ANUL III No. 793 A DOUA ED1T1UNE VINERI 15 (27) iULIU 1888 NUMERUL BIM NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bucuresci: La casa Administraţiuneî. Iu Taru: Prin mandate poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. manuscriptele nu se inapoiaza NUMERUL II) BANI NUMERUL AMJXCIUR1LE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS* TRATIA ZIARULUI I-a Paris : Agenee Ha vas, Place de la Dourse, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. I.A PARIS: segăsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-inain, Au. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA No. 3,— Pintzn Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DM INI S T RA ŢI UNEA No. 3.— Platza Episcopiei.—No. 3. EPITROPIA SPITALELOR BRANCOVENESTI UN FAPT INDRASNET MIŞCAREA SOCIALA LA NOI Nu au renunţat încă unele ziare d’a se sluji, cu oare-şi care maliţie, In contra noastră de acest argument, că noi conservatorii dăm sprijinul nostru unui guvern care nu ar fi tocmai conservator. Credeam că am răspuns odată pentru tot-d’a-una la acest argument. Din prima zi, când am avut se stabilim situaţia noastră faţă cu guvernul cel nou, am arătat cuvintele pentru care dăm sprijin cabinetului actual şi între altele am spus că unul din cuvintele noastre este că vedem în acest guvern un guvern conservator. Să ne înţelegem însă asupra cuvintelor. Noi vrem să zicem nu că miniştrii actuali, afară de prinţul Ştirbey şi de d. Ghermani, făceau parte din organisaţia din timpii din ,urraă a partidului conservator, ci că ei împărtăşesc principiile partidului conservator. Să luăm înseşi acele idei distinctive ale junimiştilor, cum de pildă acele câte-va puncte de reforme practice care întocmesc acel program de actualitate pecaredd. Carp şi Maiorescu l’au desfăşurat in repeţite rânduri In parlament, şi se va vedea că chiar acele reforme, asupra cărora s’ar putea găsi câte-va deosebiri de a-mănunt între liberaliî-conservatori şi junimiştii, intră în doctrina conservatoare. Care este ideia de căpetenie care a presidat la întocmirea acelui program ? Acea idee este cea următoare : In politică există două corente : Unii dupe ce au proclamat libertăţi şi principii generale nu să mulţumesc cu atât şi vor să proclame alte libertăţi, alte principii generale. Alţii cred că nu e destul să proclami o libertate pentru ca dânsa să rodească, ci trebue să faci ca acea libertate să prinză rădăcină, înainte d’a te gândi la alte transformări. La adăpostul acestor libertăţi care nu sunt un scop, ci numai un mijloc, trebue să cauţi să realisezi propăşirea ţărei, care este scopul final ce ’şî propune or-ce partid. La 1866 am proclamat toate libertăţile necesarii, după cuvîntul lui Thiers. Astă-zi era luptelor constituţionale s’a terminat. Astă-zi trebue să ne gândim să organisăm toate ramurile activităţii publice la adăpostul libertăţilor dobândite. Libertăţile constituţionale să nu le mai transformăm, ci să le întărim prin organisaţia practică a Statului. Această teorie, d. Carp a expus’o In nenumărate rânduri, dar nici o-datâ n’a expus’o cu mai multă pre-cisiune, ca cu ocazia răspunsului la Mesaj, în anul lt84, când a zis : «Numai în contra acelora care comit e-roarea de a crede că libertăţile prin ele înseşi pot da resuitate practice, numai în contra acelora ne declarăm, fiind că acea eroare a produs o scoală întreagă politică modernă, care se aruncă din transformare politică în transformare politică şi care la or-ce neajuns pune lupta pe terenul constituţional şi nici odată pe terenul ideilor organisaţiun«l, a muncel naţionale. Cu sistemul acesta nu mergtrn de cât din sguduire în sguduire şi ca re-sultat final ajungem la ura Intre clase şi ia nestabililate în instituţiunî, semne neînşelătoare de decadenta unul popor. Ga conclusie d. Carp zicea că pentru d sa şi pentru amicii săi era luptelor constituţionale s’a terminat şi că libertăţile dobândite până acum sunt îndestulătoare, nu pentru 10 sau 20 de ani, dar pentru generaţi uni întregi. In acest cadru de idei generale, care sunt idei eminamente conservatoare, intră întreg programul de reforme practice şi de amănunt al junimiştilor. De alt minteri, în acelaş discurs d. Carp adăoga : «In ochii mei, Domnilor, cele zise până acum sunt idei conservatoare». Dacă în cursul a 4 ani de zile, de la 1882 la 1886, găsim câte-va divergenţe de păreri între Junimiştii şi Conservatorii, nici o dată aceste deosebiri nu acuză fie într’o parte, fie într’alta o defecţiune de la principiile conservatoare, ci din contra o afirmaţiune şi mai puternică a principiului conservator. Când, de pildă d. Maiorescu, în desacord cu membrii partidului conservator, susţinea în Cameră instituirea Domenuluî Coroanei, el făcea aceasta ca conservator, şi ca atare zicea : «Imî veţi recunoaşte dreptul de a zice : sunt în lăuntrul principielor conservatoare votând pentru această propunere, abstrâ-gând de cea ce partidul conservator, aşa cum este astâ-zl, mal vrea să recunoască sau nu. Şi uşor va fi atunci de a decide cine a rărnas ţn consecinţa convingerilor politice şi cine le-a schimbat.» Această atitudine de conservator statornic de şi în afară de organizaţia momentană a partidului conservator, d. Maiorescu o mai afirma, în Cameră la 4 Iunie 1884. ’ «Cine-va poate afirma,zicead.Maiorescu, un principiu conservator chiar în contra părerilor acelor ce să numesc partidul conservator.» Şi tot în acea şedinţă d-sa Ccăuta să arate că este mult mai conservator încă de cât unii membrii ai partidului conservator, rostind aceste cuvinte : «Am văzut eu unul, de exemplu, eminenţi represintanţl al partidului conservator susţinând libertatea excesivă a presei, ceia ce nu s’a pomenit în viaţa nici unul stat regulat de când să vorbeşte de principii conservatoare.» Dar dacă unele deosebiri mai mult de atitudine de cât de principii, s’au produs într’un moment dat, aceasta nu a schimbat caracterul conservator a fie cărui grup. De altmintrelea aceste deosebiri să reduc la puţin lucru. La 1876 dd. Th. Rosetti, Carp şi Maiorescu să aflau in cabinetul conservator şi câte-şi trei au fost daţi în judecată împreună cu întreg ministerul de pe atunci. La 1880 Manolaehe Costache Epu-reanu în numele întregului partid dădu la lumină programul partidului conservator. Tocmai la 1883 să produce prima diverginţă prin refusul membrilor partidului conservator d’a intra în camera de revizuire, şi această divergenţă să accentuează în anul viitor cu ocazia abţinerii de la alegerii. In aceasta consta deosebirea intre noi: Conservatorii refuzau in 1883 de a intra într’o cameră isvorită din nişte alegeri siluite, iar Junimiştii prin organul d-lui Maiorescu,făceau proces conservatorilor că îşi părăsesc principiile când nu recunosc legalitatea parlamentului. Iată cum se exprima d. Maiorescu la 27 Maiu 1883 : «Dacă unii membrii al partidului conservator sunt astâ-zl de altă părere, părăsesc camera şi ’l contestă legalitatea, a-tuncl eu nu-1 pot urma pe acest drum, ci rămân în carul de mal n&inte şi pe drumul de mal nainte » «lată pentru ce, d-lor, noi credem a rămâne credincioşi principiului conservator stând aci în Gamerâ cum slâm.» Această deosebire de tactică poli- tică dispare o dată cu causa care îi dedese naştere : Cessante causa, ces-sat effeclus. Când la 1886 partidul liberal-conservator întreprinse în ţară o campaniedeîntruniripublice, în vederea alegerilor legislative viitoare, d. Maiorescu luând act de hotărârea de participare la alegeri, rosti în Camerâcuvintele următoare în ziua de 5 Iunie 1886 : «Noi conservatorii am întrat în Cameră din respectul legalităţii. «Intru această Intrare în Cameră şi pentru aceste motive între altele ne-am deosebi de vechil conservatori. Cu toate acestea cred că în momentul de