ANUL m No. 770
/V DOUA EDITIUNE
JOUI 16 (28) IUNIE 1888.
NUMERUL UJ BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA înainte
In Ducuresci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Slrelnotace: La toate ofliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL |5 BANI NUMERUL
ANUXCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agcncc llava h, Place de la Bourse, i Anunoiuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segăsestejurnalul ou 15 cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Ge»-main, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢI UNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei»—No. 3
r' •
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.

SOCOTEALA JAFULUI
PACALEALA
COMm COMUNAL GALATZI
0 REFORMA IN PERSPECTIVA
BUCURESCI- SINAIA
DRAMELE PADUREI
PREFECŢII SATRAPI
9_____
Dupe ce cu atâtea sforţări uriaşe, am răsturnat colectivitatea, o datorie şi mai grea şi mai patriotică ni se impune astâ-zi. Trebue se desrădăcinăm obiceiurile lăsate de colectivitate.
Apucăturile politice şi administrative ale colectivităţei au intrat pu-terme în moravurile noastre, au alterat dreapta judecată, au depravat sentimentul corectitudine?, au făcut pe mulţi chiar din aceia ce nu erau colectivişti se nu mai poată distinge ceia ce este permis şi ceia ce nu poate fi permis în politică şi în administraţie.
Aceste apucături iau felurite forme, despre care vom vorbi la timp. Pentru astă-zî ne vom ocupa de concepţia falşă rămasă de la colectivişti despre drepturile şi datoriile prefecţilor.
Vestiţii satrapi colectivişti au lăsat în urma lor o grozavă tradiţie care n’a perit o dată cu ei, şi care apasă puternic asupra moşteniturilor lor. Mai mult, această tradiţie este aşa de puternică, în cât. cetăţenii chiar îşi fac o părere greşită şi ecsa-gerată despre drepturile şi datoriile prefecţilor, şi îi îndeamnă prin felurite solicitări a apuca pe calea ar-bitrariuluî şiatot-puterniciei. Ast-fel dacă prefecţii regimului trecut se amestecau în justiţie, în biserică, în şcoală, în administraţia financelor, şi a instituţiilor de credit, în toate cestiunile şi în toate împrejurările, mulţi foarte mulţi cetăţeni, în loc să vază în acest lucru un abuz, văd un drept, şi vecinie prefecţii actuali sunt asediaţi cu cereri care nu sunt de competinţa lor şi împinşi cu modul acesta pe urmele predecesorilor lor, de către aceia chiar care ar avea tot interesul ca se le mărginească puterea şi sfera de activitate. Din fire omul este dispus să tinzâ către puterea neamăr-ginită, mai cu seamă când ecsem-plele recente îl îndeamnă la aşa ceva. Ce va fi însă când chiar cetăţenii îl împing în această direcţie ?
Cerem dar guvernului se fie cu multă băgare de seamă şi să nu încurajeze tendinţa prefecţilor de a se amesteca în trebi care nu’i privesc, sub or-ce formă s'ar presenta a-ceastă tendinţă, căci alt-fel vom fi schimbat oamenii, dar nu şi sistemul, vom fi înlocuit pe satrapul X prin satrapul Y.
In resumat am dori ca prefectul să facă cât mai puţină politică, lăsând această grije pe seama deosebitelor comitete ale partidelor, se nu se amestece de loc in justiţie şi să n’aibă nici o influenţă în numirile care să fac în magistratură; să nu-şi aleagă consilii comunale şi primari de porunceaiâ ; să nu dispue de creditele agricole, de casieri, controlori, perceptori, revizori şcolari, ca de nişte funcţionari ( direct dependenţi de dânsul, cărora să le impue părerile lui.
Scurt, cerem să se reprime energic or-ce încercare ar face prefecţii de a imita câtuşi de puţin pe satrapi d-lui I. Brătianu. Cerend a-ceasta n’o facem fiind-că ast-fel de încercări s’ar fi făcut pe ici pe colo, ci numai şi numai fiind că paza bună trece primejdia rea.
X. X.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Colonia, 26 Iunie
Dupe «Gazeta de Colonia», Marele-Duce Vladimir, întorcendu-se de la Berlin, a făcut cunoscut Ţarului că Wilhelm II va veni la Petersburg în cursul Iul Iulie.
Berlin, 26 Iunie
lteiclistagul a adoptat în unanimitate prdiectul de adresă care exprimă adesiu-nea sa la cuvintele Imperatuiul, încrezător !n pacea de care se bucură naţiunea germană care este ferm unită cu împăratul şi cu principii federaţl, şi speranţa că a-ceastă pace nu va li turburată de nimeni.
Şedinţa Reichstagului a fost închisă de d. de Boetticher cu strigătul de: «Trăiască Imperatul!»
Berlin, 2G Iunie.
Ministerul a prestat azi jurămînt; dupe aceea a ţinut consiliu sub presidenţia Im-peratulul.
Buda-Pestâ, £6 Iunie
Delegaţiunea austriacă a votat, dupe o lungă discuţiune, budgetul extra-ordinar al răsboiulul şi creditul special de 47 milioane dorini. Acest din urmă vot obţinând unanimitatea, a fost aplaudat de delega-ţiune.
Bonta, 26 Iunie
Regele a primit pe d. de Pless care ’i-a notificat urcarea pe tron a Iul Wilhelm II.
D. de Pless a fost primit în urmă de regina.
New-York, 26 Iunie
U depeşă din Mexic publicată la New-York zice că inundările, în urma unor ploi torenţiale, ad pricinuit o desordine teribilă în mal multe oraşe, al căror locuitori fură surprinşi în timpul nopţii. Casele surpându-se repede, locuitorii adormiţi fură ucişi sau înecaţi. 700 de persoane ar fi pierit şi 2000 de case ar fi distruse.
O depeşă din El-Pazo zice că 1500 persoane ad perit în întregul district care e inundat şi că 1000 de cadavre s’ad regăsit.
SOCOTEALA JAFULUI
Prietenii noştri de Ia «Dreptatea» sunt oameni buni, oameni blajini, îndurători şi care nu se sperie aşa cu una cu douS.
Hoţiile colectiviste pe care le-am publicat luni întregi în coloanele ziarului nostru, li se par nişte fleacuri, nişte mici turpitudini, şi «Dreptatea» găseşte că prin publicarea a-cestor pungăşii o sd ajungem să reabilităm colectivitatea.
Reabilitarea unul om prin darea pe faţă a pungăşiilor sale, eată ceea ce se poate numi : culmea mărinimie!.
Jafurile sdvdrşite de notari şi de primari pe socoteala şi pe spinarea locuitorilor, «Dreptatea» le numeşte istorioare, nişte nimicuri; ast-fel în cât daca nu am şti că confraţii noştri sunt din cel ce vorbesc foarte des despre talpa ţdrel, am fi în drept sd ne punem întrebarea următoare : Nu cum va hoţiile sdvdrşite pe spinarea sătenilor, sunt scuzabile? Nu cum-va aceasta e un pas al colectivităţei spre reabilitare ?
Sd lăsăm însă discuţia Ia o parte şi Sd facem puţină statistică, pentru că în asemenea împrejurări, statistica e mal bună de cât ori ce cearta.
Avem ia pasivul colectivităţii : ’
1.	Un generai,ministru de rdsboiQ, dat în judecată pentru mituire;
2.	Un general, fost director al ministerului’ de rdsboid, osândit pentru mituire ;
$. Un colonel de artilerie, osândit pentru mituire ;
NB. Pentru aceştt bandiţi care jucad un rol politic însemnat, d. Ion Brătianu jurase pe toţi sfinţii ş^pe toţi Dumnezeii, că nu sunt vinovaţi.
4.	O administraţie întreagă ca aceea a E-foriel Spitalelor, unde se constata acum— dupe ce ad căzut colectiviştii—că unii funcţionari furad, făcead falsuri in acte publice ;
5.	Un căpitan, comandant al sergenţilor de oraş, conducdtorul bandelor de bătăuşi, dat în judecată şi deja arestat pentru delapidare de bani publici;
6.	Un fost director a «Monitorului oficial», hoţ de dulapuri —pentru că nu avea alte mobile la îndemână— delapidator de bani pifblicl, ne dat încă în judecată dar în contra căruia s’ad dresat procese verbale constatându-se abuzurile băneşti ce a se-vârşit.
7.	Un căpitan de flotilă osândit în tovărăşia Maican-Anghelescu.
8.	O droaie de primari şi de notari cu consilieri comunali în coaste, care ad furat de la un leii până la zece mii sad până la o sută de mit de lei.
Dar ce s6 mergem malnainte cu enumerarea hoţiilor date pe facia pana asta-zi ?
Proba cea mal elocintâ despre hoţiile colectiviste este tocmai jaful din comunele rurale. Aceşti primari, aceşti consilieri comunali, aceşti notari care înşelad pe locuitori, luându-le de doufi ori birul, făcând liste de subscriere spre a construi localuri şi apoi sfeterisind banii, luând lefurile lor înainte şi mâncând salariul vătăşeilor pe ani de zile, sunt mostra administraţiei ţârei româneşti de !a apus până la răsărit, în timpul viziriatulul brătier.esc.
Si Dreptatea numeşte acestea: nişte istorioare t
Bre! Dar ce poftiţi domnilor? VS tre-buesc delapidări de miliarde cu lopata ca să puteţi ţipa ?
Aţi adunat oare toate miile şi sutile de lei furate din majoritatea comunelor rurale şi urbane, ca sd vS pronunţaţi aşa uşurel asu pra neînsemnătăţel hoţiilor colectiviste dovedite până acum ?
Ziceţi că mal sunt mulţi hoţii, mari, colosale, sevârşite de cel de sus din sînul fostului guvern.
Vâ credem că aşa este o ştim şi noi, şi nu cerem mal bine de cât să mergem înainte cu ceea ce d-v, numiţi reabilitarea co-lectivitâţel.
Aga.
