ANUL III No. 776 Al DOUA ED1T1UNE JOUI 23 IUNIE (5 1ULIU) 1888. NUMERUL i:; NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE Iu Buciirenci: L& casa. AclministraţiuDPl. Iu Tura: Prin mandaLa poştale. Pentru l an 40 lei, O luni 20 lei, 3 luni 10 Ici. In Streinetate: La toate offlclele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL fi» BAS NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agcuce Havas, Place de la Bour se, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. L,\ PABIS: se găseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-uiaiu, \o. SI. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA No. 3,—Platza Episcopiei)—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢ1UNEA No. 3.— Platza Episcopiei.—No. 3. PIELEA. URSULUI ----------------- RESC0ALELE SATESTI DIN TRANSILVANIA POLITICI DE DESPERAT! Este un fapt care, mai mult ca or-care altul, mai mult chiar ca desăvârşitele şi repetatele înfrângeri in alegeri ale colectiviştilor, dovedeşte cât de adâncă şi de iremediabilă e căderea regimului Brătianu. Acest fapt este linia de purtare pe care şi-a croit’o colectivitatea îndată ce a căzut de la putere. O simplă cercetare a atitudinei urmată de partisanii fostului regim în aceste din urmă timpuri, dovedeşte câtă neîncredere au colectiviştii într’ânşil şi cât de convinşi sunt ei singuri că nu se mai pot reîntoarce în mod normal şi prin voinţa naţiunii, la cârma ţării. Priviţi, de pildă purtarea lor în politica exterioară, şi vă veţi convinge că ea este purtarea unor oameni desnădâjduiţl, iar nu aceia a unui partid de guvernământ putând la prima ocazie, de pilda la alegerile viitoare, se fie rechemat la cârma Statului. Care a fo3t atitudinea lor în aceste din urmă trei luni, in politica externă, de pildă? Văzând că ei sunt pierduţi în opinia publică şi că nu pot reveni la putere, în mod normal, prin voinţa legală a ţerii, colectiviştii au socotit că nu pot aştepta ceva de cât de la o întâmplare fortuită, de pildă de la un eveniment exterior oare-care. Această credinţă, puţin măgulitoare pentru dânşii, a fost punctul de plecare a întregei lor politici. Convinşi că numai nişte împrejurări excepţionale, ii vor readuce la putere, colectiviştii s’au hotârît, ca a-cei de3nădâjduiţi care îşi joacă a-verea pe o carte şi pe urmă se împuşcă, se risce tot, într’o singură partidă. Şi ast fel au lucrat spre a se face posibili, într’un cas, numai intr’unul, şi anume când un resbel ar li inevitabil, resbel la care am fi siliţi se luăm parte alături cu Germania, când oamenii de la guvern ar privi acest resbel ca o aventură In care n’ar voi se se risce. Atunci şi-au zis ei, or-cât de de-monetisaţi am fi, se poate ca se fim chemaţi la putere, ca se facem cea [ ce n’ou voit alţii se facă. Dar băgaţi de seamă cum, chiar în executarea acestui plan, ei au dat dovezi d’o nedibăcie, pe care numai starea lor de disperare o poate explica. In loc d’a indica pur şi 3implu politica lor bună safl rea, ei au transformat ziarele lor în pamflete in contra Rusiei şi toţi bărbaţii lor cei mai de frunte şi au pus iscăliturile în josul vestitului «apel către ţara» redactat în ast-fel de termeni în cât venirea lor la putere, ar a-duee de sigur, ca prin resultat, ruperea relaţiunilor diplomatice dintre Rusia şi ţara noastră. Ei bine. întrebăm pe ori-cine, este j oare aceasta atitudinea unui partid care pane eri a guvernat ţara, şi care ar avea pretenţia se revie mâine la putere ? Negreşit că nu. Totul, din contra, dovedeşte, atât în politica exterioară cât şi în politica interioară, că avem a face cu un partid care s’a dat a fund pentru ani îndelungaţi şi care are conştiinţă de discreditul adânc în care a căzut. Căci colectiviştii singuri mărturisesc că sunt discreditaţi, pătaţi, compromişi. Vedeţi tonul ziarelor lor. Gea-ce îi miră nu e că sunt discreditaţi, ci că nu sunt şi mai discreditaţi de cit sunt în realitate. Gând se descoperă că unul d’ai lor a furat, mirarea lor ecă nu s’au descoperit mai mulţi. Când se constată vre-o hoţie de cîte-vasule de mii de franci, ei încă triumfă, fiind c& s’ar fi putut fura milioane. Gând într’o alegere dobândesc 10 voturi din 500, ei privesc a-ceasta ca un succes pentru ei. Chiar mulţumirea colectiviştilor dovedeşte desconsiderata în care au căzut şi de care au conştiinţă; chiar aerile lor arogante, tonul violent al polemicelor lor, dovedesc că sunt deznădăjduiţi; chiar atitudinea lor arată că nu au speranţă d’a reveni la putere. TE LE GRAME AGENŢIA IIA VAS Constant inopolc, 3 Iulie. Prinţul Rado)in venind s6 notifice urcarea pe tron a lui Wilhelm al II-lea a sosit erl dimineaţă, şi a fost primit cu mari o-norurl. El a descins Ia palatul Apelor dulci de pe coasta Asiei. Probabil azi va avea loc audienţa solemnă care va fi urmată de un prânz de gală. Solia, 3 Iulie. Instrucţiunea ofiţerilor acusaţl că pregătesc o lovitură demonstrând că asemenea lucru n’a existat, ofiţerii fură liberaţi iar ofiţerul denunţător va avea o pedeapsă disciplinară. Solia, 3 Iulie. Direcţiunea bulgară a exploatărel a a-visat pe public de stabilirea unul serviciu de trenuri de trei ori pe septămână între Zaribrod şi Vacarel. înţelegerea între Bulgaria şi Turcia ne-fiind încă stabilită, trenurile bulgare vor fi legate numai cu trenurila sârbeşti. Berlin, 3 Iulie. Se asigură în cercurile politice că Împăratul va pleca de la Kiel, pe )u jumătatea lui Iulie, pentru amergelaSt.Petersburg, şi se crede că iactul imperial va fi escortat de câte-va corăbii de resboia. Paris, 3 Iulie Se desminte ştirea că Franţa a luat iniţiativa de nuot înLrevorbirl pentru evacuarea Egiptului de către Englitera. Paris, 3 Iulie. Camera. — D. Flourens a iuterpolat guvernul asupra incidentului din Carca-ssonne. Dupe un respuns al d-lul Floquet, Camera a emis un vot de încredere în cabinet, prin 826 voturi contra 172. licrlin, 3 Iulie. Sub-scripţiunea la renta română amor-tisabilă s’a închis azi, , PIELEA URSULUI Ziarul dreptatea, obicinuit de mult timp sâ vânză pielea ursuiul înainte de a fi eşit chiar la ptdure, să grăbeşte şi de astă dată s£ ne cons.dere ca nimiciţi cu desâyârşire la alegerile colegiului 1 ia comunal din Iaşi — de şi resuitatul nu va fi definitiv de cât Duminică. Dar, distinşii oameni politici care conduc acest ziar, aC făcut atât de des socoteli a-casă care nu s’aQ potrivit cu cele din târg, în cât adunările şi înmulţirele lor de eri seară nu ne surprind, precum nu ne surprind nici prevederile Domniilor lor. Ca sâ ne arătăm mărinimoşl şi ca se nu cădem şi no! în păcatul celor ce vând pielea ursului, pe pripite, vom admite că vom fi chiar învinşi Duminica viitoare, şi că faptul acesta ne va da dreptul de a sta cel puţin cinci minute (dacă ne daQ voe) în societatea învinşilor de la alegerile comunale din Bucureşti. Similitudinea între ceîînvinşl la Iaşi şi cel învinşi la Bucureşti—similitudine din punctul de vedere al înfrângere', bine înţeles— ne dă atunci dreptul sâ retipărim oare-care părţi din articolul Dreptăţeî de eri, schimbând pe ici pe colea câte un singur cuvânt : ca sâ fim bine înţeleşi. Şi atunci se va întâmpla că articolul în chestiune care părea scris pentru conservatori, n’a fost scris în realitate, de vre un redactor isteţ al Dreptăţeî, de cât în contra d-lul Fleva personal. Intr’adevâr, dacă am retipări părţile care zic : «Alegerile comunale de la Iaşi aQ fost ca o duşe rece pentru îngâmfaţii de conservatori» şi am schimba cuvântul Iaşi prin cel de Bucureşti şi cuvântul conservatori, prin cel de disidenţi, dacă am mal retipări frasa cu: «Pe conservatori ii montase peste mesură succesele lor din ţară» şi am schimba iarăşi cuvântul conservatori prin acel de disidenţi, suntem siguri că d. Fleva in persoană ar mărturisi că similitudinea e perfectă. Din nenorocire nani putea merge mal departe cu aceestă similitudine, căci la un moment dat trebue să ne oprim, din cauză că conservatorii atl isbutit la alegerile comunale In două-zeci de locuri şi disidenţii n’aQ isbutit nicăerl. Cu toate acestea tot el vând pielea ursului ! Aga. (prin fir telegrafic) Banii delapidaţi de directorul scoalei de meserii. — Hoţiile directorului prefec-turei. — Primarul Alecsiu urmărit pentru delapidări si escrocherii. — Tâlhăriile prefectului Si-mulescu.