faţă trebue ca toţi cari iubesc legalitatea să primească ca un semn binevenit, l că aceşti conservatori, în timpii din urmă, prin meetingurl, prin consfătuiri publice, prin adunări de alegători în districte (lucrul este legal, esenţialmente constituţional) reîntră în calea cea parlamentară pregătitoare.» Astăzi, mai ales, când participarea la alegeri şi intrarea în Corpurile legiuitoare a partidului liberal-conservator a făcut se dispară chiar acele deosebiri, nu de principiu ci de atitudine politică, astăzi putem răspunde victorios acelora care ne învinovăţesc că am dat cabinetului actual un sprijin real, nu fiind că el este conservator, ci fiind-că el este guvern. După câte preced, resultă lămurit că dacă membrii ministerului actual nu au făcut toţi parte, într’un moment dat, din organizaţia p\rti-dului conservator, ei nu au încetat un moment de a împărtăşi principiile conservatoare. Dacă ei timp de câţi-va ani nu au făcut parte din gruparea care poartă denumirea de partid «Conservator» scris cu C mare, ei au afirmat că nu au eşit un singur moment din partidul conservator (aci scrim cuvîntul conservator cu un c mic). Atât Junimiştii cât şi membrii partidului Liberal-conservator împărtăşesc aceleaşi principii conservatoare. Prin cuvîntul conservator înţelegem acel program de reforme care se deosebeşte de programele celor-l’alte partide, dar care nu se deosebeşte asupra cestiunii recunoaşterii şi respectării libertăţilor constituţionale, care întocmesc patrimoniul nostru comun al tutulor precum Constituţiunea coprinde in limitele ei programele noastre şi ale unora şi ale acelor-l’alţi. Această din urmă noţiune, acest accent liberal l’a dat foarte bine cuvîntul de «liberal» ce s’a alipit de cuvîntul «conservator», când s’a constituit gruparea liberal-conservatoare. Această adăogire a părut unora un non-sens, altora chiar o prostie; ea însă a fost un răspuns dibaciu şi categoric la prostia acelora care voiau să facă să se creadă că acele libertăţi comune tutulor care sunt înscrise în Constituţiune, aparţin exclusiv partidului liberal. In sensul acesta cuvîntul conservator ne coprinde pe toţi. El este genul, dacă ne putem exprima ast-fel, care coprinde diferite speţe ce sunt represintate de Liberaliî-conservatori şi de Junimişti. In această înjghebare politică largă şi impersonală ne putem găsi locul şi unii şi alţii, şi Liberalii-con-servatori şi Junimiştii, şi toţi oamenii de bine care, crezând că după atâţea ani do incapacitate şi de agitaţiuni sterile, trebue se vie o epocă de muncă şi un guvern de repara-ţiune, vor preţui că programul de reforme, ce până aci l’am schiţat în linii vagi şi pe care îl vom desluşi mai In amănunt pe viitor, corespunde nevoilor presente ale ţării. Toţi a-ceştia vor putea conlucra la această operă de reparaţiune, fără a sacrifica nimic din credinţele lor liberale, \. Fllipescu TE LE GR AM E AUENTIA 11AVAS Londra, 25 Iulie. Standard află câ prinţul de Bismarck a fost Luni cam bolnav. Londra, 25 Iulie. Times speră câ în urma visilel lui Wil-iielm II, Ţarul va da probă de amiciţia sa pentru împăratul Germaniei, înlesnind regularea cestiunilor litigioase cari turbură Europa. Ziarul Cetatei găseşte câ toate compromisurile propuse până acum între Rusia şi Austria eraQ defavorabile acesteia din urmă. Sinaia, 25 Iulie. Majeşlăţile Lor au plecat la 3 oare via Predeal. Generalul Teodori şi maiorul 0-dobescu însoţesc pe M. S. Regele; iar generalul Greceeanu şi d-ra Davila pe M. S. Regina. Miniştrii Ro3eti, Carp, Marghiloman şi generalul Barozzi însoţesc pe Majestăţile Lor pănâ la Predeal. Un numeros public a venit la gara să salute pe Majgstăţile Lor. St.-Petersburg, 25 Iulie. Ziarele ruseşti prevestesc pacea. Ele constată câ Rusia n’a neglijeat nimic pentru a face să se concoarde interesele naţionale şi demnitatea sa cu restabilirea vechilor relaţiunl cu Germania. Ele speră că această putere va avea o purtarea a-naloagă. EPITROPIA SPITALELOR BRANCOVENESCI Este curios lucru cum cine-va, când se ştie cu musca pe căciulă se apară imediat ce se uită cine-va mal lung la el. In astă situaţie s’a pus mal zilele trecute a tot puternicul colonel N. Bibescu. Se zisese, sau a bănuit ca s’a zis, că şi la Epitropia spitalelor Brânco-veneştl s’ar fi regularisind fondurile ca la Eforia spitalelor civile. Imediat faimosul colonel trânti o cir-cularere-clamă la gazete, — tot dupe modelul celei de la Eforie — prin care arata ca tot e In regulă şi toate socotelile au fost verificate. Ce rea e lumea şi-au zis unii, acuză pe bietul om pe nedrept. Aşea să fie oare? Noi credem că nu. Eforie şi Eforie, spital şi spital, de ce n’ar fi şi gheşeft şi gheşeft la fel. Aşea şi este. Vom arăta unul spre începere. La Eforia spitalelor civile s’a furat de la clădiri, prin intermediul unul archi-tect al Eforiei, Schifers, care făcea ca la socoteli să se treacă, îndoit şi întreit metri cubl, de cât era în realitate. Asta a făcut ca clădirile au costat de câte 2—3 ori preţul adevărat. El bine, cinstita Epitropie a spitalelor Brlncoveneştî, dupe exemplul mal mari sale Eforia, a procedat identic. Şi-au luat şi d-lor un architect permanent, au început şi el să clădească, şi mai cu seamă a practica sistemul foarte productiv de a face ca la conturi să se treacă îndoit şi întreit cantităţi de cât în realitate. Cu acest sistem s’a clădit Biserica Doamna Bălaşea care a costat aproape 800,000 Iei, când n’ar fi trebuit să coste nici 400,000 lei. Dacă ilustrul colonel se crede limpede în afacerea clădirii Bisericel, să dea dosarele acestei afaceri şi o comisie de oameni speciali să verifice cantităţile In raport cu ce e în natură, şi va vedea că s’a furai cam gros. Vom spune chiar că bolţile biserici sunt trecute la socoteală cu 1600 ni. cubl zidărie, adică ca şi cum biserica ar fi masivă, — pe când bolţile nu pot fi mal voluminoase ca 100—150 ni. cubl zidărie. Diferenţa e cam mare, şi preţul de 60 de lei de metru cub, ne stabileşte un fel de gheşeft de vre-o 00,000 lei numai la acest articol. Ce o mal fi Încolo, nu mal insistăm ; dar ceea-ce ar trebui urgent, ar fi o ancheta severă asupra tutulor afacerilor Epitropiel, prea conştiicios epitro-pisite de prea cinstitul colonel. Parchetul dar să intervie şi se va îngrozi de cele ce va descoperi. UN FAPT INDRASNET DIsparillunca a 102 pauinc din dusarc. — Latino autor direct al sustragere!. — O ancheta severa e absolut trebuincioasa Disparitiunea a 102 pagine din dosare In numărul Epocei de alaltăerl s’a relatat următorul fapt: In urma unei amănunţite cercetări a dosarelor pentru construcţia băilor Eforiei, s’a constatat sustragerea mal multor acte importante din aceste dosare privitoare la furnituri pentru construcţia băilor. Acest fapt astă-zi este dovedit; magistraţii însărcinaţi cu cercetarea ho-ţielor săvârşite la Eforia spitalelor ah constatat dispariţiunea a mal multor păginl din dosarul relativ la construirea băilor după Boulevard. Numărul paginelor sustrase se ridică la 102. De mai multe zile, d. procuror G. Cârlova a luat interogatoriul asupra acestei sustrageri, archivistulul de la Eforie, însărcinat cu păstrarea dosarelor. Cum se vede, această sustragere n’a avut alt mobil, de cât a face să dispară probele de abusurile săvârşite la construcţiunea băilor. Foarte dibaci, colectivişti n’au pierdut vremea în timp de doul-spre-zece ani, ah învăţat, nu numai a fura, dar şi modul cum trebuie să’şi ascunză hoţia. De alminterea bună scoală 1... Fotino autor direct al sustragerei Eatâ cum a relatat faptul archivistul chiar înaintea procurorului. Opt zile înainte de a se face instrucţia la Eforie, d. Aristomene Fotino, (se vede că bietul om mirosise ceva; bun copoiul) veni la mine şi îm ceru dosarul acestei afaceri. D. Fotino îmi adaogă că