ANUL III No. 790 A DOUA EDITIUNE MARŢI 12 (24) IULIU 1888 NUMERUL 15 RA^l NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA INAINTE In Bncure^ci: La casa Adminislraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strcinetatc: La toate ofliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 BANI NUMERUL' ANUXCIUMLE DIN ROMANIA 9E PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Ajjencc llavas. Place de laBourse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segăsestejurnalul cu IK cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. tier-main, Ao. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI IiED ACŢIUNEA No. 3,—Pinlza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DM1N1STRA ŢI UNEA No. 3.—Plntzft Episcopiei. —No. 3. PERSISTENTA CEREM LĂMURIRE FORTIFICAŢIILE BUCUREŞTILOR ÎNMORMÂNTAREA, gen. lecca DRAMELE PADUREI PERSISTENTA IDEILOR COLECTIVISTE Colectivişti! au căzut materialiceşte de la putere, dar ideile lor stăpânesc încă spiritul public. Corpul a perit, dar sufletul blestemat al colectivităţi continuă încă a perverti simţul opiniunei publice. Astă-zî încă trebue se ţinem seamă-de a mulţime de idei falşe, de prejudecăţi necinstite ce am moştenit de la răposata colectivitate. Se dăm câte-va exemple : Pentru ziarele colectiviste şi chiar pentru unele ziare anti-colectiviste, faptul d’a triumfa în alegeri, în <9 judeţe, şi a avea un balotaj într’un singur judeţ a ajuns dupe 12 ani de practică colectivistă a regimului parlamentar, se fie privit ca o înfrângere pentru un guvern. A învinge în nişte alegeri libere, cu 200 de voturi, de pildă, contra 150, este în ochii acelora care 12 ani au făcut ori-ce luptă imposibilă, a suferi o cădere ruşinoasă. A dobândi un triumf electoral însemnează a întruni de pildă 1000 de voturi, contra 5 şi 50 anulate. Alta : Existenţa unul partid politic nu constă în acordul unui număr oarecare de bărbaţi de convingere a-supra mai multor sau câtor-va puncte dintr’un program de reforme. Un partid este, pentru colectivişti, o aglomeraţie de oameni, din ori ce grup politic, cari abdică dreptul lor de a cugeta în favoarea unui om care e proclamat şeful partidului. D’aceia colectiviştii nu pot pricepe ca membrii unui partid să poată a-vea păreri deosebite asupra unor cestiuni chiar de amănunt. D’aceia ei fac atâta cas de câte-va deosebiri fără însemnătate ce pot exista între liberalii conservatori şi junimişti. Or-ce schimbare în ideile unui bărbat politic, nu poate fi mărturisirea unei erori şi recunoaşterea a-devărulul. După 12 ani de trădări şi de evo-luţiuni necinstite, actul cel mal cu-ragios, şi poate cel mai cinstit al unui om politic, acela care constă în a’şî mărturisi erorile, nu poale fi de cât un act venal. Evoluţia lui Gl&dstone sau aceia lui Statford Norlhcote nu s’ar putea explica la noi de cât ca o capitula-ţie de conştiinţă in schimbul unui folos material. Funcţiunile publice nu sunt de cât o răsplată pentru agenţii care au adus servicii partidului dominant. In această privinţă ni se povesteşte un cas destul de nostim: Un birjar care ae dusese cu un deputat la Cameră în ziua de 15 Martie, se văzu şi dânsul expus la gloanţele soldaţilor. După cât-va timp umblând cu acelaş muşteriu, el zise a-cestuia când se cobora din trăsură: «Bine coconaşule , aceasta este dreptate ? Guvernul s’a schimbat şi eu văd că birjarul d-lui Moruzi e a-cum birjar la d. colonel Voinescu. A-ceasta e o curată batjocură». Câţi oameni nu judecă ca acest birjar? Precum să vede dacă colectivitatea a căzut, va trebui mult timp până se stârpim ideile greşite, prejudecăţile nenumărate care au prins rădăcină în 12 ani de regim colectivist. TE LEGRAME AGENŢIA IIA VAS Paris, 21 Iulie. Preşedintele Republicei a sosit la Vizi-lle unde a fost foarte aclamat. Respuntjând unui toast, D. Carnot a făcut un mare elogiu armatei. El a zis:,, Armata e naţiunea însăşi. Ea ’şl va îndeplini cu demnitate datoria în diua când va fi chiamată-,, Paris, 21 Iulie. Rusia va adera ia convenţiunea Suezului. Bruxela, 21 Iulie. LE NORD, îatr'un articol, atacă cu vioiciune politica D-lui Crispi a cărui silua-ţiune o consideră ca rău sdruncinatâ. piarul face să se observe că chiar admiţând că singurul re3ultat al întrevederi de la St. Petersburg ar fi prelungirea, stătu quo, lui în Orient, aceasta ar fi nu e-şec indirect pentru politica Italiei care împreună cu Engliterajoacâ rolul cei mai ostil în potriva Rusiei. D. Crispi n’a is-butit de cât să compromită pe Italia de-părtând’o de Rusia care are dreptul de a fi nemulţumită de amestecul Italiei într’o afacere în care nici un interes Italian |nu este angagiat. Roma, 21 Iulie. ,.Italia,, desminte absolutamente călătoria D-lui Crispi la Carlsbad. D. Crispi va sta vara la Roma unde presenta sa este reclamată de situatiunea politică internă şi externă. Paris, 21 Iulie. Regina Serbiei a plecat la Haga. Viena, 21 Iulie. Se anunţă din St. Petersburg „CORES-PONDETEI POLITICE,, că prinţul Henric de Prusia e numit şef al regimentului! rusesc, Izium, Roma, 21 Iulie. Se anunţă din Zanzibar „AGENŢIEI STEPÂND' că avisul ARHIMEDE a sosit având pe bord pe D. Cecchi, consul general al Italiei la Aden. Paris, 21 Iulie. ÎDuclerc, fost preşedinte al Consiliului, a mnrit. St.-Petersburg, 22 Iulie. Wilhelm al Il-a a venit ieri la St.-Petersburg pentru a face o preumblare în trăsură. Primirea ce ÎI s’a făcut a a fost foarte rece. Câte-va aclamatiunl s’au auzit în jurul ambasadei Germaniei unde Wilhelm al II a prânzit. Honia, 22 Iulie. Plecarea regelui Ilumbert la Monza a fost grăbită din causa indispositiel subite, un fel de ameţeală. Paris, 22 Iulie. D. Carnot a fost aclamat la Romans şi la Valence. Atena, 22 Iulie. Regele Greciei a plecat la St.-Petersburg. St. Petersburg, 22 Iulie. «Novosti» zice că Austria a atâtat pe Bulgaria s6 pună mâna pe linia Vacarel-Belova pentru a întări influenta sa în Balcani şi a pregăti o basă eventuală pentru concentrarea trupelor sale. Cnir, 22 Iulie. 400 de dervişi au atacat satele situate în apropiere de Vădi Halfa. Ei aQ fost respinşi de trupele anglo-egiptene. Moscova, 22 Iulie. «Gazeta de Moscova» zice câexpulsarea reginei Natalia este actul cel mal ordinar al domniei ruşinoase a regelui Milan.. Privas, 22 Iulie. Alegerea d-lul Beaussier, oportunist, ca deputat, este asigurată. C'ouslanlinopol, 21 Iulie. Via Atena.—Respunzând la cererea de explicatiunl făcută de Poarta, guvernul bulgar a declarat că n’a luat în posesiune linia de joncţiune Belovo-Vakerel şi că s’a mărginit a aşeza Duminica trecută în flecare staţiune câti-va gendarmi şi un telegrafist pentru a asigura siguranţa publică şi pentru protecţiunea bagagelor prinţului Perdinand cari sosiaU Duminecă. Cu toate astea gendarmil bulgari ocupând staţiile interziseră agenţilor liniei să circule pe linie. CEREM LĂMURIRE Citim în România Liberă: «Gând se va şti cât a cheltuit fostul regim, pentru alegerile din Ianuarie şi pentru menţinerea ordinel la 14 şi 15 Martie, atunci să va cunoaşte o parte din corup-tiunea cu care se familiarizase clientela d-lul Ion Brătianu.» Am fi foarte recunoscători confraţilor noştri daca ar bine-voi să ne spue la cât se ridică acele sume ca se cunoască ţara «o parte (dacă nu se poate mal mult) diu corupţi-unea» regimului căzut. In acelaş numer al României Libere mai citim următoarele : «Se găseau prefecţi cu mâna în sac, se descopereai! miniştrii cari confundau vis-teria tării cu buzunarul lor». Noi cerem să se dea pe faţă toţi acei prefecţi, toţi acei miniştrii fără escepţiune, care confundau visteria ţerei cu buzunarul lor. Lumină deplină trebue să se facă. Ţara trebue să urmărească pe toţi acei miniştri-tîlhari cari au jefuit-o timp de doi-spre zece ani. Miercuri Regele şi Regina vor pleca pentru motive de sănătate In strei-natate. Regele merge la Grefemberg In Germania, se urmeze o cură de idrote-rapie. Regina se duce la Silt, staţiune de bâi pe de mare de Nord, In Slesvig. Causa călătoriei Majestăţilor lor e ca atât Regele cât şi Regina au contractat nişte friguri, încă de când erau în