PACALEALA
La Brăila, cu ocasii alegerilor consiliului comunal s’a întâmplat un fapt foarte curios sau ma bine zis, caraghios.
Colectivitatea Întocmind lista ei de candidaţi a înscris urnătoarele nume :
Theodor Dobreicu R. S. Campiniu D.Ionescu Gr. Giani
V.	P. Sassu Lambru Ştefămscu Alex. B. Vasileicu Tânase Arghirescu George I. Berceanu George Gavadii G. G. Cociaşu G. N. Vasilesci
adică peste tot : dovspre-zece candidaţi.
Lucru ciudat, lucru caraghios, aceşti dol-spre-zece candidfţt colectivişti sadea n'ati întrunit de lât opt voturi de şi el eraii doi spre zece votanţi.
Prin urmare, colectiviştii între dînşil au o aşa proastă idee unul de altul, se preţuesc atât de jos, In câts’ati tras pe sfo >ră mutual şi nu sti votat toţi soli— dariceşte unul pentru altul.
Et Intre el aii elimhat la vot pe patru din confraţii lor dupe aceiaşi listă.
Cam rar se vede aşa nostima păcăleală.
www.dacoromanica.ro
Toate consiliile comunale din ţară au fost disolvate, afară de acela de la Galaţi. Şi, lucru ciudat, tocmai a-cesta este consiliul comunal care trebuia disolvat Înaintea tutulor celor Talte.
S9 ştie că la alegerile generale pentru consiliile comunale, opoziţiu-nea reuşise, şi că acest consiliu comunal oposiţionist fusese disolvat de d. Radu Mihai ceasornicarul. La nouile alegeri, oposiţiunea reuşind din nou, la colegiul I-iu, colectiviştii înecară in sânge voinţa alegătorilor colegiului 2 al orâşului Galaţi, a-restarâ pe capii oposiţii şi'i împiedicară de a ’şi depune chiar lista lor la birou. Cu aleşii acestor infamii şi prin trădarea d-lui Nebuneli, care se alesese la colegiul I-iu pe lista oposiţii, s’a înjghebat majoritatea actualului consiliu comunal din Galaţi.
Avem dar tot dreptul se ne mirăm că tocmai consiliul comunal a cărui origină este atât de impură, nu numai că n’a fost disolvat cel d’întâî, dar încă nu sunt semne se fie disolvat nici chiar acum.
Ne place se credem că guvernul nu va persista în această hotărâre, şi se va grăbi a disolva un consiliu comunal carenurepresintă voinţaa-legetorilor şi care nu este de cât o tristă şi ruşinoasă rămăşiţă a violenţelor şi a corupţiunei colectiviste.
« REFORMA EUERSPECT1YA
Monopolul tutunurilor a suferit modificări fundamentale sub guvernul d-luî Ion Brătianu. Din mâinile companiei engleze, această instituţie a trecut sub ferula directă a Statului. Pretextul era câştigul mal mare ce ar realiza Statul, administrând’o însuşi; adevăratul motiv Insă, erau beneficiile electorale şi personale ce trăgea colectivitatea din această schimbare.
Prin crearea direcţiei monopolului tutunurilor, guvernul făcea o mulţime de funcţionari dependinţl de bunul său plac şi prin aceasta îl silea să voteze pentru candidaţii săi. Pe de altă parte el găsea loc de pricopseală pentru toţi acei colectivişti, pe caFe nu ’I mal încăpeai! cele-l alte administraţii. Aceasta ne şi explică colosalele salarii ce se plăteau aci pentru nişte servicii de nimic şi care făceau din această instituţie asilul tutulor colectiviştilor nevolnici.
Aşa dar ţinta ce se urmărea prin trecerea monopululul tutunurilor sub direcţia Statului, era pe de o parte de a se da colectiviştilor oţioşi nişte sinecure lucrative, iar pe de alta de a se spori numărul celor obligaţi de a vota cu guvernul. Prin legăturile multiple de rudenie şi cumetrie ale acestor funcţionari cu restul populaţiei, precum şi prin nevoia ce li se impunea de a servi ca agenţi electorali, colectivitatea îşi întindea pânza sa de păiajin foarte departe.
Gu cât timpul trecea, cu atât sistemul colectivist se perfecţiona.
La început se hotărlse ca împărţirea tutunului la debitanţi să se facă de către antreprenori, care luau această sarcină cu un oare-care beneficiu.
Cu venirea d-luî Protopopescu se desfiinţară antreprenorii şi se creară serviciile de deposite pentru oraşe, car! costai! pe direcţia tutunurilor cel puţin 35 000 de lei pe lună. Pentru ce ? Pentru că prin această creaţiune se sporea şi mal mult numărul funcţionarilor administrativi, adică al celor nevoiţi dea vota cu guvernul.
Prin luarea monopolului din mâinile companiei engleze, prin răscumpărarea drumurilor de fler, prin crearea Băncii Naţionale şi a deosebitelor credite, colectivitatea descoperea atâtea
mijloace de a pune cât mal mulţi alegători sub dependenţa sa imediată. Centralizarea tutulor puterilor naţiunii In mâinile guvernului, aceasta era tendinţa d-lul Ion Brătianu. Infernala sa abilitate pentru întărirea viziriatulul său inventase tot felul de lanţuri pentru popor. Iată una din cauzele cari aă făcut răsturnarea sa aşa de anevoioasa.
Guvernul actual pare hotărât a simplifica mecanismul administraţiei monopolurilor statului, fără a face să sufere întru cât-va serviciile neapărat trebuincioase.
Mal întâii! această administraţie sa trece la ministerul de finanţe şi cu a-ceasta funcţiunea de director al monopolurilor se suprimă. Această suprimare aduce statului un beneficii! de peste 20,000 lei anual.
Apoi se suprimă un şef de divizie (700 lei pe lună), registratura generală care trece la ministerul de finanţe (450 lei lunar),serviciul contenţiosuluî (1500) comptabilitatea generală (1550), casieria centrală (1100) şi alte slujbe, cari, după noua organisaţie, vor deveni cu totul inutile şi a căror desfiinţare, împreună cu a postului de director, ar a-duce statului un câştig de vr’o 100.000 lei anual.
Avantagieie statului vor creşte şi mal mult, dacă, în locul actualelor deposite de oraşe, Înfiinţate de la 1883 încoa, In scop curat electoral, s’ar a-corda vinderea tutunului In oraşe la antreprenori, precum era înainte de venirea d-lul Protopopescu.
Dar câştigul cel mal însemnat va fi că, prin desfiinţarea depositelor din 0-raşe, serviciul de distribuirea tutunului se va face de către cetăţeni independenţi de stat, şi ast-fel unei părţi din alegători li se va daacel selfgovern-ment de fapt, care preţueşte mal mult de cât toate codificaţiile liberale, a căror realitate este numai pe hârtie.
Sistemul d-lul Ion Brătianu era un fel de socialism de gaşcă, care consista Intru a lua de la ţara întreagă, spre a întreţinea o armată de samsari electorali, lipitori bugetare cari Ifără a aduce ţării servicii reale, înghiţeati o parte însemnată din veniturile el.
Tendinţa noel reforme este de a face se dispară de o cam dată cel puţin o parte din neajunsurile acestui sistem nenorocit.
BUCURESTI-SINAIA
N’am de gând să încep a descrie frumuseţile drumului de la Bucureşti până la Sinaia, lucrare făcută deja de mulţi slţil înaintea mea, într’un stil poetic ce ed unul nu pot nici imita, nici întrece.
Voesc cel puţin să spui că îndată ce aî pus piciorul în Sinaia te simţi Intr’o ţară civilisată : praful, mocirla, gunoa-ele, insalubritatea drumurilor şi insalubritatea locuinţelor din cele l’alte comune din ţară, fie urbane fie rurale, dispar ca prin farmec şi mâna progresului se vede lafie-care pas. Dacă pleci de la Sinaia spre a te opri tocmai la graniţă, nu întâlneşti în drumul tăti de cât căsuţe frumoase, săteni îmbrăcaţi bine, certaţi cu miseria, fabrici de postav, fabrici de hârtie şi de sticlărie.
Activitatea e mare, traiul cel bun se simte pretutindeni.
Sinaia In special, nu lasă nimic de dorit, şi te coprinde un fel de mulţumire sufleteasca, de mândrie patriotică când dai în ţara românească peste un colţişor care nu seamănă cu depo-sitele noastre de murdării publice.
Potecile, cărările care te duc la munte sunt îngrijite, buruenile sunt smulse, pâmîntul e cultivat cu îngrijire, totul în sfârşit îţi dovedeşte că dintr’o iniţiativă superioară, administraţia locală se sileşte să facă din acest orăşel o adevărată grădină.
Dacă ne am bizui pe numărul însemnat de călători care pleacă aproape zilnic din Bucureşti spre a merge la Sinaia, am putea zice c& publicul recunoaşte şi respltteşte sforţările adml»
1
2
EPOCA - 16 IUNIU
nistraţieT locale; dacă însă urmărim a-cest public In cătătoria sa, dacă nu’l lăsăm un minut singur, vom dovedi îndată că în mare parte, el are o purtare c&t se poate de destrăbălată şi poţi zice chiai sălbatică.
Fără cea mai mică sfială, fără cea mal mică ruşine, publicul care merge să se plimbe la Sinaia se crede pe moşia sa şi în drept să facă acolo mal mult de căt cea ce ar face acasă la dln-sul.
Spre exemplu, cutare familie de călători care nu’ţi-ar da voe să rupi o floare din gradina sa, care s’ar face foc dacă ar îndrăsni un trecător să arunce o ţigara stinsă în curtea sa, nu se sfleş-te să devasteze pădurile din Sinaia.
Unii se duc de mănâncă pe bănci şi aruncă apoi în drumul mare cutii cu sardele, oasele de la puii de gaina, re-măşiţele de la mâncările reci, sticlele golite şi sfarîmate.
Alţii merg mai departe.
