ANUL.III No. 771. \ DOUA EDITIUNE VINERI 17 (29) IUNIE 1888. NUMERUL 15 BAM NUMERUL ABONAMF.XTF.LE ÎNCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bucuresel: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinelale: La toate ol'llciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A NUMERUL 15 BAI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS* TRATIA ZIARULUI La Paris: Agonce lin vas, I'lacc de ta lioursc, * AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent, numerul, la Kioscul din Bulevardul St. 6er-■îinin, Xo. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI HEDACŢIUNEA No, 3,—Platza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADUINISTKAŢ1UNEA No. 3.—PIntta Episcopiei.—No. 3. IN PREVEDEREA ALEGERILOR ACUZAT1UN1 NEFUNDATE PRIMA ŞEDINŢA CONSILIULUI COMUNAL ADMINISTRAŢIA SFORII SPITALELOR R O HI AMA , la EXPOZIŢIA DE LA PARIS n og Aţii le li mbei DRAMELE PADUREI IN PREVEDEREA ALEGERILOR Lupta în viitoarele alegeri parlamentare, care se apropie, se va face mai mult pe cestiunea reformelor pentru îmbunătăţirea stâreî ţăranilor. Discuţiunile la care va da naştere această însemnată cestiune, a-tât înaintea alegătorilor cât şi în sînul parlamentului, vor fi vehemente, lungi şi mai cu seamă foarte încurcate. Propunerile cele mai contradictorii, punctele de vedere cele mai opuse, cererile cele mai ecsa-gerate, se vor ciocni între densele cu atât mai multă aprindere, cu cât discuţiunea va isvorî mai mult din fantasia sau din ideile generale ale fie căruia, şi nu va fi mărginită de un numer oare-care de fapte premise, de date statistice. Ne va fi dat în curând se vedem acest lucru—care ne va face puţină cinste—ca partidele noastre politice se discute înaintea alegătorilor şi în parlament, o cestiune economică şi socială de cea mai înaltă însemnătate, fără nici un fel de bază reală, fără nici un fel de cercetare statistică a faptelor şi lucrurilor sociale asupra cărora voim se legiferăm. Cu un asemenea sistem de discuţie, nici că se poate ca părerile cele mai curioase, ca propunerile cele mai inepte se nu se producă, şi, ce e mai grav, ele se vor produce cu oare care aparenţă de seriositate şi cu putinţa de a se susţine în aiscuţiune; căci cu ce ai putea dărîma chiar şi afirmarea cea mai ecstravagantă, când îţi lipseşte singurul mijloc ce ai avea pentru aceasta : realitatea lucrurilor, arătată prin date statistice. Ş’apoî independent de inconvenientele unei asemenea discuţiuni, o reformă făcută în ast-fel de împrejurări numai roade bune nu va putea da. Am făcut destulă ecspe-rienţâ tristă pentru ca se fi învăţat cel puţin acest lucru, că legi bune şi folositoare nu sunt de cât acelea pe care lo facem sub impulsia unor nevoi reale şi luminaţi prin cunoaşterea şi înţelegerea faptelor. De cât-va timp unii au început se vorbească şi la noi prin presă de socialism de Stat, de socialism Bismar-ckian, şi oare-oum In numele acestui sistem politic, se propue fel de fel de reforme pe care cu nimic nu le justifică; ba, ce e maî mult, se atribue nevoile ţăranilor unor cauze, care nu ecsistă in cele mai multe cazuri de cât în fantezia lor. Cei ce vorbesc de socialismul de Stat al prinţului de Bismarck, ar face bine să ’şi aducă aminte că cele câte-va reforme economice, care au fost rea-lisate de acest mare bărbat de stat, au fost precedate de o lucrare statistică monumentală, de cea mai maro lucrare statistică a vremilor noastre. Şi reformele economice ale prinţului de Bismarck n’aveau caracterul grav de atentat la proprietate, pe care îl au propunerile unora din reformatorii noştri, care cred că pot atinge bazele social* chiar, fără a-şî da măcar osteneala de a justi-tifica prin fapte şi prin date nici cauzele răului ce vor să vindece, nici eprocsimativ efectele leacului ce propun. Ar fi bine ca înainte de alegeri guvernul se facă, pe cât prin putinţă ii este, o culegere de date statistice care se se publice şi care să poată sluji drept bază de discuţiune, dacă nu parlamentului, care credem că nu se va mulţumi cu atât, dar cel puţin acelora ce se vor pre-senta înaintea alegătorilor. Această cercetare ar putea se se mărginească la însumarea comparativă a datelor asupra stărei de parcelare a proprietăţeî, aşa cum apare în rolurile de contribuţiunî, şi la un calcul fie şi aprocsimativ a întindere! proprietăţilor Statului pe judeţe şi plâşi. S’ar mai putea face şi o altă lucrare statistică asupra proprietăţeî şi anume : o lucrare statistică judiciară asupra numărului proprietăţilor vândute şi ipotecate în curs de 15 sau 20 de ani, clasificate după valoarea vânzare!, asupra numărului proceselor de revendicare, asupra numărului crimelor venite în-naintea justiţii şi care aveau de mobil proprietatea, etc. Mai sunt şi alte multe lucrări de acest fel care s’ar putea face cu u-şurinţă, şi pe care sperăm că guvernul consecinţe metodului seu politic nu leva trece cu vederea. Gând eşti positivist, când vorbeşti de po-liticăecsperimentale, trebue să cultivi statistica. X.X. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Deschiderea dietei Germane Berlin, 27 Iunie. Ceremonialul pentru deschiderea Dietei a fost repeţirea aceluia de alaltă-erl. Regele a fost aclamat cu un mare entusiasm. Dupe discursul tronului Regele a dat mâna prinsului de Bismarck care i-o sărută. Împăratul primind adresa Reichstagului, a mulţumit adunării şi a reamintit a-dânca impresiune ce adoptarea legel militare a făcut asupra bunicului său şi asupra lui. Primind adresa municipalităţii, împăratul a Zis că urmează cu atenţiune îmbunătăţirea institutiunilor din Berlin care a devenit cel dintâih oraş din lume. El a-daogă că trebue să se construiască şcoli, spitalurl şi biserici. Berlin, 27 Iunie. In cele două Camere ale Dietei, preşedinţii au făcut elogiul lui Frederic III, şi ah asigurat pe Wilhelm II, de devotamentul lor. Birourile presidentiale ah fost realese. S’a decis să se răspunză discursului tronului prin adrese. Preşedintele camerei deputaţilor va re-digia adresa. Din partea sa, biroul presidential al Camerei Seniorilor a fost asemenea însărcinat se elaboreze proectul de adresă. Discursul Imperii (ului Ia Dieta Berlin, 27 Iunie. Tn discursul Săh, împăratul promite că va menţine Constituţia, pentru a urma a-ceiaşl politică ca a tatălui şi bunicului Săfl. El va respecta drepturile Dietei, va păzi într'un mod conştiintios drepturile Coroanei; nu va tulbura de loc tncrederea naţiunii prin aspiratiunl ţintind la întinderea drepturilor Coroanei, şi ca şi predecesorii Săi va protegia diferitele credinţe. Raporturile între Statul şi Biserica catolică ’i daG o satisfacţie deosebită ; el ’şl va da silinţele pentru a uşura oarecare imposite. Iu timpurile agitate, el va fi gata se continue sarcina sa cu încredere şi plin fie simţimâritul datoriei sale, a-mintindu-şl acest cuvînt al Iul Frederic cel Mare: «Regele este primul servitor al Statului». ACUSATIUNÎ NEFUNDATE Toata lumeaştie de câtă libertate s’ah bucurat cetăţenii capitalei in ultimele a-legerlcomudale şi cu câtă sfinţenie a fost respectat dreptul de întrunire ,tn cât a-veam pe zi câte trei şi patru întruniri, care se ţineau În localuri oferite chiar de autorităţi. Colectiviştii ah voit să întunece puţin acest succes şi se micşorezi meritul guvernului actual care lăsase pe cetăţeni de la un cap al ţării la cel l’alt să useze de libertatea cea maî largă a întrunirilor, afirmând că la Brăila administraţia a pus oare cari piedici la e-xerciţiul dreptului de întrunire. Daca lucrul ar fl exact, am fi cel d’în-teih a blama administraţia locală, şi nu ne am mulţumi a afirma, după sistemul colectivist, că sub regimul trecut se respecta şi mal puţin dreptul de întrunire. Dar aflrmaţiunea colectiviştilor este un neadevăr, şi faptele chiar desmint aserţiunile lor. La Brăila colectiviştii au ţinut maî multe întruniri, lucru pe care eî nu’l pot contesta. Ei au avut sala Paradis care este cea mal spaţioasă şi mal centrală din Brăila. Mal mult. Li s'a dat chiar de către comisia interimară un local de şcoală comunală, lucru