ANUL m No. 794
ta
A DOUA EDITIUNE
SÂMBĂTĂ 16 (28) lULIU 1888
NUMERUL ÎS BAI NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc
TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In BncurescI: La casa Adminiatraţiunel. Iu Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In sirelueiatc: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
ItEDACŢIUNEA
IVo. 3,—l'iat/.a Episcopiei,—IVo. 3
D1S0LVABE4 C4MKML0B
ABUZURILE DE LA VAMA PREDEAL
CINSTEA R0G0JINEL0R
EXPOSIŢIUNEA DE LA 1889
DE LA VRANCEA
MIŞCAREA SOCIALA LA NOI
-------------------
DRAMELE PADUREI
DISOLVMMMRILOR
Acum câte-va zile Voinţa Naţională, şi dupe densa Lupta, îşi exprimau temerea ca nu cum-va ca-merile actuale se nu mai fie disol-vate.
Ca Lupta se mai puie la îndoială hotărârea d’a se disolva Corpurile Legiuitoare însemnează, pur şi simplu, că ea nu e în corent cu ce se petrece.
Dar ca Voinţa Naţională se înregistreze printre lucrurile posibile faptul ca guvernul actual se încerce se se slujească de camerile d-luî Brătianu, însemnează că colectiviştii au pierdut în aşa grad noţiunea ra-şinei, în cât nici măcar când se a-ratâ în public, când vorbesc înaintea lumei şi când scriu în gazete nu ştiu se păstreze, fie numai pentru ochii lumeî, o atitudine decentă.
Dar nu ’şt dau ei seamă că n’ar fi mai mare ruşine pentru denşii d’a spune că se va oferi d-luî Ion Brătianu un post de comisar de poliţie clasa II, sub guvernul care Ta răsturnat, de cât d’a anunţa că ministerul actual ar avea de gând se guverneze cu camerile colectiviste ?
Oamenii aceştia ar merita, pentru ruşinea lor, ca guvernul se facă în adevăr cea ce spun ei. Dacă ar fi un guvern fără scrupul, el s’ar feri se disolve camerile actuale şi nu numai că ar obţine de la fosta majoritate un vot de încredere, dar ar putea să obţie şi darea în judecată a ministerului Brătianu.
Colectiviştii nu mai aşteaptă ca alţii se ’i insulte, ei se insultă singuri unii pe alţii. Maîdeună-zi Voinţa Naţională susţinea că nu poate fi nimic mai degradant de cât de a colabora la Democraţia. Acum ea comentează cu seriositate faptul că slugile d-lui Brătianu ar putea se se bage la un alt stăpân, căruia ar aduce aceleaşi servicii subalterne ca şi d-lui Brătianu.
Negreşit că nu noi credem pe colectivişti capabili de ori şi ce, şi nu e treaba noastră d’a recomanda organelor colectiviste mai multă demnitate şi mai mult respect pentru propriul lor partid.
D’aceia ne mulţumim a risipi numai ilusiunile colectiviştilor care cred că daca la ignominiile lor trecute vor mai adăoga încă o ruşine, aceia d’a părăsi pe d. Brătianu, eî vor putea căpăta bunele graţii ale guvernului cel nou şi vor fi lăsaţi să-şi continue în pace scandalurile şi gheşefturile sub regimul cel nou.
Cât pentru criticele Luptei, vom arăta în două cuvinte, că ele sunt neîntemeiate.
Pricepeam pe aceia care dupe căderea guvernului colectivist reclamau disolvarea imediată a Came-rilor ;
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
>ACAO£MIEI*j
înţelegeam nerăbdarea acelora care voiau să vadă dispărând cu o oră mai înainte parlamentul colectivist şi care, temendu-se de o rechemare a d-lui Brătianu, voiau cât mal în grabă se’î taie ultimele rădăcini care mal vegetau în gunoiul de pe dealul Mitropoliei.
Dar daca nu s’a disolvat atunci parlamentul, nu pricepem interesul ca el acum să fie disolvat cu câte-va zile mai curând sau mai târziu.
Din potrivă, o disolva re imediată urmată de convocarea alegătorilor în comiţiile electorale în termen de trei sau patru septâmenî, ar putea fi privită ca o surprindere.
Iar faptul d’a lăsa să treacă epoca vacanţiilor când atâta lume e absentă chiar din ţară, dovedeşte că guvernul nu vrea să imiteze pe d. Brătianu care pusese alegerile in mijlocul lui Ianuarie pentru a face cât maî grea lupta electorală şi a fi mai sigur de succes în alegeri.
Importantul este ca camerile a-cestea să nu mai siejeze, şi este un lucru bine hotărît că parlamentul actual urmează să fie disolvat.
TELEGR AM E
AGENŢIA HAVAS
St.-Petersbug, 26 Iulie.
Journal de St.-Petersbury desminte ştirea dupe care Turcia ar fi alarmată de întrevederea de la Peterhof. El zice că printre guvernele doritoare de a menţine pacea figurează de sigur guvernul Sultanului; şi toţi ştiti că întrevederea are scopul de a reasigura şi de a depărta temerile iar nici de cum de a crea altele.
St.-Petersburg, 26 Iulie.
Iată situatiunea după întrevederea de la Peterhof:
Rusia menţine programa sa în Bulgaria. Germania favorabilă acestei programe se va sili să decidă pe Austria să ade-reze. Rusia n’a luat nici un angajament; ea conservă libertatea sa de acţiune în fata eventualităţilor europene. S’afl schimbat reciprocaminte asigurări formale de pace.
Viena, 26 Iulie.
Regele Greciei a primit după amiazî în audientă privată pe Corniţele Kalnoky în timp de uu ceas şi un sfert.
Constantinopol, 26 Iulie.
Se .confirmă într’un mod oficial nota
ş	%
privitoare la despăgubirea de răsboiu şi remisă d-lul de Nelidoff. Poarta promite că va plăti de acum înainte într’un mod regulat la fie-care scadentă 350,000 lire plus 100,000 lire până la stingerea rămăşiţelor care se urcă la 700,000 lire.
Belgrad, 26 Iulie.
Ştirele relative la neînţelegerile între regele şi ministrul Mijatovicl la convocarea Scupcinel şi la întrevederea apropiată între regele Milan şi prinţul de Goburg sunt lipsite de temei.
Roma, 26 Iulie,
Dacă Turcia, cu toate asigurările Italiei ca starea sanitară e perfectă în toată tară, persistă a ordona o observaţiune de câte va zile pentru provenintele din Neapole guvernul Italian va retrage execuatorul tutulor agenţilor turci din golful Neapole.
Sofia, 26 Iulie.
Nici un avis oficial nu confirmă sgomo-tul că briganzii aQ fost împresurat! şi a-taeatb Guvernul n’a reluat măsurile de urmărire, pentru că aşteaptă liberarea prisonierilor.
Sofia, 26 Iulie.
Raporturile între partide şi cabinet s’ad îmbunătăţit mult.
ADUSURILE DE LAVAMA PREDEAL
Se ştie că, In urma denunţărilor făcute de presă despre abuzurile ce comite d. inspector Herişescu de la vama Predeal, ministerul de finanţe a trimis pe d. Mihalcea să facă o ancheta. A-ceastalnsă, fiind colectivist ca şi d. Herişescu, voi să faca lucrurile muşama.
Denunţările reîncepură,şi ministerul trimise pe d. Bobea, cu ordinul de a face o cercetare minuţioasă şi conştiincioasă.
De astă dată lucrurile se schimbară şi d. Bobea constată abuzuri cu mult maî grave de cât cele denunţate; ba Încă nu le tăgădui nici d. Herişescu.
Trimisul ministerului de finanţe făcu chiar un raport in această privinţa şi arăta în el tot ce a constatat în sarcina d-luî Herişescu.
Totuşi inspectorul de la vama Predeal sta neclintit la postul săli, ba încă ni se spune că funcţionarii cari au ajutat pe d. Bobea să descopere adevărul şi ab confirmat denunţările presei, au fost cu toţii permutaţi pe la alte punc-turî vamale ca pedeapsă.
Procedarea ni se pare nu numai nedreaptă, dar chiar vătămătoare, de oare ţ ce ministerul descurajazâ pe funcţionarii inferiori d’a mal face denunţări contra superiorilor lor lungi de unghii şi, apoi, face pe aceşti din urmă să se creadă In drept de a fura.
Ni se pare ca colectiviştii ab comis destule abuzuri în răstimpul de douî-spre-zece ani cât ab domnit, pentru ca, acum cel puţin, să li se pună un capăt maniei de a fura.
Ar trebui ca ministerul de finance nu numai să revoace măsura ce a luat faţa cu funcţionarii inferiori, dar încă să pedepsească pe cel vinovat, publicând îu acelaşi timp şi raportul ce i a adresat d. Bobea în privinţa anchetei ce a făcut la vama de la Predeal, pen-tru-ca ast-fel să se arate o dată mai mult că colectiviştii nu şi-au perdut vremea când a fost vorba de hoţii.
CINSTEA RQGOJXNELCm
Acum trei zile, am publicat în coloanele ziarului nostru o scrisoare a d lui M. Paleologu. Trei rânduri malicioase, servind de întroducere acelei scrisori, indicau în mod cât se poate de clar că d. M. Paleologu nu este nici redactor, nici colaborator al Epoceî
Eri seara, Voinţa Naţională care până mai zilele trecute găsea în d. M. Paleologu un om de un caracter superior pentru că părăsise partidul conservator, îl numeşte astă zi om cu deseverşire lipsit de caracter, fiind-că a îndrâsnit se ia apărarea d-lui A. Lahovary.
Apoi colaboratorul lui Meschiu la fondurile secrete, îşi urmează pomelnicul oamenilor fără caracter, şi profită de ocazie spre a se fur-landisi cu cinstea sa politică.
Căcitrebue se ştiţi un lucru, Nichi şi cu ai seî sunt oameni cinstiţi, oameni cu caracter, care n’au şovăit nici odată, nici când el, N. Xenopu-lo, -învăţa în străinătate cu pomana junimiştilor, pe care îi înjură astă-zi, nici când mânca la masa lui G. A. Rosetti, pe care îl batjocori mai târziu.