—Demisia judecătorului de instrucţie. — Inca doue tâlharii. Banii delapidaţi de directorul scoalei de meserii Primim prin telegraf din II. Vâlcea următoarea corespondentza : Descoperirea hoţiilor săvârşite de colectivişti urmează aci. Directorul şcoalel de meserii a delapidat bani. El a fost arestat în urma interogatoriului ce i s’a luat şi în care a mărturisit faptul. El a fost arestat şi fiind că nu arc nici o avere cunoscută, nici domiciliu. Din maşinist la maşinile agricole, Simulescu făcuse dintr’însul un director al şcoalel de meserii. De când a fost arestat, el a depus deja o parte din bani. Hoţiile directorului prefecturel Genunea nu, directorul prefecturel, a delapidat banii comunali, judeţeni, fiscali şi garanţii depuse de particulari. El a comis mal multe escrocherii. Pentru banii ce lipseau, prefectul ii dedese trei săptămâni ca să ’l îna-poeze. Apoi procurorul a acordat încă două termene. Neplătind, actele au fost înaintate instrucţiei. Chemat fiind prin mandat de înfăţişare, el n’a venit. S’a dat mandat de aducere cu termeni şi el www.dacoromamca.ro s’a ascuns. El a fost găsit noaptea, dupe ce fusese ascuns trei zile. El a delapidat peste 30,000 tel. Pe actele din prefectură stă scris de dânsul: Banii la mine. O parte din bani a fost depusă de densul chiar în mâna judecătorului. El a mărturisit tot la interogatoriu. El a fost arestat cu promisiunea de liberare pe cauţiune, când va răspunde toată suma delapidată. Peste treî-zeci de particulari, mal multe comune şi judeţul întreg s’au constituit ca parte civilă. Pe fie-care zi vin noul reclamaţii. Primarul Alecsiu urmărit pentru delapidări si escrocherii Alecsiu, primarul Râmnicului, a fost dat judecăţii pentru sustragere de bani cu falşurl în acte publice, delapidări şi escrocherii. Chemat la instrucţie cu mandat de înfăţişare, el nu a venit. S’a dat mandat de aducere şi a fost găsit la Simulescu acasă. Fiind adus ta instrucţie, el a recuzat pe judecător. Recuzaţia a fost respinsă. Interogatoriul a început Sâmbătă şi va urma săptămâna a-ceasta. Până atunci, până ce judecătorul va avea toate dosarele din primărie, el a fost lăsat în libertate. Tâlhăriile prefectului Simulescu Fostul prefect Simulescu este inculpat, prin rechizitoriul procurorului colectivist,pentru sustragere de dosare. Lipsesc din prefectură dosare de peste 500 mii tei, relative la reparări de mănăstiri, penitenciare şi băile Govora şi Călimăneştl. Banii pentru aceste lucrări fuseseră remişi cea mal mare parte de Stat în mâinele tul Simulescu. Arhivarul declară că dosarele au fost luate de Simulescu. El fusese chemat la instrucţie prin mandat de înfăţişare pentru Sâmbătă. Vineri noaptea la ii, Simulescu a deşteptat pe poliţaiu pentru ca să le-galiseze o procură pentru avocaţii din Bucureşti care să susţie cererea de strămutare a procesului. Poliţia a satisfăcut la moment dorinţa sa. Sâmbătă a recuzat pe judecător. Aflând de la procuror că recuzarea e respinsă, el a fugit de la tribunal Dinainte ca respingerea recuzării să fie citită în şedinţă publică. Simulescu nu voeşte să respuhză la interogatoriu, pentru că ar trebui să mărturisească faptul or se tăgăduiască alte fapte, care l’ar compromite mal rău. Demisia judecătorului de instrucţie Tot Sâmbătă Simulescu a telegrafiat Regelui. Se zice că ministrul justiţiei a telegrafiat procurorului, cerând desluşiri şi zicând că nu vrea persecu-ţiunl. Imediat judecătorul Sinescu şl-a trimis demisia telegrafic, zicând că în viaţa sa n’a fost obicinuit să fie bănuit. Contra tul Simulescu n’a fost dat nici acum mandat de aducere. Inca doue tâlharii In comuna Scundu unde primarul este tovarăş de afaceri al tul Simulescu şi unde socotelile n’au fost depuse ped ani,primăria împreună cu toată arhiva a ars în noap'ea chiar când noul subprefect venea să facă inspecţie. La Govora, al cărui dosar lipseşte, Stalul a zidit băile pe un teren conce-dat de ţărani unei societăţi din care j făcea parte şi Simulescu, pentru exploatarea gazului. Când exploatarea n’a reuşit,Simulescu a stăruit ca Statul să zidească băile. Odată băile zidite societatea cere despăgubiri Statutul. RESCO ALELE SATESTI UIN TRANSILVANIA Un teran arestat la Braşov.—Rescoala din Marienburg. — Feldioara. — Tartlau, Herman siHozufalu. Trupe din Fagarasiu. — Motivul răscoalei. Asupra mişcărilor ţărăneşti din jurul Braşovului, ce ne-au fost semnalate deunăzi prin telegraf şi despre care ah pomenit Într’un chip foarte laconic ziarele ardelene, un călător, reîntors ieri din Braşov, ne aduce următoarele amănunte : Maî înainte de toate, trebue să spunem că autorităţile maghiare ah luat toate măsurile spre a se păstra secretul cel maî desăvlrşit, asupra celor ce se petrec prin satele răsculate. Un teran arestat la Braşov Alaltăerî chiar un ţăran ungur din Tartlau a fost arestat pe Blumenzeille, sub pretext că ar fi istorisit în piaţă cele ce se petrecuse In satul săh cu o zi înainte. Această măsură de rigoare, ne dă o idee despre secretul ce autorităţile ungureşti doresc să păstreze In privinţa celor ce se petrec In comitatul Braşovului. Hescoala diu Marienburg Joia trecută, comisiunea aşa numită de comasare voind să procedeze la măsurătoarea pământurilor posedate de ţăranî, a fost atacată de un mare număr dintr’lnşil (cam 300 de oameni), care aQ somat’o a se reîntoarce In Braşov, sub ameninţare de moarte. Comisia, In faţa acestei mişcări, s’a şi retras la primărie, unde a cerut ajutoare ; 10 husari şi vre-o 5 finanţl fiind puşi ladisposiţia lor, membrii comisiu-nel au început lucrarea. Abia Insă începuse, când cel 300 de ţărani, cea mal mare parte saşi şi români, s’au repezit asupra comisiei cu pietre, ciomege şi furci. Doul din membrii comisiunei fură răniţi. Soldaţii, văzând aceasta, au tras focuri asupra revoltaţilor, omorând doul saşi şi rănind foarte grav pe un român şi un ungur. Aceşti din urmă fură transportaţi la spitalul militar din Braşov. Membrii comisiei fură siliţi, în faţa numărului cel mare de săteni, să se retragă la Braşov. Prefectul şi judecătorul de instrucţie, sosiţi a doua zi În Marienburg, au luat toate măsurile pentru a linişti spiritele. Nu s’a făcut nici o arestare până a-cum In Marienburg. Escadronul de husari ce era In gar-nisonă la Marienburg, fiind concentrat în lagăr la Seiden, a primit ordinul de a se reîntoarce. Feldioara Comisia de comasare a întâmpinat aceeaşi primire şi In această localitate. Aci ţăranii s’au servit de puşti pentru a pune pe goană pe membrii comi-siunei. O companie Insă din regimentul al 31eade linie sosind la timp, a putut potoli mişcai ea; aci s’au lăcut mal multe arestări. Tartlau, Hernia» si Hozufalu In aceste trei localităţi, comisia de comasare nici nu a putut intra, de oare ce sătenii i-ah eşit Înainte la capul satului, ameninţând pe membrii el cu moartea. Prefectul oraşului şi al districtului Corniţele Bethleem, ce face In persoană cercetările, a promis sătenilor din Tartlau, să intervie pe lângă Ministerul de Interne din Pesta, pentru ca lucrările comisielor de comasare să fie suspendate. Proprietarii şi Arendaşii de prin sate au primit asemenea ameninţări de moarte, daca starea actuală de prin comune ar fi schimbată. 