ANUL III No' 767 NUMERUL 15 BAN NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si ia a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bucure**oi: La casa Aclministraţiuneî. In Tara: Prin mandata poştala. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In StrelncCnte : La toate ol'Ociole poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A REDACŢIUNEA No. 3,—lUatza Episcopiei,—No. 3 0 TACTICA GHESiTV VINOYATI de LA EFORIE DIN CONTRADICŢIILE D LUI PANU ARGUMENTELE ,.LUPTEI" COLECTIVIŞTI SI LIBERTATEA ALEGERILOR DRAMELE PADUREI 0 TACTICA GREŞITA Toată lumea îşi aduce aminte de violenţa cu care unele grupuri şi u-nele ziare au atacat guvernul junimist, îndată dupe constituirea actualului cabinet. O notiţă, apărută în Lupta, îu ajunul chear a formării cabinetului Th. Rosetti, pe când se svonise abia că se va forma un guvern junimist, şi prin care d. Panu anunţa că va combate noul guvern cu mai multă lnvierşunare de cât pe colectivişti, este un simptom de violenţa acelor organe. Aceste violenţe se manifestau şi prin conciliabulele grupurilor politice, şi unele persoane ameninţau chiar pe minister că vor agita ast^ fel ţara, în cât guvernul nici nu va putea menţine ordinea pane la a-legerile generale. Aceste ameninţări au remas simple fanfaronade, şi azi putem constata o îmblânzire în manifestaţiu-nile de nemulţumire ale acelorgru-puri politice; unii chiar au adus laude publice guvernului actual pentru modul cum a ştiut se garanteze libertatea alegătorilor In ultimele a-legeri comunale. Noi constatăm cu o îndoită mulţumire acest lucru. Nu ne displace se constatăm că nu ne-am înşelat în apreciaţiunile noastre asupra situaţiune',şi că din prima zi a schimbării guvernului pâne azi n’am avut a ne abate câtu şi de puţin de la calea pe care ne-am croit’o. Apoi este un lucru îmbucurător d’a vedea,că acele manifestaţiunl violente care aveau un efect iresistibil pe câtă vreme ele erau expresiunea nemulţumirii generale şi pe câtă vreme erau îndreptate în contra u-nui regim putred, este,zic,mulţumitor lucru, d’a vedea că aceste mani-festaţiuni îşi pierd ori-ce putere din momentul ce ele sunt numai la suprafaţă şi sunt lipsite de o bază serioasă, când ele au drept ţintă un guvern cinstit şi căruia nu’i se poate nimic imputa. Aceasta este o încurajare pentru guvernele cinstite şi o lecţiune şi o ameninţare pentru guvernele care ar avea veleităţi d’a se abate de la calea cea dreaptă. Lăsând însă la o parte aceste a-preciaţiunl ale noastre, constatăm încă o dată că ostilităţile, chiar ale unora dintre adversarii din principiu ai guvernului actual, au încetat — ce) puţin sub forma lor violentă. Adăogăm aceste din urmă cuvinte, fiind-că ne-am amăgi daca am crede că nemulţumirea uncra diu oamenii politici de care vorbim, a încetat prin faptul că acea nemulţumire nu se mai traduce prin manifestaţiunl sgomotoase şi iritate; ea a lu&t numai o formă mai îndulcită. A DOUA 1DIT1UNE SÂMBĂTA 11 (23) IUNIE 1888. APARE JN TOATft ZILELE DE LUCRU NUMERUL 15 BANI NUMERUL AMJXCILR1LE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agrnce lla vas, Place de la Poursc, S Anunciuri po pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. IU, 2 lei linia. LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioacul clin Bulevardul St. Ger-nialn, A». 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINtSTRAŢIUNEA Vezendu-se că manifestaţiunile sgomotoase nu au ecou în public, s’a crezut, prin unele sfere politice, că o atitudine mai calculată, mai şireată, ar putea produce resultate mai fericite. Aşa, asistăm de cât va timp la o campanie de insinuaţiunî, de bănu-eli, avend de scop d’a semăna intrigi şi d’a deştepta neîncredereaîn unele din formaţiunile noastre politice. Intr’o zi se zice că d. Dim. Brâtianu e tras pe sfoară de conservatori; în-tr’altâ zi e vorba de prelinse nemulţumiri ale conservatorilor, care n’ar avea în cutare consiliu comunal a-tâţia consilieri cât doriau, etc. Eri, un ziar cu care eream deprinşi a avea relaţiuni mai cordiale, dupe ce publică o mulţime de gra-ţiozităţi la adresa noastră, spune că junimişti au devenit