Bucureşti. Frigurile neîncetând, au produs o slăbiciune generală, In cât Regele poate abia să se ţie în picioare şi ori-ce mişcare ori plimbare, fie In trăsură fie pe jos, îl oboseşte. Regina va fi însoţită de d. gen. Gre-cianu şi de d-ra el de onoare, d-şoara Davila. Regele va lua de aghiotant pe d. C. Odobescu. şi va fi Însoţit şi de doctorul Teodori care II a prescris cura ce se duce să facă. Miniştrii vor însoţi pe Suverani până la Predeal. Absenţa Majestăţilor lor va fi a-proape de o lună. In timpul acesta, consiliul de miniştri va fi autorizat să facă nomi-naţiunele sub reserva aprobării ulterioare a Regelui. Cetitorii noştri îşi aduc de sigur aminte de douS articole însemnate ce am publicat acum câte-va luni asupra fortificaţiunilor capitalei, articole care aO fost reproduse şi comentate de mai multe ziare streine. Autorul acelor articole, unul din oamenii cel mal competenţi ln asemenea materi', pe care îl avem în ţară, ne trimite asupra aceluiaşi subiect încă două articole. Publicăm azi primul articol si mâine vom da urmarea si finitul. In urma celor publicate în Epoca de la 30 Aprilie şi 1 Maiil, asupra fortificaţiunilor Jtucurestilor, ni s’a pus următoarea întrebare : «dar când Rusia sau Austria, s'ar hotărî să în-tervie prin arme in Bulgaria, ce rol vor avea aceste fortificaţii ?» Mal înainte d’a răspunde direct la acea cestiune, vom observa că întrebarea aceasta n’are în sine nimic de extraordinar şi că de şi nu e menţionată special în articolele publicate în Epoca ea să reduce şi e coprinsă ln cele ce am zis când am discutat cazul, puţin probabil, în care teritoriul României ar deveni (Intr’un resbel Intre Rusia şi Austria) un teren secundar de operaţii. Pentru ca Rusia să iasă din reserva sa obicinuită în cestiunea bulgara, trebue negreşit să presupunem, In atitudinea puterilor centrale, o schimbare de atitudine, din care ar resulta noul interese, cu noul grupări de puteri şi cu vederi modificând oare-şl cum pe cele actuale ale Europei. In adevăr, ca Rusia se Intreprinză, în condiţiile de azi, o campanie în Balcani, ar fi o prea mare greşală. Cu greu s’ar putea admite ca această putere, care în tot-d’a-una s’a arătat atât de prudentă, evitând posiţiunile falşe, să se supue consecinţelor unei întreprinderi aşa de pericoloasă şi unde probabil de la început ar găsi grupate, în faţa sa, pe România, Bulgaria şi Austria, şi poate chiar pe Turcia. In adevăr, ar fi pentru această putere, un bun prilej de a face act de suveranitate asupra Bulgariei, luptând peutru a nu II să încălca teritoriul. Ce motiv ne poate oare îndemna să credem că Rusia, cunoscând toate a-ceste împrejurări, s'ar expune a face, în asemenea condiţii, o campanie îndepărtată, în care ar avea toate desa-vantajele ? Şi ce ne poate face să credem că, dacă din causa Bulgariei, Rusia ar fi silită să facă răsboiii, ea nu ar întreprinde lupta în condiţii bune pentru dânsa, cătând să sdrobească mai întăiu pe Austria, acolo unde ar întâlni-o isolată ? Aglomeraţia de trupe în Polonia şi pe fruntariile Galiţiel, e o dovadă evidentă de temeinicia credinţei noastre că lupta nu va fi îu România. De şi mobilul este supremaţia In peninsula balcanică, totuşi resbelul ce s’ar face în acest scop, ar avea loc în Galiţia, acolo unde raţiunea şi ştiinţa o cer, şi unde masarea trupelor ambelor puteri o indică. Aci e locul de a adâoga că Rusia, Intreprinzând răsboiul prin Galiţia orientală şi nordul Bucovinei, va avea a străbate provincii simpatice pentru dânsa, câcî majoritatea populaţiilor este compusă din Ruteni şi Români, cari găsindu-să asupriţi de nemţi şi unguri, aşteaptă pe Ruşi ca liberatori. Cu totul alta pare a fi situaţia la Sud unde Românii şi Bulgarii, popoare libere, nu au altă aspiraţiune de cât de a fi stăpâni la dânşii acasă. O data Austria învinsă, s’ar mai găsi oare vre-o putere care să dispute Rusiei supremaţia In Balcani? Evident nu; fiind că nicl-o putere mare, alta de cât Austria, nu e direct interesată ln causă. Austria biruită şi silită a cere pacea, Rasia nu va mal avea nevoe de o armată ca să meargă ln Bulgaria, un manifest şi un comisar extraordinar vor fi de ajuns ca să aducă această ţară sub ascultarea sa. In asemenea împrejurări, ce ne ar folosi fortificaţiile Bucureştilor? Să luăm acum, ipotesa reeşind din o schimbare de vederi In atitudinea puterilor europene, şi să presupunem cazul când Germania apropiându-săde Rusia, Austria s’ar vedea silită a admite reso'.varea cestiunil balcanice In mod pacinic, şi în urma unei înţelegeri prealabile şi cu cele-l’alte puteri, s’ar da Rusiei mandatul european de a restabili ln Bulgaria disposiţiuaila tractatului de la Berlin. Intr’un asemenea cas, putea-vom noi refuza Rusiei trecerea prin teritoriul nostru ? De sigur nu. Şi In aceasta alterna- tivă la ce ne-ar folosi fortificaţiile Bucureştilor? In fine pentru a ţine seamă de întrebarea ce ni s’a pus, să presupunem că Rusia, trecând peste toate consideraţiile emise mal sus, ar comite greşala de a interveni în Bulgaria Înainte de a să măsura cu Austria, fapt inadmisibil din toate punctele de vedere. In asemenea condiţiuni, să presupunem că România susţinută de Austria, ar refuza Rusiei trecerea pe teritoriul el. Rusia fiind pregătita din nainte şi, după nişte desbaterl diplomatice de scurtă durata, relativ la libera trecere pe teritoriul nostru, făcându-se declaraţia de răsboiii şi mişcarea trupelor ruse urmând imediat, suntem noi siguri că vom avea timpul material necesar spre a face concentrarea întregel armate? Oare mobilisarea corpurilor III şi IV nu ar putea fi împiedicata ? Şi Rusia cunoscând mal din’nainte disposiţiile ostile ale României, n’ar îl din parte’! cel d’întâid pas a căta să ne împiedice concentrarea ? Evident că da. In asemenea circumstanţe România ne mai avend de cât două corpuri de armată, ele abia ar fi de ajuns pentru a forma garnisona Bucureştilor, fără a mal putea dispune de alte trupe spre a ţine campania. Ast-fel apărarea fiind limitată de tunul Bucureştilor, restul ţărei s’ar găsi în mâinile inamicului, care puind un corp de observaţie în faţa cetăţel, cu restul armatei sale ar putea merge în toate direcţiile şi ar putea efectua trecerea în Bulgaria, fără a fi împiedicat de nimeni. Iată posiţia In care ne-ar găsi aliata noastră Austria, când ar veni să ne ajute. Dar să mergem mal departe şi să presupunem că schimbarea notelor diplomatice, dându-ne timpul material necesar, am putea să ne concentrăm armata. In caşul acesta, care ar fi ordinea el de bătae, ţinându-se seamă de fortificaţiile Bucureştilor ? De sigur vom avea două corpuri în Bucureşti, şi cele-l'alte două pe Prut sau pe Seret. Vine întrebarea : cu două corpuri de armată putea-vom ţine campania pe Prut sau fl-vom nevoiţi a ne retrage sub protecţia tunului Bucureştilor, adăstând evenimentele şi aşteptând ca Austria să ne degajeze ? Construcţia întăririlor Bucureştilor e o probă evidentă că marele nostru Stat major are în vedere o asemenea linie de conduită. Este ea oare favorabilă ţării ? Fără a prejudeca vederile cari ah condus la o asemenea combinaţie, vom susţine că daca am fi avut pe Prut sah pe Şiret 4 corpuri de armată ln loc de două, nu numai că am fi putut rezista, scutind restul ţărei de greutăţile unei invazii, dar când ajutoarele Austriei ar fi sosit, ne-ar fi găsit gata a lua ofensiva. Nu tot In asemenea condiţii se găseşte o armată care a bătut în retragere continuu şi a suferit blocul mal mult timp. Cu greu o asemenea armata s'ar hotărî a lua ofensiva. Dar oare armata rusă, pentru a merge în Bulgaria,ar simţi ea imperios nevoia de a păşi asupra zidurilor Bucureştilor? De sigur, nu ; flind-că ocupând şi întărind posiţiile Galaţl-Barboşl-Brăila şi âncă câte-va puncte pe malul drept al Dunării în sus spre Silistra, pe unde o trecere ar fi posibilă, drumul prin Do-brogea ÎI ar fi asigurat. Acest drum presintă multe foloase, armata putând a se aprovisiona pe mare şi a sta continuă ln legătură cu flota. Şi în aceste cazuri la ce ne-ar sluji fortificaţiile Bucureştilor ? (Sfîrşitul pe mâine). 