ANUL III No. 795
A DOUA ED1TIUNE
DUMINECA 17 (29) IULIU 1888
NUMERUL ItAM NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI luni si se plătesc TOT-D'A-UNA înainte
In Itucurescl: La casa Administraţiunel. Iu Tara: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 leî, 6 luni 20 lei, 3 lunî 10 lei. In streluctatc: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL 15 DAM NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIM ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agenre Havan, Place de la Bourse, S Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 leî linia.
LA PAUIS: se gigeste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-inaiu, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DMINJSTRA ŢI UNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
SISTEM NOU
ALEGERI COMUNALE NU STI!.. N’AM VIZUT! CINSTE DE GAESTI
LIGHIOANA
UN FAPT INDRASNET
EDILITATE
MIŞCAREA SOCIALA LA NOI
DRAMELE PADUREI
SISTEM NOU
Cu riscul d’a fi taxaţi iarăşi de guvernamentali cu or-ce preţ, vom aduce azi d-lui ministru de interne laude foarte mari pentru un lucru foarte mic.
Obiectul admiraţiunei noastre este următoarea infoimaţiune care se ascunde cu modestie în coloanele României Libere:
«Au circulat felurite sgomote despre demisionarea prefecţilor de Bacău şi Prahova, din cauză că alegerile comunale n’au fost favorabile guvernului»
«Cei care bine-voesc a pune în circulaţie ast-fel de sgomote pot se fie siguri că nici odată guvernul actual nu va preschimba personalul administrativ dupe exigenţe electorale».
Negreşit că aceste rânduri nu par a fi de natură a provoca un entu-siasm exagerat. Nu e mai puţin a-deverat însă, că în zadar s’ar răsfoi colecţia ziarelor colectiviste, de 12 ani încoace, pentru a se descoperi o informaţiune atât de simplă, dar tot o-datâ atât de rară.
S’ar putea găsi fără Îndoială cir-culărî ministeriale către prefecţi, iscălite chiar de Radu Mihaî, prin care se recomandă, pentru ochii lu-mei, ca libertatea cea mai deplină se domnească în alegeri. Dar in strucţiuni confidenţiale explicative veneau imediat se lămurească sensul exact al acelor circulari, iar prefecţii plăteau cu destituirea or depărtarea lor, greşala ce comiteau d’a fi bătuţi în alegeri.
Nici-odată însă nu s’a afirmat a-cest lucru, dovedit de astă dată chiar prin faptul menţinerii la postul lor a prefecţilor de Bacău şi de Prahova, că prefecţii nu sunt făcuţi răspunzători de neisbânda în alegeri.
Şi lucru şi mai meritoriu, acest fapt este adus, prin organul oficios al partidului de la putere, la cunoştinţa tutulor prefecţilor în ajunul chiar al alegerilor generale.
Această inovaţiune este un răspuns nemerit la acuzaţiunile unor ziare de deosebite nuanţe, în care unii redactori resuflaţi abusează de acest clişeul de care slaba lor ima-ginaţio pare a fi foarte satisfăcută,
că cu guvernul actual «s’au sehi-bat oamenii, dar nu s’a schimbat sistemul».
«Sistemul nou» pentru acele ziare îl represintă în mod exclusiv oamenii la care ele sunt înfeodate, chiar atunci când acei oameni au mai fost experimentaţi altă dată şi au dovedit că sistemul lor e aşa de rău, în cât vorbesc azi de sistem nou.
Noi, ca conservatori, mai ales suntem datori să mulţumim oamenilor de la putere când dovedesc că, mai bine ca liberalii, ei ştiu să practice în mod sincer libertăţile constituţionale şi când în viaţa noastră politică, şi mai ales în materie electorală, ei ştiu să introducă practice cinstite, necunoscute sub regimul colectivist.
Iu asemenea condiţiunî camerile isvorîte din nişte alegeri libere vor putea pretinde a represintă adevărata voinţă a ţării, şi vor avea puterea morală pentru a realiza reformele importante ce ţara aşteaptă de a dânsele.
TELEGRAME
AGENŢIA HA VAS
Paris, 27 Iulie.
«Journal des Dăbats» zice că circulă ştirea la Berlin că prinţul de Bismarck sim-tindu-se din noQ că slăbeşte, ar fl declarat că va părăsi în curând afacerile şi se crede că fiul şefi Herbert e pe deplin pregătit pentru a lua direcţiunea lor.
St.-Petersburg, 27 Iulie.
O mulţime întusiastă a aclamat pe împăratul şi pe Împărăteasa, care să în-torceafi de la ceremonia comemorativă a întroducerel creştinismului în Rusia.
Viena. 27 Iulie.
«Monitorul Armatei» publică numirea feld-mareşalulul baron Schonfeld ca comandant al corpului de armată dinGratz; iar generalul Svatemv ’l înlocueşle ca comandant al corpului de armată din Sibifi (Hermanstadt).
«Nu şti! N’am viţul /» Bagă banii în pungă şi: «Nu ştii... n'am viţulI» î’l cheltueşte şi «Nu şti I... n'am vi\ul!»
In sfârşit ziarele încep se vorbească despre aceasta operaţie, dar Panu: «Nu ştii n'am vi\ul I» e dus în străinătate, la Ieşi, la Dorohoifi, în fundul pământului, peste tţ>t în fine unde n’aude nu vede.
La urma urmelor, ziarul şefi se hotăreşte să răspunză — mal bine nu răspundea — dar tot fără ştirea directorului său, câcl Panu : «Nu ştii... N'am vigul/»
Fericit om eşti tu, o mare martir al României, tu care al ochi şi nu vezi, al urechi şi nu auzi; câcl dacă ochit şi urechile ar putea să te slujească, te aî înspăimânta tu singur văzând cât de subţire este auzul ome-nirel, cât de pătrunzătoare este vederea el.
Al vedea pe Panu aşa cum este în toată goliciunea creerilor şi caracterului său; al vedea pe Panu biciuind în ziar, dar tremurând ca varga înaintea judecătorului de instrucţie, vorbind mămăligă şi mâncând stridii, vorbind opincă şi purtând cipicî de lac, vorbind cinste politică şi dănd târcoale paragrafelor extraordinare spre a asigura tot ca astă-zT «mersul regulat al giarulul.»
Şi când al vedea aşa de bine—Doamne fereşte — î’ţl ar veni negreşit şi ţie pofta să te batjocoreşti singur.
De acea, pentru liniştea sufletului tău, urmează’ţî calea înainte, păstrează’ţî stema : «Nu şti!... N'am vigul 1»
Dar, de, sunteţi casieri încasatori şi nu aveţi casieri plătitori.
Vă vine mal bine la socoteală să în-tortochiaţi acum vorbele, şi să faceţi o singură plăcinta din amenda şi din mersul regulat al Luptei.
Daţi-ne dar voe celor ce privim mersul afacerel botezată de d-v. «subscriere făcută pe tăcute şi fără ştirea directorului» să vă spunem un lucru :
Vă închipuiţi că în afacere de cinste sunt mai multe calităţi, cum este şi în afacere de tutunuri,şi că dacă n'aţi urmat tocmai tocmai după datorie, totuşi aveţi un loc la clasificare.
O	fl;dar atunci, recunoaşteţi cel puţin că faceţi parte din calitatea a cincea şi că corectitudinea dv. în această afacere se poate numi: «Cinste de GăeştI.»
Aj>a.
LIGHIOANA
CINSTE DE GAESTI
ALEGERI COMUNALE
GIURGIU
(Prin fir telegrafic)
Erî au fost alegerile comunale ale colegiului întăiu.
Lista oposiţiei-unile a întrunit 105 voturi contra listei Anghelescu Bădn-lescu, susţinută din răsputeri de colectivişti, care na întrunit de cât 65 voturi.
NU STIL. N'AM VIZUT!
f	____
Din contactul zilnic cu poporul lui Israel, a cărui apărare a luat’o de mult timp d-nu G. Panu, r.u ştifi dacă d-sa va fi cules vre un folos, dar e de netăgăduit că a cules cel puţin un obiceifi ; acela de a întrebuinţa pururea ca scuză proverbialele cuvinte: «Nu fli!... N'am vigul!...» de câte orlî’l apuci la socoteala.
A fost pozna cu scrisoarea lui Vasile Conta, pozna cu banii ce primea ca subvenţie de la guvernul Brâtianu spre a’l cănta slava. Scrisoarea s'a găsit, s’a publicat, i s’a pomenit despre dânsa în Cameră, dar Panu zice: «Nu ştii... n'am vigul! Zic şi getll»
Astă zi sâ scrie câte o gugumănie în ziarul şefi; t’l apuci de scurt, î’l întrebi ce însemnează o asemenea teorie, o asemenea contrazicere flagrantă între erî şi astă-zl, Panu răspunde îndată: «Nu şti 1... N'am vigul I Efi eram la Ieşi».
Se face o subscriere pentru a i se da ba nil necesari pentru plata amenzel ce datora Statulm, Panu: «Nu ştii N’am vigutU, banii se adună, se numără în mâna lui Panu care:
In sfîrşit d. G. Panu, directorul politic al ziarului Lupta,, a răspuns spre a da seamă despre soarta banilor adunaţi cu pantahuza de ici de colea, spre a acoperi amenda de 5000 lei ce datora Statului în urma osândei pronunţată de Tribunalul Ilfov.
Adică, d. G. Panu n’a răspuns personal, căci după vechiul calapod întrebuinţat de ziarul său, răspunsul e dat fără autorizarea directorului care este absent din ţară.
Ar fi făcut poate mal bine Lupta, dacă ar fi adăstat reîntoarcerea lui Ra-bagas sau răspunsul acestui domn, dar totuşi e bun şi meşteşugul de a răspunde tot d’auna fără ştirea împrici natului.
Ii rămâne cel puţin dreptul de apel în ziarul său.