pe care desfidem pe colectivişti să dovedească că l’au făcut în tot cursul domniei lor de 12 an!. Dar colectiviştii voiah să monopoli-seze toate localurile de întrunire şi când ah aflat că partidul liberal-conservator, caie a ţinut o singură întrunire In timpul acestei campanii, a Închiriat într’o seară o sală, s’ah dus să ceară chiar a-cea sală şi tocmai pentru ziua când partidul liberal-conservator trebuia să ţie întrunirea sa. După aceste fapte cititorii pot vedea că învinuirile colectiviştilor sunt nişte simple pretexte, prin care eî caută să scuseze o cădere sigură. PRIMA ŞEDINŢA CONSILIULlTl COMUNAL Eri s’a întrunit pentru prima oară noul consiliu comunal. La ordinea zilei era alegerea primarului şi a ajutoarelor. Această primă şedinţă nu s’a petrecut tocmai în condiţiunile de solemnitate cerute de împrejurări. S’au ivit diverginţe de păreri şi discuţiuni regretabile în privinţa alegerii primarului. Aceleaşi desbinări s’au produs cu ocasia alegerii ajutoarelor. Partidul d-lui Dim. Brătianu a pus pe lista sa patru ajutori luaţi toţi din partidul d sale. Partidul liberal-conservator care dovedise cu ocasia alegerii primarului că dispune de majoritate, şi care ar fi putut se aleagă câte-şi patru ajutori din sînul seu, a ales doi ajutori de primar din partidul liberal-conservator şi doi din partidul d-lui Dim. Brătianu. ADMINISTRAŢIA EFORIEI SPITALELOR Masa bolnavilor si masa economului.—Contractul cu materialul de tuciu. — Hoţiile din 1881. — Deposi-tul central. In acest articol ne vom ocupa azi din nou de spitalul Filantropia asupra administraţiei căruia s’ar putea seri volume întregi. Masa bolnavilor si masa economului Eri d. preşedinte al consiliului a vi-sitat spitalul Filantrapiel. D-sa însă a mers anunţat cu o zi înainte şi la orele 10 adică în timpul visi-tel*medicale. Noi am dori ca d-sa să meargă în timpul când se distnbuesc alimentele şi atunci... ar putea constata ce mănâncă bolnavii. Aşa noi vom cita anume zile când bolnavi ah remas nemâncaţl din causă că alimentele ce li s’au dat erah stricate. Vom cita de asemenea zile, când portiele ce s’au dat erau pe jumătate, şi când bolnavi reclamând li s a răspuns : — «iMai îngăduiţi şi voi, că azi economul are lume la masă.» Lucrul nu e un secret pentru nimeni. Economul ia din alimentele bolnavilor, alegându-le bine îuţeles, şi prepară separat mâncarea pentru dânsul, lată na- www.dacoromanica.ro raţiunea, ce ne o face un fost intern des -pre masa economului : «Am avut distinsa fericire atunci când eram intern In spitalul Filantropiei să mănânc la masa acestui funcţionar, şi mărturisesc, în conştiinţă, că se mânca la dansul mal bine încă poate de cât la masa principelui Dem. Gr. Ghika. «De şi nu eram un personaj distins, ci un simplu student în medicină d. Cos-tinescu a destupat în onoarea mea două sticle de şampanie». Contractul cu materialul de tuciu Tot materialul detucid, aşa cum sunt pompele, ţevile pentru scurgere, etc., etc., ce s’au întrebuinţat de Eforie In diferitele el construcţii, ah fost luate de la casa Keilhlauer, Nu vorbim de modul cum furniturile acestea, ce se urcă la peste 50.000 de lei, au fost luate, nici de modul cum s’a primit materialul. Insă vrem să adăogăm că tot de la a-cest fabricant s’a luat şi materialul necesar la construcţiile caselor unor funcţionari superiori al Eforiei, şi acest fabricant a făcut furnitura gratis. Să se caute registrele d lui Keilhauer şi să se spue cu cât este trecut acest material. O anchetă lăcută de asemenea pe la Spitalul de Naştere şi de Copil, asupra modulul cum funcţionează pompele, va constata asemenea de ce calitate ah fost furniturile. Hoţiile de Ia 1881 Eri examinându-se scriptele acestui an, s’au descoperit că mandatele de pensie ce s’au emis, sunt In neregula cea mal mare. Dupe o muncă de mal multe zile, s’a putut descoperi că esistă o mulţimede mandateliberateîn dublu. întrebat asupra acestui punct, d. B. Rădulescu ar fi declarat, ni se spune, d-luî judecător de instrucţie, că densul când a luat casa pensiilor, a găsit ca us falsificarea bonurilor de pensie. Se mai spune încă, că tot d. Rădulescu ar fi mal declarat că aceste emisiuni se făceau cu ştiinţa d-lor Fotino şi Simion Mihăilescu. Deposilul central Una din ramurile Eforiei unde se petrec lucruri de necrezut, este de sigur depoul central. Capitolul acesta, avend nevoe de o desvoltare mal mare, vom începe azi numai prin a enumera cum se operează la acest depou şi apoi într’un număr viitor vom cita fapte anumite. 1. In budgetul Eforiei este prevăzut la acest servicih un fond de vr’o 20,000 lei anual, sub denumirea de fondul ex-tra-ordinar al depozitului de Farmacie. Acest fond se cheltueşte de şeful depozitului după placul săh, şi fără a justifica macar sumele cheltuite. Din acest fond se iau mal ales medicamente streine cari apoi se revând pe la Farmaciştii particulari din oraş. O anchetă imparţială şi bine făcută ar adeveri acest fapt. 2. Medicamentele oficiale ce se prepar In depozit, sunt toate falsificate. Ne-am putut procura o serie de substanţe mndicamentoase şi preparaţiunl din farmaciele Eforiei, pe cari le-am dat unul chimist distins pentru a fl a-nalizate. îndată ce această lucrare va fl terminată o vom împărtăşi cititorilor noştri!. Luăm de o cam dată ca exemplu siropul simplu. Farmacopea prevede tn mod matematic cantitatea de zahar şi de apă ce trebue să conţie siropul ce se între-binţeză tn prepararea medicamentelor. Ei bine, la depozitul central, nu se ţine seamă câtuşi de puţin de Farmacopea; acolo se prepară un sirop In care cantitatea de apă este colosală In raport cu cantitatea ce trebue să existe. Aceasta n’ar ri însă nimic,—de şi tîl-hărie există,—dar pentru a îngroşa siropul se întrebuinţâză substanţe streine, cari In diferite amestecături medicamentoase, pot fl vătămătoare. 3. Pe la Farmacii se liberează medicamente gratuite pe o scară foarte întinsă, pe simpla reţetă a d-lui Fotino, care nu este medic. Aceste ordonanţe nu se trec nicăerl. Acum se naşte Întrebarea, cum farmaciştii care primesc cantităţi fixe de medicamente, de care cantităţi apoi trebuesc să se descarce prin ordonanţele eliberate, pot eşi la socoteală, eliberând medicamente ce nu se trec în compturî ? Aci lucrul nu se poate explica alt-fel, de cât că se sustrage din cantităţile prescrise în ordonanţele medicilor. Lipsa de spaţiu ne sileşte să ne oprim aci.reservându-netnsă dreptul de a reveni cu detalii asupra acestui capitol. Intr’altele vom vorbi de cantităţile enorme de Bromure de potassih ce se iah din spitalul Mărcuţel şi se vând !n oraş. C. \. Apelul d Iul Clurcu.—Refuzul guvernului d’a participa la expoziţie. — Iniţiativa privata.— Un comitet naţional de iniţiativa Apelul d-lui Ciurcu D. Al Ciurcu, care locueşte In Paris, a adresat un apel către Români ca să participe la Expoziţia Universală de 1& Paris, cu toate ca guvernul trecut refuzase să participe în mod oficial la a-cea expoziţie. Iată coprinsul acelui apel: Refuzul guvernului d’a participa la expoziţie Guvernul român a refuzat de a lua parte, In mod oficial, la Esposiţiunea Universală ce se va ţine în Paris, în a-nul 1889. Făcând aceasta, guvernul român va fi avut de bună seamă, cuvintele sale, şi nu e treaba mea să’l judec. El a făcut ceea ce ah făcut cele mal multe guverne monarhice din Europa. Este însă oare acesta un cuvânt pentru ca România să nu ia parte la Esposiţiunea din 1889 ? Şi guvernele altor ţări au declinat invitaţiunea ce le a a-dresat guvernul Republicel Franceze, şi cu toate astea multe din aceste ţări vor participa la Esposiţiune. Iniţiativa privată s’a însărcinat mal pretutindeni a lua rolul pe care guvernele, din con-sideraţiunl curat politice, nu’l puteah îndeplini. S’ah format comitete naţionale, care ah cerut şi obţinut pentru ţările lor locuri cuviincioase în sânul Esposiţiunel şi ast-fel mal toate naţiunile lume! vor fi represintate la această mare şi imposantă manifestaţiune a progresului. România e una din puţinele ţerl în care până acum nu s’a făcut încă nimic în scopul participărei