prisonierii conservatorilor. Şi tot eri Lupta zice: «Dacă conservatorii tşl închipuesc că aQ pus mâna pe Junimişti se Inşală amar... Are să fie mare decepţiunea acelor naivi aroganţi când se vor vedea aruncaţi pe pavea...» Cel puţin conducătoriiacestei campanii ar trebui se arate mai multă dibăcie şi se spue rînd pe rînd, iar nu în acelaşi timp, unii că junimiştii ii au pe conservatori la mână, alţii că conservatorii ţiu prisonieri pe junimişti. Aceasta ar dovedi cel puţin mai multă iscusinţă, cu toate că resulta-tul> îi putem asigura, ar fi n.op-laţi. Căci nu-şî pot închipui confraţii noştri cât suntem de alarmaţi de perspectiva d’a fi aruncaţi pe pavea, şi în ce grad junimiştii sunt tero-risaţi aflend că sunt prisonierii conservatorilor ! Singurul lucru ce ne mâhneşte în toate acestea, e d’a vedea în ce grad ajung unii se înjosească politica. Dupe spusele lor îşi poate da cine-va seama de gradul lor de exasperare, daca s’ar afla în locul nostru şi ar fi ameninţaţi de grozăvii ca acelea, ce ei au caritatea d’a ne vesti că ni se vor întâmpla. Cât pentru noi,avem o mai înaltă idee de rolul partidelor politice. Pri-sonierî or nu ai junimiştilor noi vom da concursul nostru guvernului actual pe câtă vreme el va păşi ps calea cea dreaptă, pe câtă vreme el va da cetăţenilor satisfacţiunea ce le-am fagiduit că le vom da pe când eream in oposiţie , pe câtă vreme, în fine, el nu va jicni principiile şi aspiraţiunile noastre. iar nemulţumire nu vom avea de cât atunci, când ni se va dovedi câ ne-am înşelat în speranţele noastre, că un guvern căruia am dat sprijinul nostru n’a corespuns aşteptărilor ţerii, n’a realizat reformele ce ţara reclamă. TELEGRAME AGENŢIA IIAVAS Londra, 21 Iunie. «Standard» află din Berlin că Wilhelm II a însărcinat pe d. de Bismarck s§ notifice tutulor puterilor dorinţa sa de a menţine bune relaţiunf cu toţi vecinii sel. Londra, 21 Iunie. «Standard» desminte ştirea îu privinţa unei înţelegeri separate între Germania şi Rusia, şi crede că tripla alianţă va fi menţinută în forma sa actuală. V'icnn, 21 Iunie. In cercurile competinte diu Budapesta nu se ştie absolut nimic de pretinse lur-burărl ce ar li isbucniL printre ţăranii din Transilvania, Presda, 21 Iunie. Principesa Maria de Saxa-Altenburg, fiica prinţului Frederio-Carol, a murit la mio-zul nopţii. M L- -.............. -.■-_________ '=!_ i- i St.-P«tersburg, 21 Iunie. «Gazeta de MoŞcora» zice ca Wilhelmal Il-Ieaad&t RusidI Asigurări pacinicede o valoare nediscutţblâ. Berii», 21 Iunie. «Curierul Bu.rsi nl«i aloguloril «onvostriili; morţi aduşi la vot; teroarea ele. Ce’l drept, nici n’am dat atenţiune acestor stupidităţi, din momentul ce ele erao opera scribilor colectivişti. Azi însă aflăm că colectiviştii fac o Întrunire publică pentru a protesta în contra ingerinţelor în alegeri, şi că d. Ion Brătianu insuşî va lua cuvîntul în acea întrunire. Tema discursului săâ va fi Libertatea alegerilor. O asemenea obrăsnicie nu are nevoe de comentar. ARGUMENTELE „LUPTEI" De cât va timp s’a ivit o discuţie destul de vie între ziarul nostru şi acel aî d-luîPanu din cauza unor interpretări diverse asupra «intervenţiunei Statutul» şi din cauza similitudine! sau diferenţei de vederi politice dintre junimiştii şi conservatorii. Discuţiunea era deci pur şi simplu teoretică şi n’a alunecat pe terenul personalităţilor, de cât în zioa când am fost nevoiţi să dovedim cu extracte că d nu Panu se contrazice. De unde noi ne ocupam în discuţiile noastre despre cea ce zice Spencer, ne am pomenit fără voie obligaţi să ne ocupăm şi de cea ce zice d-nu Panu, schimbare de persoane foarte nepriin-cioasă, or cât ar fi de mari cunoştinţele d-luî Panu asupra tuturor ramurilor activităţei omeneşti, or cât ar fi de pătrunzătoare vederile d-lul Panu asupra presentuluî şi viitorului. Cea ce Jzice Spencer înlocuit prin cea ce zice Panu, era negreşit neplăcut pentru public, dar mat ales neplăcut pentru d nu Panu, câcl cea ce zice Spencer Luni şi Marţi se potriveşte cu cea ce zice acelaş Spencer Mercur! şi Joi; ear cea ce zice Panu Luni şi Marţi nu se potriveşte eu cea ce zice acelaş Panu Mercurl