2 EPOCA ~ 23 IUNIU Trupe (lin Fasjarasl Două batalioane de infanterie aii fost aduse Duminică din Fâgâraşiu. Trupele acestea aii fost distribuite prin diferitele comune ce se lnveci-nesc cu Braşovul. Exerciţiele la câmp au fost de asemenea suspendate. Toate trupele ce e-rad prin lagăre, au primit ordinul să se reîntoarcă In garnisoană. Congediurile ofiţerilor au fost suspendate. La Rosenau (Ră3nov) se află concentrate două escadroane de Husari. La Neustatd asemenea se află un escadron. La Sacele e o companie de infanterie. Lumea aci In Braşov este foarte în-grijată; unii propietarl s’aiiîntors chiar în Braşov, fiindu-le teamă să rămâe prin comune. Lucru curios, mişcarea pare că devine generală, şi că Saşii Ungurii şi Românii sunt cu toţi uniţi şi solidari. Motivul Rescoalei Cauza care provocă aceste rescoale este legea de Comasare votatătn ultima sesiune a Camerilor Ungureşti. Prin aceasta lege se autoriză proprietarii cel mari ce au pământuri Împărţite In diferite locuri, se le poată localisa, prin schimb cu vecinii lor proprietarii cel mici. Această lege care este foarte nedreapta, de oare ce locurile muncite de ani întregi sunt schimbate cu locuri noi ne muncile, a provocat acea mişcare, care după spusa amicului ce ne-a dat informaţiele necesare la facerea presentulului articol, nu va putea fi terminată de cât cu mare greutate. C. ff. CORESPONDINTA DIN IAŞI ALEGERILE COMUNALE Aţi cunoscut prin telegraf rezultatul, atât al colegiului I comunal din Iaşi, cât şi al colegiului II; vin a vă da as-tă-zt câte-va in formaţiuni complimentare. Trebuie ţinut In seamă, că In ambele alegeri, partidul liberal-conservator a luptat In potriva coaliţiunel tuturor nuanţelor liberale fără deosebire. A doua zi, după alegerea fără rezultat, fiind balotaj, a colegiului I. partidul radical (Lupta) a lipit pe toate zidurile oraşului un afipt prin care proclama necesi-tea de a combate cu toţii pe duşmanul comun (sic), adică pe liberali-conservatori. In consecuenţâ cu acest principiu, radicalii nici n’afl depus o listă la colegiul al II, adoptând lista liberală. De asemenea, atât la colegiul I cât şi la al II, colectiviştii, ca tactică de partid, au declarat ca se vor abţine; şi In adevăr statul major al partidului colectivist, adică vre o zece persoane mal însemnate, s’au abţinut oficial de la vot. Insă pe sub mână au lucrat din resputerl pentru succesul listei liberale, făcând propagandă şi trimeţend la vot pe tot mărunţişul partidului. O mare parte din funcţionari, moştenire a regimului colectivist, printre dânşii chiar din cel mal importanţi, precum casierul general al judeţului, mal toţi funcţionarii primăriei, mulţi de la Sf. Spiridon şi de la poliţie, nu numai aii votat, ca cetăţeni, pentru lista liberală, dar nu s’au sfiit de a se sluji de autoritatea ce o datoresc funcţiune! lor spre a înrluri asupra alegătorilor mal slabi de înger, In favorul acestei liste. Daca ţineţi In seamă încă, că libera-lil-cotiservatorl n’au fost tocmai bine organizaţi, că până în ajunul alegerilor s'au încrezut în probabilitatea unei împăcări cu foştii lor tovarăşi— pe când toată organizarea sistematică, tot aparatul de luptă care se ’ntocmise pentru alegerile din Ianuarie, rămăsese Întreg şi neatins în mâna d-luî G. Mârzescu care dirijase aceste alegeri, — veţi înţelege că poziţiunca liberalilor conservatori n’a fost tocmai uşoară. Trebuie constatat, că alegerile s’au făcut In cea mai deplină libertate. Localul Primăriei, s’a dat partidului liberal pentru întrunirille sale; în ziua alegerilor nu s’a văzut picior de poliţai prin apropierea localului de vot. Incidentul de la întrunirea pregătitoare de la Primărie, a fost neruşinos falsific t de foile liberale. Doul tre; alegători presenţiauîntrerupt pe d. Mârzescu;liberaln au găsit de cuviinţă al da afară: dreptul lor. Ceia ce însă nu era dreptul lor, este. câ’I a bătut răii, aruncându ’i jos de pe scara cea mare In cât unul şl-a scrântit mâna. Partidele adversare sunt unanime de a aduce omagiul lor d-lul Preşedinte Vâleanu pentru imparţialitatea, şi tot o dată tactul şi autoritatea cu care a condus operaţiunele electorale, In cât toate s’au petrecut cu cea mai mare linişte şi rânduială. Duminica viitoare va fi scrutinul de balotaj pentru colegiul I-iu, remâind numai două liste în presenţă : a libe-ralilor-conservatorî şi aliberalilor-radi-call. Z. IHFORMATiUNI Primim din Vâlcea următoarea te-gramă : Lista liberal-conservatoare, la alegerea consiliului comunal, colegiul al 2-lea, a reuşit cu 87 voturi. Colectiviştii s’au abţinut, vezend reuşita colegiului!.-iu. Manifestaţiemonstră, entusiasmul la culme. -se&- D. Gr. Mânu, directorul general al Regiei monopolului tutunurilor, se ocupă cu multă activitate despre o reorganisare complectă a intregei administraţiunî. Tot ce putem spune în privinţa a-cestei organisâri, este că un mare număr de funcţionari vor fi suprimaţi. Este un adevărat scandal sinecu-rile create de d. Dem. Protopopescu. -s*- Comisia însărcinată cu examinarea gestiuneî Comunale trecută s’a întrunit azi pentru I a oare. -ss - Asupra 8şa pretinsei rescoale din plaiul Dâmboviţa, aflăm că nimic nu este esact. D. prefect de Ilfov Bddiman, mergând la faţa locului, a comunicat a-ceosta d-luî ministru de interne. -asK- Lupla nu ne a răspuns încă dacă d. Panu a plătit or nu cei 5,000 de franci amendă, la care a fost condamnat. -aw- E. S. d. general Comte de Sehlief-fen a fost decorat cu cordonul ordinului Coroanei României, iară d-nu căpitan Baron de Pettelberg cu Crucea de comandor al aceluiaşi ordin. D. C Colibăşeanu, prefectul judeţului Olt, a dat din propria sa avere, o sumă de 3,000 fr. spre a ' se distribui câte 10 fr. de fie care elev premiant l-iu din toate scoa'ele judi ţuluî. Această faptă generoasă e mal pre sus de or-ce laudă. -®s- O întrebare Onor. Eforii a spitalelor civile. Ce s’a făcut cu raportul No. 60 din a. e. al d-luî Doctor profesor Dră-ghiescu, prin care reclamă contra intendentului Costinescu ? Prin acest raport d-nu Dr. Drâ-ghiescu făcea comunicarea următoare : «Cântărind carnea pentru întregul spital am constatat că ea era în cantitate foarte mică.» -ss- «Fanţulla», ziar italian ce apare în Roma, scrie următoarele: «Peste câte va zile Neapoli, Messina, Li-vorno, Spezia, Givita vechia vor fi visitate de nava-scoală românească Mircea. Pentru întâia oară primim o asemenea visitâ din partea verilor noştri dunăreni. Patru dintr’înşii au trecut acum foarte bine esamenile de marină la academia navală din Livorno. Contra-amiralul Labrano dând certificatele acestor Români silitori, a constatat cu plăcere că ei, în decursul studielor, s’au arătat tot-d’a-una stăruitori şi cu foarte bună purtare. -ssa- D. general Greceanu prefectul Palatului s’a reîntors azi de la Sinaia. - SBS- D-nii 1. Mihăilescu şi Lascu, sub-inspectori în serviciul Financiar, demisionând au fost înlocuiţi prin dd. G. Florian şi Alex. Georgescu. D nu Pake-Protopopescu primarul Capitalei a plecat azi la Sinaia pentru a se presenta M. M. L. L. Regelui şi Reginei. D-nu Doctor E. de Puscariu a fost numit medic inocuiator la institutul Bacteorologic din Bucureşt’. Se ştie că în acest laborator s’a început inoculările cu virusul ra~ bic, la acei ce au fost muşcaţi de câini turbaţi. DINTR’O ZI INTR’ALTA Societatea geografica Raportul d-lut George I. Lahovari, Secretar-general al Societăţei Geografice Române, către Adunarea Generală din 38 Februarie 1888. Onoraţi Colegi, PestQ puţină vreme, la 15 Iunie viitor, Societatea noastră intră tn al 14-lea an al existenţei sale şi astăzi ne întrunim în a Xl-a adunare generală. Conform statutelor noastre, comitetul prin organul subscrisului, este dator a vă da seamă de situaţia materială şi morală a Societăţei, de activitatea el cât şi de proiectele sale pentru viitor. Fie-mt permis dar a intra în oare-carî amănunte : In ceea ce priveşte Situaţia noastra financiara, ea continuă a fi prosperă cu toate defecţiunile ce încercăm anual tnnu-mfcrul membrilor. Socotelile anului 1886 aii fost scrupulos cercetate de comisiunea numită de d-tră, în anul trecut. Vi s’a împărţit astă seară procesul-verbal încheiat de această comisiune. «Budgetul votat de d-tră pentru anul 1887 s’a aplicat tn modul următor: Venituri: Prevederi budgetare L. 9225 — încasări efectuate » 9934 78 Dând ast-fel un excedent de incasărl.L. 