Dar de patru, cinci ani încoace, Nichi a rămas cu deseverşire om cu caracter, nu s’a maî clintit, stă sluji!
Aşa o fi. Insă tăria caracterului său ne aminteşte fără voe cinstea rogojinelor care ne maî găsind muşterii, sunt gata să mănânce femeile nostime, le scot nume rău îndată ce le văd glumind cu un bărbat, şi vorbesc de dimineaţa până seara numai despre jurământul lor de abţinere de la or ce plăceri trupeşti.
Explicaţiile acestea ni s’au păTut necesare ca întroducere la răspunsul ce d. M. Paleologu adresează astă-zî Voinţei Naţionale, cerându-ne încă odată ospitalitatea:
Domnule Redactor,
V6 rog bine-voiţi a insera în ziarul d-v următorul răspuns ce trimet ziarului Voinţa Naţionala.
Primiţi încredinţarea deosebitei mele consideraţiunî.
.11. Paleologu
Domnului redactor al farului a Voinţa Nalionalâ.»
Ve mărturisesc că încerc un profund des-gust răspunzând necuviinţelor ce debitaţi la adresa mea prin ziarul d-v de la i ţ corent. Ţin însă să dovedesc cititorilor d-v că sunteţi nu numai necuviincios dar şi calomniator. Afirmaţi că în timpul ministerului d-lul I. Bri.tianu am umblat dupe funcţiuni. A-lirmând acest fapt aţi minţit intr’un mod odios.
întrebaţi pe d-nu I. Brătianu, care mi-a făcut cinstea să vie la mine acasă, să vă spue daca eQ îl am cerut vr’o funcţie, sad daca am fost vr’o dată la minister fără să fiQ cu mare insistenţă solicitat de domnia-sa Din respunsul ce veţi priimi vă veţi convinge că sunteţi un calomniator.
Când d. Brătianu contra voinţei mele a invitat pe d. ministru al domenielor, să’ml încredinţeze postul de ^yocat public, ocupat astă-zl de on, d. Trandafil, îndată ceara priimit decretul de numire am trimis ministerului demisia, pe care o puteţi găsi în arhiva ministerului. Citiţ’o şi vă veţi convinge că aţi minţit când afirmaţi că am umblat dupe funcţiuni.
Amintiţi scrisoarea ce am trimis d lui Brătianu cu ocasia atentatuiuf Stoica. Am felicitat pe d. Brătianu pe care îl cunosc personal, şi care ’ml făcuse cinstea să vie să mă vază, că a scăpat atentatului dirigeat contra sa. Ce poate reeşi din aceasta felicitare de cât un act de înalta conveninţă din parte’ml—vă pot aminti că între adversari politici al d-lul Brătianu, şi d. Gher-mani, actualul ministru, a fost în persoană la d. Brătianu de Ta felicitat. — Aceste con-veninţe nu pot fi pricepute de d-v.
Cât pentru insinuaţia ce faceţi că prin duşmani am vizat pe conservatori, aceasta este un înţeles judaic ce daţi contextului scrisoare! mele. Eq nu puteam face alusie la conservatori, de oare ce ştiam mal bine de cât or cine, că din programul lor asasinatele politice sunt excluse.
Când vă întemeiaţi dar pe aceste împrejurări ca să mă înjuraţi şi să mă faceţi om fără caracter, de sigur că vă veţi convinge, şi publicul împreuna cu d-v, că nu eQ sunt un om fără caracter, ci d v sunteţi un ovrei neruşinat.
V’aş recomanda puţină modestie când vedeţi bine că dintre al d-v unii es din puşcărie pe când alţi intră.
HI. Paleologu
15 Iulie 1888.
Dupe administraţia başibuzucească a prefectului P. Stătescu, acel care tundea doctorii, da diplome de potcovari aî guvernului în zilele de ser-bâtoare, ear în zilele de lucru jefuea tot judeţul Tulcea, a venit în capul acelui district d. Persiceanu, un prefect om cinstit, dar atât şi nimic mai mult.
Dsaeun bărbat fără iniţiativă, fără viaţă, un fel de mortăciune, care a adormit ca un şef de secţie pe scaunul seu din prefectură şi nu face absolut nimic nici pentru a constata şi reprima relele trecutului, nici pentru a îndrepta presentul.
In nici un judeţ hoţiile şi nedreptăţile n’au fost maî pe faţă de cât acolo, în nici un judeţ prefectul n’a îndrâsnit se pronunţe censura cum o făcuse odinioară Paul Stătescu, se dea circulari agenţilor sei, amenin-ţându’i formal cu destituirea dacă vor îndrâsni se nu oprească clienţii de a merge la cutare sau cutare a-vocat din oposiţie.
Hoţiele sale sunt nenumărate ; dosarele gem de probe scrise, mai a-les în toate cestiunile de construc-ţiuni, cume, spre pildă, acea a clă-direi scoalei primare din Tulcea unde a dat ordin consiliului comunal şi primarului Ivanovici (acel osândit la un an de închisoare) se nu ia în seamă ofertele cu 17 la 0/o sub devis şi se primească pe acea a tovarăşului seu Vasiliu cu 5 la 0/o-
Gu toate acestea d-nu Persiceanu, prefectul actual, moţăie în capul administr&ţiunei sale, şi se mulţumeşte se zică prietenilor sei când stă la taifas : Mult s’a mal furat în judeţul ăsta (autentic).
Daca dar d. Persiceanu ştie că s’a furat,—şi nu are de cât se des-chiză dosarele ca se se convingă pe deplin—atunci se’şî facă datoria.
Iar daca un mărunţiş de dragoste din trecut pentru d. Ion Brătianu şi C ie, îl împiedică de a deschide gura, îi paralisează şi voinţa şi puterea, atunci se se întoarcă în sînul lui Abraham.
D. Em. Culoglu, fostul prefect de Constanţa, ’i-a dat exemplu de mult.
Aga.
NUMERUL BAN! NUMERUL
AXUiVCIURILE
DIN ROMÂNIA se primesc direct la aominis*
TRATIA ZIARULUI
Ln Paris : Agpnce Havan, Place de la Boursc, I Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segăsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Gcr-mnin, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
A DMINl S TRA ŢI UNEA IV'o. 3.—Piatzn Episcopiei.—IVo. 3.
EXPOSITI UN EA DE LA 1889
Scrisoarea d-lui Berger, director general al exploatatiunei, către principele G. Bibescu.
RtPUBUQUE franqaise
ministere du commerce gS&tSSS?#;1?,
el	Juillet <sss.
DE [.'INDUSTRIE
Exposition Universelle de 1889
CABINET DU
DIRECTEUR GliN^RAL de l'Expoitation
D.-Seale
Principelui George Bibescu
27 Quai d’Orsay. Paris.
Principe,
Am onoare de a Vă remite, pe seama comitetului din România, a cărui formaţiune aţi bine-voit a mi-o anunţa, o serie de documente relative la organi-saţiunea generală a Exposiţiunel din 1889.
Conform convorbirii noastre de azi dimineaţă, aş putea reserva pentru Ex-posiţiunea Română, trei despărţituri din Galeria sud-vestică a secţiunel Industriilor Diverse, în Palatul din câmpul lui Marte, după cum se vede pe planul aci alăturat.
Aş fi fericit de a şti cât maî curând dacă comitetul Român se hotăreşte a accepta acest loc, singurul care mal rămâne vacant şi de care eram să dispun în favoarea unei alte Ţări.
Acest loc are o suprafaţă de 375 m. p. Spre a da instalaţiunil caracterul naţional care e de dorit, aş ruga pe Comitet să stabilească pe lungimea de 25 metri care i-ar aparţine, pe marginea fâşiei de grădini paralelă cu A-venue de Suffren, o faţadă decorativă de stil Român.
Comitetul va fi autorisat a întruni în acest loc toate produsele ce vor trimite expunătorii săi naţionali, or-care ar fi grupa din clasificaţiunea generală la care ar aparţine, prin felul lor, aceste produse, afară de lucrările de artă (sculptură şi pictură) care s’ar afla mai bine la locul lor ln Palatul Belelor-Arte, unde administraţiunea Franceză se însărcinează cu toate cheltuelile de in-stalaţiune.
Terminând ara onoarea a Vă aminti că mă ţin la deplina D.-Voastre dispo-siţiune, cum şi aceea a comitetului, spre a da verbal sau prin scris, toate desluşirile de care aţi putea avea trebuinţă.
Bine-voiţi a primi, Principe, încredinţarea înaltei mele consideraţiunî.
Directorul general Semnat: G. Berger.
Apelul prinţului G. Bibescu către membrii comitetului naţional.
Paris, 21 Iulie 1888.
Principele George Bibescu către d-nit membrii al comitetului naţional pentru participarea României la Exposiţiunea Universală Franceză din 1889.
Bucureşti.
Domnilor,
Pe când d-voastră vă constituiaţl în comitete naţionale spre a Vă ocupa de organisarea participării României la Exposiţiunea din 1889, din Paris—răspunzând ast-fel apelului plin de căldură şi de patriotism al compatriotului nostru d. Ciurcu—eQ am crezut de datoria mea a face ceea ce era mai urgent: am părăsit băile de la Ems şi am venit la Paris ca să cer d-lul Director General al Exploataţiunii, în numele comitetului naţional a cărui formaţiune o promisesem, să ne reserveze definitiv locul a cărui liberă disposiţiune bine-voise a o conserva—cu preferinţă altor cereri—In urma stăruinţelor d-lui Ciurcu şi ale mele.
Acest loc, singurul care mal rămânea, se află alături cu acela reservat Egiptulultn Avenue de Suffren; el are o suprafaţă de 375 metri patraţl, cu o faţada de 25 metri, care cu puţină cheltuială se poate uşor arangia In stilul român.
Afară de aceasta productele noastre agricole vor putea ocupa un loc deose-
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA - 16 IULIE
bit, în Galeriile Agriculturel, printre productele celor-l’alte ţări, iar operele noastre de artă în Galeria Belelor-Arte.