7«ş www.dacoromanica.ro 2 EPOCA 12 IULIE O am tem lYHOBHINTAREt GENERALULUI L.ECA 1888 Bacăfl 8 Iulie. Precum a’ţl fost imformat la timp, Generalul Lecca, preşedintele Camerei, a încetat din viaţa după o scurtă suferinţă la moşia sa Radomireştî din acest judeţ. După cum v’ara comunicat telegrafic ceremonia înmormîntărel care s’a să-vtrşit azi 8 Iulie a început pe la o-rele 10 a. m. Trupe venise 'în număr mare deja din ajun spre a face onorurile militare sub comanda d-lul general Radovicl. Spaţiul era prea mic în curtea şi în grădina de la Radomireştî spre a conţine mulţimea venită acolo spre a îndeplini cea după urmă datorie către Preşedintele Adunarei deputaţilor. De ieri, deja, o comisiune locală compusă din prefectul judeţului, comandantul garnisoanel din Bacăd, şi primarul oraşului, în înţelegere cu comandanţii trupelor, a regulat şi afişat un program după care urma a se îndeplini ceremonia la care ad fost învitate toate corpurile constituite şi represen-tanţil tuturor autorităţilor din judeţ. După voinţa defunctului, rămăşiţele sale mortale urmând a fi depuse la biserica după moşia sa Dealu Mare, depărtată de Bacău aproape 30 kilometre, s’a regulat a se celebra serviciul funebru la Radomireştî, şi a se conduce carul funebru până la podul de peste Sir^t unde pe platoul ce domină podul s’ati desfăşurat trupele şi au prezentat 4.ultimele onoruri sub comanda d-lui general Radovicl, slobozind trei salve de puşti. Serviciul funebru a fo3t oficiat de Pr. Sf. Archiereu Dionisie Climescu Graioveanu înconjurat de clerul din BacăQ şi din localitate. Au asistat la ceremonia funebră familia, sora defunctului, nepoţii şi nepoatele sale, d-1 maior Şomanescu representantele M. S. Regelui, d. Alexandru Marghiloman, ministrul justiţiei, representan-tul guvernului, d. Lupu Costache, secretar g-al al Ministrului de interne ; d. Andrei Vizanti, vice-preşedinte a! Camerei ; d. Nanu, vice-preşedinte al Senatului ; foştii miniştrii I. C. Brâtianu, D. Sturza, Eug. Stâtescu şi Aurelian. Mulţi senatori şi deputaţi, d. prefect Rosetti Teţcanu, d. comandant colonel Racoviţă, Consiliul general, Consiliele comunale urbane şi rurale din judeţ, toate autorităţile civile şi militare. Coroane frumoase şi numeroase au fost depuse pe mormântul defunctului General.— M. S. Regele, Consiliul de miniştrii, Corpurile legiuitoare, Comitetul permanent de Bacati, societatea func-onarilor, comercianţii, Consiliile oraşelor Bacău şi Bena, şi altele, au împodobit mormîntul cu flori şi cu stejar. După săvârşirea rugăciunelor obicinuite a luat cuvântul d. Vizanli care a schiţat viaţa politica a răposatului. Apoi, s’aii mal pronunţat două discursuri, unul de d. G. Esarcu şi altul de d. G. Cantacuzino fostul director al căilor ferate. In urma cuvântărilor, cortegiul s’a aşezat în ordinea determinată prin FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (34) ALEXIS BOU VIER DRAMELE PĂDURI PARTEA I LUPII DIN ARDENI x UNDE ERA TESTAMENTUL OLOGRAF A CONTELUI d’aumoy Marţial să apropie iar de dtnsul şi’I zise scurt: — Nu’ţl pun condiţii şi voi încerca să descurc treaba daca se poate. Ţăranul 11 privea mirat. El adause: — Şi dacă voi reuşi, îmi vei înapoia cheltuielile ? — Mal e vorbă ! -Şi... — Şi?... întrebă repede Anmoy. — Şi dacă voi lăsa ca plata să ml-o hotărască dărnicia d-tale, zise Marţial lntr’un chip ciudat la care nu bagă de seamă Interlocutorul său. — Atunci primeşti ? — Am spu3 : daca se poate. — Dar nu eşti încă sigur ? — Testamentul e bun.... da I însă nu J’aî.... program şi a pornit spre moşia Deaiu Mare precum am arătat mal sus. Cordoanele carului aii fost ţinute de representantul M. S. Regelui, de ministrul justiţiei, de fostul ministru D. Sturza, şi ded. deputat Sakelary. Deco-raţiunele defunctului general au fost purtate pe perne de oficeril superiori şi ast-fel cortegiul precedat şi închis de călăraşi a ajuns la podul după Şiret unde s’nd făcut ultimele onoruri militare şi de unde armata, autorităţile şi mare parte din public s'aG reîntors la Bacău; iar carul funebru precedat de două plutoane de cavalerie şi urmat de familie şi de parte din asistenţi a urmat drumul spre moşia Dsalu-Mare. X X. X. INFORMATIUNI Putem afirma ca la direcţia generala a cailor ferate exista o corespondenta urmata intre auloritatile anstriace si direcţia generala a linielor noastre privitor la biletul fals cu care a călătorit d Dem Sturza,acum câtva timp în Austria. Austriac!! întrealm pe direcţia noastră cum a putut ca se dea d-Iui Sturza un bilet de inginer ea se ealaloreasea fara drept, gratis în Austria. Xoi cerem sa se publice acea corespondenta si aşteptam ca chiar d. Dini. Sturza se ceara publicarea acelor scrisori. -ss- Guvernul Otoman cerând extrădarea criminalilor cari au ucis pe un căpitan de corabie, ei au fost imbarcaţî eri pe vaporul Metelini. Un sub-comisar din oraşul Galaţi însoţeşte pe extrădaţi pane la Constantinopole unde ’iva preda autorităţilor otomane. -*s- Delapidatorul Genuneanu, fost director al prefecturei vestitului Si-mulescu a mal plătit zilele acestea suma de 350 lei o garanţie reclamată ca sfeterisită de densul în vremurile de belşug ale domniei colectiviste. D l Platon, consilier curtea de Casaţie, a murit. -5S8- Instrucţia afacerii câpit. Stânciu-lescu, stă de o camdatâ pe loc. Causa e3te că căpitanul Stânciu-lesou acuză pe d. Moruzi, dicend că el este de vină pentru tot ce i se impută. D. Moruzi, va trebui dar să fie ascultat ca martor şi el fiind absent şi bolnav, va trece âncâ cât-va timp până ce va putea veni să dea toate desluşirile în această afacere. D. Simeon Mihălescu a cerut din nou eliberarea sa pe cauţiune. Parchetul şi instrucţia stabilind deja punctele de culpabilitate va a- proba cererea, fiesând o cauţiune care nu va fi mai jos de că 150.000 Iei. —ssb- Procurorul oraşului Focşani sesi-sându-se de o denunţare făcută de un ziar din localitate, in contra fostului prefect Săveanu, a cerut de la prefectura din Focşani mai multe dosare. Sa crede că fostul prefect Sa-veanu va fi dat judecăţii atât ca re-sultat la cercetarea de mai sus, cât şi pentru caşul cu materialul furat de, la biserica Caramzulea din Focşani unde s’au descoperit lucruri nu tocmai plăcute pentru fostul prefect colectivist. Azi s’aii început examenele pentru admiterea la şcoala fiilor de militari. Peste o sută de candidaţi s’au pre-sontat. Comisia medicală inse, a respins 38. Dupe prânz se va încape examenul în scris. Un amic din Giurgiu ne scrie ur-măloarele : «La Rusoiuak poliţia a reuşit se pue mâna pe doi indivizi anume Ivan Boguteff şi Dimitri Ivanoff ambi bulgari, cari aveau asupra lor nişte scrisori de la Kiev privitoare la pregătirea unui complot dirigiat contra siguranţei Statului.» Principesa Clementina de Coburg va părăsi Bulgaria la 26 Iuliu pentru a merge la Coburg unde se va celebra a 26 aniversare a morţei principelui, soţul seu. D. George Steriadi a fost numit şef al diviziei spitalelor de la Eforie. CUTIA CU SCRISORI Domnule Redactor. Am cetit în «Epoca» de la 7 curent, ca domnul Poteca prefectul de Constanţa ar fi dat judecăţel pentru ca pe când se afla prefect la Vtaşca, a luat întreprinderea de petrişî pentru judeţ sub un nume împrumutat; Faptul este mai mult de cât posibil; dar cea ce mă surprinde este că jurnalul «Epoca» nu întreabă pe guvern: ce are de gând să faca în privinţa tâlhărielor comise de vestitul câpitânaş Paul Stâtescu în timpul cât a fost prefect la Tulcea; câcî a-cest model prefect al colectivităţel a luat pe nume străin toate intreprin-derele de construcţiunl publice din judeţ; nu mal de la o singura clădire — casarma dorobanţilor a profitat peste 60,000 lei; fapt, care se poate proba In tot momentul. Prefectul Persiceanu care s’a trimis în Tulcea de actualul guvern, este un colectivist înfocat şi se serveşte de toţii pungaşi satrapului Stâtescu ; nu vroeşte să ea nici o măsură pentru descoperirea tâlhărielor; din contra caută a le acoperi, puindu-se în re-laţiune numai cu intimi lui Paul Stâtescu precum doctorul Keladino şi G. Rătescu; s’a purtat chiar într’-un mod necuviincios cu o doputaţi-une a orăşenilor, care cereau îndepărtarea pungaşilor. Aceste sunt chestiuni, domnule redactor, care n’ar trebui să scape din vederea jurnalului d-voastră. Cu stimă. Leonida Stere» DIN DISTRICTE * 1 2 3 COVURLUI Comisiunea Interimară din Galaţi Eri spune Poşta s’a complectat comisiunea interimară prin d-nil A. Niculescu, TeodorescuşiStoianovicI, aşadupe cum anunţasem noi prin numărul iiiarulut nostru de la 7 Iulie. De îndată dupe complectarea comisiune! s’a procedat la prestarea jurământului şi apoi la alegerea preşedintelui şi a vice-preşe-diatelul. Preşedinte s’a ales d. C. Resu ear vice-preşedinte d. Mantu. Un Pungaşi.