ei la marea serbare internaţională din 1889. Constat faptul cu durere, fiind că ştia că România ar fl trebuit să fie cea d’ântâih dintre toate naţiunile care să alerge ca popor, dacă nu ca guvern, la invitaţia Franţei, a Franţei generoase. Dar nu e timp de tânguit. Iniţiativa privata Să reparăm această uitare. O putem face încă. N’avem de cât să voim. Deşi ultimul termen pentru admisiu-ne a trecut de mult, eh m’am adresat direcţiunel generale a Esposiţiunel şi am obţinut, ca o favoare cu totul escep-ţională, un loc cuviincios pentru România. Ger Românilor din toate unghiurile să’ml dea concursul lor pentru a umplea acest loc într’un mod demn de naţiunea Română. Fac Înainte de toate apel la presa română, fără deosebire de partide, să se pună In fruntea acestei întreprinderi, sigur fiind că cu ajutorul el ideea mea va triumfa. E o cestiune naţională la mijloc şi în cestiunile naţionale presa română a dovedit tot-d’auna că e la înălţimea misiunel sale. Ungurii vor participa la Esposiţiune, Serbia ia parte In mod oficial şi va o-cupa, în palatul productelor industriale un spaţih de patru sute de metri pătraţi. Grecia asemenea participă. Nu mal vorbesc de cele Raite naţiuni. Ce veţi zice, Românilor, când visi-tând în 1889 măreaţa esposiţiune, veţi vedea produsele vecinilor voştri desfă-tându-se în mijlocul atâtor minuni, şl nu veţi găsi nici up colţişor care să vă reamintească patria voastră ? Oare nu veţi fl cuprinşi de un simţimînt de jale adâncă şi inima voastra nu se vastrln-ge de durere ? Nu, nu trebuie se ne lăsăm mal pe jos. România are astă-zi ce să arate lumii. De la 1807 ea n’a maî espus în Paris. Şt de atunci încoace ce progrese a făcut în toate direcţiunile ! Deja la esposiţiunea din Viena, în 1873, progresul era vădit. La 1878 ne a lmpedicat re«« EPOCA - 17 IUNIU belul a participa la espozitiunea din Paris. Ce ne poate împedica tn 1889? Nimic, de cât cel mult indolenţa. Să dovedim că nu suntem indolenţi, că suntem o naţiune plină de viaţă şi de viitor. O esposiţiune universală este un fel de examen la care sunt supuse din când !n când popoarele, ca şcolarii dupe un curs oare-care. A nu ne Înfăţişa la es-posiţiunea din 1889, ar fi a mărturisi că ne temem de esamen, ar fi a declara că n’am făcut nici un progres de un timp Încoace. Să dovedim contrariul. Dar ce e de făcut pentru ajungerea a-cestul scop ? Tot ce poate fi mal uşor- Un comitet naţional de iniţiativa Să se constitue In grabă un comitet naţional de iniţiativă pentru participarea României la esposiţiune şi restul va veni de sine. Cu bună-voinţă toate sunt cu putinţa. Am credinţa că se găsesc In România doui-spre-zece bărbaţi de frunte, care se Înţeleagă Însemnătatea absenţei totale a României dela Esposiţiunea din 1889 şi care să se devoteze acestei cause. Fac apel la toţi aceia care păstrează încă Franciel iubirea pe care o merită şi care ’şî iubesc In acelaş timp îndestul ţara lor, pentru ca să nu lase să treacă o asemenea ocasiune, fără a ’şî face datoria de Români. Fac In fine apel la toţi industriaşii mari şi mici, la toţi cultivatorii români mari şi mici, căci în definitiv e causa lor pe care o apăr. Interesul lor cere ca productele lor să figureze la Esposiţiu nea din 1889; căci, deosebit de satisfac-ţiunea de a fi făcut un serviciQ ţărel lor, el vor avea şi un profit material netăgăduit, fără a mal vorbi de aureola acelora ale căror producte sad manufacturi vor obţine medalii. Să se constitue dar fără Întârziere comitetul naţional de iniţiativă şi să înceapă a lucra. Deosebit de comitetul central din Bucureşti, s’ar mal putea forma comitete judeţene In toate,oraşele ţărel, cum şi peste munţi. EH mă voiu pune cu totul la disposi-ţiunea comitetului central şi ’I voiu da toate desluşirile de care va avea trebuinţă, comunicându’I In acelaşi timp şi planul pe care Fam conceput pentru a asigura reuşita întreprinderii. Trebue Insa să ne grăbim, fiind-că daca am întârzia mult, fără a ’I da un răspuns definitiv, Direcţiunea Generală a Esposiţiunil s’ar considera deslegată de promisiunea ce mi-a dat de a reser-va României locul necesar. La lucru dar, Românilor, şi naţiunea noastră va fi represintată, şi bine re-presintată la Esposiţiunea Universală din 1889. Paris, Iunie, 1888. Alexandru Ciurcu, 229. Faubourg St. llonore. P. 5.—Toţi aceia care vor adera la pro-punerea mea, sunt rugaţi a’mî comunica adesiunea lor. Doritorii de a expune, să 'ml arate tn acelaş timp obiectele ce voesc să espună. CRONICA BOGĂŢIILE LIMBE1 E In obiceiul nostru să ne plângem de tot cea ce avem In ţară; după ce găsim lumea săracă, pământul sărac, ba chiar şi pe dracu sărac — pentru care sfârşit, s’a şi făcut un proverb In acest sens,- ne am acăţat şi de limba noastră pe care asemenea o găsim săracă. Acel ce deplâng lipsa de bogăţie a limbeî româneşti, dau tot-d’a-una câteva exemple spre a face comparaţie Intre limba franceză, germană, italiană şi cea românească. Spre pilda, zic aceşti admiratori al bogăţiei limbelor străine, ascultaţi câte sinonime are francezul pentru singurul cuvânt cer. Are: ciel, firmament, nappe azurie, voitle iloilie, pe câtă vreme românul zice scurt şi coprinzălor numai : cer. Să vede că acel ce judecă ast fel limba românească nu prea îşi dau osteneala să citească ziarele colectiviste, căci altmintrelea s’ar convinge îndată cât de bogată este limba noastră şi câte sino nime avem pentru acelaş cuvânt. Să vă dau şi eu câte-va exemple care vor înfunda le firmament şi la nappe a zuree ale francezului. Spre pildă, mă voiu presupune pentru un sfert de oră redactor la Voinţa Naţională—nu vă speriaţi, căci mă voi duce la bae In urmă.—Am să scrid un articol asupra trântelel mâncată de un alegător, şi vread să vorbesc despre cel ce a administrat trânteala. Daca sunt colectiviştii la putere, scriu ast-fel : «Cetăţenii indignaţi, sad pacinicii cetăţeni ad administrat erl o mică corec-ţiune unul agent al oposiţiel care căuta să provoace scandal.» Daca sunt colectiviştii In oposiţie, atunci scriu ast-fel : «Bătăuşii guvernului stau la pândă pe la colţurile stradelor.» E(, pe când francezul nu are de cât vorba batailleur, noi avem de o dală trei cuvinte sinonime : bătăuş, pacinic cetăţean, cetăţean indignat. Să vă mal dau altă dovadă. Un pungaş se numeşte pe franţuzeşte un filou. Iar In bogatul limbagid al Stănciu-leştilor, un pungaş are pe româneşte următoarele sinonime : om care trage pe sfoară, pişicher, om subţire, delicat bărbat, şiret, om care trage me to bum-bachi. Dar ce să merg mal departe cu enumerarea sinonimelor în limbagiul politic şi colectivist. Să vă dad un exemplu despre bogăţia limbeî noastre In limbagiul din toate zilele, care vă va dovedi cât de bine stăm In sinonime ; atât de bine In cât putem conjuga un verb întreg schimbând mereu cuvlntul la fie care persoană. Exemplu : conjugarea verbului a muri la indicativul present : Eu mor, Tu crăpî, El plesneşte, Noi dăm ortul popeî, Voi vă duceţi pe copcă, EI îşi leapădă potcoavele. Ha\. INFORMATIUNI Primim din Râmnicul-Vâlcea următoarea telegramă : Genimeanu, fostul director al prefecturi sub Simulescu, a fost depus azi la închisoare pentru deturnare de bani publici. Eri d nul Theodor Rosetti, preşedintele Consiliului de miniştri a vizitat spitalele de Copii şi Mavro-gheni. D sa a fost însoţit de prinţul Dem. Gr. Ghyka. De şi se cunoştea cu doue zile înainte vizita d-lui Rosetti prin spitale, totuşi se crede ca d-sa n’a rămas tocmai mulţumit de cele ce a văzut. Ni se telegrafiază din Iaşi: Eri seară partidul liberal-conser-vator a ţinut o mare întrunire in salonul Otelului Tiaian. Păruitele Sa-vin a fosl aclamat preşedinte al întrunii'ci. Au vorbit Alexandru tiolban, Di-mitrie Alexandrescu, Theodor Chris-lodulo, Emil Mavrocordat, lacob Ne-gruzzi, prinţul Em. Vogoridi, Petru Niţescu, în aplausele numeroşilor ascultători. Adunarea a aclamat apoi lista candidaţilor la consiliul Comunal publicată în «Epoca». Descinderea consiliului comunal Sala consiliului este plină de un mare număr de cetăţeni cari au venit se asiste la şedinţa