Lupta nu tăgădueşte a priori că s’au adunat bani pentru ase acoperi amenda ce directorul el datora Statului, dar re' curge la o întorsătură de cuvinte — o adevărată zaharica — spre a găsi un nume acestei contribuţiuni.
O botează pur şi simplu—«subscriere făcută spre a asigura mersul regulat al ziarului» în cazul când guvernul spre a încasa amenda ar fi recurs la secues-trarea foi.»
Mal întâiu, stimabili representanţl al lui Rabagas, vorbiţi prostii şi gogoşi când pomeniţi despre secuestrarea ziarului, căci Constituţiunea garantează destul de clar presa, pentru ca se nu fl avut a vă teme despre un asemenea secuestru nepomenit.
Fiţi convinşi că dacă legea ar fi au-torisat o asemenea urmărire, il signore Rabagas are destul creditori pentru ca dânşii să nu fi stat mult pe gânduri Înainte de a recurge la Împlinirea cre-anţilor pe această cale.
Aţi luat dar banii—(fără ştirea directorului, nici chiar In momentul când i’a simţit în pungă poate,) -şi.... şi.... i'aţl păstrat pentru a asigura mersul regulat al ziarului, chiar după ce aţi constatat că amenda s’a făcut leturghie cu bragă.
Ar fi fost negreşit mult mal regulat, mult mai cum se cade, dacă aţi fi pre vestit imediat pe toţi acel care au sub scris fără sgomot, fără trâmbiţe, fără ca Directorul ziarului să ştie ceva, că nu aveţi a vă mal teme de amendă şi că le puteţi restitui banii ;
Ar fi fost mult mal regulat dacă, în loc să ziceţi astă-zl: «să ne ceară res tuirea banilor, acel ce nu sunt mulţumiţi—» aţi fl oferit dv. restituirea acelor sume.
H. Taine, autorul însemnatei scrieri «Les origines de la France Con-temporaine» începe volumul al treilea al luerărei sale prin următoarea introducere :
«In Egypet, altarul templurilor erau umbrite prin văluri ţesute cu aur ; dacă te îndreptai inse spre fundul edificiului şi câutal se vezi statua, un preot îţi eşea înainte cu un aer serios, cântând poeme în limba egyptiană şi ridica puţin vălul spre a’ţî arăta Zeul.
Ce zăreai atunci ?
Un crocodil, un şarpe indigen sau altă lighioană primejdioasă.
Zeul Egyptianilor apare.
E o vită care se tăvăleşte pe un covor de purpură !»
Aceste rânduri, scrise de H. Taine spre a face un studiu asupra stărei în care ajunsese Francia în secolul din urmă, se potrivesc grozav în u-nele puncturi cu starea colectivităţei până la căderea ei.
La noi întocmai ca la Kgyptianî, altarul templului colectivist era umbrit prin văluri ţesute cu aur; pe frontispiciul lui citeai numai cuvinte frumoase, făgădueli măreţe. Dacă te îndreptai spre fundul edificiului şi căuta! se vezi Zeul la care se închinau colectiviştii, îţi eşeau înainte mai mulţi preoţi care cu un aer convins cântau poeme pentru a slăvi dreptatea, înţelepciunea, mărinimia Zeului lor.
Daca însă ridicai vălul fără voia preoţilor, spre a vedea figura Zeului, atunci zăreai întocmai ca la Egyp-tiani pe d. Ion Brâtianu, o lighioană primejdioasă ce se tăvălea pe un covor de purpură.
A venit însă vremea pentru Egyp-tiani se ’şî vază idolul răsturnat, precum a venit ceasul şi pentru colectivişti se ’şi vază zeul lor Apis trimis înapoi la coşar.
Astă-zl lumina s’a făcut deplină pentru toţi şi preoţi colectivişti care cântau odinioară slava d-lui Ion Bră-tianu , păzind intrarea templului, nu mai au altă misiune acum de cât de a arăta streinilor dărâmătu-rele religiunei lor, ruinele locaşului unde trăia lighioana primejdioasă— precum în Grecia un cicerone ’ţi a-rată ruinele templului Theseu şi al lui Apolon.
UN FAPT INDRASNET
___ *
TREABA SE COMPLICA
Afacerea cu dispariţiunea mal multor acte din dosarele construcţiune! băilor de la Bulevard, se complică cu totul.
Am văzut că archivistul de la Eforie, apucat de scurt, în primele momente, de procuror, a spus categoric că d. A. Fotino a luat acel dosar, pentru a ’l arăta d-lul Schiffers.
D. Cârlova, imediat a inserat într’un proces-verbal această declaraţiune ş’apoî a procedat la terminarea instrucţiune! în privinţa Iul Simion Mihăilescu, lăsând la o parte cele-l’alte afaceri.
Instrucţia lui Simion terminată, d. Cârlova a luat în cercetare afacerea Iul Fo-tino, începând negreşit cu denunţarea făcută de archivist.
Luând un al doilea interogatoriu archi-vistulul, acest din urmă a negat toate cele zise de dânsul, la primul interogatoriu. Iată, pe scurt, a doua deposiţie făcută cu multă dibăcie de archivist—se vede, că în timpul ce trecuse de la întâiul intero-gariQ până la cel d’al douilea, acest domn a citit art. 140 din Cod. Pen.; l’a cuprins frica, şi ne vrând să guste şi densul puşcăria, gustată deja de Mai cânii şi Mi haleşti, a chibzuit că ar fi mal bine de a reveni asupra deposiţiunel sale, şi de a declara următoarele :
D le Procur or,la primul interogatoriu nu mî-am adus bine aminte faptele, acum, pot să afirm, că d. Fotino nu mi a cerut dosarul pentru al da d-lui Schiffers, ci pentru al trimite la înalta curte de Compturî.
Sâ nu uităm că în acest timp, d. Schiffers aflând de prima declaraţie a archivistulul, dete fuga la parchet, şi declară d-lul Cârlova că e cu totul inexact că d. Fotino ’l-a adus acest dosar.
D. Schiffers mal adâogâ că e gata d’a fl confrontat cu d. Fotino, sfldându ’l pe acest din urmă de a spnneîn faţa d-sale că i-ar fl adus dosarul acasă.
După declaraţia d-lul Schiffers s’ar putea explica drumul de scăpare la care s’a gândit archivistul,negând cele zise, mai ales daca ar fi aflat deposiţia d-lul Schiffers.
Aceasta instrucţia ne-o va spune f D-nu Cârlova văzeud că archivistul schimbase cu totul prima sa deposi-ţie şi persista în afirmarea că d. Fotino a trimis actele la curte, făcu imediat o adresă preşedintelui înaltei Curţi de Compturî, cerându’I a da lămuriri asupra afirmaţiunei arhivistului.
Afltnd şi noi de hotărârea procurorului ne-am dus la informaţii şi după cât am putut înţelege, putem zice că nu exista la Curte nici un act analog. Chiar azi parchetul va primi răspunsul Curţei.
Afacerea, însă, azi e foarte complicată, căci ştim ca acele 134 file dispărute erau legate în întregul dosar, şi se vede ca au fost scoase de acolo.
Cum se face că restul dosarului a fost înapoiat de d. Fotino, şi tocmai paginele cele mal importante lipsesc ?
Ne mal remâne a face o întrebare d-lul Cârlova.
N’ar fl fost bine, înainte d'a cere lămuriri Curţei de compturî, să fi întrebat pe archivistul, se arate cu ce număr de adresă an fost înaintate aceste acte Curţei ?
Archivistul, era dator atunci să arate dacă numărul de adresă se găseşte trecut în condica de eşire, căci a afirmat că s’a trimes Curţei.
Ştim, că întro bună administraţie, hârtiele se trimit prin îndeplinirea u-nor formalităţi.
Inca odată aceasta afacere devine din zi în zi mal serioasă, şi cerem cu insistenţă ca măsurile cele mal urgente să fie luate pentru a descoperi adevărul.
Trebue să ştim dacă guvernul, |jus-tiţia şi autorităţile, se vor lăsa să fie trase pe sfoară de nişte colectivişti care, prinşi cu mâna în sac, Încearcă ori ce mijloace pentru a trece în faţa socie-tăţel drept oameni cinstiţi.
Dreptas.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA - 17 IULIE
EDILITATE
ŞCOLILE COMUMLE
In articolele mele precedente am arătat care sunt condiţiunile ce trebue sa îndeplinească un loc pentru a fl ales ca loc de scoală primara. Astă-zî fără a Intra în multe amănunte, void zice câte-va cuvinte asupra Intocmirei proiectelor de scoli primare, şi ’n deosebi asupra dispositiunilor cele mai ne-merite, ce sunt de dat claselor.
Clasele fiind partea constitutivă a unei scoli, de dânsele trebue să ne ocupăm mal mult de cât de ori-care altă parte a clădirel.
Mal întâii! de la început, mă declar vrăjmaş neînpacat al claselor suprapuse In caturi şi aceasta pe următoarele cuvinte :
1)	. Când copiii ies din clasă, el se îmbrâncesc pe scări, S8 pot Impedeco, pot aluneca şi pot cădea rupându’şi mâini şi picioare, sau cel puţin lo-vindu-se gred.
2)	. Când profesorul este In clasa de jos, şi când cel-l’a't n’a Intrat încă In clasa da sus, apoi celui de jos, îi e cu neputinţă de a’şi face cursul, din pricina sgomotului, ce copiii fac în clasa de sus.
De aceea reclamam clasele toate In catul de jos.
De la forma, întinderea, lumina, încălzitul, aeriseala unei clase depinde buna sad reaua ei Întocmire
Este astăzi stabilit, ca nu trebue nici-o-dată, întrecut în clasă, un număr dat de şcolari.