vrea sâ’l ea acasă la d lui pentru al arăta] d-lui Schiffers architectul Eforiei, având necesitatea de a vedea ceva, dar că peste patru zile îl va înapoia. Eatâ declaraţiunea în câte-va cuvinte a archivistulul; acest domn, a mai a-dăogat, că înainte de al preda d-lul Fotino, era complect; dar nu s’a gândit d’al cerceta când d. Fotino l’a înapoiat. Să nu crează lumea, că poate exagerăm; după informaţiunile noastre, putem afirma ca cele ce relatăm, ah fost relatate d-lul Cârlova. O ancheta severa e absolut trebuincioasa Faptul prin sine, nu numai că e foarte grav, dar şi Indrăsneţ. E de datoria parchetului, d’a cerceta imediat zisele archivistulul, d'a vedea cine a sustras actele: d. Aristomene Fotino sau d-nu Schiffers ? O anchetă serioasă este necesară. Cum ! se arestează Rădulescu, In public circulă imediat svonul,că guvernul va ordona o anchetă în toate ramurile acestei administraţiunl, şi în timpul a-cesta un funcţionar îşi permite d’a ridica un dosar din archiva administra-ţiunel, pentru al păstra acasă patru zile ? Ce fel, de când dosarele unei admi-nistraţiunî se plimbă pe la casele funcţionarilor, când este ştiut că sub nici un cuvlnt un dosar nu poate fi ridicat din archivă. Chiar dacă o autoritate ar avea nevoe de un document, nu i s’ar tri-mete de cât o copie după acel act, dar dosarul nu s’ar scoate din archivă. Vrea să zică la Eforia spitalelor era un fapt ordinar acesta, căci am văzut că archivarul nu a pus nici o resistenţă pentru a preda dosarul,—se vede că sărmanul era Învăţat—dar acel care l’a Învăţat la această treabă, trebuia să'I pue In vedere şi art. 140 din Cod. Pen. Inc’o dată faptul fiind foarte grav, cerem cu insistenţa ca deplina lumină să se facă; câcl ar fi prea lesne d’a fura, şi tot de o dată a distruge probele furtului. Azi, avem dreptul a cere această WWW.daC03T0manica.ro fi/ 2 EPOCA - 15 IULIE mică satisfacţiune care se datoreşte opiniei publice, căci colectivişti nu mal sunt la putere, nu mal pol ascui.de ho tiele, nu mai pot pune la dosar afaceri atât de scandaloase; câcl numai cu astfel de procedări au demoralisat admi-nistraţiunile noastre, acoperind hoţiile şi Încurajând pe hoţi. Aşa s’a petrecut In timpul domniei sinistrului bătrân numit Ion C. Brătianu, care chiar după spusa lui a tolerat hoţiile, şi azi hoţiile de la Eforie, dovedesc pe deplin că a-cest bătrân avea multe nebunit, dar mincinos nu era ; câcl să fura ca In pădurea Vlăsiel. Aşa dar, azi că avem în fruntea Statului, un guvern onest, e de datoria lui de a încerca a moralisa funcţionari noştri, aruncând pe cel vinovaţi In Întunecimea puşcărielor. Ţara întreagă aşteaptă cu încredere. Dreptas P. S. Aflăm în ultimul moment că d-nul Cârlova procedând la un nod interogatorii!, archivarul a negat cele spuse de el la prima cercetare, zicând de astă dată că acele pagini trebue să fie la Curtea de Compturi, care a cerut acest dosar. D-nul Schill'ers, a declarat d-lul judecător că d. Fotino nu i-a adus dosarul acasă. Afacerea dar se complică, se vedem ce va răspunde înalta Curte de Compturi. Vom reveni. D. DIN DISTRICTE DÎMBOVIŢA Ni se scrie din Tlrgovişte : Ziarul colectivist Democraţia, In numărul său de la 7 Iulie, afirmă că succesul opositiuneî-unite In alegerile comunale se datoreşte unul bal dat de prefectul de Dâmbovita In ajunul a-cestor alegeri, şi presenţeî la acest bal a d-lor general Florescu, Ciufiea, Va-cărescu, general Vlfidescu, Const. Olă-nescu şi alţii. Sărmană colectivitate 1 Nici odată n’a fost alegeri mal libere şi mal curate ca alegerile de la 2 şi 4 luliu şi tocmai fiind că aii fost libere şi curate de orî-ce amestec direct sau indirect al administraţiunel, de aceia şi succesul nostru a fost strălucit. Comitetul opositiuneî-unite a provocat tntrunirî publice, la cari au luat parte şi colectivişti liberi şi nesupăraţi de nimeni. In aceste întruniri s’a des-bătut contradictoria toate chestiunile atingătoare de interesele comunei şi în fine, tot In aceste Întruniri s’a alcătuit şi aclamat listele candidaţilor cari au fost votate cu trei pătrimi din voturi In colegiul I şi cu aproape unanimitate In colegiul al II-lea. Este inexactă prin urmare afirmaţi-unea Democraţiei că listele de candidaţi s'ati făcut In casa prefectului. Pie-care judică pe alţii dupe sine. Corespondentul Democraţiei, al cărui nume nu e un secret pentru nici unul din TtrgoviştenI, a fost poate de bună credinţă afirmând aceasta fiind că ştie, în calitatea sa de rudă de aproape cu fostul prefect de Dâmboviţa ca aşea mergea lucrurile sub colectivişti, şi a crezut că tot aşa urmează să meargă şi de aci înainte. Când se va mal găsi încă un colecti- vist, osebit de corespondentul Democraţiei, care să afirme pe faţă ca prefectul Michail Deşliu a ingerat In alegeri, atunci vom recunoaşte şi noi că Tirgo-viştea e încă colectivistă, vom face a-mendă onorabilă şi drept pedeapsă ne obligăm a ne abona la Democraţia şi — ceva mal mult — a o citi de la Început până la sflrşit, In toate zilele, In mod public. Tot aşa de inexacta e şi afirmarea Democraţiei că colectiviştii au luptat la colegiul al II lea. Unul singur dintr’Inşil, rudă foarte de aproape cu corespondentul«Democraţiein, s’a vlrlt într’o listă In capul căreia a pus pe candidatul tutor grupurilor, Vasile Dimitropol, şi la umbra acelui nume a adunat şi pentru sine 35 voturi. Cei alţi candidaţi cari au căzut în colegiul al II-lea comunal n’au luţeles nici odată a candida ca colectivişti, din contră, toţi au afirmat In public simpatiile pentru noi. Democraţia mal afirma, prin organul corespondentului său, că In consiliul comunal nou ales ar fi patru amatori de primar şi anume : Grigore Cair, Io-niţa Anghelescu, Ioan Zoiade şi Vasile Dimitropol şi că acest din urmă ur a-vea cel dintâiu şansa de a fi tras pe sfoară. Fie-ne permis a mal exclama odată : sărmană colectivitate ! Numai la trageri pe sfoară visezi, nuraaî apetituii vezi 1 încă de la Început candidaţii la cole-giele comunale au fost de acord asupra persoanei care trebuia să fie ales primar, acea persoană a fost Grigore Gair, doctor In drept, avocat şi proprietar, om stimat şi iubit pentru caracterul, onestitatea şi lealitatea sa. A-cesta se va şi alege. Nici Zoiade, nici Dimitropol, n’au avut nici ah veleităţi pentru onoarea d’a fi primarul Târgovişteî. Primul e prea ocupat cu afacerile sale comerciale, iar secundul In calitatea sa de deputat al oraşului nu poate fi şi primar. Ca ajutor de primar activ e designat Ioniţâ Anghelescu, iar că al doilea ajutor profesorul Gondorâţeanu or comerciantul Grigore Ionescu. In ciuda colectivităţi care ar dori foarte ca zizania să intre In consiliul comunal ’I putem anunţa că primarul şi ajutoarele se vor alege cu unanimitate de voturi, iar pentru cât priveşte alegerile generale, fiir.d că voim şi dorim ca să participe şi colectivitatea, vom ruga pe d. Deşliu să înceteze cu balurile cel puţin cu două luni înainte. Ed unul pariez pentru 35 voturi colectiviste, ca şi la alegerile comunale. Când se va găsi un colectivist care se ţină pariul ’mî voia da numele pe faţă şi vom arangia împreună condi-ţiunile pariului. Z. INFORMATIDNI PLECAREA REGELUI SI A REGINEI Eri la ora 3 şi 40 M. M. L. L Regele şi Regina au părăsit Sinaia. M. M. L. L. au fost aclamate, şi mai multe buchete de flori au fost oferite M. S. Reginei. In trenul Regal au luat loc până la Predeal pe lângă M. M. L. L. dd. preşedinte aljconsiliului, general Barozzi, ministrul deresbel, Carp ministrul afacerilor streine, Marghiloman ministrul justiţiei. La Predeal gara era pavoasată cu mult gust şi un public numeros a salutat pe M. M. L. L. De şi Suverani voiagează sub cel mai strict incognito, la gara Braşov au fost întâmpinaţi de primarul o-raşului şi de generalul Hermann. Printre cestiunile ce se vor supune consiliului comunal în şedinţa sa de Marţi se află şi următoarele : 1) Raportul pentru organizarea guardei de accise. 