Dupăces’aă plimbat prin munte şi vale, găsesc că petrecerea nu e complectă şi daîi apoi foc brazilor din păduri. Un asemenea fapt s’a petrecut chiar în noaptea de Sâmbătă spre Duminică, când nişte deşuchiaţi de această categorie au găsit cu cale să’şi isprăvească călătoria în acest mod.
E ceva caracteristic la Români, acest obiceiO de a nu respecta câtuşi de puţin proprietatea altuia şi de a se crede stăpâni pe toate
Fără să mergi la Sinaia, şi oprin-du-te numai în Bucureşti, te întâlneşti zilnic cu persoane care se întorc de la o preumblare făcută la şosea sau la Cismegiu, cu trăsurile încărcate de crăci de salcâm şi liliac, rupte de la copaci.
Nimeni nu zice nimic acestor pustiitori ai grădinelor publice, şi de aceia ei au ajuns astăzi de daă chiar foc brazilor din pădurile Sinaiel.
Cu asemenea sălbatici, poveţele sunt zadarnice şi numai legea le poate potoli furia petrecerilor de această natură.
Dacă bunul simţ, dacă educaţia nu a putut să le însufleţească respectul pro-prietăţei, apoi administraţia e datoare să le însufleţească temerea pedepsei.
Când pentru o cracă ruptă, pentru o contravenţie adusă ordonanţelor municipale relative la grădinile publice, deliquentul va fi supus la o amenda de o sută de lei, ’i va peri negreşit pofta de a petrece în socoteala altora-Un exemplu n’ar strica.
H.
EDILITATE
CHESTIUNEA CÂINILOR II
De când cu interesantele şi impor-tantantele descoperiri şi lucrări ale d-lui Pasteur asupra Turbărei şi a virusului rable, nu este chestiune care să preocupe mai mult opinia publică, de cât chestiunea câinilor, până eri prieteni ai omului şi deveniţi astăzi vrăjmaşii lui cei mai primejdioşi.
Şi odată această primejdie de toate zilele constatată, trebue să căutăm, a ne feri cât mai bine de densa; iar pen-
tru autorităţile comunale, naşte nevoia de a lua o serie de măsuri, absolut indispensabile siguranţei tutulor.
Pe lângă multe alte puncte, prin care ne asemănăm cu extremul Orient, mai avem şi acela, de a cultiva câinele pe o scara foarte intinsa.
Nu e casă, în oraş sau la ţară, care să nu aibă 3 — 4 şi mai mulţi câini, stăpâni nu numai pe curţile caselor, dar şi pe o zonă întinsă a uliţelor şi pieţelor publice de prin prejur.
Sunt uliţe, din cele mai centrale şi mai umblate în Bucureşti, în care trecătorii pe jos, sunt expuşi ziua, darmni ales noaptea, dacă nu să fie cu totul sfâşiaţi, dar cel puţin muşcaţi, de cerberii care le păzesc.
Administraţiunea comunala, până astăzi n’a făcut alt ceva, de cât să urmeze vechiul sistem de a lăsa în voia lor, pe hinghierl, să’şi practice, pe u-liţe ziua în amiază mare, revoltătoarea lor vânare de câini.
Ar fi timpul credem, că aşa zişii părinţi ai oraşelor şi comunelor din ţară, să se ocupe, cu tot dinadinsul, cu chestia câinilor şi să caute mijloacele cele mai practice şi mai eficace, care să împiedice pe locuitori de a deveni une ori, şi aceasta destul des, animale de experimentat în laboratoriile d-lor Pasteur, Babeş sau alţii ejusdem specia-litalis.
Şi iată după noi câte-va mijloace, lesne de aplicat la noi. Aşa :
I) Mai nainte de toate, ar trebui căutat modul de a împiedica Intru cât-va, sporirea peste măsură a acestor tovarăşi, deveniţi foarte supărători.
Pentru aceasta, punerea de taxe mari pe câini, ar putea fi un mijloc foarte bun; căci, ştiut e, că cei care au câini mal mulţi, sunt tocmai locuitorii mai scăpătaţi, care ne având la serviciul lor, un personal de servitori, mal mult sau mal puţin credincioşi, îşi pun toată nădejdea în câini, pentru a’şi a-păra viaţa şi averea în contra răO făcătorilor. Dacă dar, ţinând în seamă, că poliţia noastră, lasă mult de dorit, —mai ales când e vorba de mahalale, a căror pază este lăsată, adesea în voia lui Dumnezeii şi a câinilor,—s’ar dispune ca să se lase de fie-care curte câte un câine ne impus, şi daca s’ar impune toţi cei l’alţi dintr’o curte la o taxă însemnată, pe de o parte, comunele şi-ar crea un venit, pe care l’ar putea întrebuinţa la îmbunătăţirea serviciului lor de exterminare a câinilor; iar pe de alta, particularii şi mai ales, cei fără mijloace, ar fi nevoiţi să’şî reducă într'un mod considerabil numărul câinilor de curţi, şi ar veghia cu multă grija asupra celor ce le ar mai rămânea pentru a’î împiedica de a vagabonda necontenit, pe la tinerii sau ţinerile de felul lor de prin mahala.
Morala şi liniştea publică ar beneficia de sigur şi densele de aceasta solicitudine cu totul părintească a particularilor pentru câinii lor.
11-lea.Ar trebui, să se ia măsuri serioase, pentru a înlătura, cât mai mult, putinţa de a fi atacat sau muşcat de câini. Pentru aceasta, s’ar putea pune îndatorire proprietarMor de câini : a) de a’şî ţine câinii In curte, închişi saii în lanţ ;
b) de a nu’l scoate pe uliţă de cât cu botniţa sad legaţi.
Aşa se face, cel puţin, în toate ţările
civilisate.
Contravenţiunile Ia aceste disposi-ţiuni, s’ar pedepsi cu amenzi, proporţionale cu recidivitatea lor; iar amenzile ar merge şi dânsele se sporească veniturile, afectate lmbunâtăţirel serviciului câinilor.
III-	f),Ar trebui schimbat, cu totul,modul actual de a prinde câinii.
Pe de o parte hingherii, n’ar trebui să mai funcţioneze, oe cât în anume ceasurîdenoapte spre ziuă; iarpe d’alta sergenţii de oraş, ca şi’n Paris, ar avea îndatorirea de a prinde, pe cât le va fi cu putinţă, câinii vagabonzi ce le-ar eşi In cale, şi pe care iar expedui apoi la secţiile de comisariate, de unde hingherii,i-ar putea ridica noaptea.—Câinii expeduiţl ast-fel ar fi însoţiţi de un buletin în care s’ar însemna locul şi data prinderel lor.
IV-	lea, In fine ar trebui adoptat sistemul de internare şi de executare a clinilor prinşi, întrebuinţat laParis şi expus de noi în articolul precedent, ca fiind cel mai practic, mai espeditiv şi mai lesne de introdus.
Nu e îndoială, că măsurile propuse aci, vor indispune la început pe mulţi; şi ’mî este tare teamă,că nici un Primar, nu va voi să le Introducă la noi, de frică să nu piarză câte-va voturi de la alegători, atinşi de acesta disposiţiunl. Ar ii bine însă, ca interesul general, să fie odată pus, mai presus, de cât interesul particular sau de partid; căci almintrelea, cu sistemul nostru de guvernământ, suntem ameninţaţi, pare-mi-se, săremâmm în unele încă mult timp foarte înapoiaţi şi Intr’o complectă stare de sălbăticie.
Cerni k.
-------— |
- tf
INFORMATIUNI
Iată resultalul colegiului al II-lea pentru consiliul comunal din Brăila:
Lista opoziţiei unite a eşit cu 408 voturi din 683 înscrişi.
Colectiviştii răspândesc sgomotul printre ai lor că d. I. G. Brătianu, ve-zend nepăsarea partizanilor seî, este decis se se retragă cu totul din politică. Ei cred că cu această ameninţare vor reuşi se se strângă din nou.
Unul din ei, într’o convorbire ce avea eri cu un deputat a spus :
—«Trebue se ne strângem cât mai în grabă, căci acum nu mai avem bugetul pe mână şi mulţi chiar dintr’ai noştrii ne vor lăsa.»
—888—
S’a strecurat eri o informaţiune inexactă privitoare la rolul colecti-tiviştilor în alegerile comunale de la laşi.
Precum s’a putut vedea într’o altă informaţiune, colectivişti nici nu se presintă la alegerile de la laşi.
D. general lpătescu, loco-ţiitorul comandantului corpului al 11-lea de armată, a început inspecţii parţiale pe la corpuri. Dupe ce va termina aceste inspecţii d-sa va merge la Sinaia pentru a raporta M. S. Regelui, cele constatate.
D sa a inspectat pe rînd zilele a-cestea, cele doue regimente de Dorobanţi, regimentul 3 de călăraşi, şcoala militară şi de cavalerie
D. general Greceanu prefectul palatului a fost însărcinat cu regula-mentarea ceremonialului priraireila Sinaia, a d-lui general Comte de Schiffen comandantul pieţei din Berlin ce vine ca trimis extra-ordinar pentru a comunica Curţei Române-suirea pe tronul Germaniei şi al Prusiei a M. S. împăratului Wil-helm al II-lea.
Data primirei nu a fost încă fixată. D. general Comte de Schiilen este aşteptat azi în Capitală şi va fi primit la legaţiunea Germană.
Comisia interimară s’a întrunit eri spre a lua dispoziţiele necesare pentru aducerea unor îmbunătăţiri în serviciul stărei civile.
Se ştie că astă-zi organizarea a-cestui serviciu este atât de defectuoasă in cât particularii sunt siliţi se piardă ore întregi până ce se poată termina afacerile ce au.
In timpul absenţei d-lui Vasile Alexandri de la Paris, afacerile legaţiei vor fi gerate de d. G. Ben-gescu l-iu secretar, în calitate de însărcinat de afaceri.
D. Alexandri după o scurtă şedere la Mirceşti va merge lu Castelul Pe-leş, unde va sta o lună de zile.
Azi la ora trei se vă ţine concursul pentru ocuparea cathedrei de gynecologie de la Facultatea de Medicină din Iaşi.