Două zeci de şcolari de clasă, ar fl numărul ideal, care ar permite dascălului se se ocupe continuu şi ’n ace-laş grad, de fie-care şcolar în parte; din nenorocire în practică nu putem ajunge la acel resultat, din cauză că ne ar trebui şi localuri numeroase şi dăscăli numeroşi, pe care nu i-am putea încă găsi la noi; dar chiar de i am găsi, budgeturile comunelor a-fl prea mult încărcate, cu cheltuelile necesitate de crearea atâtor localuri şi de plata atâtor profesori.
Dar dacă acest număr ideal, nu poate fi atins, — cel puţin de o cam-dată, — trebue Insă să ne depărtăm cât mai puţin de dânsul, şi ’n orice cas să nu trecem nici-o dată peste 50 şcolari de clasă, câci atunci profesorul nu mai poate nici supraveghia pe şcolari şi nici nu se mai poate ocupa de dânşii pentru a ’I face să profite de lecţiile ce le predă.
Numărul de şcolari pe clasă, o dată fixat, dimensiunile el sunt imediat deduse, admiţând pentru fie-care şcolar o suprafaţă de 1.35—1.50 m. p., coprinzend locul băncilor şi al drumurilor între bănci precum şi alte locuri perdute, şi cum-form drept-un-ghiulară, este cea mai favorabilă pentru supraveghiarea şcolarilor de cătră profesor şi pentru o bună distribuţia a luminel în clasă, care nu trebue să fie dată de cât dintr’o singură parte, vom avea pe dată dimensiunea lungime! clasei formând latura cea mare şi a lărgime! ei formând laturea cea mică.
Ferestrele clasei trebue dispuse pe
FOIŢA ZIARULUI EPOCA
4
UIMEA SOCIALA IA NOI
DE
TH. ROSETTI
I
Acestei tendinţe de purificare ei jertfeaţi toate până şi limba naţională, care, în mânele lor iubitoare, dar n edi-bace, părea menită să devie un fel de curiositate filologica, un idiom nevorbit şi neînţeles.
Aşa şi fiii crescuţi în ţară şi cei veniţi de pe la şcolile străine erau de o potrivă gata să dărâma şi să reclădească vechea casă strămoşească. Lucru se păraa uşor. Oare nu era de ajuns a Introduce la noi formele şi orga-nisaţia pe care le vSzuserăm funcţionând cu atâta succes pe aiurea ? Oare se mai încăpeau reticenţe şi îndoieli acolo unde un resultat vădit se putea aştepta cu siguranţă? Dacă alte ţări, erad atâte de avute şi atât da culte, fiind liberale şi egalitare, oare nu era clar că cultura lor era datorită acestor forme sociale? Dacă un mecanism ingenios şi complicat funcţionează acolo pentru satisfacerea mulţămitoare a tuturor trebuinţelor obşteşti, de ce la noi Introducerea aceluiaş mecanism nu ar da aceleaşi resultate ? Oamenii se lnoiseră pe Când încă legile şi moravurile erai!
una din laturile cele lungi, şi ast-fel ca lumina să fie dată şcolarilor din stânga. înălţimea parapetului ferestrelor în clase, trebue să fie de cel puţin de 1.20-1.50 m., de la duşamea în sus, pentru ca copiii să nu poată vedea în afară şi să fie ast-fel distraşi de la învăţătură prin cele ce se petrec în afară, mai ales când ferestrele daCl pe strade sau drumuri.
O	condiţiune iarăşi absolută, dar care nu se observă în tot-d’a una la noi, este aceea, ca lumina In clase, să fie directă ; adecă: ferestrele claselor trebuesc să dea de-a dreptul afară pe curţi sad grădini, şi nici odată pe coridoare, mai mult sati mai puţin luminoase ; cum se vede, de pildă, la Universitate unde toată lumina bună este perdutâ, pentru coridoare, şi unde clasele sunt întunecoase şi nu priimesc lumina lor de cât de la coridoare, care şi dânsele nu sunt tocmai luminoase.
Pentru ca clasa să bine luminata, în Franţa şi Sviţera s’a adoptat ca se se dea 0 30 —0.40 m. p., de suprafaţă luminătoare (giamurl) pe şcolar ; în Germania au mers In timpurile din urmă şi mai departe şi se calculează lu 0.G0 m. p. suprafaţă-lumi-nătoare pe şcolar.
Noi am propune un raport mijlociu de 0.40—0.50 m. de suprafaţă luminătoare pe şcolar.
Dimensiunile şi numărul ferestrelor unei clase trebuesc dar ast-fel calculate, ca să satisfacă condiţiunei a-cesteia.
Pe lângă lumină, clasa trebue se aibă şi aer ; de aceea tavanul clasei trebue să fie înalt cel puţin de 4.50.—
5.00	m. Gu cât tavanul va fl mai înalt cu atât mai bine, fără Insă a trece peste o limită de 6—7 metrii cel mult.
Pe jos clasele nu trebuesc pardosite cu ciment sau cu mozaică, care de şi că presintă avantagiul de a se putea bine spăla, presintă Insă inconvenientul că dă o pardoseală rece la picioare, foarte vătămătoare sănă-tăţei copiilor.
O pardoseală bună este cea de scânduri, de stejar, acoperită pe d'asupra cu o preparaţiune specială, cu basă de cauciuc, foarte întrebuinţată în Franţă, şi care are avantagiul de a conserva indefinit scândurile, de a ne permite să le spălăm orl-cât de des, şi de a ne da o pardoseală călduroasa şi care ’n acelaş timp Înlătura sgomotul, ce fac copiii legănând pi-cerele pe scânduri.
Nu e rău, pentru a înlesni spălatul cu apă multă a podelelor, să lăsăm In zidul clasei despre curte saii grădina, nişte guri la partea de jos, închise cu capace, şi pe unde apa de spălat să se scurgă în afară.
In finepentrulncălzitul claselor iarna, dacă nu putem avea un încălzit sistematic prin calorifere, să fugim cu tot dinadinsul, de încălzitul prin sobe de fier sad de tuciu, care pe lângă multe alte neajunsuri, presintă şi pe acela de a lăsa să treacă printr’însele, când sunt calde, oxyd de carbon produs In interior prin arderea combustibilului. Acest gaz pe lângă că e de un miros nesu-
ferit apoi este şi foarte vătămător să-nătăţei.
Suntem cu totul partisani ai vechilor noastre sobe de zidărie, cu stîlpurl de olane, care încălzesc foarte bine, şi dati o temperatură egală şi plăcută. Şi pentru ca şcolarii să nu se poată apropia de dânsele şi a Ie lovi sad strica, e bine să punem în juiul lor un griliajiQ, care să le despartă de restul clasei.
Cadrul acestui articol fiind prea mic nu ne putem întinde mai mult asupra acestei chestiuni a unei bune întocmiri decla să; şi de şi cele spuse de noi, ptnă aci sunt cunoscute mai de toţi, totuşi facem prinsoare, că chiar la alcătuirea proiectelor viitoarelor scoli comunale mai nici una din condiţiunile de mal sus şi din articolele precedente, nu va fi observată şi cu toate acestea, primarul în darea lui de seamă generală de la sfârşitul anului, va spune cu fală consilierilor şi contribuabililor, că s’ad constituit şcoli noul comunale după planul cel mai nou fi cel mai higienic.
Cernik.
INFORMATIUNI
D. G. Gr. Cantacuzino, fost ministru de finanţe, dă duminică o serbare la moşia sa Floreşti, lângă Băicoi.
Multă lume din Bucureşti şi din Sinaia va lua parte la acest garden party.
D. procuror Cârlova obţinând un congediu, d-1 Sfetescu îl va înlocui şi va urma cercetările în afacerea Simeon Mihălescu.
D. Sfetescu va obţine Ia rândul d-sale un congediu după reîntoarcerea d-lui Cârlova.
La examenele de admisiune pentru şcoala militară au fost respinşi 100 de elevi din 130 cât se pre-sentase.
—SBB—
Erî comisia întocmită pentru examinarea gestiunei fostului consiliu comunal s’a întrunit la primărie. Această comisie îşi va termina probabil lucrările sale pe la 20 Julie.
Comisia însărcinată cu instruirea afacerei generalului Anghelescu a fost convocată pentru Joia viitoare la Senat.
Un regulament detailat asupra creşterei şi întreţinere! de comună a copiilor găsiţi a fost elaborat de primărie. Frin acest regulament aceşti nenorociţi copii vor scăpa de maltratările ce sufereau de la persoanele ce ereau însărcinate cu creşterea lor.
O parte din materialul cupolelor destinate fortificaţiunilor a început deja se sosească în capitală.
D. Primar al Capitalei a dispus ca înmormântările se nu se mai poată face în cimitirul de la Biserica lan-cului, ce se află chiar în reionul Capitalei.
Primim următoarea telegramă din Călăraşi:
Fiul meu prinzând pe Procurorul de Ialomiţa Fratostiţeanu,violând pe nepoata noastră e arestat de Procuror. Cer dreptate şi liberarea lui.
,\ae Rndulcscn.
Eri mai mulţi sârbi au voit se îngroape cu de asila pe un compatriot de al lor, anume Denciu, în cimitirul de la Biserica Ianculuî, fără autorizare şi formele cerute de lege.
Poliţia împiedicând înmormântarea a întâmpinat resislenţă din partea familiei defunctului şi al unui însemnat număr de locuitori.
Parchetul avizat de3pre aceasta a trimis la faţa locului pe un domn procuror, însoţit de un detaşament de geandarmî, care îndată a şi restabilit ordinea.
S’au făcut două arestări.
DIN BUCOVINA
Se scrie din Suceava cu data de 16 Iulie s. n. ziarului Revista Politica urmâtorel rânduri consacrate memoriei unul luptător intelectual al romanismuiul, de din colo de CarpaţI, Iul Aron Pumnul pentru care s’a şi ridicat o statue la Cernăuţi.
