ANUL III No. 762.
A DOUA EDITIUNE
JOUI 14 (26) 1ULIU 1888
NUMERUL m NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bucurcsci: La casa Administraţiuneî. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei. Iu Streinetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
RED ACŢIUNE A
No. 3,— Platza Episcopiei,—No. 3
VALOAREA OPOZIŢIEI COLECTIVISTE
O ÎNTREBARE
DOMNULUI MINIŞTRI DE FINANCE
RABLELE COLECTIVISTE
REGINA SERBIEI
NEC PLUS ULTRA
EVENIMENTELE DE LA15 MARTIE DRAMELE PADUREI
VALOAREA OPOZIT» COLECTIVISTE!
După atâ(ea ani de opoziţie crâncenă prin presă, prin întruniri publice şi !n cameră, Majestatea sa Regele, convin-gându-se de justa causă a opoziţiunel, primi demisiunea silită a d-luî I. Bră-tianu, care avea încă o majoritate de pe3te două treimi în camere, şi ’i înlocui printr’un guvern căruia în înalta sa suveranitate ’I dete toată încie-derea.
De a doua zi chiar, partidul căzut de la putere intră în opoziţie tot atât de crâncena contra guvernului actual. Şi terenul pe care el s’a pus la început pentru a combate acest guvern este : «Apărarea naţionalităţel şi a tronului contra vrăjmaşului din afară.»
In urmă el începe o opoziţie sistematică prin diferite acuzaţiuni, espresiunl ocărătoare şi diatribe din cele mai vulgare.
înainte de a cerceta care poate fi astăzi forţa morală a acestei opoziţiunî, pe ce fapte se poate ea întemeia, să punem o întrebare politicoasă partidului căzut care gravitează azi cu desperare în giurul d-lul I. Brătianu : Da-tu-şi’a seamă în mod raţional, între-batu-s’a înainte de a începe campania sa, pentru ce şeful său a perdut puterea cu toată majoritatea sdrobitoare ce o avea în parlament ? Răspunsul este uşor de dat: Pentru că cu toată forţa numerică din cameră le-a lipsit forţa morala în ţară, şi tocmai această slăbiciune a lor făcea forţa morală a opoziţiunel,din ori ce elemente s’ar fi compus ea, causa pe care o apăra fiind dreaptă şi sfântă; de aceea Regele primi demisiunea precedentului cabinet şi dete putere noului guvern a disolva, a desface tot ce cu puţină vreme înainte se făcuse sub colectivişti.
Guvernul colectivităţei nu a căzut dar ca acela de la 75 printr'un vot de blam al Senatului, ci el a fost depărtat de ţară şi de Rege ca un guvern imoral care a falşificat, care a corupt totul, şi care din regimul representativ a făcut o minciună şi o batjocura.
O	dovadă încă, că oposiţia contra guvernului căzut a fost Întemeiată, sunt toate scandalurile, toate hoţiile, toate jafurile cari s’au descoperit după cădere, contra celor mai însemnaţi membrii şi susţinători al Iul; hoţii cari au resufiat acuma ca acele răni închise şi ascunse sub un plasture, care nu mai poate servi din causa prea marel infec-ţiuni a rănei.
Partidul dar care gravitează în giurul şefului căzut, şi care astâ-zl în desperare face opoziţie cu ori-ce preţ, lui şi nelegiuirilor lui datoreşte căderea şefului pe care l’a înconjurat Intr’o atmosferă împestatâ. Din acest prim punct de vedere ’i lipseşte forţa şi autoritatea morală pentru a lupta în opoziţie. Iu egoismul, în orbirea şi în lăcomia lui de putere, el deserveşte, el întinează şi astă zi pe şeful său care de sigur nu pe umerii celor cari 1’aQ trântit la pământ se va mai putea ridica vre-
o-dată.
Dar, in definitiv, orl-care ar fi greşelile
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
AXTIXCIURILE
DIN ROM ANI A SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINIS" TRATIA ZIARULUI
LuPurl'i: Agrncc Havns, Place de la Bourse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PAIU8: segâsesfejurnalul cu <S cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-■uain, Ko. 81.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMIN/STRAŢ1UNEA Xo. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
şi păcatele partidului trecut să vedem pe ce fapte s’ar putea Întemeia opoziţia ce el face astă-zi guvernului actual ?
Guvernul actual a declarat în cameră cu francheţă şi lealitate că: «Guvernul junimist, venit prin încrederea Regelui, va căuta să dobândească şi încrederea ţărel».
Primul motiv pentru care colectivitatea, prin ziarele sale, combate guvernul junimist este ca nu poate guvernare oare-ce încrederea Regelui nu este de ajuns.
Dar a cui e vina dacă,colectiviştii fal-şificând alegerile, am avut un parlament care nu represinta adevărata voinţă a ţării, în cât acest lucru a trebuit să T recunoască d. Brătianu când şî-adat demisia,de şi avea în aparenţă o majoritate.
Şi când s’a convins şi d. Brătianu de acest adevăr şi s’a retras de la putere, trebuia Regele să lase ţara fără guvern?
CăCi şeful majorităţii falşificate din parlament recunoştea că nu mai poate sta la putere, iar colectiviştii prelind că Regele nu putea da guvernul altuia de cât ministrului demisionar.
Pe ce fapte se mai întemeiază opoziţia desnădăjduiţilor colectivişti ?
Pe nimic, căci ei nu auavut cel puţin răbdarea să aştepte pentru a câştiga în profitul lor un capital pentru opoziţie din greşelile noului guvern. Ei’şi au arătat paraponul şi setea de a reveni încă din prima zi după cădere. Ei au mers cu cinismul şi îndrăsneala până a aflrmacă sub guvernul junimist s’au făcut presiuni în alegeri, când contrariul s’a putut constata de toată lumea, şi când după atâţea ani de presiuni şi torture, ne-a fost dat se asistăm pentru prima oară la alegeri libere, în care dreptul de întrunire scris în constituţiune se exercita în cea mai deplină şi admirabilă libertate, fără ca şargele de cavalerie şi paturile de puşcă să aştepte pe cetăţeni la eşirea de la întrunire.
Ei mai pretind că acest guvern nu are şi nu poate avea un program de guvernământ.
Cu toate acestea guvernul a arătat treptat şi în diferite rânduri care sunt reformele ce înţelege a face. El ne mai promite ca, cu ocazia disolvărel Corpurilor Legiuitoare, să presinte ţărei mai mult de cât un program vag, şi a nume proiecte de lege cu privire la fie-care departament ministerial. Pentru ce dară partidul căzut nu aşteaptă să încingă lupta cu adversarii săi pe terenul principiilor; căci poate atuncea s’ar mal găsi cine-va care să ’i crează sinceri In principiile lor ?
Răspunsul este iarăşi uşor de dat: In furia lor de a fi fost isgoniţi, şi în dorinţa de a se reîntoarce mai repede, ei luptă în desesperaţi şi ’şi dau jocul pe faţă. Precum la putere fiind, ei nu eraQ călăuziţi de vre un principiu politic, ci numai de dorinţa de a păstra puterea; tot ast-fel astă zi în oposiţie ei nu aşteaptă să pună discuţiunea şi lupta pe terenul larg al principiilor, ci luptă în desperaţi, fac oposiţie cu or-ce preţ. Şi pe când, din rândurile lor, u-nul câte unul dintre cei mai însemnaţi umple puşcăriile, ei calomniază, ţipă, înjură şi ocăresce guvernul actual, crezând că ast-fel vor redobândi puterea.
Pentru ce nu au ei răbdare ? Pentru ce nu aşteaptă el să vadă pe guvernul actual la lucru, pentru ca să-l poată combate cu fapte ? Pentru că ei ’şi a-duc aminte de cuvlntarea actualului ministru al cultelor, pe când era simplu deputat în oposiţie, şi care suna cam ast-fel la adresa colectivităţi: «Vă întreb pe ce ve(î putea întemeia vr’o dată oposiţia d-v. când tiu este act reacţionar, ilegal şi arbitrar, pe care să tiu’l fi comis. Purtarea d-v. este regretabilă. Noî luăm act».
Junimiştii au luat act, şi cu el ţara Întreagă, care sătula de guvernul dumnealor şi desgustată astă-zî de oposiţia ce fac, le va răspunde de sigur la prima ocasiune: «Destule minciuni, vă trebuesc ani mulţi de pocăinţă, oposiţia voastră deci nu are nici o valoare».
Grigorc Clirissengh}’.
TELEGRAME
AGEXTIA HAVAS
St. Petersburg, 24 Iulie.
Wilhelm al II a părăsit azi St. Peters-burg, mergând la Stockholm.
Paris, 24 Iulie.
Ştirile din St. Petersburg confirmă că nimic nu s’a încheiat în întrevederile împăraţilor şi a miniştrilor afacerilor străine. Toate s’ab mărginit la nişte banale asigurări pacinice şi amicale.
Roma, 24 Iulie.
Cercurile bine informate cred că corniţele de Mouy, ambasador al Francei, nu se va mal întoarce la Roma.
Paris, 24 Iulie.
Ţările de Jos afl aderat la convenţiu-nea Snezuluî. Prin urmare toate puterile şi-ai! dat acum adesiunea lor.
Sofia, 24 Iulie.
Raporturile între prinţul şi ministrul-preşedinte aâ devenit foarte încordate. O crisâ ministerială pare inevitabilă.
Sofia, 24 Iulie.
Guvernul a autorisat pe d. Iliopolus, a-gentul Greciei la Bazardjik,se negocieze cu tâlharii în privinţa răscumpărării, reser-vând cestiunea armelor şi a muniţiilor. Se speră că peste puţin se va obţine liberarea prisonierilor.