Cu chipul acesta esposiţiunea noastră industrială va ocupa ea singură spaţiul de 375 m. p.
Vă trimit toate documentele relative la Exposiţiune, pe care mi le-a adresat d. Director General al Exploataţiunil, şi spre a VS pune în posiţiune de a îndruma fără întârziere pe espunătorl, adaug un resumat complect al principalelor condiţiunl care trebuesc puse în vederea publicului.
Pentru ca direcţiunea generală a es-ploataţiunil să ştie cu cine să continue relaţiunile sale, am format aici un comitet român al cărui sîmbure se compune, pentru moment, din d-nii Al. Ciurcu, HiIIel, Petre Millo, Vladimire Ghica, C. Costescu Gomăneanu, I. Lenş; şi am alătuiat acestor domni doui membrii indispensabili francesi, cari, prin Înalta lor valoare ştiinţifică şi morală, prin activitatea şi influenţa lor, ne vor face cele mai mari servicii : a-ceştia sunt d. colonel Daily, din armata teritorială, fostoflcer superior de zuavl, oficer al Lcgiuniî de onoare şi personalitate cunoscută de tot Parisul — şi d. C. Lecoeur, arhitect al guvernului, om de talent, cavaler al Legiunii de o-noare.
Prin aceşti domni mi-am asigurat deja un biurou şi un şopron, pe care doui amici ni le vor ceda în mod gratuit. Aceasta e un adevărat noroc, căci astă-zl nu se mai găsesc de cât cu preţuri exorbitante.
Remân o mulţime de detalii care trebuesc regulate fără întârziere.
Trebuie ca comisarul general român la Esposiţiunea Universală franceză să trateze, chiar de acum, cu una din companiile maritime, şi să caute a obţine ceva mai bine de cât cele 30 0/0 deja a-cordate prin caietul de sarcini al E3-posiţiunii şi de către Mesageriile Maritime■; lucrul acesta trebuie să fie cu putinţă.
Este necesar ca chiar de mâne, acest comisar general român sS facă un împrumut pentru primele cheltuieli, care, la început, vor fi de mică lasemnătate, în aşteptarea ca guvernul să bine-vo-iască a acorda o subvenţiune acestei organisaţiunl curat patriotice.
Nu mă îndoiesc că guvernul, care n’a voit să ia parte laEsposiţiune din causâ de economie, şi care ar fi fost negreşit silit să ctieltuească vr’o 4 sad 500 de mii de franci, va consimţi a acorda 100 până la 159,000 franci.
Sunt de părere că cu preţul acesta România se poale înfăţişa cu onoare la Esposiţiunea francesă. Dac’ar fi nevoie, iniţiativa privată ne-ar veni în ajutor prin organisarea câtor-va mari serbări publice.
Sunt asemenea de părere că politica trebuie să fie cu totul înlăturată de la cestiunea care ne ocupă; unicul simţi-ment care trebue se domine este sim-ţimentul de patriotism : se nu ne gîn-dim cu toţii de cât la interesele ţăreî noastre.
Cred, domnilor, că veţi aproba toate aceste disposiţiupi.
Vin acum a vă ruga să îmi adresaţi
fără întârziere o depeşe prin care să ’mî declaraţi că «primiţi cu mulţumire locul reservat de direcţiunea generală a Esploataţiunii la cererea principelui Gtorge Bibescu şi a d-lul Ciurcu, pentru esposiţiunea română,» depeşe prin care să mulţămiţî în acelaşi timp d-lui director general al Esploataţiunii.
D. Berger, directorul general al Es-ploataţiuniî, îmi cere, în scrisoarea sa din 19 Iuliu, «să'I fac cât mal curînd cunoscut dacă comitetul român acceptă acest loc, singurul, zice dânsul, care remâne vacant, şi de care eram să dispun în favoarea unei alte ţări.»
După cum vedeţi, această depeşe e urgentă.
Cestiunea diplomatică, adecă cererea de adresat d-lut de Coutouly, ministrul Franciel, spre a’l ruga dea transmite guvernului frances ştirea că comitetul naţional e definitiv constituit şi că România ia definitiv parte la Esposiţiunea din 1889, b mai puţin urgentă, fiind-că e o cestiune de formalitate. Cu atât mal mult că direcţiunea generală a Esploataţiunii nu va primi aceasta comunica-ţiune de cât cu vr’o 15 zile după ce va fi espediată din Bucureşti — din causa filierei ce trebue să urmeze — pe când depeşa d-voastră poate ajunge aici, la Paris, cel mai târziu Miercuri dimineaţă.
Un ultim punt : vă angajem să numiţi fără întârziere comisarul d-v. general, care, conform art. 12 din regulamentul Esposiţiuniî, este singur însărcinat a trata cestiunile care interesează pe naţionalii săi.
Aştept depeşa cerută mai sus, care trebue să fie confirmaţiunea necesară a tot ce s’a făcut la Paris în interesul ţăreî noastre de d. Ciurcu şi de mine.
Bine-voiţî a primi, domnilorşi iubiţi compatrioţi, espresiunea simţimintelor mele cele mai cordiale.
George Bibescu.
CRONICA
IDE LA VRANCEA
Ziarele istoriseau Junele trecute, neajunsurile unui francez care dorind să se căsătorească, şi având neyoe de un extract după actele stărei sale civile, rămase încremenit când constată că el, Paul Durând, om cinstit, liber ca aerul, sănătos ca tunul, fuăese osândit la 15 ani de muncă silnică, îşi făcuse osânda, murise In temniţă şi fusese chiar îngropat.
Toate aceste schimbări în existenţa sa isvoreau din causă că ’t venise poftă unui domn oare-care să ’şi schimbe numele şi se ’şi însuşească întreaga posiţiune socială primitivă a adevăratului Paul Durând.
Nu ştifi până la ce punct o fi adevărată această anecdotă tragico comică, dar cunosc în mod hotărîtor neajunsurile ce suferă astă-zî M. S. Regele nostru pentru o pricină identică.
Suveranul nostru a plecat Mercur! în străinătate, păstrând cel mai mare incognito şi luând pentru această călătorie, după un vechiu obiceiu, pseudo-minul De la Vrancea, tocmai acel al
ziaristului şi nuvelistului Barbu Ştef. de la Vrancea.
Numele unui om celebru nu se ia aşa fără să fif nevoit să rabzi şi consecinţele celebrităţei.
Intr’adevăr, cu tot secretul care se păzea, locuitorii comunelor de la Sinaia înainte, au aflat că de la Vrancea pleacă înăuntru cu maşina cu aburi şi’f au eşit îndată în cale.
La staţia Broşteni, au început deja să isbucnească ţipetele : «Ura trăiască de la Vrancea» ?
M. S. care nu fusese nici odată aclamat sub acest nume, scoase capul pe fereastra vagonului şi privi publicul mulţumindu’i; dar publicul tot striga : «Ura ! Unde e de Ia Vrancea» ?
Generalul Greceanu încercă să dea mulţimel câte-va explicaţiuni; de prisos, mulţimea rfenea mereu: «Nu e adevărat! Nu e asta de la Vrancea! De la Vrancea cel adevărat are barbă roşie, părul creţ şi mustaţa pe buze» I
Maşinistul fu nevoit să pornească cu cinci minute înainte, spre a pune capăt Incurcâturel.
La Azuga, alt bucluc ; un delegat al comunei ceru să vorbească cu de la Vrancea şi ’i ţinu următoarea cuvîntare în stil delavrancesc : Am purces până aici scotocind toate căile, păşind tiptil, trecând prin măruntaele cărărilor ca să te salut pe tine om trupeş, ciolănos. Zorile împânzesc o roşeaţa pe cer şi toţi ne-am înghesuit în brâu ca să ’ţi auzim Trubadurul şi Sultănica».
M. S. Regele răspunse româneşte curat că nu înţelege nimic.
Atunci delegatul zise: «Nu eşti tu oare, faimosul, renumitul, giganticul Barbu de la Vrancea, autorul autorilor, creatorul vorbelor ?»
Majestatea sa răspunse cu multă modestie că n’are deosebita o'oare se însuşească aşa de multe titluri şi că e numai simplu Rege al României.
Apoi trenul porni.
La Predeal, se pregătise adevăratului da la Vrancea o primire nepomenită. Fie-care partid politic venise la gară cu gazeta lui respectivă. Junimiştii, ţineau în mână o colecţie a României libere, cu opiniuni juni-misto delavranceştl, conservatorii a-veau şi ei colecţia Epoceî, cu opiniuni conservatoro-delavranceşti ear colectiviştii ţineai! la spate — nu ştiu pentru ce la spate?—o colecţie a Democraţiei cu opiniuni liberale-delavrancea-naţionale.
Apoi toţi strigară în cor: «După care opiniuni să ne luăm ?»
M. S. foarte supărată şi temându-se de alte manifestaţii în străinătate telegrafia omonimului, seu: «Tizule, te rog lasă-mi mie numele de la Vrancea şi alegeţi altul. I’ţi cedez dacă voeşti pe acel de Hohenzollern.»
Barbu se' gândi că ar suna foarte frumos la urechie numele de Barbu de Hohenzollern, dar se mai gândi că este acţionar la Democraţia, şi răspunse :
«Primesc cu condiţie să luaţi un abonament pe un an la gazeta noastră.»
Doctorul Theodory se opuse din răsputeri la o asemenea combinaţie, sub Înţeleptul pretext că e mult mai puţin primejdios chloralul şi bromurul de cât Democraţia.
Târgul ne putându-se dar face, Majestatea Sa a renunţat la idea de a ’şl mai urma călătoria şi s’a întors
la Sinaia
E(! Un nume celebru costă scump 1
Max.
I N FORMAŢIUNI
Din cercurile amice ale legaţiunei austro-ungare aflăm că guvernul Românesc ar fi făcut cunoscut oficios că densul se va abţine de la or ce iniţiativă în cestiunea Convenţiunei de comerţ.