— Eri am dat o informaţie cjice Poşta privitoare la un pungaşi care cutreera părţile mărginaşe ale oraşului dându-se de student serac şi bolnav şi sprijinind vorbele lui cu un act al unui doctor din localitate; acel pungaş era unul din cel mai primejdioşi căci prinsistemullui de a seintroduceîn locutnţa oamenilor spre a cere, lua in-formaţiunl de numărul persoanelor din curte.de locurile prin (care s’ar introduce mal cu înlesnire noaptea în casa visitată, ear noaptea se introducea dimpreună cu alţi tovarăşi a! Iul prin curţile visitate cu cerşitul şi la casele unde erau mai multe probălităţi ca hoţiea va isbuti, Se zice că s’ar fi prins de poliţie tocmai când Inceuca ce spargă paretele căseî unei bătrâne pe care o visitase In timpul zilei. ROMAN Instrucţia Rescoalelor Săteşti Până In present instrucţiunea afacere! rescolelor săteşi din judeţul Roman să mărgineşte la: 1) Afacerea diu Doljeşti, cinci inculpaţi 8quitaţi, în divirginţă cu requisito-rul procuiorelul care cerea a se pune sub inculpare pe Mihalachi Gheorghiil Daniel Bilboc şi ADton Fârăoanu. 2) Afacerea dinCălineşti Comuna,Negri,şease inculpaţi equitaţi toţi. 3) Afacerea din Oniceni cu şease inculpaţi squitaţi toţ;. Afară de acestea mat sunt pendinte la instrucţiune trei afaceri In care sunt 36 acusaţiîn privinţa căror nu s'a decis tncă.instrucţiea ne fiind terminată. RÂMNIC U VALCr.A Simulescu om cu dar. In anul 1877 spune Buciumul Vâlcei când cu resboiul Ruso-Româno Tnrc se instalace de guvern pentru prisonieri turci în Mânăstirea Bistriţa un spital cu 554 paturi, în cea de la Mamu 230 paturi şi la Dragăşani 200 paturi. întrebam pe d. Prefect al judeţului şlie ce s’a făcut cu aceste paturi? Noi suntem positiv informaţi că acele paturi în numfir ,'de aproape 1000, s’a dat la o parte de d. Simulescu memorabilul şef alpartidului Naţional liberal şi astăzi cea mai mare parte s’a vândut, altele se află şi acum la d. D. Simulescu care le a dăruit {slugilor sale, de la vie şi moşie. Cerem ca d. Prefect să cerceteze faptul şi sî ia măsuri ca acest venerabil să despăgubească pe stat. O SCRISOARE Citim în Buciumul Vâlcei: Aflam ca amicul nostru d. Ioan N. Iancovescu distinsul prim redactor al Epocei a adresat alegătorilor direcţi al colegiului al treilea din Vâlcea, |o scrisoare prin care ’şl pune candidatura la acest colegiu cu o profesiune de credinţă în care arată părerile sale în ces-tiunea ţăranilor. Vom pnblica în numărul viitor această scrisoare în care sunt reproduse aceleaşi păreri care sad expus şi In ziarul Epoca în şirul de articole remarcabile ce amicul uostru a publicat în ces-tiunea ţăranilor. Candidatura D lui Iacovescu este una din cele mai bune candidaturi ce se vor pune la colegiul al treilea, ştiut fiind că d. Iancovescu estejunul dinpuţini oameni care la noi în ţară au studiat serios cestiunea ţăranilor. Colegiul al treilea va avea în persoana domnului Iancovescu un candidat cu adevărat la înălţimea grelei sarcini de representant al ţăranilor în grelele momente de astă-zi. O specula neruşinata a lui Simulescu Tot în Buciumul Vâlcei citim: Una din marile şi istoricele Mănăstiri ale Vâlcei, Mânăstirea Horezu este pe cale de a se ruina In parle. Cloponiţa cea mare ameninţa să cază, din cauză că n’a fost acoperită. Sunt cu toate astea doi ani de când ministerul trimesese patru mii de lei Venerabilului Simulescu pentru acoperirea mănăstirilor. Ilustrul organiza-tot de bande şi Marele Geşeftar al Judeţului a crezut însă de cuviinţă să ţie aceşti bani doi ani la dânsul şi sâ'i speculeze în folosul seu, şi nu ia depus de cât în ziua când a fost afară din prefectură, dupe cum se constată prin re-cipisa casieriei cu No. 7463 din 4 Aprilie 1888. Acest hoţ colectivist fura şi pe oameni şi pe Dumnezeu. FELURIMI Un ipnotisutor de neveste* —Poliţia din Reading (Pensilvania) a a-restat pe un oare-rare Homan vinovat de răpirea unei tinere femei măritate, d-naDehart, muma a doul copil. Această femee care a fost readusă la Reading şi căreia bărbatul i a iertat — Adevărat! zise ţăranul; apoi adause mai încet: dar ştiH unde este. — A ! ştii ? zise Marţial tresărind. — Da! fără de asta ştiai bine că nu cu o copie ai putea face ceva. — Unde e testamentul acela? — Nu pot să ’ţî o spun decât daca te vel însărcina cu afacerea. — Mă Însărcinez cu ea, dar nu pot să ’ţl dau iscălitura mea.... e un soifi de afacere care... — O ! întrerupse Aumoy, nu ’I nevoe de hârtie între noi.... dă mâna colea şi zi că ne am învoit. Aumoy îşi Întinse mâna sa cea largă; Marţial o apucă zicând : — Ne-am Înţeles 1 — In sfîrşitl... E' bine, ascultâ-mă, iată cum stau lucrurile. Ţăranul se apropie iar de Marţial şi zise : — Mai ântâiu trebue să ’ţl spun că numai efl ştiu că există acel testament şi unde să află. — Bine... eşti sigur că nu să află şi o altă copie, afară de acea pe care o al ? — Sunt sigur. — Cum a căpătat tatăl d tale aceasta copie ? — Mi să pare că ţ'am spus’o ? — Nu, răspunse Marţial. — Dar nu trebue să crezi cea ce nu este: al văzut brulionul nu copia testamentului. D-ta eşti cu mine acum şi pot să ţ’o spun. — Te ascult. — Intr'o zi, un amic comun al un- chiului şi al tatălui meii veni la noi; el zise tatei : — Ar trebui se vezi pe unchiul tău; e cam bolnav, şi de câte-va zile se pe trec lucruri noi pe acolo. Tatăl meii plecă a doua zi dimineaţă. La miezul-zileî ajunse la Ama-gne şi în seara cea chiar la Nouzon. Când sosi la unchiul era cam Încurcat, câcî de obiceiu nu’i primea bine... Cadet, grădinarul, vesti pe unchiu-meu, şi, ca ne altă dată, fu primit fără Intîrziere... Şi — tatăl meu mi a spus’o adesa — unchiul se purtă foarte bine cu densul. Se afla în odaia sa, o odaie frumoasă, care nu s’a mai schimbat, şi pe care o vizitam de multe ori când el se ducea la Paris, atât era de bogată... aşa de împodobită cu sculpturi... Unchiul meu era palid, cu faţa trasă, cu părul vălvoiu ; stătea la birou şi scria. — Testamentul ? întrebă Marţial. — Da, testamentul, pe care ’l copia de pe un brulion. Ştir, asemenea lucruri le copi zi mal de multe ori nainte de a le seri pe curat. — AI dreptate. — El se sculă, strlnse mâna tatei cu căldura, şi când tata ’I zise : — Pari bolnav şi totuşi lucrezi... El răspuuse : — El! sărmane Jean, suferinţa mea nu să poate lecui... ea te omoară... dacă nu omori pe acel care ţ’o daii! — Tata îl privea mirat; unchiuîl fâ-Cl semn să stea, şi reluându şl locul lângă masă, apucă din nou condeiul zicend : — Lucrez pentru d tal va fi răsbu-narea mea! — Ce faci? zise tatăl meu care să sculă spre a privi cu curiositate ce scria unchiul Michel, dar acesta întoarse pagina, puse mâna de asupra şi zise rece: — Asta nu priveşte pe nimeni, Jean... Văzând ce fel vorbea unchiul, tata se duse iar la locul lui. Fără a zice vr’un cuvânt Michel d’Au-moy reciti cele două file pe cari le scrisese pe hârtie timbrată, le puse într’un plic mare, pe care ’l pecetlui cu pecetea ce o purta la lanţul ceasornicului. Tata î! privise cu băgare de seamă; dar fiind că unchiul trecea de un om ciudat pe care trebuia să’l laşi în voie, ÎI dădu pace. Unchiul Michel îşi aşeză hârtiele şi uitând de însemnfltatea brulionulul pe care ’l copiase, II boţi şi ’1 aruncă In cămin.... Căminul era plin de foc; hârtia căzu pe cenuşe, care se ridică ca o piramidă în fund şi fiind-câ era ca o minge, alunecă lntr'un unghiei; tată! meii II văznse.... Dacă îl laşa acolo, în curlnd s’ar II