ANUL III No. 775 ^ DOUA EDITIUNE MERCURI 22 IUNIE (4 1ULIU) 1888. NUMERUL ]5 BANI NUMERUL AB01V AM E\TELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA înainte In Bucnrcscl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In stminetate : La toate ol'flciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 BANI NUMERUL AXUNCIUHILE DIN ROM ANI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: A(jrnrc Havas, Place de la Bo urse, X AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurt si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PAUIS: se gâseste jurnalul cu 4 5 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-niain, IVo. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DMINISTRA ŢI UN EA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3, ALEGERILE DEM IAŞI 0 FRUMOASA. ÎMPERECHERE O COMPARATiUNE ADMIMSrilATIA EFOItll SPITALELOR O CARTE DE PRECIU DRAMELE PĂDURI ALEGERILE DE Li l\SI Ultimele alegeri comunale de la Iaşi au o însemnătate care arenevoe d’a fi bine precizată. La colegiul I a fost balotaj, de şi lista conservatoare Întrunise mai multe voturi de cât lista liberală şi cea radicală la un loc. La colegiul II, conservatorii au dobendit mai multe voturi de cât toate cele l'alte grupuri întrunite. însemnătatea alegerii inse, este aiurea. Resultatul voturilor dobândite de conservatori l’am însemnat numai pentru a constata în ce mod preţuesc acest resultat unele ziare liberale, care par a zice că numerul voturilor ce am dobândit nu este tocmai sdrobitor pentru adversarii noştriî. Noi, care credem că repre-sintarea minorităţilor este o condi-ţiune esenţială a mersului regulat al regimului parlamentar, am regreta daca am reveni—cum par a dori liberalii de care vorbim şi cum ar face ei de sigur daca ar fi la putere—la timpurile colectivităţi, când minorităţile erau excluse din parlament şi din consiliile comunale, când candidaţii colectivişti întruneau aproape unanimităţi şi când lupta electorală era aproape imposibilă. D’aceia suntem foarte mulţumiţi de resultatul alegerilor de la laşi şi, dupe ultimele succese ce am dobândit, fie în alegerile comunale fie in alegerile legislative parţiale, am fi putut vedea chiar fără temere şi fără nemulţumire triumful unei liste vrăjmaşe, întru cât numai această listă ar represinta idei liberale înţelepte. Dar încă o dată nu aci este însemnătatea acestei alegeri. Importanţa acestei alegeri stă în strivirea desăvârşită a elementelor radicalo-socialiste, într’unul din singurele judeţe în care ei îndrăsnesc se susţie o luptă electorală. Şi ca se nu se zică, cea ce în genere se zice când eşti învins,că lista conservatoare a putut beneficia de cine ştie ce influenţă; se comparăm numai lista radicală cu lista liberală. Din această comparaţiune se poate vedea că pe când liberalii întruneau un număr destul de respectabil de voturi, lista radicală împodobită cu numele d-lui N. lonescu şi însoţită de un program pompos care făgăduia marea şi sarea, dobândea 77 de voturi. Scăzându-se voturile cele a putut atrage numele d-luî N. Io-nescu şi acelea ale candidaţilor, constatăm că la Iaşi, în cuibul lor, radicalii pot dispune abia de vre-o 20, 30 de voturi. Este dar locul aci d’a aminti mândra declaraţiune făcută acum doui ani de d. Panu, că nu are nevoe de conservatori ca să reuşească la Iaşi. Cât de departe este vremea când d. Panu însuşi zicea de dânsul, în ziarul său, că a fost primit ca un Rege la laşi I Publicul va putea dar să facă deosebirea între donchişonadele fanfa-roane şi influenţa reală. Tot o dată publicul Îşi va putea explica cu ale cui forţe d. Panu a intrat în Camera trecută şi cu ce fel de sprijin a pătrunsei în Camera de revisuire, când nici nu avea măcar sprijinul liberalilor oposanţi. Constatăm dar, cu o deosebită mulţumire, că influenţa reală a oamenilor populari printre radicali, se reduce la câte-va voturi la Iaşi şi la 7 voturi dobândite de d. Bacalbaşala ' colegiul 11 de Brăila, la ultimele a-legerî. Mai constatăm încă un lucru, în alegerea de la laşi; acest lucru însă, îl constatăm cu regret. Pe când unele ziare liberale din Bucureşti înregistrau la activul partidului liberal voturile dobândite de radicali şi chiar de socialişti, la laşi unirea se făcea între liberali şi radicali, iar d. Panu anunţa în Lupta că socialiştii vor da şi el concursul lor listei liberale. ttegretâm că liberalii, pentru a dobândi un succes parţial şi efemer, nu s’au sfiit a contracta o alianţă atât de compromiţătoare. Aceasta o spunem în mod cu atât mai desinteresat, cu cât, daca am privi numai interesul nostru de partid, ar trebui să ne bucurăm de o asemenea alianţă; căci dacă socialiştii şi radicalii vor putea da câte-va voturi în alegerea de la laşi liberalilor, aceştia vor pierde în schimb mult mai mult, la alegerile generale, nu numai la Iaşi, dar şi în toată ţara. X. X. TELE GRAME AGENŢIA HAVAS Londra, 2 Iulie. Ziarele englezeşti sunt foarte tngrijate de perspectiva unei înţelegeri între Rusia şi Germania. Se tem ca aceasU înţelegere se nu fie vătămătoare Austriei şi intereselor englezeşti în Orient. Berlin, 2 Iulie. D. Herfurth, sub-secretar de stat, e numit ministru de stat şi ministru de interne. Berlin, 2 Iulie. Se scrie din Gravelolte «Gazetei Germaniei de Nord» că doi ofiţeri din garnizona din Paris, trecând la 15 Iunie peste graniţa germană aproape de Villers-au-Bois, adresară la patru locuitori din Rezonville ce lucrab pe câmpiile vecine, mal muRe întrebări asupra numelor satelor învecinate şi asupra situatiuniî lor, apoi le ziseră : «De la 1871 suntett asuprit! de Germani, dar asta nu va tine mult timp, căci vom veni să recucerim Alsacia-Lorena.» • —. ■ ■'«33PK--- ■■ - ■ O COMPARATIUNE înţelegem ca foile şi partisanii regimului căzut să asurzească lumea cu plângerile lor şi să facă din ieremiade genul de modă al literaturel colectiviste. Pierderea chilipirurilor de altă dată îi întristează în adâncul inimeî şi face să curgă generosul şiroiu al lacrimilor ipocrite. înţelegem ca aceia cari aii interes de a inventa tot felul de fără-de-legi tn sarcina cabinetului actual, să profite cu profusiune de libertatea presei şi de naivitatea cititorilor lor. Ei exerciteazâ şi astăzi o meserie cu