Piedicile ce a întâmpinat şi întâmpină încă încheierea acestei con-venţium vin numai din partea guvernului austro ungar şi prin urmare pe cât timp dânsul nu va face propuneri mai acceptibile, or ce încercare din partea guvernului nostru ar fi zadarnică.
-58f -
M S. Regele va locui la Groeifen-berg într’un castel ce aparţine A.
S.	Ducelui Adoif de Nassau.
—S8B —
Se vorbea aseară despre intenţia d-luî G. Gantacuzino de a intenta un proces ziarului România pentru seria de articole publicate contra d sale.
-s»-
D. General Arion a fost numit preşedinte al juriului examinator pentru gradul de maior.
Aflăm că vechiul local al spitalului Militar va fi restaurat.
Iutr’însul se va instala marele Stat-major, divizia 3-a şi Tribunalele militare.
-SS8-
D. Tb. Rosetti preşedintele consiliului de miniştri va părăsi mâine Capitala pentru a merge la Sinaia.
- «-
D. Ministru Carp, a sosit aseară în Capitală, venind de la Sinaia şi astă-zî la orele 10 dimineaţa se va ţine un consiliu de Miniştri!.
- 38R—
D. general Barozzi, Ministrul de Resbel a dispus ca localul şcoaleî de sub ofiţeri de Bistriţa se fie restaurat.
Un ofiţer superior din Statul-ma-jor al geniului a şi plecat la faţa locului pentru a face planurile şi devizurile.
Ni se scrie din Giurgiu :
Domnule Redactor
La 10 Iulie a. c. am avut întrunire publică în vederea alegerilor comunale care încep la 15 corent. A0 luat cuvîntul d-nil Ion N. Lahovari, I. T. Dimitriu şi C. Di-mulescu.
La 12 iulie prefeclu a fost încunoştintat că Dimitriu are sS fie bătut. Prefectul a avisat pe Dimitriu, dar n a crezut una ca asta.
In ziua de 13 Iulie pe la orele 31/2 a-flându-ss Dimitriu în grădina din centru, a sărit asupra sa Gr. Garcali colectivist, fost membru în disolvatu Comitet Permanent şi ’J-a bătut grav. Judele instructor şi procuroru ah fost faţă la acest fapt. El s’au mărginit a delega ’ pe poliţaii! se constate faptul. Pretextul lui Carcali e că Dimitriu l’ar fi ofensat cu oare-care cuvinte în întrunirea de la 10 Iulie.
In alegerile comunale generale din 1886 tot ast-fel att fost trataţi membri opo9i-ţiel în ajunul alegerilor. Atunci ca şi a-cum instrucţia şi parchetu erafi iarăşi re-presintate tot de actuali magistraţi.
Judecătorul de instrucţie Anton Neno-veanu este un vechio colaborator al «Telegrafului».
Ve rugăm a da. alarma pentru ca d-nu Ministru de Justiţie să înţeleagă că cu astfel de magistraţi libertăţile publice sunt vorbe late.
Cu ce Încredere vom merge la vot, când azi, azi chiar, eoketivişti ne bat sub ochi parchetului şi instrucţiei?
Primiţi asigurarea consideraţiei mele.
Angliei I. Ulubeanu,
1888 Iulie 13.
Putem adâoga câ ministerul a trimis îndată o anchetă la faţa locului compusă din d. procuror de curte Athanasovici şi d. Lupu Costache, directorul ministerului de interne.
Instrucţia afacereî d-lui Simion Mihilescu nu s’a terminat încă precum s’a anunţat Ea nu se va sfârşi de cât dupe venirea a mai multor martori importanţi care momentan se află la băi.
-S6S-
Aflăm cu părere de reu că comitetul ce s'a constituit în Bucureşti în vederea participare! României la exposiţia de la Paris nu voeşte se se pue în raport cu comitetul instituit la Paris şi cu persoanele care au luat această iniţiativă şi ar putea aduce servicii reale operei aceste.
E regretabil, ca pentru satisfacerea sentimentelor egoiste ale unor persoane care în realitate nu caută de cât se se pue în evidenţă, se se pericliteze o întreprindere de felul celei a participărei României la exposiţia universală.
-MB-
Primim din Mihăilenl următoarea telegramă :
La alegerile comunale de Mihâi-leni la lista liberalilor conservatori a întrunit 93 voturi, iar cea colectivistă de abia 8 voturi.
D. colonel Gheorghiu va face zilele acestea predarea noului local al spitalului militar central.
Instalaţia inse nu se va face de cât la August din cauză că mobilierul spitalului şi cel-l’alt material comandat în străinătate nu va fi predat de cât pe la sfârşitul lunei a-ceştia.
Primăria Capitalei a dispus, ca o examinare din cele mai scrupuloase se fie făcută asupra vitelor ce se tae la Abatoriu.
Un veterinar vasta în permanenţă la Abatoriu şi va examina or-ce vită va intra la tăere.
D. director al Eforiei spitalelor este rugat a constata următoarele :
La băile Eforiei se opreşte lunar din salariele servitorilor o mică sumă, subt pretext că lipsesc rufe Acest capitol extra-ordinar al perderilor fiind prevăzut în buget aceşti bani intră în buzunarele altor persoane de cât acelea a le Eforie .
Ce e mai ciudat, este că servitorii au cerut şi cer încă ca verificarea rufelor se se facă, şi magazinerul refuză.
Aceşti nenorociţi servitori au re-clamatdeja, şi ei au voit se reclame chiar d-lui Paeiurea, cu ocazia vizitei ce a făcut la Băi. Directorul băilor inse i-au ameninţat că dacă vor reclama ceva ei vor fi daţi afară din serviciu.
FOIŢA ZIARULUI EPOCA
3
mişcarea sociala li ii
DE
TH. ROSETTI
I
In lipsa unei burghezi (.eldevi ne inter mediarul necesar între clasa înaltă şi poporul de rând, intermediar cu atât mal primejdios, cu cât, având aspira-ţiunile puternice şi violente ale unuia, viciile şi quasicultura celeî-l’alte, el ştie a vorbi, după timpuri, limba a-mândurora.
Dar nu numai prin neîngrijirea po-siţiuniî şi averii vechile familii au înlesnit dărâmarea situaţiunil lor ; ele afi conlucrat în mod positiv şi direct la acea dărâmare. Desbinste între ele, în o rivalitate şi competi-ţiune perpetuă unele cu altele şi cu capul Statulu ales din sinul lor, pe când îşi slăbeau posiţiunea socială şi politică, ele îşi dădeau Singure pe tărâmul intelectual lovitura de moarte. Obiceiul ce-1 luase cam de pe la 1840 încoace toate aceste familii de a-şl creşte fiii în străinătate şi mai ales în Franţa, trebuia să aducă cu necesitate şi In grabă disolvarea vecheî societăţi, mal ales că acest obiceiti a fost în curând urmat de treptele sociale inferioare. Părinţii din aceste irepte recunoscuseră în adevăr de tim-
puriu că cultura intelectuală e mijlocul cel mal puternic de propăşire socială. Fie-care se silia, în proporţiune cu mijloacele sau chiar cu ajutoarele de cari putea dispune, sil procure copiilor săi ace'aş grad de învăţătură pe care II căpătau fiii patronului său, să le dea prin urmare o armă în lupta vieţel de care el fusese lipsit. Trimişi adesea ori -de la cea mal fragedă vârstă în o ţară ale cărei moravuri, stări sociale, tradiţiuul istorice erau aşa de deosebite de ale noastre, toţi acel fiii perdeaO ori ce legătură cu ţara în care erau să lucreze odată.
Crescuţi în comunitatea egalitara a colegiului, distincţiunile sociale le erau la toţi odioase; lipsiţi, în mijlocul u-nel societăţi sceptice, sau de altă credinţă ca a lor, de ori ce comunitate religioasă, religiunea le părea o formă goală şi fără folos ; depărtaţi atăţi ani de părinţii lor, autoritatea patriarchalâ a acestora o simţeau ca o nedreptate; neştiindu-şt adesea ori libma, raporturile cu clasele inculte le devenea ane-u voioase şi fără interes; el eraă străini în casa părintească, dar streini prive-legiaţl, floarea acestei ţâri, de la care aşteptai! şi cel mari şi cel mici leacul la răul secular 1 Mândria părinţilor, nădejdea mulţimii II imbiah de o potrivă sâ pue mâna la lucru.
Nimeni nu se întreba dacă mijlocul In care crescuseră, aspiraţiunile pe care le aveai!, ideile pe care le căpătaseră II făceau destoinici de a conlucra numai decât şi la locul întâi la opera de
organizare proiectată. Din toate ţările culte, Franţa era pe mijlocul veacului nostru aceea al cărei contact era poate mal primejdios pentru desvoltarea noastră intelectuală şi socială. Eşită nu de mult din svarcolirile revoluţiunil celei mari, acea ţară se bucura pe a-tunceă de o desvoltare economică deja însemnată, de o mişcare intelectuală foarte vie, de o situaţiune politică internă în care se părea ca pericolul ten-denţelor extreme era înlăturat prin o înţeleaptă cântărire a diverselor puteri în Stat, prin un sistem de liberalism moderat şi progresiv, care permitea desvoltarea ulterioară fără sguduirl politice şi sociale. Depă furtuna revoluţionară un timp senin părea asigurat pe mulţi ani, timp menit a aduce la desvoltarea şi maturitate toate seminţele fecunee pe care adâncii cugetători de la sfârşitul veacului trecut, marii oameni de acţiune de la începutul veacului acestuia le respăndi-seră în conştiinţa naţională. Desvol-tarea de energie vitală fără seamăn pe care o arătase poporul francez se părea atunci lumii întregi a fi resultatul ideilor abstracte, a formuleler filosofice şi sociale, pe care le întrebuinţaseră antemergătoril revoluţiunil pentru a reslurna vechea stare de lucruri, supu-nînd-o criticei incisive a gândirii abstracte. Ast fel, e uşor de înţeles cum se formase acea şcola, pentru care omul istoric cu legăturile lui diverse, isvo-rite din deprinderi şi tradiţiunl seculare, cu viciite, pasiunile lui, resultat
/
www.dacoromanica.ro
/
al constituţiei fisiologice şi al eredităţii, tot atât ca şi a stării sociale în care trâeşte, cu crdinţele şi eresurile sale, omul de carne şi oase într’un cuvânt, dispare pentru a lăsa locul unei fiinţe abstracte, product al visurilor generoase şi umanitare, dar care nu vieţueşte de cât tn creerii celor ce
l-au născocit. Pe acest om abstract autorii lui îl împodobesc cu toate virtuţile, calităţile, talentele, care tocmi!! din causa rarităţeî lor reale a apărut tot-deauna omenirii ca zestrea scumpă a unor puţine naturi excepţionale. P. n tru dânsul şi nu pentru omul reai, acea şcoală combina sistemele sale, şi dacă acele sisteme puse parţial în lucrare nu dădeau resultatul aşteptat, vina se zicea câ nu e a sistemelor; cu toate resturnările şi schimbările făcute, tot mal remăsese societăţii moderne ca un iz de grosolana realitate istorică ; trebuia numai depărtat şi acesta pentru ca concepţiunea abstractă, idolul iubit căruia se aduceai! atâtea jertfe, să apară în toată gloria sa.