şi Joi. Ne făgăduise într’adevăr ziarul Lupta că are de gând să ne înfunde, şi în nu mărul de la 30 Maiâ d. Panu a scris următoarele rânduri : «Chestia cea l'altă,adică chestia de a se şti când an fost conservatorii pentru imţiativa Statului şi dacă aii fost în tot d’a-una pentru ea, n'am prejudecat'o, fiind câ am anunţat mi se pare că voiţi reveni asupra el, dar sunt hotărât a www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 11 1UNIU reveni tn aşa chip în cât sg nu mal aibă ce dori nici chiar hazliul U. C. tDecî,să aibă putină răbdare şi sg nu’f fle cu supărare daca II fac să aştepte puţin, căci nu va pierde nimic de aici. Ba încă va câştiga ceva, va câştiga putinţa de a se face de râs la intervale cât se poate mal departe». Dar de la 30 Maiu până astă-zi aii trecut zece zile şi d. Panu tot nu ne-a înfundat. D. Panu ne-a răspuns că suntem ciocoi, ca suntem băeţaşî eşiţl din scoa-lele de la Paris, că n’am învăţat nimic, dar tot nu a scos la lumină faimoasele argumente care urmad să nu mal lase nimic de dorit. Daca suntem noi ciocoi saii golani, daca venim din şcoalele de la Paris sad din cele de la Rusciuk, daca cel de la Lupta cu patru clase primare şi şapte clase de clondir sunt mai luminaţi de cât băeţaşii de la Epoca, aceasta nu e absolut de nici un folos în discuţia iu-tervenţiunei Stalului. Până acum, d. Panu n’a găsit însă alte argumente spre a ’şl tălmăci contrazicerile, de cât epitetele pe care ni le dă zilnic. Noi am admite bucuros că redacto ril ziarului Lupta n’ad avut încă timpul să recitească toţi autorii cu care voiad să ne dea în cap, daca n’am şti că ziarul socialist nu e în stare să ducă până la sftrşit o discuţie serioasă. Când le vorbeşti de constituţionalism, cel de la Lupta îţi respund prin înjurături, sau când începi cu dânşii o discuţie serioasă, el ocolesc chestiunea şi se leagă de un fleac, de o informaţie, de oîntlmplare de nimic, spre a schimba vorba. TEATRUL NATIONAL DI\ LVSI Meseriaşul Român publică adresa comi-siunel interimare a primăriei comunei Iaşi către d. ministru al cultelor şi instruc-ţiunel publice, relativă la aducerea la îndeplinire a legel pentru Teatru Naţional din Iaşi în coprinderea următoare : Domnule ministru, Cunoaşteţi că Iaşi au fo3t un centru însemnat de oameni literaţi, şi un focar de lumină care nu puţin an contribuit la propăşirea ţărel pe calea atât politică cât şi pe cea culturală, şi că de asemenea a contribuit la Unirea ţărilor surori şi la o mulţime de alte acte patriotice, care au oreat Statul rioru&n do astăzi; şi este de netăgăduit că cu toate modestele mijloace de care aa dispus, a contribuit la aceasta în mare parte şi Teatrul Naţional, care a dat o impul-siune morală. Daca teatrul de un timp încoace n’a făcut în destul progres, causa în mare parte a fost şi lipsa de local propriu pentru aceasta. Acum 60 ani aproape, teatrul înce-pându’şl existenţa sa în case private, mal târziii i s’a făcut un local prin prefacerea In teatru a casei doctorului Pe-ritz, din strada Goliel, care loc actualmente face parte din curtea palatului comunal. Acest local, de şi destul de modest, dar el avend avantagiul d’a se găsi pe atuncea aproape în centrul oraşului, era foarte frecuentat de toate clasele societăţi ; şi ast-fel el progresa In mod necontestat; dar sub pretext că localul ar fl prea modest pentru destinaţiunea lui, Domnitorul Mihail Gr. Sturdza, către finele domniei sale, a pus, cu cheltuiala Statului, de s’a prefăcut în teatru casele sale din strada Copoii (acum strada Carol), ce le avea moştenire de la Baş-boerul Frederik (Teodor) Balş. Acest local, care mal în urmă a devenit proprietate a casei ospitalelor Sfîn-tulul Spiridon din Iaşi, de şi mal încăpător de cât acel din casele doctorului Peritz, avea însă desavantagiul de a fi prea departe de centrul oraşului, şi astfel mal ales în timpuri rele era prea puţin frecuentat. Pe cât a ţinut domnia fericitului Intru amintire Domnului Grigore Alexandru Ghica V.V., care cu mari sacrificii din punga Statului şi chiar din punga sa proprie, a adus o trupa de operă italiană ; şi pe cât timp laşi ad fost capitala