care s’au deprins din mica lor copilărie. Hârtia suferă toate, chiar născocirile monstruoase ale scribilor colectivişti. Dar ceea ce nu se poate admite cu nici un preţ, este o comparaţiune între administraţia actuală şi administraţia colectivistă, între bărbaţii cari compun guvernul actual şi acel indivizi cărora d. Ion Brătianu le Încredinţa conducerea serviciilor celor mai Însemnate din stat. Neapărat, ziarele colectiviste fac a-ceastâ comparaţie în termenii cel mal vagi şi In tot d’auna ferindu-se dea cita nume proprii din buchetul colectivist. Să încercăm, cu toateacestea, a pune câte-va nume faţă în faţă şi a vedea dacă prin această schimbare ţara a câştigat ceva. D. Theodor Rosetti ocupa preşedeo- ţia consiliului şi portofoliul ministerului de interne. Aceasta îndoită onoare era încredinţată sub regimul trecut la două persoane, şi a nume d lui Ion Brătianu şi vestitului Radu Mihaib. Este cu putinţă a apropia aceste trei nume între dânsele, fără a comite nedreptatea cea mal învederată şi a o-fensa simţul comun ? D. Ion Brătianu, protectorul tutulor abuzivilor, acoperitorul hoţilor, îngăduitorul asasinatelor şi al proceselor scandaloase, şi d. Th. Rosetti, una din figurile cele mal candide şi mal curate 1 Omul cult şi înţelept faţă cu omul fără scrupule şi politicianul de aventură! In adevăr, d. Rosetti este în drept să se ofenseze că numele său figurează pe aceeaşi coloană cn numele d-lui Ion Brătianu. Să mal facem d-lul Rosetti insulta de a compara numele sbb cu al faimosului negustor de ceasoarnice de pripas ? Nu credem că se va găsi în toată suflarea românească un singur glas care să nu protesteze cu energie contra unei asemenea apropieri. D. Carp şi d. Ferichide, unul ministru de externe în cabinetul actual şi cel de al doilea diplomatul de tapiserie al colectiviştilor. Deosebirea între aceste personalităţi este aşa de bătătoare la ochi, în cât este de prisos să mal stăruim asupra eî. Vom esclama numai cu un personagiu al lui Terenţib : Eo-mini homo quid praestat I Stulto inte-lliijens quid interest! Pe româneşte: Cât de superior este un om altui om ! Ce depărtare de la o nulitate pâne la un om de valoare ! D. Maiorescu şi d. Sturdza 1 înalta capacitate a celui d’întâiuşi urbanitatea exchisâ a manierelor sale, sapă un abis între titularul de astă-zl al învăţământului şi fosta mică escelenţă, în al cărei cap nu era loc pentru o singură ideie de organizare, în a cărei inimă nu se putea naşte un singur simţimânt generos. încăpăţânarea, nepriceperea şi răutatea, iată din ce se compunea tot bagajul psihologic al călătorului prins cu bilet falş de funcţionarii austriac!. Este oţios a duce această comparaţie mal departe. Cine s’a ocupat câtuşi de puţin cu viaţa noastră publică şi nu cunoaşte fenomenala deosebire d’Intre ministeriile colectiviste şi ministeriul de azi ? Dar, zice Voinţa Naţională, nici d. Carp, nici d.T. Rosetti, nici d. Maiorescu, nici cel-falţl membri al cabinetului actual nu sunt aşa de cunoscuţi în ţară ca dd. I. Brătianu, Radu Mihal, An-ghelescu, Maicanil, Moruzil etc. Aci foaia colectivistă are deplină dreptate, dar ea trebuia să adaoge încă vr'o câte-va nume tot aşa de celebre ca acelea ce compun pleiada politică a colectivităţii, şi anume Marin Bălan, Radu Anghel, Tunsu şi alţi câţl-va, ale căror nume figurează prin dosarele curţilor criminale. Această omisiune este regretabilă. Fără densa tabloul era desâvlrşit. In acelaşi număr în care anunţa alianţa liberalilor cu radicalii la Iaşi, Lupta publică o corespondenţă din Iaşi, din care extragem următoarele rînduri: «Confraţii liberali formalişti ab exploatat contra radicalilor toate cliseurile cu cari se îndeletnicesc polilicianii. Aşa ’l-a tratat de oameni periculoşi; d-nu Tocilesou care, fie zis în treacăt, până acum o lună era foarte încântat de câte ori se afla între radicali şi’I ridica în nori, acum, în-tr’o întrunire din mahala ’l-a tratat de descreerati, de oameni cari voesc se prefaca bisericele in sinagogi etc. Le-a mal scos că fac jocul conservatorilor, ab afirmat multora că pentru a reuşi tre-bue numai majoritate relativă şi un sfert de voturi din alegătorii înscrişi, şi deci voturile fiind împărţite, e uşor să iasă conservatorii etc. Câţl-va prieteni foarte credincioşi s’ab lăsat înşelaţi de aceste vorbe şi radicalii aflând despre aceste ti-ucuri abia în sala alegerel n’au avut vreme să Ie arate la toţi falsitatea si reaua credinţa a celor ce le-au dat curs. ADMINISTRAŢIA EFORIEI SPITALELOR CIVILE Concursul pentru internate.—O întrebare.— Cotirjn Eforiei de la. Spitalul Filantropia. In presentul articol ne vom ocupa de cele ce se petrec la Eforie cu ocazia exa-monelor de internat, şi de alte ccstiunl destul de importante, căci toate contri-buesc spre a arăta cum se petreceab lucrurile la Eforie. Concursul pentru iulernnte Conform regulamentului în vigoare, comisia care trebue se exâminez^pe candi- www.dacoromamca.ro daţii ce se presint la internat trebue să fie trasă la sorţi. Lucrul nu se petrecea ast-fel, ci în modul următor: D. Potino (Aristomene) intra în cancelarie şi da ordin, să se facă adresă cutârul sab cutârul medic ca să facă parte din juriul examinator. De ordinar, şi pentru aceasta luăm de martori pe toţi medici Eforiei, se lua aceia ce erab favoriţii d-sale. Aşa, contrarib regulamentului, ab fost două comisii consecutive în care figura câte un medic de două ori. Am putea se cităm exemple; lucrul însă fiind cunoscut de toţi studenţi în medicină nu credem necesar să o facem. Dar abuzul acesta nu e nimic, ascultaţi altele şi mal revoltătoare: Se primeau, se înscriab studenţi ce nu aveau dreptul să se presinte la concurs. Şi într’adevăr iată un exemplu dintr’o sulă poate în decurs de doui sab trei ani. D. C. 0. nu poseda diploma de externat nici făcuse stagiul cerut de regulament; totuşi a fost primit la examen, ba pus chiar înaintea altora clasaţi mal sus de cât dânsul. Şi în acest caz regulamentul este precis, el spune categoric că nu pot fi primiţi la concursul de internat de cât aceia ce ab făcut externatul şi cel puţin doui ani de studib în spitale. D. C. O. nu întrunea nici una din aceste două condiţiunl. Vom vedea mal la vale de ce favoare s’a mal bucurat