Pe când şcolile străine şi mal ales cele franceze ne înzestrai! cu o gene-raţiune ast-fel pregătita, cele din ţară aduceai! şi ele contingentul lor puternic la armata reformei. Aceste şcoli datorai! înfiinţarea lor unei reacţiunl sănătoase In contra creşterii şi învăţaturi! greceşti. Oamenii care le-ah întemeiat văr avea pururea drept la recunoştinţa noastră, pentru câ el au fost cel întâi care aii trezit în societatea noastră sentimentele naţionali-
tăţii, conştiinţa solidarităţii întregului neam românesc. Dar recunos-cându-le acest mare merit, putem conveni că mulţi din el nu erai! tocmai bine pregătiţi pentru a da generaţiei a cărei creştere le era încredinţată, pe lângă sentimentul sănătos şi viril al patriotismului, şi o cultură a ini-mel şi a spiritului tot atât de sănătoasa. Ieşiţi din un mijloc social cu totul altul, aceşti fii al poporului ardelean datorau cultura lor relativă unor şcoli străine puţin înaintate, şi mal mult încă propriei lor sirguinţe; el aduceau, în Îndeplinirea apostolatului pe care îl îmbrăţişase cu atâta căldură, ideile strimte, vederile unilaterale, câte-o-data şi defectele de caracter ale satului lor natal. Preocupaţi mal ales de idsea unităţii naţionale, el nu-şi agonisiseră în genere alt capital ştiinţific de cât o cultură clasică imperfectă ; tendinţa lor de căpetenie era de a-şi convinge ucenicii de descendenţa neamului nostru în linie directă şi neîntrerupta de la falnicii cuceritori al lumii antice. Formele sociale şi politice ale Romei erau idealul pe care îl puneaţi pururea sub ochii restrănepoţilor ei; modificările pe care o istorie de atâtea veacuri, o amestecare cu atâtea ginţi le adU3ese în esenţa poporului român, le apăreaQ ca nişte pete ce trebuiail şterse pentru a reinvia tipul primitiv în toată puritutea lui.
(Va urma.)

3
EPOCA - 10 IULIU
r:f
In eurend maşinele trenurilor exprese şi ceva mai târziu şi acele ale tutulor trenurilor de călători vor fi încălzite cu petroleum sau mai bine zis cu rămăşiţe din distilaţia petro-liului.
Adoptarea acestui Combustibil va constitui un progres Însemnat atât din punctul de vedere al economiei cât şi mai ales din acel al comodi-tăţei călătorilor.
In adevăr, unu din incovenien-tele cele mai mari, ale călătoriei, în calea ferată, este fumul şi adesea parcelele de combustibil aprins care de multe ori au produs accidente grave.
încălzirea cu petroleum suprimă cu desăvârşire fumul.Toateîncercă-rile cele mai complecte au fost deja făcute şi nu mai remâne de cât a se transforma un număr suficient de maşine pentru ca serviciul să poată începe.
FELURIMI
Un conte maghiar păcălit. — Despre un conte unguresc foarte bogat, care petrece mat cu seamă. în Paris, ziarele din străinătate narează următoarele: Contele ceru de la un pictor i'ran-ces să meargă cu el în Ungaria pentru a’î zugrăvi de-arândul toţi caii ce-i are el mal plăcuţi. Contele promise pentru aceasta pictorulnî spesele de călătoria, provederea completă cu cele necesare pentru traifi şi pe lângă aceasta câte 500 11. pentru fie-care tablou. Curând după aceasta însă contelui îl păru rău de promisiunea făcută şi voi să-şi retragă cu-vîntul. Când pictorul ’î presenta primul desemn contele îşi exprimă sub anumite pretexte nemulţămirea. Pictorul însă drese tabloulQ întru toate după dorinţa conteluT, aşa că acesta, ne mal ştiind ce vină să-l găsască, a trebuit să-l primească şi să-l plătească. L’a şi plătit, dar nu cu 500 11., ci cu un scăzămcnt de 120 11., zicând că pictorul a întârziat 4 zile cu lucrarea sa peste terminul stabilit şi din astă causă contele i-a subtras pentru întreţinerea şi încuar-tirarea pictorului în castelul săd câte 30 fl. pe zi, adecă pentru 4 zile 120 fl. Pictorul s’a supărat; a părăsit castelul contelui, şî-a închiriat cuartir în un orăşel din apropiare şi de aci a intentat proces contra contelui. Pictorul a câştigat procesul, contele fu condamnat la plătirea sumei întregi a tabloului, adecă 500 fl., şi pe lângă aceasta fu condamnat la restituirea speselor susţinerel pictorului pe o lună de zile, cât a durat procesul, şi liind-că contele la rândul săd socoti pictorului 30 fl. pe zi pentru susţinere, de aceea şi legea făcu asemenea şi ast-lel trebui să plătească pictorului pentru 30 de ziJe 900 il.
Ora de deşteptare a paserilor. — Un
observator, care are obicei0 să ce scoale foarte de dimineaţă, a stabilit oarele la cari se deşteptad păsările, de la 1 Maid pănâ în luna iul August; Sticletul se deşteaptă şi cântă la oara 1 şi jumătate dimineaţa; ciocârlia cu capul negru, câtre oaiele trei; prepeliţa între oarele două şi jumătate pănă trei; mierla neagăâ între oarale trei şi jumătate şi oarele patru ; Vrabia între oarele cinci şi cinci şi jumătate ; piţigoiul între oarele cincî şi cinci şi jumătate. După aceste cifre, se vede că sticletul ecte cel mal matinal, iar vrabia şi piţigoiul cele mal leneşe dintre păsări.
1‘osilla unul redactor. — Un ziar en-gles descrie posiţia unul redactor ast-fc]; «Redactarea unul ziar e fără îndoiealâ o ocupaţinne foarte plăcută, ce face Redactorului multă onoare şi —bălaia de cap. Când ziarul cuprinde prea multă politică, publicul e nemulţumit; dacă însă cuprinde prea puţină, abonaţii se întreabă, că de ce dad el bani pe un ziar săc ? Dacă tiparul e mărunt, lumea se vaetă, că îşi strică ochii ; dacă e mare, toţi zic, că nu e vrednic cuprinsul ziarului de preţul abonamentului. Dacă atacă pe cine-va, unul varsă foc şi ceia-l’alţl rîd; dacă însă menagează pe unul, toţi slad gata să-I sară în cap şi să-l înjure. Dacă laudă pe unii, suntem parţiali, dacă nu laudă pe nimeni, suntem pesimişti ori earăşl parţiali Scriem un articlu pentru dame, bărbaţii spun, că ziarul e pentru copil şi nu-1 prenumără; dacă nu împlinim şi dorinţele femeilor, ele fac propagandă contra ziarului».
â T EDITIUNE
ŞTIRI MĂRUNTE
—	Ministeriul finanţelor a făcut să se publice următoarele lucrări:
1.	Tabloul general indicând comerciul României cu ţările străine al anului 1886, in trei volume.
2.	Statistica timbrului şi înregistrărel pe anul 1885.
—	D. general Racoviţa reîntorcându-se din străinătate va relua de azi comandamentul corpului al 4-lea de armată.
—	D. căpitan Poenaru din regimentul l-iu de Roşiori a fost numit poliţaid al o-raşulul Galaţi.
—	D. Boldur Epureanu prefectul judeţului Neamţu a sosit erl în Capitală în virtutea unul congedid.
—	Dumineca viitoare un mare număr de membri al societăţeî Austriace din Kronstadt «Einlracht» vor face o escur-siune prin munţii Bucegi, scoborându-se la Sinaia.
Se ştie că în urma unor grave denunţări făcute d-lui Nacu pe când era ministru de finanţe, în contra administraţiunei creditului urban, se orândui-se o anchetă ca se constate daca sunt adevărate denunţările făcute.
Domnu inspector financiar Con-stantinescu, făcând ancheta a înaintat ministerului de finanţe, raportul său prin care constată complecta adeverinţă ale celor denunţate.
Acest raport n’a fost publicat a-tuncî şi chiar azi stă închis în cartoanele secrete a ministerului de finanţe.
Cerem ca actele să fie date publicitate! , pentru ca lumea să vază cum se administra creditul urban.
X
Intr’o informaţie trecută am zis că numărul paginilor care lipsesc din dosarele pentru construcţia E-foriei se urcă la 102.
Numărul paginilor sustrase este şi mal mare, el e de 134.
X
In urma unei denunţări făcute în contra arhimandritului monastirei de la Sinaia, d. Paeiurea, director al Eforiei, a mers la Sinaia şi con-
statând abusurile denunţate, a destituit imediat pe vinovat.
X
Ancheta făcută în privinţa milelor de la Etorie se va sfârşi dupe 2 săptămâni.