ţărel, partea de dincoace de Mil-cov, teatrul a mers cum a mers, dar de atunci încoace el n’a făcut de cât a regresa. Ge-I drept în urmă la 1877 s’a făcut 0 lege pentru organisarea teatrului naţional din Bucureşti, căruia i se creează deosebite mijloace, şi prin acta lege In cât priveşte teatrul de la Iaşi, la art. 27 s’a prevăzut următoarele : «De în-«datâ ce s’ar forma în Iaşi o societate «dramatică In aceleaşi condiţiunl cu «cele prevăzute în această lege, ea se «va bucura de aceleaşi drepturi ca so-«cietatea din Bucureşti; şi guvernul în «lipsă de un local al săd, va subveni «cu o sumă anuală de 10,000 lei noi,» subvenţiune care mal apoi s’a sporit la suma de 20,000 lei; Insă nici dispo-ziţiunile acestei legi, care se par menite a ridica teatrul din Iaşi din căderea sa, nu i-a adus vre-o îmbunătăţire din mal multe cauze, între care cele mal principale sunt : 1) că localul teatrului fiind proprietate privată, el era supus la licitaţiune şi prin urmare devenea monopol în mânele celui ce’l poseda, ast-fel ca dacă îl lua societatea dramatica, ea înlătură ori ce altă trupă, care ar fl putut să-î facă concurenţă din punctul de vedere al arta!; iar dacă îl lua o altă trupă, atuncea societatea de şi se bucura de toate avantajele materiale ale legel, însă rămânea fără teatru, neavănd unde să joace. 2) că teatrul, precum s’a zis, era prea puţin frecuentat, mai ales în timpuri rele. Dar ca şi când u’ar fi fost de ajuns toate aceste inconveniente, acum In urmă, după cum cunoaşteţi, a venit a le lua locul o calamitate, a venit calamitatea distrugerel cu totul a localului prin incendiul urmat în luna Martie, anul curent, ast-fel că Iaşii, de unde avea un teatru, de bine de rău, aii rămas acum cu totul fără un local de teatru, şi societatea dramatică, care era înfiinţata a fost redusă la starea de acum 60 ani, de a juca prin săli private, care numai ca săli de teatru nu pot servi; şi mal mult de cât atâta chiar de a înjosi arta dramatică şi gus- 1 tul, prin cafele şantante. Deci a se lăsa lucrurile în starea a-ceasta este imposibil. Pentru Iaşi lipsa de teatru este o lipsa care nu se poate compensa, prinnimica alta. Este ca şi când Iaşii ar fi lăsaţi prin întuneric ; este ca şi când i s’ar ridica viaţa intelectuală; este îr fine a-i arunca într’o viaţă de frivol lăţi şi de distracţiuni care numai caradere nu pot se formeze. Iaşii ad deci absolută trebuinţă de un teatru, şi acela rebue să lise dea cu ori şi ce preţ. Vine acum lnt*ebarea prin ce mijloace li se poate da teatrul de care ad absolută necesitate 1 La aceasta întrebare după starea de mină în care se găsesc Iaşii, nu se adnite de cât un singur respuns serios, ii anume : prin inter -venirea guvernului; şi acest răspuns să nu se pară o exigeraţiune, să nu se para un paradox, cerându-se aceasta de la Stat. i) pertru că teatrul la toate popoarele fiind )rivit ca o înalta notă de educaţiune, ţireî mal întâi îi incumba sarcina de a îngriji de această şcoală; şi ca dovadâla acaasta avem chiar Teatrul Naţional din Bucureşti, Ateneul, etc. pentru care necontenit Statul face atâtea sicj’iflcil; şi dovada însuşi finele art. 2T, mai sus citat prin care se recunoaşte că Statul trebue să să aiba un local le teatru în Iaşi ; şi fiind că nu’l are; el (guvernul) se o-bligă a’I da o subvenţiune anuală ; 2) că dacă Bucureştii care se găsesc într’o stare de inflorire netăgăduită, se bucură de solicitudnea ţărel, cu atât mal vîrtos Iaşii, caredin causasacriflciilor ce a făcut în interesul cel mare al ţărel a decăzut, trebue să aibă dreptul la a-ceiaşl solicitudine. Aşa dar învederat, fiind că Iaşii trebue să aibă un kcal de teatru proprietate a lor, şi că sarcina de a’l edifica din toate punctels de vedere incumbă Statului afară de amplasamentul propriu pentru aceasta, care urmează a’l da comuna, îmi permit a vă ruga d-le ministru ca să bine-voiţî a lua în grabnică şi serioasă consideraţiune chestiunea aceasta, pentru ca Iaşii, cu oră mai înainte să’şi poată avea teatrul lor, care este complementul educaţiunel şcolare înalte. Ieşenii aştept cu deplină încredere, d-le ministru, de la guvernul al caruia