Agentul Austriei a adresat erî guvernului bulgar o notă prin care cere ca în 24 de ore se cunoască măsurile luate pentru liberarea prisonierilor. El reproşează guvernului inacţiunea sa şi exige să se plătească răscumpărarea.
Agentul Greciei a făcut un demers a-proape analog.
Guvernul a răspuns că inacţiunea sa e datorită demersurilor făcute dupe răpire, de aceiaşi Agenţie.
Asupra cestiunil răscumpărării, guvernul nu a răspuns.
Vadi-IIali’a, 24 Iulie.
Trei vapoare încărcate cu refugiaţi care plecaţi din cauza apropierel dervişilor, s’aii dat afund. 150 de persoane s’aă înecat.
Resultă din ştirile ce sosescdelaKartum că paşa cel alb semnalat la Bar-el-Gazel este Emin Bey, iar nu Stanley.
Belgrad, 24 Iulie.
Contrarii! unei ştiri date de un ziar din Buda-Pesta, se asigură dintr’o sorginte autorizată că prinţul regal se află pe deplin sănătos.
o întrebare IIIIIIMLIIIIIMSTRL UE FINWCE
Am dori să ne răspundă d. ministru de finanţe, cum se face că prin ordinul No. 26,418 din 8 Iuliu a. c. a dispus ră-dicarea secuestrului de pe averea mobilă a d-lui Cortazzi, pentru neplata impositului fonciar în suma de 6000 lei; cum se face, că d ministru acordă cu galantomie această favoare unul proprietar avut şi care are de unde plăti, pe când sătenilor şi muncitorilor, li se vinde fără nici o cruţare velinţa de pe pat şi cişmele din picioare?
Voeşte probe d. ministru ? N’are de cât să meargă la Dorohoi şi ’l vom dovedi cum nenorociţii contribuabili, de ordinar săteni şi lucrători, au fost des-brăcaţi iarna (administra atunci judeţul, Cortazzi, de tristă amintire) de hainele lor, care au fost vîndute de perceptor pentru câţi-va lei, pe când un Cortazzi este păsuit 4 şi 5 ani. Ii vom mai dovedi că pe când d-sa acorda zece termene de graţie unui Cortazzi, săteanului ’I vinde singura vacă ce i-a mai rămas In upma unei administraţiuni de vampiri.
Ar trebui ca legea sa se aplice de o potrivă pentru toţi; ar trebui ca abu-surile sa dispară. Altminteri în zadar ne mai luptam pentru respectul legilor.
Atât pentru astă-zi. Vom reveni.
In partidul colectivist sunt, întocmai ca în multe grajduri, o sumă de rable din vremea vechie cara adesea făceai! să se poticnească guvernul d-lui Ioan Brătianu, ba 1) băgau chiar In gropi.
Cu toate acestea, vizirul avea o dragoste nepomenită pentru dânsele. I’şl aducea aminte cu o plăcere nespusă că toate crailăcurile politice le făcuse cu aceste rable—semeţe pe vremea acea— că la toate blestemăţiile trecutului fusese însoţit de ele, şi de acaea le împodobea, le gătea, le da întreită şi chear împătrită porţie de mâncare, umplându-le ieslele cu ovăz şi păstrând tărlţele amestecate cu orz pentru cel lalţi colectivişti.
Aceste rable erai! Dimancea, Radu Mihal, Stătescu, Slolojan, Carada, care trăgeau anapoda carul Statului, condus de d-nu Ioan Brătianu şi erau atât de răsfăţate In cât nu se sfiau din când In când să asvărle ca armasari nârăvaşi, să dea cu picioarele chear în capră şi se comită necuviinţe sub nasul vizirului.
O asemene dragoste pe faţă pentru rablele colectivităţei a deşteptat încet încet necazul cailor cei tineri, necazul lui Dimitrie Protopopesuu, Gogu Can-tacuzâne-zis Magazin Universal, pentru că la dânsul găseşti de toate — lui Culoglu, Sihleanu şi toţi mânzii care aşteaptă cu nerăbdare ceasul să mănânce ei patru porţii de ovăz pe zi
De acea, cearta este mare acum în grajdurile colectivităţei,
D. G. Cantacuzino cere cu ori ce preţ d-lui I. Brătianu sâ scoată din servicii! caii de brac şi să’i înlocuiască imediat cu alţi tineri, dispuşi a Întrece pe aceste rable, ear d-nii Radu Mihal, Carada şi G-ie cântă în cor vizirului ca In canţoneta lui Madame Denis:
Tendre epoque de nos amours,
Que ne dureq-rous toujours!
Ce are să se întâmple până la urma urmelor, şi după ce nechezări are să se ia d. Ion Brătianu,nu se ştie.
Insă neastâmpărul este mare în grajd, atât rablele cât şi mânzii bat din picioare cu nerăbdare, rod copaea goală de o cam dată, şi smucesc, gata a rupe căpăstrul.
Aga.
NEC PLUS ULTRA
Citim în Voinţa Naţională de erî seară :
Epoca de erl publică o scrisoare a d-lui M. Paleologu, pe care T recomandă cititoriler, spunând că d-sa a colaborat cu mult succes la Timpul, România şi Voinţa Naţională.
Aşa e 1 Daracuma d. Paleologu scrie în Epoca. Xoi nu desperam pana Ia toamna se citim prosa sa în «Democraţia».
Aşa dar ultimul grad de abjec-ţiune la care poate se ajungă un om, este se fie silit se ’şi depue prosa în coloanele Democraţiei 1
Vorbind despre sora ei, republicana din strada Covaci, Voinţa Naţională are aerul se vorbească despre o rogojină !
Bine zice proverbul: «Doamne fe-reşte-me de prieteni mei, căci de duşmanii mei, me feresc eu singur».
Se pretinde chiar că acum ar fi ajuns un fel de zicetoare între colectivişti cuvintele : «a ajuns redactor la Democraţia».
Când vorbesc despre o cunoştinţă a lor oare stă reu de tot, care e bun de spânzurătoare, sau care va sfîrşi ca un nemernic, colectiviştii zic de densul: «Auleu ! omului ăsta, până la toamnă, o se’i citim prosa în Democraţia»I I
REGINASERBIEI
Expulsarea Reginei din Germania. Telegrama reginei către împăratul Germaniei. Plecarea prinţului moştenitor. Plecarea reginei.
Expulsarea
In privinţa expulsării din Germania a Reginei Serbiei, putem da următoarele amănunte positive care rectifică ştirile eronate ce s’au publicat atât prin ziarele noastre cât prin ziarele străine.
Regina Serbiei aflându-se la Wies-baden, fu înştiinţată că este expulsată împreună cu prinţul moştenitor de pe teritoriul Germaniei, sub cuvînt că pre-senţa ei este de natură a sdruncina bunele relaţiuni dintre Germania şi Serbia.
In cursul aceleiaşi zile, însă se stabili o înţelegere, prin care Regina se obliga să predea pe fiul său, spre a fi dus în Sârbia.
Telegrama Reginei
înainte însă, Regina Natalia trimesese o depeşe împăratului Germaniei. S’a vorbit mult de acea telegrama. Unele ziare ai! publicat chiar uu text de depeşe în care Regele Milan erea insultat în modul cel mai grosolan. Acest text e absolut falş. Regina se mulţumeşte a întreba, prie depeşa ei, pe împărat, In virtutea cărui drept se vede expulsată. împăratul îl răspunse, că disposiţiunile legii de expulsare sunt egale pentru toţi.
Plecarea moştenitorului
A doua zi la 10 ore Regina trebuia să predea pe moştenitor. La acea oră, nu se ştie exact pentru ce motiv, casa In care locuia, fu înconjurată de poliţie, şi şeful poliţiei pătrunse în casă. Regina se despărţi de fiul săii, pe care îl sărută In faţa prefectului de poliţie, şi îl dete pe mâna acestuia, iar nu generalului Protici, bărbatul metresei Regelui Milan, care nici n’a văzut pe Regina.
După plecarea moştenitorului, Regina voi să meargă la biserica rusească care e afară din oraşul Wies-baden.
Poliţia o înştiinţa că nu va putea merge de cât pe jos, câci trenul ce trebuia să transporte pe fiul săi! nu plecase, şi că numai peste 6 ore, (când trenul era să fie plecat) ea va fi liberă să meargă unde va voi, fie în trăsură, fie cu drumul de fler.
D-na Eugenia Ghica Comăneşteanu, sora Reginei, fiind rugată de Regina d’a insoţi pe fiul său până la Viena, ceru autorizaţie şefului de poliţie care îi dete voe, cu condiţie numai ca să nu călătorească In acelaşi vagon. Astfel ea merse pănâ la Viena într’un vagon deosebit, şi la Viena sărută pe nepotul şeii; despărţirea să făcu In condiţiuni foarte mişcătoare.
Plecarea Reginei.
A doua zi Regina să hotărî să plece. In momentul plecării îi se notifică, că de oare-ce a predat pe moştenitor, s’a revocat decretul de expulsare şi că prin urmare poate rămâne în Wiesba-den. Regina refuză d’a beneficia de a* ceastă favoare şi plecă la Viena.
Când sosi la Viena, unde o Intim-pină sora M. S. d-na Grigore Ghica, soţia ministrului nostru la Berlin, ea găsi otelul Înconjurat cu aproape 80 agenţi de poliţie şi toate coridorurile ocupate asemenea de poliţie.