Juriul examinator este compusdin dd. doctori Prof. Stoicescu, Măldă-rescu, Drăghiescu, Cantacuzino şi Râmniceanu.
«Lupta» de aseară comite un act de nedreptate din cele mai mari,în-curajind tot de o dată insubordo-nanţa şi necuviinţa în scoală.
Afară de aceasta «Lupta» denaturează faptele :
Eată acum la ce se reduce cele spuse de «Lupta».
Eri în clasa VI de la lyceul St. Sava, d. Limburg examinând la limba germană pe o domnişoară, unul din şcolari ’şi a permis nu a sufla un cuvent după cum spune «Lupta», ci a face o observaţie necuviincioasă. D. Herescu, directorul Lyceului precum şi d. Limburg, fiind faţă, au invitat pe elevul sus numit se iasă afară din clasă. A-cesta în loc să’şi recunoască gre-şală şi se se supue, începe din nou a fi necuviincios.
Atunci d nu Herescu l’a luat de mână fără a’l mai îmbrânci, de oa-re-ce dînsul chiar n’a mai vroit se resiste, şi l’a dus la arest.
Câţi-va amici de ai seî, ci nu toată clasă, au mers şi au deschis uşa, pentru a scoate pe tovarăşul lor.
In faţa acestor fapte, d. Herescu a mers la ministerul de Culte unde a cerut singur o anchetă.
D. Laurian, secretarul general al ministerului, mergând în persoană şi constatând de visu cele ce să petrecuse, a luat măsuri că cei vinovaţi se fie supuşi judecărei consiliului profesoral, ca ast-fel pe viitor, asemenea obiceuri anarhiste se nu mai domnească în scoalele noastre.
Noi, felicităm din contra, pe d-nu Herescu pentru tactul şi răbdarea ce a arătat
Avem sub ochi lista alegătorilor direcţi ai colegiului 11-a din capitală (suburbia Cretzulescu).
In această singură suburbie sunt trecuţi 61 de sergenţi de oraş şi câţiva israeliţi ncîmpămdnteniţl, care votau pentru colectivitate.
Toată lumea ştie că sub guvernul actual, tocmai spre a împedica a-ceastâ falşificare a alegerilor, prefectul poliţiei a sfătuit pe sergenţi de oraş să se abţie de la vot.
lată lista cu numele acestor sergenţi :
Gheorghe Cismaru, str. Academi 13			serg
Bragagiu Nae	>>	„ 13	»»
Balcan Petre	ff	Romană 55	tt
Mareş Gheorghe	tt	Academi 13	tt
Horvat Mi hal	ft	Teilor 84	tt
Nicolae Anton	tf	Corăbiei 0	tt
Christea Petcu	ff	Academi 13	t*
Soldalu Gheorghe	tt	„ 13	tt
Beşliu Const.	tt	„ 13	tt
Herşcovicî Avram	tt	„ 13	tt
Christea Ioan	ft	„ 13	tt
Iancu loneseu	tt	Cometu 53	ti
Constantinescu Ilie	tt	Academi 13	ti
Ioan Alexandru	tt	„ 13	9i
loneseu Ghiţă	tt	„ 13	ii
Const. Rădulescu	tt	,, 13	tt
Iorgu Teodorescu	tt	Telegraf 15	a
Tache Marinescu	tt	14 tt 1 *	ti
Pestriţiu Ioan	,,
Radu Gheorghe	,,
Raţa Simion	„
Vasile Matean	„
Ioan N. Podeanu	,,
Pera Alecsandru „ Nichita Ioan	„
Parcaşi Ioan	„
Duţanu Ioan	„
Ion Dumbravă	„
Stoean Vasile	„
Matei Marin	„
Stan Alexandru	„
Tudor Stănescu	„
Dragoiu Dumitru	„
Petrovicl Dumitru	„
Seizu Constantin	,,
Nechifor Gheorghe	,,
Corobea Petre	„
Hancu Ioan	„
Trască Dumitru	„
Vasile Ştefan	„
Vâlvoiu Gheorghe ,; Alecsoiu Gheorghe ,, Andronic Gheorghe ,, Const. N. Răducan , Vasile Nae Chelu , PopovicI Gheorghe „ Dumitrescu Nae „ Jugănaru Ioan	,,
Dumitru Ioan	,,
Rotaru Ioan	,
Sega! Iţic	,
Enache Negrea	,
Iosif Gheorghe	,
Constandinescu Ilie I Miloiu Nicolae	,
Tache Gheorghe	,
Georgescu Nicolae	,
Serbănescu Gheorghe Vasiliu G. Tudorache Eftimie Ioan	,
Gheorghe Const.	,,
Academi 13 s. m.
tt	13 sere	
tt	13	>»
tt	13	ii
tt	13	ii
tt	13	ti
a	13	tt
tt	13	tt
a	13	a
tt	13	tt
tt	13	tt
tt	13	tt
tt	13	a
tt	13	a
tt	13	>1
tt	13	tt
ti	13	tt
ii	13	tt
tt	13	tt
a	13	ti
tt	13	ti
Sf. Voev.	4	ti
Geocel	16	a
Academii	13	a
Dionisie	23	a
P.-Amzi	7	tt
Sf. Voev.	19	a
Academii	13	tt
„	13
„	13
„	13
Telegraf 15 Academii 13 „	13
„	13
„	13
„	13
13
„	13
„	13
„	13
„	13
„	13
Primind zilnic numeroase articole şi corespondenţe atât din judeţe cât şi din oraşe, şi ne putend răspunde prin scrisoare fie-eâreî persoane în parte, vom deschide în ziarul nostru cu începere de azi o rubrică specială întitulată: «roşia redacţiunei» unde vom da pe scurt răspunsurile noastre.
Rămâne bine înţeles că nu vom răspunde nici lua act de denunţările sau comunicările anonime ce ni s’ar trimite.
I.a I-iu Iulie va esi de sub tipa-colectfade Cronici a colaborator rului nostru âlax.
Cu frumos volum compus din
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(16)
ALEX1S 1IOL VILII
DRAMELE PĂDURI
PARTEA I
LUPII DIN ARDENI
m
IN CARE SE VEDE CA CINEVA POATE INTINERI
Apoi se depărtâ In grabă.
După o oră şi jumătate, necunoscutul ocărind asemenea locuri pe unde nu găsea nici trăsură nici drum de fler, nu descoperise nimic.
Să întunecase.
De odată, la colţul drumului însemnat prin arborii de care vorbise ţăranul, zări o lumină mare şi oameni speriaţi care strigau: Foc 1 foc !
La ţara focul e flagelul cel mai groaznic.
De alt-mintrelea era frumos de văzut acea câmpie acoperită de vălul negru &1 nopţel şi In mijlocul căreia ardea o casă veche, sămănând cu un rug mare.
Pe rînd, calea, ogoarele, copacii, pl-
răul Aisne, se luminau; apoi, cu un zgomot grozav, să prăbuşa un zid şi totul să întuneca din nou. Focul ardea atunci înăbuşit sub dărâmături, până ce limbele lui înflăcărate atingeai! iarăşi vlrful copacilor.
Liniştea câmpiei era tulburată numai de ţipetele păsărilor deşteptate care sburaâ de spaimă.
Ţăranii vedeau focul de la depărtare de două leghii, clopotele răsunai!, tobele şi trlmbiţele chemai! pe pompieri şi fie-care venia să lupte cu primejdia obştească. Puţin câte puţin o larmă depărtată se auzi; satele să deşteptai!.
Indatâ, din toate părţile câmpiei, lumini care pâreati a stele, începură a înainta cu repeziciune; în curlnd oamenii văzură cu eraâ facle pe care unii le purtau dinaintea pompelor.
In urma pompelor venia satul întreg... femei, copii, cu doniţe, funii, găleţi.
Toată mulţimea asta ivindu-se la lumina roşie şi funebră a rîşinel... toţi aceşti oameni fugind prin acea câmpie pe care o brăzdaţi ici şi colo licăririle focului... înfăţişaţi o privelişte groaznică, dar măreaţă, la care necunoscutul să uita viii mişcat.
De odată simţi că o mână puternică i să pune pe umăr.
— L’am prins 1 ticălosul 1 zise un glas îndărătul lui.
Necunoscutul mirat, nu se Împotrivi. Dar venindu-şi în fire, încercă zadarnic să dea lămuriri. Mulţimea li Înăbuşă
ţipetele, nu auzea decât grozava învinuire :
—	E tovarăş :u cei care au dat foc.
Cu toate protestările sale fu împins
până la o casă vecină. Acolo, întrebat din scurt, ne pitând da nici un chezaş pentru persoani lui, ne putînd spune pentru ce Intretase câte-va ceasuri în urmă nnde T caia notarului de la Autry, ne putând dovedi că este în adevăr Jean Marţial, nocan, cum zisese, fu dus în aceaşi noapte la Vouziers. — In închisoare 11 ntrebară din nou.
—	Mă numescJean Marţial, răspunse el, fac negustorie cu vitele In Camarga. Am venit aici s£ cumpăr câte-va, şi mă duceam la Autiy la notar spre a’l întreba dacă nu s: află cum-va prin împrejurimi vr’un loc întins pentru păşu-nare de vândut unde să’mi aşez turmele ce am de gând să le duc apoi la Sud, voise mă îndeletnicesc cu creşterea lor.
Drept dovadă a cele ce spunea, arăta un portofoliu destul de înţesat; dar a-ceasta din potrivă îl învinuia mai rău în ochii celor l’aţî.
Aşa zisul negustor de vite stătu Închis vr’o cinci sile fără a vedea pe nimeni. Ancheta urma, se făceau cercetări prin partea locului. Intr’o dimineaţă deşteptânda-se văzu ca i s’a dat un tovarăş de lr.chisoare. Marţial să uită la el cu neîncredere şi respunse de abia la întrebările ce ’f puse.
îngrijirea, sfiala noului venit nu te făceaii să crezi ceva bun despre dînsul.