membru luminat sunteţi, acest act de mare dreptate pentru dînşil, şi el sunt siguri că’l vor avea. Bine-voiţî, vă rog d-le ministru a primi asigurarea prea osebitei mele con-sideraţiunî. !!d. Preşedinte. Pasfia. Primim următoarea scrisoare: Domnule Redactor, In Epoca de erl 8 Iunie vedem o in-serţiune în care se zice textual că: «guvernul n’ar face rău să orânduiasca «o anchetă şi pentru spitalul Brânco-«venesc unde pareni-se, dupe câte se spun, nu s’ar petrece lucruri tocmai «curate». Se vede că autorul mserţiunel, primind cu uşurinţă asemenea insinua-ţiunl, nu este în corentuî faptelor şi crede căEpitropia Aşezămintelor Brân-coveneşti este o instituţiune lipsită de or-ce control. Spre a nu fi indus publicul în eroare, socotim de trebuinţă a aminti că acest aşezământul dă în toţi anii socotelile către adunarea generala prevăzuta de actul de fondaţiune, şi că, în comisiu-nile alese de această adunare, ah figu-gat, în curgere de 12 ani persoane ca Mitropolitul Primat, Episcopii de Bu-zeu, de Rîrnnic, principii AL B.Slirbey, D. B. Stirbey, N. G. Bibescu, loan Ghika; d-nil G. Gr. Gantacuzino, general I. Em. Florescu, Theodor Rosetti, D. Sturdza, Ion Kalendero, Gr. Triandafll, Ion Marghiloman, D. Polizu Micşu-nescu, şi mal în tot-d’auna, titularul ministru de flnance, preşedintele sad un consilier al înaltei Gurţi de Gasaţie, preşedintele sad u > membru al înaltei Curţi de CompturI, preşedintele Camerei de Comerţ, directorul Casei de Depuneri şi ConsemnaţiunI, un director al Băncel Naţionale, un membru al Consiliului comunal, un membru al Consiliului superior medical; în fine comercianţi însemnaţi şi notabilităţi din toate stările sociale. Asemenea nume vorbesc prin ele înşile, şi a bănui că ele pot acoperi lucruri care nu sunt curate, ar fi a,le face o gratuită injurie. Nu credem, dar, ca cine-va să poată pune în îndoială competinţa, imparţialitatea şi înalta onorabilitate a unor a-semenea persoane care, constituite în. comisiunl, ad verificat în fle-care an compturile de gestiune ale Aşezămintelor Brâncoveneştî, ale căror cercetări s’ad adus la cunoştinţa publică prin «Monitorul Oficial» No. 78 din 10 Iulie 1887, şi prin presă, şi care ad constatat invariabil In termeni măgulitori pentru Epitropi “, că gestiunea Aşezămintelor Brâncoveneştî este corectă şi regulată. Vă rugăm d-le redactor, se bine-voiţî a da loc tn ziarul d-v. acestor desluşiri, şi să primiţi încredinţarea considera-ţiunel noastre. IV. Dibcscu, T. I. Vncaresca. INFGRMATIUNI Aflam ca coinislunea senatoriala însărcinata cu cercetarea abuzurilor generalului Anglie-lescu, fostul ministru de resbei, iv conchis la darea în judecata a complicelui d Iui Ion Itratianu. (omisiunea a admis delictul de mituire în afacerea încrueise-toarei si acuzuUunea de mituire si abuz în afacerea cumpărării cismelor. Cen. Ynjiheleseu va il tradus dar înaintea Curţii de Casatiune. HOŢIILE DE LA EFORIE Grave destăinuiri s’ad făcut parchetului de către mal multe persoane chemate a depune ca martori în afacerea hoţiilor de la Eforie. Destăinuirile acestea ating un alt punct grav al administraţiunei Eforiei, acela în privinţa arendărilor moşiilor şi pădurilor pe care le posedă şi le administrează direcţiuuea Eforiei spitalelor. Se ştie că această direcţiune e încredinţată d lui Simeon Mihâlescu. Ni se afirmă că judecătorul de instrucţie Popp ar fi cerut suspendarea din funcţiune ad-lul Simeon Mihâlescu, care se afla serios implicat în urma u-nor depuneri grave făcute în contra d-sale de un martor. * Am zis că licitaţiile la Eforie se fâ- cead In favorul acelora care consimţead a împărţi cu cel de la Eforie beneficiile care erad se resulte din imobile, păduri sad moşii luate în arendă. Textul scrisorel a unuia din concurenţi la o licitaţie pentru arendarea unei păduri, ne va confirma aceasta. Publicăm parte din scrisoarea pe care o posedă ni se pare, unul din martorii chemaţi a depune în afacerea hoţiilor de la Eforie. E vorba de o licitaţie pentru o pădure. «Se ştie cum se petrece — zice concurentul în scrisoare — cu licitaţiile de la Eforie. Toate sunt pro forma, iar a-devăratul arangiament se face cu prietenul .....