După o scurtă şedere la Viena, Regina Natalia plecă la Paris de unde va merge la o staţiune de băi de mare din Franţa.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 14 IULIE
EVENIMENTELE DE LA 1 ii MARTIE
Hotărârea Camerei «le punere sub acuzaţie
ROMANIA
CAMERA DEPUNERE SUB ACUSATIE
a
CURŢI D’APEL DIN BUCUREŞTI NO. 132
Ascultând raportul cu No. 6088.» făcut de d. procurorgeneral al Curţii despre procedura iostruită înaintea judecătorului de instrucţie al trib. Ilfov contra d lor
Nicolae Fleva avocat, român, de ani 46.
NicolaeFilipescu ziarist, de ani 26.
Const. Costaforu avocat, de ani 31.
Tache lonescu avocat, de ani 29.
Radu Creţulescu ziarist, de ani 22.
Alexandru Catargiu proprietar, de ani 43.
Mihail E. Papamihalopol ziarist, de ani 20.
Caton Leca agricultor, de ani 28.
I.	A'tnVescw.sub-locotenent de jandarmi pedeştrif.
Niţă lliescu, Ae ani 34, funcţionar.
Tunase Stefănescucomerciant preveniţi pentru ultragiu şi bătae,
Vezendoposiţiunead-lui prim procuror al trib. Ilfov, făcută contra ordonanţei judelui de instrucţie al trib. Ilfov cab. II, prin care declara cas de urmărire contra prevenitului
N.	Filipescu cu aplicarea art. 183, 184 şi 185, şi contra lui 1. Kiriţescu, Niţâ lliescu şiTânase Stefănescu cu aplicarea articolului 238,
Văzând toate actele de procedură,
Curtea deliberând şi considerând câ din instrucţie nu resultă sarcini şi indicii de culpabilitate de ajuns ca se motiveze punerea preveniţilor Nicolae Filipescu , Niţă lliescu şi Tănase Şttfanescu în acuzaţiune;
In unire cu concluziunile orale ale d lui procuror general 1. Burada,
Adoptând faptele şi motivele prin oposiţiune d-lui Procuror al tribunalului Ilfov;
Reformă ordonanţa d-lui jude instructor şi declară că nu există cas de urmărire contra preveniţilor Nicolae Filipescu, Niţă lliescu şi Tănase Şfefânescu, ordonând liberarea lor de vor fi arestaţi.
Iar în cât priveşte pe sub-locotenen-tull. Kiriţescu, ne mai având complici civili, curtea ’şi declină compe-tinţa de a se pronunţa, densul fiind militar şi prin urmare justiţiabil de instanţe militare.
In privinţa celor-l’alţi preveniţi rămâne în vigoare ordonanţa d-lui jude instructor,de oare-ce nu s’a făcut oposiţie de cei în drept.
Pronunţată la curtea de apel din Bucureşti, Camera de punere sub a-cuzaţie, de la 23 Iunie 1888,presidată ded.C. Câmpineanu.iar membrid-nii Al. Sc. Ghica şi M. Zenide care au subsemnat, precum şi grefierul.
(iscăl.) C.Cumpineanu, Al.Se.Ghica, NI. Zenide.
DIN DISTRICTE
BRAIL \
Inspecliuni în judeţ. — D-l prefect loan Suditu a continuat înspecţiu-nea Întreprinsă !n judeţ. Luni a inspectat comuna Silistraru, Tudor Vla-dimirescu, Scorţaru vechiu şi Movila Miresei. Marţi a inspectat comuna Osman şi Valea Cânepei. Vineri a inspectat comunele : Cazasu, Nazâru, Cotu lung, Latinu, Gurgueţi şi Scorţaru Nod.
In toate comunele « constatat că Pritfiaril ţin ’n bună regulă lucrurile de cancelarie, esecută conşciincios în-voelile agricole. Numai In comunei Nazâru şi Latinu a găsit autoritatea comunală Intr'o complectă neregulă. Primarii decăuzţl In atât că reclamau d-lui Prefect ca sunt bătuţi de săteni D-l Prefect a dispus suspendarea unor astfel de Primari. N’ar face râd daca ar cere disolvarea chiar a consiliilor comunale din zisele comune, de oare ce cele actuale sunt lipsite cu totul de autoritatea morală şi Inconsciente a-supra datoriilor ce le sunt impuse de lege.
Kcleragiul urbei. — In noaptea de 4—5 ale curentei, s’a constatat prin proces-verbal 78lampe stinse. In noip-tea de 5—6 s’a găsit 47 lampe stinse ; iar în seara de 8—9 ale curentei s’a constatat 70 lampe stinse.
Nu înţelegem negligenţa d-luî antreprenor. Nu se poate plânge de rigoarea autorităţilor peutru că constată numai feliuarile stinse şi nici de cum pe cele ce ard rău, căci dacă s’ar merge cu constatree până acolo mai toate lămpile din oraş ard rău în flecare seară.
Lacu-Sarat.— Anul acesta afluenţă visitatorilor este cu mult mal mică ca anul trecut. Căuşele sunt multe, ele trebuesc combătute grabnic pentru ca să nu se compromită viitorul lacului.
De la 18—30 Iuniu s’afl instalat la lacul sărat 162 persoane, afară de altele cari s’au instalat In oraş şi frecuen-tează zilnic lacul.
[Mesagerul Brăilei).
DOLJ
D. prefect Economu,spune Apărarea, a obţinut de la d. ministru al lucrărilor publice suma de 16 mii lei, pentru pavarea cu peatră cubică a şoselei Calafatului. Aceşti bani vor fl trimeşi în curând primăriei noastre ca să înceapă lucrările.
Asemenea d. Economu a reuşit să se acorde de guvern 200,000 lei, pentru palatul de justiţie. Trebue să spunem că în budgetul anului acesta nu era nimic destinat pentru palatul nostru şi d. ministru al lucrărilor publice, prinţul Stirbey, ia aratata suma din fondul palatului de justiţie din Bucureşti.
Dacă este vorba de 100,000 lei, să ’I mai dea Statul; credem că după alte stăruinţe depuse cu ocasia vota-rel budgetului la anul viitor, i putem avea şi pe aceştia de la guvern. Până atunci însă trebue să se facă un început serios.
CRONICA
Scrisoarea Iui S. XVarsawschy câtrc Mitica Beizadea
Un turc n’ar face ce al făcut!
Ne-a arestat şi al tăcut....
Şi eă deprins ca să trăesc Ca şi un paşa tn oraş,
In cuşca mea ml ’năbuşesc....
Măria ta, să nu ne laşii..
Am fost la minister director Şi al lut Warşawsky bun proiector; Dacă l’am ajutat, gândeşti Că ’l am cerut măcar un ort,
Sau ce va poli împărăteştii Măria ta, să mi ve\l mort!,.
Cu Folino, nam ce să \ic,
Am fost tn lot-d’auna-amic....
Cu Rădulescu-am fost intim,
Era model între slujbaşi...
N’aş fi crezut c’o s’o scrintim,
Măria ta, să nu ne laşl\
Pe \i ce merge eu privesc Că-am început ca să slăbesc Şi când şi pântecele, tn fine ,
Va fi cu capu ’ml la un fel,
Să şlil că s'a sftrşit cu mine...
Măria la, nu fi asl-fel 1
Sunt o politică victimă
Şi nam] comis, \lu, nici o crimă I
Dacă am luat, precum se ştie,
Parale de la arendaşi,
Lual'am din filotimie....
Măria la, se nu mi laşi I..
Ce li-am făcut i Ce ii-am greşitI De-aşa de rid ne-al oropsit!...
N’am fost plecat pîn’ la pămint Şi gala a te asculta)
Nu te-am slăvii ca pe un sfinţi Nu ii-am ţis lot«Măria lah>
Nu le-am servit l Când al mâncat,
Pe haine nu le-am scuturai ?
Dac’ol rimâne-aci, ar fi O pagubă pentru oraş Căci o podoabă ’l ar lipsi...
Măria la se nu mi laşl\..
Câinii
INFORMATIUNI
Acum doi ani, d. Th Rosetti a publicat un însemnat articol, sub titlul Mişcarea sociala la noi.
Acum, mai ales când autorul a-cestel scrieri este preşedinte al consiliului, credem interesant să reproducem acel articol.
De astă-zl începem a publica în foiţă, Mişcarea sociala la noi.
In urma unei denunţări primită de şeful serviciului controlului măsurilor şi greutăţilor de la comună cum că în piaţă s’ar întrebuinţa de mai mulţi precupeţi, cântare falşe, o anchetă a fost trimisă imediat la faţa locului.
Ajunsă acolo însă, comisia a fost silită se se retragă din causa atitudine! agresivă a precupeţilor.
Un singur cântar a fost confiscat şi acesta cu mare greutate.
Făcendu se verificarea sus zisului cântar s’a constatat că se frustra
consumatori în proporţia următoare: La 12 kilograme consumatorul nu primea de cât 7 kg.
Azi comisia va procede la o nouă descindere locală, luând însă toate măsurile pentru a preveni or-ce încercare de nesupunere ce ar putea se preîntâmpine din partea celor interesaţi.
încă odată de ce d. Polizu-Micşu-nescu nu ’şi depune raportul privitor la darea în judecată a fostului general Anghelescu ?
Este, credem, timpul ca după a-proape o jumătate de an această nenorocită afacere se fie terminată.
Comisiunea interimară din Galaţi a fixat în modul următor a-legerile pentru viitorul Consiliu comunal.
La 27 Iulie va fi alegerea delegaţilor colegiului al 2-lea indirect.
La 7 August vor fi alegerile colegiului I, iar la 9 August alegerile pentru colegiul al doilea comunal.
Duminecă 10 corent s’a ţinut la Giurgiu o întrunire publică la care au vorbit dd. I. Lahovari, Dumitriu şi M. lonescu.