709 78 Cheltueli: Autorizate de L. 9225 — Plăţi efectuate » 8427 45 Economie de cheltueli L. 798 55 ast-fel că exerciţiul anului 1887 se încheecu un excedent real de L. 1508 33 Pentru anul 1888, comitetul are onoare a ve propune un budget echilibrat asupra căruia veţi bine-voi a vă pronunţa în şedinţa de mâine seară. Este de observat că afară de excedentul bănesc de 1508 ce ne a lăsat budgetul a-nulul trecut, Societatea mal posedă un capital în efecte de Stat depus la Casa de consemnaţii în sumă de 11,500 lei nominal. In aceste doue sume nu intră suma de 1.500 lei. premiurile oferite de d. D. Sturdza şi răposatul Ion F6tu. Cum vedeţi situaţia noastră bănească este satisfăcătoare şi nu putem îndestul mulţumi d-lul I. Bisset care pune în administrarea avutului Societăţei alâla zel şi a-tâtainteres. In toamna anului trecut era să se ţie concursul anual de geografie între elevii de licee şi gimnasil, dar nepăsarea a fost atât de mare, tn cât nu s’aO presentat nici un singur concurent. Este regretabil a constata această lipsă de emulaţiune între tineretul nostru şcolar; totuşi noi nu ue descurajăm şi vom continua a înscrie în budgetul nostru suma fixată pentru a se resplâti silinţa, cu speranţă că vom fi mai fericiţi în anul acesta. Facem dar un apel călduros la d-nil profesori de geografie şi ’I rugăm a insista po lângă elevii silitori şi studioşi ca să se presinte cât de numeroşi la concursul ce se va deschide în toamna aceasta. Succesele elevilor se vor resfrânge negreşt asupra d-lor profesori. Un alt concurs a deschis Societatea pentru dicţionare geografice pe judeţe. D-tră ve aduceţi aminte că graţie generosităţel d-lul Sturdza şi a răposatului IancuFetu, Societatea noastră a fost pusă în posiţiea înscrie pentru estimp trei premiurl; şi am avut mulţumirea a primi uns-spre-zece lucrări pentru 9judeţe, de oare ce pentru judeţele Iaşi şi Prahova s’a presentat cate 2 lucrări, cele alte judeţe pentru care s’a presentat dicţionare sunt : Argeş, Ia-lomi'za, Mehedinţi, Putna, Roman, Roma-nali şi Tecuci. In anul trecut avându-se premiat 3 dicţionare cu premiurile oferite de d. general Mânu, adică : Ddmbovilza, Dorohoi şi Tutova, avem până astăzi 12 udeţe studiate. Elaboratele celor 11 judeţe s'aii încredinţat unei comisiunl ad-hoc, compusă de d-nil dr. Barbu Constantinescu, Tocilescu, Anghel Dumitrescu şi N. Mihăilescu ,care mâine seară vor avea onoare a v4 «apune resultatul examinării ce aii făcut acestor lucrări. Sperăm că generositalea d-lor membri ne va pune în posiţie a continua şi în a-nul curent aceste concursuri, ast-fel că peste puţin să putem contopi ţoale aceste lucrări separate înlr’un «Mare dicţionar «geografic al întregului Regal Român», Biuroul nostru geologic, înfiinţai încă din anul 1882, continuă a lucra sub direcţiunea onor. nostru coleg d. Grig. Ştefă-nescu, o mare parte din judeţele noastre muntoase sunt studiate. Biuroul publică pe lie-care an un anuar şi până acum s’a tipărit deja 14 fol din harta geologică a ţeril. Ast-fel sperăm a avea în puţin timp o chartâ geologică complectă şi exactă, care este aşteptată cu atâta nerăbdare nu numai de lumea savantă, dar chiar de bărbaţi profani, comercianţi, industriaşi, etc. In anul acesta se va ţine la Londra al 4-lea Congres geografic internaţional, se ştie că primul Congres a fost In anul 1878 la Paris, al 2-lea In 1881 la Bologna şi cel de al treilea la Berlin tn anul 1885. La toate aceste Congrese România a fost reprezentată de către d-nu profesor Ştefâ-nescu. Literatura geografica Româna s'a înavuţit şi în anul trecut cu mal multe cărţi didactice cât şi cu alte scrieri relative la ţara noastră. Intre cele dintâih merită a fi semnalate: 1) Cursul de geografie pentru usul cl. IV secundară prelucrat de colegul nostru d. profesor Nicolae Mihăilescu, care acum în urmă a complectat lucrarea d-sale prin e-ditarea unul atlas detailat al României; 2) Schiţe geografice, Carpaţi Români, un atlas prelucrat de d profesor Buzoianu de la Craiova; 3) Geografia pentru şcoa-lele medii, tipărită la Braşov de d-nil profesori Fagarăşeanu şi Barseanu.—Afară de acestea au mal apărut şi alte geografii speciale de judeţe, unele reedite, altele noul. Intre cărţile de a doua categorie avem de înregistrat «România» de Rudolf Berg-ner, tipărită la Breslaij în anul trecut, o scriere care a făcut oare-care sgomot şi despre care ah dat seamă de mal multe reviste geografice străine. Cartea aceasta este tipărită cu multă îngrijire şi conţine multe ilustraţii interesante. O altă carte asemenea ilustrată asupra României a apărut acum de curând la Roma de Bruto Amante sub numele de România ilustrată ricordo di viaggio. AU mal apărut în ultimul Buletin al Societăţei Geografice Ungare un articol «Ungurii în Moldova» de d. d-r Aladâr Balagi, pe care îl vom traduce şi analisa In ’Vfitârmr nostru «Buletin». Biblioteca Societăţii noastre s’a înmulţit şi în anul expirat cu mal multe sute de bucăţi datorite schimburilor reciproce ce facem cu Societăţile străine, darurilor bine-voitoare şi cumpărătorilor făcute Ia marginile alocaţiilor bugetare. Intre acest9 daruri precioase, avem un frumos atlas în folio în patru volume e-ditat la Paris la 1761, ce a bins-voit a ne da Majestatea Sa Regele. Asemenea şi ministrul instrucţiunel publice din Franţa ne-ad trimis prin ministerul nostru de externe mal multe publicaţii în număr de 26 bucăţi. D-nu Theodor Codrescu de la Iaşi, neobositul autor al «Uricarulut» ne-aQ dăruit o colecţie de diferite publicaţii da peste una sută broşuri. Am mal priimit de la Londra de la colegul nostru D r Gaster o chartă veche: «Estats del’EmpiredeTurqs» de P. Schenk FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (22) ALEXIS BOUVIER DRAMELE PĂDURI PARTEA I LUPII DIN ARDENI v UN BLESTEMAT DE NEPOT SI... UN BLESTEMAT DE UNCHIU. — Cu aşa ceva poţi să te căsătoreşti cu o moştenitoare având zestre de 500,000 franci... şi ştii, nu să poate contesta... MS prind Insă că aşî găsi de Împrumutat vr’o zece mii de franci cu asta. — Ar fi bine mi să pare sS începem aşa. — Nebun eşti ? Ştii iubite nepoate că făcând aceasta nu calci pe mărginele codului, baţi cu picioarele toată cartea, şi atunci Iţi făgăduiesc că vel petrece un nou seson sub frumosul cer al Me-diteranei, colo la Toulon. — Nu! nu 1 mi-a fost de ajuns I şi cu cât al cumpărat toate aceste I — A ! dragul meu, actele m'au costat mal scump de cât proprietăţile.Astfel am dobândit castelul cu patru zeci şi opt de franci; casa cea mare, cu cincî-zecl şi patru... Casa era mică m'a costat mal mult; de 1 pe o vreme de ploaie toi poţi să te adăposteşti la riadul de jos... adevărat că nu ploă nici odată pe acolo..., ' — Numai tu puteai se găseşti aşa lucru. — Le-am In portofoliu din ziua clnd am vrut să întocmesc Societatea creditului Ruinelor din Franţa. Constitui-sem chiar comitetul meu administra-tif... ed eram preşedintele comitetului diriguitor al societăţei întemeiată cu un capital de 20,000,000; fârălndoială a trebuit să dovedesc că amceva avere... A-ceste proprietăţi erau socotite cel mal puţin pe valoarea de 200,000 franci, munţii mei păduroşi din Ceren’’, făcea 400,000. Cu aceasta, pricepi, am găsit un general spaniol, un banchier italian, doi bancheri francezi, din care pe unul l’aî cunoscut la Toulon, numărul 126, unu scurt, cu ochii vil..., — A ! da, mi-aduc aminte... E. banchier ? — Era anul trecut... Acum stă foarte bine, e la Rruxela. Pentru ca cititorul să’şl dea seamă de valoarea proprietăţilor întinse a le lui Misfere, trebue să spunem ce este ţinutul numit Ies Raux. Intr’un colţişor al Provanţeî, In mij- sigur fusese odată cuibul vre unul nobil feodal. Castelul zidit pe vârful dealului apără trecătoarele; trebue să fi fost o cetate tare şi cu neputinţă de luat, căci dealul drept ca un zid e înzestrat numai cu un drum cu totul plecat pe care trăsurile nu pot merge-In jurul castelului suzeranului, supuşii lui cel mal bogaţi îşi zidise locuinţele lor, puntndu se ast-fel sub 0-crotirea castelanului şi la adăpostul năvălirilor bandelor din Novara. Pe vremea acea trebue să fi fost un loc foarte frumos. Astă-zîBauxe numai o ruină... o ruină măreaţă, Impunătoare, ce te face să visezi la trecut. E un orăşel mort, nelocuit, la care ajungi cu greu. Toate acele ruine sunt de vîndut, dar ni meni nu le cumpără căci transportul materialului printre stlncl costă prea scump. In asemenea locuri Misâre îşi căutase proprietăţi şi or-cine îşi închipue mirarea notarului însărcinat a redacta actul de vlnzare a acelor stranii locuinţe. — Ce al să faci acum ? întrebă Marţial, dânduşî la o parte farfuria şi oferind o ţigare părtaşului său. — Am să vorbesc cu d-na Vande-lowen, am să’l dad a înţelege că sătul de a vieţui la Baux, sunt gata să 'ţi dau castelul med, ca să puteţi petrece acolo vara. — E o idee minunată... mal cu seamă că nu ne vom duce nici odată. locul Alpililor, să află un orăşel vechio, i — O doresc pentru tine.fjtid aproape aşezat pe culmea unui deal stlncos. DWWW^'dl&COTDBl! . 