de deschidere a noului Consilid. D. Lupu Costake, secretarul general al Ministerului de interne, este delegat de d. Theodor Rosetti pentru a asista la prestarea jurământului consilierilor cerut de lege. La ora 5 şi 10 m. şedinţa este descinsă, fiind presenţl toţi d-nil consilieri. D. Zâtreanu secretarul general al Primăriei dă cetire proceselor-verbale ale celor 2 comisii Însărcinate cu verificarea titlurilor noilor aleşi. Alegerile ne fiind contestate consiliul se declară constituit. D. C. Boerescu cere ca înainte de a se procede la depunerea jurământului să se declare şedinţa secretă pentru ca consilierii să se poată înţelege a-supra unei cestiunl importante. Consiliul Insă decide ca să se continue cu prestarea jurământului. D. V. C. A. Rosetti refuză a presta jurămîntul religios, dorind pur şi simplu a depune jurământul civil. La ora 5 1/2 Consiliul comunal se re-j trage In camera primarului pentru o consfătuire. Dupe. o suspensiune destul de lungă şedinţa este redeschisă. S’a procedat apoi la alegerea primarului. D. Pache Protopopescu, susţinut | de partidul liberal conservator, a fost ales primar cu 18 voturi, iar d. Nicolae Blaremberg, susţinut de grupul d-lul Dim. Brătianu, a Întrunit 13 voturi. Dupe proclamarea scrutinului, apla-use au isbucnit In sală şi d. Protopopescu a mulţumit In câte-va cuvinte pentru voturile ce i s’ad dat. D sa a făcut un omagiu talentului d-lui Blaremberg, spunând că acest vot nu poate Intru nimic micşora talentul şi calităţile d-lul Blaremberg. Se vede numai, a zis d sa, că alegătorii şi consilierii au vrut mal bine să aleagă ca primar pe un gospodar, de cât pe un om politic Însemnat. S’a procedat apoi la alegerea ajutoarelor de primar, şi resultatul a fost cel următor : Au fosl aleşi d-nil Rioşianu, N. Vrâ-biescu, ambii întrunind câte 22 voturi, Paciurea 10 şi Efrem Ghermani 17 voturi. -« D. Em. Protopopescu Pache, noul primar al Capitalei, şi-a dat demisia din postul de profesor al şcoalei de comerciu, cerend ministerului se fie înlocuit. Asemenea d. Pache a refuzat d’a primi se figureze între membri consiliului de administraţie la Societatea de Construcţiuni, care l’a ales fără ştirea d-sale. D. Pache a notificat aceasta direc-ţiunei Societâţei de construcţiuni printr’o scrisoare. —Si®— D. Rosetti Tezcanu, prefectul judeţului Bacău, a sosit azi în Capitală, unde a fost chemat de d. Preşedinte al consiliului. D. general Ipătescu a plecat la Sinaia pentru a presenta M. S. Regelui raportul de mişcarea trupelor din corpul al 2 lea de armată in cursul celor din urmă cinci-spre zece zile. Parchetul sesizându-se de o denunţare care i s’a făcut contra d-neî Mariţa Mihăilescu, astă-zi Bădescu, că şi-ar fi otrăvit bărbatul, şi de o denunţare în contra fostului inspector Musceleanu şi a comisarului Cos-tescu cum că în schimbul unei sume de 6000 lei au înlesnit această otrăvire, a constatat că această denunţare n’are base serioase de culpabilitate în contra d-lor de mai sus. In aceasta denunţare se mai acusa doctorul Atanasiu că ar fi eliberat un certificat medical fals, în privinţa morţii lui Mihăilescu. Parchetul, chemând mai mulţi doctori care îngrijiseră pe defunctul Mihăilescu când era bolnav, a fost convins că acesta n’a murit otrăvit, ci in urma unei boale de ficat. M. S. Regele însoţit de A. S. Ducele de Nassau a vizitat eri cariera de ipatră de la Piatra-Arsă. poliţiei comunale îşi a dat eri demisia, care a fost primită. Azi la ora 9 s’a întrunit noul consiliu de administraţie al primăriei pentru a se împărţi ajutoarelor de primari diferitele servicii. In timpul lunei lui_August,M. M. L. L. Regele şi Regina vor merge în Moldova pentru a vizita domeniul M. S. de la Broşteni. Gu aceasta ocazie M. M. L. L. se vor opri şi la Iaşi unde vor sta vr’o câte-va zile. Aflăm ca d-nul Paul Miller, şeful DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA IIAVAS Pdris, 27 Iunie. D. Bergeron, vice-consul al Franciel la Burgas, e numit In aceiaşi calitate la Batum. D. Lostalot e numit vice-consul la Rus-ciuk. Londra, 27 Iunie. D. Gladstone a primit tntr’un mod elo-cinte în Camera Comunelor moţiunea Iul Sir Morley în contra precedârilor guvernului în Irlanda. Totuşi moţiunea a fost respinsă cu 366 voturi contra 273. Budapesta, 27 Iunie. Delegaţiunea.—Corniţele Appony aplaudă discursul tronului al lui Wilhelm II. Preşedintele consiliului, d. Tisza, aderă la opiniunea că Ungaria trebue se pre-vază desvoltarea propriilor sale forţe, cu tot discursul pacinic al împăratului Germaniei. El exprimă convingerea că decla-raţiunile lui Wilhelm II, de la urcarea sa pe tron sunt de natură a mări încă şi mal mult în naţiunea ungară încrederea în a-lianţa şi veneraţia pentru împăratul şi cancelarul. (Aplause vil). Paris, 27 Iunie. Socialişti germani ah adresat lui Wilhelm II şi prinţului de Bistnarck scrisori ameninţătoare. Wilhelm II a fost foarte impresionat de aceasta. Se iad mari măsuri de precauţiune Se vorbeşte de arestări. Budapesta, 27 Iunie. Delegaţiunea ungurească a acceptat în unanimitate creditul de 4 milioane florini. Londra, 27 Iunie. Camera Comunelor a respins bilul care propune să se autoriseze crearea unul tunel sub canalul Mânecel. Roma, 27 Iunie. Dupe «Tribuna» avisul «Ştafeta» actualmente tn Veneţia, a primit ordinul de a se pregăti repede de plecare pentru Zan-zibar. DIN DISTRICTE BOTOŞANI Tipuri colectiviste A trebuit ca colectivitatea din Botoşani zice «Vocea Botoşanilor» să fie compusă din oamenii ce ’i cunoaştem pentru ca d. Ion Brătianu, dupe îndemnul d-lui Gostică Pilat se aibă curagiul a trimite şi a pune In fruntea ei pe un om pătat şi hulit ca d. Teodor-Boldur-Laţescu... Nu era de ajuns nămolul faptelor ce îneca pe acest renegat al tuturor par- FOITA ZIARULUI «EPOCA» ALEXIS BOUVIEH (17) DRAMELE PĂDURI PARTEA I LUPII DIN ARDENI iii IN CARE SE VEDE CA CINEVA POATE ÎNTINERI — D-le Allard, răspunse Misâre, îţi cer opt zile... A doua zi nu mai ceru decât două vă-zînd semnele de prietenie ce’i da tovarăşul său de carceră. Misâre avea aproape cincî-zeci până la cincî-zeci şi cinci de ani. înzestrat c’un dar minunat de a să preface, is-butia cu ajutorul oare-căror cosmeti-curi se ’şi şteargă tret-zecl de ani de pe faţă. Vorbea mal multe limbi, ounoş-ea mal multe dialecte şi zicea, amintind de tinereţea sa petrecută la Închisoare : — De I doar mi-am petrecut toată tinereţea la scoală. Misâre era mic de trup, muşchiurile braţelor şi şoldurile le avea foarte des-voltate, bustul nervos şi osos, capul mic şi ghîtul ca de taur. La obraz era slab, avînd nişte ochi înfundaţi sub arcurile sprîncenelor. A-ceste din urmă erau roşie şi ridicate. Nasul mic părea să fi fost odată roşu la vîrf şi arăta nişte nări nemăsurate. Sub fle-care din ele se vedea un bucheţel de peri pe care Misâre îl numea mustăţile sale; capul îi era acoperit cu păr scurt şi vîrtos; gura subţire, ochii arzători, vioi, veşnic In mişcare. Ast-fel era tovarăşul negustorului de vite Jean Marţial. Ridicându-se de jos, el zise, punând mâna la piept. — O să mă omoare. Şi scuipă slnge. Marţial îl luă pe sub-suoare şi ’l ajută să se aşeze pe o bancă, zicînd : — Sărmanul 1 — Mulţumesc... răspunse Misâre ghî-ftind. Acum să aruncăm o privire şi asupra vieţel lui Robert, zis Mizâre, viaţă care era un adevărat roman. Gonit din casa părintească la nouă ani pentru tâlhării, strlns de pe stradele Parisului tot pentru furtul unor cisme de la o prăvălie, fu Închis Intr’o casă de corecţiune până la vlrsta de două zeci de ani; tribunalul recunoscu că lucrase fără a cugeta. In închisoare se apucă îndată a spiona pe tovarăşii sei, şi arătă attta dibăcie, încât unul din şefii superorî îl întrebuinţa spre a descoperi uneltirile şi planurile acelor oameni primejdioşi. Ajungind la vîrstnicie, Misâre reluă meseria sa de tâlhar; însă cu atâta artă, cu atâta chibzuinţă, încât fără nişte împrejurări extraodinare, nu Far fi descoperit nici odată. Ziua în ameaza n are folosindu-se de lipsa unui vizitiu, se sui pe capra unei trăsuri şi se duse se vîndă echipagiul la 25 leghe depărtare