Apoi comitetul de organisaţie împreună cu publicu au aclamat în unanimitate pe următoarele persoane ca se represinte interesele lor la comună:
D-ni Hariton Racotă, Nicolae luca, loan Scăr/ătescu, A. M. Miculescu, Angliei I. Ulubeanu, G. Petrescu, Ma rin Popa I. Soare, Vasile Dumilrescu pentru colegiul 1.
D-ni G. I. Pietreanu, Filache Vasile seu, I. Stănculescu, Gheme Ton-ciu, I. T. Dimitriu, Neagu Popescu, Marin Popescu Hodivoianu, pentru colegiul al II.
-*s-
Consiliul comunal se va aduna Marţia viitoare pentru a acorda concediul cerut de d. primar şi a aproba înlocuirea d sale provi-sorie prin d. Efrem Ghermani, consilier adjutor.
Compauia ungară Predeal-Pesta fM. A. V) a pus la dispoziţia M. M. L. L. un tren special care va pleca din Predeal la ora 4 şi 50 de minute.
O epidemie de tuse convulsivă a isbucnit prin reionul coloarei de Negru.
Aşa de exemplu dintr’o singură stradă, strada Udricani, s’au pre-sentat la spitalul de copii intr’o săptămână, peste 60 de bolnavi.
Atragem dar, atenţiunea autorităţilor competente.
-■*-
Comisia însărcinată de primărie cu examinarea localurilor de scoală precum şi cu determinarea locurilor unde va trebui să se clădească în anul acesta, ’şi-a depus eri raportul său.
Incursul anului acesta se vorclădi mai multe asemenea localuri, între cari unul pelocul viran situatdin dosul Bisericei Sf. Gheorghe, ear altul în coloarea de Negru, pe calea Moşilor.
Mai toţi judecătorii de instrucţie însărcinaţi cu instruirea ultimelor
revolte de ţărani au terminat lucrările lor. Dosarele vor fi dar înaintate treptat pe la sfârşitul luneî. -*«-
înmormântarea regretatului G. Pla-ton membru la Casaţie, se va face în comptul statului, la laşi.
Curtea va fi represintată prin d. C. Skina primul preşedinte al Curţeî, ear d. ministru al justiţiei prin d. Procuror general al curţei ae Apel.
Examenele de la Facultatea de Medicină se termin mâine, iar la 15 Iuliu se va închide Facultatea.
FELURIMI
12,000 BUTOE DE PETROL CARE FAG explosie. — O teribilă explosie s’a produs în ziua de Joi în portul oraşului Rouen. Un vapor încărcat cu 12,000 bu-toe petrol aparţinând d-lor Gelaille şi Dertaux a făcut explosie şi imediat isbucni un incendiu înfricoşat,
Când s’a produs explosia, s’au tăiat frănghiele ce legau vaporul care a a mers de s’a lipit cu un alt steamer anume Juliette, caruia’l comunica incendiul. Julliette aparţine aceloraşi propietarl.Şase marinari ah murit, car-bonizându-se întregi. E teamă sa să nu mal existe victime.
Toata populaţia e emoţionată şi o
mulţime imensă s’a strîns pe cheiuri. *
AR *
omor si sinucidere. — O dramă îngrozitoare s’a desfăşurat în strada du Charolais la Paris. La această adresă iocueşte o damă B., măritată şi mumă a mai multor copil şi care de mult întreţinea raporturi intime cu un lucrător anume Louis Parrain, în etate de 35 ani.
D na B..., încercă zilele din urmă să rupă cu amantul el.
Acesta când afla s’a supărat foarte mult. El s’a presentat în ziua de Marţi la orele două, la doamna B., invitând-o să ’l urmeze, părăsindu’şl bărbatul. Cu toate rugăciunile şi ameninţările D-na U. răspunse ca nu poate părăsi căminul conjugal.
Atât mal rău! strigă atunci Louis Parrain. Vel fi causa unei mari nenorociri.
Zicând acestea scoase un revolver şi Indreptându’l spre metresa sa făcu foc de trei ori.
Un glonţ se perdu, un alt glonţ atinse mâna Doamnei B., iar al treilea întră In capul el mal jos de pântece. Nenorocita căzu atunci fără simţire pe tapet scăldată în sânge.
Parrain crezând că ’şl ucisese pe metresa sa, a îngenunchiat înaintea el, şi scoţând revolverul îşi trase două gloanţe, unu în gură iar cel-alt în frunte.
Comisarul de poliţie transporta imediat la spitalul Saint Antoine, pe omo-rîtorul şi pe victima sa.
Parrain e în pericol, D-na B , se va restabili In curând.
Soţul conduse copil la rudele sale. *
* #
pe ACOPERisiuL casei.—D-na C. locuind In strada Wagram întreţinea relaţii intime cu unu din vecinii el, anume Charles.
FOIŢA ZIARULUI EPOCA
1
MIŞCAREA SOCIALA LA NOI
DE
TH. ROSETTI
Când noi, cel care ne-am născut în jumătatea întâia a secolului, ne reamintim starea lucrurilor pe care am a-pucat-o In copilăria noastră; când, re-întorcăndu-ne cu gândul In timpul tinereţii, facem să revie înaintea ochiului sufletesc icoana celor ce aQ fost; când ne prindem a simţi încă odată cele ce am simţit acum două-zecl sau trei-zecl de ani, şi ne aducem aminte de cele ce am voit aluncea, şi când a-pol, trezindu-ne ca din vis, privim In jurul nostru şi vedem ceea ce este, un fel de mâhnire ne cuprinde Nu că doară timpul In care am trăit ar fi fost lipsit de însemnătate, nu că s’ar putea tăgădui că multe şi mari propăşiri s'ail făcut la care mal toţi am conlucrat pe o cale sad pe alta. Ba multe din cele ce Intrevăzusem ca într’un vis depărtat s’ad realisat mal repede şi poate chiar mal bine de cât cum doream. Dar cu toate acestea, căutătura retrospectivă psupra drumului făcut ne lasă na sa-
tisfăcuţi şi, în locul sentimentului de mulţumire liniştita, care e resplata or-cărel activităţi roditoare, ne cuprinde în spre apusul vieţel ca o jale, ca un sentiment că nu toate le-am schimbat In bine, că nu în toate transmitem intact şi sporit generaţiunit ce ne urmează, patrimoniul ce l-am primit de la generaţiunea trecută.
Acest sentiment nu e datorit, cum s’ar putea crede, vârstei mal înaintate la care am ajuns şi care ne-ar face să vedem lucrurile mal negre de cum sunt; el este împărtăşit şi de generaţiunea ce ne urmează, căreia i-1 transmitem ca o moştenire puţin plăcută şi poate chiar primejdioasă. El trebue dar să aibă un motiv real. Trebue ca, între starea trecută şi cea de astă-zî, să existe deosebiri care să nu fie toate în favoarea presentulul; trebue ca drumul pe care am apucat sa fl fost de multe ori greşit, pentru ca resultatul final al atâtor sforţări individuale să fie desilu-siuuea generală care ne cuprinde.
Şi greşelile făcute nu sunt prea greu de găsit. Mal întâi nepotrivirea adâncă a formelor noue, In care am Îmbrăcat viaţa noastră, cu realitatea lucrurilor, apoi disproporţiunea Intre scopuri şi mijloace, între aspiraţiunl şi puteri. Lipsa de reflecţiune, proprie tinereţe!, pare ca a domnit In mal toate lucrările generaţiunil actuale, lucrări al căror mândru scop nu era mal mic de cât de a organiza pe baze cu totul noue În-
treaga noastră societate. Acest cuvlnt de organizare a fost în gura tuturora din momentul ce, prin unirea principatelor, ţara noastră a făcut întâiul pas politic însemnat, care era datorit propriei sale iniţiative. O simţire instinctiva le spunea la toţi că pe bazele de până atunci statul român nu se putea desvolta mal departe, că noue! pozi-ţiunl internaţionale la care aspira trebuia să corespundă o stare de lucruri noue înlăuntru, stare care, fiind mal potrivită cu ideile dominante In statele apusene, să îndreptăţească pretenţi-unea ce o ridicam de a fi priviţi nu ca o provincie semibarbară al unu! stat asiatic, ci ca membri al marii comunităţi de cultură europeană.
Această simţire instinctivă s’a şi tradus în curând în o legiferare care în privinţa abundenţei nu lăsa nimic de dorit, care în privinţa calităţii însă a provocat chiar de la început îndoelile şi temerile celor cugetători. Am văzut în aceşti două-zecî şi cinci de ani schimbându-se de cinci or! numai constituţia ţării, a-dica legea el fundamentala, fără a vorbi de cele l’alte legi, a căror modificare a-nuală, ba câte odată chiar lunară, pri-cinueşte desnădăjduirea celor chemaţi a le pune în lucrare. Nu e dar de mirat că o mare parte din acest material legislativ a trecut la stare de maculatură până a nu fl cunoscut nici chiar de acel care l’ad făcut, daca prin cunoştinţă înţelegem ştirea de esenţa, nu numai de existenţa unul lucru.