pârlit, ar fi ars ; şi cu toate aceste tatei nu’I venea să dea de veste unchiului luând’o din cămin. Atunci tata zise de odată, pe când unchiu ’şl vedea de hârtii: — Zââ, nu 'ţi e frig; parca e o gheţărie aci. Unchiul îşi întoarse a lene capul şi răspunse; — Eu am friguri şi nu simt răceală, Apropiete de foc şi te încălzeşte... o să eşim. Tata, nu aşteptă mal mult; să apropie de foc, cu spetele întoarse spre un-chiti, aşa că’I ascundea căminul... fireşte ’şl ţinea pălăria în mînă. înainte de a se pune jos luă cleştele şi drese focul; hârtia, împinsă cu dibăcie ajunse până la picioarele tatei; era vreme : începuse a fumega. Atunci, fără tulburare, apropie scaunul săQ de cămin şi’şl puse pălăria jos deasupra hârtiei. Ga să nu bage de seamă unchiul, în timp ce sevîrşea toate aceste, vorbea cu dtnsul: — O să eşim ?... Unde ne ducem ? — Mă duc la Nouzon sa aduc un tlm-plar ; am ceva de lucrat pe asta-seară. — A! zise tata care, fără voe, să gin di la hârtia pecetluită pe care II văzuse punînd’o în buzunarul hainei ; şi zise încet: Îmi pare că am ghicit. Când unchiul fu gata, tata îşi luă pălăria de jos, şi, dimpreună cu batista sa pe care o punea tot-d’a-una în lâ-untru el, apucă şi hârtia pe care al citit’o eri. — Al foarte bine, zise Marţial; înţeleg cum al copia, dar originalul... — Am ajuns şi ia dânsul, reluă Jean-Bapliste. Trebue mal întâi să’ţl spun tot, ca unul duhovnic. E vorba de lucruri vechi... care nu mal privesc pe nimeni... unul e mort, altul a dispărut; acea care trfteşte nu mal vede pe nimeni. (Va urma), www.dacoromanica.ro EPOCA 12 IUL1U greşeala a spus că Iloman umbla mereu după dânsa fâcându-I curte. Intr o tji întâlnind-o pe strada i-a dat un cornet cu bomboane, pe care ea a avut slăbiciunea să-l primească. A doua iji Hoinan a întrebato dacă a mâncat ditf’bomboane. —Da, le-am mâncat pe toate respunse d-na Dehart. —Atunci să sciî, reluă Homan că din momentul acesta eşti a mea; bomboanele eraQ vrăjite. Şi în adevăr că din momentul acela d-na Homan spune că n’a mai fost stăpână pe faptele sale; nu putea sfi se mai astâmpere a casă, nu putea saşi sufere copil pe cari mai înainte îl iubea la nebunie. Când Homan i-a ordonat s& meargă într’un hotel, dânsa a mers, când i-a ordonat să fugă cu el dâ sa a fugit fără să ştie unde se duce si ce face. Homan care a fost arestat dupe plângerea propiei lui femei, o operat se zice minunea asta su bomboane vrăjite, a-supra mai multor femei şi fete din Rea-ding. E drept pe de altă parte că dânsul e un om frumos şi bine turnat. * * * Inbienii si telegraful —Când ad început Chileni (America de sud) să in-droducă şi în ţara lor teelgraful, le era teamă, că stâlpi şi sârma nu vor rămânea ne sticate de indieni arankanl, care lesne puteai întrerupe comuni-caţiea dintre punctele întărite de la graniţă deaceas’a întrebuinţat următoarea stratagemă. Pe când se aşezau stâlpi se aflau în tabărachiliană ca la 40—50Indieni prizonieri. Generalul Pin-to adună pe prisonierl, îl conduse la o baterie electrică şi le zise; „Vedeţi a-cestâ sîrmă întinsă?'1 —Da generalei —Bun; am spus să se facă aceasta, ca să nu o atingeţi, nici să treceţi pe de-desupt, că alt-fel veţi rămânea cu mâi-nele atârnate de sârmă. Indieani zîmbiră necrezătorî. Atunci generalul îl puse pe rând să apuce cu mâinile capetele sîrmelor ba---- terieîv şi când bateria începu să funcţioneze le strigă; Ve ordon să daţi dru-mul sîrmei!» Toţi răspunseră: nu pot domnule, că mi s’aii încleştat mâ’lnilel Dupe ce fu întrerupt curentul Indiani putură lăsa sîrma din mâini. Apoi Generalul Pinto, dând drumul prisioneri-lor le recomandă să păstreze secretul şi să nu povestească nimic compatrioţilor lor. Fireşte că ei au făcut tocmai din contra şi au spus la toată lumea ceia ce păţiseră. De atunci nici un Indian nu s’a atins de sârmele telegrafice de frică să nu rămâie lipit de ele până ce va fi prins de trupele guvernului. * * * Coroana Imperiala 'germana — Cu ocasiunea deschiderel Reichstagului s’a vorbit mult de coroana imperială germană: s’a zis că s’ar fi purtat atunci ca şi cele-!-alte însemne imperiale pe o pernă de catifea înaintea imperatulul. Aceasta este o eroare, căci ce nu esistâ nu se poate purta p’o pernă fie de catifea sau de altă stofa. Ştim toate bine că ni se poate replica că coroana germană e-sista şi ce mal mult esistă în miliarde de esemplare în aur, argint, ni-kel, aramă şi hârtie, înse numai în efigie d’asupra pagereî imperiului pe toate monetele şi notele de valoare. Forma coroanei imperiale germane a fost flesată de imperatul Wilhelm prin-tr’un ordin de la 15 Octombrie 1871 după un desemn; dar pănă acum încă nici un aurar, argintar sau giuvaergiu n’a primit Însărcinarea d’a ese-cuta această coroană germana. Esistă vechia coroană imperială germană, sau mal esact vorbind «coroana sân-ţului imperiu roman al naţiunii germane,» care s’afla de la anul 1796 la Viena ca un obiect fără stăpân. Ea a fost proprietatea vechiului imperiu german (der deutsche Bund) nici împărăţia austriacă, nici noul imperiu german nu se pot consieeră de succesorul sau moştenitorul în drept. D'aice resultă că acea coroană veche s’află de fapt In posesiunea împăratului Austriei, dar nici de cum în proprietatea lui legală. Cel care ar pretinde predarea el, ar trebui sâ justifice pretenţiunea Iul şi să dovedească dreptul de proprietar. Domnule Redactor In ziarul Democraţia de la 8 curent, vâztnd o serie de calomnii şi grosolane minciuul înşirate la adresa mea de câtre un C. I. Costiescu, om cu totul corupt din causa beţiei şi o nulitate care nu merită de cât dispreţul meii, şi al tu-lulor oamenilor oneşti şi muncitori. J mi-a fost permis să iaă nici primenele, nici să dafl slugilor de mâncare. * V6 mulţumesc Sunt bolnav. Miltalescu. * Este cunoscut că, când s’a făcui răscumpărarea drumurilor de fier s’a afectat o sumă de $7 milioane pentru reparaţii şi îmbunătăţiri dc făcut li nielor noastre. Cerem ca să se facă o anchetă asupra modului cum s’atî întrebuinţat aceste milioane. x D-ni medici Şuţu, Boicescu şi Ar lexianu, însărcinaţi cu examinarea stărel sănătâţei lui Fântânarii conchid în unanimitate în raportul pe care l’au terminat eri, că Preda Fân-tânaru e iresponsabil de faptele sale. D. judecător de instrucţie Tătă-ranu va da de sigur o ordonanţă de neurmerire. * Mâine va apare decretul de nu-ipire al d-lui colonel Merişescu in postul de prefect al judeţului Go-vurluiu. D. Merişiscu a şi plecat la Galaţi de Sâmbătă. X D-nu Simeon Mihalescu a fost azi pus în libertate pe o cauţiune de 160,000 fr. în aur pe care a depus’o în numele seu d-nu Zahariad 01-mazu. X D. Dimitrie Capeleanu, fost inspector al creditelor agricole va înlocui la Constanţa pe d. Poteca. X D. general St. Pencovicî. a fost decorat cu Crucea de mare ofiţer al ordinului Francisc-losef. Se ştie că d. Pencovicî a fost delegatul României pe lângă comisia pentru ad ucerea la îndeplinire a convenţiei privitoare la delimitarea frun-tarielor noastre cu Austria. X O mişcare va avea loc zilele acestea în pereonalul capetenielor de port. X D. General Barozzi Ministrul de Resbel a decis ca toate lucrările pregătitoare pentru manevrele de toamnă să fie terminate cât mai în grabă. In acest scop doi coloneii de stat major vor părăsi capitala pentru a vizita şi alege localităţile unde vor avea loc aceste manevre. X Se vorbeşte despre plecarea d lui I. C. Brâtieanu la Paris. D sa îr.să nu va lipsi de cât 15 (Iile reîntorcându-se apoi la Pucioasa (Dâmboviţa). X D. Alexandru Davila va trece inspector de poliţie Gl. 1 în locul D-luI Lahovari iar în locul d sale va fi numit d. procuror Costescu. X D. Nacevici ministrul aftacerilor străine din Bulgaria se află de duoă zile la Rusciuc. Se zice că d-sa a venit pentru a fi în curent cu instrucţia ce se urmează privitor la complotul ce s’e descoperit la Rusciuc şi despre care am vorbit la ediţiea I. al Greciei, a mirat în relaţiunl cu tâl-hiriidin Bellovo fără sa fi înştiinţat îutrun mod prealabil pe guvernul bulgar. Rescumpăr .rea cerută fu cunoscută prin mijlocirea sa. Tâlharii pe lângă bani, mai cei şl arme, muniţiunl, haine şi hrană. Guvernul continuă a supraveghia fără a întrerupe corespondenţa tâlharilor. Sofia, 23 Iulie. — Principele a sosit |a Sofia azi la amiazi. Nu s’a i făcut nici o recepţiune ofiicială. STABILIMENTE BALNEARE IN SAXONIA Sesonnl 15 Mai — 30 Septembre Isvoare de sare alcalina. Bai minerale cu si fara aburi. Ase adresa la direcţiune I A Pil C A D h T La Grand Hotel de LAUU ORnAl Bulevard, se închiriază camere mobilate cu luna şi sezonu. In hotel este şi restaurant cu mâncările cele mal bune, preţurile moderate, serviciul curat şi prompt. Cu stimă C Poppescu 810 proprietar,'liraila VILAmanolescu SINAIA De închiriat cu ziua, cu luna saO pe seson, 14 camere se datt în total sau în parte, toate curat mobilate, tot mobilierul nuou, în fie-care cameră toate necesarele. Aceasta Vilă se află în pial/.n noua, 5 cu doa faciade, privirea spre calea ferată şi piaţa nouă în apropiere de gara Sinaia, de Castelul Peleş, de grâdîna publică şi de o-ficiul telegrafic la cca mai frumoasa poziţie. 