tot d. C. 0. Se face examenul, care începe cu proba înscrisă. La această probă nu se poate face nimic, şi apreciaţiunile juriului sunt imposibile de oare-ce toţi studenţi pot copia în linişte fără ca nimeni să’I poată supăra. Vin acum probele orale. Aci d. Fotino este foarte îndemânatic. Ascultaţi ce face. Studenţii sunt împărţiţi pe serii şi închişi într’o odae de unde sunt luaţi unul câte unul şi băgaţi într’o altă odae unde găsesc chestiunea ce juriul are să le facă. Dupe o cugetare de 10 minute studentul e adus dinaintea juriului. Servitorii de la Eforie ce păzesc pe candidaţi ca să nu comunice cu nimeni, în seriele unde sunt favoriţii d-lul Fotino, nu numai că permit Introducerea cărţilor necesare, dar încă se duc şi aduc eî înşişi aceste cărţi. Dupe terminarea concursului membrii juriului dao notele în mâna d-lul Fotino, care face clasilicaţia. D-sa profită «le a-ceasta ocazie pentru a schimba uolele. Acest fapt a fost constatat de studentul C. care întrebând pe un membru din jurib imediat dupe concurs, ce notă îl pusese, acesta ’l-a respuns arătându’I catalogul că'I pusese 18. Gând la urmă s’a uitat în catalog a constatat că toate notele sale erau roase cu briceagul şi înlocuite cu altele, având pentru fie-care membru din jurib 2 puncte în minus. D. C. a făcut scandal, însă chiar unul din membrii juriului rugându’l să nu mal denunţe acest fapt, studentul a tăcut. Medicul mal sus numit s’a exprimat cam în termenii următori : «Te rog las’o încurcată, căci eb merg deja foarte răb cu Fotino şi el îmi poate face tot felul de miseril». D. Fotino, însă văzând că studentul G. nu mal face gălăgie, a găsit de cuviinţă să treacă peste dânsul încă alţi 16 studenţi şi pe densul să nu’l numească intern de cât atunci când acesta prinzându’i din nou cu falşurl, s’a dus şi a reclamat principelui Dim. Gr. Ghika. In aceiaşi categorie cu d. G. s’a găsit şi un alt student din cel mal meritoşl, d. Dem. Popescu, care de şi era al 8-iea pe tablob nu a fost numit de cât al 26. Acuma pentru ca să se ştie care a fost causa care a împins pe d. Fotino să facă aceste abuzuri, trebue să spunem că d-sa voea să lase la unul din spitalele Eforiei pe un student, care de şi până atunci nu era intern, făcea foaia de dietă de trei ani. De acest din urmă, care şi azi face foaia, vom spune în treacăt, că locueşle în spital unde mănâncă el şi femeia sa, precum şi alte două rude ale femeel sale, din alimentele bolnavilor. Acelaşi lucru s'a făcut şi pentru d. C. 0. care dupe cum s’a văzut mal sus, de şi nu avea dreptul să fie primit la concurs a fost numit intern înainteamultor alţi care erab clasificaţi mal bine. Aceste câte-va fapte, trebue să mărturisim, că sunt abia poate a cinol-zecelea parte din câte se ştib de toţi. O întrebare Am dori să ni se răspundă, daca următorul fapt este exact : «Adevărat este că în anul acesta s’a primit nişte medicamente care fusese refuzate ca proaste.de comisiunea însărcinată cu reeepţiunea lor? «In special, am dori să ni se răspundă, pe ce motiv sau primit peste 300 flacoane de lodoform, a căror calitate era din cele mal inferioare ? Cotiga Eforiei venit In mod oficial să'I cer mâna. înainte de toate mă fac ca n’am încredere, mă uit în jur ca un unchiu prepuelnic cărui e teamă să se lege cu uşurinţă... vorbesc în treacăt de oare care stare ce în viitor o voi lăsa nepotu-meh, bunurile mele din Baux, numeroasele mele bunuri... — AI documente ? — Auzi vorbă, mă crezi tu aşa de prost ca să mă espun a fi dat peste cap !a cea întâi mişcare de curiositate ; am documentele a patru case... — Prea bine. — Când am pus să înşire pe act numărul ferestrelor, întinderea pământului, nici o dată n’al văzut un notar să rldă cum rldea al meh. Mi’a zis aşa: «Fără glumă, al să intri In stăpânirea unul asemene lucru, al doar de gând să faci din el o colivie de păsărele...» Nu, priveşte dacă toate sunt în regulă. Zicând aceste, Misâre scoase din un mare şi gros portofolih trei legaturi de hârtii timbruite şi înregistrate. — Iată, zise citind, o casă cu ziduri de piatră sculptate, cu trei caturi la faţa şi de o întindere de treî-zecl şi cinci de metri, cu pivniţă, şi altele, şi altele. Aici: un vechih castel, cu un turn de piatră în muche pe partea naltă a locului şi stăpânind câmpia... şi altele... O casă de pietre în muche de două-spre-zece metri la faţă... Cu cât Mizâre citea mai departe, Marţial rîdea mai cu chef. — Foarte bine, zicea el, de minune. (Va urma) EPOCA - 22 IUNIU scoteai! de pe sub pământ şi noroid câte o rufă ce mal puteau găsi. Aceşti nenorociţi moşteni, care de o mulţime de ani sunt expuşi la grozave secete, şi care sperau mult de la anul acesta, aii devenit şi mal nenorociţi. In noaptea de ii spre 12 curent, la oral dupemiezul nopţel, cerul s’a acoperit de nişte nori groşi, Însoţiţi de fulgere şi trăsnete, şi de odată s’a format un vârtej întocmai cu trombele de pe mare, care începe a vărsa apă şi grindină, şi distruge tot ce găseşte In cale : case, arbori, lemne, erau purtate de la un loc la altul ca nişte mingi. Un hambar al med construit în modul cel mal solid, de stejar, în care a-veam 225 chile diferite cereale, a fost ridicat din loc, dus la o diştanţă şi distrus cu toate productela din el. Recoltele locuitorilor: secări, grâne, orzuri, porumburt, vil, 100 falei porumb ale mele, totul a fost nimicit, amestecân-du-le cu pământul. O masă de apă, având o înălţime de 1 metru 60 c. m. şi pe lăţimea văeî de 245 metri, se formeazft şi pleacă prin mijlocul şesurilor mele de pe Lunca şi a secâreî de acolo, îmi noroeşte 70 fălci şi ’ml doboară la pământ 36 fălci, rădică ca vr’o 12 stoguri fân ce se aflau In căpiţl, distruge mal multe locuinţe a servitorilor mei, ia cu totul păsărăriile mele, unde se aflai! 