Sunt 145 persoane care trebuesc interogate în această privinţă.
X
Autorul incendiului de la fabrica de postav din Azuga, a fost prins la Braşov de autorităţile ungureşti.
Acest individ care a fost lucrător în acea fabrică şi despre care se zice că fusese cumpărat de fabricanţi de postavuri din Braşov pentru a distruge fabrica română care le făcea o concurenţă foarte mare, va fi judecat de tribunalele ungureşti.
X
Peste câte va zile comisia anti-filoxerică, va începe o serie de in-specţiuni pe la diferitele vii unde a apărut filoxera.
X
Atragem atenţiunea d-lui prefect de Ilfov asupra uneltirilor fostului primar al comunei Bâneasa care nu se sfieşte Dumineca să strige în gura mare pe la han că daca ţărani se vor revolta, ei vor căpăta dreptate.
X
Primăria primind o mulţime de denunţări cum că d-nu Oppler ar frustra Statul şi comuna, consumând bere îu coloseu fără a plăti taxele cuvenite, a luat toate măsurile cuviincioase pentru a pune capăt abuzurilor ce s’ar putea face. întreg serviciul de percepere al sus zisului stabiliment va fi reorganisat.
Primăria lucrează în acest scop cu ministeriul de finanţe.
x
Consi ini comunal care trebuea să se întrunească Marţ', a fost a-mânat pe Vineri. Aceasta după dorinţa exprimată de mal mulţi consilieri care au fost nevoiţi să plece din capitală şi care nu se vor reîntoarce de cât pentru a asista la a-ceastă şedinţă.
X
D-niî m8jorî-adjutanţî Odobescu şi Perticari, din statul major Regal au fost înaintaţi la gradul de lo-cotenenţi-coloneli pe ziua de 15 luliu.
X
Citim în «România Liberă» ;
D. P. fostul procuror revocat de la Craiova, a fost internat, după cum afirmă un confrate, la ospiciul alienaţilor şi incredinţat d lui dr. Şutzu.
Pentru revocarea acestui sărman, «Democraţia» onorase Ministerul cu o serie de injurii al căror secret îl are.
X
D. N. Iancovescu, a fost numit director dc prefectură la Ialomiţa.
X
D. Vasile Rădulescu a făcut o cerere de liberare pe cauţiune pro-puind d lui judecător de instrucţie o ipotecă a imobilului său.
Eforia spitalelor civile constituin-du se parte civilă pentru suma de 25,000 lei, nu se ştie dacă d. judecător de instrucţie va admite cererea de punere în libertate pe o aşa de mică cauţiune.

ULTIMA ORA
AGENŢIA. HA VAS
Paris, 27 Iulie.—Populaţiunea din Stockolm a făcut lui Wi helm II o primire foarte rece. Mulţimea era numeroasă, dar nici un strigăt de ura nu s’a
auzit.
Londra, 27 Iulie.—Dupe «Standard» împăratul Wilhelm II & Îndemnat pe Ţarul să accepte pe principele Walde-inar ca principe al Bulgariei.
Viena, 27 Iulie. — Se anunţă din Nostar ziarului «Presse» cu data de 25 Iulie că căpitanii de bande Şalca, Forţa şi Bobicl cunoscuţi din întreprinderile de la 1882, au fost trimeşl din Munte-negru în direcţiunea oraşului Andje-vita, pentru a pregăti o răscoal în Şand-şak şi Novi-Bazar din Erzegovina.
Lumea e dispusă să vază o legătură Intre faptul acesta şi întoarcerea principală din Paris a principelui de Mun-tenegru.
Potsdam, 27 Iulie.—împărăteasa a născut un principe la 11/2 dimineaţa.
De închiriat îa centru O VILA nemobilată saU mobilată cu 7 camere de stăpân, 3 de servitori, pivnil,ă şi grădină
A se adresa strada Doamnei No. 6, saQ la Sinaia lameşteru constructor Hofmann.
DE ARENDAT Sî t*»:
nesti din districtul Muscel lângă gara Leord-ni. de la 23 Aprilie 1889 pe termen de cinci ani, prin licitaţie, care va avea ioc la 20 Iulie a. c. în casele d-lul Grigore Soutzo str. Golţel No. 29.
COFETĂRIA
SI
FABRICA DE LICHERURI
T AN ASE D. CRETULESCU
No. 17 — Strada Carol I — No. 1 7
LA
ÎNGER
Romuri pentru visinata cu 1.80 si 2.40 litru. Alcohol de Vin, Spuma de Drojdie naturala si Cognacuri. Dulceţuri asortate cu 1.80 kilo.	789
B0ALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BARBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare,dupâ experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
538
MTITimi PEMIll DOMNIŞOARE
INSTITUTIUNE ENGLEZA DESCHIDEREA LA 15 IUNIE BUCUREŞTI
Strada Fortuna No. 3, strada Caimata
Acest institut are de scop de a permite părinţilor de a da copiilor o educaţiune solida şi îngrijită? tot-de-o-dată urmărind dupe regulamentele şi statutele scoalelor guvernamentale.
Elevele vor fi primite de la etatea de 4 ani în sus. Ceî mal bunt profesori vor preda limba Română, Engleză, Franceză, Germană, Italiană, Latină şi Helenă, vor mai fi predate Musica instrumentală şi vocală, Desemnul, Pictura, Gimnastica şi Lucrul de mână, precum şi toate ramurile învăţământului ce complectează instrucţiunea tinereţe!.
Directoarea acestei inslituţiun!, punându-şT toată silinţa pentru a îndeplini cu demnitate sarcina sa, speră să câşiige odată -u iubirea copiilor şi încrederea părinţilor, şi aşa se aibe un rezultat bun pentru educaţiunea tineriler persoane ce 1’ vor fi încredinţate.
8oz	Mărie Lakeiuan.
PUBLICAŢIE
Epitropia aşezămintelor Brâncove-neştl, având fondul destinat pentru construirea noului spital, plasat In e-fecte (fonciar rurale 5 0/0) şi voind a’l preschimba In numerar (argint 3au bilete de bancă), publică spre cunoştinţa amatorilor care ar dori se cumpere a-semenea efecte, că în ziua de 25 August la ora 12 din zi va ţine licitaţiune publică orală pentru vânzarea a 100,000 lei (valoare nominală).
No. 381.	1888 Iulie 1i.
____________________________(819)
LA MAGASINUL
DE
DROGUE, COLONIALE-DELICATESE
l#tlTET/rrpnir,CERS.tBEK-OVESSA
9
Ut CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI
au sosit şi sosesc din 15 în 15 zile
APE MINERALE NATURALE
din toate sursele indigene si streine
Asemenea toată producţiunea Untului proa-spet din Păşcanil proprietatea D-neT Colone-Blaramberg se află de vânzare numa! în sus numitul Magasin.	767
ar * DCUn AT Moşia Domnesti-Ut AntnUA I Seulesti din plasa Sabaru judeţul Ilfov,în întindere de 1,200 pogoane, una oră depărtare de Bucureşti. Se dă în arendă de la 23 Aprilio 1889 pe un perion de la 5—10 ani. Condiţiunele de a-rendare se pot afla la d. P. C. Dobrescu, comptabilul camerei de comercifi din Bucureşti, strada Academiei No. 39, în toate zilele de lucru, de la 9—12 şi de la 2—5 p. m. Arendaşul va putea face deîndatâ arăturile de toamnă.	844
PENSIONAT GERMAN
PENTRU
FETE ŢINERE
Dresda Kaulbachstrasse, 25
Posiţiune frumoasă şi igienică. Instrucţiune solidă. Supraveghiere îngrijită şi consciinţioasâ. Referentele cele mal bune. Detalii se poate avea şi la D. E Lessel Calea Plevnel, 193 Bucurescl.
No. 537.
nC lAIPUIDIAT casămarecudouS Ut lllLmm A I etage strada Sfinţii Apostoli No. 42, aproape de cheiuri, a-Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se dreseze calea Victoriei No. 74.	813
INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI
Calea Victoriei, 162 Bucureşti
Se aduce ia cunoştinţa părinţilor de familie că din 96 elevi 8i au fost promovaţi şi dintre aceştia 16 premiaţi la gimnastele si lyceele statului unde toţi elevii institutului au urmat regulat cursurile.
înscrierile încep la l-iu August.
Director, R. XovJan.
No. 840.
APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
LA
MAGASINUL DE COLONIALE
l IO\i\ID & C"iE
3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI
Comande se pot efectua In toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat. 804
HIHUIUI l MAOOVEY
Doctor în Medicină de la Facultatea din Paris.
Consultaţiuni în toate zilele de la 12—1 şi 4—6 ore.
Bucureşti	Strada Ieni Nr. 12 bis.
829	' (lângă Hotel Union).
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(33)
ALEXIS IÎOUVIEH
DRAMELE PĂDURI
PARTEA I
LUPII DIN ARDENI
XI
CEA. CE DOVEDEŞTE PRIMEJDIA DE A BEA
PREA MULT
Şi în adevăr Fratchotta să lnfloră, a-pol dându-şîlao parte pârul, şi ară-tându-şl, într'un zâmbet, dinţii săi albi mici ca nişte dinţi de gusgan, întrebă :
—	Mal sunt frumoasă tncă ?
—	Cât să poate, zise Misâre mirat.
—	EI bine ! m'a gonit lovindu-mă ca pe un câine.
—	E un ticălos l
—	Nu! răspunse fata umplându şl paharul.... e un tigru, şi mie’ml place.
—	Mi e milă de tine, sărmano Li-son I
—	Ce prost eşti! .. l’am iubit.... dar
acum ţi urăsc l
Misâre nu mai înţelegea; Fratchotta plecânduse la urechea blestematului zise :
—	Dragul meii, sunt beată....... pe
mine vinul mă face să vorbesc pe faţă... Marţial m’a gonit fliDd-că ştih
prea multe.... dar mă iubea, sunt sigură, m’aşl prinde pe capul meu.
Şi vorbind malîncet, zise mal mult horcăind :
—	Ştiu eu că el a ucis pe femeia sa.