5 jjAvantagiu marr pentru publicul voia-gior care vor bine-voi a vizita vila mea. Preţurile cele mal moderate şi mal eftin decât ori unde în oraşul Sinaia, curăţenia cea mal perfectă, serviciul prompt şi la dispoziţia domnilor voiagiorl, tot în a-ceastă vilă se află un salon mare unde se poate înfiinţa şi un birt modern. Se caută un bun administrator care va voi al deschide pe seama d-sale saă şi în alte con-diţiunl foarte avantagioase, toţi domni a-matori pentru informaţiunl sunt rugaţi a se adresa direct la sus zisa vilă, unde pot conveni pentru preţul cu sub-semnatul. Cu deosebită stima 832. proprietar G. Manolescu BĂILE Strada Politiei, IVo. 4—6 Stabilimentul de băl este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. I BASINUL IVo.4-Strada Poliliei-IVo.4 SI CHEUL DAMBOVITEI Situat într’o grădină bine îngrijită s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara. De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame. Abonamentul de 10 băl lei 6. 801 Dopă regulele de echitate m’am adresat aceluiaşi ziar a publica şi următoarea mea scrisoarea pe care ’mî-a refu-zat’o. Am înţeles atunci că acel ziar este menit a publica înjuri!, a calomnia tot ce este onest şi independent începînd de la ministru pănă la cel mal inferior funcţionar. tn acest caz mă adresez domniel-voas-tre domnule Reoactor, care văd că tot-d’a una aveţi devisa d’a fi imparţial şi vă rog să bine voiţi a da cuvenita ospitalitate în coloanele stimabilului d-v. ziar anexatei aci reclamă. Primiţi vă rog, d-le redactor, atât mulţumirile mele cele mal cordiale, cât şi expresia stimei ce vă conserv. Domnule Redactor. «Astă-zl sosind aicea, mal mulţi amic! mă întîmpinară cu ziarul «Democraţia» de la 8. Iunie corent, în care cn data 1-iQ Iunie subscris C. I. Costiescu am văzut o serie de calomnii şi grosolane minciuni. In loc să ma turbure acele sfruntate neadevăruri, căci toate câte le înşiră acolo nu mă privesc de loc, am rîs cugetând la ce grad de decadenţă a ajuns lumea în zilele noastre, şi nici nu ’ml închipuesc a respunde ne având cui. Tot ce ţin a face este a declara aicea, cine este persoana care a îndrăsnit a scrie acel articol ca să se poată aprecia de toată lumea pănă la ce punct urmează a se da crezemînt inserţiunilor sale, şi aceasta pentru cel ce nu mă cunosc propriu zis. Scriitorul arlicolulu! este o fiinţă per-dută cu creerul stricat de beţie, reformat din armată, atât pentru acest cuvînt cât şi pentru necunoştinţa regulamentelor militare şi incapacitatea d’a le putea învăţă, aceasta nu sunt calomnii câcl decisiuna consiliului de resboî esistă şi publicată. Gonit o dată de acolo fi-ind-că făcea ruşine armatei, cine din cel care îl cunosc nu ’l ah văzut, şi nu îl ved rătăcind beat pe stradele Bucureştilor? cine a scăpat ne pungăşit de densul? intrebe pe ori cine ar pofti pe d-nii Praus şi Răiculeanu cum ît a înşelat în numele meh cu câte 60 lei pe fie care ţin scrisorile acestora. Dar nu e numai attt, sunt alte multe care îl ornează. EI bine 1 un om degradat, corupt în gradul cel mal după urmă, escroc, cavaler de industrie, cu un cuvînt o creatură care nu poate merita de cât dispreţul meh, merită oare a fi ascultat? Ş’apol tot ce este mal frumos, este că ’ml datorează atât de mult, în cât nu se poate plâLi alt-fel, de cât cu Ingratitudinea; în adevăr: pe cine nu laşi să moară, nu te laşa să trăeştl! De ce nu spune mal bine cine îl a dat 2 cal, şea, trăsură, hamuri în timpul campaniei? şi pe care le a jucat în cărţi şi le a băut ? De ce nu spune cine l’a ţinut de cheltuială în timpuri de restrişte când erea închis la garda pieţei pentru că mâncase banii soldaţilor ? Cine l’a ridicat din NegrenI, locul unde se găsea când îl a reformat, şi unde l’am gâsit că vindea câte un scaun şi îl bea, Cine? şi cu al cui bani l’a îmbrăcat cu haine civile? Cine l a ţinut ernl întregi ca pe un trîntor în casă cu tot ce ’î trebuia? Cine T a dat bani în nenumărate rânduri? Eu. Cu un cuvînt el a fost trîntorul 10 ani lîngă mine şi eu albina, şi tocmai acesta să în-drăsnească a vorbi de mine? 0! aceasta e culmea mizeriei 1 Merită acest nenorocit ai se da veri o atenţiune? Nu îl voi face onoare nici a ’l respunde nici a mă resbuna la tot ce a zis şi ar mal zice; din contra, îl plâng cum l’am plîns şi ajutat tot-d’a-una. Sfîrşind rog pe cel curioşi a căuta să vadă pe acest nenorocit prin el însuşi, şi în urmă a se face arbitru între el şi mine. Dionisie Crijiunescu ti Iunie Slatina. A T EDITIUNE BLTIME INFORMAŢII! S’a repândit în mod inexact sgo-motul că Simeon Mihăleseu a adresat o depeşe ameninţătoare prinţului Dim. Ghica. Reproducem aci o copie textuală dupe acea depeşe prin care se poate vedea că fostul direstor al Eforiei pare a se plânge că prinţul Dim. Ghica nu’l a venit în ajutor spre a se opune ca el se fie aruncat in închisoare. Iată acea depeşe: Copie pentru primul-ministcu Văzută Director, Stclanescu Prinţului Dimitrie Chica Dupe 12 ani de iubire, devotament, respect, stimă şi servicii sincere şi fără interes aduse Eforiei pe care o administraţi, sunt arestat la Văcăreşti, în prevenţie, până ce inamicii mei vor putea spune contra-mi or-ce ar voi, ca să probeze că efl am luat mită pentru moşiile ce se a-rendafl do d-v. cu contracte sub scrise de Efori şi prin licitaţii publice. Vă mulţumesc. Trebuia se mă aştept la aoeasla, Nu ULTIMA ORA AGE\TIA II M AS Consfantinopol, 22 Iulie.—(Via Vama). Poarta va respunde probabil azi notei ruseşti relativă la despăgubirea de râsboiu. Acest răspuns va zice că Poarta recunoaşte legitimitatea re-clamaţiunilor Rusiei şi de aceea va ordona măsuri riguroase pentru stricta execuţiune a vărsămintelor din veniturile afectate plăţii anuităţilor despăgubirii. Cât pentru rămăşiţele cari se urcă aproape Ia 015.000 lire, Poarta va propune să le strângă prin mijlocul u-nel plăţi anuale de tOO.OOOlire garantată dupâ cum urmează : 75 000 lire prin veniturile vilaietulul Alep şi 25 mii prin veniturile vilaetulul Mamuret-Ulazis. Se crede în general că Rusia se va declara mulţumită pentru moment. Constantinopol, 22 Iulie. — (Via Vama). Germania a notificat adesiu-nea sa la convenţiunea Suezuluî. Constantinopol, 22 Iulie. —(Via Vama). Gestiunea secuestrăreî liniei de joncţiune Vacarel-Belovo continuă a ocupa pe Poarta şi opinia publică. Gu toate tăgăduirile repetate şi protestările de credinţă şi de devotament ale guvernului bulgar, se pare în general că se îndoieşte de sinceritatea sa, cu atât mal mult cu cât în acelaş timp Bulgarii stâruiesc foarte mult pe lângă guvernul otoman pentru a obţine exploatarea drumului de fler în litigiu în aceleaşi condiţiunl ca Compania Vitali». De altminterea se vor cunoaşte azi adevăratele intenţiunl ale Bulgarilor, căci un inginer al Companiei de legare a plecat Joi pentru a relua In stăpânire linia în urma declaraţiunil Bulgariei că ea nu o luase în posesiune. Pare sigur că Poarta nu va ceda şi că nu va recurge la măsuri de rigoare, dar e posibil ca să se useze de represalii şi sâ’şi asigure ast fel o largă