2,120 paseri de diferite specii, îmi ia o casă de deposit cu care, harabale, vânturătorl, ciure, lopeţî, furci etc. pe care le-a dus şi risipit prin câmp şi râpî, d esflinţânduml şi două iezături. Toate acestea s’aQ petrecut în un interval de 21/2 ore, de la 1 până la 31/2 ore dupe miezul nopţel. Locuesc la ţară şi fac plugărie de 23 ani. In acesttimpam putut vedea multe ploi şi inundări. Dar aceea ce s’a petrecut în noaptea de 11 spre 12 nu e de cât o adevărată catastrofă. Mi s’a produs o pagubă de mal bine de 40 mii lei. Mărturisesc însă că, când privesc la nenorocirile sermanilor moşneni dm JoreştI, mi se pare că e nimic faţă cu miseria în care sunt reduşi a-ceştl oameni. Eh am deschis o foaie de subscrip-ţiuni, şi am apelat la colegii şi amicii mei pentru a contribui fie-care cu cât va putea pentru alinarea suferinţelor. Te rog şi ped-ta, iubite amice, chia-mj atenţiunea şi caritatea publică pentru aceste victime, care astâ-zl se găsesc în starea cea mal nenorocită. Avem credinţă că şi guvernul la rândul său va căuta a’şl face datoria. I. I’lesnila. BOTOŞANI IVEinciuni colectiviste Timpul nu ne-a permis, zice Vocea Botoşanilor, să ne mal ocupăm de aşa zisul manifest al colectiviştilor, publicat Înaintea alegerilor. N’am zis nimic despre el, căci nici i-am dat vre-o importanţă, şi alegătorii ne-au dovedit că dreptate am avut. Semnalăm însă un fapt spre a se vedea încă o dată neruşinarea ce pun a-ceştl oameni în justificarea ce voiesc a ’şi face. Era vorba despre delapidarea unei sume de 3234 lei din zecimele pentru epizootie. Ce zic colectiviştii în manifestul lor spre a se justifica’? Pretind că această sumă lipseşte încă de la 1879, pe când al noştri erau în comună, în special în timpul celui mal influent membru al consiliului, al d-luî A. Ena-covicî. Lăsând de o parte lipsa de or ce ar-gumentaţiune serioasă a faptului că un membru era or nu mal influent în un consilii de cât altul, faptul însă în sine cuprinde o inexactitate grosolană. In adevăr, datoria există încă de pe la anul 1879, dar mandatul ce lipseşte e emis în 1883, pe când funcţiona în întregul ei şleahtacolectivistăîn comună. Prin urmare şi aci tot prin minciuni ah căutat a se justifica cinstiţii fostului consilid. Apoi faptul sustragerel adresei Gur-ţel de compturl era cea mal aclabantă acuzare că asupra lor cădea şi această furătură a banilor comunei; căci de ar fi căzut răspunderea asupra altora, oh 1 de sigur că n’ar fi tăcut, ci de mult ar fi fâcut’o cunoscut. Iată încă o dovadă de modul cum, tot prin minciună, aceşti oameni ştiu a se justifica spre a nu minţi originel lor. FELURIMI Maimuţe la Munca. — Un jurnal din Rio de Ianeiro spune că la o moşie mare din Brazilia, unde se cultivează cânepa, se foloseşte douâ-zecl de maimuţe, pentru ca sâ taie şi sâ prepare cânepa. Proprietarii sunt cu mult mal mulţumiţi cu aceste animale, de cât cu poporaţiunea neagră,căci lucrează mult mal iute şi întreţinerea lor este mal eftinft. * Conierciti cu oase.—Intre Egipet | şi Anglia se po rtă un comerciu foarte | vid cu case care se Inirebuinţeaz-îpentru gunoirea pământului. O corabie, care aducea un transport de oase din Alexandria a sosit de curând în Anglia. Printre oase de girafe, antilope şi alte animale s au găsit şi schelete întregi omeneşti. Aceste schelete sunt corpurile soldaţilor englezi, căzuţi în resbelele din Sudau. Indigenii desgroa-pă aceste schelete şi vând oasele lor în porturi, ast-fel că oasele soldaţilor englezi se întorc în patrie şi gunoesc pământul ţârii lor. Mal rea soartă avură scheletele soldaţilor dupe resbelul din Krimea, căci unii speculanţi adunau oasele şi preparau vacs din ele. * Un patricid.—O dramă oribilă s'a petrecut alaltă-erl în Dobriţin. Piui a ucis pe tatăl sâd. Andreiu Moricz, membru al consiliului comunal, un proprietar de frunte, a trăit despărţit de nevasta şi copil săi. Era vorba de o moştenire de 500,00011. şi de o datorie de 49,000 fl. Nevasta stăruia ca datoria să nu se plătească din moştenire, neavănd moştenitorii nici un o-bligament faţă cu datoriile testatorului. Bărbatul era de altă părere. De aici ceartă în familie, care a ţinut un an şi jumătate. Fiul,losif Moricz, sergent la honvezi, a fost adese-orî persecutat de părintele său ; ca sâ se râsbune a lucrat timp de aproape un an la un plan drăcesc; mereu se gândea, cum ar putea să-l omoare pe tatăl sâd. La urmă s’a deprins cu desăvârşire cu i-dea de a se râsbuna în contra tatălui său. Cu data de 12 Aprilie a. c. a adresat o scrisoare redacţiunil ziarului «E-gyetărtâs», în care descrie suferinţele sale şi ale mamei sale, brutalitatea tatălui seu şi cum în urmă i s’a înrădăcinat idea de a-1 omorî pe tatăl său. Această scrisoare a fost expediată numai acum, dupe comiterea crimei. A-laltăeri dimineaţa, pe la orele 4 1/2, fiul s’a dus în casa tatălui săli, care era sculat deja. Fără sâ’i zică o vorbă, a tras într’însul de două ori cu puşca şi l’a omorît. Negenat, paricidul, se duse la casarmă şi, presentându-se la comandă, a declarat, că a omorât pe tatăl său. Imediat a fost deţinut. Ancheta s’a început şi patricidul se poartă cu o răceală uimitoare; pare că vrea să’ţl zică : aşa trebuia s$ fie 1 ŞTIRI MĂRUNTE 9 de loc d6 d. Aristomene Fotino,contra căruia s’a făcut m:'i multe denun-ţ ri precise atât din partea preş;-cât şi din partea particularilor. Gausa acestei neglij nţe a instrucţiei pentru esoroeherwls iui Fotino, este că d-nu judecător de instrucţie Papp şi procurorul Gâriova, au fost cu desăvârşire ocupaţi cu constatarea tripotagielor lui Mihliilescu. Îndată ce se va termina această constatare, vor începe cercetările serioase asupra denunţărilor făcute in contra d-luî Aristomene Fotino. X Primim din R.-Serat o telegramă prin care ni se comunică oare-care neregularilâţi în administraţia locală. Ni se spune între altele că din penitenciar s’au evadat şase bandiţi din cauza lipsei unui director al penitenciarului şi că poliţaiul demisionat de zece zile n’a fost încă înlocuit. Rugăm pe d. Ministru de interne se pue capăt acestei stări de lucruri. n Msî mulţi onor. comercianţi dm Giurgiu ne roagă se desminţim ştirea dată ori de lupta că,greva Bivolarilor continuă şi ce ar fi îndreptată contra guvernului. Adevărul este că, neînţelegerile i-vite între chirigii şi comercianţii de cereale asupru transportului din oraş la Smârda s’au aplanat cu totul fic-sându-se preţul transportului la 60 bani de kilă de comun acord şi cu garanţie. Sunt cu totul neadevărate toate ştirile răspândite care dau un caracter politic acestei afaceri de piaţă. n Terminându-se suplimentul de instrucţie în afacerea escrocului An-dronic, judecătorul de instrucţie a declarat ca nu este cas