1. I.aliovari. Bucureşti, 48 Februarie 1888. (Din Buletimul Soc. Geogr. Române, anul IX, 1888). DIN DISTRICTE DOL'IIU Onoarea unui colectivist D. N. P. Guran adresează prin «Apărarea» vestitului N. P. Romanescu o scrisoare prin care dovedeşte că acesta insultându-1 de mal multe ori s’a sustras dupe teren prin tertipuri nedemne pentru un om de lume şi ast fel : In faţa acestei procedări din partea d-tale, sus numiţii domni ’mî-aâ dat alăturatul proces-verbal.Eram hotărât sănu’l public pentru a’ţl scuti şiaceastă nouă umilire; scrisoarea d-tale de erl seară mă forţează se o fac, vina prin urmare nu esto a mea. Iacă procesul-verbal: (i) Acest album este expus în sala S. C. R, (palatul Academiei), Proees-Verbal Sub-eamnaţil văzând că d. N. P. Romanescu, care de şi întors în oraş din ziua de 15 Iunie, până astă-zl, ora 9 1/2 de dimineaţă nu ’şl-a constituit încă martorii, pentru a tranşa diferendul, provocat prin scrisoarea de la 12 Iunie, adresată d-lut N. P. Guran de către N. P. Romanescu. Considerând, că clientul nostru, prin acordarea prelungire! termenului usi-tat, pentru constituirea martorilor, a dovedit o conduită cavalerească. Considerând că d. N. P. Romanescu în urma invitărel noastre făcută d sale în ziua de 14 Iunie orele 71/2 dimineaţa la întoarcerea d-sale în ziua de 15 co-rent, ne-a prevenit prin d. Cezar Co-lescu Vartic, că domnia-sa este însărcinat a trata afacerea. Considerând că în ziua de 16 curent ora 6,50 dimineaţa s’a presentat la localul de întrunire singur d. Cezar Co-lescu Vartic, arătând că este gata a intra în tratare cu noi. Considerând că în faţa unei asemenea procedări neregulate, nu putem lua o altă decisiune, de cât a remite Întrunirea pentru aceiaşi zi orele 4 p. m., la care presentându-se d. Colescu Vartic ne-a rugat să fim în adăstare până a doua zi dimineaţa la 17 curent, spre a ne înţelege şi cu d. Locot. Colonel Tatărâscu, pe care d. N. P. Romanescu îl constitue ca al doilea martor, căruia se şi adresase cu rugăciune. Considerând că la orele 9 1/2 dimineaţa în ziua de 17 curent, martorii d-luiN. P. Romanescu nu erau constituiţi, în temeiul celor mal sus expuse am încheiat presentul proces-verbal, care se va remite clientului nostru d. N. P. Guran, spre a uza de dânsul cum va crede de cuviinţă In interesul dom-nieî-sale. Martorii d-lul AI. F. Guran. Colonel O. Sakelarie Colonel Tassianu. In scurt d-le reese din tot ce precede că d-ta când eşti insultat, trimiţi martori, dar în urmă iei măsuri de a îm-pedica întâlnirile pe teren. Că atunci când insulţi, şi te provoacă cineva, refuzi de a’ţl constitui martori şi a da reparaţiuni. Faţă de d-ta şi de purtarea d-tale efi rămâi fără resurse. De aci înainte d-le, insultele d tale nu mal mă pot atinge, şi demnitatea şi onoarea mea mă împedică de a’ţl mal răspunde la ele. Al. P. GURAAi. OLT O circulare aprefectului către învăţători Domnule învăţător, Cu ocasiunea inspecţiunilor, ce am făcut în judeţ, am constatat cu mâhnire că la cea mat mare parte din comune, scoalele sunt frecuentate de un număr foarte restrâns de elevi. Am găsit comune unde în cataloage erau înscrişi câte una sută elevi şi numai trei sau patru frecuenlau scoaia şi chiar aceia în mod mal mult sau mal puţin regulat. Scurtul timp de la venirea mea în capul administraţiuneî acestui judeţ, nu mi-a permis a usa de toate măsurile prescrise de lege, pentru a remedia acest rău; aceste măsuri, după mine, i _ sunt în deajuns pentru a determina pre toţi părinţii, ca să ’şî trimită copiii la şcoală şi a ajunge cu chipul acesta la ţelul dorit de toţi : ca toţi Românii se ştie carte. Cu ocasiunea conferinţelor ce veţi ţine în anul acesta, Tnî voi permite a veni între d voastră, ca împreuna să discutăm o serie de măsuri, ce ’mi propun a supune delibaraţiunilor dv. în scopul de a para la relele de cari sufer scoalele noastre rurale din judeţ. Până atunci, d-le învăţător, flind-că ne găsim în mijlocul esamenilor, In scopul de a stimula întru cât-va emu-laţiunea elevilor, şi fiind convins că încurajarea meritului aduce dupe sine înmulţirea virtuţilorcetăţeneştî, tni-am propus a da din propria mea avere cîte zece lei rie-căru’i elev, premiant I-iu, din fie care clasa, pe cari i vor întrebuinţa elevii la cumpărare de cărţi sau cum vor crede mal bine. Banii în sumă de trei mii lei pentru toate şcoalele din judeţ se află depuşi la sub-prefecturile respective, de cari vă rog să dispuneţi în raport cu numărul premianţilor, ce veţi avea. Premiul acesta, pre lângă cărţile o-ferite de onor. Comitet permanent ş' cele oferite de d. proprietar GREGOR. STRAVOLGA, va forma «premiul Prefectului» şi se va distribui, dupe cum se vorbeşte mai sus. Sunt sigur, d-le învăţător, că în imparţialitatea d-voastră, veţi face ca a-cest premiu să corespundă întocmai a-devăratului scop, pentru care s’a constituit, adică ; emulaţiunea la studiu şi încurajarea adevăratului merit, singura mea satisfacţiune. Primiţi, domnule lnveţâtor, încredinţarea consideraţiunei mele. Prefect, C. Culibasianu. CONSILIUL COMUNAL (Şedinţa de la 21 Iunie) Şedinţa se deschide la orele 3 1/2. Sunt presinţl 27 de consilieri. Se citeşte procesul verbal al şedinţei trecute. Se hotărăşte de către consiliu că a-jutoril de primar şi primarul să poată da fără votul consiliului lucrările de mal jos de 10,000 lei. D. Paladi cere să se aducă consiliului toate planurile şi proiectele ce se vor face în primărie. D. Boerescu observă ca propunerea d-luî Paladi nu e practică. D. Răceanu adaogă că nu e nici timp pentru aceasta. D. Inginer şef citire unul referat din care reese că vechiul consilii! comunal a călcat stipulaţiunile contractului pentru filtrarea apel, ce a avut cu societatea de construcţiunl. D. Paladi cere cuvântul. D-sa arată cum societatea a făcut propuneri pentru modificarea mal multor stipulaţiunl din contract pe când a-cest contract era clar; şi cum de asemenea primăria a intrat la târg cu societatea pe cât timp n’avea de cât să a-plice contractul pe care îl făcuse cu societatea. Pentru ce aceste tratări ? se Întreabă d. Paladi. Oratorul analisând apoi atât contractul cât şi convenţiile cu societatea de-monstră că după propunerea societăţel primăria a numit o comisiune de Ingineri care se studieze dacă se poate admite transacţiunile propuse de societate. Comisiunea atunci voind a salva interesele comunei, a pus următoarele în raportul ce a adresat primăriei : «Dacă sunt alte motive de cât tecnice atunci primăria ar putea admite vre una din propunerile făcute din către societate. Ce probează aceste ? zice d. Paladi, că edilii de atunci, dintre care mulţi făceai! parte din consiliul de administraţie al societăţel de construcţie, erau In cumetrie cu societatea făcând după placul acesteia. D. Paladi cere menţinerea contractului cu societatea şi ca aceasta să se conforme stipulaţiunilor. D. G. Vernescu