de Paris. Această ispravă li dădu cu ce să trăiască un timp. Voi să întrebuinţeze acest mijloc mai de multe ori; Insă odată nu’i eşi bine. Fu prins de poliţie şi aruncat în închisoarea de la Glairvaux. Aci se distinse în curînd. Priceperea, ochii săi buni, pătrunderea sa fură a-preţiute de agenţi. Aceştia II părtineaţi şi el căpătă de grabă încrederea tovarăşilor sei. Destăinuirile sale îi aduceaţi mult folos. Dar nici unul din cei pîrâţî nu bănuiau pe Misâre ; căci toţi închişii 11 priveau ca un ocrotitor, un Dumnezeii. Scăpând din închisoare, dar remâ-nând sub supravegherea poliţiei pe timp de cinci ani, cuteză să se ducă la Paris, unde să acufunda în întunericul cel mal des spre a scăpa de ochii agenţilor. Furtnd pe ici pe colea, câte puţin, ajunsese a’şî face ceva stare, şi acum plănuia să săvîrşascâ «o ispravă mare care trebuia să’l îmbogăţească,» după cum a spus mai târziii. îşi pusese ochii pe o familie ingleză careplecase spre avisitaîmprejurimele El aflase câţi bani avea acasă. e Capitalei El aflase câţi bani avea acas www.dacoromamca.ro In lipsa ei pătrunse cu dibăcie în apartamentul ce avea la otel,deschise uşile, dulapul, lăzile, făcu un pachet din tot ce adună ; toate aceste în câte-va minute. Poliţia cercetă cu stăruinţă, dar nu putu descoperi nimic. «Nici odată num’ar fi aflat,zice Misâre, în memoriele sale dacă n’ar fi fost nişte împrejurări extraordinare.» Justiţia de astă dată să arătă neînduplecată pentru acest recidivist îndărătnic ; fu condamnat la două-zeci de ani de muncă silnică. La Toulon galerieniî îl primiră ca pe regele lor.Dar administraţia îl socoti ca pe unul din cei mai primejdioşi făcători de rele. Ochii păzitorilor nu să luad nici odată de la dînsul. Misâre se supuse la cerinţele nouei sale stări. Să prefăcu că se câeşte, că are re-muşcări, dar In fapt să perfecţiona în rolul ce i să potrivea mai bine... acel de vulpe şireată, Spiona cu o artă nespusă greşelele tovarăşilor săi şi le denunţa, şi cu toate că era legat de lanţul unui galerian pornit şiciudos,îl strunise atâtdebine, 11 făcuse atât de supus voinţei lui, în cât acesta să împărtăşea la toate plrele lui. Cu toată scîrba ce simţea, să făcu chiar ucenicul său. Misâre ajunse a fi spionul cel mai desăvârşit. Când aghiotantul de servicifl sad comisarul de marină voiau să afle de urmele vre unui complot, Îndată chemai pe Misâre şi chiar în ziua acea acesta 11 făcea să cunoască toate iţele planului. Ast-fel era omul pe care poliţia îl pusese lângă Marţial ca să afle cine este. Am spus că acesta simţind milă pentru ticălos, îl luase de subţioare şi îl ajutase să şază; Ii sprijinea capul când deodată, uitându-se la dînsul strig» mirat: — Gum, tu 1 Clipind din ochi, vulpea care nu se mişcase privi pe cel care îi vorbea, îndată deschise ochii mari, să îndreptă, şi pe loc deşteptat din leşinul sSfi, zise: — Ei ! d’apoi tu eşti Gaulot 1 Marţial puse degetul la gură, arătîn- du’i uşa In dosul căreia putea să asculte cine-va. Misâre reluă încet : — Te au prins.... — Nu ştid de ce sunt aici I... — Drept spui... — Pe legea mea... Te ad pus la un loc cu mine ca să’ţl arăţi meşteşugul... — Da, zise cel’all. —■ Atunci ai să’ml dai oare care desluşiri... — Va să zică nu eşti capul unei bande de incendiatori ? — Nul — N’ai întrebat tu de cel mal bogaţi proprietari de la Autry ? (Va urma) EPOCA - 17 IUNIU v* Ba»Mr.vix 3 tidelor, pe acest declasat al societăţel române, omul cel mai imoral, mal corupt şi mal abject; a trebuit ca o res-platâ a unei mişeii! ne mal pomenite, sg fie adus In capul acestui judeţ, se păteze cu numele să£i o societate purfl, imaculată ca societatea Botoşeneană. Se ştie că d. Cost. Pilat a dat d-lul Teodor-Lâţescu 500 lei pentru ca a-cesta ca senator ce făcea oposiţiune guvernului Ion Brătianu, sg se urce la tribuna şi sg ocărască pe bărbaţii ce făcuse pe 2 Noembrie In Botoşani. A-cest apărător al tuturor cauzelor turpe nu s’a mulţumit numai cu această sumă, el[a stăruit şi i s’a şi dat prefectura acestui judeţ pentru ca prin mijlocul el sg’şl adune sume mai mari decât 500 lei caresplatăa tuturor turpitudinilor sale. Venit aci s’a instalat In capul judeţului; se ştie ce a făcut. Cu ocasia re-crutărela desbrăcat lumea, a făcut hoţiile cele mal neruşinate, nu s’a sfiit d’a pune ca intermediatorl In incasările ce le făcea de pe la mumele şi rudele re-cruţilor.fiinţeinocente, persoane scumpe or-căruî om, pe care un părinte de familie trebue sg le venereze ca lucruri sfinte şi intangibile. Atât n’a fost de ajuns : a început a cutreera judeţul, a aduna prin tot soiul de ameninţări bani de pe la arendaşi, proprietari, crescători de vite. De la cutare arendaş mare a luat 20,000 lei prin un mijloc ce se povesteşte pe la noi ca un ce fenomenal. Când bani nu găsea, apoi lua oi, mânzl, porci, viţel etc, etc., tot soiul de vite. Ograda caselor sale era plină de vite şi or le vindea In parte, or spunea că le trimite la o proprietate a saln Dobrogea. Acum In urmă organizase o bandă de hoţi ast-fel formată ca sg poată prăda de la o margine a ţgrel la alta, de la ŞtefăneştI, marginea Prutului din Rusia până la Burdujeni-Iţcanlln Austria. Ei bine, un atare om are cutezanţa a trimite depeşî regelui, a le publica prin sine, denigrând pe cetăţenii noştri care mal mult au luptat pentru causa liberalismului contra colectivitate!, şi In neruşinarea obrăsnicieî,sale merge de cere chiar anchetă pentru ingerinţele In alegeri. El bine, da ! Cerem ancheta, trimită regele pe or-cine ar voi ca sg ancheteze cum s’au făcut alegerile Ia noi, dar In acelaşi timp să cerceteze şi să descopere şi actele de ingerinţl, de hoţii cât şi toate turpitudinile ce d. Teodor Bol-dur-Lăţescu le-a severşit pe tot timpul cât a fost prefect al acestui judeţ. Să se convingă ca acest om a furat până şi colectivitatea, a luat bani ca să aleagă pe d. Nicu Boldur Epureanu ca deputat, pentru ca dus In cameră sg se declare ca oposant guvernului şi astăzi se devină prefect la Peatra. Trebue odată demascat acest fel de oameni, să’I cunoască însuşi colectiviştii, ca se nu mal aibă curagiul a se pune In fruntea listei candidaţilor la comună, nici a mal Indrăsni setrimeaţă depeşî mincinoase regelui. Până când acest fel de oameni ca Teodor Boldur-Lăţescu nu vor fi înfieraţi, până atunci societatea noastră nu va fi curăţită de aceste miasme ce respân-desc imoralitatea şi infectează aerul cu tot soiul de putreziciuni ale unei inimi înveninate, ale unor carectere decăzute şi corupte? dol.jiu Primim următoarea scrisoare : Domnule Redactor, In ziarul Epoca de la 12 a. c. văd Inserată o scrisoare din Calafat prin care mal mulţi domni voind să desminţă corespondenţa ziarului Românul din 12 Iunie st. n. fac apel la mine spre a ’I aproba. Regret că nu o pot face. Pentru ca Insă cititorii organului d-v., de publicitate sg nu fie induşi In eroare, vă rog sg bine-voiţi a insera acest mic răspuns In coloanele Epocei. Corespondenţa semnată Dunăreanu, este cât se poate de esactă ca resumat al întrunirii mele şi nu înţeleg cum semnatari scrisorii ce d-v., publicaţi din Calafat, declară cele scrise de Dunăreanu ca neesactităţl şi nici cum a-ceştl domni, văd ca aş fi criticat actualul guvern, prin arătarea adevărutulln cea ce privişte pe d. Al. B. Ştirbei, a-devăr cunoscut de mal toţi Deputaţii opoziţiuni-unite; prin libertatea întrunirilor de care până acum ne bucurăm şi prin titlu de guvern de transiţie ce Cred că trebue dat guvernului junimist! Tot-d’a-una am arătat şi combătut răul,precum am susţinut bineleşi dreptatea şi nu pentru un guvern de transiţie, era să mă schimb. Mulţumindu-vă pentru publicarea a-cestor rîndurî.dealtmintrelea cerute de Calafaţenl semnatari al scrisori din Epoca de astă-zî, vă salut cu stimă. C. HI. Ciocazun, COVURLUIU Institutorul Gh.im.eL Sâmbătă au fost duse la locaşul de veci, zice «Poşta», rămăşiţele pamln-teştl ale mult regretatului institutor şi director Ştefan G. Chimet. O zi splendidă favorisă trista petrecere. Cortegiul funebru plecă din curtea şcoalei Cuza-Vodă la orele 5 p. m., străbătu