Astăzi se serbează în Cernăuţi sfinţirea monumentului ridicat la mormântul lui Aron Pumnul. La aceasta serbare adevărat naţională ar trebui să se înfăţişeze fie-caie Român din Bucovina pentru a einsti, în semn de recunoş-tiinţă, năsuinţele nobile şi desintere-resate şi munca neobosită a lui Pumnul, care a desvoltat-o pentru redeşteptarea sentimentului şij conştiinţei naţionale a Românilor ţdin Bucovina. Părăsind Ardealul, în urma prigonirilor ungureşti, ne a gâs’t la sosirea sa In Bucovina într.o amorţeală naţională perfectă. Limba româneasca era batjocorită de noi înşine, pentru-ca ne era ruşine a o vorbi înaintea altora. Orientându-se despre stare noastră naţională, cunoscând lipsele noastre a început a lucra spriginit de familia Hurmuzachi, care prin influenţa sa ’j ajprocurat postul de profesor la catedra pentru limba română, înfiinţată la gim-nasiul superior din Cernăuţi. Prin prelegerile sale, prin cărţile de citire, pe care le a redigeat, a desvoltat în noi iubirea pentr limba noastră maternă şi pentru istoria noastră, despre care până atunci nu aveam nici o cunoştinţă. Ne aducem aminte de timpul studiilor noastre gimnasiale, cum tinerii, îndemnaţi prin excerptele publicate In »Lepturalele» lui Pumnul din «Leto-peziţiile ţeril», studiai! în întruniri private istoria Românilor, nebăgată în seamă chiar nici astăzi la şcoalelee-xistente.
Operile lui Pumnul în present nu sunt de critică fără reservă acceptate, meritul însă de a fl pus fundament pentru studiul limbii româneşti în. Bucovina, nu 11 va tăgădui nimeni. Pe basaînvăţăturilor primite de la Pumnul, mulţi din învăţăceii lui au produs în materia limbistică fructe roditoare, recunoscute de ştiinţa contimporană, alţii însă proclama, ignorând progresele şti-inţii limbistioe, Învăţăturile Iul Pumnul de adevăruri nestrămutate; dară aceş-
vechl, nimic mai firesc decât ca ei să le schimbe şi pe unele şi pe altele.
Din toate instituţiunile vechel societăţi, aceea a clerului, prin vechimea ei, prin consideraţiunea de care era încă înconjurată în mijlocul unei societăţi evlavioase, prin importanţa mijloacelor materiale de care dispunea, părea cea mai destoinică de a se impotrivi mişcării spiritelor, sau cel puţin de a împedica ca acea mişcare pripindu-se să nu devie răsturnare în loc de reformă. Această destoinicie nu era însă de cât aparentă. Slujbaşii bisericel la noi datorai! marea influenţă de care se bucurai! în timpurile vechi luptei In contra necredincioşilor şi culturei lor relative. In luptele seculare cu Turcii, care aveai! un caracter pe cât religios pe atât şi politic, ţara şi biserica nu formai! de cât unul şi acelaş obiect de dragoste pioasă, unul şi acelaş motiv de preocupaţiune patriotică a lupta pentru una era a lupta şi pentru cea-l'altă, a întări religiunea şi inslituţiu-nile bazate pe ea era a Întări însăşi existenţa naţională.
Nu e dar de mirat că pe acele tim-biserica română se Împreunase aşa de tare cu toată viaţa noastră, şi această cu atât mai mult, cu cât, în [mijlocul socităţei resboinice, crude şi inculte de pe atunci, slujbaşii ei, cu ştiinţa lor de carte, cu moravurile lor mai blânde apăreau ca nişte capi intelectuali şi morali ai poporului. încetând luptele pentru cruce şi cămin, adâncimea şi
viociunaasentimentuluîreligiosa prins a slăbi cu incetul. Pe de altă parte pe când societatea laică începea a pro-poşi în mod constant, starea staţionară, ba chiar retrogradă a culturei la cler, îl făcea din ce în ce mai nedemn de inalta posiţiune ce ocupa şi de influenţa ce avea în toate afacerile. Dacă această înaltă posiţiunea se mai mănţinu cât va prin evlavia şi rara bunătatea de inimă a nnor archierei distinşi, ea trebni că cază cu dispa-riţiunea oamenilor care singuri, prin personalitatea lor puternisă, scăpase prestigiul ce începuse a lipsi institu-ţiunii; şi aceasta cu atât mai mult cu cât, prin organisaţia pe care re-gulamentrl organic o dâduseţăril, o bună parte din vechiile atribuţiuni ale clerului inalt fusese transmise la nişte organe ale statului create din nod. Astfel mişcarea spiritelor de la mijlocul veacului nostru surprinse clerul român încremenit In păzirea formelor exterioare ale religiunii, neştiind a tâlcui sensul ascuns sub acele forme şi mai puţin încă a pune în lucrare Înaltele învăţături morale care sunt fundamentul practic al ori cărei reli-giuni. Expus prin marea să avere la invidia societăţii laice, li lipsea ori-ce armă morală, orl-cc argument de oportunitate pentru apărarea bunurilor însemnate pe care credinţa strămoşilor le depusese în mânele lui ca un de-posit sacru, şi pe care iubirea lui de argint le deturnase în mare parte de la destinaţiunea lor primitivă. Lipsit de
o cultură solidă şi mai înaltă, de ori-se spirit de iubire creştinească, el pierduse direcţiunea chiar şi a acelor suflete care nu fuseseră încă lipsita prin creşterea lor de ori-ce simţire religioa ; compus în parte de străini, el pierduse chiar şi mult din încrederea ce naţiunea punea în el ca In apărătorul cel mal aprig ai intereselor ei. In ochii oamenilor noi, el era bun spre a fl dat la o parte, şi dacă pentru cel pământean depărtarea de la ori-ce influenţă reale s’a făcut mai tot-deauna cu forme pline de deferenţă, acele forme nu făceau de cât se reiasă mai tare ironia ascunsă sub ele.
Pe când In stratele superioare vedem cum se pregăteşte cu încetul drocesul de discompunere socială care era să le reducă în atome, stratele de jos stăteau nemişcate. Presiunea îndelungată şi uniformă sub care trăeau aco'e stra-te le dăduse ce va din nemişsarea dar tot-o-dată şi din coeziunea pietrei. Caracterul individual ne putându.'se des-volta decât puţin ia ţăranul nostru, ca-cacteru! ţipic al clasei denenise cu atârnai marcant. Ţiind su tărie la tradi-ţiunile meştenite, la datinele vechi pănă şi la obiceiurile satului său, săteanul nostru era mai mult ocărmuit prin acele obiceiuri, datini şi tradiţiunl decât prin normele legislative generale a căror esistenţă chiar îi era cele mal de multe-orl necunoscută. Viaţa lui indiviouală, fiind mărginităîntr’un cerc ingust, existenţa sa şi aceea a copiilor săi asigurată prin legile carere-
www
dacoromanica.ro
tia prin aceasta vor să acopere numai sterilitatea lor proprie în materia a-cestea.
Ceea-ce este necontestat de nimeni, este influenţa Iul Pumnul, care a avut o asupra desvoltărei simţului naţional la noi Românii din Bucovina. Această influenţa a exercitat-o vădit şi în public, şi meritul lui este cu atât mal mare, cu cât a trăit sub absolutism şi a avut curagiul a lupta pentru poporul săd, fiind, ca profesor, funcţionar al Statului.
Memoria lui Pumnul, pentru al cărei serbare s’au Întrunit astăzi Românii din toate părţile Bucovinei, să ne fie de Învăţătură, cum un singur barbat carele îşi ă silinţă să dcunoască lipsele poporului săd, daca voeşte şi are stăruinţa în voinţa sa, poate să stăpânească toate spiritele timpului său.
Această observaţiune n’a fost nici-o dată mai de actualitate decât acum, când toată viaţa noastră naţională pe toate tercnele se află într’o stare cu totul marasmatică.
Dorim ca memoria lui Pumnul, a asestui bărbat integru şi patriot să ne întoarcă spiritele spre conlucrare unită şi conştie pentru progresul naţional, căsî numai atunci vom dovedi, că preţuim memoria lui, dacă vom urma exemplului muncii sale.
CUTIA CU SCRISORI
Domnule Redactor
Cu profund respect vâ rugăm sâ binevoiţi a da ospitalitate în coloanele D-v. ziar următoarelor rânduri:
«Oraşul Călăraşi, capitala judeţului Ialomiţa, ce odinioară sub conruptul guvern al d-lul loan Brătienu, ajunsese condus după porunca şi voinţa streinelor însărci-naţl.cu administraţia întregului judeţ, care nu avead nici milă nici dor de dânsul, care ajunsese să fie prada tuturor reptile-ior streine şi rupt din toate părţile, astăzi a devenit vesel—astâ-zl zefirul vieţii suflă peste dânsul, şi nu ne îndoim că în curând ne vom mândri cum se mândresc toate oraşele ţârei noastre. Ne vom făli cum ne fălim astă-zl, câci provedinţa ne trimise ca primar al oraşului nostru pe onorabilul si fără preget bărbat Nicolae Davidescu unul din cel mal stimaţi orăşeni înconjurat de membri cu bune purtări, cu trecutu nepătat şi demni de a administra destinele Comunei şi a face din oraşul Călăraşi o floare.
«D-nu Nicolae Davidescu capabil de o asemenea funcţiune cu care îl afl onorat concetăţenii săi, nu lasă nici un minut să treacă fără a ne proba că ştie a fi demn de slnjba sa.
«Devenit primar, îndată a început a ne arăta probe de bun conducător înfrumu-seţându-ne oraşul prin îmulţirea felinari-lor şi aranjarea stradelor ce devenise pustii şi pline de gropi. Aşteptăm de la acest bărbat multe îmbunătăţiri şi suntem convinşi că nu va trece zi ca dânsul să nu arate publicului şi concetăţenilor săi produsul ostenelelor seale.