2) Raportul pentru construcţia de scoli. 3) Raportul pentru chestiuneaapei. Nise scrie din Vaslui că în urma depunerei celor 3000 de lei ce d. Neron Lupascu fostul primar căutase se’i păstreze pentru d sa, în loc de ai da la destinaţia lor, adică la pavarea trotuarelor dupe strada Gârei. judecătorul de instrucţie a închis dosarul. Se se mai plângă colectiviştii că sunt încă persecutaţi ! -«■ Ştie d. Persiceanu, prefectul judeţului Tulcea cum se administrez* avutul comunei urbane Babadagh de către primarul şi administratorul Ciolan şi Bornescu, unul omul d-luî P Stătescu, cel-l’alt finul d-sale? îl putem încredinţa că oraşul Babadagh este inundat de mandatele comunei care nu se plătesc de doi ani, iar bani se iau din casă fără nici o socoteală. Ştie d. prefect că în plasa Baba-daghuluî, nu e notar care se nu aibe arătură mai putină de 100 ectare făcută in tovărăşie cu mai marii Ionului, pe spinarea locuitorilor ? - «5- Am denunţat acum câte-va zile în ziarul nostru gheşeftul comis de fostul inspector poliţienesc, în afacerea închiriere! săleî Orfeu, la care d. Musceleanu a câştigat 6000 lei. Ar trebui ca parchetul luând in-formaţiuni se dea în judecată şi pentru această escrocherie pe stimabilul colectivist. Chiar noi putem spune parchetului atât cine ştie cum Musceleanu a escrocat acesta sumă cât, şi în ce împrejurări anume s’a comis escrocheria în cestiune. - ws- A se citi Ia pagina H-a în foita «Mişcarea sociala la noi» de d. Th. RosetU. Atragem serioasa atenţiune ad-lui primar asupra murdăriei ce este în piaţa aşa numită Matake Măcelarul unde praful a ajuns pane laglesne. -ss- Raportorul comisiei însărcinată cu verificarea socotelilor primăriei va fi terminat în eurend. Se zice că acest raport are se se a-ducă publicului revelatiuni importante asupra modului cum a ştiut fostul consiliu se administreze averea oraşului. Mâine Vineri consiliul sanitar superior se va ocupa cu discuţia actului medico-legal făcut asupra stă-rei mintale a lui Radu Preda-Fon-tănaru. —*B— O comisie compusă din d. colonel Beller, colonel Colben şi un căpitan, care n’a fost încădesemnat, va pleca în Rusia pentru cumpărătoa-rea de remonţi trebuincioşi la mai multe regimente de cavalerie. In urma anchetei făcute asupra accidentului care a cauzat moartea portarului de la gara de Nord, d. procuror Cârlova a ordonat arestarea maşinistului care conducea maşina şi a impiegatului de mişcare din gară. D. general Ipâtescu va începe zilele acestea o inspecţie detailată pe la diferitele regimente din corpul al 2 lea de armată. D-sava merge la Olteniţa, Giurgiu, Turnu Măgurele etc. şi tocmai iu urma, va inspecta garnisoana Bucureşti. Cu ocazia strângere! recoltelor se crede că direcţia generală a C. F. R. va aduceo scădere întaxeledetrans-port pentru cereale. DEPESI TELEGRAFICE AGEVTIA IIAVAS St.-Petersburg, 25 Iulie. Despărţirea lui Wilhelm al II-lea de Ţarul a fost caracterisalâ prin cordialitate. Suveranii s’ati îmbrăţişat de trei ori. Berlin, 25 Iulie. «Naţional Zeitung» socoteşte ca punct principal al însemnătăţii politice ce trebue să se dea întrevederel celor doul împăraţi, impresiunea ce Wilhelm al II-lea a simţit’o la St.-Petersburg în privinţa sincerităţii asigurărilor pacinice ale Rusiei. Dacă Wilhelm al II-lea se întoarce în Germania cu convingerea că politica rusească este o politică de pace şi de bună vecinătate fără vre-un gând ascuns, a-ceastă încredere reciprocă a celor douî monarhi puternici va putea găsi o solu-ţiuue pentru toate diferendele ce există actualminte şi penlru toate caşurile în care s’ar ivi din nod incidente în Europa. «Naţional Zeitung» speră că se poate saluta acest resultat ca noul factor al politicei europene. Paris, 25 Iulie. Relaţiunile sunt foarte încordate între curţile din Berlin şi din Londra, dincausa remiterel hârtiilor lui Frederic al IlI-lea reginei Engliterel, şi pe care refuză să !e tnapoie^». Londra, 25 Iulie. Corespondentul lui «Standard» la Cair crede că Mahdiul se pregăteşte ataca Assuan. El blamează trimiterea înZululand a unul batalion de trupe englezeşti din Egipt. Conslantinopol, 25 Iulie. Via Varna. — D-nu VulkovicI a declarat Porţii, în numele guvernului său, protestând de simţimintele sale de devotament şi,de credinţă,că luarea în posesiunealinil Vakarel era o măsură favorabilă tutulor mal cu seamă Turciei şi că fu făcută numai pentru a zori stabilirea relaţiunelor cu Occidentul. Se observă conferinţele dese ale d-lul VulkovicI cu representanţil Austriei şi En- gleterel. Poarta ’şl pierde timpul In deliberări. Se asigură că ducele de Edimburg va veni aci pe la sflrşitul iul August. El ar fi invitat de Sultanul. CRIME, DELICTE, ACCIDENTE Incendiu Focul de la Ghisdavesti, judeţul Romanati. In ziua de 5 Iulie curent ivindu se foc în aria lui Zmârăndache Zmărănda-che, spune Vulturul din Caracal şi fiind favorisat de un vânt violent, s’a întins, şi a ars locuinţele magaziile, pătulele, şi toate ecaretele locuitorilor aceştia : Zmârandache Zmârăndache, Marin Zmărândache, Ilie Zmârăndache şi Costache Lupancea. Pentru aceşti locuitori, nenorocirea a dat prin acest incendiu ultima lovitură, căci nu numai ca asta-zî se află sub cerul liber, de şi erau fruntaşi ai satului, dar şi mal zilele trecute, grindina le a distrus complect recolta ce aveaţi In câmp. D-nu Comandant al companii a 6, Gelar, împreună cu parte din locuitorii aflaţi în sat, abia au putut stinge focul care putea să ea proporţiunl mari. Pagubile făcute de incendiu se ridică la 150,000 lei. Persoanele generoase ar trebui sa întindă mână de ajutor acestor nenorociţi. —x— Un omor. — Fraţii Onofrel Radu şi Onofrel Gheorghe, din cătunul Simio-neşti, comuna Cordonul, judeţul Roman, aflându-se In oraş, s’au luat la batae dintr’o ceartă urmată Intre el In strada Sucedava, din coloarea de albastru, aproape de marginea oraşului spre bariera Cordonul; cetaţianul Ale-cu Livadariu, cismar din oraşul Roman văzând că urmează o bătae cruntă, şi spre a evita verl-un pericol, a intervenit să despartă pe agresori, dar unul din el numit Onofrel Radu, scoţând cotitul ce avea la brâu ’l-a făcut o tâe-tură profandă la mâna dreaptă pe lângă palma alternându’I toate vinele. Pacientul a fost trimis imediat In cura spitalului; iar contra pârltulul s’a dresat cuvenitul proces-verbal care s'a înaintat parchetului. —x— Un monstru. —Femeea Maria, soţia Iul Dumitru Hristache, din comuna Maxinenl judeţul Râmnicu-Sărat, a născut un copil de sex femenin, având împreunat eu capul, din partea dinapoi, o băşică roşie moale în mărimea capului; copilul nu poate suge si ochii nu ’I poate deschide ; iar muma se află pe deplin sănătoasă. —x— Înecat. — Eri 0 Iulie a. c., la oara 1 p. m., băiatul Gheorghe Brejmereanu, din urbea Hârşova, în versta de 15 ani, scăî-dându-se în Dunăre, s’a înecat. Cadavrul, cu toate căutările fâoute, nu s’a putut găsi până acum. O spargere. —- La 13 corent, între orele li şi 12 ziua un pungaş s’a Introdus pe fereastră în casele d-lul St. Burghelea.din faţa parcului regal, din Galaţi, în timpul când un frate al D-lul deşchisese ferestrele, pentru a se aerisi casa şi se duse la masă. Douăcufere mari şi două lăzi de Braşov ah fost sparte şi răscolite prin ele: lucrurile cele mal de valoare ad fost luate şi cele-l’alte răspândite prin casă. Pungaşul a ieşit aşa de bine, dapă cum Intrase, fără a fi observat de cine-va. Poliţia este pe urma lui. —x— Calcata de tren. — In noaptea de 6—7 Iulie a. c., pe când trenul mixt ce vine despre Buzău la oarele 10 şi 18m.,se îna- FOIŢA ZIARULUI EPOCA 2 DE TH. ROSETTI I I Rare ori o transformare sociala atât de adânca s’a produs cu