strada Portului, strada Mare şi se opri la biserica sf. Nicolae, unde se făcu prohodirea mortului- Din causa marel mulţimi de norod, acest servicii religios se făcu afară, de şi biserica este destul de mare şi încăpătoare. D. M. N. Pacu rosti, după săvîr-şirea serviciului religios, un discurs funebru In care puse In evidenţă meritele defunctului şi regretele ce lasă în urmă’l. După aceasta cortegiul puin-du-se din nou In mişcare trecu prin strada Mare, Domnească, str. Foţi, Mavramol, Tecucii şi ajunse la cimitir. Aci, înainte de a se depune corpul In mormtnt, d. M. Gr. Bonache a rostit câte-va cuvinte şi recită o poesie ce a improvisat cu această tristă oca-siune. Rare-orl s'a văzut la noi o Inmormln-tare mal imposantă. Pe lângă marea mulţime ce Însoţea cortegiul, de ambele laturi ale străzilor pe unde trecea, staţiona mulţime de popor, spre a’şi lua ultimul adio de la acel ce timp de timp de 28 ani a fost un vrednic apos-tul al Invăţămlntuluî. Pe sicriu se depusese trei coroane : una din partea corpului profesoral din Galaţi, a doua din partea elevilor şcoa-lel Cuza-Vodă, şi a treia din partea familiei Neniţescu. ŞTIRI MĂRUNTE ţ* ____ Noul primar al Capitalei va face,precum aflăm, schimbări considerabile In personalul primăriei. * Brutarii oraşului Intârziând a se conforma cu regulamentul primăriei care le impunea să venză pâine cu balanţa, s’au luat măsurile cuvenite ca regulamentul să fie aplicat. Primăria invită pe cetăţeni să refuse a primi pâinea care nu e cântărită şi bine coaptă. * S’a observat că vînzători de bere introduc oare-care prafuri In băutura ce vînd. Primăria a luat măsuri In contra a-cestor falşificatorî. Să ştie ca şi In Franţa 1n sinul consiliului comunal din Paris a fost o mare discuţie în cea ce priveşte berea şi că s’au luat măsuri foarte severe In contra falsificatorilor. k T EDITIUNE Lupta de azi dă o mulţime de a-menunte mincinoase privitor la şedinţa de erl a consiliului comunal şi la fapte care s’au petrecut în şedinţa secretă, cea ce ar face se crează daca faptele povestite de Lupta ar fi adevărate, că uni membri din consiliu au dat acele informaţiuni. Pe de altă parte toate acele ştiri fiind îndreptate în contra conservatorilor, pe care Lupta îi înjură cum ştied. Panu se înjure,negreşit că pentru public ar urma ca vr6-unul din liberali se fi dat acele informaţiuni greşite şi tendenţioase, afară numai dacă Lupta n’a inventat tot ce a scris,—lucru mai probabil. Nevrend se discutăm cu Lupta, fiind-că atunci ar trebui se umplem gazeta numai cu desminţiri, şi nevrend se stăm de vorbă cu cei de la Lupta fiind-câ dacă e vorba de înjurături, în tot-d’a-una ei ne vor înfunda, şi fiind-că cu dânşi ne mulţumim a afirma fapte (cum de pildă că d. Panu a fost un scrib plătit) rugăm pe vreu-unul din confraţii noştri liberali se spue (sperăm că vor avea atâta bună-voinţă), dacă toate cele relatate de Lupta sunt exacte. D. Petre Carp, ministru de exter ne, se va întoarce Sâmbătă din Berlin. X D. Al. Lahovari, pleacă Duminecă în străinătate. D sa va lipsi vre-o două luni din ţară. Am dori se ne spue cei de la Lupta în ce mod s'a achitat d. Panu de a-menda de 5,000 de franci, la care directorul Luptei a fost condamnat, în procesul său pentru atacuri în contra Regelui. Sperăm că Lupta ne va lumina în această privinţă, căci nouă ni se «a-firmă» lucruri foarte ciudate şi foarte grave, privitor la această cestiune. X O foae din capitală anunţă că pai-tisaniî d-lui Dini. Brălianu din consiliul comunal se întrunesc azi pentru a hotărî retragerea lor din consiliu. X Denunţările c* primim din partea unui mare număr de persoane sunt din zi în zi mai numeroase. Astă-zî chiar am primit o serie de 10 fapte precise ce cad în sarcina economului de la spitalul Filantropia. Confratele nostru C. N. ce este însărcinat cu facerea articolelor intitulate Administraţia Eforiei Spitalelor Civile, va comunica în mod succesiv cititorilor noştri acele denunţări. Parchetul însă urmând a face o anchetă, îî punem azi în vedere următoarele două fapte; 1) . Intre servitorii spitalului figurează în state şidoui indivizi nebuni ce se aflu în spitalul Mărcuţa, dar care nu primesc nici un salariu. Aceştia sunt numiţii Dumitrică Popescu şi Ghiţă Napoleon. 2) . Faimosul domn Costinescu a înfiinţat o cutie în care pune la sfîr-şitul lunei din salariul servitorilor câte 3 franci sub pretest de fond pentru casa pensielor. Acest fapt nu s’a mai văzut la nici unul din cele-l’alte spitale şi dînsul este necunoscut Eforiei. X Dd. Papp şi Cârlova s’au întors azi dimineaţă de la Chirnogi, unde au făcut o perchiziţie domiciliară d lui Conslantinidis, arendaş al acestei moşii. D. Papp a sesisat la Chirnogi un registru al d-lui Constantinidis, în care ar fi existând urme de plată de bani cam indoelnice. m X Consiliul permanent de instrucţiune publică se ocupă actualmente cu multă activitate de fixarea datelor la care se vor ţine concursurile pentru catedrele vacante. X Consiliul profesoral al facultăţeî de medicină va discuta zilele acestea cestiunea diplomelor de bacalaureat de pe la şcolile străine. Un regulament special va fixa care sunt condiţiunile de admisibilitate pentru elevii ce vor presenta diplome de bacalaureat la înscrierea în facultatea de medicină. X Erî au început probele înscrise la examenul de bacalaureat. Comisia a luat măsurile cele mai severe pentru ca vechiul obiceiu ce se luase de a se copia, să dispară. X In articolul nostru de azi intitulat Administraţia Eforiei Spitalelor s’a strecurat o eroare de tipar. S’a imprimat la rîndul 21 din capitolul «Depositul central» medicamente oficiale, în loc de medicamente oficinale. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Berlin, 27 Iunie. — Proiectul de a-dresă al camerei deputaţilor este para-frasa discursului tronului. El zice că lui PopofT şi a celor Tal ţi ofiţeri de diferitele pedepse la care fură osândiţi. Sofia, 28 Iunie.—Compania bulgară care a construit drumul de fier Ţari-brod-Vakarel face demersuri pe lângă guvern pentru a avea exploatarea a-cestel linii şi caută sg obţină asemenea şi exploatarea liniei Vakarel-Betovo. STAŢIUNI BALNEARE A sc vedea pe padina IV anun-ciurile băilor de Ia Balta Alba si de la Strunga. MARELE HOTEL CARAIMAN SINAIA In cea mal frumoasă posiţie şi cel mal confortabil, 95 camere peste drum de gara. RESTAURANT DE PRIMUL ORDIN Bucătărie franceză şi Română sub direcţiunea unuia din primit bucătari din Capitală. A preveni prin telegramă pentru a reţine a-partamente saO camere. Cu stimă, 744 Antreprenor: Dumitru Dnniitrescu. I S C H L HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ Situat in centrul oraşului şi in faţa castelului regal. Privelisteacea mai frumoasa Ee munţi. Cabinete de fumat, de citit. Bi-lioteca proprie. Sub personala direcţiune a propriatarului Han?» Sarsteiner. STABILIMENTE BALNEARE IN SAXONIA Şoşonul 15 Mai — 50 Seplembre Isvoare de sare alcalina. Bai minerale, cu si fara aburi. Ase adresa la direcţiune- BĂILE CARLSBAD STABILIMENTUL PUPP Hotel de primul rang. 0 posiţiune din cele mai frumoase. 120 camere si saloane, cabinete de lectura pentru toate naţiunile. Parcuri pentru concerte. BĂILE CU DUSE De la Basinul societăţii Române de arme, gimnastică şi darela semn, din str. Brâneoveauu No. 16, precum şi şcoala inotaliune sunt deschise pentru onor. public. 8oo Comitetul BASINUL No.4-Stradft Poliliei-Xo. 4 SI CHEUL DAMBOVITEI Situat într’o grădină bine îngrijită s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara. De la io până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame. Abonamentul de 10 băl let 6. 