«Facă dar cerul ca d-nu IVicolae Davidescu să stea mult timp primar al oraşului nostru sub un guvern cu dor de ţară cum avem astă-zî, câci având în capul afacerilor comunale asemenea oameni virtuoşi şi plini de onestitate, numai atunci vom putea zice că în ţara noastră a râ-
gulau raporturile sale cu proprietarul pămîntuluî, el era pus, atât prin acele legi cât şi prin moravurile patriarchale la adăpostul neprevederii proprie, ba chiar şi a vicisitudinelor produse prin o climă nestatornică. Neputând nimic ca individ, el se deprinsese a nu ’şi urmări interesele decât ca colectivitate a nu câuta decât în sprijinul mutual puterea de resistenţâ ce îi lipsea ca om isolat. Fără ştiinţă de carte, creerii lui nu erai! încă turburaţi de nici-o elucubraţiune teoretica, de nici una din generalizările, din abstracţiunile atât de primejdioase spiritelor simple. Judecata lui formată la şcoala vieţeî, mai ales la acea a suferinţei, căpă-tase la acea şcoală, în toate lucrurile ce îl atingi au direct, o pătrundere şi o logică dreaptă pe care nu o întâlnim decât rare-ori la ţăranii altor ginţi. Cu-văntul grăit fiind p ntru el singurul mijloc de a stabili r. portorl de la om la om şi de a le dovedi, el păstrase încă acelui cuvlnt toată sfinţenia sa. Legat în mare parte prin o legisla-ţiune de sute de ani la brazda pe care o cultiva, el nu cunoştea altă meserie decât posesiune acelei brazde. Lipsit de trebuinţe, mulţămit cu puţin, Iul îl se părea că este fericit de câte ori stăpânul pe care îl dăduse soarta nu era prea răd,de câte ori vechilul sau arăndaşul care in’o uia pe stăpân nu era prea aprig. Martor secular al atâtor schimbări care trecuse pesta ţară fără a aduce în condiţiunea sa vre o imbunătâţire însemnată; deprins a purta pe umerile sale toata povara sociala, el devenise Înainte de toate nepăsător şi sficiios faţă cu toţi acei care nu erai! de seama sa.
(Va urma.)
EPOCA - 17 IULIU
3
sărit iară floareal cu vermil conrupţiunel tl rosese tulpina —atunci vom putea mări pe a tot puternicul DumnezcO care a binevoit să ne ridice din spinarea noastră pe trântorii care ne afi supt sudoarea doi-spre-zece-ani. Şi numai atunci, sub un cer senin cu inimele pline de bucurie vom putea striga cu toţii.
Traiasca Regele si Regina Traiasca scumpa noaslra Românie Traiasca guvernul luminii si al dreplatei Traiasca consiliul comunal al oraşului Ca-laras in cap cu stimatul nostru primar IMicoIae Davidescu.
Prirniţ,! vă rugăm d-le Redactor atât mulţumiaele noastre cele mal cordiale, cât şi expresiunca stimei ce vă păstrăm.
N. Poteceanu, Niţă B. Ţulucă, Ioan I. Po-pescu, Nicolae Dinulescu, R. R. Gheorghi-escu,Tache Tânăsescu, Ioan P. Bogâţianu, Nicolae Garacaş, Vasile Dincă, Gbeorghe Ţafrea, D. Dumitrescu, Iancu Ionescu, V. Popescu, D. Georgescu, V. Petre Lică Stă-nescu, Ioan Ionescu, Silion Popescu, D. Mi-tulescu, Pr. M. Nicolescu, Ghtţâ Slinghe Pr. Ioan Simulescu, Cost. Tânăsescu, Mi-rică Vişinescu, Răducan T. Ploeşteanu, P. Gheorghescu, V. Ionescu, Vasilache Ghe-orghiu, Zamfir Ionescu.
(Urmează mal multe semnături) Caloras, 1888 Iulie 15.
tăţl, nu se rosteşte ast-fel, ci zice numai că, nu pot fi consilieri comunali funcţionari retribuiţi de Stal etc. Deci, d. Alexiu n’a găsit că este obligat să 'şi dea demisiunea mal ’nainte d'a vedea dacă poate sau nu să fi fost ales consilier. O altă interpretaţiune se poate da numai pe calea legala.
Asupra acestora vom vedea cum se va pronunţa cel îndrituiţi de lege.
ŞTIRI MĂRUNTE
—	D. Marghiloman ministrul justiţiei va părăsi diseară Capitala pentru a merge la BuzcO.
—	D. general Ipătescu a inspectat erl regimentul 21 de Dorobanţi.
—	Comunitatea Templului ' coral şi al şcoalel Fraternitatea No 1 de Zion va celebra Duminică 17/29 Julifi la orele 10 de dimineaţă, cu concursul societăţel de dame «Carolina Loebel», punerea pietrei fundamentale a scoalel publice israelite pentru fete, care se construeşte în curtea şi pe teritoriul templului coral.
Duminică 17 Iulifl ora 10 a. m. se va ţine o întrunire a patronilor tipografi Iad. Ca-rol Gobl, strada Doamnei No. 14, şi se va alege o comisiune ce va elabora un pro-ect de tarif general spre a fi aplicat în tipografiele din Capitală, conform cu angajamentul luat.
DIN DISTRICTE
PRAHOVA
V eriflcareasicontestarea alegeri comunei 3Ploest,i
Colectiviştii îşi au mal întins con-testaţiunea lor, spune Democratul, şi asupra alegere! d lui Ghiţa Lază-rescu, cel de al patrulea consilier eşit după lista Oposiţiunel-unite, la balotagifi, In ziua de Vineri, 2 Iulie curent. — Motivul ce invoacă Colectiviştii, atât contra alegerii acestui consilier, cât şi a celor-l’alţl trei de la prma votare a colegiului I, este că, aceştia n’au întrunit majoritatea voturilor numai după o singură listă, ci prin adunare şi după altele în care au figurat ca propuşi şi votaţi de către alegători.—Unde au găsit ei acest motiv noi nu ştim şi am fi dorit să ni’l arate în care articol de lege există, spre a’l cunoaşte şi noi şi a ne orienta după dtn-sul în aprecierile noastre, câcl până a-cum un esemplu de ast-fel nu avem.
Dacă colectivişti n’au nici un articol de lege se ne pue înainte şi ţin la a-ceasta numai ca la o apreciere a lor, apoi se înţelege de ce ar fi el capabili când ar mal avea puterea In mână 1
Mal invoacă colectiviştii pe lângă a-ceasta în contestaţiunea lor, că d-nu Ghiţă Ciorăneanu a fost înscris pe o listă de votare cu numele şi de George Ciorăneanu, şi că, o altă persoană, rudă a sea, ar fi cu acest nume, dar ei nu vor să vază că pe listele electorale nu figurează o a doua persoană cu numele George Ciorăneanu, ci una şi singură a d lui Ghiţă Ciorăneanu.
Mal adaogă iarăşi în contestaţiunea lor pentru d. Ioan G. Alexiu, consilierul eşit după lista oposiţiunel, că a-cesta fiind funcţionar public, ca grefier la tribunalul local, era incompatibil d’a fi ales mal ’nainte de a'şl fi dat demisiunea din această funcţiune. Art. 68 însă din lege pentru incompatibili-
—D. Apostol G. Demetrian a fost numit şef aedeposil de tutunuri la Călăraşi în locul d-lui Vlâdoianu demisionat.
Felicităm direcţiunea regiei pentru a-chisiţiunea unul funcţionar atât de capabil şi inteligent.
 T EDITIUNE
ULTIME IMATI1I
D. ministru al domenielor a dispus ca de urgenţă se se procedeze la facerea unui tablou in care se fie trecute toate remeşile dupe arenzile moşielor, ce Statul are a primi.
Se ştie că sub guvernul trecut, acest tablou a fost cerut în zadar în nenumărate rânduri.
Aceste rămăşiţe erau una din armele electorale cu care să servea fostul guvern pentru a isbuti la a-legerî, urmărind numai pe acei care nu votau cu dânsul.
*
Se vorbeşte cu multă insistenţă despre retragerea d-lui Ion Ghica din capul legaţiunei noastre de la Londra.
x
Actualul serviciu al stăreî civile lăsend foarte mult de dorit va fi în curând reorganisat.
In acest scop o comisie va fi numită pentru a elabora un proect de reorganisare.
X
D. doctor Râdulescu, retrăgendu-se din funcţia de ajutor al d-lui d r Babeşiula institutul de baeteoro-logie, această funcţie a fost oferită d-lui d r Belend, ajutor preparator, actualmente la Pesta şi care este o autoritate în această materie.
X
D. căpitan Dragomirescu, a fost numit la Arsenal în locul d lui căpitan Dimancea.
X
S’a constatat deja la curtea de compturi că foile sustrase din do-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(34)
ALEXIS BOUVIER
DRAMELE PĂDURI
PARTEA. I
LUPII DIN ARDENI
XII
o întâlnire de amorezaţi
—	De la tine ? Aşi 1... zise Lison cu semeţia celor care ad băut ; eşti prea mişel ca să mă atingi.
—	Dute acasă de grabă !
—	Nu, nu voi să mă întorc astă seară....
Marţial îşi muşcă buzele ; cu pumnii strânşi, căuta să se stăpânească.... Voi să ’şl urmeze calea spre a Înlătura mânia ce simţea că ’l cuprinde, şi zise :
—	Dute unde T vrea... dar lasă mc în pace.
Fratchotta însă i se puse In faţa strigând :
—	Nu, nu te voi părăsi; voi să plec cu tine.... O 1 nu sunt femeia ta eii, pe mine mă vei omorî cu gred...