atâta iuţeală, cu atâta uşurinţă aparentă ca cea de ia noî. Vechea societate, departe de a lupta pentru menţinerea existenţei sale lucra cu o nerăbdare febrilă la schimbarea care trebuia să o îngroape pe dânsa şi tot-o-dată şi o bună parte a ilusiunilor noastre. Se părea acum do-uă-zecl şi cinci de ani ca ori şi ce rămăşiţă de moravuri bătrâneşti este o piedică Ia libera desvoltare a individului şi a comunităţii, că trebue înlăturata dar cu orî-ce preţ. Atât de adâncă era această mişcare, In cât pentru un moment, până şi limba noastră, acest sacru şi ultim paladiu al naţionalităţii, părea ameninţată - «La legi nouă, oameni noi», era formula pare prin un om de stat al acelui timp caracterizase aceasta tendinţa a spiritelor; şi toţi se sileai! a se rel-noi; bătrâni şi tineri se desbracad de tot ce mal aveai! moştenit de la generaţia precedentă şi se sileau a se îmbrăca cu o haină care li se părea> pe cât nouă, pe atât şi frumoasa. Din păcate, mulţi nu au văzut că haina cu care se făleau nu era de cât o haină Învechită care îşi schimbase stăpânul şi care, nefiind croită pe umerele lor, departe de a l ascunde, nu indica de cât cu atâta mal bine starea celui ce o purta. Ori cât de surprinzătoare s’ar părea această lipsă de resistenţa, ea a fost naturală. Nimic In adevăr In societatea dispărută nu avea o temelie sănătoasă, nici o instituţiune, chiar nici cele mal vechi, nu pres'.nta, prin serviciile aduse binelui obştesc, sau prin spiritul care o însufleţea, raţiuni sad garanţii de durata. Claselor priviligiate, care In lumea politică şi socială de atunci jucau singure un rol însemnat, le l:p-sea conştiinţa posiţiunil lor inalte, sentimentul datoriilor pe care o asemenea posiţiune le impune ca coralar firesc al drepturilor ce le da. Ca in-stilutiune politică le lipîea stabilitatea, accesul lor fiind deschis după bunul plac al or cârel Domn nou venit, pe când proprietatea lor teritorială, această basă esenţială a ori care! aristocraţii, nu era apărata nici prin legi, n cl prin moravuri, contra aspiraţiunilor de cucerire economică atât de vii, contra nepre vederii şi a uşurinţei proprie. Boerimea noastră, cum o organizase regulamentul organic, nefiind nici o aristocraţie ereditară şi limi- tată In numărul ei, nici o aristocraţie teritorială, nici chiar răsplata unor ser-vioil îndelungate şi meritorii, semăna In adevăr mal mult cu cinul rusesc, decât cu ceea ce se numeşte In ţările apusene o aristocraţie. Dacă In rândul şi adesea-orî In capul acestei boerimî se aflau câte va familii istorice, In sinul carora se desvoltaseră tradiţiunl şi simţiminte adevărat nobiliare, ele erad puţin numeroase fată cu noianul crescând din zi In zi al noilor privilegiaţi. Aceşti nobili de eri sad de a-laltă-erl, ajunşi de multe ori la rangurile cele mal înalte, ieşeau din condiţiunî şi trepte sociale adesea-orî ambigue, şi ’şi datorau ridicarea mal mult patronajului şi intrigel decât vreunul merit oare care. Er aducead In noua lor stare socială toate defectele slugilor devenite stăpâni; umiliţi şi tăritorî cătri cel mari, fuduli şi aspri câtre cel mici, fără convingeri şi fără credinţe, In cea mal mare parte inculţi, nesăţioşi de avere şi puţin scru-puloşî In privirea chipului de a o căş-tiga, el au fost chiar lu timpul reglementar plaga adevărată a acestei ţări peecum de p3 atuucl erau adevăraţii el stăpâni. Familiile mai vechi sau mal avute din boerime In a căror mână era la început omnipotenţa politică şi socială, prm incuria şi câte o-dată prin incapacitatea lor, lăsad să lunece din ce In ce mal mult, in mâinele noilor veniţi, conducerea reală a trebilor. Deprinşi prin modul de lor traid patriar-chal a privi ţara ca o mare moşie a lor, eî aduceau în cautarea afacerilor publice acelaş spirit ca şi In căutarea afacerilor particulare. Precum In administraţia averii proprie se mulţă-meau cu o supraveghere adesea ori ilusorie, câutănd mal mult a se bucura de satisfacţiunile imediate şi trecătoare ce le putea da aceea a-vere, decât a o gospodări In mod sistematic şi raţional, lssănd direcţiunea economică şi lucrul de detaliu în sarcina uni vechil salariat, tot aşa şi In administrarea tării se l.sau In nădejdea unei birocraţii născânde, care se recruta din cinurile cele mal de jos ale clasei privilegiate, sad servea ca întâia treaptă tuturor aspiranţilor la boerie. Şi aceştia nu erau puţini la număr. In o stare socială unde toate drepturile sunt pentru unit, toate sar-cinele pentru alţii, ori şi cine se simte In stsre de a face alt ce-va decât de a se consuma In o muncă pururea aceeaşi şi pentru el rare ori roditoare, aspiră a perven\ adică a trece In singura stare socială care dă omului toată libertatea desvoltării sale. Capetele cele mai bune şi caracterele cele mal rele se îmbulzesc pe calea ce li se deschide; şi când această cale e numai una, pe ea apucă şi şi cel buni şi cel răi, chiar când ea ar fi conditiunea servila sad aceea a patronajului. Deaceea vedem grâmă-dindu-se in jurul boerimii vechi oameni ieşiţi din toate unghiurile ţării; ţăranii mal isteţi sad mai avuţi, negustori decăzuţi sad desgustaţl de meseria lor, feciori de preoţi aspirând la o condiţiune mal bună de cât acea a părinţilor, răzeşi ambiţioşi, pănă şi străini fără căpătaid, toată pulberea pe care fricţiunea social» a desprins-o de pe suprafaţa corpurilor stabile, sad pe care a adunat-o vln-tul întâmplărilor, o vedem stringen-du-se in curţile privilegiaţilor vechi şi noi, căutându-şl prin ele drumul la funcţiunile publice şi accesul la clasa privilegiată. Dacă In acest drum prin heiurl şi anticamere demnitatea omului şi caiaclerul lui ad puţin de câştigat, iscusinţa lui practică şi câte-o-dată chiar inteligenţa lui se desvoltă In mod puternic. Silit pentru a ajunge, se facă un studid amănunţit al stăpânului ce şi-a ales, candidatul la boerie sad boernaşul ce tinde mal sus, devine In curând un psicholog practic foarte iscusit; el se deprinde a exploata de o potrivă viciile şi virtuţile stăpânului ; iniţiat In toate amănunţimile casnice, In toate slăbiciunile sufleteşti, în starea afacerilor economice, el adună In mâna sa unul câte unul firele care ii vor permite odaia a conduce pe stăpânul sad patronul săd ca pe o păpuşă. Dacă nu-1 ruinează tot-d’a-una şi nu devine In locul săd proprietarul numeroaselor moşii a căror stăpânire e adese ori visul seu favorit, el II sustrage încetul cu încetul influenţa lui socială şi politica. (Va urma.) www.dacoromanica.ro EPOCA - 15 1ULTU irmrnitnmrtMflnn«M_MMM 3 poia la orele 11 şi 50 m., tn apropiere de canionul No. 14, distant de 3 kilometri de la gara locală, femeea Paraschiva sin Uheorghe, ce era la numitul canton, scu-lându-se din somn şi voind a trece linia să închidă cumpăna a fost apucată de maşină care’I a tăiat piciorul drept din jos de genunchi. Tot în acea noapte fiind dusă la spitalul din Focşani a încetat din viată pe drum. —x— Sinucis. — In ziua de 8 Iulie a. c., la orele 8 1/2 dim., tînferul Dumitru Gh. Glodeanu, din oraşul Neamţu, în etate de 19 ani, s'a sinucis prin două focuri de revolver în grădina părintelui său. Parchetul a fost Înştiinţat imediat. A T EDITIUNE Cu toate că judecătorul de instrucţie a admis punerea în libertate a lui Simion Mihâlescu, aflăm că dovezile adunate în contra acestuia sunt atât de grave şi de categorice, încât nu are nici un sorţ de a scăpa de condamnare. Nu e cu putinţă ca un singur tribunal se achite pe Simion Mihă-lescu. X Aflem că Curtea de compturi a cerut se i se dea socotelile de la Epi-tropia aşezămintelor Brâncoveneştî. Aceste socoteli nu i s’au dat încă. X Acum câte-va zile s’a putut vedea pe la 12 ore noaptea un grup numeros de oameni curioşi, înconjurând pe un domn ce stetea pe un scaun în faţa hotelului UDion. Acest domn