Alăturea cu această schimbare a legilor s’a produs o schimbare nu mal puţin simţitoare, şi chiar mult mai vătămătoare, a moravurilor. Mal toate lucrurile la care ţinea generaţiunea trecută zac astă-zî părăsite, mal toate legăturile care, în afară de stat, întruneau părţi mal mici sad mal mari ale populaţiunil .In grupuri sociale compacte, s’au slăbit dacă nu ad dispărut cu totul. Fiii hulesc cele la care se închinad părinţii, ba chiar pe aceştia ÎI vedem rîzând la bătrâneţe de credinţele, de idealurile lor din tinereţe. Biserica şi familia, aceste legături morale atât de puternice In or ce societate sănătoasă, par ameninţate cu totul ; respectul pe care le aducead odinioară acestor instituţiunl generaţiunile trecute a dispărut, şi dacă, în ceia ce priveşte în deosebi biserica,In legile noastre şi în aparatul exterior de forme sociale, ea joacă încă un rol oare-cere, or şi cine simte că puterea ei vitală a dispărut, că nu mal este de cât o rămăşiţă mal mult tolerată de cât primită ca necesară de noua generaţiune.
Ast fel, pe tărâmul social ca şi pe cel politic, am fost mai dibaci întru a distruge cele vechi, de cât Intru a le Înlocui prin instituţiunl noul şi trainice. Voind a ne asimila, cu o singură lovitură şi fără muncă, cu popoarele a căror cultură e resultatul unei lupte şi unei munci seculare, am isbutit numai a produce caricatura unei civilisaţiunl. Aceasta o simţim cu toţii şi de aceia
adânca nemulţumire care ne coprinde. Aceasta nemulţumire, daca nuar conduce la o regenerare a spiritelor, la o schimbare a apucăturilor noastre, ar fl cea mal mare primejdie ce ne poate a-meninţa.
Ea ar avea de efect necesar disolvarea progresivă a tuturor legăturilor care fac din popor un tot organic, şi nu numai o grupare exterioară mânţinută prin forţă; ea ne-ar conduce la invi-dualismul cel mai mare.
Se va produce oare acea regenerare? Cine o poate prevedea sad presimţi ? Dar pentru ca ea să se poată produce, pare necesar ca toţi acel care se gândesc la această problemă să caute a'şi da seama mal bine de starea noastiă socială trecută şi actuală, de căuşele care ad făcut ca avântul atât de generos, luat acum un sfert de secol, a isbutit atât de puţin.
Vom încerca în cele ce urmează se studiăm acele stări sociale, studid din care vor reieşi poate şi unele din acele cause.
(Va Urma.)
www.dacoromaQica.ro
î 5
Io	urma unei plângeri al soţului d. Verillon comisar de poliţie merse la orele 6 de dimineaţă la domiciliul D-nel C.
Bătu la uşă şi ordonă ca să i deschiză. Imediat a început atunci ca să parlamenteze acel care era înăuntru; apoi i s’a strigat : aşteptaţi vă void deschide acum.
Uşa se deşchise şi d-na C..., apăru Îmbrăcată foarte uşor cu părul, vulvoio şi In prada unei mari supărări.
— Ce voiţi de la mine la această oră? întrebă dânsa.
D. Verillon i a făcut cunoscut scopul visitel sale.
D-na C..., declară că era singură şi a părut foarte surprinsă când a văzut ca se Indoiad câtuşi de puţin de cuvintele sale.
Comisarul era să să retragă atunci după ce visită apartamentul, când auzind sgomot pe stradă, a avut idea de a privi de pe fereastră.
El observă că vr’o cincî-zecl de persoane privead spre acoperişul casei.
Charles, auzind că vine comisarul nu avusese timpul să se imbrace şi aşa cum era se urca pe acoperişul casei.
Soţul a depus o plângere şi o cerere de divorţ.
D. Charles a fost ţinut pe un timp de 24 de ore la comisariatul de poliţie.
1NTIMPLARI^DIN TARA
In ziua de 4 Iulie a. c., pe rlul Siretu, lângă podul de fer de lângă Bărboşi, judeţul Brăila, s'a găsit un cadavru de om legat cu o fringhie de mâna stângă In susul cotului, în stare de putrefacţie şi cu totul decompus.
Cercetările s’ad început de d. procuror care a şi fost la faţa locului împreună cu d. medic primar şi d. sub-pre-fect. Până acum nu s'a putut stabili cine a fost mortul şi causa morţel. Se presupune numai că ar fi un individ care, pe la Decembre 1887 aflându-se In serviciul d-luî Alexandru Teodo-rescu, arendaşul moşiei Joiţa, din judeţul Râmnicu-Sărat, a fost aruncat de alţi servitori pe sub ghiaţă In rîul Buzău, la o ceartă ce a urmat Intre dânşii, fapt constatat deja de autorităţile din acel judeţ.
—x—
Locuitorul Neculae Mitrache, din comuna Colibaşi, judeţul Dâmboviţa, lucrând Intr’un puţ de păcură, In comuna Glodeni, al d-luî Vasile Dumi-trescu, la o adâncime de 67 stânjeni, pe când tăia peatră cu un instrument de fer au sărit scântei, din care cauză, aprinzându-se puţul ce era mânjit de păcură, a făcut explosie. Dupe toate stăruinţele depuse abia s’a putut scoate numitul locuitor mort, pârlit şi cu o-chil săriţi.
ŞTIRI MĂRUNTE
Numirea d lui colonel Merişescu In postul de prefect al judeţului Covurlul este confirmată de ilonilorul Oficial care publica decretul.
EPOCA - 14 IULIU
---------r ifiM timr» i
D. I. Theodoru şeful dimisieî administrative a Micisteriulul de justiţie este Însărcinat cu îndeplinirea funcţiunilor secretarului general, până la reîntoarcerea titularului d. Al. Costescu, care a obţinut un congediii de 25 zile.
A 2* EDITIUNE
I
i
ÎNTREVEDEREA celor doi iiyiparati
Presa streină însoţeşte de fel de fel de comentarii întrevederea celor do! împăraţi. Cea ce este mai ales demn de a fi observat este modul mai reservat cum presa germană apreciază consecinţele acestei întrevederi, care pare a nu mai avea de cât caracterul unei visite de cur-tenie.
Trebue se semnalăm, in această privinţă un interesant articol al ziarului oficios Le Nord care afirmă holărîrea nestrămutată a Rusiei d'a tiu angaja libertatea el de acţiune.
Dupe informaţiunile unor ziare, n’ar resulta din întrevederea celor doi împăraţi o alianţă intre Germania şi Rusia, cu toate că cei doi Suverani ar fi căzut de acord pentru regularea unor cestiuni, cum este cestiunea Bulgariei.
In această privinţă Pali Mall Ga-zette, desprs care se zice că are re-laţiunl cu ambasadorul Rusiei la Londra, scrie următoarele:
«Căderea Prinţului Ferdinand de Co-burg, acest protejat al cabinetelor din Viena şi din Londra, ar fi iminentă. Restabilirea unul regim legal in Bulgaria ar fi fost condiţiunea prealabilă a întrevederii celor doi împăraţi.
Ziarele austriaco vorbesc negreşit cu oare care nemulţumire despre întrevederea împăraţilor şi se arată cam sceptice privitor la resulta-tele ei.
Vietier Tagblatt zice că iniţiativa călătoriei la Petersburg a pornit de la tînărul împărat al Germaniei şi că d. de Bismarch a fost de părere că acest demers a fost prea grabnic.
Extrapost după ce vorbeşte de re-laţiunile personale între Împăraţi, care sunt foarte prieteneşti, atinge cestiunea Bulgariei şi zice:
«Este cert negreşit, că da:a Germania poate găsi un mod pacinic şi legal de a sprijini dorinţele Rusiei tn Orient, ea o va face foarte bucuros. Dar până aci multe mijloace atl fost întrebuinţate şi nici u-nul n’a putut isbuti. Este acum treaba diplomaţiei ruseşti d’a fi destul de dibace pentru a descoperi mijlocul prin care Germania ÎI va putea fi folositoare.
La Correspondance de l’Est stârneşte asupra acestui punct că întrevederea nu poate vătăma întru nimic interesele monarhiei Austro-Ungare :
«In presenţa acestor disposiţiunl Împăciuitoare, nu va fi vorba la Peterhof de a se nesocoti interesele Austro-Ungare, or d’a se atinge de ele. Nimeni nu se gândeşte de a înlocui influenţa Austro-Un-gară prin influenţa rusească în Balcani, or vice-versa. Aceasta nu e câtuşi de puţin util. Transacţiunea se va face pe baza autonomiei popoarelor balcanice or cel puţin pe baza deplinei şi întregel lor independenţe. Acest lucru e absolut hotărît prin sferele înalte. Pe această bază se va face înţelegerea.
«Prinţul Ferdinand va fi nevoit, fără nici o îndoială, să renunţe la tronul Bulgariei. Dacă el ar aparţine religiunel or-
todoxe, Rusia negreşit n’ar ridica nici o obiecţiune în contra iul. Numai din punctul de vedere religios Rusia se arată intransigentă. Probabil ca împăratul Germanici tsi va lua sarcina d'a pofti pe prinţul Bulgariei se renunţe la tronul Bulgariei. El va îndeplini aceasta misiune în calitatea sa de Imparat al Germaniei facie cu un principe German.
X
D-nii general Barozzi, ministrul de resbel, şi Alex. Marghiloman, ministrul justiţiei, care se află la Sinaia unde au plecat pentru a însoţi până la Predeal pe M. M. L. L. se vor reîntoarce diseară în Capitală.
*
D. Degre, consilier pe lîngă Curtea de casaţie, a fost delegat de guvern pentru a representa România la congresul de drept comercial ce se ţine la Anvers.
D-nii Sburlea fost poliţaiu al oraşului Focşani şi Gârciu fost perceptor, recunoscuţi vinovaţi l-iul de falş în acte publice şi al £-lea de delapidator al unei sume de 5000 lei au fost depuşi eri, în virtutea unei ordonanţe a d-lui judecător de instrucţie de la tribunalul de Putna.