com-pensiune. Sofia, 23 Iulie. — D. Iliopulos, negustor la Bazardjik şi agent consular www.dacoromamca.ro ROALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BAHBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi împedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigraţii No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii ae ta 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d'aşteptare pentru fiecare. -_______ 528 COFETĂRIA FABRICA DE LICIIERURI TANASE D. CRETULESCU No. 17 — Strada Carol 1 — No. t 7 I PsT Cr E Ft Romuri pentru visinata cu 1.80 si 2.40 litru. Alcohol de Vin, Spuma de Drojdie naturala si Cognacuri. Dulceţuri asortate cu 1.80 kilo. 789 Epitropia generala a ospilaleior ospiciilor Casei sf. Spi-ridon din laşi ANUNCIU Moşia Boroscştî din judeţul Vasluifl, pentru care se plăteşte actualmente câştiul anual de 20,120 lei, proprietatea Casei ospitaielor sf. Spiridon, se dă In arendă pe termen de 10 ani începător de la 23 Aprilie 1889. Cond’ţiunile dupe care se dă în a-rt ndă menţionata moşie se pot vedea de ori cine tn or-ce zi la cancelaria epi-tropiei generale. Licitaţia şi adjudecaţia provisorie ,. moşiei seva facelnziua de 11 Iulie a. c. Sunt admise a concura la licitaţie toate persoanele care vor depune o garanţie ln bani sad efecte publice, pe valoarea de jumătate câştiu al uaul an. Efectele publice, afară de acele ale statului, se vor primi pe cursul zilei. Sub-semnaţiI avem onoare a înştiinţa pe onor. public că am început exploatarea APELOR MINERALE de la Slanio Înfiinţând un serviciO regulatde es-pediţiune chiar în localitatea băilor. Preţurile cu care se vând apele sunt următoarele: 100 sticle de 3/4 litru Slanic 50 lei 100 » » 3/4 » Iaşi 60 » Sticlele sunt uniforme şi umplute cu maşinldupetoateregulile ştiinţei, capsulate şi etichetate, purtând ana-lisa chimică aisvorulul respectiv. Toate comenzile de af'arâ se fac numai la Fi-a(i Konya, farmacişti ln Iaşi. Deposit în Bucureşti la d-nil I. 0-vessa suc. N. loanid et comp. şi Ţeţu. A se observa eticheta cu urma no astră şi analisa. 793. 1 CAI» OMTALES nu Dr. RENIER Col mal sigur remediu contra blei-noragieî (Sculament) recent, clironic si tuturor inllamaţiuni lor ale canalului ure-tral si a băsieeî udului. Fie care cutie este însoţită de o instrucţiune. Preţul 4 lei. Se afiă de vânzare: In Bucureşti, la farmacia Apolo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, farmacia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 bis. In Braila la farmacia la Aquila Româna Anton Drumer Strada Galaţi. 735 I APA MURALA DE BORSM (BORVIZ) MĂRGĂRITARUL TUTULOR APELOR MINERALE Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universala din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale au recunoscut, că această apă minerală posedă o escelentâ putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul său cel plăcut şi bogatu’i conţinut mineral, amestecata cu vin e recunoscută ca o băutură agreabilă şi recoritoare. Se găseşte în toate depourile de ape minerale şi în toate băcăniile. Exportatori principali, La/.ar et comp. Verzar în Braşov. Depou principal lad-niG.lonescu et comp. Strada Şelari. 795 INSTITUTIll PENTIUI DOMNIŞOARE INSTITUTIUNE ENGLEZA DESCHIDEREA LA 15 IUNIE BUCUREŞTI Strada Fortuna No. 3, strada Caimata Acest institut are de scop de a permite părinţilor de a da copiilor o educaţiune solida şi îngrijită? tot-de-o-dată urmărind dupe regulamentele şi statutele scoalelor guvernamentale. Elevele vor fi primite de ta etatea de 4 ani în sus. Cel mal buni profesori vor preda limba Română, Engleză, Franceză, Germană, Italiană, Latină şi Helenă, vor mat fi predate Musica instrumentală şi vocala, Desemnul, Pictura, Gimnastica şi Lucrul de mână, precum şi toate ramurile Învăţământului ce complectează instrucţiunea tinereţe!. Directoarea acestei instituţiunî, punându-şt toată silinţa pentru a îndeplini cu demnitate sarcina sa, speră să câştige odată -u iubirea copiilor şi Încrederea părinţilor, şi aşa se aibe un rezultat bun pentru educaţiunea tineriler persoane ce 1’ vor fi Încredinţate. 802 Mărie Lakeinan. DR- P. I. STOJENESCU De la facultatea de medicină din Paris. Dă consultaţii de boalele interne şi veneriene, de la orele 3 până la 5 p. m. consultaţiile sunt gratis. §3 Strada sf. George-Nou No. 5ÎO. CĂTRE SURZI Ort-cine va adresa d-Iut D-r Michoison la Paris rue Drouet, va primi ln limbele Franceză, Germană, Engleză sad Italiană descrierea rente-diulul prin care o persoană suferinda de Surzenie ln timp de 2? ani continuu a fost lAm&duiU 7*9 EPOCA — 12 IULIE tza vtatmmmt CASA DE SCHIMB 613 I. IN. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 28 Iimiţi 1888 5 0/ Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scris func urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbi ane 5 0/0 Iaşi p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România» » Naţionala • Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă Cump. Vend. 93 | 93 1/2 02 03 91 3 4' 92 1/4 103 1 4 106 91 1/2 91 3/4 1041/4 105 • 98 | 99 87 1/4 87 3/4 77 1/2 78 79 1 2 80 212 ' 216 39 42 940 960 250 255 240 245 80 90 14 40 14 60 14 40 14 60 203 203 205 CASE DE VE1ARE RASE DE MIIRUT 1I0SII DE AliEXDAT ni; l/rvy ibr Casele di. Strada Rosetti No. 11 Li VUll/j/lIlL i8, Sub. Slaicu din causa de strămutare ia ţară. Preţul moderat. UN SALON MOBILAT SK A se adresa la proprietar acolo. ne VFAZAIÎK MOŞII STAÎiiESTI «X situată la 0 oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pâdurede brad si do fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazieul, moară. Casă de locuit, han-cârciunrt pe şoseaua Bacâu-Moineştl, lângă fabricile de gaz. Doritorii ss vor adresa la d-na Catlnca Cru-penslci, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776 IV3 \/JJ V’l i1) i; nouă hectare vie şi obratie si-lliîi 1 li 1 l/j.1 ll 1j tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. VII 1 IliTUEH Vlltll situataîncea mal fru-t lli/l Lt 1 Ulm Dllljli/l moasâposiţie, camere mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria se se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti. |)F lirjj\!r/injj Jouă case situateîn Strada Fru-I/fi l ull/i'lllli moaşa No. ta şi ta bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servilor!, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomt roditori. Se vinde in total saO în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă in casele din fundul curţel 776 VILA NUMITA MATRICE St varâ este de inehiriat, siluatâ la lilaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. De-brovitz Caiea Călăraşilor No. 43. DE ARENDAT imi!LlbZ l'ietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii sfi se adreseze Strada Diaconeselor, 4. 1. N. Alexandreiscu. TIU TWPUTDT A T casadin Strada Polonă DJ1 Iii ufl lfliil 1 No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi 0 cuhnie, 0 spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 H|; i Hl/YEk i T d0 >® 23 Aprilie 1889 moşia 1/L /1HL.H*/\i Lalosul şi DobricenI din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. IIP IftX/lîM? Casa Dobriceanu din Câmpina lllj 1 lall/j.'lItlJ cu grădină mare şi pomi rodi- torl, asemeneaşi un loc cu două faţade cu 0 prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly PIoeştt, Piaţa Unirel 1. 772 fl tttt * cu grădină situată la Filaret, este U V ÎLxi de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. Pa’zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiază 783 IIL1 VL’V/llll Casele cu locul lor din Str. Du iLiUfUlh Clemenţei jx, şi locui din Str. Biserica AmzeT No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8. PA MEDE mobilate şi nemobilate de în-UfiiîiEnlj cbiriat cu luna în Calea Victorie! No. 81. CASA DE SCHIMB *05 MOSCU N AC H MIAS No. 8, tn palatul Principele Dimitrie GMka Sir. Lipscani, In fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Roinănial Bucureşti Cumpără si vinde efecte publioo si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 28 luniu 1888 Renta amortisabila ,. romana perpetna Obligaţiuni de stai [Conv.rur.] „ C. F. K. „ Municipale r. , Casei pens. (300 L.] Scrisuri funciare rurale urbane - Obi. Serbestl cu prime Im. cu prime Buc. (20 Ici] Losuri crucea roşie Italiano ,, Otomane cu primo Rosuri Basilica bombau A.ct. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anslrluc Mărci germano Bancnote francese „ italiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur laşi Cump. Vinde 93 93 yt 91 92 90 ^ 91 X 78 % 79 212 217 104 104 90 V, 91 X iui 3/4 103 X HG 97 86 >4 87 76 77 68 71 40 42 28 30 40 44 11i 19 15 90 16 35 203 205 124 126 100 101 99 100 210 235 H < h- 3 O N • O ;«! STRADA LIPSCANI, No. 2 CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LIPSCANI, No. 2 sssssa&ssisss S» DESCHIS t&JHUURIE SI DESCHIS CU ÎNCEPERE llE LA 9)21 MAIU ANUL CORENT UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME SI BARBATI CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LIPSCANI, No. 2 O m h m ii £ C T jj CB =5 fe > z O c H > H s> o • a t AN U NC IU { Are onoare a încunoştiinţa pe onor. public că am obţinut prin o transacţiune de cumpărare stabilimentul oe berărie WILHELM GMEBERT No. 6 - Strada Ştirbei Vodă - No. O ® precum şi renumitul deposit de vinuri ţi indigene şi streine. Rog dar pe onor- 5 public şi pe vechea clientelă se mă o- ® noreze cu asistenţa sa, căutând se co- Ă respund dorinţelor prin un serviciu * prompt şi curat. cu stimă . 774 I. I. OSWALI) JF | MARE DEPOSIT jf DR | TZEYI DE FIER | $ SI ACCESORII I fg la | ADOLF SALOMON jjj Bucureşti, Str. Domnei UI bis |j 6SSSS 00 66 SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI ASOCIATiUNI MUTUALE DE SUPRAVIEŢUIRE ÎMPĂRŢIREA AVERE! GRUPEI ANULUI 1888 a fostei Societăţi «ROMANIA» Avem onoare a încunoştiinţa pe d-niî in'eresaţt aî grupei careexpirâ la 30Iunie 1888 st. nou, că averea acestei grupe se v împărţi cu începere de la 1 Noembre 1888 stil vechi, între membrii în prept. In conformitate cu condiţiuniiegeneraie imprimate pe poliţele d-lor, d-niî contractanţii inscr'şî în această grupă, sunt ivitaţl de a trimite l'ârâ întârziere, prin scrisoare recomandată, direcţiune! generale a societăţei «Dacia-România», în Bucureşti, următoarele acte : t. Actul prin care să se constate etateta asiguratului (adică actul de botez sau de naştere, sau un extaect din registrele stărel civile pentru constatarea etăţel, legalisat de autoritatea respectivă, or depoziţiunea a cinci’martori, îuaintea tribunalului, conform 2. Uu certificat de viaţă prin care să se constate că asiguratul a fost îa Viată la 1 iulie 1878 stil nou, sau un act de deces, în cas când asiguratul va fi încetat din viaţă dupe ziua de 3o iunie 1888 stil n. ' i-ilnr nr,este! grupe, ci_,____________ .ţel până la 30 Septembre 1888 stil nou, ennos-le vor fi trimis complecte şi in regulă, vor perde Sub semnata direcţiune generală, atrage cu deosebire atenţiunea membrilor acestei grupe, că susmenţionatele documente Ire bue să i se trimită cel mal târziu în termen do trei luni, adică şefie depuse societăţei până la 30 i Cănd că acel care nu vor fi trimis dc loc acele documente justificative, sau care nu le vor fi trimis____ , ... 'n conformitate cu condiţiunila ceniractulul or-ce drept, find-că în ziua de 1 Octombre 1888 stil nou, numai pe baza documentelor de- SEV.iSTlt COXSTAMIAESCU MOAŞE PRACTICANTA DIN PARIS anunţă onor. sale clientele că s’a mutat din Strada Scaunele No. 66 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu). Orele de consultaţiunl In toate zilele de la i—3 p. m. 741 i I f I 1 puse se va conslalanumerul asiguraţilor acestei grupe, spre a se putea imediat incepe calculul portei ce se cuvinefie-caruia din membri purtasi. Este deci, în interesul tutelor d-lor asiguraţi al acestei grupe, de a trimite actele lor susmenţionate cât mal curând posibil, enlru că, dacă unul sau altul din acele acte n’ar fi în conformitate cu canditiuniie generalr, se aibă timp să le rectifice sau să le acâ din nou. P' fa Bucureşti, 1 Iulie 1888. 826 DIRECŢIUNEA GENERALA a societatei «Dacia-Floixiâ.rLia. I l „NAŢIONALA SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR »EFLI\ VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre în palatul Societăţei din Strada Doamnei No. 12. I 1 8 R * 726 Direcţiunea generala. i*E MAI.EL MAREI - NEGRE PE HALI I, MAREI - NEGRE HOTEL CAROLI STAGIUNEA BĂILOR DE MARE SCHIMBAREA DIRECTIUNEI Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile. BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL Pentru mai mul le desluşiri a se adresa către Girantul hotelului B. JERIS. Hotel Ca rol J, Constant/a. CASA DE SCHIMB IONESCU & MARCU Strada Lipscani No. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 28 Iunie VALORI Scadenta cupoanelor Târglib. curs med. ronduri destul român Renta rom. perpe. 1875 5% 1 Ap. 1 Oct. 92 % Renta rom. 'amortizai). 5% 1 AjJ. 1 Oct. 93 V2 Renta rom. rur. eonv. 6% 1 Mai 1 Noein. 92 Oblifţ. de stal C. F. R.6% 1 lan. 1 Iulie idem idem 5% Idem împrumut Stern 1864 7% 1 Mar. 1 Sept. Imprum. Openheim 1866 8% 1 lan. 1 Iulie Agio 14 îi Iiiipruiuut. de oraşe Impr. oraş. Bncur. 5% 1 lan. 1 iulie 80 ' idem din 1884 5% 1 Mai 1 Noem. 93 lm.or.Bne.cn prime loz fr. 20 40 Valori diverse Creditul fonciar rural 7% 1 lan. 1 Iulie 105 X idem idem 5% idem 91% Cred. func. ur. din Buc-7% idem 104 idem idem 6% idem 98 idem Idem 5% idem 88 Cred. tune. ur. din laşi 5% idem 78 Obi.cas. pensiun. fr.300 10 1 Mai 1 Noem. 216 BĂILE STRUNGA LANGA TERGUL FRUMOS *03 APE MINERALE SULFUROASE SI H YDROTHER APIE —e332S££SSSSS&- Sală specială pentru pachete şi căzi, prevăzută cu un imens basin ou ppâ temperată. Sală de fricţiuni cu basin do apă rece 8 c. Sala de duşur , Bae de vapori. M&sagin, Gimnastică Suedeză, Electrotberapie. Cură de zer şi de lapte de caprâ, pentru persoanele atinse de boal# ala aparatului respirător. Serviciul medical este încredinţai d-lul Dr. E. Rizu, Profesor de Theraphie la facultatea de medecinâ d n Iaşi, Medic, primara! spitalului Sf. Treime care va sta în permanenţă în stabiliment şi va li asistat de d. Dr. A. Zusman, Elev al Profesorului de Hydrotherapie W. Winternitz, în al cărui stabiliment de la Kaltenleutgeben a lucrat ca medic practic asistândul. Farmacie prevăzută cu toate apele minerale streine. Oteluri do prima ordiuo în mijlocul unul splendid parc. Camere cu serviciul lor do la 1—5 franci pe zi. Vile. Două Restaurante cu bucătărie franceză şi română, Table tl'Hole, Dejun şi prânz a prix fixe, a la carte. Preţuri moderate. Ctsin elegant, jurnal, biliard, popiei, etc etc. Mimica Militară a Reg. 13 DorobaţI care va cânta regulat de 3 ori pe zi. Sala de teatru şi de dans. Bal în fie care Duminecă şi Joia. Un omnibus şi mal multe trăsuri ale stabilimentului se «fiâ ia gara Tărgul-Fru-mos lasosirea (le-cărul tren, şi fac parcursul laStrunga pentru un franc de persoană AVIS IMPORTANT Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a mai deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21 Calea 1 ictoriei, Coltul Hotelului Continental, tis-a-vis de Teatru National Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra putem oferi o MARFA EMINAMENTE SOLIDA fara a conţine intr’ensa alt material de cât piele si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da ATENŢIUNE MARCEI F/'BRICEI noastre, orl-ce pereche «Ic ghete purta innahri«*ei noastre sunt garantate «le noi ,, ,noas^e SŞ 013* gasece prin districte numai la Armie aci notate : Craiova: Fiorea Stănciulescu el Th- Demetresru; T.-Severin: Piu Kohmi Piteşti: M. 1. Satescu; T. Jiu : Marcus et Spinter; R.-Vâlcea: I. . eseu; T.- Verstei; p. Petrecu; CAmpu-Lung şi Ploesti: A. Rosenbluth; Ruzeu: T. K. Argintoianu; Tecuciu-Focsiani: Vartan Missir (îl; Dacau: I. M Horovitz.- Roman: Fraţii Rosenfeld; T.-Ocna: Ovanes Ştefan; Giurgiu: uicamcato; Rosiori-de-Vede: Sam. Asriel et fiu; Calarasi: V. Mitrany; Olteniţa: M. Kameriing; Constanta G. Lucsi. 738 Cu stima. M. X. MANDREA et Comp. Tipografia Ziarului,, Epooa" Tipărit cu cerneala Ch. Lorllleux-Cie Paris Girant responsabil V. P. Cllieorghlit. www.dacoromanica.ro