Pe la zeci ore, sosiră doi păzitori,
—	Robert, zise unul din ei.
—	Eu, răspunse prisonierul.
—	Aide iute.
Şi apucându-1 răstit, temnicerii îl is-biră afară. Câte-va minute dupe acea, Marţial auzi pe nenorocit strigând, par-că ’l băteaii grozav.
—	Sermanul 1 zise el.
Acel pe care ’l numise Robert nu păţise nimic, ţipa fără cuvînt. Eşind din carceră, părăsi pe păzitori; trecu singur prin coridoarele lnchisoreî pe care o cunoştea, şi ajungând dinaintea unei uşe, intră.
Un agent care venise In grabă din Paris, stătea la un biurofi, şi, văzlnd pe prisonier, II întrebă :
—	Ei bine, Misere, ce ai făcut?
—	A Inimic încă, d-le Allard, răspunse acela pe care ’l numiaii şi Robert şi Misere; dar răspund de dînsul, mâine ţi’l dau gata... Mă întorc de grabă... L’am înduioşat şi nu trebue se’l las singur.
—	Dute atunci, şi pe mâine.
—	Da, d-le, pe mâine.
Misere eşi, trecu iar prin coridor şi odată în faţa carcerei unde ceî doi Impiegaţi ai casei îl aşteptai!, le zise încet:
—	Deschideţi şi isbiţi-mă în mijlocul odâel.
Agenţii II ascultară.
Dupe co uşa să închise din noă, Mi-sere se ridică de jos văetându-se faţă cu Marţial care îl privea mirat.
—	0 1 blestemaţii I zicea el, o să mă omoare fără a mă judeca 1
—	Bietul om 1 zise iar Marţial.
Trebue să explicăm cine era straniul
prisonier pe care l’am înfăţişat cititorilor şi care va juca un rol mare în istoria noastră.
In ocne, în închisorile centrale şi departamentale, dincolo de zidurile şi uşile carcerilor, justiţia trebue să vadă
tot.	Pentru aceasta întrebuinţează oameni anumiţi, bandiţi lmbătrlniţi In crime şi făr-de-legî, ce nu mai au putere de a face rău, dar cărora le rămâne dibăcia.
Ei cunosc pe asasini şi pe tâlhari cu care au trăit mult timp ; un semn pe care agenţii nu l’ar băga de seamă le slujeşte a reconstrui crima întreagă.
Ei sunt o armă ascunsa a poliţiei, pe care o întrebuinţează în afacerile misterioase.
Marţial arestat, învinovăţit de a fi dat foc, răspundea necontenit la întrebările ce i să puneai!:
—	Dar unde sunt dovezile?... Unde sunt ?
Agentul Allard venit din Paris ca să cerceteze afacerea, aşezase lângă Marţial unul din acei ticăloşi, cărora le zic miei. Robert, zis Misâre, era renumit în meseria aceasta.
Venia de la Paris? din \fo închisoare? puţin ne pasă.
Misâre n’avea mult de făcut. Să se prefacă a fi închis şi să silească pe tovarăşul său să’lspue tainele lui.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA —
15 IUNIU
fiWKOEUBJ
cele mai bune Cronici, costa 3 lei 50 bani eseinplnrul.
Persoanele care doresc se’si procure unul sau mai multe e-semplare, vor trimite banii prin posta la adresa redacliunei ziarului «Epocal.
SECERAT0ARE4 MECANICA
De cât de mare însemnătate este se-cerătoareamecanică, ne dovedeşte progresul imens ce a făcut arta mecanicei In perfecţionarea secerătoarelor. Cu a-ceastă maşină s'a făcut mal mult de cât cu orl-care alta maşină sau uneltă agricolă. Americanii ah ajuns In cele din urmă să nu se mulţumească prin a a-trage gelosia şi admiraţiunea Europenilor-- ne-ati făcut să credem chiar In imposibil 1
Secerătoarea mecanicăera cunoscuta din timpurile vechi. Pliniţi (§ XVIII) ne vorbeşte de o secerătoare întrebuinţată pe proprietăţile mari In Ga-lia. Paladius (§ VII) descrie această maşină mal cu deamănuntul: «Unpiep-tene smulgea spicele şi le lăsa să cadă într’o ladă de lemn.»
La începutul secolului al XIX se întreprinse din nou încercări cu construirea secerătoarelor mecanice. In anul 1811 un Scoţian a nume Smith Deaston inventă o secerătoare care lucra destul de bine. In Australia pe la începutul anului 1843 se întrebuinţa o mkşină, cam In felul acelei galice, care treera spicele chiar pe câmp.
Gonstrucţiunile moderne datează numai din anul 1845. Gormick introduse sistemul său, pretutindeni răspândit acum şi pentru care a obţinut un brevet, In Statele-unite. In anul 1853 cel d’Intâl concurs de secerătoare ţinut la Meetingul din (Glocester, fu Exposi-ţiunea mai multor sisteme de secerătoare. Cele mai principale : Samuelson, M’Cormick, Hussey, Grosskillsbell fură premiate.
De atunci se respândi In Anglia şi In urmă şi In alte ţări, precum şi la noi secerătoarea mecanică, devenită In general foarte trebuincioasă.
In raport cu menirea lor, deosebim :
1)	Secerătoarea pentru tăiat earbă, trifoiu, lucerna şi alte asemenea plante de nutreţ.
2)	Secerătoarea,destinatămai cu seamă pentru tăiatul cerealelor, dar care ss poate întrebuinţa şi pentru tăiatul rapiţeî şi altor asemenea plante.
3)	Secerătoarea combinată care servă pentru amândouă scopurile arătate mai sus. Ea se poate transforma după trebuinţă în secerătoare de tăiat nutreţ şi din aceasta în secerătoare pentru cereale.
4)	Secerătoarea pentru cereale cu vn aparat pentru legat snopii.
Aceste patru sisteme sunt cunoscute şi răspândite. Mai multe fabrici le con-struesc, unele mai bine de cât altele.
Practicabile sunt toate aceste sisteme, cu rezerva, bine înţeles, ca să fie bine conduse, bine păstrate şi să nu fie aplicate în condiţiunî defavorabile mecanismului lor.
Mai cunoaştem încă un sistem pu ţin răspândit sau mai bine zis,aplicabil numai In America de sud. Vom vedea mai la vale pentru ce nu este aplicabil şi In altă paite.
Aceasta este maşina care, cum am arătat la început, ne-a făcut să credem şi In imposibil. Este un colos împins, nu tras, de 24 catâri. Este o com-binaţiune dintre cele mai ingenioase. Secerătoare şi în acelaşi timp Treera-toare l
Intr’o conferinţă In privinţa «Concurenţei americane» ţinută laMagdeburg In varaanuluî 1884, profesorul Neuhaus-Selchov,—ne-a narat Intre altele că Se-cerătoarea-treerătoare\ac,red,zh cu mult succes pe întinsele câmpii ale Ameri-cei de Sud. E d’o frumuseţe fermecătoare—zicea d. Nauhaus Selchov — să vază cine-vaacest colos de maşină, împinsă de 24 catâri, care după ce seceră grâul cu o uniformitate admirabilă, II treeră, bagă singură grâul In saci, Ii leagă la gură cu sârmă şi Ii asvârlă tn urma’i; aşa că n’are cine-va de cât să meargă cu carele In urmă, să Încarce şi să ducă grâul la moară.
Este Intr’adevăr miraculos.
Dar ce se face cu paele, şi este posibil ca să se macine grâul Îndată dupe seceriş ?
Răspunsul la această întrebare ne spune că acăstă maşină nu poate fi aplicabilă de cât In părţile Americei, unde predomneşte un vânt cald timp de 3, 4 şi 5 săptămâni şi tocmai pe timpul recoltei. Ploaia lipseşte cu totul pe timpul acesta. Aşa dar, grâul se tae când e cu desăvlrşire copt, şi prin urmare bobul se poate foarte bine macina; paele rămân pe câmp şi se ard şi cenuşa lor îngraşă pământul.
Ce deosebire Intre Împrejurările cli-matice de la noi, când adesea plouă
tocmai pe timpul secerişului 1 Şi apoi | la noi, tocmai din causa climei griul se 1 tae in pdrgă, se lasă cât-va timp pe câmp ca să se coacă bine, să se svânte. j şi Iu urmă se aşază In şire. Ce ar fi Insă ! daca s ar Introduce şi la noi secerătoa-ret treerătoare ?!
Adoratorii secerătoarelor cu aparatul pentru legat snopii, poate că ar face şi aceasta 1 Noi ne permitem a’i sfătui nu numai să nu tacă aceasta, dar să nu introducă nici măcar aparatul pentru legat snopii, ci să se mulţumească cu propaganda d’a răspândi pe cele descrise la numerile 1, 2 şi 3.
In adevăr daca se tae grâul In pârgă— aşa e obiceiul, întemeiat pe împrejurările climei, şi nu poate fi alt-fel — ce folos practic am avea de la secerătoarea cu aparatul pentru legat snopii ? Nici unul. Din contra, perdere de vreme, cheltuială zadarnică şi muncă păgubitoare. Căci grâul In pârgă nu se poate svânta bine, fiind strlns legat In snopi; daca se Intlmplă, ca de obiceiti la noi, să plouă, snopul trebue deslega1 (şi el e legat cu strmă, muncă îndoită d’al deslega), sau daca ne mărginim numai d’al pune In picioare până ce se usucă, adesea-ori se Intlmplă ca să mal vină o ploaiă. Afară de aceasta, şi mecanismul secerătoarelor cu aparatuf pentru legat snopii, este complicat şi anevoe de întreţinut.
Recunoaştem Insă avantagiile secerătoarelor mecanice, cum sunt descrise la numerile 1, 2 şi 3 şi suntem partizanii lor, dar depreciem pe cea de la nu-măru4,cu aparatul pentru legat snopii.