stătuse imobil şi înţepenit, în aceiaşi posiţiune de la 8 până la 12 ore noaptea. încercările de a’l mişca fură zadarnice, şi d. maior Baldovici trebui se cheme 6 jandarmi care abia putură se’l ridice şi se’l ducă într’o odae din otelul Union. Medicii constatară că acest domn avea un acces de nebunie. Ducîndu-ne la informaţii iată ce am aflat. Persoana în cestiune e un d. N. G. antreprenor de lucrări în Giurgiu. El se văzu amestecat într’o hoţie de a prefectului Poteca, despre care am vorbit, privitor la o furnitură de petriş. D. N. G. care e un om foarte cinstit, de şi nu a avut nici un interes în acea afacere şi nu e de loc vinovat, fu foarte impresionat de acea împrejurare şi cu vre o două zile înainte vorbise chiar despre aceasta în termeni emoţionaţi, unei cunoştinţe. Se crede că acestei cause trebue atribuită boala ce a isbit pe domnul N. G. M Abuzul ce comercianţii fac de mai mult timp, servindu-se în vinderea consumaţiunilor de măsuri falşe, a pus pe gânduri autoritatea comunală. In faţa a sute de denunţări Primăria a fost silită a organiza un serviciu special pentru verificarea tu-tulor măsurilor. Aşa azi, d. M&rtinian, şeful acestui serviciu a fost silit a confisca vr’o câte-va site d- pahare de bere ce nu erau nonfoimi cu măsurile legale, astfel că, se vindea bere în pahare de câte 2 litri în loc de 2 şi jumătate după cum trebuea se aibă. X Autorităţile vamale din Bratocea a reuşit a descoperi o asociaţie întreaga de contrab indiştî cari introducea mai multe mărfuri din Transilvania, stabilind tot de odată un fel dc schimb cu alte obiecte din ţară la noi pe care le duceau apoi în Transilvania. Printre aceste obiecte se afla lână şi piei. O mare cantitate de material necesar Arsenalului Flotilei din Galaţi va soii zilele acestea din Anglia. O comisie specială va fi însărcinată cu primirea acestui material. . X Ni se scrie din Bulgaria : D. colonel Poppoff al cărui proces a făcut atâta sgomot în timpi din urmă, va părăsi Bulgaria pentru a se instala la Tulcea. X Din registrele d-lui Filoti, arendaş din Buzău, s’a constatat că d sa în anul 1882 a dat de două ori suma de 5000 lei d-lui Simion Mihăilescu pentru a ’i arenda o moşie aparţinând Eforiei. D. Filoti nu tăgădueşte că a dat banii aceştia d-lui Simion ca bacşiş pentru influenţa sa. Prin această constatare se distruge obiecţiunea d-lui Mihăilescu că ar fi împrumutat banii de la arendaş iar nu că i-a luat ca mită. X Ministrul domeniilor a trimis prefecţilor o nouă circulară, despre care România Liberă vorbeşte în termenii următori : In scopul de a se da un mal mare avînt comerţului cerealelor, vitelor şi vinurilor noaslre indigene, ministerul agricul-turel, revine asupra circularilor sale anterioare adresate prefecţilor şi le cere din nou întocmirea unor tablouri : 1) De suprafaţa sad întinderea semănaturilor diverselor plante cultivate în auul curent agricol. 2) De cantitatea productiunil acelor semănături. 3) De numărul animalelor domestice dupe speţa lor. 4) întinderea viilor şi productiunea vinurilor noastre;numeleproprietarilor sau al cultivatorilor celor mari de vinurl;can-titatea vinurilor ce an disponibile pentru export, felul şi calilatea vinurilor; preţul lor pe decalitru; costul transportului unul decalitruvin la una din gările Brăila, Galaţi şi Bucureşti, cum şi felul şi preţul vaselor de transport. X Consiliul comunal al Capitalei va avea sădiscute în curend chestiunea instalărei Asiluluî pentru bătrâni ce se va construi în jurul Capitalei. Serviciul thecnic se ocupă chiar în acest moment cu facerea planurilor şi deviselor acestui stabiliment filantropic. X D. doctor profesor Babeşiu a profitat de călătoria ce a făcut la Paris pentru a comunica Academiei de medicină ultimele sale descoperiri făcute în ştiinţa bactereologică. Printre descoperiri se află acea a baceilului pneumoniei infectuoase. Cultura acestui baccil are proprietatea de a da un miros foarte viu şi agreabil, ce să aseamănă foarte mult cu acela al salcâmului alb. Citim în România Liberă: Aii circulat felurite sgomote despre de-misionarea prefecţilor de BacăO şi de Prahova, din cauză că alegerile comunale n’aQ fost favorabile guvernului. Cel cari bine voesc a pune în circulaţie ast-fel de sgomote pot să lie siguri că nici odată guvernul actual nu va preschimba personalul administrativ după exigenţe electorale. X D. Babeşiu a mai luat dispoziţii pentru imprimarea a unei a 4 a e-diţiuni a importantei d-sale lucrări, făcută în colaboraţie cu ilustrul Cornii,membru al Academiei de Medicină din Paris, asupra Bacte-reologiei. X Am avut norocul de a vedea re-capitulaţiunea bonurilor falşificate, ale cărora număr se află In raportul definitiv dat de către inspectorul financiar Constantinescu. După această recapitulaţiune se constată că bonurile de pensiunea 13 pensionari ai Eforii au fost falsificate de către Vasile Râdulescu şi că suma furată se urcă la 20.945 lei şi 42 bani. * ¥ * S’a mai constatat că Vasile ilădu-lescu a încasat pînăla 1888 bonurile unei pensionare anume Ecaterina Petrescu care a decedat în anul 1885. X Iată concluziunile medicilor în privinţa lui Preda Fântîuăreanu zis şi Sbanga. Medicii spun : 1. Că prevenitul Preda Fântînâ-reanu este isbit de manie impulsivă. 2. Că Preda nu poate fi considerat pe deplin responsabil de faptele sale, şi al 3 lea că starea de manie impulsivă este efectul unei predes-posiţiunî ereditare. Pe aceste motive şi pe baza articolului 57 din codul penal, d. procuror în rechisitoriul său se pronunţă pentru neurm ărire. ULTIMA ORA AGENŢIA IIAVAS Paris, 26 Iulie.—D. Alexandri, ministru al României, a plecat erî la Bucureşti. Londra,26 Iulie.—După «Standard» Rusia ar încerca să provoace ravisui-rea tratatului relativ la navigaţiunea pe Bosfor şi Dardanele. Ea ar voi să facă mai aspre regulamentele actuale şi dacă ar isbuti, ar spori flota sa de pe Marea Neagră, pentru a împiedeca or-ce violare a noului aranjament. «Standard» speră că Turcii vor evita această cursă. Sofia, 26 Iulie.—Azi dimineaţă cu ocasia aniversării morţii tatălui prinţului Ferdinand, a avut loc un serviciu la catedrală. Toţi miniştri aflaţi în Sofia, precum şi o mulţime numeroasă au asistat. Sofia, 26 Iulie.—Mâine colonia rusească din Sofia va face să se celebreze un serviciu la catedrală în amintirea a 900 lea aniversar a trecere! Rusiei la creştinism. Sofia, 26 Iulie.—Guvernul anunţa că deschiderea oficială a liniei ferate internaţionale se va face la 12 August. POSTA REDACŢIEI D-lut P. Caracal. — Nu vă cunoaştem şi ne luând nimeni responsabilitatea denunţărilor d-v, nu le putem publica. D-lul Chisovi... T.-Maf/urele. — Pentru cea d'inlâia cestiune vom căuta a vă satisface. In cea ce priveşte afacerea cu servitorul şi guardistul, n’arc nici un interes pentru public, şi face parte din viata privată. STABILIMENTE BALNEARE B^Âl L E ii# IN SAXONIA Şoşonul 15 Mni —30 Scptembre Isvoare de sare alcalina. Bai minerale cu si fara aburi. Ase adresa la direcţiune I A Pil CA DAT ba Grand Hotel de LAUU OA IlA I Bulevard, se închiriază camere mobilate cu luna şi sezonu. In hotel este şi restaurant cu mâncările cele mal bune, preţurile moderate, serviciul curat şi prompt. Cu stimă G. Poppescu 810 proprietar, Braila 9 I ^BicBP BĂILE 802 V AâfHSftfnAG. __________________ ■ ■ ‘ * Strada Politiei, INIo. 4—6 I Stabilimentul de băl este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. OJr ’X BĂILE CARLSBAD STABILIMENTUL PUPP Hotel de primul rang. O posiţiune din cele mai frumoase. 120 camere si saloane, cabinete de lectura pentru toate naţiunile. Parcuri pentru concerte. BASINUL IVo.4-Strada Politiei-iVo. 4 SI CHEUL DAMB0VITEI Situat într’o grădină bine îngrijită s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara. De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame. Abonamentul de 10 băl lei 6. 