de urmărire în contra fostului prefect de poliţie D. Moruzi. Voinţa Naţională, înregistrând şi densa aceasta ştire, găseşte straniu ca tocmai procurorul care a cerut un supliment de instrucţie să constate aslă-zi că fostul prefect şi-a făcut datoria. Noi credem că d. Moruzi nu poate fi de aceiaşi părere. D-sa nu poate de cât să fie mulţumit pentru că graţie acestui supliment de instrucţie, lumina s’a f&cut în această a-facere şi personalitatea d-sale a eşit descărcată de or-ce responsabilitate sau complicitate. n In privinţa dârei în judecată a prefectului Gezianu, despre care vorbeau erî seară ziarele colectiviste, iată ce citim In România Liberă de astăzi : Duminică la 26 ale curenţeî ora 1 p. m. se va face solemnitatea împărţire! premiilor la elevii şcoaleî primare şi normale a Societăţeî pentru «învăţătura Poporului Român» (Sf. Ecaterina). Atât membrii societăţeî cât şi toţi care doresc propăşirea lumineî în neamul românesc, sunt rugaţi sâ bine-vo-iască a lua parte la această serbare. Ofrande generoase de cărţi şi haine spre a se împărţi la elevii săraci şi silitori se primesc cu recunoştinţă. * 9 * Tot în ziua de 26 ale curentei ora i. p. m. membrii societăţeî pentru «învăţătura Poporului Român» sunt convocaţi In adunarea generală în localul societăţeî din curtea bisericeî Sf. Ecaterina,spre a alegecomitetulşi a aproba bugetul anului viitor. * * # D. D. M. Ghelmegeanu a trecut la 20 Iunie tesa sa pentru licenţă. Subiectul ales era : «Despre contractul de vânzare în dreptul roman şi român.» Acelaş subiect a fost susţinut şi de tânărul Hagiescu I. Mirişte care a obţinut cinci bile albe. D. Ion Kalinderu, membru corespondent al Academiei Române,a publicat un studiu foarte interesant asupra celor XII fabule. A T ED1TIUNE D. procuror de RomanaţT, sub lovitura unei anchete care îl fusese făcută de procurorul general din Craiova, şi-a pregătit o retragere din magistratură, care se’l deschidă deadreptul coloanele Democraţiei şi Voinţei Naţionale. D. Bâbeanu, fără a referi ministerului, cum cere legea, fără a fi măcar suflat o vorbă superiorului s6U de la curte, d. Co-lumbeanu, care în ajun chiar se gă-sia în Caracal, a dat în judecată pe prefectul de Romanaţl pentru întreita faptă de abuz de putere, ultragiâ, şi amestec in funcţiuni judecătoreşti. Bineînţeles că pentru această nostimă manifestaţiune, d. Babeanu a reînviat o altercaţiune ce avusese cu d. Cezianu, prefectul, acum două luni şi jumătate, altercaţiune asupra căreia tăcuse ca peştele cât timp nu i se controlase purtarea de către procurorul general. E de notat că d. Blbeanu s’a ferit dea recurge la judecătorul instructor şi şi-a trimis de a dreptul plângerea la tribunal. Odată cu această frumoasă faptă, d. Bâbeanu a şi intrat printre colaboratorii ziarelor colectiviste, punând pe un amic s6 le telegrafieze vestea cu unele amănunţimi ce numai (singur putea cunoaşte. încă un semnatar pentru manifestul li-beral-naţional. . , n Aflăm că d. Leonida Paeiurea a fost numit director al Eforiei Spitalelor Civile în locul d lui Simion Michâilescu. Azi la 3 ore, s’au închis ghişeurile Băncei Nanţionale din Bucureşti care erau deschise pentru subscrierea împrumutului d8 50 de milioane lei rentă. Numai în Bucureşti s’au subscris 14 milioane ; nu se cunoaşte încă resultatul subscrierilor la cele-l’alte sucursale din ţară. n A fost greu ca prinţul D. Ghica să se convingă de culpabilitatea d lui Simeon Mihalescu. Abia eri dupe ce judecătorul Papp a pus înaintea prinţului Ghica toate probele de gheşeftârie murdară a lui Simeon, d-sa convingându-se în fine a luat condeiul pe dată şi a scris d lui Simeon Mihâilescu urmetoa-toarele cuvinte foarte caracteristice: «Vă invit să vă daţi imediat demisia din postul de director al filo ri ei». Simeon neavănd în cotro, a trimis îndată demisia sa Eforiei. n S’a observat de câtâ-va vreme că instrucţiunea nu se ecupă aproape In afacerea Chirnogi, în care se constată mereu indicii de culpabilitate n contra d-lui Simeon Mihă-lescu, instrucţia a dovedit că un doctor de la Olteniţa ar fi auzit din gura d-lui Constantinidis. arendaşul de la Chirnogi, aceste cuvinte : «Arendarea moşiei Chirnogi, m’a costat prea mult. Dupe ce am plătit arenda, am mai dat şi lui Mihâ-lescu 15,000 lei ca bacciş.» Acest martor preţios a fest chemat de parchet, şi credem că va depune înaintea justiţiei aceea ce a auzit. n S’a constatat de către instrucţie un gheşeft comis de sub comisarul Tom a Stefanescu. lată în ce constă acest gheşeft: nume de femee fictiv, cerea 1000 de !o din fondul milelor. Eforia, adică clica, dupe puţină gândire—fiind că era vorba de un complice — a acordat această sumă închipuitei sărace şi Toma Stefanescu a putut incasa suma de 1000 lei. Această mică hoţie s’a putut constata în urma cercetare! registrelor pentru fondul milelor. Se crede că se vor mai descoperi şi alte abusuri săvîrşite de funcţionarii implicaţi în gheşefturile de la Eforie. ULTIMA ORA AGEVTIA HA VAS Londra, 3 Iulie.—Telegramele ziarelor englezeşti nu anunţă încă Intr’un chip sigur călătoria Iul Wilhelm al Il-lea la St. Peterstmrg. Totuşi yactul «Hohenzollern» este pregătit la Kiel pentru a face eventualminte călătoria. 26, BUCUREŞTI, STRADA PRIMAVEREI, 26 Cursurile se deschid la I Septembre 1888 Inveţămtntul coprinde: o clasă prepara-toară, patru clase primare, cinci clase secundare, patru clase gimnasiale şi Irel clase liceale; limba franceză, germană, engleză şi italiana; caligrafia, desenul, lucrul de mână, pictura, piano, musica vocală, gimnastica şi danţul. Se primesc eleve interne, semi-in terne şi esterne, de la vîrsta de cinci ani în sus. Condiţiunile de admitere se pot avea la Institut, şi se trimet prin postă, dupâ cerere. Pentru elevele care voe&c a’şl face stu-diele secondare numai în limbi streine, se face un curs separat de partea literară, în limba francesă şi germană. Profesoare: Interne. —D-nele Emon şi Gârard; d-rele Reich, Moes, OrghidanJIappach, Ciculescu, Legendre, Aritonovitz, Scammon, Andrei, Spiro, Grecescu,Boga,Marehand şiRumpf. Externe. — D-nele Drouin, S>hleanu şi Averescu-Caligares; d-rele Russel,Dam-beanu, Manoel, Valeanu şi Falciolla. Pi'ofesori: Pârint. Musceleanu, d nilMarinescu, Stă-nescu, Pradaţianu, Vlahuţâ, Nanu, d-ril Stefânescu, Georgean, St. Sihleanu, Găvă-nescu, Dumitrescu, Roland, Lacoix, Zarnli-rolu, Smidt, Moceanu, Henţia, Vachman, Fraţii Ghebauer, Voreas, Cârmi (Canto). 