Am citit cu o vie satisfacţiune că se va ţine un concurs de secerătoare la Şcoala de Agricultură de la Herâstrăti în zilele de 20 şi 21 Iunie. La acest concurs se vor da premii de 1500, 1000 şi 500 lei. Nu ne îndoim că se vor găsi case care vor obţine asemenea premii; nu credem Insă că Secerătoarea cu a-paratul pentru legat snopii va avea viitor In ţară.
IV. IV. Andronescu.
k T EDITIUNE
ciar rural se se ocupe puţin de tă-răgănirile ce sufer cei *e au afaceri cu acea administraţia din partea d-lui Stoicescu, sub-directorul acelui stabiliment.
*
Direcţia generala a drumurilor de fier a organisat prin nişte statute înfiinţarea unei case de pensiuni, pentru funcţionari ce au servit la drumurile de fier în decurs de mai mulţi ani.
tt
Aflăm că planurile pentru construirea Palatului Universităţi din Iaşi vor fi uşor modificate, aducendu-se mai multe îmbunătăţiri dupe modelele cele mai noui luate de la U-niversităţile Germane, Franceze şi Austriace.
*
D. Burada, procurorul general al curţei de apel din Bucureşti, va profita de timpul vacanţelor spre a merge pe la diferite parcheturi ale tribunalelor dependinţe de juridic-ţiunea curţei de Bucureşti pentru a face o serie de inspecţii.
X
D. Baron de Webber, al 2 lea secretar al Legaţiunei Austriace ce se afla în congediu, s’a reîntors azi in capitală.
X
Consiliul de administraţie al căilor ferate române se va întruni Vineri la 28 Iunie, avend la ordinea zilei multe cestiunî importante, între care şi mai multe lucrări noui ce se vor întreprinde.
STAT1UM BALNEARE priw»bi» comunei bucubesti
îl!
II
Citim în «Lupta» de astă seară :
«Epoca» minte când afirmă că «Lupta» a declarat cum că conservatorii sunt vânduţi străinilor.»
Ca se dovedim că nu minţim no’, ci «Lupta» minte, eată un extract dupe cele scrise de ziarul socialist la adresa conservatorilor în No. seu 535 de la 29 Aprilie coloana 5-a.
«O parte a toLulul (a partidului conservator) şi încă o parte puternică şi bogată, face politica ruseasca pe facia...
«Când e vorba de pătura cea mal de jos a partidului, apoi aceea este chiar salariata de legatiunea ruseasca.»
Judece acum publicul.
Nu suntem oare în drept se ne întrebăm dacă redactorii Luptei sunt zăpăciţi, cu minţele luate sau de rea credinţă ca se poată uita astă-zi, cea ce au spus erî, ca se poată chiar desminţi ziarul nostru în mod o-brăznicesc cum o fac, dupe ce tot el sunt de vină !
X
Se zice că dd. Simion Mihăilescu şi Folino vor fi depuşi zilele acestea la Văcăreşti pentru hoţiile de la Eforie.
n
Aflăm că la Eforia spitalelor s’au descoperit noul hoţii comise în anul 1881.
Vom da amănunte mâine.
X
Se zice că ordonanţa judecătorului de instrucţie în afacerea de la 14 şi 15 Mai care se va da zilele acestea conchide că nu e cas de urmărire în contra d-lor Fleva, Filipescu şi Gosta-Foru.
Se constată, ni se zice, că soldaţii de venetori au tras cu gloanţe şi s’ar fi descoperit autorii agresiune! în contra d-lui Fundăţeanu.
X
Voinţa Naţională întreabă când procurorul Gostescu a fost corect, a-cum cu afacerea Franzelaru sau când regimul trecut era la putere ?
Se nu uite Voinţa Naţională că procurorului Gostescu se datoreşte darea în judecată a bătăuşului Comisar colectivist Râmniceanu, care a voit se omoare pe cetăţeanul Pa-raschiva Niculescu.
X
Ziarele colectiviste fac gălăgie mare împrejurul afacerei de la Franzelaru. Ele reclam prin toate tonurile pedepsirea vinovaţilor, lucru la care toţi sunt de acord.
Dar cum voesc ziarele colectiviste se se descopere ceva când chiar martorii propuşi de colectivitate, nu arată nici nu ştiu cine ’I au bătut la Franzelaru, precum pretind victimele închipuite.
X	.	,
Am dori foarte mult ca comisarul guvernului pe lângă Creditul Fun
ORA 6
u
Dupe ce noii consilieri comunali au prestat jurâmântu, s’a propus in Camera de deliberare de d. Dimitrie Brătianu, ca alegerea pentru primar se fie amânată.
Liberalii-conservatorl fiind de o-pinie contrarie, s’a procedat la vot.
Au fost pentru amânare 13, iar contra 18.
Alegerea dar a noului primar se va face chiar astă seară.
A sc vedea pe pagina IV «nun-olurile băilor de la Italia Alba si de la Strunga.
ULTIMA ORA
AGE.VTIA HAVAS
Berlin, 27 Iunie.—Un oare-care nu mâr de ziare declară că nu dau nici o importanţă ştirel ce a circulat In pri vinţa unei apropiate întrevederi a lui Wilhelm II cu Ţarul.
Sofia, 27 Iunie. — Nimic n’a venit Încă sâ confirme ştirea respândita de diferite ziare că preşedintele Sobraniel, d. Tuceff, ar lua ministerul de justiţie, iar prefectul din Fiiipopol,d.Dimitroff, acela al financelor.
POSTA REDACŢIEI
D-luI 1.1>. Ziarul Funclionat'ul.—Publicarea întâmpinare! d-v. este zadarnică de oare-ce, în or-ce caz, precum recunoaşteţi singur, informaţia d-v. a fost greşită.
D-lul Constantluidis, Olteniţa. — Ancheta ce se face la Eforie va dovedi dacă aserţiunile d-v. sunt întemeiate şi atunci vom ţine seamă despre arătările d-v.
MOARTE SUBITA
Nici un cititor atentatif nu lasă un ziar mal mare din mână fără a ti găsit cel puţin odată menţionat cuvintele moarte subită. Acest visitator îngrozitor se numeştr apopleesia, care distruge subit şi fără să fi fost înainte bolnavă viaţa unul om şi cel mal robust, în cele mal multe cazuri însă apoplexia se anunţă prin diferite simptome precum: durere de cap obicinuită, sensibilitate mare, apitaţiune, congestiune, etc. şi se recomandă tutuior acelora care aO motive de a se teme de ea, luarea în consideraţiune a acestor simptome şi tratamentul meu contră’! fondat pe principii dietice şi aprobat de onor. consiliu sanitar superior din Bucureşti . pentru a cărei primă introducere am fost numit membru onorific al ordinului sanitar pi Cruce! Albe. Ediţiunea a i6-a a broşurel mele despre boale nervoase şi a-poplexia se eliberează gratis de către farmacia naţională I. A. Ciura, strada Lipscani, în Bucureşti; la farmacia la «Vulturul de Aur» S. Lebel, la Ploeştl; farmacia fraţii Remer, la Focşani; farmacia «La România» C. F. Fitel, la Galaţi; farmacia E. M. Keresztes, la Roman; farmacia Charles Herzenberg, la Iaşi şi farmacia Curţei,
E.	Hainal, la Botoşani.
Di-. Roman WEISMAA.
MARELE HOTEL CARAIMAN
SINAIA
In cea mal frumoasă posiţie şi cel mat confortabil, 95 camere peste drum de gara.
RESTAURANT DE PRIMUL ORDIN
Bucătărie franceză şi Română sub direcţiunea unuia din primii bucătari din Capitală.
A preveni prin telegrama pentru a reţine a-partamente sau camere.
Cu stimă,
44	Antreprenor: Dumitru DumitreNPU.
I S CHL
HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ
Situat in centrul oraşului şi in faţa castelului regal. Privelisteaceamai frumoasa pe munţi. Cabinete de fumat, de citit. Biblioteca proprie. Sub personala direcţiune a propriatarului llans Sarsteiner.
STABILIMENTE BALNEARE
IN SAXONIA
Şoşonul 15 Mai — 30 Soptembre
Isvoare de sare alcalina. Bai minebale, cu si fara aburi. Ase adresa la direcţiune-
BĂILE CARLSBAD
STABILIMENTUL PUPP
Hotel de primul rang. O posiţiune din cele mai frumoase. 120 camere si saloane, cabinete de lectura pentru toate naţiunile. Parcuri pentru concerte.
BĂILE CU DUSE
De la Basinul societăţii Române de arme, gimnastică şi darela semn, din str. BrâDcoveanu No. 16, precum şi şcoala inotatiune suDt deschise pentru onor. public.
8oo	Comitetul
IVo.4-Striula Politiei-No.4
SI CHEUL DAMBOVITEI
Situat într’o grădină bine îngrijită s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la 6 ore dimineaţa până la 8 ore seara.
De la io până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame.
Abonamentul de 10 băl lei 6.	801
UTIL PENTRU T0TI
BALSAM DFSANATATE
AL FARMACISTULUI
I. EITEL din Râmnicu-Vâlcea
Analieat şi aprobat de onor. Consiliu Medical Superior din România Preservativ escelinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mal cu seamă In timpuri epidemice, de cholera. de friguri, şi Remediu foarte bun contra boalelor de stomac, de ficat şi consecinţele lor precum : indigestiuni, lipsa de apetit, râgâi&la greaţă, flegmă, flatulenţâ, durere de stomac, colică, ingreunarea de stomac constipaţia, congesti-uni, gălbinare, venin, hemorotde (trânji), hi-dohondrieşi melancolie (provenite din deranjamentul mistuireij, indispositiune, durerea, de splină, ameţeala, durerea de cap, friguri, scorbut, ulcere etc etc.
Ualsaninl de sanatatc Eitel, superior tuturor produselorsimilare, se recomandă pentru ort-ce cas ca cel mai buu şi c«! mal util medicament de casa tutuior persoanelor tn general şi in special celor depărtaţi de ajutoare medicale,
Halsamul de aanatate Eitel, se poate in-trebuinţa In ori-ce timp şi fără deranjament
de afaceri.