X
D. Costache Radu a fost ales primar al Bacăului.
*
Dacă d. Simeon Mihălescu a fost interogat şi depus până astă-zi causa era că a fost inculpat pentru faptul de mituire ; azi, d. Simeon Mihălescu va trebui să fie urmărit şi pentru delictul de administraţiune cu rea credinţă, fapt pedepsit de articolul 330 al codului penal de la o lună până la un an închisoare. Din cercetarea actelor privitoare la a-rendarea moşiei Chirnogî se constată într’adever că d-sa a favorisat în toate oeaziele pe fraţi Constanti-nidi, în paguba Eforiei, pe care d. Simeon o administra.
Pentru aceste motive d. procuror Gârlova a făcut rechisitoriul de inculpare în afacerea moşiei Ghirnogi, şi d. Simeon Mihălescu va fi din nou chemat de d. judecător de instrucţie Papp, spre a fi interogat.
*
Seria descoperirilur hoţielor săvârşite de funcţionarii fostului regim continuă.
Eată, dar pe cea mai nouă.
încă din anul 1886, d. Radu Mi-haiu pe atunci ministru de lucrări publice, venind în Vaslui cu ocazia inaugurărei calei ferate Bârlad-Vas-luî, a promis că va trimite o sumă de 3000 lei noui ca subvenţiune din partea guvernului, pentru pavarea cu basalt artificial a bulevardului ce leagă gara cu oraşul.
Într’adever nu trecu mult timp şi suma promisă sosi, d. Lupaşcu însă care pe vremea acea era primar al oraşului, a găsit cu cale casă or-doane ca se nu se facă nici o menţiune prin registrele comunei despre primirea ei, încasând d-sa direct banii.
De atunci şi până acum a trecut un an şi trei luni, fără ca banii a-ceştia se fie restituiţi. In acest interval d. Lupascu a trecut de la primărie la prefectura judeţului, de unde a fost înlocuit de guvernul actual prin d. D. Donici.
Gu ocazia alegerei noului primar acesta aflând despre faptul sus menţionat a sesisat imediat parchetul.
D. Lupaşcu însă, înştiinţat de a-cest fapt a depus imediat bani prin bancherul Leon Scheff, din Vaslui.
Nu ştim, dacă parchetul îşi va face datoria urmărind pe d. Lupaşcu ceea ce ştim însă este că în curînd alte noui matrapaslîcuri vor fi descoperite. Primarul actual din Vaslui, a şi numit o comisie, care să cerceteze toate actele gestiunei fostului consiliu precum şi ale d-lui Lupaşcu în special.
X
«România Liberă» de astă-zi vorbind de o informaţie a noastră privitoare la o dispariţiune şi sustragere de dosare la Eforie, adaogă următoarea frasă :
«Ne place a spera că lucrul nu va fi ast-fel »
Cu toate astea însă lucrul e cu desăvârşire adevărat şi putem adăoga că dintr’o deposiţie a arhivarului de la Eforie resultâ că d. Aristomeni Fotino a scos actele ce lipsesc din dosare pretextând că le va da Curţii de compturi.
D inspector Constantinescu şi instrucţia vor căuta să afle daca in-tr’adevăr aceste acte se găsesc la curtea de compturi.
X
Astâ-zi pe la orele 2 p. m. un portar de la atelierele căilor ferate a-nume Gheorghe Ioan voind a deschide porţile spre a lăsa trecerea liberă a două vagoane, a fost sdrobit într’un mod oribil, remâind mort.
D. procuror Gârlova venind la faţa locului şi cercetând cazul a autori-sat înmormântarea cadavrului dupe ce însă a făcut aspre şi meritate mustrări conductorului şi maşinistului căuşele uciderei prin imprudenţă a nenorocitul ui Gheorghe loan.
Ar trebui ca direcţia căilor ferate să despăgubească familia victimei datoriei sale.
*
D. Horia Rosetti, fiul reposatului G. A. Rosetti, a fost numit procuror pe lângă Trib. Ilfov în locul d-lui Costescu, numit inspector poliţienesc.
Felicităm ped. Marghiloman pentru această alegere; d. Horia Rosetti e doctor in drept, a făcut studii foarte bune şi natura l’a înzestrat cu inteligenţa necesară unui dibaciu procuror.
X
La Tulcea, mai zilele trecute, a fost o mare întrunire. Alegătorii au adresat prefectului Piersiceanu o petiţie prin care cer cu insistenţă disolvarea actualului consiliu comunal compus de persoane care au contribuit la risipirea avutului comunei.
Ce s’a făcut acea petiţie? Oare actualul prefect d. Persiceanu n’are de gând să dea pe faţă o dată toate hoţiile şi nelegiuirile predecesorului său Paul Stătescu ?
X
Asupra alegerei d-lor G. Radu şi Nicolae Dumitrescu, ambi aleşi în consiliul comunal de Bacău, Minis-teriul de Interne a primit o contestaţie semnată de zece alegători, cerând casarea alegerei pentru aceşti doui domni.
Mbtivele invocate în favoarea a-cestei casări sunt :
1.	că aceşti domni sunt tot de o dată consilieri judeţeni şi consilieri comunali,
şi al 11-lea, că d-nii G. Radu şi N. Dumitrescu nu nu demisionat din funcţiile de consilieri judeţeni în termenul prescris de lege.
Ministeriul de Interne a ordonat imediat o anchetă, cerând tot de o dată şi dosarele acestei alegeri.
X
D. Cârlova, procuror, a făcut rechisitoriul prin care conchide la darea în judecată a d-luî Aristomeni Fotino.
X
D. Simion Mihăilescu cerând d-luî judecător de instrucţie Papp să ’î permită să meargă la băi, acesta i-a observat că va avea nevoe de dânsul ca să '1 supue la alte interogatorii.
X
Aflăm cu părere de rău, că amicul nostru d. G. Ressu care erea să fie pus în capul listei comunale, la alegerile de la Galaţi, şi care mai mult ca sigur ar fi fost ales primar, nu consimte să mai ocupe ast post de primar al Galaţilor, pe care l’a ocupat acum doui ani cu atâta dis-tincţiune.
4 X
Citim In România Libera :
Epoca se obstină a pune d-lui Panuo chestiune indiscretă; d. Panu se obstină a păstra tăcere asupra cestiuneî.
«de Conrard le silence prudent»
Să venim în ajutorul confratelui nostru şi să complinim informaţiu-nile «Alegătorului Iăşean.»
D. Panu nu a plătit amenda de 5000 lei.
D. Panu nu va plăti amenda., pentru că de câte-va zilee prescrisă.
D-nu Panu a beneficiat de sub-scripţiuni culese nu numai la Iaşi ci şi în Bucureşti, în chiar parlamentul ţărei, subseripţiuni ce nu au fost înapoiate până la data de azi.
Ne aşteptăm ca Lupta, tot-d’a-una cu rupere de inimă pentru cei sărmani, să anunţe că totalul sumelor strânse a fost vărsat în ajutorul săracilor.
ULTIMA ORA
AGE\TIA HAVAS
Belgrad, 25 Iulie. — Regele Milan va pleca cel mal târziu la I-id August la Berchtesgaden unde va sta câte-va săptămâni.
Belgrad, 25 Iulie. — Numeroşi is-raeliţl emigraţi In Serbia din Austria şi din Germania doresc să fondeze la Belgrad o comunitate eclesiastică şi şcolară.
Belgrad, 25 Iulie. — In cercurile liberale se vorbeşte de o întrevedere In» tre regele Milan şi prinţul Ferdinand, la graniţa sărbo-bulgară.
Această întrevedere s’âr face In luna August.
POSTA REDACŢIEI
D-lul IV. II. Tli. — Tecuctu.—Articolele nepublicate se ard şi o dată re-fusate nu se mal primesc.
c.
\
Doctor în Medicină de la Facultatea din Paris.
Gonsultaţiuni în toate zilele de la 12—1 şi 4—6 ore.
Bucureşti	Strada Ieni Nr. 12 bis.
829	(lângă Hotel Union).
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(31)
ALEXIS BOUVIER
DRAMELE PĂDURI
PARTEA I
LUPII DIN ARDENI
XI
CEA. CE DOVEDEŞTE PRIMEJDIA DE A BEA
PREA MULT
Fralchotta locuia la Sedan Intr’o căş-cioarâ In care afară de dânsa se afla numai bătrâna Coq Blanc.
Fralchotta stătea In odaia ce da pe scară; uşa el deschisă lăsa să se vada nişte mobile simple, dar foarte curate; o masă, scaune, un dulap de stejar, un bufet.
In cămin ardea un foc vid, care lumina alămurile atârnate pe perete.
Fralchotta devenise o femeie de toată frumuseţa ; dar In loc de rlsul Vesel de altă dală, faţa ’l era tristă şi Îngrijită.
Ea sta cu spetele la uşă; privirea sa era fixă; ea gtndea.
Fratchotta fu silită a'şî laşa glndurile ] de sgomotul unor paşi şi de o voce aspră...
—	Bună ziua, ce mai faci ?
Misâre intră în odaie şi întinse mâna tinerel femei; Fralchotta 11 privi cu ochi muiaţi de lacrimi.
—EI bine? ce, plîngi, eştîmlhnită; ai spune-mî ce al; voi cauta să te alin.
—	Fralchotta tăcea.
—	Cum văd ed e lucru serios; unde e Marţial? De obiceid 11 găseşti tot d’a-una aici; cum se face ca nu’l vedem acum?
Fralchotta nu putu să audă mai mult; apucându-se cu mânele de păr şi plln-gînd cu hohot, zise :
—	A1 dacă ai şti cum sunt de nenorocita I apoi, năbuşind, nu mal putu vorbi câte-va momente.