(numele nu e pus) de la Eforie». Cine e acestprieten cu care se făcead adevăratele aranjamente ?iată ce trebue ca justiţia să găsească. Repetsm încă odată că scrisoarea a-ceasta nu e în mâna noastră, ci se afla printre hârtiile unei persoane care a fost chemata la instrucţiune ca să de-pue In afacerea Eforiei, şi care ne-a dictat textul scrisorel ce publicăm mal sus. Un alt fapt pe care* justiţia cercetân-du’l ar putea găsi ceva destul de compromiţător în contra mal multor persoane de la eforie. E vorba de arendarea moşiei Chir-nogi din judeţul Ilfov, plasa Olteniţa. Această moşieo luaseîn arenda pentru 5 ani d. D. Constantinidi. Termenul espirând, moşia trebuia se fle pusa la licitaţie, sad daca d.Constantinidi voia s'o mal ţie încă, era dator conform legel să plătească 20 0/0 mal mult de cât plătise pentru arenda tocmită, şi contractul să’l reînoiasca pe cinci ani. Ce se face însă? D. Constantinidi ţine moşia pe un an .plătind cele 20 0/0 mal mult din arenda; îndată însă ca trece un an, d. Constantinidi care trebuia se ţie moşia în arendă pe un timp de 5ani, se leapădă de dânsa şi Eforia e nevoită să o scoată la licitaţie. La licitaţie d. Constantinidi concurează, şi reuşeşte a lua moşia înapoi cu un preciu mult mai mic de cat cum o avusese deja. Am expus cele de sus aşa cum ni s’ad raportat; datoria justiţiei este de a cerceta daca sunt adevărate. Ni se afirmă că la întrunirea ce colectivişti vor ţine Duminecă la Dacia d-nu I. C. Brătianu va pro-nunlaun discurs-program. -Programele d-lul Brătianu, şi modul mai ales cum execută acele programe, sunt cunoscute de toţi cetăţenii. Ar putea spune d-sa or ce, nimeni, dar nimeni, nu’l va mai crede. D. ministru al cultelor şi instrucţiune! publice a dispus ca lefurile profesorilor pe două luni, se fie liberate nainte de începerea vacanţelor. -SB- D nu I. E. Vasiliu a fost numit re-visor şcolar la Bacău. Primim din Severin următoarea telegramă : Noul Consiliu comunal s’a constituit: Constantin Georgeseu ales Primar cu unanimitate de voturi, cum şi ajutoarele sale Nicu Şerbănescu şi Petrache Dumitrescu. Colectiviştii sunt desesperaţi de victoria partidului. Macescu D. Ioan Iamandi, prefectul judeţului Tutova, se va reîntoarce diseara la postul seu. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (13) ALEXIS BOUVIEU DRAMELE PĂDURI i PARTEA I LUPII DIN ARDENI ii. MAREA CASA X.... SI C-1A Tata Marţial se rezemă iar într'un cot, observând mered pe interlocutorul săd. Acesta se apropie de dânsul şi mai încet : — Fiul lui Michel d’Aumoy o să fle major şi o să caute a face socotelile moştenire!; noi vrem să’l împedecăm de a pune mâna pe averea ce ni se cade. Marţial se uită şi mal lung la neruşinatul care venia să’l propue cei ce numea el o afacere. — Cum vi să cade ? — Fireşte; de vreme ce suntem moştenitori direcţi al lui Michel d’Aumoy. — Dar moştenitorul lui direct e fiul său... — Fiul săd—zise ţeranul ridicând din umere—a murit fără copil. — Măcar... copilul, deşi născut după moartea sa, e fiul său- — Mă iartă, d-le, trebue să’ţi spun un lucru : tata ne a învăţat să citim codul... E! zicea tot-d’auna : ăsta, copil mei, e gramatica vieţel. — Nu te înţeleg. — Vreau să zic că codul e pentru noi 1... Noi datorim numai o pensie copilului. — Bine, dragul med, eşti curat nebun 1... Marţial din ce în ce mai ademenit de povestirea lui Jean-Baptiste Aumoy, lua un cod şi citi : Articolul 645. «Copil sad descendenţii moştenesc pe tatăl, mama, bunul, etc...» — E limpede, mi să pare... — Nu’l acest articol... vezi 756. Marjial întoarse fila şi citi : «Copii naturali nu moştenesc ; legea nu le da drepturi asupra bunurilor tatălui sau mumei lor morţi de cât dacă ad fost legal recunoscuţi....» — Vezi, adaose Marţial, e vorba de un copil natural. — Ai dreptate, răspunse cu răceală ţăranul, am vrut să vorbesc de articolul 762. Destul de mirat, tata Marţial supu-nându-se, era să citească, când Jearf Aumoy începu a recita, ca o lecţie învăţată pe din afară, fără a se răsufla: — Articolul 762. Disposiţiile articolelor 757 şi 758 nu se aplică copiilor a-dulterinl sad incestuoşl.