801 VILAIIESSIN, De închiriat cu ziua, cu luna sad pe seson, 14 camere se dad în total sau în parte, toate curat mobilate, tot mobilierul nuod, în fie-care cameră toate necesarele. Această Vilă se află în piatza noua, 5 cu doa l'ac.iade, privirea spre calea ferată şi piaţa nouă în apropiere de gara Sinaia, de Castelul Peleş, de grădîna publică şi de o-ficiul telegrafic la cea mai frumoasa poziţie. Avantagiu marr pentru publicul voia-gior care vor bine-voi a vizita vila mea. Preţurile cele mal moderate şi mal eftin decât ori unde în oraşul Sinaia, curăţenia cea mal perfectă, serviciul prompt şi la dispoziţia domnilor voiagiorl, tot în a-ceastă vilă se află un salon mare unde se poate înfiinţa şi un birt modern. Se caută un bun administrator care va voi al deschide pe seama d-sale sau şi în alte con-diţiunl foarte avantagioase, toţi domni a-matori pentru informaţiunl sunt rugaţi a se adresa direct la sus zisa vilă, unde pot conveni pentru preţul cu sub-semnatul. Cu deosebită stima 832. 'proprietar G. Manolescu A se vedea pe pagina IV rubrica de anunciuri CASE de VENZARE CASE de ÎNCHIRIAT, MOŞII DE A-RENDAT. f COLOSEUL OPPLER JOUI LA 14(26 IULIE 1888 Al doilea debut al celebrului artisl dansator pe fringhie I. BRUNNER (EROUL DUNĂRII) PRODUCŢIE IIKilI-LlFE! PROGRAMA NOUA Concertul muzicel regim, t Roşiori, di-rigiată de d. Neudorfer ; a regim. 6 Dorobanţi dirigiată de d. Weiner. începutul.concertului la5 1/2 ore, al pro-ducţiunilor la 6 1/2 ore seara. FIT A DCAin AT Moşia bomnesti-UL MnClIUAI Sculesti din plasa Sabaru judeţul Ilfov,în întindere de 1,200 pogoane, una oră depărtare de Bucureşti. Se dă în arendă de la 23 Aprilio 1889 pe un perion de la 5—10 ani. Condiţiunele de a-rendare se pot afla la d. P. C. Dobrescu, complabilul camerei de comercid din Bucureşti, strada Academiei No. 39, în toate zilele de lucru, de la 9—12 şi de la 2—5 p. m. Arendaşul va putea face de îndată arăturile de toamnă. 844 mmm german PENTKU FETE TINERE Dresda Kaulbachstrasse, 25 Posiţiune frumoasă şi igienică. Instrucţiune solidă. Supraveghiere îngrijită şt consciinţioasâ. Referenţele cele mal bune. Detalii se poate avea şi la D. E Lessel Calea Plevnel, 193 Bucurescl. No. 537. vila „ANASTASII" slamc JUDEŢUL BACAU De Închiriat o camere, în total sau în parte, mobilier nou, la cea mal frumoasă posiţiune. A se adresa direct la Slănic. INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIAŢI Calea Victoriei, 162 Bucureşti Se aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că din 96 elevi Si ad fost promovaţi şi dintre aceştia 16 premiali la gimnastele si lyceele statului unde toţi elevii institutului ah urmat regulat cursurile. înscrierile încep la 1-iH August. Director, If IVovîan. No. 840. APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE la MAGASINUL DE COLONIALE N. I01N1D 4 fi-» 3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI Comande se pot efectua în toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat. 804 PENTRU VILEGIATURA Recomandăm Onor. Public care să duce în vilegiatură următoarele publicaţiunl nuol şi interesante pentru lectură şi pe-trecere * CARMEN-SYLVA, Bate la uşă. . . L. 2— « « Nuvelă . . . . « 5— CUGLER MATILDA, Poesil . . . . « 4— DANTE ALIG, Infernul, trad. de D-na M. Dhiţu.........« 6— « Purgatoriul idem. . « 750 DIT0 şi IDEM (M. S. Regina Rom. şi D-na M. K.) Astra, Roman ........................«36— EMINESCU M. Poesil ed. 3-a .. . « 4— GANE N. Novele 3 voi........« 6— GH1GA ION, Scrisori către Alexandri « 6— ODOBESCU AL. Opere compl. 3 voi. « 0— ZAMFIRESCU DUILIU, Novele. . . « 5— 835 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (32) ALEXIS BOUV1ER DRAMELE PĂDURI PARTEA. I LUPII DIN ARDENI XI CEA CE DOVEDEŞTE PRIMEJDIA DE A BEA PREA MULT Misâre umplu paharul săd şi o privi fix. Fraîchotta era încă foarte frumoasă ; avea cam vr’o trel-zecl de ani şi nu părea mal mult de două-zecl şi cinci. Era naltă şi voinică ; părul săd, roşu la soare, părea negru la ploae. Avea faţa aprinsă ca femeile de la sud ; ochii săi erau verzi, genele negre şi lungi, aşa de lungi în cât, aruncând umbră asupra ochilor, II făcea să pară negri; gura el avea buze groase care parca cerşeau o sărutare ; părul săd cădea In şuviţe groase. In resumat era o frumuseţe; dar Misere nu băga de seamă, el căuta alt ceva în dânsa. Fraîchottel ’l era cald ; băd atât că până la urmă începu a vorbi fără măsură.... Aceasta voia Misere; de odată II întreba: — Ia spune, de ce aî venit aici ? — Pentru că îmi plac oamenii care iubesc cum se cade şi care nu iartă când sunt înşelaţi. Apoi, adause el rî-zând, tovărăşia d-tale nu e displăcută. — Aşa să zice ! şi Fraîchotta urmă posomorâtă : —Numai nătărăul ăsta nu mă preţueşte cât fac.... Eşti Parisian d-ta ? — Da I —Pentru ce al venit în ţara noastră? — Ştii bine de ce, ca să fac trebi cu dânsul. — Şi el te a tras pe sfoară.... a înşelat pe toată lumea. E un ticălcs, nu’I aşa ? Dar mă voi răsbuna... O ! mă voi răsbuna... — De aceia am şi venit să te văd. Da, să ’mi ajuţi în răsbunarea mea. Mal întâid îmi placi d ta. — De ce ? — Iată un ceas de când vorbim şi nu ’mî al spus măcar că sunt frumuşică. Şi zicând aceasta, Fraîchotta stând într’un cot, privea pe Misere, care nu să putu Împiedica de a rîde. — Toată lumea ţ’o spune; aş fi spus şi ed o prostie. — Nu face nimic; tot îţi place sa auzi asemenea lucruri, — Cum vrei să ’ţl lac curte când ştid că iubeşti la nebunie pe Marţial. — Da, îl iubesc... Şi Fraîchotta stătu cât-va timp gânditoare, cu ochii fixî, cu fruntea încreţită ; apoi adause mal încet : — Nu mă mal iubeşte!... Cu toate acestea nu era frumoasă Paulina cea I.. — Se zice că o iubea. — Ol ştid aceasta... ed care am vă-zut’o în ziua când a ucis’o. Ochii lui Marţial se aprinseră, el umplu paharul nenorocitei, şi ea îl bău de odată. Fostul mieluşel se întorcea la vechial meserie ; căuta s’o facă să vorbească, căuta a citi în acest suflet noroios. Avea inima deschisă Fraîchotta, lata sburdalnică; nu tăinuia nimic, era gata să spue tot. Suferea, simţea ne-Y03 de a mărturisi, Misere înţelese aceasta. Fraîchotta rămăsese gânditoare. El o lăsă, aşteptând momentul când ea însăşi va simţi nevoea de a ’şl depărta visurile. Nu aşteptă mulf. In curând ea se Îndrepta, îşi dădu îndărăt părul, şi rezemându-se cu coatele de masă, se uită ţintă la Misere. — Ţi-e drag grozav, Marţial al d-tale, zise iar acesta, înflgând cuţitul în rană. — Da ! zise ea. — Şi doar nu e frumos. — E frumos când vrea să fie, când nu să spoeşte... Ş’apol par-că ’ml pasă de frumuseţea Iul ? — Atunci, să vede, o blând... bun? wwV.dacoromanica.ro — Te iubeşte i — Nu 1 — Cum I... E şi în vîrstă, nu te iubeşte... şi d-ta 11 iubeşti ? — Da ! — Nu mal înţeleg nimic. Fraîchotta luă un pahar, îl bău din- tr’o dată şi dupe ce ’şl şterse gura cu mâneca, zise, cam rătăcită, n9 băgând In seamă că tutueşte pe interlocuito-rul său : — Te miră asta ?... EI bine? vrei să ’ţl spun de ce ţin la omu ăsta ? — Da 1 — Ascultă, atunci... Părea furioasa Fraîchotta şi mâioele sale tot netezau părul seu gata al rupe. — Cunoşti pe Marţial, tu ? întrebă ea de o dată. Misere nu răspunse, observând de aproape faţa nenerocitel fete. Ea reluă, închipuindu-şl că răspunsese negativ: ' — Marţial e un om de fier... cu ochi răi, dar focoşi; cu gura strânsă, dar a căror buze se fac mari clnd rîde. Toate femeile zic că te sperie... el bine I mie mi să pare frumos. Cînd l’am văzut întâia oară, ştii? pe drumul mare..., al cât mi-a fost de frică... L’am revăzut apoi, mi-a fost iar frică, dar eram atrasă spre dînsul. Sunt a-cum şapte sau opt ani... mal ştid ed... Erau atunci vr’o două-zeci de tineri, toţi nostimi, drăgălaşi, ce mă