818 STAŢIUNI BALNEARE A se vedea pe pagina IV annn-ciu! băilor de la Strunga. MARELE HOTEL CARAIMAN SINAIA In cea mal frumoasa posiţie şi cel mal confor labil, 95 camere peste drum de gara. RESTAURANT DE PRIMUL ORDIN Bucătărie franceză şi Română sub direcţiunea unuia din primii bucătari din Capitală. A preveni prin telegramă pentru a reţine a-partamente sau camere. Cu stimă, 744 Antreprenor: Dumitru Dumitrescu. STABILIMENTE BALNEARE IN SAXONIA Sesoncl 15 Mal — 30 Septembre Isvoare de sare alcalina. Bai minerale, cu si fara aburi. Ase adresa la direcţiune. BĂILE CARLSBAD STABILIMENTUL PUPP Hotel de primul rang. O posiţiune din cele mai frumoase. 120 camere si saloane, cabinete de lectura pentru toate naţiunile. Parcuri penlru concerte. âDe închiriat în centru O VILA nemobilată sau mobilată cu 7 camere de stăpân, 3 de servitori, pivniţă şi grădină. A se adresa strada Doamnei No. 6, saâ la Sinaia la meşteru constructor Hofmann. BĂILE CU DUSE De la Basinul societăţii Române de arme, gimnastică şi darela semn, din str. Brâncoveanu No. 16, precum şi şcoala inotatiune sunt deschise pentru onor. public, 8oo Comitetul ISCHL HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ Situat in centrul oraşului şi in faţa castelului regal. Privelisleacea mai frumoasa pe munţi. Cabinete de fumat, de citit. Biblioteca proprie. Sub personala direcţiune a propriatarului llans Sarsteiner. A se vedea pe paginii IV rubrica de anunciuri CASE de VENZARE CASE de ÎNCHIRIAT, MOŞII DE A-RENDAT. i li Pil C* DST Grand Hotel de LAliU oAnMI Bulevard, se închiriază camere mobilate cu Juna şi sezonu. In liotei esle şi restaurant cu mâncările cele mal bune, preţurile moderate, serviciul curat şi prompt. Cu stimă G. Poppescu 810 proprietar, Braila 23,000 lei se dă cu hvpotecă asiguraţi într’o' moşie, primul rang. a se a-dresa la administraţia ziarului «Epoca». DE ARENDAT Sî x*"- nesti din districtul Muscel lângă gara Leord-ni. de la 23 Aprilie 1889 pe termen de cinci ani, prin licitaţie, care va avea loc la 20 Iulie a. c. în casele d-lul Gripore Soutzo str. Colţel No. 29. bm STABILIM HYDROTHERÂPIO Mnsngiu -Electricitate BĂILE RAPIDEA (ling#iasd sub direcţia şi administraţia Dr. Pustia fost asistent al D-ruluî Schindler Luând exploatarea acestor băi pentru o serie de ani, subsemnatul n’a cruţat nimica pentru reorganisarea lor, aşa în cât pot garanta şi confortul visitatorilor. Se recomandă în majoritatea boalelor chro-nice, boale de nervi în genere, (Hysterie, Chorea, Myelita, diverse forme de para-lisil, Epilepsie, Morfinismu etc.) ca unica meditaţie curativă sat! în cazurile unde deja este o stricăciune de organ, cel puţin ameliorează, Anaemie profunde, Dificultatea de menstruaţie, Grăsime (Obesi-tate), Rheumatismu muscular şi articular, Cataruri de stomach şi intestine, Haimo-roide, multe forme de boale femeeştl, Sifilis, etc. Succesele obţinute în timp de şase ani în diversele stabilimente ee am dirigeat, sunt o garanţie ca Onor. Public s6 poată avea toată încrederea. Convins de eficacitatea acestei metoade curative, angajez pe suferinzi a o între-buiuţa în orl-ce stabiliment vor avea încredere, numai case se poată convinge de adevăr şi a se putea respândi şi In ţară la noi această cură bine-făcâtoare. Stabilimentul se va deschide de la 25 Maia şi va funcţiona tot anul. Nevindecaţii din alte staţiuni balneare pot ast-fel încerca această curăchiar în timpul ernel. Abonamentul lunar de o persoană, a-vena masa, casa, cura, de la 250 lei până la 350 maximum. Afară numai se va plăti o taxi de 12 lei pe lună pentru muzica şi serviciu de bae. Pentru familii se fac reduceri. Stabilimentul posedă pe lângă secţia de Hydrotherapie şi o excelentă baie de abur cu preţ de 1,50 bani. Duş simplu un leu. Cura de Hydrotherapie se face de două ori pe zi. Grădina din noU aranjată. Muzica de două ori pe săptămână, Piano, salon de lectură. Postă şi telegraf. De la lOIuniU se va înfiinţa un serviciu deom-nibus cu preţ de 3 lei de persoană ducere şi întoarcere. Se atrage atenţiunea Onor. Public că Baia Rapidea e singura din Moldova care poseda o instalaţie complecta de Hydrotherapie. Medicul de la 25 MaiU se va afla în per-maneQţ& în stabiliment. Pentru infcrmaţiunl a se adresa la locuinţa mea strada sf. Theodor, (Iaşi). 812 Doctor Pa ştia. APE MINERALE .- FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE LA MA.GASINUL DE COLONIALE N. mm 4 frIE 3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI Comande se pot efectua In toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat. 804 COFETĂRIA FABRICA DE LICHERURI T AN ASE D. CRETULESCU No. 17 — Strada Carol 1 — No. 17 LA ÎNGER Romuri pentru visinata cu 1.80 si 2.40 litru. Alcoliol de Vin, Spuma de Drojdie naturala si Cognacuri. Dulceţuri asortate cu 1.80 kilo. 789 LA MAGASINUL DE DROGUE, COLONIALE-DELICATESE IOXTETZir«ERSABER-OVESSA LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI aQ sosit şi sosesc din 15 în 15 zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene si streine Asemenea toată producţiunea Untului proa-«pet din Păşcanil proprietatea D-nel Colonel Blaramberg se află de vânzare numai în sus numitul Magasin. 776 BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA. BARBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigrata No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6‘ seara. Loc separat d'aşteptare pentru fiecare. _____ 528 _______________ CĂTRE SURZI Orl-cine va adresa d-lut D-r Micholson Ia Paris rue Drouet, va primi în limbele Franceză, Germană, Engleză sau Italiană descrierea reme-diulul prin care o persoană suferindă de Surzenie în timp de 25 ani continuu a fost tămăduită. 