care 4 oda! de stăpân, 4 de servilor!, curte mare şi grădină spaţioasă cu pom! roditori.
Se vinde in total sau în parte.
A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Slr. Frumoasă în casele din fundul curţeT	776
11 Casa Dobriceanu din Câmpina ____Ell\/i/llllll cu grădină mare şi pomi roditori, asemenea şi un loc cu două faţade cu o prăvălie.
Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unirel 1. yj2
EPOCA — 19 IULIE
MiOU
Casele cu locul lor din Str. Clemenţei ji, şi locul din Str. Biserica Amzel No. xo.
A se adresa Strada Polonă No. 8.
I)E VENZÎIIE
UN SALON MOBILAT SvK
A se adresa la proprietar acolo.
1711 1 I ITIirn CIVIIl situalăîncea mal fru-VILA Iii! I lltlili SllMIil moaşăposiţie, camere mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti.	ţ
VILA NUMITA BEATRICE «
vara este de inchiriat, situată la filaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43.
Otttţ A cu grădină situată la Filaret, este VILA de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, In toate zilele între 4 şi 5 ore du pe amiază	783
PA MEDE mobilate şi nemobilato de în-OAlVlEilC chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81.
Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, Calea Victoriei, No. 12, odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa str. Pitar Moşu, 5.	839
DE ÎNCHIRIAT
____MOSII DK ÂliLDlT
IIE VEDRE I10SIA STANESTI fâffi
situată la o oră do viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pâdurede brad şi de fag, făneţo, locuri de arat pe şcşul Tazleul, moară. Casă te locuit, hau-cârciumâ pe şoseaua Bacău-Muineşll, lăngâ fabricile de gaz.
Doritorii se vor adresa la d-na Calinca Cru-penski, în Roman pentru or ce lămuriri. 776
DE ARENDAT 1890 înainte, moşia
Pietrişu diu distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii s& se adreseze Strada Diaconeselor, 4.	I. INI. Alexandrescu.
Iir t »r\nrr de U 23 Aprilie 1889 moşie îll'j lmYlil.YI Laloi«ul şi DobricenI din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani.
IM DAME FIUPPSE
mand, le roumain et le piano, dăsire trou-ver une place comme gouvernanle ou dame de compagnie.
S’adresser â l’administration du journal.
830
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU N AC H IVI I AS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In facianoei clădii- Bancei Naţionale (Dacia-România)
Bucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-co schimb de monezi
Cursul pe ziua de 18 iulie 1888
		Cump. Vinda	
5 %	Renta amortisabila	33%	04%
5 %	,, româna perpetua	02	93
6 %	Obligaţiuni de stat [Conv.rur.l	Vi %	94
0 %	„ C. F. H.		
5 %	,, Municipale	78'/,	70%
10	r. , Casei pens. [300 L.l	218	224
7 %	Scrisuri funciare rurale	106tf	107
5 'X		02 %	93%
7 X	„ ,, urbane	105	105 3li
o x		07	98
		88%	87
5 X	,. ., .. las!	67	77
3 X	Obl. Serbesti cu prime	88	71
lm. cu prime Buc. [20 lei]		77	42
Rosuri crucea roşie italiano		t»9	30
	Otomane cu prime	40	44
Losurl Basilica bombau		Ui	19
Aci. Dacia-România			
	Soc. Naţionala		
	Soc. de Constructiuni		
Aur conlra argint sau bilele		u	12 %
Florini Wal. Anstrluo		201	206
Mărci germane		124	126
Bancnote francese		100	101%
	italiane	os	100
	Ruble hârtie	205	240
NB. Cursul este socotit In aur			
MRRGARITARELE TUTUROR PARFUMURILOR
PENTRU BATISTE, HAINE ETf.
ESTE PARFUiUl MAIGLQCKGHBN
DE
-a® LOHSE sas-
renumit pentru caracteristicul, îndelungatul şi plăcutul sett miros
Heliotrope blanc de LOHSE Groldlilie	de LOHSE
Boucţuet IVIessaliua de LOHSE
Cumpărătorii fabricatelor mele se aibă tot-d’âuna în seamă Firma GUSTAV LOHSE 46 Yager Strase Berlin Fabrica de Parfumerie şi SepunurI (ine de toaletă.
Depou la d-niî S. Hechter, Ch. Lazarowitz etc. En detaliu la toate parfumeriile de lux.	754 B.