—Legea le a-cordă numai alimente.—Art, 763. A- ceste alimente sunt hotarlte dupe mijloacele tatălui şi a mumei, dupe numărul şi calitatea moştenitorilor legiuiţi. —Art. 764. Când tatăl sad mama copilului adulterin sad incestuos îl vor fl învăţat vr’un meşteşug sad unul din ei îl vor fi asigurat alimente fiind în viaţă, copilul nu va putea cere nimic din moştenire. Jean-Bsptiste să resufle în sfârşit. Era vreme, căci se făcuse roşu. Marţial, privindu’l zăpăcit, ÎI zise : —Dar copilul acesta nu e adulterin... —Noi ştim ca da. —Cum asta? zise Marţial. — Voi să zic ca se află un testament făcut de unchiul nostru, în care spune în urma declaraţiunel mal multor doctori consultaţi de densul şi ale căror nume le înşiră, că de oare ce moare fără urmaşi, lasă o parte din bunurile sale femeiel lui şi cea-l’altă neamurilor sale. — AI acest testament, întrebă Marţial sculându-se de la biurou şi cu o voce aşa de ciudată în cât Jean-Bap-tiste se dădu înapoi speriat. — Doamne, dar ce ai? întrebă el. Marţial îşi frecă fruntea, şi 'şl veni iute în fire, ca prin o sguduire magnetică. — N’am nimic, zise e), numai picioarele ml-ad amorţit, şi voi să umblu puţin. In adevăr începu a merge prin casă. Aumoy îl privea fără a vorbi, aşteptând să’i spue ceva. Dupe câte-va minute, tata Marţial se aşeză din nod în jeţul săd. — Mă iartă, zise el ; mi se Intîmplâ j adesea să amorţesc ast fel, în cât am nevoe de puţină gimnastică. Acuma mă simt bine. Daca vrei să urmezi... — Cu plăcere, d-le... dar m’aî speriat. — Mă iartă. — Te-am iertat de mal nainte... Nu ştid unde am rămas... — Îmi vorbeai de un testament. — A 1 bine zici. Marţial ridică capu şi făcu un semn cu mâna ţăranului, spre a’l ruga să ’l asculte. — Dâ-ml voe... din tot ce mi-al spus, văd că e ceva de făcut. Dar trebue să ’ml dai oare-care desluşiri... în alt chip. — Cum ? — S’ar putea să mă încurc. îmi dai voe să iad note... şi să te întreb... — O 1 cum nu, zise îndată ţăranul bucuros, mai bine ’ml place aşa. Nu pot să ţiu şirul povestind. Sunt la ordinele d tale. Marţial să gândi un moment; de mal multe ori îşi netezi fruntea; parcă ’şî aduna ideile. Dar dacă n’ar fi fost în umbră, Jean-Baptiste ar fi băgat de seamă că ’şl ştergea sudoarea ce ’l îneca. După ce ’şi scoase gulerul ca să respire mal uşor, întrebă : — Eşti nepotul lui d’Aumoy de la NoUzon ? — Al lui Michel d’Aumoy, ucis la 12 Aprilie 1851, în pădurea Neufmanil. — A I zise Marţial luându şl capul între mâni, ca pentru a’şl întipări mal bine In minte cea ce auzea. După câte-va secunde, ridică încet capul şi reluă : — Sunt va să zică ceva mal mult de două zeci de ani... Michel d’Aumoy era însurat. — Da, d-le. — Să însurase sub regimul separa-’^unel dc bunuri ? — Nu, d-le, sub regimul dotai. — Da 1 — Fie-care putea dar să dispue de bunurile sale.... Eşti sigur căn’a făcut nici o donaţiune femeiel lui ? — Ştid că era un testament. — Care ’l dădea ?... — Care ’l dădea tot. — EI bine? întrebă Marţial uitându-se ciudat la cel care ’i vorbea şi ştergând necontenit sudoarea ce nu’l lăsa In pace. — Acest testament e nimicit de un testament secret ce făcu câţl-va ani mal târziu. — E,ti sigur că există alt testament? — Da, d-le. — Cum ai aflat de acest testament secret ? Jean-Baptiste nu răspunse. — Taci ? — De d-le e un secret de famile, cam greii de spus. — AI venit să mă consulţi, nu te am chemat eu.Dacă crezi că trebue se taci, seneoprim aci.Nu potsă mă însărcinez cu o treabă şi să dad parale dinainte fără a o cunoaşte cu toate amănunţi-mele el. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA - 11 UHU -s. Discuţia urmată în sinul consiliului sanitar superior asupra reorgn-nizărei spitalelor rurale ne putând fi terminată, consiliul a decis ca o nouă şedinţă se aibă loc astâ-searâ. Azi dimineaţă, la 10 ore, miniştri s’au întrunit la prinţul Al. Stirbey. -ses- Duminecă 12 Iunie la 3 ore p. m. se va celebra in biserica sf. Mitropolii căsătoria d-lui Lt.