este de părere co noul consiliu să menţie condiţiile contractului, iar In privinţa amendelor se va vedea ce e de făcut. Trebue să se vază cu câtă rea credinţă şi cu câtă pagubă au condus interesele comunei părinţii de erî al oraşului (aprobări). D. Blaramberg se uneşte cu opiniu-nea d-lui Vernescu. D-sa mal cere numirea unei comisiunî speciale care să studieze cestiunea mal în fond, şi care să cerceteze consecinţele ulterioare ce au decurs dio afacerea aceasta. D. general Florescu spune că comisiunea trebue să fie compusă de trei persoane. D-sa întreabă cât costă nisipul spălat şi cât cel nespălat ? D. Vernescu mal cere încă odată menţinerea contractului. Se pune la vot propunerea d-luî Vernescu şi se primeşte. Se pune la vot propunerea d-luî Blaramberg d’ase numi o comisiune care să studieze lucrările. Se numeşte o comisie compusă de dd. V. Rosetti, Râmniceanu şi Răceanu. D. Brâtescu spune că a visitat şcoalele comunale şi ca le a găsit defectuoase Propune a se numi o comisiune care să examineze şcolile. Sunt numiţi d-nil Brătescu, Râmniceanu, V. Rosetti, d-rl. Stefănescu şi Severeanu. La orele 7 şedinţa se ridică. k 2* EDITIUNE Ziarele oolectivisLe publicând lucruri i-nexacte despre alegerile comunale din Râmnicul-Vâlcea, ni se trimite următoarea telegramă din Râmnic : «Alegerile de aci sau făcut în cea mai perfectă linişte. Prefectul a interzis la orice funcţionar ca măcar se treacă pe strada unde se fac alegerile. «Liniştea cea maî perfectă a dom- n’au avut nici delegaţi la biurou. Chiar candidaţii noştri n’au stat în permanenţă la localul alegerilor. «Nici un conflict, nici un incident, nici o protestare. «Vâlcea, unde tradiţia conservatoare este puternică, îndată ce a respirat liber a strivit colectivitatea. «Pe patru liste, care toate purtau numele lui Crăsnaru amestecate cu nume conservatoare, chiar Crăsnaru n’a adunat de cât 17 voturi contra 71 date listei noastre, presintată de d. Iancovescu, la întrunire, ca listă curat conservatoare.» n Citim în România Libera: D-nu procuror Băbeanu, care a făcut scandalul de la RomanaţI pentru a înlătura ancheta procurorului general care conchidea pentru multe motive la depărtarea lui, a fest destituit. Un detaliu caracteristic care denotă caracterul politic ce numitul domn a crezut să dea manifestaţiuneî sale : depeşa către ziarele colectiviste, mult mal detaliată de cât cea oficială, a fost dată la telegraf cu un minut dupe Înştiinţarea către ministru, ceea ce Însemnează că este opera uneia şi aceleiaşi persoane. Această ultima ispravă denotă maî bine de cât destăinuirile ce se găsesc în dosarul numitului magistrat, destăinuiri ce sunt Încă din timpul d-lul Stătescu, moralitatea d-sale. Facem prinsoare că ziarele colectiviste au să celebreze la unison virtuţile şi cuviinţa d-luî Băbeanu. X Starea sănătăţei d-luî I. Câmpi-neanu, guvernatorul bănceî naţionale, departe de a se îmbunătăţi, merge din ce în ce mai rău. Boala d-sale nu presintă nici un caracter acut, dar înfăţişează toate simptomele paralisieî generale progresive. In asemenea condiţiuni, or cât am deplânge nenorocirea care isbeşte pe d. Câmpineanu şi familia sa, ne întrebăm ce face guvernul spre a pune capăt unei situaţiunî ca aceia de la Banca Naţională, când este în capul serviciului un guvernator iresponsabil. x Aflăm dintr’o sorginte positivă că dd. Procuror Gârlova şi judecător de instrucţie Papp ar fi cerut depunerea d-luî Simion Mihăilescu în urma descoperim furtului a unei sume de 20,000 lei noi. X Trei sunt capetele serioase de a-cuzaţiune pentru mituire şi escrocherie ce se aduc însărcina d-lui Simion Mihăilescu. Toate se rapoarlă în la arendarea moşiilor Eforiei Spitalelor Civile. X D. Boboc,funcţionar la Eforia Spitalelor, va fi şi densul dat judecăţii ca complice în gheşefturile d-lui Simion Mihăilescu. X Una din acusaţiunele ce se aduc căpitanului Stânciulescu,e aceia că venzând pe când era comandant al jandarmilor nişte mantale vechi, în loc se treacă că le a veîidut pe preţul de 1500 lei le a trecut pe preţul de 1300 lei. X . D. Alexandru Marghiloman, Ministrul justiţiei, a plecat azi la Brăila, unde va inspecta tribunalul. Dupe aceia d. Marghiloman se va reîntoarce în Capitală, unde dupe o şedere de vr’o 2 sau 3 zile, va pleca iarăşi în Moldova. X Aflăm că faimosul intendent Costi-nescu de la Spitalul Mavroghenî va fi destituit zilele acestea. X D. Gezianu, prefectul judeţului Ro-manaţî, a sosit azi în Capitală. X D. Michail Deşliu, prefectul judeţului Dâmboviţa a sosit eri in Capitală. D-sa a fost primit azi de dimineaţă de d. Theodor Rosetti, preşedintele consiliului de Miniştri. X Sgomotul circula azi prin oraş că ex generalul Maican ar fi atins de a-lienaţie mintală. Informaţii luate la o sursă demnă de toată încrederea, ne permit a da cea mai formală desminţire acestui sgomot. D. Maican se află din contră în deplină sănătate. Densul este numai atins de o adâncă întristare. X Ni se scrie din Braşov : D. general de Bauer, comandantul Transilvaniei, însoţit de procurorul general din Klausenburg (Cluj), au sosit aci pentru a procede la o anchetă asupra revoltelor ţăranilor. D-lor, însoţiţi de d. baron Beth-leem, prefectul comitatului Braşovului, vor pleca imediat la Marienburg pentru a procede la faţa locului la o anchetă. Vă voiu ţine în corent. X Primim o depeşe particulară din Serbia care ne dă ştirea că M S. Regina Natalia ar fi telegrafiat Mi-j tropolitului Serbiei, arătându’i că potrivit canoanelor bisericeî e oprit de a confirma divorţul seu cu Regele .Milan, declarând că nu va consimţi cu nici un preţ la acest divorţ. X Consiliul sanitar superior al armatei a creat două spitaluri nouf pentru boalele de ochi, unul la Ru-căr, iar cel-l’alt la Timeni, lângă Câmpu-Lung. Aceste spitaluri au şi început se funcţioneze. Toţi soldaţii de pe la corpuri care se vor constata că sunt bolnavi de conjunctivită granuloasă, vor fi imediat izolaţi şi trimişi în cura acestor doue spitale. Măsura aceasta este din cele maî nemerite, căci astfel numai, prin i-zolare, se va putea stârpi o dată a-cest flagel. Ziarele colectiviste au răspândit ştirea că d. D. Racoviţă este numit membru în comitetul teatral în locul d-lui G. Steriadi demisionat. Putem daacestaî informaţiuni cea maî categorică desminţire. D. Racoviţă fiind funcţionar alMi-nisterului Instrucţiune! publice, şi guvernul colectivist fiind căzut de la putere, d sa nici nu doreşte nici nu poate să facă parte din comitetul teatral. Cu acesta ocazie noi putem adăoga că d. Gr. Cantacuzino a demisionat asemenea din funeţiuneaonorificăde membru al comitetului teatral. Ge aşteaptă d. Stăucescu ? X Aflăm că lucrările pentru ridicarea planurilor moşiilor Statului, ce fusese întrerupte, vor fi reluate în curend. Această lucrare este imperios necesară, de oare-ce sunt chiar azi moşii de a le Statului ce nu au planuri fixe, lucru care face să se în-tîmple numeroasele călcări de hotare. X Azi la curtea cu juraţi s’a judecat procesulisraelitei Bertha Kranersohn acusată de infanticid. Curtea în urma unui verdict afirmativ, a condamnat pe sus numita la un an închisoare, acordându’i circumstanţe uşurâtoare. ULTIMA ORA AGENŢIA HA VAS Londra, 4 Iulie.—Corespondentul lui «Standard» la Berlin vorbind de ştirea că Rusia n’ar cere depunerea prinţului de Goburg dacă acesta ar accepta un general rus ca ministru de resboiu, zice că este un simplu balon de încercare. Austria n’ar accepta o asemenea combinatiune. Londra, 4 Iulie.—«Standard» crede că visita iui Wilhelm al Il-lea la St. Petersburg nu va avea alt resultat de căt un simplu repaos In diferendele dintre Germania şi Rusia. POSTA REDACŢIEI D. M. P. Piteşti—Nu putem da abonamente în asemenea condiţiuni. D. E. A. Bucureşti.