—	Ce spui? zise Marţial ameninţător şi apucând de braţ pe păcătoasa fată pe care o atrase spre laturile drumului.
—Spun, repeţi ea cu îndărătnicia celor beţi, că dacă te vel întoarce la mine nu voi spune cea ce ştid...
—	Nu ştii nimic...
—	El,colo, de mult... şi ea, Paulina... m’oî pricepe unde să spun aceste mâine.
—	Mâine nu vel putea spune nimic... draga mea ...
Şi apucând pe Fraîchotta de gât, ridică pumnul; dar ea să dădu la oparte, la rîndul ei îl apucă şi prinse a ’l lovi cu pumnul săd puternic ; să lupta cu unghiele, cu dinţii, strigând :
—	Nu mă vel ucide pe mine ca pe cel l’alţl !
—	Ştii prea multe şi trebue să te sfârşeşti.
Lupta nu putea să ţie mult. Tânăra femeie simţi că va fi învinsă, puterile o părăseau. Voi să strige, dar mâna lui Marţial ÎI astupa gura.
Ea se afla în dreptul uşel unei case ce să zidea; desbatându se, uşa căzu, şi ea cu dânsa. Marţial era să se re-pează la dânsa; dar ea, maî ^iute, alunecă în umbra unul coridor. Marţial căzu. Folosindu-se de această minu-tă de răgaz, ne văzând unde merge, ea să luă după mâinele sale şi dând peste o scară fără rampă, începu s'o urce. Dacă ar fi strigat dădea de veste omo-râtorulul săd ; ea tăcu, hotărâtă a ’şl scăpa viaţa prin dibăcia sa.
Marţial mirat şi zăpăcit de csderea luT, se ridică iute şi se repezi pe urmele Fraîchottel In alea Întunecoasă, zicând în sine ;
H4

sarele pentru construcţia Băilor E-foriei, nu se află acolo.
Prin urmare de oare-ce arhivarul declară că foile le-a luat d. Arislo-meni Fotino, d. procuror va fi nevoit se caute a stabili dacă aceasti declaraţie este exactă.
Precum se şlie delictul de sustragerea actelor se pedepseşte mai sever de cât delictul de mită.
S’a constatat că foile au fost sustrase acum un an, adică imediat dupe terminarea construcţiei băilor.
X
D. StambulofT, preşedintele consiliului de miniştri al Bulgariei se află de eri la Rusciuk.
De aci d-sa se va duce la Varna unde va face băi de Mare.
X
D. procuror de curte Manolescu, însărcinat ca se ancheteze aventura displăcută ce s’a întâmplat d-lui procuror Fratoştiţeanu, acum demisionat, mergând la Călăraşi şi cercetând faptele a pus in libertate pe toţi acei acusaţi că ar fi bătut pe d. Fratoştiţeanu care se află în pat în urma bătăi ce a suferit.
Acei care au bătut pe procurorul de Călăraşi sunt un sergent şi una din rudele sale.
Agresori au fost daţi judecăţi pen-trn faptul de bătae cu loviri.
X
D. Lupu Costache şi procurorul de curte Atanasovicî s'au întors de la Giurgiu unde au mers pentru a face o anchetă în privinţa scandalului întâmplat în acel oraş.
Luni într’un articil special vom da seama atât de resultatul anchete; cât şi de istoricul faptelor.
X
D. inspector financiar Constanti-nescu mergând la biurourile d-lui Gerlentica se vază dacă în registrele sale se găseşte o sumă de 10,000 lei plătită unei persoane dupe ordinul d-lui Guclelis arendaşul moşiei. In-torsura, a putut proba următoarele.
Intr’adever s’a găsit suma de
10,000	lei trecută în registrele d-lui Gerlenti care întrebat cui a plătit aceşti bani a zis că primise un ordin de la d. Cuclelis ca se ţie la dispoziţia sa suma de 10,000 lei pe care acesta ’i depusese în bonuri, pentru a le număra unei persoane pe care dupe cât-va timp era s’o desemneze.
D. Gerlenti primind un ast-fel de ordin de la d. Guclelis a plătit suma de 10,000 lei persoanei pe care a-cesta o arătase.
Nu e greu de înţeles că această persoană nu e alta de cât d. Simion Mihâilescu.
X
D. looot.-colonel Maca a fost înaintat la gradul de colonel şi mutat la regimentul de dorobanţi cu reşedinţa )a Huşi.
D. locotenent Costescu a fost a-vansat la gradul de căpitan.
X
D. locotenent colonel Ghidionescu cu reşedinţa la Velcea a fost mutat la Vaslui în locul locot.-colonel Me-rişescu numit prefect al judeţului Govurluî.
X
Citim în România Libera ;
Suntem informaţi că proprietarii de tipografii din Capitală au intervenit pe lângă d. prefect r1 poliţiei ca se transmită ministrului de in-
—	Prea multe ştie... dacă va scăpa de aci, sunt perdut.
Simţindu-se urmărită, nenorocita fată urcă cele două caturi; acolo dădu de un Ioc unde nu era nici o ieşire. Auzea păsurile banditului care o urmarea ; simţea că avea de apărat chiar viaţa sa; ţipetele eraţi de prisos. N’a-vea nici o armă, era obosită ; de sigur trebuia să fie învinsă.
Ridicând ochii la cer, ca or-cine se află In disperare, văzu o gură de pod deschisă ; nu mal stătu la îndoială.
Vădit este că primejdia îndoeşte puterile ; ea se urcă într’o clipă pe acope-rămînt; era şi vreme căci îndată auzi o înjurătură urmată de cuvintele ;
—	O 1 voi ucide-o, lasă 1
Ea se înfioră în tot trupul, dar cura-giul i se îndoi; alergă în patru mâni pe acoperămînt, lunecând la fle-care pas; de două-zecî de ori era să cadă.
Printr’o altă deschizătură văzu ivin-du-se ucigaşul el; ea se aruncă în umbra unul coş, stând nemişcată, mută, reţi-nându-şi respiraţia.
Marţial cu picioarele goale se ţâra pe acoperămînt, cătând în toate părţile ; avea un cuţit în dinţi, pe care Fratchotta 11 vedea strălucind la razele luneî.
Cum să facă? Totuşi trebuia să se grăbească, căci nenorocita putea fl prinsă dintr’un moment în altul, se uită în jurul el, căutând un ultim mijloc de scăpare.
j In locul unde se afla, acoperămlntul I era aproape drept; dar mal jos, era
www.dacoromanica.ro
terne sentimentele lor de gratitudine pentru spiritul de ordine şi linişte care a prezidat la potolirea greviî lucrătorilor tipograf'.
X
Patru zeci şi trei de ţărani erau astă-zi la ministerul de interne ca se reclame In contra colectivistului Răducanu lvan care nu le-a plătit pentru lucru ce au făcut la moşia sa din comuna de la Dridu.
Ţăranii după ce reclamaseră primarului de la Dridu, un anume Marin Petrescu, omul de încredere al colectivistului Răducanu lvan şi neputând obţine nimic din partea acestuia care nici nu s’a mişcat, au venit la Bucureşti ca să capete dreptate.
După ce au umblat pe la ministere două zile ca se obţie o soluţie oare care, d-nu Lupu Costache pri-mindu-i îi a trimis d-lui prefect Bel-diman.
D sa anchetând imediat faptul, ar trebui se destitue grabnic pe primarul Marin Petrescu asociat în escrocherie cu colectivistul Răducan.
Pân’atunci însă ţărani n’au ce mânca şi trăesc de două zile numai din mila unor bine-făcâtori.
ULTIMA ORA
AGENŢIA I1AVAS
Londra, 28 Iulie.
Standard menţionează ştirea după care guvernul austriac a exprimat o opiniune favorabila idee! de a alege pe principele Valdemar ca principe a Bulgariei; dar face să se observe că Curtea Danemarcei se opune câcl principele Valdemar fiind fratele regelui Greciei, lumea ar rl expusă se \azi un resbol fraticid Intre Bulgaria şi Grecia.
POSTA REDACŢIEI
D-luI A. M.—Caracal.Denunţaţi faptul administraţiei spre a se constata. Nu putem publica articolul până ce nu ne veţi trimite dovezi scrise despre cele ce afirmaţi.
PENSIONATE
INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI
Calea Victoriei, 162 Bucureşti
Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că din 96 elevi 8i afi fost promovaţi şi dintre aceştia 16 premiali la gimnasiele si lyceele statului unde tot! elevii institutului ad urmat regulat cursurile.
înscrierile încep la 1-id August.
Director, R Nov!an.
No. 840.
PENSIONAT GERMAN
PENTRU
FETE ŢINERE
Dresda Kaulbachstrasse, 25
Posiţiune frumoasă şi igienică. Instrucţiune solidă. Supraveghiere îngrijită şi consciintioasâ. Referentele cele mal bune. Detalii se poate avea şi la D. B Lessel Calea Plevneî, 193 Bucurescl.
No. 537.
BW——
mal plecat; din partea unde stătea atunci, casa dădea pe o grădină şi ra-murele copacilor ajungeau până la streaşină.
Pe acolo nu putea să fugă; Fraîchotta se uită în altă parte. Nimici câţî-va metri mal departe era o altă gură de pod; dacă putea să ajungă până la dânsa...
Marţial începuse deja a ocoli coşurile, căutând prada sa; nu mal era de stat la gând... trebuia să încerce a scăpa ast-fel. Fraîchotta se culcă la pământ şi tîrîndu se, cu fruntea asudată, cu mâinele însîngerate, sfîşiate, se Îndrepta spre cea din urmă deschizătură. De făcea un pas greşit, se sfîrşea cu dânsa. Ajunsese aproape, când plrîitul plăcilor din care era făcut acoperămlntul atrase băgarea de seamă a lui Marţial.
— De astă dată, zise el In sine, e a mea...