801 grasyaf»gy-a| u BĂILE 802 Strada Politiei, No. 4 - (t Stabilimentul de băl este deschis în toate zilele de la b dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt în toate zilele Ia dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. .tlnsn gin-Electricitate dupe cum Frederic cel Mare arătă prin cuvintele sale devotamentul sSii pentru popor şi patrie, tot ast-fel şi poporul prusian a menţinut credinţa sa către suveranii sgî In primejdiile cele mal mari şi în durerile cele mal adânci. Adresa promite într’un mod solemn lui Wiihelm II credinţa poporului prusian atât în zilele bune cât şi în cele rele. Conslantinopol, 27 Iunie. —Via Varna. — E din nou vorba de o schimbare de minister. Said-Paşa, ministrul afacerilor străine, ar deveni Mare-Vizir. Constaiitinopol, 27 Iunie. — Via Varna. — Gonvenţiunea Suezuluî va fi presintatâ la acceptarea puterilor în-tr’unmod simultan deTurcia şi Franţa. Londra, 28 Iunie.— Corespondentul lui «Standard» la Berlin dă ca sigură ştirea că Wiihelm II se va îmbarca la 14 Iulie cu o suită numeroasă pentru a merge la Petersburg, unde va sta mal multe zile. Braşov, 28 Iunie. —In urma hi-crărilor cadastrului in comuna Tocl’d-vad, o mulţime de aproape 1600 persoane ce aă venit din comunele învecinate aii primit comisiunea judiciară cu pietre. Doi funcţionari au fost răniţi. Geandarmeria a fost neputincioasă a împrăştia mulţimea şi a trebuit se scoaţă sabia. Un cetăţean inocent a fost ucis. Sunt numeroşi răniţi. Membrii comisiunei au trebuit să fugă. Autoritatea a luat măsuri pentru a protegia pe proprietarii fondări. Soita, 28 Iunie.—Principele a sancţionat sentinţa dată în contra maiorului PopofT. Ministrul de resbel a înfăţişat în ur- www.oacOPaHlanrea.PO BĂILE RAPIDEA (ling# iasd sub direcţia şi administraţia Dr. Pastia fost asistent al D-ruluî Schindler Luând exploatarea acestor băi pentru o serie de ani, subsemnatul n’a cruţat nimica pentru reorganizarea lor, aşa In cât pot garanta şi confortul visitatorilor. Se recomandă în majoritatea boalelor chro-nice, boale de nervi în genere, (Hysterie, Chorea, Myelita, diverse forme de para-lisil, Epilepsie, Morfinismu etc.) ca unica meditaţie curativă saQ în cazurile unde deja este o stricăciune de organ, cel puţin ameliorează, Anaemie profunde, Dificultatea de menstruaţie, Grăsime (Obesi-tate), Rheumatismu muscular şi articular, Cataruri de stomach şi intestine, Haimo-roide, multe forme de boale femeeştl, Sifilis, etc. Succesele obţinute în timp de şase ani în diversele stabilimente ce am dirigeat, sunt o garanţie ca Onor. Public sfe poată avea toată încrederea. Convins de eficacitatea acestei metoade curative, angajez pe suferinzi a o întrebuinţa în orî-ce stabiliment vor avea încredere, numai casă se poată convinge de adevăr şi a se putea respândi şi în ţară la noi această cură bine-fâcătoare. Stabilimentul se va deschide de la 25 Maia şi va funcţiona tot anul. Nevindecaţii din alte staţiuni balneare pot ast-fel încerca această cură chiar în timpul erneî. Abonamentul lunar de o persoană, a-vâna masa, casa, cura, de la 250 lei până la 350 maximum. Afară numai se va plăti o taxă de 12 lei pe lună pentru muzica şi serviciQ de bae. Pentru familii se fac reduceri. Stabilimentul posedă pe lângă secţia de Hydrotherapie şi o excelentă baie de abur cu preţ de 1,50 bani Duş simplu un leu. Cura de Hydrotherapie se face de două ori pe zi. Grădina din nou aranjată. Muzica de două ori pe săptămână, Piano, salon de lectură. Postă şi telegraf. De la lOIuniQ se va tnfiinţa un serviciQ deom-nibus cu preţ de 3 lei de persoană ducere şi întoarcere. Se atrage atenţiunea Onor. Public că Baia Rapidea e singura din Moldova care poseda o instalaţie complecta de Rydrothe• rapie. Medicul de la 25 Maiâ se va afla în permanenţă în stabiliment. Pentru informaţiuni a se adresa la locuinţa mea strada sf. Tlieodor, (Iaşi). 812 Doctor Pastia. A se vedea pe pagina IV rubrica de anunciuri CASE de VENZARE CASE de ÎNCHIRIAT, MOŞII DE A RENDAT. De închiriat în centru 0 VILA nemobilată saQ mobilată cu 7 camere de stăpân, 3 de servitori, pivniţă şi grădină. A se adresa strada Doamnei No. 6, sau la Sinaia la meşteru constructor llofmann. O O nOH lei se dă cu hypotecă J "| llllll asiguraţi tntr’o”moşie, fcUiUUU primul rang. a se a- dresa la administraţia ziarului «Epoca". APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE LA MAR ASINUL DE COLONIALE N. I0ANID & C_,E 3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI Comande se pot efectua în toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat. 804 COFETARIA~ FABRICA De' LICHERURI T AN ASE D. CRETULESCU No. 17 — Strada Carol 1 — No. 17 LA ÎNGER Romuri pentru visinata cu 1.80 si 2.40 litru. Alconol de Vin, Spuma de Drojdie naturala si Cognacuri. Dulceţuri asortate cu 1.80 kilo. 789 LAMAGASINUL DE DROGUE, COLONIALE DELICATESE l»mTZllSKS,„GERStBEKflVESSA » LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI aă sosit şi sosesc din 15 în 15 zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene si streine Asemenea ţoală producţiunea Untului proa-spet din PăşcaniT proprietatea D-neT Colonel Ularamberg se atlă de vânzare numai in sus numitul Magasin. &767 BOALELE SIFILITICE XEPUTIiVTA BARBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare,după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu IVo. 3, intrarea din.calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. 528 _ I APII CA DAT La Grand Hotel de LAUU OAllAI Bulevard, se închiriază camere mobilate cu luna şi sezonu. In hotel este şi restaurant cu mâncările cele mal bune, preţurile moderate, serviciul curat şi prompt. Cu stimă G. Poppescu 810 proprietar, Braila nC 1 41 PUI Dl NT casă mare cu două Ut I PI L h 1111 A I etage strada Sfinţii Apostoli No. 42, aproape de cheiuri. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să sea-dreseze calea Victoriei No. 74. 813 I1TITITIU1 PENTRU DOMNIŞOARE INSTITUTIUNE ENGLEZA DESCHIDEREA LA 15 IUNIE BUCUREŞTI Strada Fortuna No. 3, strada Caimata Acest institut are de scop de a permite părinţilor de a da copiilor o educaţiune solidă şi îngrijită; tot-de-o-dată urmărind dupe regulamentele şi statutele scoalelor guvernamentale. Elevele vor fi primite de ia etatea de 4 ani în sus. Cel mal buni profesori vor preda limba Română, Engleza, Franceza, Germană, Italiană, Latină şi Helenâ, vor mat fi predate Musica instrumentală şi vocala, Desemnul, Pictura, Gimnastica şi Lucrul de mână, precum şi toate ramurile învăţământului ce complcctează instrucţiunea tinereţe!. Directoarea acestei instituţiunî, punându-şl toată silinţa pentru a îndeplini cu demnitate sarcina sa, speră să câştige odată -u iubirea copiilor şi Încrederea părinţilor, şi aşa se aibe un rezultat bun pentru educaţiunea tinerilor persoane ce I‘ vor fi încredinţate. 802 Hurie l.akeman. UTIL PENTRU TOTI BALSAM DESANATATE AL FARMACISTULUI I. EITEL din Râmnicu-Vâlcea Analieat şi aprobat de onor. Consiliu Medical Superior din România Prescrvatlv oscelinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mal cu seamă In timpuri epidemice, de cholera. de friguri, şi Remediu foarte bun contra boalelor da stomac, de ficat şi consecinţele lor precum : indigestiuni, lipsa de apetit, râgâiala greaţă, flegmă, llatulenţă, durere de stomac, colică, ingreunarea de stomac constipaţia, congesti-uni, gălbinare, venin, hemorotde (trânjl), hi-dohondrieşi melancolie (provenite din deranjamentul mistuirei), indispositiune, durerea, de splină, ameţeala, durerea de cap, friguri, scorbut, ulcere etc eto. Rnlsamul de sanatate Kltel, superior tuturor produselor similare, se recomandă pentru on-ce cas ca cel mai buu şi cel mal util medicament de casa tutulor persoanelor tn general şi in special celor depărtaţi de ajutoare meaicale, Balsamul de saualate Eitel, se poate in- trebuinţa In ori-ce timp şi fără deranjament de afaceri. Preciul unui flacon însutit de instrucţia 1 si 50 baul Se găseste de vânzare la oelle mai multa armacii şi la principalele Drogherii din terfe EPOCA — 17 IUNIE CASA DE SCHIMB 613 I. HI. F E R NI 0 Strada Lipscani, !Vo. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 1 6 luniu 1888 5 0/0 Renta amortisabila Cump. 93 1/4 Vend. 93 1/2 5 0/0 Renta perpetua 91 92 6 0/0 Oblig, de Stat 90 3.4 91 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 107 3/4 108 5 0/0 Scris. func. rurale 92 3/4 93 1/8 7 0/0 Scris. func. urbane 106 1/4 106 3/4 6 q/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 99 3/4 IfO 88 3/4 89 79 79 1<2 5 OM împrumutul comunal 78 1/4 73 8/4 Oblig. Casei pens. (Iei 10 dob.) 212 216 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 39 42 920 930 Acţiuni »Dacia-România» 238 242 « Naţionala 220 222 » Constructiuni 80 90 Argint contra aur 16 35 16 55 Bilete de banca oontra aur 16 35 16 tr> Fiorini austriaoi 201 1/2 203 Tendinţa foarte fermă CASE DE m IIP PPV7 4DP Casele din Strada Roşeai No. IIL I Cj v. lill'j 18, Sub. Staicu din causa de strămutare la ţară. Preţul moderat. IIP UUIMIDP nouă hectare vie şi obratie si-IrU V Elll/iilllLi luate pe dealul Oltului alaiuri cu via Golescu de la DrăgăşanI. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. MVPV/lIIP douC case situate în Strada Fru-I Fj.iA .lllli moaşă No. uşi ta bis; având fie-cnre 4 odăi de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde In total sau în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueste la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţel 776 III? VPVyiDP Casa Dobriceanu din Câmpina I'Ij V Ullflilltfi cu grădină mare şi pomi rodi lori, asemenea şi un loc cu două faţade cu o prăvălie. Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unirel 1. 772 IIP \ PY'/IIIP Casele cu locul lor din Str. IlUi V uii/tilIlEl Clemenţei 51, şi locul din Str. Biserica Amzeî No. 10. A se adresa Strada Polonă No. 8. _ CASE DE ÎNCHIRIAT UN SALON MOBILAT A se adresa la proprietar acolo. căreştl No. j6 LA Lt ni» ni V 11 4;ş>iluatâîn cea mal Iru-IjII DllVlI/l inoasă posiţie, camere mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria se se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti. VILA NUMITA BEATRICE ffi'E varft este de închiriat, situată la lilarel Str. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovitz Calea Călăraşilor No. 43. MTVPUTDTAT casadin Strada Polonă iLiUnljLlliil No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 OTTTT k cu grădină situată la Filaret, este V ÎL ii de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa zelt Str. Diaconesolor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore du pe amiază 783 P A MEftE ^bilate şi nemobilato de în-UiilTlCnC chiriat cu luna în Calea riel No. 81. lalea Victo- MOMI DE ARENDAT IIP, VENÎARE SOSII STA1STI situată la o oră de viitoarea gană Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazîeul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău-Moineşll, lăngă fabricile do gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Calinca Cru-ponski, In Homan pentru or ce lămuriri. 776 DE ARENDAT 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii s6 se adreseze Strada Diacone-selor, 4. 1. IM. Alexandrescu. SE ARENDEAZA de la Octombre viitor partea mea din moşia Tigăneştî-Calomfireşti districtul Teleorman la distanţă de 10 m nute de Alec-sandria, în întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magazii pentru Şi porumb mari. Doritorii se vor adresa la Redacţia acestui ziar. Ikl? I IILVIi l 'I' de la 23 Aprilie 1889 moşiu Uii TIU/. 11111 Lalosul şi Dobriceni din udeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No- 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in fada nod cladir Bancei Naţionale (Dacia-Romănia) Bucureşti Cumpără si vinde efecto publice si face orl-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de Ui luniu 1888 Renta amortisabila româna perpetua ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] „ C. F. R. ., Municipale Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 7 % urbane 6 % ” „ lasl 3 % Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. [20 lei] I.osuri crucea roşie ltaliane ,, Otomane cu prime Losurl Basilica Domuau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Conslructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ ltaliane ,, Rnble hârtie NB. Cursul este socotit in aur Cump. Vinde 92 3/4 91 90 % 78 210 107 % * 10C 98 % 88 V 78 3/4 68 38 27 40 17 16 10 201 124 100 99 225 54 93 92 91 78 216 108 93 yt 106 % 99 % 89 79 y, 71 41 30 43 *0 16 35 203 126 101 100 230 BĂILE STRUNGA LANCIA TEttGUL FRUMOS 803 APE MINERALE SULFUROASE SI HY DROTHERA PIE Sală specială pentru pachete şi căzi, prevăzulâ cu perată. Sală de fricţiuni cu basin de apă rece ' Masagin, Gimnastică Suedeză, Electroflierapie. Cură do zer şi do lapte de caprâ, pentru persoanele atinse do boale ale aparatului respirator. Serviciul medical este încredinţat d-lul Dr. E. Rizu, Profesor de Therapbie la facultatea de medecină d.n Iaşi, Medic primar al spitalului Sf. Treime care va sta în permanentă în stabiliment şi va fi asistat de d. Dr. A. Zusman, Elev al Profesorului de Hydrotherapie W. Winternitz, în al cărui stabiliment do la Ivaltenleutgeben a lucrat ca medic practic asistăndul. Farmacie prevăzută cu toate apele minerale streine. Oteluri de prima ordiue în mijlocul unui splendid parc. Camere cu serviciul lor de la 1—5 franci pe zi. Vile. Două Restaurante cu btjcătărie«franoeză şi romană, Table d'Hote, Dejun şi prânz a prix fixe, a la carte. Preţuri moderate. C.sin elegant, jurnal, biliard, popiei, etc etc. Musica Militară a Reg. 13 Doroball care va cânta regulat de 3 ori pe zi. Sala do teatru şi de dans. Bai în lie care Duminecă şi Joia. Un omnibus şi mal multe trăsuri ale stabilimentului se allâ Ia gara Tărgul-Fru-mos la sosirea fle-cărul tren, şi fac percursul la Strunga pentru un franc de persoană. un imens basin cu epă tem-rece 8 c. Sala do duşur, Bae. de vapori. APA MURALA «EBORmK (BORVIZ) MĂRGĂRITARUL TUTIJLOR APELOR MINERALE Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universala din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţiadinParis medaliade argint. Multe autorităţi medicale afi recu-' noscut, că această apă minerală posedă o escelentă putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul sâficel plăcut şi bogatu’i conţinut mineral, amestecata cu vin e recunoscută ca o băutură agreabilă şi recoritoare. Se găseşte în toate depourile de ape minerale şi în toate băcăniile. Exportatori principali, Ln/.ar el comp. Verzai* în Braşov. Depou principal lad-niG.Ionescu et comp. Strada Şelari. 795 Slăbiciunea dinţilor. Durere de dinţi, Inflamatiune, Abuba, Gingii atinse, Mirosul gurei, se evita si se înlătură prin intrebuintavea^continua a veritabilei APA DE DINŢI ANATHERINA A DOCTORULUI POPP Dentist, al curtei Imperiale si Regale care este preferabila or-carei alte Ape de dinţi ca preservatif contra Boalelor de Dinţi, Gura şi Gât, şi care întrebuinţându se de odata cu PAFUL de DIIVTI sau PASTA de DINŢI a D-rului POPP se întreţine în tot-d'auna dinţi sănătoşi PLUMaUIU de DIIVTI de D-rul POPP, cele mai bune pentru ca or-cine să’şi poata plomba singur dinţi găunoşi. SĂPUN de ElUiUlU de D-rul POPP contra or-carei afecţiune a pielei şi es-celent pentru Bai. Prevenim pe cumpărători de a se păzi de falşificaţiuni care conform analiselor sunt compuse în cea mai mare parte din accide care ruinează dinţi foarte de timpuriu. Depoul general Viena, Bognerstrass No. i, se mai găsesc de vânzare la F. W. Zurner, loan Tzetzu, Drogueria Brus, GustavRietz, A. Varlanescu si Magasinul«Stella». DOCTORUL SALTER GURŢn MEDIC ŞI CHIRURG De Ia Facultatea de medicina Viena diu .. . • ...... •... .. .' ' 1*11 «t-I! ♦t.»Hai'.e ÎI ♦■■♦.i-».!'*! *.:l» •lovi t»i-» r . ..»n ♦ >i » n»ji» el » ■.!» ♦ » » » < ♦ *1:• » --±zl. Specialist Î11 boalele Syphllitice pe care le trateaza într’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la 0-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiuni de ia7i/2—81/2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuni Nfo. 4, lângă Spiţeria de Ia Biserica cu Sfinţi. Se primesc bolnavi in pensiune. 814 „NAŢIONALA' SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR DEPLIN VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre în palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. 726 Direcţiunea generala. IdeSI farmacia CHR. ALESSANDRIU română UfM SINGURUL Dintre tfite preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori şi clienţii ce aă constatat folfise surprin