—Din nenorocire nu avem colecţia ziarului «Patria» spre a putea controla. Ne-aţI îndatora trimiţând numerile în cestiune. PA1IY1A SOCIETATE ROMANA PENTRU FABRICAREA HARŢII ANUNCIU Adunarea generală extra-ordinară a acţionarilor fabrice! de hârtie, comvo-cată în ziua de 15 Iunie c. neîntrunind numărul de voturi prevăzut In art. 52 din statute sa amânat, conform art. 53 pentru ziua de 29 curent. D-nil acţionari sunt invitaţi a se întruni în această zi la ora 8 1/2 seara în localul Camerei de comerciu din Str. Academiei No. 39. Ordinea zilei este Aprobarea contractului pentru darea în întreprinderea fabricaţiunel hârtiei, şi alegerea a patru membrii în consiliu în locul celor demisionaţi. 824 Consiliul de administraţie. MINISTERUL AGRICULTUREI COMERŢULUI, INDUSTRIEI SI DOMENILOR Se face cunoscut că experienţele cu secerăloarea Mac Gornick (Chicago), întreprinse la scoaia de agricultură de la Bereslreu vor continua Joi, Vineri si Sâmbătă. APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE LA MA.GASINUL DE COLONIALE & 10M&C-1E 3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI Comande se pot efectua în toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat. 804 A se vedea pe paginii IV rubrica de anunciuri CASE de VENZA.RE CASE de ÎNCHIRIAT, MOŞII DE A-RENDAT. EPOCA - 23 IUNIE CASA DE 8CRTMB 613 !. M. F E R M 0 Stradu Lipscani, !Vo. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-oe schimb do monezi Cursul Bucureşti 22 Ilinia 188S 5 0/0 Renta amortisabiia 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 7 0/0 Scris. tune. rurale 6 0/0 Scris. tune. rurale 7 0/0 Scrie, t'unc. urbane 6 o/0 Scris func urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei peus. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete do banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă Cump. Vend. 93 H 1/2 90 8 4 1/2 93 91 12 UT n/V'/UîS Casele din Strada Roseiti No. BL I EblMIlft Ui, Sub. Staicu din causa de strămutare la ţara. Preţul moderat. 104 1,1 105 90 3/4i 91 1/4 103 96 l/2i 103 1 2 97 78 79 12 76 l 2 6 3/1 212 216 39 42 970 990 250 255 240 245 80 90 16 15 16 30 16 15 16 30 201 1 2 204 ||n I/EV/intl nouC hectare vie şi obratie silii» VFjIiij lilL luate pe dealul Oltului alaturl cu via Golesctt de la Drăgâşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. nn V/IJiVyinr dou£ case situate în Strada Fru-l'fj \ L.Vi lllli ntoasa No. i] şi te bis; având fie-care 4 oda! de stăpân, 4 de servilor!, curte mare şi gradina spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde în total sau tn parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţeî 776 Sili' VI? 117 Aii Ii1 Casa Dobriceanu din Câmpina |jitii f Lil/blllli cu grădina mare şi pomi roditori, asemenea şi un loc cu doue faţade cu o prăvălie. Doritorii cevor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unire! 1. 752 DE VENZARE Casele cu locul lor din Str. Clemenţei ji, şi locul din Str. Biserica Amzel No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8. UN SALON MOBILAT A se adresa la proprietar acolo. IŢII I Mi|l|!> 4JI1! II I Situata în cea mal fru-t 1111 IA I Iii,îl moaşăposiţie, camere mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritori! de a închiria se se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti. VILA NUMITA BEATRICE Ki'SS vară este de inchiriat, situată la lilarot Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43. MTTtfnUTDTAnP casa din Strada Polonă lllUmiUiiI No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 OVTT A cu fRAdină situată la Filaret, este V ÎL ii de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore du pe amiază 783 fi AMCDC mobilate şi nemobilate de în uillYlEnE chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81. BUM DOSII DE IIIE\D\T --—-----------______________________ DE VIZARE S08I.4 STAJiSTI situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri da păcură, pădurede brad şi de rag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău-MoineştI, lăngâ fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, tn Roman pentru or-ce lămuriri. 776 OE ARENDAT 1890 Înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii s6 se adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. Di. Alexandrcscu. de la 23 Aprilie 1889 moşie _________________Lalosul şi Dobricenl din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. CASA. DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No- 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in fada nod ctadir Bancei Naţionale (Dada-Romănia) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face orl-ce schimb de monezi ___Cursul pe ziua de 22 Iuniu 1888 _ Renta amortisabiia ,, româna perpetua Obligaţiuni desiat [C 5 6 % Obligaţiuni de sfat IConv.rur.l 6 % „ C. F. R. 5 % „ Municipale 10 Ir. , Casei pons. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale %....................f „ „ urbane .. Obi. Serbestl cu prime Im. cu prime Buc. 120 lei] Losuri crucea roşie Italiene ,, Otomane cu primo Losuri Basilica bombau Aet. bacia-Rominia ,, Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiano ,, Ruble hârlie NB. Cursul este socotit in aur laşi Cump. Vinde 93 93 ‘4 91 92 •jo 54 9i y. 78 54 79 212 217 104 104 54 90 >4 91 5, 102 3/4 103 51 % 97 80 a 87 7s 77 68 71 40 4? 2* 30 40 44 Ui 1!» 15 90 19 35 203 20a 124 126 100 101 99 100 230 23& ii ■ > . • '■'& DOCTORUL SALTER| MEDIC ŞI CHIR1 Rti ii. De la Facultatea «le medicina «lin , Viena f. Specialist tn bouîele Syphilitice Hţ pe care le tratează într’uti mod spe- L cial şi fara a opri pe bolnav dela o- § cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, ţ-poala alba, ulcere, impotenţa ctc. 3 Consultaţiunidela71/2— 8 /2dim. % 9i de ia 1—4 p. m. Strada Fortuui £ No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica >■ cu Sfinţi. 60 primesc bolnavi in pensiune. 814 VINDECAREA ii I BOALELOR SECRETEI * p | CAPSULE aNTIBLENORHAQICE I preparate de I.Oswnld cu aprobarcacon i I siliulul medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contrai Jj boalelor secrete, scurgeri vechi si uci, ] | catar «ie vesica, etc. Preţul unei cutii lei 4. Sc află de venzare în Bucuraslî la farmacia zurnrr vis-a vis de Pasagiul Român şi la Drogueria Ovesa: la Graiova la farmacia Olvad, în Giurgiu la farmacia Binder. în laşi la farmacia S. Engliel 765 BaeaaaaBiBgWB» LICOARE DE GUDRON TOLU VESGAT este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam de tolutan şi vtîsc de brad. Se recomandă ca tămăduitoare tusei vechi, dureri de piept, tuse, arsuri de stomac, nepuftâ do mâncare, catar al băşice! urinare. Sticla 2,50. INJECŢIA. GAI-BEAA sigură in vindecarea scursoareî. iBlenoragie). Sticla 2 lei. Aceste preparate, compuse de Dimitrie G.Gberman, farmacist in Buzău, se găseşte de venzare in Bucureşti la tar-macia fioşu, Sf. Gheorghe şi la G. Va-siliu farmacia Galenu, Calea Griviţel la f.rmacia d-lui Lazar Bistriţeanu in Ber-lad, la farmacia Lindi, Râmnicu-Sârat şi la farmacia Colesiu, Focşani. 881 Io ÎMPRUMUTUL NATIONAL AL AUSTRIEI DIN 1808 Tragerea oficiala, la 1 August 1888 Tragerea viitoare a serielor acestui important împrumut va avea loc la I August 1888 prin îngrijirile şi sub supra-veg-herea -sî garanţia guvernului austriac. Probabilitatea câştiguri! or 0-ferila de aceste bonuri e considerabila chiar prin aceea, ca din 15,420 serie existente actualmente în urmă f 40 vor eşi la tragerea viitoarede la 1 August 1888. Fie-care serie conţine 20 obligaţiuni, adica împreuna 2800 numere, ce’şi împa t cele 2800 loturi alăturate. Ede ajunscaseiasa suria unui bilet ea posesorul se câştige cel puţin 500 franci net, ee sie an- SE POATE CASTIGA I lot «te fi. 300.ua» adica «00,000 franci » » 50.000 <« 100.000 » I >» 35,000 .. 50.000 » 0,000 » 30.000 » 5.000 .. 10,000 », 1.000 >> 3,000 «00 » 1.000 » Adica 3.800 lot. «le o val. «Ee 4.350.OOOfranci Un bon intr.eg nând dreptul la aceasta tragere costa 30 fr. in 3i bonuri intregi nu costa de cât 140 f. Un bon cincime fr. 10 Cinci bonuri cincimi fr. 45 45 » 30 » 3750 .» .