Având picioarele goale putea să se mişte mai uşor; alergă pe acoperămînt.
Să isprăvise cu dlnsa !... Nu să mal putea împotrivi. Strivită de oboseală şi emoţiune, descurajată, învinsă în sflrşit, numai avea de cât să ’şî aleagă felul morţeî : a fi prinsa şi omorâta sau a ’şl sdrobi capul de pietrele curiei... Ea alese aceasta... Să mai uită odată la cer şi... Închizând ochii îşi dădu drumul.
Marţial tocmai atunci înainta spre dânsa; întindea braţul ca s’o apuce.
Dar de odată se Îndreptă ; auzise cum stre8şina|de zinc să prăvălia,ruptă de greutatea trupului Fiatchottei.
APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
LA
MAGASINUL DE COLONIALE
1 NUMII & P
3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI
Comande se pot efectua în toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat. 804
Doctor în Medicină de la Facultatea din Paris.
Consultaţiuni în toate zilele de la 12—1 şi 4—6 ore.
Bucureşti	Strada Icni Nr. 12 bis.
29	(lângă Hotel Union).
nr INPUIDIAT casămarecudouâ Ut IR Un Ini Al elage strada Sfinţii Apostoli No. 42, aproape de cheiuri, a-Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se dreseze calea Victoriei No. 74.	813
OCAZIUNE RARA ferestre de stejar, înalte 2 m. 40 ct. late 1 m. 30 ct. cu fe-rerie complectă se vinde cu preţul mal puţin de jumătate. Ase adresa strada Grădina cu cal No. 43. N. Vasilescu. (851)
LA MAGASINUL
DE
DROGUE, COLONIALE'DELICATESE
IONTETZULTp^aeGERSABEk OVESSA
LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI
aQ sosit şi sosesc din 15 în 15 zile
APE MINERALE NATURALE
din toate sursele indigene si streine
Asemenea toată producţiunea Untului prua-spet din Păşeam! proprietatea D-ne! Colone-Itlarainbci'K se află de vânzare numa! în sus numitul Magasin.	767
nC S DCtinAT MoşiaDomnesti-U L A Util UM I Seulesti din plasa Sabaru judeţul Ilfov,în întindere de 1,200 pogoane, una oră depărtare de Bucureşti. Se dă în arendă de la 23 Aprilio 1889 pe un perion de la 5—10 ani. Gondiţiunele de a-rendare se pot afla la d. P. G. Dobrescu, comptabilul camerei de comerciu din Bucureşti, strada Academiei No. 39, în toate zilele de lucru, de la 9—12 şi de la 2—5 p. m. Arendaşul va putea face de îndată arăturile de toamnă.	844
SINAIA
De închiriat îa centru 0 VILA nemobilatâ sau mobilată cu 7 camere de stăpân, 3 de servitori, pivniţă şi grădină
A se adresa strada Doamnei No. 6, sad la Sinaia lameşteru constructor Hofmann.
DE ARENDAT SS
nesti din districtul Muscel lângă gara Leord-nl. de la 23 Aprilie 1889 pe termen de cinci ani, prin licitaţie, care va avea loc la 20 Iulie a. c. In casele d-lul Grigore Soutzo str. Golţel No. 29.
COFETĂRIA
FABRICA DE LICIIERURI
T AN ASE D. CRETULESCU
No. 17 — Strada Carol 1 — No. 1 7
LA
ÎNGER
Romuri pentru visinata cu 1.80 si 2.40 litru. Alcohol de Vin, Spuma de Drojdie naturala si Cognacuri. Dulceţuri asortate cu 1.80 kilo.	789
STABILIMENTE BALNEARE
IN SAXONIA
Scsouul 15 Maî — 30 Septcmbre
Isvoare de sare alcalina. Bai minerale cu si fara aburi. Ase adresa la direcţiune
Lison pusese capăt vieţel sale... Cea din urmă a sa minulă i să păru lungă. In ultima clipă ce mal trăim tot ce ne-a fost scump trece pe dinaintea 0-chilor noştrii... Un tablou mare nisă arată,tnfăţişindu-ne toată viaţa noastră cu bucuriele, durerile şi neajunsurile sale.
Ea se văzu mică, cu picioarele goale, alergând pe drum şi cerînd de la călătorii din diligenţe un gologan... Să văzu seara la eşirea de la şcoală unde mergea să înveţe a coase... Pe vremea recoltei să scula cu ziua şi lucra la câmp până spre ’noptat... apoi când a-junse fată mare o dădură să slujească la nişte burghezi... Revăzu atuncîscena grozavă etnd soarta o pusese în calea acestui om pe urma căruia murea a-curn... Revăzu satul, balul din ziua de serbare... apoi viaţa el ruşinoasă. N’a-vea dar pentru ce să'I pară răă ca moare şi totuşi când simţi că lunecă de pe casă voi să se reţie... instinctul vieţel să deşteptă... minele sale să încleştară pe streaşină, care Începu a să desface încet de acoperământ dincausa greutăţel trupului ei. Nenorocita voi să se apuce şi cu dinţii ; sforţarea el aplecă streaşină; ea văzu aceasta, şi Îngrozita, nu se maî mişcă, remănând splnzuratâ între cer şi pământ.... la o înălţime de trei caturi... Simţi flori dc moarte.
(Va urma.)
4
EPOCA — 17 IULIE
CASA DE SCHIMB
613
I. M. FER WIO
Strada Lipscani, No. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti /6 Iulie 1888
5 0/. Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig. deşt. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 5 q/0 Scris func urbane 5 0j0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă
Cump.
93
92
91 3,4
Vend.
63 1/2 93
92 1/4
105 1 4 106 61 1/2 91 3/4 104 1/4 105
98 87 1/4 77 1/2
79	l 2 212
39
940
250
240
80
14 40
14 40 203
99 87 3/4 78 80 216 42 960 255 245 90
14 60 14 60 203 205
CASE DE VENZARE	CASE DE ÎNCHIRIAT
111? ÎIDUIDV Casele din Strada Rosetti No. i'll 1 EiA/j.AllEj iii, Sub. Slaicu din causa de strămutare la ţară. Preţul moderat.	UN SALON MOBILAT A se adresa la proprietar acolo.
112 \TYV 1II1. nouC hectare vie şi obratie silfii 1 LUlIlI, tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşani. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.	VILI 1,11® JBMâSSSW.'SS: mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti.
îll? UTl\!741)1? două case situateînStrada Fru-UCi I ulA/iAuli moasâ No. 12 şi 12 bis; având fie-care 4 odâi de stăpân, 4 de servilor!, curte mare şi grădina spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde în total saQ în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţet 776	VILA NUMITA BEATRICE StfS vară este de inchiriat, situată la lilaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43.
	H AHT A cu 8râdinâ situată laFilaret.este U V1LA de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, in toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiază 783
nijl I’DYy 11) 1? Casa Dobriceanu din Câmpina Ut/ \ bMiUlEl cu grădina mare şi pomi roditori, asemenea şi un loc cu două faţade cu 0 prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unirel 1. 7)2	
	PAlUTEDIi mobilate şi nemobilate de în-OaIYIEiYC chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81.
	TVD TWPUTUTAT Casa din strada Um-U£ IJAUnmlAl brii No. 4, lângă Clubul Militar, Calea Victoriei, No. 12, odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa str. Pitar-Moşu, 5. 839
IU? VI?\174I)I? Casele cu locul lor din Str. Uf/ V LUAI»li Clemenţei ji, şi locul din Str. Biserica Amzel No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8.	
MOŞII DE AI1E\D.\T
DE MARE MOŞIA STAJIESTI«,
situată la o oră do viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi do fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău-MoineştI, lângă fabricile ele gaz.
Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, tn Roman pentru or-ce lămuriri. 776
DE ARENDAT 1890 înainte, moşia
Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. N. Alexandrescu.
de la 23 Aprilie 1889 moşie
______________ Lalosul şi Dobricenl din
judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani.
H DAME FRAPPSE SŞfftE!
mand, le roumain et le piano, dâsire trou-ver une place comme gouvernante ou dame de compagnie.
S’adresser ii l’administration du journal.
836
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie GMka Sir. Lipscani, In fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Homănia) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
____Cursul pe ziua de 16 Iulie 1888_
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] ,,	C. F. R.
„	Municipale
r. , Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale
urbane
Obl. Serbestt cu prime im. cu prime Buc. 120 ici] Losuri crucea roşie ltaliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-Roraania „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,,	italiano
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
Iaşi

MARE DEPOSIT
DE
| TZEYI DE EIER !
COMPANIA UNIVERSALA
A CANALULUI INTER0CEANIC DE PANAMA
Presedinte-Director: FERDINAND DE LESSEPS
I
I
SI ACCESORII
LA
ADOLF SALOMON
Bucureşti, Str. Domni i 14 bis
728
LICOARE
DE
GUDRON TOLU VESCAT
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vtlsc de brad. Se recomandă ca tămăduitoare tusei vechi, dureri de piept, tuse, arsuri de stomac, nepoftâ de mâncare, catar al băşicel urinare. Sticla 2,10.
INJECŢIA GALBENA sigură in vindecarea scursoarel. (Blenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Dimi-trie G. Gherman, farmacist in Buzău, se găseşte de venzare in Bucureşti la farmacia Roşu, Sf. Gheorglie şi la G. Va-siliu farmacia Gaienu, Calea Griviţel la farmacia d-luî Lazar Bistriţeanu in Ber-lad, la farmacia Lindi, Râmnicu-Sărat şi la farmacia Colesiu, Focşani. 881
ÎMPRUMUT DE 720 MILIOANE
împrumut autorisat, conform prescriptiunilor lesei «le la 21 Maiu 1836, de Ieşea de la 8 Iunie 1888, dar Fara nici o garanlie sau responsabilitate
a Statului
Subscripţiune publică a două milioane de obligaţiuni cu premiuri emise cu 360 fr. Reportând 15 franci pe an, platibili semestrial la 1 Decembre şi la 1 Iunie fie care an. Rambursabile cu premiuri sau cu 100 f \
în termen maximum de 99 ani
TABLOUL PREMIUR LOR TRASE IN FIE CARE AN :
6 Trageri pe an de la 16 August 1886 la 15 Iunie 1913. — Prima tragere la 16 August 1888 3 premiuri de 500,000 fr.—3 premiuri de 250,000 fr. -O premiuri de 1 00,000 fr. etc.