Gâte-va momente, fostul mieluşel
stătu încremenit de vorbele ce auzise. Fratchotta căzu pe un scaun zicând :
—	Mă ’năbuşesc.... mî-e sete I
—	AI, Lison... nu mal bea.... ţi-e
cald, e noapte, putem se eşim şi să ne plimbăm puţin...
—	Ed, ştii, de câte ori beau sunt veselă; atunci uit necazurile... şi cânt.
—	El bine, dacă vrei Lison, aide să ne răcorim.... vel cânta... vrei să’ml dai braţul ?
—	Decenu?... Mă Încred în tine, Iţi voi povesti multe...
—	Aşa...
Misâre voia numai s’o depărteze de masă; ea era de ajuns de beată spre a spune tot; de ar fi băut ma! mult, s’ar fi îmbolnăvit.
—	Et bine, să plecăm, zise el.
—	Aide; numai, te vestesc de un lucru: va trebui să mă sprijineştl ; o să ’mt treacă.... dar acum nu m’ai sunt pe lumea asta.
Fratchotta eşi din casă, abia ţinân-do-se pe picioare, cu părul despletit.
I Erad aproape zece ceasuri, adică Întu-
neric de tot. O dată afară, după ce o lăsă să respire un moment, Misâre ÎI zise :
1 — Cum te mal afli ?
—	Bine, dă-ml braţul...
Ea luă braţul tovarăşului ei şi amân-doul să îndreptară spre câmpiele pustii ce se aflâtn jurul castelului. Drumul pe care mergeau era înfundat şi ţăr-murit de o parte şi de alta de garduri de nuele. Aerul făcu mult bine lui Lison şi o dată cu judecata, ura el să întoarse mal vie, căci zise :
—	îmi trebue viaţa lui....Pot să ’1
pierd; am dovezi.
—	Dovezi ? întrebă Misâre.
—	Da, dovezi pe care le am în mână şi pe care le voi da justiţiei la trebuinţă...
—	Ge dovezi ?
—	Nu voi să spun 1...
Aceste cuvinte fura rostite ast-fel în cât Misâre simţi că era de prisos se stfirue. Merseră Încă câte-va minute, apoi Fratchotta zise:
—	Ol nu mai pot, ai să ne întoarcem...
Eeluară drumul spre casă; dar Lison, simţindu-se obosită, voi să şeadâ, Misâre o duse la o bancă de piatră ; ea stătu acolo cu capul Intre mâni; apoi, îndreptându-se zise ca o nebună :
—	Lasâ-mă, d le Robert... Voi să mă întorc singură, lasă-mă...
Şi, de odată, începu a alerga spre oraş. Mirat mai întâi, Misâre îşi reveni în fire, şi ridicând din umere, zise:
—	Acum ştid mal mult de cât îmi tre-
bue spre a scăpa de dânsul... şi trebue să am aceste dovezi...
Misâre auzi vocea Fraîchotteî care cânta.
—	E nebună după densul I gândi el.
XII
O ÎNTÂLNIRE DE AMOREZAŢI
Fratchotta, după ce fugi câte-va minute, se opri; apoi, ne mai având conştiinţă de ceea ce era, căutând în zadar a ’şi da seamă de locul unde se afla, pufni de rîs; şi mergând drept înaintea el, adică de-a lungul caselor care se află la picioarele castelului, Începu a cânta.
Văzând apoi ca un om vine spre dânsa, se dădu la o parte în umbră.
Omul trecu luminat de licărirea unui felinar.
Fraîchotta îl recunoscu şi dădu un ţipăt.
Era Marţial... Ea înaintâ cu bărbăţie câtre densul, îmbărbătată de aburile vinului care i se suise în cap; şi, încru-cişindu- şl braţele se lnfăţişe lui Marţial care, recunoscâud'o, dădu ÎDdărăt. Fraîchotta zise cu linişte şi fără sinchi-seală;
—	Al iată-te... dragă... îmi pare bine că te văd.
—	Ge cauţt aici, la ceasul ăsta? întrebă marţial, mişcat la această întâlnire.
—	Te căutam pe tine, răspunse Lison cu nesocotinţă.
—	Aici? zise fostul pădurar ridicând din umere, Şi ce pofteşti? adause el,
băgând de seamă la starea în care se afla nenorocita.
—	Ce poftesc? ştii bine... Vreah să te întorci la mine.
—	Tot acea poveste... AI să te ţii dar de mine ca un scai?
—	Dar bine ce ţ’am făcut de mă respingi aşa?... Pe când toată lumea te dispreţueşte, eh, neroada, te iubesc.
—	Mă oboseşti, mă plictiseşti, mS superi...
—	Ascultă, Claude, or-ce vei tace, n’al să mă laşi de cât în ziua când voi vrea eu. Trăim tot împreună, ştii?
—	Eşti nebună 1
—	Nu, aşa e... Ai avut o femeie ; n’al mal iubit’o şi ai... a murit.
—	Ce spui tu? zise repede Marţial uitându-se In jurul lui.
—	Spun că vreau sa trăim împreuna.
Apoi, apropiindu-se de dânsa, zise
mal încet :
—	Ştii că sunt pornită... mi-e mintea aprinsă... s'ar putea să am şi limba lungă.
—	Destul Fraîchotto. Ştii că nu 'ml pasă de ameninţările tale.
—	Nu le am adus la îndeplinire pe când te iubeam, dar dar dacă nu mă primeşti înapoi, să ştii c’am să te urăsc grozav.
—	Fraîchotto, ia seama... e întune-rec... suntem singuri... poate să ţi se întâmple ceva rău.
(Va urma.)
www.dacorornanica.ro
t
4
EPOCA — 16 IULIE
n
CASA DE SCHIMB
013
I. M. F E R M 0
.Strada Lipscani, No. 27
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
15 Iulie 1888
6 Ol Renta amortisabila b 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig de st. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
5	0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane
6	q/0 Scris func urbane 6 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premia Acţiuni bancei riation. Acţiuni «Dacta-Romănia»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermii
Cump. Vend. 93 I &3 1/2 92	03
91 3,4 92 1/4
105 1 4 106 91 1/21 91 3/4 in‘ 1 * 105
CASE DE mm
nr rrVy tlH? Casele din Strada Rosetti No llL iLlUlIllj 18, Sub. Staicu din causa de strămutare la ţarâ. Preţul moderat.
lin VPV/AlHr nou'î hectare vie şi obratie si-ilu I Ull/i.llll] tuate pe dealul Oltului alâturl cu via Golescu de la Drăg&şant.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
98	P9
87 1/4	87 3/4
77 1/2	78
79 l 2	80
212	216
39	42
940	960
250	Î55
240	245
80	90
14 40	14 60
14 40	14 60
203	203 205
DE VENZARE
două case situatelnStreda Frumoasă No. t2 şi n bis; având (ie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori.
Se vinde in total sau in parte.
A sr adresa la d-na proprietară care locuesle la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţel	776
lip VCIV!7 11)1? Casa Dobriceanu din Câmpina l’li V rjiU.lHI’l CU grădină mare şi pomi roditori, asemenea şi un loc cu două faţade cu o prăvălie.
Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unirel 1.	752
DE VENZARE
Casele cu locul lor din Str. Clemenţei ji, şi locul din Str. Biserica Amzel No. 10.
A se adresa Strada Polonă No. 8.
UN SALON MOBILAT ^5
A se adresa la proprietar acolo.
VIlIirrHEIl SUIA
mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti.
VILA NUMITA BEATRICE SS“î;
vară este de inchirial, situată la filaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43.
OTTTŢ A cu grădină situată la Filaret, este V J.JL21 de închiriat. Pentru condiţiunc a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, in toate zilele între 4 şi 5 ore du pe amiază	783
CAMERE rnobilatc $ nen?°bilate de în-
riei No. 81.
chiriat cu luna în Calea Victo-
MOMI DE ARENDAT
DE mim MOŞII STANESTI fiSK
situată la o ora de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, nâdurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău-Moincştl, lăngâ fabricile efo gaz.
Doritorii se vor adresa la d-na Caii nea Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776
DE ARENDAT 1890 înainte, moşia
Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii s& se adreseze Strada Diaconeselor, 4.	I. IV. Alcxandrescu.
1)1? A 1)1?VI) ( T de la 23 Aprilie 1889 moşie Ulii Vilii»)Al Lalosul şi Dobricenl din judeţul Vâlcea pe cinci sati mai mulţi ani.
W DAME FRANţiISE
mand, le roumain et le piano, ddsire trou-ver une place comme gouvernante ou da-me de compagnie.
S’adresser ă l'administration du journal.
830
CASA DE SCHIMB*
IONESCU 8c MARCU
Strada Lipscani No. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de IU Iulie
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVIENNE
vis-â-vis de Lib. Socee »
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftlnatate al soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile Si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
CiorapideDame si Domnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. 6. darger. Gulere si manşete de olanda uitimu fason. Mare asortiment de cravate uitimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronsonri complecte pentru fidantatl. Layettes siTrousouri peutru copii. Trousouri peutru pensionate, oteluri sl restaurau tari.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOSU NOSTHU ILUSTRAT SI VA VI TRIMIS OBI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Soceo
535
B A I L E
BALT A_2 ALBA
Stabilimentul sa deschis în MaiD şi continuă a fi deschi spână Ia finele Iul August. Aci se găsesc toate necesarele pentru cura, medici in permanenţă, camere mobilate, restaurant, poşlie, telegraf, distracţii, piano, muzica, etc.
Boalele care se trateaza cu succes sunt: scrofulile sub or-ce forma, (la ochi, la nas, la gât), diformităţi corporale provenite din scrofule; maladia uterului, boale femecştl învechite, poală albă, boale de piele, paralisii, mai ales la copii şi debilitatea copiilor, rănile învechite, urmele sifilitice, limfatismele, hemoroide, reumatisme articolare cronice, maladia oaselor, palpitaţie şi anemice.
Preţul unei camere cu 2 paturi variază de ia 60 până la 100 franci pe lună, iar cele cu j paturi 120 franci pe luna.