788 INSTITUTIUNE ENGLEZA DESCHIDEREA LA 15 IUNIE BUCUREŞTI Strada Fortuna No. 3, strada Calmat a Acest institut are de scop de a permite părinţilor de a da copiilor o educaţiune solida şi îngrijită? tot-de-o-datâ urmărind dupe regulamentele şi statutele scoalelor guvernamentale. Elevele vor fi primite de la etatea de 4 ani în sus. Cel mat buni profesori vor preda limba Română, Engleza, Franceză, Germană, Italiană, Latină şi Helenă, vor mal fi predate Musica instrumentală si vocala, Desemnul, Pictura, Gimnastica şi Lucru! de mână, precum şi toate ramurile învăţământului ce coinplectează instrucţiunea tinereţe!. Directoarea acestei instituţiunl, punându-şl toata silinţa pentru a îndeplini cu demnitate sarcina sa, spera să câşiige odată -u iubirea copiilor şi încrederea părinţilor, şi aşa se aibe un rezultat bun pentru educaţiunca tinerilor persoane ce I’ j vor li tncredin(ate. j U02 Mărie Lakcînnn I EPOCA - 22 IUNIE rcKQSBSSI CASA DE SCHIMB 613 I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 21 Iuniu 1888 5 0/0 Renta amorţi sabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scrie. func. urbane 6 o/0 Scris func urbane 6 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi 6 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Romîtnia» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiarini austriaci Tendinţa foarte fermă Cump. Vend 03 PI 1/2 90 34 104 1 4 90 3/4 103 96 1/2 86 1/2 78 76 l 2 212 39 970 250 240 80 16 16 201 1/2 93 1/2 93 91 1,2 105 91 1/4 103 1 2 97 86 3/4 79 12 ■6 3/4 216 42 990 255 245 90 16 15 16 15 204 CASE DE VENZARE CASE DE ÎNCHIRIAT MOMI DE ARENDAT nil imv/Mti; Casele din Strada Rosetti No. Ulii V Ullfi.lltlj 18, Sub. Staicu din causa de strămutare la ţară. Preţul moderat. UN SALON MOBILAT A se adresa la proprietar acolo. l)H VENZARE MISI I STASESTI £S“ situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, l'âneţe, locuri de arat pe şeşul Tazieul, moară. Casă do locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacâu-Moineştt, lângă fabricile do gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776 IIS l'MîtDr nouă hectare vie şi obratie si-DEl V Elll/jntlu tuate pe dealul Oltului alaiuri cu via Golescu de la DrăgâşanI. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. VILA UiTBEB mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritori! de a închiria se se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti. Jir \jmikltll doufi case situate în Strtîda Fru-IlCi luiV/ tllii inoasa No. 12 şi 12 bis; având lie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servilor!, curte mare şi grădină spaţioasa cu pomi roditori. Se vinde in total sau In parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă In casele din fundul cur ţel 776 VILA NUMITA BEATRICE ffdâ varâ este de închiriat, situată la lilaret Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. De-brovitz Calea Călăraşilor No. 43. ne A RFN n ft T de Ia sr- Gheorghe Ut AntllUAI 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii s6 se adreseze Strada Diaconeselor, 4. I. N. Alexandrcscu. nu TWPUrDTAT1 casadin Strada Polonă DL lJAIUnmiiU No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 IhF im\hll de la 23 Aprilie 1889 moşit) iii/ ill 1. NIIAl Lalosul şt DobricenI din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. nil lrI?\7 ITÎli1 Casa Dobriceanu din Câmpina Ilfj lUlluilllU cu grădină mare şi pomi roditori, asemenea şi un loc cu două faţade cu 0 prăvălie. Doritori! ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unire! 1. 752 H UIT A cu gră-dină situată la Filaret, este U V 1LA. de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiază 783 nn VmikUV Casele cu locul lor din Str. Ulii lli.l/i illL Clemenţei ji, şi locul din Str. Biserica Amze! No. to. A se adresa Strada Polonă No. 8. P A MEDE mobilate şi nemobilate de în-UAMEiUl chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81. CASA DE SCHIMB 806 MOSCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele Ditnilrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-RomAnia) Bucuresti Cumpâră si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi ___Cursul pe ziua de 21 Iuniu 1888 Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni do stai [Conv.rur.] „ C. F. k. „ Municipale fr. , Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale urbane Obl. Serbestl cu prime Im. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie Italian» „ Otomano cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wat. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,, italiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur laşi Cump. Vinde 94 8/4 91 90 % 78 210 106 % 88 % 78 3/4 68 38 27 40 17 15 75 201 144 100 99 2A5 93 9i 91 FRUMUSEŢEA DAMELOR Pete de ficat, coji de pole, roşcata feeiei. pete de obraz. jj| pistrue ni toate defectele culoare! obrazului, departeaza rădică luam te /T/| %U Pelea cea mal aspra si uscata devine peste noapte moale, alba si frageda SAVON DE LYS DE LOHSE cel maî fraged sepun de toaletă, liber de orî-ce tărie, care adesea-orl este singura causă a culoreî defectuoase a feţei. Cumpârâtoriî fa ricatolor tiiele se aibă In seamă FIRMA, GUSTAV LOHSE, 46 YAGER S'I’RAS-SE, Berlin, Fabrica de Parfumerie şi SepunurI line de,toaletă. Se vinde în flacoane intregi şi jumetâţl la toate parfumenile cele bune. Depoul la d-nil Salomon Hechter şi Ch. Lazarowitz. 754 A 42, Calea Victoriei, 42 Recomandăm onor. public bogatul nostru asortiment de Haine gata croite si lucrate de noi aici dupe ultimele jurnale. Tot de odată încunoştiinţăm onor. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul oomplect de stofe veritabile franceze si engleze pentru comande. Preciurl foarte convenabile. 781 Cu stimă, Croitoria. Rosenzweig Calea Victorie!, 42. 