Preclul nuiii Daron iusotit de iuatructie 1 si 50 bani
Se gâseste de vânzare la celle mai multa armacii şi la principalele Drogherii din torit
www.dacoromanica.ro
Strada Politiei, No. 4 - O
Stabilimentul de băî este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până Ia 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până Ia prânz.
Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea.
P	-Xv
23,000
PUBLICAŢIUNE
Se publcă spre cunoştinţa tuturor că târgul de la Tei care are loc de obicinuit în ziua de 24 luniu, în fiecare an, se va face anul acesta conform datinelor şi usului tradiţional.
In acea zi de 24 luniu curent, conform datinelor şi testamentului casei Ghica, se va severşi de dimineaţă un serviciu divin în biserica din localitate, dupe care va urma târgul.
Preşedintele Comis. Interimare Em. 1‘rotopopescu Pftke. Secretar general, C. Zatreanu.
No. 21,056.
1888, Iunie 14.
iei se dă cu hypotecâ asiguraţi Intr’o moşie, primul rang;, a se a-
dresa la administraţia ziarului «Epoca».
ăpemineraTe
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
LA
MA.fiASINUL DE COLONIALE
N. I0WID &
3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI
Comande se pot efectua In toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat. 804
llDEVERATUL IZVOR DE VINDECARE
PRIN RENUMITELE
APE DE LUMBMRT
DIN JUDEŢUL BUA1LA La sub-seninatui, se gaseste ca-merile cele mai higicniee, curăţenie complecta, bine mobilate, tn l-iu si al ll-lea etagiu, situate pe Bulevard, Iacii- în facie cu Gradina Statului.
SE ÎNCHIRIAZĂ cu preciuri moderate DE LA 1 MAI
Se închiriază si Restaurantul cu firma:
Ml DII HOTEL DII B011LEVARD
La un bun restaurator care are şi avan-tagiul de la 40 camere.
Cu stimă Proprietar CONSTANTIN POPESCU.
Strada Regala Nr. 26, Librăria, Braila.
785
COFETĂRIA
FABRICA DE LICHERURI
TANASE D. CRETULESCU
No. 17 — Strada Carol I — No. i 7
LA
ÎNGER
Romuri pentru visinata cu 1.80 si 2.40 litru. Alconol de Vin, Spuma de Drojdie naturala si Cognacuri. Dulceţuri asortata cu 1.80 kilo.	789
LA MAGASINUL
DROGUE, COLONIALE'DELICATESE
I0NTETZUproprie,a:
rul Firmei GER8.4BEK.0VEm
HVDROTHERAI'IC
Masagiu-Electricitate
BĂILE RAPIDEA (lingă iasd
sub direcţia şi administraţia Dr. Pastia fost asistent al D-rului Schindler
Luând exploatarea acestor băi pentru o serie de ani, subsemnatul n’a cruţat nimica pentru reorganizarea lor, aşa în cât pot garanta şi confortul visitatorilor. Se recomandă în majoritatea boalelor ebro-nice, boale de nervi tn genere, (Hysterie, Chorea, Myelita, diverse forme de para-lisil, Epilepsie, Morfinismu etc.) ca unica meditaţie curativă sati în cazurile unde deja este o stricăciune de organ, cel puţin ameliorează, Anaemie profunde, Dificultatea de menstruaţie, Grăsime (Obesi-tate), Rheumatismu muscular şi articular, Cataruri de stomach şi intestine, Haimo-roide, multe forme de boale femeeştî, Sifilis, etc. Succesele obţinute în timp de şase ani în diversele stabilimente ce am dirigeat, sunt o garanţie ca Onor. Public sâ poată avea toată încrederea.
Convins de eficacitatea acestei metoade curative, angajez pe suferinzi a o întrebuinţa în ori-ce stabiliment vor avea încredere, numai case se poată convinge de adev&r şi a se putea respândi şi în ţară la noi această cură bine-făcătoare.
Stabilimentul se va deschide de la 25 Maiti şi va funcţiona tot anul. Nevindecaţii din alte staţiuni balneare pot ast-fel încerca această curăchiar în timpul ernel.
Abonamentul lunar de o persoană, a-vâna masa, cjişa, cura, de la 250 lei până la 350 maximum. Afară numai se va plăti o taxă de 12 lei pe lună pentru muzica şi servicifi de bae. Pentru familii se fac reduceri. Stabilimentul posedă pe lângă secţia de Hydrotherapie şi o excelentă baie de abur cu preţ de 1,50 bani. Duş simplu un leO. Cura de Hydrotherapie se face de douâ ori pe zi. Grădina din noti aranjată. Muzica de două ori pe săptămână, Piano, salon de lectură. Postă şi telegraf. De la 10 luniti se va înfiinţa un servicifi deom-nibus cu preţ de 3 lei de persoană ducere şi tntoarcere.
Se atrage atenţiunea Onor. Public că Baia Rapidea e singura din Moldova care poseda o instalaţie complecta de Eydrothe-rapie.
Medicul de la 25 Maiti se va afla în permanenţă tn stabiliment.
Pentru informaţiunl a se adresa la locuinţa mea strada sf. Theodor, (Iaşi).
812	Doctor Pastia.
LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI
au sosit şi sosesc din 15 în 15 zile
APE MINERALE NATURALE
din toate sursele indigene si streine
Asemenea toată producţiunea Untului proa-spet din Păşcanil proprietatea D-nel Co,ionel Blai-nniberg se află de vânzare numai In sus numitul Magasin.	767
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BARBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare.după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea
din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii ae la 8 dim. până la 6
seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
628
A se vedea pe pagina IV rubrica de anuncluri CASE de VENZARE CASE de ÎNCHIRIAT, MOŞII DE A-RENDAT.
I A Pil CA DAT La Grand Hotel de LALU oAnA I Bulevard, se închiriază camere mobilate cu iuna şi sezonu.
In hotel este şi restaurant cu mâncările cele mal bune, preţurile moderate, serviciul curat şi prompt.
Cu stimă
G. Poppescu
810	proprietar, Braila
nr lAIPUIDIAT casămarecudouă Ut I Hun îhî Al etage strada Sfinţii Apostoli No. 42, aproape de cheiuri.
Curte foarte spaţioasă. Doritorii sâ se a-dreseze calea Victoriei No. 74.	813
11TIT11TIU1 PENTRU DOMMSOARE
INSTITUTIUNE ENGLEZA DESCHIDEREA LA 15 IUNIE BUCUREŞTI
Strada Fortuna No. 3, strada Caimata
Acest institut are de scop de a permite părinţilor de a da copiilor o educaţiune solida şi îngrijită; tot-de-o-datâ urmărind dupe regulamentele şi statutele scoalelor guvernamentale.
Elevele vor fi primite de la etatea de 4 ani tn sus. Cel mal buni profesori vor preda limba Română, Engleză, Franceză, Germană, Italiană, Latină şi Helenă, vor mat fi predate Musica instrumentală şi vocală, Desemnul, Pictura, Gimnastica şi Lucrul de mână, precum şi toate ramurile învăţământului ce complectează instrucţiunea tinereţe!.
Directoarea acestei instituţiunl, punându-şT ţoală silinţa pentru a Îndeplini cu demnitate sarcina sa, speră să câştige odată -u iubirea copiilor si încrederea părinţilor, şi aşa se aibe un rezultat bun pentru educaţiunea tineriler persoane ce I' vor fi încredinţate.
802	Mărie Lakeiunu,
EP03A — 16 IUNIE
CASA DE SCHIMR 613
I. M. F E B IVI B
Sti-udu Lipscani, IVo. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul B ucuresti
15 Juniil 1888
5 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig, de st drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
5	0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane
6	0/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
5 OM împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul ou premie Acţiuni bancei n&tion. Aotiuni «Dacia-Romănia.
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Rilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă
Cump <•2 1/2
91
90 1/4
107 1 8
92	1/2 105 3/4
99 1/4 88 1,4 77 1 4 76 3,4 212 39 900 226 216 85
16 50 16 60 i 201 1/2
Vend.
93
92
90 1,2
107 1/2
53
106 1/4
59 3; 4 88 1 2 77 3 4 77 1/4 216 42 910 230 222 50
16 60 16 60 203
CASE DE mim
IIP irnininp Casele din Strada Rosetti No. IFL iLUmlZ 18, Sub. Staicu din causa de strămutare ia ţarii. Preţul moderat.
Ml P\ 11 nu noue hectare vie şi obratie si-V Fj.l/yillli luate pe dealul Oltului alături
cu vin Golescu de la DrâgaşanT.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
DE
n douC case situateînStrBda Fru-blUlIlL moaşa N'o. iaşi 1.1 bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servilor!, curie mare fi grădină spaţioasă cu pomi roditori.
Se vinde în loial saO în parte.
A sr adresa la d-na proprietară care locueste 12 Str. Frumoasă în casele din fundul
la No. curţel
776
III? imnnn ^asa Dobriceanu din Câmpina lila t u.i/i.lll li cu gradină mare şi pomi roditori, asemenea şi un loc cu doue faţade cu o prăvălie.
Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burclly Ploeştl, Piaţa Unireî 1.	742
CAI E MIMAT
DS SALON MOBILAT '”s"-d,V!
A se adresa la proprietar acolo.
careşil No. $6
VILA UITUCII SINAIA
mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria se sp adreseze la d. Ştefan Babes, Hotel de Londra, BjcureştT.
VILA NUMITA BEATRICE B.liS; /
vară este de inchiriat, situată la fll&ret &tr. Viilor No. 38. Doritorii a se adresa la d. Do-brovilz Calea Călăraşilor No. 43.
TVC TWPUTDTAT casadin Strada Polonă JJju imUnlnlAl No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	723
0 VILA
de mim
Casele cu locul lor din Str. Clemenţei )i, şi locul din Slr. Biserica Amzel No. io.