10 August
franci
1	premiu de 500,000 1 » 100,000
2	prem. a 10.000	20,000
2	»	5,000	10.000
5	»	2,000	10,000
60	»	1,000	50,000
16 Octombre
franci
1	premiu de 250,000
E »	100,000
2	prem.a 10,000 20,000
2	»	5,000	10,000
5	»	2,000	10,000
50	»	1,000	50,000
13 Decembre
franci
1 premiu de 500,000
1	»	100,000
2	prem. a 10,000	20,000
2	»	5,000	10,600
5	»	2,000	10,000
50	»	1,000	50,000
15 Februarie
franci
1 premiu de 250,000
1	100,000
2	losu. de 10,000 20,000
2	>,	5,000	10,000
5	»	2,000	10,000
50	»	1,000	50,000
13 Aprilie
franci
1 premiu de 600,000
1	»	100,000
2	prom. a 10,000	20,000
2	»	5,000	10,000
5	»	2,000	10,000
50	»	1,000	50,000
13 Iunie
franci
1	premiu de 250,000 1 » 100,000
2	prem.a 10,000 20,000
2	»	5,000	10,000
5	»	2,000	10,000
50	»	1.000	50,000
Pe an: 366 premiuri urcându-se la cifra de franci 3,390,000
4 Trageri pe an, de Ia 16 August 1913 până la complecta amortisare 2 premiuri de 500,000 franci— 2 premiuri de 250,000 1**.—■4 premiuri de 100,000 fr. etc. etc.
15 Maiu
IO August
franci
1	pjemiu de 500,000
1	»	100,000
1	»	10,000
1	»	5,000
5 premiuria2000 10,000 50	»	1000 50,000
15 IVocmbre
franci
1	premiu de 250,000
1	»	100,000
1	»	10,000
1	»	5,000
5 premiuria2000 10,000 50	»>	1000 50,000
15 Februarie
.	franci
1	premiu de 500,000
1	»	100,000
i	»	10,000
1	»	5,000
5 Premiuri a 2000 10,000 50	»	1000 50,000
1 premiu de 1 »
1 »
1 »
5 premiuri a2000 10,000 50	»	1000 50,000
franci
250.000
100.000 10,000 50,000
1 CAPSILES ORIEMALES
B
DU
Dr. RENIER
Cel mai sigur remediu contra blei-noragiei (Scuiament) recent, chronic si tuturor indamaţiuniloralecanalululure-tral si a băsicel udului. Fie care cutie este însoţită de o instrucţiune. Preţul 4 lei.
Se allă de vănzare:
In Bucureşti, la farmacia Apolo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, farmacia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 bis.
In Braila la farmacia la Aquila Româna Anton Drumer Strada Galaţi.	735
Pe an 236 premiuri, urcându-so la cifra de 2,200,000 franci Plat premiurilor se va face dupe o luna de la fie-care luna Rambursarea de 400 franci si plata premiurilor vor fi garantate de un deposit de Rente francese sau de titluri garantate de guveanul frances, conform prescriotiunei următoare a legei de la 6 Iunie 1888 (art 1, paragraful 4) :
Preciul emisiunei platiloil în modul următor :
1-	iul Vers&mânt
2-	lea	»
3-	lea	»
4-	lea	»
5-	lea	»
6-	lea	»
7-	lea	»
90 franci la subscriere, adică în acelaş timp cu averea
60 -----------------------------------------------
60 45 45 45 45
90 franci
de la 5 la 10 Noembre 1888	»	„
de la 5 la 10 Februarie 1889	»	»
de la 5 la 10 Maiu 1889	»	»
de la 5 la 10 August 1880	»	»
de la 5 la 10 Noembre 1889, deducându-se interesele de 4 la suta pe
an până la 1 Decembre 1889
59	84
58	18
43	44
43	10
42	60
41	18

Cump. Vinde	
93«	94K
<n	93
93 X	94
78 %	79)4
218	224
106 y,	107
92 % 105	93 % 105 3/4
97	98
8h>4	87
67	77
88	71
77	4*
69	30
40	44
1«	19
12	12S
208	205
124	126
100	
99	100
235	240
I A	*•
I
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR f
DEPLIN VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre în palatul Societâţel din Strada Doamnei No. 12.
726
Direcţiunea generala.
R
I
i
DOCTORUL SALTEK
MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea de medicina din Viena
Specialist în boalele Syphilitice pe care le trateaza într’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la 0-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragici, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiuni de la71/2—81/2 dim. Şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.
Se primesc bolnavi in pensiune.
814
PILULES UNIVERSALES a
34
Total 349 Tr,
A doua tragere va avea loc la 3/15 Octombre 1888
CÂŞTIGUL PRINCIPAL 25,000 FRANCI IN A U R ^
îndată după vărsarea primelor 90 franci, cumpărătorul primeşte o obligaţinne originală, purtând semnătură Directorului Companiei Universale a Canalului de Panama cu care participă singur la trageri şi la totalitatea câştigurilor.
Cererile insolite de 90 franci pentru fie care obligaţiune (in bilete de banca, mandate poştale sau cek la ved re) trebue se fie adresate către
Moniteur de la Chance Universelle la Viena (Austria)
iistm
i
DE
Dr. JANVIER
Remediu sigur contra hemoroidelor (tranjil) constipaţiuncl.durerî de cap,in-digestiunei si â tuturor afecţiunilor a tubului digestiv.
Fie-care cutie conţine câte o instrucţie.
Preţul 1 leu si 50 bani.
Se afla de vânzare:
In Bucureşti la farmacia Applo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, la farmaaia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 bis.
In Braila la farmacia la Aquila Româna Anton Drumer, Strada Galaţi.
735
I
i
>
8
i
«
X

6
O I
z i
< <
§ =
_ c
O <
LU
_J
1x1
O
STRADA LIPSCANI, IVo. 2
CELE DIN URMA NOUTATI
STRADA LIPSCANI, No. 2


SA DESCHIS
. Gonstantinescu
SA DESCHIS
o
m
h m
768
CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MAIU ANUL CORENT
UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME SI BARBATj
STRADA LIPSCANI, No. 2
CELE DIN URMA NOUTATI
STRAI» V LIPSCANI, No. 2
l g
C 7 > ^
E c=
7 30
0	^
1	%
f§.
>
H
PE MAUJL
MAREI - NEGRE
PE HALUL
MAREI- NEGRE
HOTEL CAROL I
STAGIUNEA BĂILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate înlesnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către
Gir*antul Hotelului B. JERIS. liotei Carol I, Constanl/.a.
Tipografia Ziarului,, Epooa1
CASA DE SCHIMB			
I0NESCU & MARCU Strada Lipscani No. 15 bis			
BUCUREŞTI Curs pe ziua de 10 Iulie			
VALORI	Scadenta cupoanelor	Târg lib. curs med.	
l anduri dc stat român ltenla rom. porpe. 1875 5% Itenta rom. araortisab. 5% Itenta rom. rur. conv. 6% Oblig, de stat C. K. H.6% idem idem 5% împrumut Stern 1864 7% Imprum.Openlieim 1866 8% Agio	1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. 1 Oct. 1 Mai t Noem. 1 lan. t iulie idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 iulie	96 93 3/4 93 3/4 12 20	
Imprnuiut. de urase			
Impr. oraş. Bncnr. 6% idem din 1884 5% lm.or.liuc.cu primelozfr. 20	t lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noom.	79 3/4 44	
Taluri diverse Crodilul fonciar rural 7% idem idem 5% Cred. func. ur. din Buc- 7% idem idem 6% idem idem 5% Cred. func. ur. din las! 5% Obl.cas. pensiun. fr.300 io	t lan. 1 Iulie idem idem idem idem idem 1 Mai 1 Noem.	106% 93 105% 100 77% 222	
BĂILE STRUNGA
LANGA TERGUL FRUMOS
APE MINERALE SULFUROASE
SI
HYDROTHERAPIE
Sală specială pentru pachete şi câzT, prevăzută cu un imens basin cu upâ temperată. Sală de fricţiuni cu basin do apă rece 8 c. Sala de duşuri, Bae de vapori. Masagin, Gimnastică Suedeză, Elcctrotherapie.
Cură de zer şi de lapte de capră, pentru persoanele atinse de boale ale aparatului respirâtor.
Servi cultatea
permano ......
do Hydrotlierapio „ .	.....
crai ca medic practic asistândul.
Farmacie prevăzută cu toate apele minerale streine.
Oteluri de prima ordiue In mijlocul unui splendid parc. Camere cu serviciul lor de Ia i—5 franci pe zi. Vile. DouC Restaurante cu bucătărie franceză şi romănâ. Table d'llote, Dejun şi prânz a prix fixe, a la carte. Preţuri moderate.
Cssin elegant, jurnal, biliard, popiei, etc etc.
Musica Militară a Reg. 13 Dorobaţi care va cânta regulat de 3 ori pe Zi.
Sala de teatru şi de dans. Bal în (io care Duminecă şi Joia.
Un omnibus şi inal multe trăsuri ale stabilimentului se filă la gara Tărgul-Fru-mos la sosirea lie-cărui tren, şi fac percursul la Strunga pentru un franc de persoană.

Girant responsabil V. I*. Uheorghlu.