Misâre o privea şi aştepta.
—	Marţial nu mă mai iubeşte, mă părăseşte, fuge de mine : nu mă sărută ca altă dată, şi cu toate aceste a-cum e liber; dar are In inimă alt amor. Femeia lui a murit ; poate să stea cu mine... dar el nu voeşte.... iubeşte pe alta... trebue să mă răsbun.
Misâre luă mâinele Fraîchottel şi a-trăgând’o spre dânsul, privind drept In ochi pe tânăra femeie, Ii zise :
—	De ştii ceva vorbeşte ; încredin-ţeaza-te mie şi eu te voi rfisbuna, ţ’o jur.... Numai, draga mea, ml-e foame, să mâncăm şi să vorbim mâncând.
Fralchotta pregăti curând prânzul ; atunci Misere, şezând şi silind pe tovarăşa sa să şuază la masa, Începu a
dejuna şi a vorbi cu gura pe jumătate plină :
—	Ascultă, dragă, vorbeşte pe faţă, nu ’ml ascunde nimic, şi ’ţi făgăduesc că In curând Marţial nu ’ţi va mal fi necredincios.
—	01 zise Fralchotta cu glas strania, trebue să mă răsbun.
Urmă o tăcere; Fralchotta plângea ; Misâre luă seama şi căuta cum să Înceapă iar vorba ; turnându’I de băut o silea să ’şî golească paharul.
Paţin câte puţin ochii fetei să aprin-dead.
Misere rlse şi ’I zise :
—	Ei bine, te afli mal bine acum ?
—Da, cea ce ml-aizis ml-a făcut mult
bine.
—	Atunci să vorbim.
—	Da, căci trebue să mă răsbun !
Misere înţelese că n’avea de cât să
asculte; de aceia să puse pe fumat, re-zemându-şi fruntea pe amândouă mâinele şi cu ochii ţintiţi asupra ochilor Fraîchottel.
Acesta ’şi netezea părul cu unghiele mormăind încet...
Apoi de odată, ridicând capul pe care şi’l scutură ca o leoaică, spre a da îndărăt coama ceT acoperea fruntea, şi privind cu semeţie pe Misâre îi spuse:
—	Jur să 'ml ajuţi ?
—	Da I
—	El bine I ascultă; de două-zecl de ani un secret grozav mâ apasă şi mă chinueşte... sunt părtaşi la o crimă... o crimă făcuta cu atâta dibăcie că nici o bănuială nu să produse ; toţi crezură ca e vorba de o Intlmplare... numai ed aş fi putut spune, c&ci văzusem....
Fralchotta privea drept înainte şi părea că goneşte o visiune îngrozitoare.
—	N’am Indrăsnit să vorbesc... faţa sălbatecăa omorltoruluî mă spăimântă; dar de frică am păstrat secretul ce Întâmplarea îmi descoperise; aveam numai zece ani...
Fralchotta povesti atunci omorul săvârşit de Gaulot :
—	Apoi, câţî-va ani mai târzid, am iubit pe omul acela , dar atunci amorul mă Îndemnă ca şi frica : a trebuit se tac ; n’am spus nimic.
Misâre umplu paharul Fralchotteî de mal multe ori In timpul istorisire! sale; de acea ea să înfierbântă din ce In ce.
Tlnăra femeie’şî ţinea capul ascuns Intre mâni. După câte-va momente de tăcere, zise privind pe Misere :
—	Nu’I tot. Marţial s’a însurat cu o văduvă bogată; ştii, testamentul fusese făcut în favoarea celui careva su-praveţui. Ast-fel nenorocita era dinainte oslndită la moarte... Nimeni, nici chiar d ta, d-le Misere, n’al ghicit crima; aţi crezut că e vorba de o întâmplare. Dar ed am văzut şi pot vorbi...
A 1 Marţial, ai crezut că mă poţi lăsa pe mine, care te iubesc cu un amor sălbatec, fără asemănare... Acum că eşti bogat nu ’ţl mal trebue fată sărmană ; mă goneşti, mă arunci pe stradă, şi crezi că totul s’a isprăvit... dar a-şteaptă... deşteptarea d-tale va fi cumplită.
Misere stătea nemişcat, cu gâtul în-
tins, cu ochii fixi, sorbind par-că cuvintele Fralchettei, putea însftrşit să peardă pe Marţial.
Fralchotta, sdrobită, cu sinul sguduit de o respiraţie grăbită, era frumoasă, de o frumuseţe sălbatecă, ochii săi erau plini de ură; gura el încreţită şi contractată, părea că gustă răsbunarea ; suflarea el o ardea ca o flacăre; fu nevoită să se oprească.
După câto-va cuvinte reluă :
—	Da, şi aci s’a săvlrşit o crimă; dar cine ar putea bănui pe vinovat?... Ce lacrimi, ce disperare 1 Toată lumea crede că Marţial a iubit la nebunie pe soţia sa. El e în prada durere! sale, nici nu mal căută de trebî... de aceia mulţi vid să ’l mângâe, să ’i strlngă mâna, cu vorbe alinătoare, şi el e un omorltor 1
—	E prea cald aici, zise Misâre.
—	Da, zise Fratchotta, mi-e sete...
—	Ei bine, trimite să ne aducă de băut.
—	Avem aici.
Lison zisă Fralchotta se sculă şi a-duse două butelii; apoi luând loc lingă Robert, II zise restit:
—	Ascultă, nu fac vorbă lungă; ştid că eşti acuma duşmanul lui Marţial. Ştid ca ai fost jucat de dlnsul şi vrei să te răsbunl. De voi rămânea cu mintea rece, amorul med va renaşte şi voi tace. Dar daca mă voi ameţi, voi vorbi. Fa-mă să vorbesc, adause ea Intinzend paharul, căci n’am isprăvit.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
i
EPOCA — 14 IULIE
CASA DE SCHIMB
613
!. M. F E R M 0
Strudu Lipscani, No. 27
Cumpera. sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
13 Iulie 1888
6 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig, de st. drum de fer
7	0/0 Scrie. func. rurale
5	0/0 Scria. func. rurale 7 0/0 Scrie. func. urbane
6	o/0 Scris func urbane
5	OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi
6	0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
» Naţionala • Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă
Cump.
93
92
91 3,4
105 1 4 91 1/2 104 1/4 98 87 1/4 77 1/2
79	1,2 212
39
940
250
240
80
14 40 14 40
203
Vend. 63 1/2
93
92 1/4
106
91 3/4 105 99
87 3/4 78 80 216 42 960 255 245 90
14 60 14 60
203 205
CASE DE	CASE DE ÎNCHIRIAT	MOŞII DE AltEADAT
IIP VUY71UU Casele din Strada Rosetli No. IJlJ 1 LlAlIllj 18, Sub. Staicu din causa de strămutare la ţară. Preţul moderat.	UN SALON MOBILAT âSMfc A se adresa la proprietar acolo.	1)1! MUU MOŞIA STANESTI situată la 0 oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pâdurede brad şiVle fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacâu-Moineşti, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or-ce lămuriri. 776
IkU VU1U7ADU nouS hectare vie şi obratie si-IIB VCilM lUEi tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.	VILA LLTRER SINAIA r^osTe,că^rue mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria să se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti,	
IIP VUN7IIIU două case situatelnStrada Fru-IFIj 1 uluiAllL moaşă No. 12 şi 12 bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servilor!, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde In total sau in parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueste la No. 12 Str. Frumoasă In casele din fundul curţel 776		DE ARENDATî» Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. N. Alexandrcscu.
	VILA NUMITA BEATRICE « vară este de închiriat, situată la lilaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43.	
	ti TrTT A cu grădină situată la Filaret, este U V ILii de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa'zolt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiază 783	IIE1 AblMklT de la23 Aprilie 1889 moşie Uli Afli, All ll Lalosul şt Dobricenl din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani.
lin VUM4DI,1 Casa Dobriceanu din Câmpina IlTl 117.1/1.11111 cu grădina mare şi pomi roditori, asemenea şi un loc cu două faţade cu 0 prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unirel 1. 752		
		ONE RAME FRANţAISE rrS! mand, le roumain et le piano, dăsire trou-ver une place comme gouvernante ou dame de compagnie. S’adresser â l’administration du journal. 830
	n A MEDE mobilate şi nemobilate de Inii nlIlC AC chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81.	
DU VUM74 DU Casele cu locul lor din Str. UC/ lulU/UlU Clemenţei jt, şi locul din Str. Biserica Amzel No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8.		
CASA DE SCHIMB
805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facla noei claclir Bancei Naţionale (Dacia-România)
B uouresti
Cumpără si vinde efecte publioe si face ori-ce schimb de monezi
____Cursul pe ziua de 13 Iulie 1888_
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.l „	C. F. R.
„	Municipale
. ,	Casei pens. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
7 %	urbane
5 %	” lasl
3 % Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. [20 lei]
Losuri	crucea	roşie ltaliane
„	Otomane	cu prime
Losuri Basilica Doinbau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,,	ltaliane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotii in aur
Cump. Vinde	
93	93 %
91	ii
90 %	91 y,
78 %	7»
212	217
104	104 X
90 %	91 X
103 3/4	103 X
90	97
8(1 H	87
76	77
68	71
40	42
28	30
40	44
1*	19
15 90	16 35
203	206
124	126
100	101
99	100
230	236
EPITR0PIA GENERALA
OSPITALELOR SI OSPICIILOR
CASEI S-TULUI SPIRIDON DIN IAŞI
La 23 August viitor a. c. urmează a se ţinea In camera Epitropiel generale licita-ţiune pentru darea în antrepriză a aprovizionare! Ospitalelor şi Ospiciilor din laş! dependente de casa sf. Spiridon, cu carnea necesară pe timp de un an începător de la 11 Octombre a. c.