A se adresa Strada Polonă No. 8.
cu grădină situată la Filaret, este de închiriat. Penlru conditiune a se adresa la proprietarul Dr. J. Pa'zelt Str. Diaconeselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore dupe amiază	783 '
P A MlîRE mobilate şi nemobilate de în-UxiluDlMi chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81.
_____MOŞII DE Alli; I HAT
DE TEN7AR1 MOŞIA STA5IESTIKIS
situată la o oră de viitoarea gară Mo.neştI. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de* fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tajţeul, moară. Casă dc loduit, han-cărcitlmă pe şo-seaua Bacău-Moineşll, lăngâ fabricile de gaz.
Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, In Roman penlru or-ce lămuriri. 776
DE ARENDAT 1890 înainte, mtfşit
Pietrişu din distr. Viasca, plasa Marginea.
Amatorii s6 se adreseze Strada Diacone-seior, 4.	I. IV. Alexandrcscu.
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No- 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir■ lipscani, In facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România)
Bucuresti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de Io luniu 1888
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de.stat [Conv.rur.] „	C. F. K.
„	Municipale
r. , Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare ruralo 6
7 %	„	,, urbane
6 5 5 3
„ Obl. Serbesti cu prime Im. cu primo Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie ltaliane „ Otomane cu prime , Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstriuc Mărci germane Bancnote francese „	italiano
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
laşi
Cump. Vinde
92 3/4
91
90 %
78 210 107 X
92	% 106
38 X
8 Ut
68
38
27
40
17
16 10 201
93 X
92 91
7« */, 216 108
93	% 106 X
99 %
89
79 X
71
II
30
43
90
16 Să 203 126 101 100 230
i
5
2 i
II § I
z t
Q < «
LlI
O
STRADA LIPSCANI, iVo. 2
CELE DIN URMA NOUŢ ATI
STRADA LIPSCANI, IVo. 2 ~
SA DESCHIS
S'â DESCHIS
768
. Constantinescu
CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MAIU ANUL CORENT
UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFAR1E PENTRU DAME SI BARBATI
STRADA LIPSCANI, iVo. 2
CELE DIN URMA NOUTATI
STRADA LIPSCAIVî, IVo. 2
O
m
H m
>	g
9 z E C
HS T7 CD ^ O
>
m
> >
sa
o
w
O
c
H
>
H
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPLI.\ VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre în palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
720
Direcţiunea generala.
ANUNCIU
Are onoare a încunoştiinţa pe onor. public că am obţinut prin o trănsacţiune de cumpdrare stabilimentul ce berărie
WILTIELM &RAEBERT
IVo. (5 - Strada Ştirbei Vodă-IVo. G
precum şi renumitul deposit de vinuri indigene şi streine. Rog dar pe onor-public şi pe vechea clientelă se mc o-noreze cu asistenţa sa, căutând se corespund dorinţelor prin un serviciu prompt şi curat.	cu stimă
.	774	I. LOSWALD,
W	."" 14^"	14

5°lo ÎMPRUMUTUL NATIONAL AL AUSTRIEI DIN 1808
Tragerea oficiala, la. 1 August 1888
sîoyîmiyfMBS ©iota oaotata
Tragerea viitoare a serielor acestui important împrumut va avea loc la 1 August 1888 prin îngrijirile şi sub supravegherea si garanţia guvernului austriac.
Probabilitatea câştigurilor o-ferita de aceste bonuri e considerabila chiar prin aceea, ca din 15,420 serie existente actualmente in urmă 1 IO vor eşi la tragerea viitoarede la f August 1888. Fie-care serie conţine 20 obligaţiuni, adica împreuna 2800 numere, ce’şi împart cele 2800 loturi alăturate. Edc ajunscaseiasa soriaunui bilet ea posesorul se câştige cei puţin 500 franci net, ce ne au-
SE POATE CASTIGA
1	lot de	fi. 300.000 ailica	000.000
4	»	50,000 «	100.000
1	»	25,000 »	50.000
2	n	10.000 »	20.000
tr.	»	5,000 »	10,000
30	»	I .OOO »	2,000
7.70	»	«OO »	1.000
Adică 2,800 lot. de o val. de 4,250,000 frânei
Un bon intrig nând dreptul la aceasta tragere costa 30 fr.
in oi bonuri intregi nu costa de cât 140 f. Un bon cincime fr. 10 Cinci bonuri cincimi fr. 45
gajem se’i plătim indata dupe tragere si cel mai târziu înainte de 8/20 Oct. 1888, se înţelege in schimbul bonului a cărui scrie a esit.
Cererile de bonuri însoţite de suma în bilete de banca, mandat postai, timbre poştale grop sau trataavisita asupra unei pieţe din Europa trebu-esc adresate câL mai curând, administraţiunei ziarului M0-N1TEUR DE LA CHANCE UNI-VERSELE la Viena, Austria.
Gazeta oficială a imperiului Austriei va conţine lista tra-trageri şi se va trimite gratis fie-carui cumperator al unui bonb.
Tragerile acestui împrumut nu se pot amâna sub nici un pretext CÂŞTIGURILE VOR FI PLĂTITE IN AUR LA DOMICILIUL CÂŞTIGĂTORILOR
Fie care bon trebue se fie preveziit eu timbru austriac de 50 cruceri si cu sigiliul Casei noasfre
MARE DEPOSIT
DE	>•
| TZEVI DE FIER
SI ACCESORII
8	LA
ADOLF SALOMON
«bucureşti, Str. Demnei 14 bis
728
* SEVÂSTIA CONSTANTINESCU '
MOAŞE
»
PRACTICANTA DIN PARIS
anunţă onor. sale clientele că s’a mutat din Strada Scaunele No. 66 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu).
Orele de consultaţiunî în toate zilele de la 1—3 p. m. 741

FRUMUSEŢEA DAMELOR
gj Pete de ficat, coji de pele. roşcata feclei. pete de obraz, pistrue si toate defeetele culoarei obrazului, de par teaza rădică 1 mente
EAU DE LYS DE ILOAs^
Peiea cea mai aspra si uscata deviue peste noapte moaie, alba si frageda
SAVON DE LYS DE LOHSE ccl mai fraged sepun dc toaletă, liber de ori-ce tărie, care adesea-ort oslo singura causă a culorel defectuoase a feţei. Cumpărătorii fa ricatelor mele se aiba tn seamă FIRMA, GUSTAV LOHSE, 46 YAGER STRAS-SE, Berlin, Fabrica de Parfumeric şi Săpunuri line ile toaletă. Se vinde în llacoane intregi şi jumătăţi la toate parfumeriile cele bune.
Depoul la d-nil Salomon Hechter şi Ch. Lazarowilz.
754 A

B A I U E
BALT A_2 ALBA
Stabilimentul sa deschis în Maiiî şi continuă a fi deschi spână la finele Iul August. Aci se găsesc toate necesarele pentru cură, medici în permanenţă, camere mobilate, restaurant, poşlie, telegraf, distracţii, piano, muzica, etc.
Boalele care se trateaza cu succes sunt : scrofulile sub or-ce forma, (la ochi, la nas, la gât), diformităţi corporale provenite din scrofule; maladia uterului, boale femeeştl învechite, poală albă, boale de piele, paralisii, mai ales la copii şi debilitatea copiilor, rănile învechite, urmele sifilitice, limfatismelc, hemoroide, reumatisme articolare cronice, maladia oaselor, palpitaţie şi anemice.
Preţul unei camere cu î paturi variază de la 6o până la ioo franci pe lună, ity cele cu j paturi no franci pe luna.
t Baie de nanioi mineral calda j franci, x bae de apa minerala calda i franc şi 50 bani, 1 bae rece cu duşi ţo bani, pentru copii preţurile sunt reduse pe jumdtate.
NB. Direcţiunea cailor ferate a redus preţul la şoo/o pentru pasageri care visiteazâ această staţiune balneara.
Medicul curant al băilor d. Dr. N. Georgescu.
Informaţiuni se pot lua în Bucureşti până la 1 Iunie in calea Călăraşilor No. 45, iar de aci în colo de la Stabiliment. La gara R.-Sarat se găsesc trăsuri.	782
JOCKAY-STABILIMENT
No. 66.— Strada Clopotaru— No. 66
BUCUREŞTI
Cumperari si ven-zari ele cai, trasuri si hamuri precum si în comision pentru ven-fu. .k/|hi zare. Pensiuni de cai zilnic si lunar pe pre-ciul de 2 lei pe zi inclusiv hrana.
77 î
Cu stima, LNGOSY.
AVIS IMPORTANT
ţtlJSZ
Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a mal deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21
Calea Victoriei, Coltul Hotelului Coutiuental, vis-a-vis de Teatru National
Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoitarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra
putem oferi o
MARFA EMINAMENTE SOLIDA
fara a conţine intr’ensa alt material de cât p^ele si nu Carton precum se gaseste iu cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da
ATENŢIUNE MARCEI FABRICEI
noastre, ori-ce pereche «le ţ*liete purtând marea fabrice! noastre sunt garantate de noi
Produsele noaste se mai gasece prin districte numai la îirmle aci notate : Craiova : Florea Stânciulescu et Th. Demetrescu; T.-Severin: Ph. Rohm; Piteşti: M. I. Satescu; T.-Jiu: Marcus el Spinter; 11.-Vâlcea: T.,„îs?u’ 1~ „ 1ey- p- P'Rf'scu; CAmpu-Lung şi Ploesti: A. Rosenbluth; Buzni: T. K. Argintoianu; Tecuciu-Focsiani: Variau Missir (ii; Bac au: I. M. Horovitz; Roman: Fraţii Rosenfeid; T -Ocna: Ovaiies Ştefan; Giurqi: Luca Lucato; Rosion-de-Vcde: Sam. Asriel et fiu; Calarasi: V. Mitrany; OUenita: M. Kamerling; Constanta G. Lucsi.	suma
: I. tu:
TiP°0VttfiatZiarului,, Epooa“
Tipărit ch cerneala Ch. I.orllleux C-le Paris
GKrant. responsabil O. Georgesou
www.dacoromanica.ro