««•si— - - - M-mfar gajem se'i plătim indnta dupe tragere si cel mai târziu înainte de 8/20 Oct. 1888, se înţelege în schimbul bonului a cărui scrie a esit. Cererile de bonuri însoţite de suma în bilete de banca, mandat postai, timbre poştale grop satl trata a visita asupra unei pieţe din Europa trebu-esc adresate cât mai curend, administratiunei ziarului MO-N1TEURDE LA CHANCE UNI-VEttSELE la Viena, Austria. Gazeta oficială a imperiului Austriei va conţine lista tra-trageri şi se va trimite gratis fie-carui cumpărător al unui bonu. Tragerile acestui împrumut nu se pot amâna sub nici un pretext CÂŞTIGURILE VOR FI PLĂTITE IN AUR LA DOMICILIUL CÂŞTIGĂTORILOR Fiecare bon trebuie se fie prevezut cu timbru austriac de .50 cruceri si cu sigiliul Casei noastre SEVASTI.4 C0SSTANTI1VESCII MOAŞE PRACTICANTA DIN PARIS anunţă onor. sale clientele ca s’a mutat din Strada Scaunele No. 66 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu). Orele de consultaţiuni în toate zilele de la 1—3 p. m. 741 ANUNCIU Are onoare a încunoştiinţa pe onor. public că am obţinut prin o transaeţiune de cumpărare stabilimentul ce berărie WILHELM GRAEBERT No. O - Strada Ştirbei Vodă -No. ti precum şi renumitul deposit de vinuri indigene şi streine. Rog dar pe onor-public şi pe vechea clientelă se mâ 0-norezo cu asistenţa sa, căutând se corespund dorinţelor prin un serviciu prompt şl curat. cu stimă i 774 I. I. OSWALD, i ÎNCĂLZIRE DE CLĂDIRI N0U1 Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s’a putut constata, că nu există nici o sistemă de încălzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger «Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloliferele n au putu da căldură îndestulătoare; aşa că în mal multe casur; citatele aparate de încălzire s a înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet». Regularea căldurel se face în modul cel mai perfect, obţinâpdu-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este mică In raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, Jignită, lemn şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mal simplă, precum şi în cea mal elegantă, ast-fel că poate fi aşezată In saloanele cele mai luxoase precum şi in odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet» Încălzesc până la 1200 m. c. şi pot fi întrebuinţate ca calolifere pentru încălzire de clădiri complec e. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şt alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe. O încălzire igienici şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra sobelor Meidinger «Cornet, construite în fabrica mea. 728 ADOLF SALOMOV, Strada Doamnei, 14bis. „ NAŢIONALA'‘ SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR DEPLIN VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. 726 Direcţiunea generala. | MARE DEPOSIT | DE | TZEYI DE FIER I SI ACCESORII LA ADOLF SALOMON Bucureşti, Str. Doninei 14 bis 728 MAX F1SCHER Galaţi, Strada Mare No. 29. Bucureşti, la d. A. L. Palin, Ma gasin de Instrumente şi de Notemu-sicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România). Mare deposile de renumite fabricate. Construcţiune americană încrucişate. Preţurile convenabile. înlesnire La plată. închiriere de pianine. 786. B ■ SS BĂILE B> LTA - ALB A Stabilimentul sa deschis Î11 Maiîi şi continuă a fi deschi spână la finele Iul August. Aci se găsesc toate necesarele pentru cura, medici în permanenţă, camere mobilate, restaurant, poştie, telegraf, distracţii, piatto, muzica, etc. Boalele care se traleaza cu succes sunt : scrofulile sub or-ce forma, (la ochi, la nas, la gât), diformităţi corporale provenite din scrofule; maladia uterului, boale femeeştl învechite, poala albă, boale de piele, paraiisii, mai ales la copii şi debilitatea copiilor, rănile învechite, urmele sifilitice, limfatismele, hemoroide, reumatisme articolare cronice, maladia oaselor, palpitaţie şi anemice. Preţul unei camere cu 2 paturi variază de la 60 până la 100 franci pe lună, iar cele cu ) paturi 120 franci pe luna. 1 Baie de nămol mineral calda j franci, 1 bae de apa minerala calda 1 franc şi ţo bani, 1 bae rece cu duşi 50 bani, pentru copii preţurile sunt reduse pe jumătate, NB. Direcţiunea căilor ferate a redus preţul ia ţoo/o pentru pasageri care visitează această staţiune’balneara. Medicul curant al băilor d. Dr. N. Georgescu. Informaţiuni se pot lua în Bucureşti până la 1 Iunie în calea Călăraşilor No. 45, iar de aci în colo de la Stabiliment. La gara R.-Sarat se găsesc trăsuri. 782 MARE DEPOSIT I)E IE î%: SI GRINZI DE FER M. L. MANOACH No. 153 — Calea Grivitei — No. 153 Staţiunea Tramvaiului 791 Slabiciunea dinţilor. Durere de dinţi, Inflamatiune, Abuba, Gingii atinse, Mirosul gurei, se evita si se înlătură prin întrebuinţarea continua a veritabilei APA D A DOCTORULUI POP? Dentist al curtei Imperiale si JRiecjale care este preferabila ur-carei alte Ape de dinţi ca prezervaţi! contra Boalelor de Dinţi, Gura şi Gît, şi care întrebuinţftndu se de o ata cu IM FM. de l>l<\Ti sau »*ASTA de DINŢI a D-ruIui 1*01*1' se întreţine în tot-d'auua dinţi sănătoşi BLUM URI de DIIN'TI de D-rul IM)!*!*, cele mai bune pentru ca or-cino sfe’şi poata p omba singur dinţi găunoşi. SĂPUN de UUliUUl de D-rul POPA* contra or-carei afecţiune a pielei şi es-celent pentru B:i. Prevenim pe comparatori de a se păzi de falşificaţiuni care conform analiselor sunt compuse în cea mai mare parte din accide care ruinează dinţi toarte de timpuriu. Depoul get erai Viena, B gnerslrass No. 1, se mai găsesc de vânzare la F, W. Zumer, loan Tzelzu, Drogueria Bmis, Gustau Rielz, A. Varlanescu si Magasinul uStella». CASA DE SCHIMB 10NESCU & MARCU Strada Lipscani No. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 22 Iunie VALORI Scadenta cupoanelor Târg lib. curs med. l'onilnri «Io stat romiin Renta rom. perpe. 1875 5% 1 Ap. 1 Oct. 92 lienla rom. amortisab. 5% 1 Ap. 1 Oct. 9.3 Renta rom. rar. conv. 6% 1 Mai l Noem. 91 Oblig, de stal C. !■’. 1 lan. 1 Iulie idem idem 5% Idem Împrumut Stern 1864 7% 1 Mar. 1 Sepl. lmprum. Openbeim 18G6 8% 1 ian. 1 iulie Agio IC împrumut, de urase Impr. oraş. Bncur. 594 1 lan. 1 Iulie 78 54 idem din 1884 5% 1 Mai 1 Noem. 92 lm.or.Buc.cn prime loz fr. 20 40 Valori diverse Creditul funciar rural 794 1 lan. 1 Iulie 104 54 idem idem 5 % idem 91 Cred. fanc. ur. din Buc-7% idem 103 idem idem 6% idem OG idem idem 594 idem 80 Cred. func. ur. din laşi 5% idem 77 Obl.cas. pensiun. fr.aoo io l Mai l Noem. 218 BĂILE STRUNGA LAN GA TERGUL FRUMOS 803 APE MINERALE SULFUROASE si HYDROTHERAPIE Sală specială pentru pachete şi căzi, prevăzută cu un imens basin cu apă temperată. Sală de fricţiuni cu basin de apă rece 8 c. Sala de duşurf, Bae de vapori. Masagin, Gimnastică Suedeză, Electrotherapie. Cură de zer şi de lapte de capră, pentru persoanele atinse de boale ale aparatului respirător. Serviciul medical este încredinţat d-lul Dr E. Kizu, Profesor de Theraphie la facultatea de medocină din lasî, Medic primar al spitalului Sf. Treime care va sta în permanenţă în stabiliment ş'i va li asistai de d. Dr. A. Zusman, Elev al Profesorului de Hydrotherapie W. Wjnterniiz, în al cărui stabiliment de la Kaltenleulgebon a lucrat ca medic practic asistândul. Farmacie prevăzută cu toate apele minerale streine. Oteluri «le prima ordiue în mijlocul unul splendid parc. Camere cu serviciul lor «lc la 1—5 franci pe zi. Vile. Doue Restaurante cu bucătărie franceza şi română, Table d'Hote, Dejun şi prânz a prix fixe, a la carte. Preţuri moderate. Ctsin elegant, jurnal, biliard, popiei, etc etc. Mttsica Militară a Rog. 13 Do roba II care va cânta regulat de. 3 ori pe zi. Sala de teatru şi de dans. Bal în fie care Dumineca şi Joia. Un omnibus .şi mal multe trasuri ale stabilimentului se «llă la gara Tfirgul-Fru-mos lasosirea lie-cărul tren, şi fac percursul la Strunga pentru un franc de persoană. Xipoţyrafia Ziarului,, lESpooa* Tipărit cu cerneala Ch Lorllleux C-le Paris Qirimt responsabil O, Georgesou, www.dacorornanica.ro i