Se publică aceasta spre cunoştinţa generală, cu invitaţiune că toţi acel cari ar vroi se ia această antrepriză să se prezinte în arătata zi în camera Epitropiel generale întovărăşiţi de garanţii solvabile pe valoare de 1500 lei, în bani saO efecte publice.
Condiţiunile se pot vedea în ori ce zi de lucru la cancelaria Epitropiel generale.
No. 2691
La 24 August a. c. urmează a se ţinea în camera Epitropiel generale licitaţiunea pentru darea în antrepriză a aprovizio-nărel Ospitalelor şi Ospiciilor din Iaşi, depenpente de casa sf. Spiridon cu pânea necesară pe timp de un an începător de la 5 Septembre anul curent.
Se publică aceasta spre cunoştinţa generală cu invitaţiune că toţi acel care ar vroi se ia această antrepriză să se prezinte în arătata zi în camera Epitropie-generale întovărăşiţi de garanţii salvai bile pe valoare de 2000 lei în bani sau efecte publice.
Condiţiunile se pot vedea în ori ce zi de lucrn la cancelaria Epitropiel generale.
No. 2692
9$)
W
6G
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
ASOCIATIUNI MUTUALE DE SUPRAVIEŢUIRE
ÎMPĂRŢIREA AVEREI GRUPEI ANULUI 1888
JOCKAY-STABILIMENT
No. 66.— Strada Clopotarii— No. 66
BUCUREŞTI
Cumperari si ven-zari de cai, trasuri si hamuri precum si în comision pentru ven-zare. Pensiuni de cai zilnic si lunar pe pre-ciul de 2 lei pe zi inclusiv hrana.
Cu stima, LANGOSY.
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani No. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 12 Iulie
că averea acestei grupe se va
a fostei Societăţi «ROMANIA»
Avem onoare a tncunoştiinţa pe d-nil in eresaţl a! grupei care expiră la 30 Iunie 1888 st. nou, împărţi cu începere de la 1 Noembre 1S88 stil vechi, intre membri! în drept.
In conformitate cu condiţiunile generale imprimate pe poliţele d-lor, d-niî contractanţii inscr'şl In această grupă, sunt ivitaţl de a trimite fără'întârziere, prin scrisoare recomandată, direcţiune! generale a societăţel «Dacia-România», în Bucureşti, următoarele acte :
1.	Actul prin care sS se constate etateta asiguratului (adică actul de botez sau de naştere, sau un extract din registrele stârel civile pentru constatarea etâţel, legalisat de autoritatea respectivă, or depoziţiunea a cinci martori, înaintea tribunalului, conform art. 33 din codul civil
2.	Un certificat de viaţă prin care se se constate că asiguratul a fost în viaţă la 1 Iulie î888 stil nou, sau un act de deces, în cas când asiguratul va fi încetat din viaţă dupe ziua de 30 Iunie 1888 stil n.
Sub semnata direcţiune generală, atrage cu deosebire atenţiunea membrilor acestei grupe, că susmenţionatele documente tre-bue să i se trimită cel mal târziu In termen de trei luni, adică să fie depuse societâtel până la 30 Septembre 1888 stil nou, cunoscând că acel care nu vor fi trimis de loc acele documente justificative, sau care nu le vorfi trimis complecte şi în regulă, vor perde în conformitate cu condiţiunile contractului or-ce drept, find-câ în ziua de 1 Octombre 1888 stil nou, numai pe baza documentelor depuse se va constatanumerul asiguraţilor acestei grupe, spre a se putea imediat incepe calculul partei ce se cuvine fie-caruia din membri partasi.
Este deci, în interesul tutelor d-lor asiguraţi aî acestei grupe, de a trimite actele lor susmenţionate cât mal curând posibil, pentru că, dacă unul sau altul din acele acte n’ar fi în conformitate cu condiţiunile generale, se aibă timp să le rectifice sau să le tacă din nou.
Bucureşti, 1 Iulie 1888.	DIRECŢIUNEA GENERALA
826	a sooietatei «Daoia-Ftoxxiâ.ixia.
DE ÎNCHIRIAT
Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, Calea Victoriei, No. 12, odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa str. Pitar-Moşu, 5.	839
DE ÎNCHIRIAT
casadin Strada Polonă No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	723
nC IMPUI Dl UT casămarecudoue UL Iii UiI Ini Al etage strada Sfinţii Apostoli No. 42, aproape de cheiuri, a-Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se dreseze calea Victoriei No. 74.	813
VALORI	Scadenta cupoa nelor	TArglib. curs meii.
Kouduri de stat roinăii		
Renta rom. perpe. 1875 5%	1 Ap. 1 Oct.	92%
Renta rom. amortisab. 5%	1 Ap. 1 Oct.	93%
Renta rom. rur. conv. 6%	1 Mai 1 Noem.	93%
Oblig, de stat C. F. R.6%	1 lan. 1 Iulie	
idem idem 5%	Idem	
Împrumut Stern 1864 7%	1 Mar. 1 Sept.	
lmprum. Openheim 1866 8%	1 lan. 1 Iulie	
Agio		«X
împrumut, dc oraşe		
Impr. oraş. Bncur. 5%	1 lan. 1 Iulie	79X
idem din 1884 5%	1 Mai 1 Noem.	93
lm.or.Bue.cu primelozfr. 20		44
Valori diverse		
Creditul fonciar rural 7%	1 lan. 1 Iulie	106%
idem idem 5%	idem	92 3/4
Cred. func. ur. din Buc- 7%	idem	105
idem idem 6%	idem	99
idem idem 5%	idem	88% Tin
Cred. func. ur. din laşi 5%	idem	
Obl cas. pensiun. Ir.300 10	1 Mai 1 Noem.	200
MARELE HOTEL CARAIMAN
SINAIA
In cea mat frumoasă posiţie şi cei mal confor tabil, 95 camere peste drum de gara.
RESTAURANT DE PRIMUL ORDIN
Bucătărie franceză şi Română sub direcţiunea unuia din primit bucătari din Capitală.
A preveni prin telegramă pentru a reţine a-partamente sau camere.
Cu stimă,
744	Antreprenor: Dumitru Dumitrescu
<
I-
ZD
O
z
CC
3
2
Q
LU
_J
LU
O
•
o
Z
•v
—
Z
<
u
CC
s.
3
<
fi
m
os
H
V)
STRADA LIPSCANI, No. 2
CELE DIN URMA NOUTATI
STRADA LIPSCANI, No. 2
S’A DESCHIS
. Gonstantinescu
S’A DESCHIS
768
CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MAIU ANUL CORENT
UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME SI BARBATI
STRADA LIPSCANI, No. 2
CELE DIN URMA NOUTATI
STRADA LIPSCANI, No. 2
CB
3
§
>
r
a
CB
O
>
2
o
•
ti
O
m
r
m
D
2
C
JJ
Z
O
c
H > —I
MĂRGĂRITARELE TUTUROR PARFUMURIL0R
PENTRU BATISTE, IIAINF. ETC.
ESTE PARFUMUL MAIGLOCKGHBN
DE
-0» LOHSE «e-
renumit pentru caracteristicul, îndelungatul şi plăcutul săfi miros
Heliotrope blanc	de LOHSE
(3-oiaiilie	de LOHSE
Bouquet IVTessaliria de LOHSE
seama abrica de
Cumpărătorii fabricatelor mele se aibă tot-d’auna în s Firma GUSTAV I.OIISE 46 Yager Strasc Berlin Fabri Parfumerie şi Sepunuri fine de toaletă.
Depou la d-niî S. Heohter, Ch. Lazarowitz ele. En detaliu la toate parfumeriile de lux.	754 B.
®xi
x
iX®#XI
ŞCOALA COMERCIALA
mm
x
x
•XI
IN VILINA
Inaugurează la 15 Septembre a. c. cursuri noui de Comptabiiitatea simpla >»i dubla, Aritmetica comerciala, Corespondenta comerciala, Caligrafia, Stenografia si limbi streine. Tinerii care vorbesc puţin sad de loc limba germmană, învaţă această limbă în câte-va luni şi pot se obţină într’un an de zile certificate în toată regula.
Afară de aceea pot sS intre palru tineri la directorul scoalei cu întreaga înlreţi’ ere şi având o supraveghere serioasă.
Scoale aceasta exist» deja de 23 ani şi a dat cultură solidă la mult! Români.
IOHANN SCHWALBL
DIRECTOR
Wien I, Salvatorgasse No. 6.
■xe©X’
x
X®
FRUMUSEŢEA DAMELOR
Pete de firul, coji de pele, roşcata feriri, |>ete do obraz, pistrue si toate defectele enloarei obrazului, departcaza radical mente
Pelea cea mal aspra si uscata devine peste nonpte moale, alba si frageda
SA VON 1)E LYS DE LOHSE cel mal fraged sepun de toaletă, liber de orl-ce tărie, care adesea-ori este singura causă a culorol defectuoase a foţel. Cumpărătorii fabricatelor mele se aibă In seama FIBMA, GUSTAV LOHSE,46 YAGER STRAS-SE, Berlin, Fabrica de Parfumerie şi Sepunuri fine de toaletă. Se vinde In flacoane intregl şi jumetâţl la toate parfumeriile cele bune.
Depoul la d-nil Salomon Hcchter şi Ch. Lazarowitz.
754 A
Tipografia Ziarului,, Epoca"
Tipărit cu cerneala Ch. Lorllleux-Cle Paria	Girant responsabil V. P. Gheorgldu.
www.dacoromamca.ro