5°[o ÎMPRUMUTUL NATIONAL AL AUSTRIEI DIN 1868 Tragerea oficiala la 1 Au.gru.st 1888 aGUMNTA ABSOLUTA GARANTATA îifflSOMSlL Tragerea viitoare a serielor acestui important împrumut va avea loc la I August 1888 prin îngrijirile şi sub supravegherea si garanţia guvernului austriac. Probabilitatea câştigurilor o-ferita de aceste bonuri e considerabila chiar prin aceea, ca din 15,420 serie existente actualmente în urmă 140 vor eşi la tragerea viitoare de la 1 August 1888. Pie-care serie conţine 20 obligaţiuni, adica împreuna 2800 numere,ce’şi împart cele 2800 loturi alăturate. Ede ajunscaseiasa scria unui bilet ca posesorul se câştige cel puţin 500 franci net, ce ne an- SE POATE CASTIGA lot dc a. 300,000 adica 000,000 franci tr. 30 8750 50.000 85.000 10.000 5.000 1.000 ooo 100,000 50.000 80.0410 10.000 8.000 1 .OOO Adica 8,800 lot. dc o val. dc 4,850,OOOfrauci Un bon intrig nând dreptul la aceasta tragere costa 30 fr. inci bonuri intregi nucostadecât 140 f. Un bon cincime fr. 10 Cinci bonuri cincimi fr. 45 gajem se'i plătim indata dupe tragere si cel mai târziu înainte de 8/20 Oct. 1888, se înţelege în schimbul bonului a cărui scrie a csit. Cererile de bonuri însoţite de suma în bilete de banca, mandat postai, timbre poştale grop saQ trataavisita asupra unei pieţe din Europa trebu-esc adresate cât mai curend, administraţiunei ziarului M0-N1TEURDE LA CH.ANCE UNI-VEHSELE la Viena, Austria. Gazeta oficială a imperiului Austriei va conţine lista tra-trageri şi se va trimite gratis lie-carui cumpărător al unui bond. Tragerile acestui împrumut nu se pot amâna sub nici un pretext CÂŞTIGURILE VOR FI PLĂTITE IH AUR LA DOMICILIUL CÂŞTIGĂTORILOR Fie care bon trebue se fie prevezut cu Umbrii austriac de 50 crucerl si cu sigiliul Casei noastre FILAOELF IA I 1886 BRUXELA 1887 GENOVA 1880 STUTGARD I SINGURA MEDALIE DE AUR PENTRU (ARTICOLE DE PANSAMENT/ i Din parteaM.S. Imparaleasa Augusta , I acordata la expositia generala ger-I mana ile hygiena d u Berlin 1883. FABRICA DE ARTICOLE DE PANSAMENT Distincţi uni: ' •spositia internaţionala farmaceutica din VIENA i88j medalie deaur TURIN 1884 medaliede aur HOHENEEBE (BOEMIA) FABRICE CEA MAI MARE FABRICA SPECIALA FABRICE in CU BURI in HEIOENHEIM Se recomanda ca cea mai buna si mai eftina PARI si sorginte de procurat si CHEMN1TZ &ETS©©L® 35® PAWS&îfiSJî'T PA VIA Precum sl alte articole de aceiaşi ramura CALITATE SUPERIOARA SI PRECIUR1LE CELE MAI EFTINE INALBIRE PROPRIE Sl CARDERIE DE BUMBAC (BREN’S-WATTA) Patenta pentru ustro-Ungaria pentru scama de lemn dupe Doctorul Walcher din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Rygia SINGURA VENZARE AL CATGUTULUI RESORBITANT Marca Wiesner pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient PRETURI CURENTE, AFIŞE, MOSTRE SE TRIMIT GRATIS si FRANCO REPRESENTANTII GENERALI Sl DEPOSIT PENTRU ROMANIA Sl BULGARIA RYSER & BRATEANU 608 Calea Moşilor No. 29. — Bucureşti. a 2*16 * 108 93 X 106 % 8 * ?? 54 41 30 43 30 16 14 203 126 101 100 230 | MARE DEPOSIT !■ DE 1TZEYI DE FIER 8 SI ACCESORII ÎLA ADOLF SALOMON Bucureşti, Str. Domnei 14 bis 728 „NAŢIONALA'* SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR DEPLIN VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societâţel din Strada Doamnei No. 12. 726 Direcţiunea generala. CELE DIN URMA NOUTATI . Gonstantinescu S’A DESCHIS CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MAIU ANUL CORENT UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME Sl BARBATÎI o m h m 5* r—1 > 2 o 7 £ C Vi —a g ^ fe > z o c H > H 2 o • ti CELE DIN URMA NOUTATI MB———am—m STRADA LIPSCANI, No. 2 ... Slăbiciunea dinţilor. Durere de dinţi, Inflamatiune, Abuba, Gingii atinse, Mirosul gurei, se evita si se înlătură prin intrebuintarea continua a veritabilei APA DE DlUTI ÂNÂTHERINA A DOCTORULUI POPP Dentist al curtei Irrt.jperia.le si /Fleg’ale care este preferabila ur-carei alte Ape de dinţi ea preservatif contra Boalelor de Dinţi, Gura şi Gât, şi care tntrebuiuţându se de odata cu I'AFUL «le Rl.VI'1 sab PASTA de DINŢI a D-rului POPP se întreţine în tot-d’anna dinţi sănătoşi PLUMitURI de DINŢI de D-rul POPP, cele mai bune pentru ca or-cine sfe’şi poala p omba singur dinţi găunoşi. SĂPUN de ERBL'Rt de D-rul POPP contra or-carei afecţiune a pielei şi es-celent pentru Br.i. Prevenim pe cumpărători de a se păzi de falşificaţiuni care conform analiselor sunt compuse în cea mai mare parte din accide care ruinează dinţi foarte de timpuria. Depoul gc> erai Viena, Bognerstrass No. 1, se mai găsesc de vânzare la F. VV. Zurner, Ioan Tzetzu, Drogueria Brus,Gustav Rietz, A. Varlanescu si May asinul «Stella» RaasBBBfflBon CASA DE SCHIMB I0NESCU & MARCU Strada Lipscani No. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 21 Iunie VALORI Scadenta cupoanelor Târg lib. curs med. Fonduri de stsit român Renta rom. perpe. 1875 5% 1 Ap. 1 Oct. 92 Renta rom. amorlisab. 5% 1 Ap. 1 Oct. 93 Renta rom. rur. conv. G% l Mai l Noem. 91 Oblig, de slat C. F. 11.6% 1 lan. 1 Iulie idem idem 5% Idem împrumut Stern 1864 7% 1 Mar. 1 Sept. Impriim. Opcnheim 1866 8% Agio 1 lan. 1 Iulie 16 Inipriniiiit. dc oraşe Impr. oraş. lincur. 5% 1 lan. 1 Iulie 00 idem din 1884 5% 1 Mai 1 Noem. 92 lm.or.Buc.cu primelozfr. 20 40 Valori diverse Creditul funciar rural 7% 1 lan. 1 Iulie 104 % idem idem 5% Idem 91 Cred. func. ur. din liuc- 7% idem 103 idem Idem 6% idem 96 idem idem 5% idem 86 Cred. func. nr. din laşi 5% idem 77 Obl.cas. pensiun. fr.300 10 1 Mal 1 Noom. 218 BĂILE STRUNGA LANGA TERGUL FRUMOS 803 APE MINERALE SULFUROASE Sl HYDROTHERAPIE Sală specială pentru pachete şi căzi, prevezută cu un imens basin cu vpft temperată. Sală de fricţiuni cu basin de apă rece 8 c. Sala de duşuri. Bac de vapori. Masagin, Gimnastică Suedeză, Electroiherapie. Cură de zer şi dc lapte de capră, pentru persoanele atinse de boalo ale aparatului respirator. Serviciul medical este Încredinţat d-lul Dr. E. Rizu, Profesor de Therapbie la facultatea de medecină din Iaşi, Medic primar al spitalului Sf. Treime care va sta In permanenţă în stabiliment ş'i va ii asistat de. d. Dr. A. Zusman, Elev al Profesorului de Hydrotherapie W. Winterrutz, în al cărui stabiliment de la Kaltenloutgeben a lucrat ca medic practic asistândul. Farmacie prevăzută cu toate apele minerale streine. Oteluri de prima ordiue în mijlocul unui splendid parc. Camere cu serviciul lor do la 1—5 franci pe zi. Vile. Doufi Restaurante cu bucătărie franceză şi romănă, Table d'Hote, Dejun şi prânz a prix fixe, a la carto. Preţuri moderate. C sin elegant, jurnal, biliard, popiei, etc etc. Musica Militară a Reg. 13 Dorobaţl care va cânta regulat de 3 ort pe zi. Sala de teatru şi de dans. Bal în (le care Duminecăşi Joia. Un omnibus şi mul multe trăsuri ale stabilimentului se rflâ la gara Târgul-Fru-mos la sosirea fle-cârul tren, şi fac porcursul la Strunga pentru unfrano de persoană. NSfc Xipoţrsmfia ZGarulixi., Epooa'* Tipărit cu cerneai» Ch I.orllleux C-le Pari* Girant responsatiil O. Ceorgesou www.dacoromaoica.ro