curleniad... Când era vr’o serbare la Grandville, la Rogissart, la Neufmaiul, toţi umblad pe lângă mine, neobosiţi de neomenia mea... stăteam nepăsătoare şi totuşi a-veam foc colea 1... Şi Fraîchotta ’şl arătă peplul. — Intr’o seară, dumnealui—aşa’I ziceam noi — să afla la bal; veni lamine şi ’ml spuse că mă iubeşte; i-am rîs în nas. Ochii săi să umplură de mânie. Cînd al şti cum vorbesc ochii săi!... Luai braţul unuia din tinerii care mă înconjurad, el ÎI privi pe rând ; şi apoi, să întoarse spre mine şi ’ml zise cu dispreţ: — Aşa lucru iubeşti ? — Nu cutezai să zic : Da I Pentru că nici unul dintre acel de care zicea: aşa lucru, nu să mişcă. Ne aflam la Grandville. Ed locuiam la Issancourt; trebuia să mă ducă cine-va acasă ; toţi bâeţil îmi dădură braţul... Ed nu voii să’l primesc... căci văzusem că toţi sunt nişte mişel... Plecai singură. Abia făcui douăzeci paşi pe drum, nainte de pădurice, şi un om mi să înfăţişă... Era Marţial. — Fraîchotta,îmi zise el,mie ai să’ml dai braţul. Ed mă dădui la o parte, el mi-1 luă cu d’asila... Slrigal, el îmi puse mâna la gură... Me strângea în braţe aşa că mă înăbuşeam, şi când spăimântată, tremurând, crezul că o să mă omoare...— In aceiaşi pădure în care odinioară..—el îmi zise cu un glas care par că ’l aud şi acum : — Fraîchotta, te iubesc ! îmi vine să tremu» când mă gtndesc. (Va urma.) «dr. 4 EPOCA — 15 IULIE CASA DE SCHIMB 613 I. M. F E R IVI 0 Strada Lipscani, No. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 14 Iulie 1888 5 0/. Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 q/0 Scris func urbane 5 0(0 Scris. func. urbane Urbano 5 0/0 laşi 6 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă Cump. Vend. 63 92 91 3,4 63 1/2 93 92 1 4 105 1 1 106 61 1/21 91 3/4 104 1/41105 98 87 1/4 77 1/2 79 1 2 212 39 940 250 240 80 14 40 14 40 203 99 87 3/4 78 80 216 42 960 *55 245 90 14 60 14 60 203 205 CASE DE VENMRE lin l'IA7 i UI? Casele din Strada Rosetti No. I>L l Ull/j/tllU 10. Sub. Slaicu din causa de strămutare la ţara. Preţul moderat. Iii? IJUA'y 11) I? nou^ hectare vie şi obratie silfii VlillUillL tuate pe dealul Oltului alaiuri cu via Golescu de la Drâgaşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişle. doug case situateinStrada Fru-I IjiViAllL moaşa No. 12 şi 12 bis; având fie-care 4 oda! de stăpân, 4 de servilor!, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde în total sau în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţel 776 Hi1 IfPlMVUM? Casa Dobriceanu din Câmpina IIL I IMM VIirj cu grădină mare şi pomi roditori, asemenea şi un loc cu două faţade cu o prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştt, Piaţa Unirel 1. 7J2 DE VEMARE Casele cu locul lor din Str. Clemenţei jt, şi locul din Str. Biserica Amzel No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8. CASE DE ÎNCHIRIAT UN SALON MOBILAT 'A^Vvîi A se adresa la proprietar acolo. rni^TiiERm moaşă posiţie, camere mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria se se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti. VILA NUMITA BEATRICE S'd'Ii1; vară este de închiriat, situată la filaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. De-brovitz Calea Călăraşilor No. 43. 0 VILA cu grădină situată la Filaret, este de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiază 783 CAMERE riel No. 81. mobilate şi nemobilate de închiriat cu luna în Calea Victo- MOŞII DE AHEADAT de mnm aom stanesti sa situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi’de fag, fâneţo, locuri de arat pe şesul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacâu-MoineştI, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776 DE ARENDAT 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. INI. Alexandrescu. IIU tllIMH T de la 23 Aprilie 1889 moşie Im llilVAIIll Lalosul şi Dobriceni din judeţul Vâlcea pe cinci sati mal mulţi ani. \M DAME FRANCA1SE srftK-1 mand, le roumain et le piano, dăsire trou-ver une place comme gouvernante ou dame de compagnie. S’adresser i l’administration du journal. 830 CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No. 8, tn palatul Pi incipele Dimitrie Ghika Str. Lipscani, In facianoei ctadir Bancei Naţionali (oacia-Reminia) B ucurosti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi ____Cursul pe ziua de li Iulie 1888 Renta amortisabila ,. româna perpelna Obligaţiuni de stal Conv.rur.] „ C. F. i. „ Municipale ___r. , Casei pens. [300 L.) 7 % Scrisuri funciare rurale 5 % „ ,. urbane 7 6 5 .................. 5 % „ „ lasl 3 lm. cu primo Buc. [20 Ici] Losuri crucea roşie Italiane „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germano Bancnote francese „ italiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur Cump. Vinde 93 91 90 % 78 % 212 104 90 % 102 3/4 96 86 % 76 68 40 28 40 16 15 90 203 124 100 99 230 93 % 92 91 X 79 217 4« 8 103 K 87 77 71 42 30 44 19 16 35 205 126 101 100 235 ÎNCĂLZIRE DE CLĂDIRI NOUI Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s'a putut constata, că nu exstă nici o sistemă de încălzire maî practică de cât aceea cu sobe Meidinger ‘Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloliferele n au putu da căldură Îndestulătoare; aşa că In ma! multe casur citatele aparate de încălzire s a înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet». Regularea câldureî se face în modul cel mal perfect, obţinându-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Coosumaţiunea combustibilului este mică în raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemn şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea maî simplă, precum şi în cea mal elegantă, ast-fel că poate (1 aşezată tn saloanele cele mal luxoase precum şi tn odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet» încălzesc până la 1200 m. c. şi pot fi Întrebuinţate ca calolifere pentru încălzire de clădiri complec e. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe. O încălzire igienici şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmî permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra sobelor Meidinger «Cornet» construite în fabrica mea. 728 ADOLF SALOMOX, Strada Doamnei, 14bis. PIANINE PIANE MAX FISCHER Galeţi, Strada Mare No. 29. Bucureşti, la d. A. L. Patin, Ma gasin de Instrumente şi de Note mu-sicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România). Mare deposite de renumite fabricate. Construcţiune americană in-crucişate. Preţurile convenabile. înlesnire la plată.’ închiriere de pianine. 786. DEPOUL F.UII1ICEI DE ARTICOLE TECIUICE 791 CURELE DE TRANSMISIE 3Pviinit calitate engleza P A TlPTITP furtuni pentru apa, vin, etc. \JI\ ULIUL' TABLE RONDELE etc. FURTUNE SI CURELE DE CANEPA ASBEST, STICLE PENTRU NIVEL DE APA OTTO HARNISCH Bucureşti — alea Victoriei, No. 4S — Bucureşti vis-a-vis de Pasogiul român 'wwmumwHTiii» iinimmi STRADA LIPSCANII, No. 2 CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LIPSCANI, A o. 2 H < \- Z> O DC Z) o z z < o of) z. S’A DESCHIS 7 < £= a Q S . Gonstantinescu S’A DESCHIS LlJ __I LlI O 768 CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MAIU ANUL CORENT UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME SI BARBATI o m h m l 9 o 7 > ^ c c -8 33 o ^ > > ? o • c * H STRADA LIPSCANI, No. 2 CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LIPSCANI, No. 2 |SSSMBSS«SI „NAŢIONALA' SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR ^ DEPLIN VERSATE !§ Aducem la cunoştinţa publică, că am ■ transferat biurourile noastre In palatul Societâţei din Strada Doamnei No. 12. ® 726 Direcţiunea generala. i I ANUNCIU --- ffl Are onoare a încunoştiinţa pe onor. Jt publiccăam obţinutprin o transacţiune ■ de cumpărare stabilimentul ce berărie jg WILHELM GRAEBERT ' No.6-StradaŞtirbei Vodă-No.