PRIMA FABRICA ROMANA
DE
CRAVATE IN ROMANIA
FONDATA IN ANUL 180
No. 20. - Strada Şelari. - No. 20
M’ KE ASORTIMECTmeCRWATE GATA
DE DIFERITE STOFE NEGRE SI FECIE
Asemanea se primesc comande cu bucata şi cu duzina dispuind tot-d’auna de fasoanele cele maî nuoî.
Preciurl Toarle moderate.
690	FKATELLY ÎOSEPII.
SOCIETATEA
PENTRU
IMVETATURA POPORULUI ROMAN
Cursurile şcoaleî primare a Societăţii se încep la 15 August 1888, iar ale şcoalel normale la 1 Septembre 1888.
In şcoala normală a Societăţii fiind anul acesla 7 buvse vacante dintre care 5 întreţinute de Societate şi 2 de judeţul Ilfov.se publică concurs pentru ziua de 1 Septembre 1888.
Spre a fi admis se cere ca candidatul se presinte următoarele acte :
a)	Actul de botez, din care să se constate că are vârsta de 15—17 ani şi că este născut într’o comună rurală din părinţi săteni români sad naturalisaţi;
b)	Actul de vaccină;
c)	Certificatul de absolvire a vre-unel şcoale primare;
d)	O declaţiune din partea a 3 sau 4 săteni şi întărită de primăria locală, în care1 să se prevadă domiciliul şi profesiunea părinţilor sad tutorelui şi că într’adevăr dînsa nu au mijloace îndestulătoare pentru a-1 da singuri educaţiunea;
e)	Bursierul admis va fi dator să depună la direcţiunea şcoalel o declaraţiune formală din partea părinţilor sad a tutorelui şi întărită de primăria locală, că va urma cursurile şcoaleî cu silinţă şi cu bună purtare şi că după terminare va servi într’c şcoală publică învăţător sătesc timp de zece ani; iar la coutrariu va fi dator se plătească îndoit toate cheltuelele făcute cu densul în institui.
Pe lângă bursieri se primesc şi solvenţi cari plătesc pe an 4Q0 lei ca cheltuell de întreţinere.
Inscrierilecomform instrucţiunilor onor. minister al Cultelor şi lustrucţiunil Publice se fac pentru şcoala primară de la 1—15 August inclusiv; iar pentru aspiranţii la burse sad ca solvenţi de la 20—31 August inclusiv în localul Societăţii (curtea bis. Sf. Ecaterina).
Comitetul
i T TyrAT i	MINERALE SULFUROSE.
I i A IVI r I Y \ Stagiunea deschisa. Reumalis-DJJ-itri rx! iA. me. silllis, boale nervoase, boa-Ie de femei, serofuli, ele. — 1«formaţiuni la d-nu Dr. Garoflid la Ploesli, sau la Câmpina.
TVG TNIHUT'DT AT casadin Strada Polonă UE llVUamliil No. 10l, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	723
URMĂTOARELE PiiEPARTEOOMPUSE DE;
şmm&mzTyi*
DIMITRIE G. GHERMAN
ItLZIiU
Se găsesc în Bucureşti numai Ia d. Marin lonescu frizer, Hotel Union, str. Academiei.
Apa dentifriee
are proprietatea de a întări gingiile,face se dispaiă roşiaţa gingiilor şi sângera-rea lor. întreţine curăţenia şi face să dispară piatra şi mirosul guret; asemenea se recomanda ca gargară pentru durerile de gât, anginâ şi inflamaţiu-nile gurcl. — Sticla costa un leu.
Pomada dc Chinina împiedică căderea părului şi ’1 face să crească. — Borcanu 3 lei.
Pomăda Heliotrop (Ess. boquet)
Borcanu 1 leu
Prafuri albe si roşi pentru dinţi
Ara proprietatea de a întări gingiile şi face să strălucească şi să aibeascâ dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2 şi 2,50 Apa de Chinina curatâ şi Impedicâ căderea părului. — Fiaconu i şi 50 bani.
Pudra Virgin ie Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru faţă şi dadturâ, Rădică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa. Preţul 3 lei.
Pasta pentru diuti are proprietatea a albi şi a reda luciul malţulul dinţilor. — Cutia 2 lei. 818
FRUMUSEŢEA DAMELOR
Pete de ficat, coji de pelc. roşcata foc iei. pete de obraz, pistrne si toate defectele culourci obrazului, deportează radicahneiite
bS \gg g#li$g
Pelea cest mai aspra si uscata devine peste noapte moale, alba si frageda
SAVON DE LYS DF, LOHSE cel mal fraged sepun de toaletă, liber ele ori-ce tărie, care ade&ea-orl este singura causă a culorel defectuoase a feţei. Cumpărătorii fabricatelor mele se aibă In seamă FIRMA, GliSTAV LOHSE,46 YAGER STRAS-SE, Berlin, Fabrica de Parfumerie şi SepunurI fine de toaletă. Se vinde în flacoane intregl şi jumetâţi la toate parfumeriile cele bune.
Depoul la d-niî Salomon Hechter şi Ch. Lazarowitz.
754 A
JXi



RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
®L PIU
STRADA BISERICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTR'O ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Lega torie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.

f-
<
h
3
O
CC
3
•
o
2
*
Z
<
u
STRADA LIPSCANI, No. 2
CELE DIN URMA NOUTATI
STRADA LIPSCANI, No. 2
mmmmm	mm mmmm m
S’Â DESCHIS
. Constantin»»
S ’kDESCHIS

CU ÎNCEPERE DE LA 9121 MAIU ANUL CORENT
UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME SI BARBAT.I
STRADA LIPSCANI, No. 2
CELE DIN URMA NOUTATI
STRADA LIPSCAN!, No. 2
O
m
% m
l 9
fz
E C
" DO
8 i
| >
% 2
r g
« H > H
!
SEVASTIA CONSTAOTINMJ
MOAŞE
*
PRACTICANTA DIN PARIS
anunţă onor. sale clientele că s’a mutat din Strada Scaunele No. 66 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu).
Orele de consultaţiunl în toate zilele de Ia 1—3 p. m. 741

1 MARE DEPOSIT	!
DE
| TZEVI DE FIER jj
SI ACCESORII
LA	I
ADOLF SALOMON J
Bucureşti, Str. Domne! 14 bis os
728 W
MEDALIE DE AUR
ticna 1883
Autorisata de consiliu dehxjgiena si salubritate
dentTlina
ensenţă pentru gură PULBERE VEGETAU! PENTRU OiNTI ALE Dr. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; t cutie cu prafuri 2 franci.
Deposite la Bucureşti: F, W. Zvrner, /. O vesa, llruss Stela si liranndus—Iiraila Fabini. —Botoşani, Hajnal, — Dorokoi, Uaque. 54.
„NAŢIONALA"
1 SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
S CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
SDEPLIV VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am g transferat biurourile noastre In palatul B Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
| 726 IJireetiuuea generala.
&

ANUNCIU
Are onoare a încunoştiinţa pe onor. public că am obţinut prin o transacţiune de cumpărare stabilimentul oe berărie
WILHELM GRAEP.ERT
No.O-Strada Ştirbei \ oda -No.O
precum şi renumitul deposit de vinuri indigene şi streine. Rog dar pe onor-public şi pe vechea clientelă se mă o-noreze cu asistenţa sa, căutând se corespund dorinţelor prin un serviciu prompt şi curat.	cu stimă
774	I. I. OSWALD

PE MALUL
MAREI-NEGRE
HOTEL CAROL I
STAGIUNEA BĂILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlosnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către
Q-ir*aixttil lioteluilui 13. JERIS. (830)	Hotel Carol I, Constantza.
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani No. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 1S Iulie
VALORI
l'oiiiluri «Io stat i-oiuăn
Renta rom. perpo. 1875 5 Renta rom. amorlisab. 5 Renta rom. cur. conv. t> Oblig, do stal C. F. 11.6 idem idem împrumut Stern 1864	7
Imprum.Openlieim 1866 8% Agio
împrumut, dc urase
lmpr. oraş. Bncur. 5'X idem din 1884 5% lm.or.Bue.cu primeiozfr. 20
Valori diverse
Credibil foriciar rural 7'J idem idem 5S Cred. func. ur. din Buc- V) idem Idem 67 iilom Idem 6? Cred. func. ur. din laşi 5J Obl.cas. pensiun. fr.300
LJUMfoSfilKa.' -aL;BSfo
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
ALA VIILE DEVIENNl
vis-ă-vis de
Lib. Socec
'
Scadenta cupoanelor	Târg lib. curs med.	
1 Ap. 1 Oct.	or»	
1 Ap. 1 Oct.	93 3/4	
l Mai 1 Noeno.	93 3/4	
1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie	11 50	I
1 lan. 1 Iulie	70 1/4	l
1 Mai 1 Noem.	—	
1 lan. 1 lulio	44 106 3/4	
idem	93	
idem	105%	
idem	îoo	
idem	88%	
Idem	77%	
1 Mai l Noem.	222	
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru lefdnatate si soliditate urma
toarele noutăţi:
Rufario pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgîa si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate oalitatilo si lăţimile.
Batista de olanda si de lino albe si colorate.
CiorapideDame si Domnide Fii d'Ecosso, da bumbac, do lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismeno de lâna după sistemul profesorului Ilr. U. darger.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri rumplecte pentru lldnntati. Layettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOUU N08THU ILUSTRAT 81 VA EI THIMiS OH1-UUI VA EAUE CERERE.
VIENA
GALKA VICTOHIKI. PALATUL
vis-â-vis de librăria Socec
Tipografia Ziarului,, Epooa'
Tipărit ou cerueala Ch. Lorllleux-Cle Pari*
www.dacoromanica.ro
Girant reepoueabil V. P. Ciheorithlu