1 Baie de nămol mineral calda 5 franci, 1 bae de apa minerala calda 1 franc şi 50 bani, 1 bae rece cu duşi ţo bani, pentru copii preţurile sunt reduse pe jumătate.
NB. Direcţiunea căilor ferate a redus preţul la 500,0 pentru pasageri care visitează această staţiune balneara.
Medicul curant al băilor d. Dr. N. Georgescu.
lnformaţiuni se pot lua în Bucureşti până la 1 Iunie în calea Călăraşilor No. 45, iar aci în colo de la Stabiliment. La gara R.-Sarat se găsesc trăsuri.	782
EPITR0PIA GENERALA
OSPITALELOR SI OSPICIILOR
CASEI S-TULUI SPIR'DON DIN IAŞI
Moşia Boroseştiî de la districtul Vaslui proprietate a casei Ospitslelor Sf. Spiridon să dă In arendă pe termen de zece ani Începători de ia 23 Aprile 1889.
Condiţiuniie după care să arendează această moşie să pot vedea tn ori ce zi la cancelaria Epitropiel generale.
Licitaţia şi adjudecaţia provizorie a moşiei se va face în ziua de 17 August anul curent.
Sunt admise a concura la licitaţie toate persoanele care vor depune o garanţie In bani sau efecte publice pe efecte publice pe valoare de jumătate câştiu unul an, care câştiu este de 20,120 lei.
Efectele publice afară de acele ale Statului se vor primi pe cursul zilei.
No. 2769.
DOCTORUL SALTElt
MEDIC ŞI CHIRURG
De la Facultatea de medicina din Viena
Specialist în boalele Syphilitice
pe care le trateaza într’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la 0-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiuni de la71/2—8 i /2 dim. Şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.
Se primesc bolnavi in pensiune.
814
VALORI	Scadenta cupoanelor c
Fonduri dc stat român Renta rom. perpe. 1875 5% Renta rom. amortLab- 5% Renta rom. rur. conv. G% Oblig, (le stal C. F. R.o% idem idem 5% Împrumut Stern 1864 7% luiprum. Openlieim 1866 8% Agio	1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. 1 Oct. 1 Mal 1 Noem. 1 lan. l Iulie idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 iulie
împrumut, de oraşe	
lmpr. oraş. Bncur. 5% idem din 1884 5% lm.or.Buc.cu primelozfr. 20	1 lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noem.
Valori diverse Creditul fonciar rural 1% idem idem 5% Cred. func. ur. din Buc- 7% idem idem 6% idem idem 5% Cred. func. ur. din laşi 5% Obl.cas. pensiun. fr.300 10	1 lan. 1 Iulie idem idem idem idem idem 1 Mai l Noem.
96
98 3/4 93 3/4
1* 60
19%
44
106 3/4 93
105K
100
8*X
77 % 222
SOCIETATEA ANONIMA
DE
BASALT ARTIFICIAL Sl DE CERAMICA
DE LA COTROCENI
Capital social: lei 1,500,000 capital versat la 31 Decembre
1880, lei 1,370,500
Usina situată la Bucureşti, Cotrocenî, şoseaua Pandurilor, în faţa A silului Elena Doamna, legată cu Calea Fer. prin staţia Dealu Spirea DIRECŢIUNEA Sl DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STR. DOAMNEI, 14 BIS .A. dresa Telegrafica: O ASALT Bucureşti
DEPOSITE SECUNDARE :
In Bucureşti, Calea Griviţel 66 — In Brăila, la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhan-gel — In Graiova, la d. M. G. Poumay, bancher. — In Galaţi la d. M. Sebastian Somaripa. — In Călăraşi, la d-niî M. Serghie, B. Farfalomel. — In Rusciuk, la d.
Thomadis et Damianof.
Industria naţională ale cărei produs au obţinut la Exposiţia Cooperatorilor din Bucureşti şi Craiova, cea mai mare recompensă
DIPLOMA DE ONOARE CLASSA l-ia
. ttSi_ 1
ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCUREŞTI
FELUL
MATERIALULUI
	P B	E T U H 1		L	E
cal. 1		Cal. 2		Cal. 3	
[ pentru mie	pentru unitatea de măsură cu [ aşezare	| pentru miel	pentru unitatea de mesura cu aşezare	| pentru mie	pentru unitatea de mesurâ cu aşezare
350	4.25	352	4.00	300	3.75
270	15.00	250	14.00	230	13.00
180	11.00	;oo	10.50	320	9.50
210	10.00	210	9.00	180	8.00
150	—	130	—	100		 	
820					
65					
Pavele pentru bordure 10 bucăţi la m. patrat »	» pavagiu destrade şi de curţi
50 bucăţi la metru patrat Lespezi pentru trotuare 25 buc. la m. patrat Patrate felurite 36 bucad la metru patrat Bordure de grădini 10 buc. la metru liniar Cărămizi refractare 420 buc. la metru cubic Cărămizi cu 4, 6 si 8 găuri 40 buc. la 1 m. p
In Bucureşti şi în oraşele unde executa lucrări pentru comuna Societatea se însărcinează ăi cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garanteaza pe timp de un an.
Asemenea se afla la uzina materiale de calitate mai inferioara cu
Preoiuri foarte reduse	609
STRADA LIPSCANI, No.
CELE DIN URMA NOUTATI
STRADA LIPSCANI, No. 2
DC
3
Q
LlI
_l
LlI
O
Z
<
v
X
a.
3
<
§
-
H
cfi
SA DESCHIS

S’Â DESCHIS
768
CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MAIU ANUL CORENT
UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME Sl BAR BAŢI
013
H
i
>
r
M
•fl
CT
a
v
o
li
O
m
r
m
o
c
C0
O
c
H
>
H
STRADA LIPSCANI, No. 2
| |
! CAPSULES OMTALES 9
DU
i	Dr. RENIER
9
ÎCel mal sigur remediu contra blei-noragieî (Sculament) recent, cbronic si tuturor inflamaţiunilor alecanalulul ure-tral si a băşice! udului. Fie care cutie este însoţită de o instrucţiune. Preţul f? 4 lei.
S Se află de vânzare : jjg In Bucureşti, la farmacia Apolo,
■je, M. Brus et comp. Calea Griviţel 23, i» farmacia la Aurora, Anton Altan,
(1 Strada Batistei 14 bis.
In Braila la farmacia la Aquila Româna Anton Drumer Strada Ga-| laţi.	735
CELE DIN URMA NOUTATI
STRADA LIPSCANI, No. 2
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
CRAVATE IN ROMANIA
FONDATA IN ANUL 180
No. 20. - Strada Şelari. - No. 20
IM* RE ASORTIMENTdeCRAVATE GATA
DE DIFERITE STOFE NEGRE $1 FECIE
Asera.mea se primesc comande cu bucala şi cu duzina dispuind tot-d’auna de fasoanele cele ^ mal nuoî.
A I*reciuri Toarte moderate.
X 690	FRATELLY IOSEIMI.
X®~	■—X®Xi
X
X
X
X
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
9s m jl,
STRADA BISERICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTB‘0 ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Lo-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu o: ciurile cele mai moderate.
PILULES UNIVERSALES I
9
I
DE
Dr. JANVIER
Remediu sigur contra hnmorodelor (tranjil)constipaţiunel.dur.irl de can.in-digestiunel s; â tuturor afecţiunilor a tubului digestiv.
Fie-care cutie conţine câte o' instrucţie.
Preţul I leu si 50 bani.
Se afla de vânzare:
In Bucureşti la farmacia Applo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, la farmaaia la Aurora, Anton Altan, Strada Brtistei 14 bis.
In Braila Ia farmacia la Aquila Româna Anton Drumer, Strada Galaţi.
735
Consumatori! cari caută cu drept ouvînt esoelentul C/IAI *1
Companiei Coloniale din paris, trebue s& evit©
numer6sele Contrafaceri, şi pentru a nu fi înşelaţi, a exige pe fiecare Cutie TIMBRUL DE GARANŢIE al Uniunii Fabricanţilor, Societate reounosoută de utilitate publioi de Statul Francez.

LICOARE
DE
GUDRON TOLUVESCAT
este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi văsc de brad. Se recomandă ca tămăduitoare tusei vechi, dureri de piept, tuse, arsuri de stomac, nepoftâ de mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla2,îO.
1\JKCTIA GALBENA sigură in vindecarea scursoarel. ţBlenoragie). Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Dimi-trie G.Gherman, farmacist in Buzău, se găseşte de vânzare in Bucureşti la farmacia Roşu, Sf. Gheorghe şi la G. Va-siliu farmacia Galenu, Calea Griviţel la farmacia d-lui Lazar Bistriţeanu in Ber-lad, la farmacia Lindi, Kâmnicu-Sârat şi la farmacia Colesiu, Focşani. 881
iTBLiilliyi i.ijf nfaiiiinj»-».rr
«S Sf ic * J 4 k 1% î NŞ) 5 {f 5.3 p :
DE L ABUAYL DE I ECAMP (FRANCE, KSCELINTĂ, TONICĂ, DlGKSTiVX Sl aPXHITîVĂ CEA MAT BUNĂ DIN T0T8 LICORILE
huom ■.	ruff,
xtMBsauz uom.iia bIjiAiamîsx IbrqaM 44f«s*cs f» frincc «t AI itlruţM
A'Lt/w*W (Ci
A ««cerc todeuna la josul! Ii«oăroi sticle, etiebeta pA-' tr.iU purtăadă semnătura directoreiui generale.
AdveraU lioore hincdictini ae alfA la t6te persânelo urraătâre cari s'ai angajată pc ac^Uu a uu vinde nici ii contrafacere.
V Flalkowsky—G. si I). Tannsescu frnll G'onslantinescii— I). lilnrinescii Brng/adif —N. loa-nld et Comp. — ( «rol Gersnbck.
Tipografia Ziarului,, Epooa"
n(vw¥^u^T9manieai£Ocie p*n.
Girant responsabil V. P. Glieorgliiu,
r*