-colonel I. E. Mano, cu d-ra Esmeralda G. Cre-ţiano. -ms- Sub inspector al Creditelor agricole din ţară a fost numit d-nu Th. Mâldărescu. -w- Oficiul telegrafic ce s’a înfiinţat la Slănic a Început deja a funcţiona de ieri. Aseară *’a întrunit la direcţia generală a drumurilor de fier consiliul de administraţie, care s’a ocupat cu mai multe chestiuni importante. Astă seară va avea loc la Brăila o întrunire publică în prevederea viitoarelor alegeri comunale. Relativ la afacerea de la Eforia spitalelor civile, aflăm că ieri s’a procedat la interogatoriul mai multor martori, dintre care mai mulţi comercianţi şi funcţionari d’ai Eforiei spitalelor. Comisia interimară a dispus sporirea numărului sacalelor, destinate a uda stradele Capitalei. Aflăm că parchetul este deja pe urma autorului asasinatului comis pe şoseaua Pantelimon, şi se speră că el va fi prins imediat. ~K- In timpul manevrelor, toate golurile de medici militari ce există pe la corpuri, vor fi umplute cu medici de rezervă. -s**- Nu s’a descoperit încă nimic în afacerea de la Franzelaru. Toţi martori chemaţi, între care şi mulţi colectivişti, au declarat că n'au văzut cine a lovit pe frizerul Dinu. Ast fel de sigur dosarul afacere! de la Franzelaru va fi închis din cauza lipsei de martori. -ws- Voinţa crede că prin vorbe grosolane ar putea se ascunze adevărul cel mai patent. Menţinem încă odată afirmarea noastră cum că Barbu Gheorghe chemat la parchet că, a declarat închipuite cu desăverşire sunt informaticele Voinţei că a fost bătut de par-sani d-lui Brătescu. Confirmarea acestei mărturisiri a auzit’o chiar reporterul Voinţei, din partea unui procuror care vorbind despre informaţiunile inexacte ce publică Voinţa, a zis următoarele a-dresendu-se către reporterul sus zisului ziar colectivist. «Ia mai lăsaţi cu informaţiele d-v. inexacte, aţi spus şi despre Barbu Gheorghe că a fost bătut la Franzelaru si eu am constatat că Barbu nici că a fost p'acolon. Doctori chemaţi pentru a face un raport în privinţa stări mintale în care se află Preda Fântânaru, n’au alcătuit încă acest raport. Se speră că cel mult până mâine dd. doctori Boicescu, Suţu şi Alexianu care formează comisiunea medicală, se vor pronunţa într’un mod definitiv daca Preda Fântânaru suferă de alienaţi8 mintală sau nu. D-nu Droc-Bănciulescu, despre a cărui destituire de la direcţia calei ferate s’a vorbit eri la informaţiunile noastre, ne roagă a îndrepta cele zise, întru cât d-sa declară că n’a fost destituit din causa că a fost permutat la Constanţa, dar din alte motive pe care nu voeşte a le expune de oare-ce d-sa nu face politică militantă. s®- Atragem atenţiunea d-lui comandant al pieţei asupra proastei conduite a gradelor inferioare, care nu pot merge pe stradă, mai cu seamă acum în timpul Moşilor, fără se nu insulte femeile. Aseară pe la orele 10 sergentul-major Filip Dimitrescu din al 2-lea de linie, comp. 4 şi sergentul Stoe-nescu loan, din compania jandarmilor pedestri, au insultat mai multe femei, când se întorceau de la Moşi. DIN DISTRICTE VLASCA Din tabara de la Slobozia Sub acest titlu «Solidaritatea» din Giurgiu publică relatiunea următoare : Este o adevărată plăcere ca să vezi tabăra de la Slobozia: peste 500 oameni lucrând In mânuirea armei de dl mineaţă până seara şi cu toalfr astea veseli, sănătoşi şi bine la faţă;—cortu • rile curate şi bine Întreţinute, tntr’un cuvlnt toate la locul îor. Am văzut şi lagfire ruseşti, Insă cât de mare e deosebirea 1 La Muscali să dai mult şi să nu te hasardezl ca să visitezl un lagăr, căci vel eşi sad bolnav, sad cu durere de cap, atât de mare e neregula şi necurăţenia. Instrucţiunea militară a trupei, lucru de care m’am interesat foarte de a-proape, este foarte înaintată şi fără de a exagera voi zice că face mare onoare tânărului corp ofiţeresc precum şi comandantului lor. Am observat mişcări şi evoluţiunl esecutate cu multă regulă şi precisiune, ast-fel că dacă nu al şti că aceşti oameni nu sunt de cât nişte recruţi, poate că te al crede în faţa unei trupe bătrâne. Hrana soldatului d’asemenea nu lasă nimic de dorit ; pâine bună, legume escelente, carne proaspătă. Ge e drept, trebue se recunosc că lucrul acesta este In parte datorit escelentului sistem gospodăresc al şefului regimentului d. colonel Costa-Foru. Uitasem să spun că întregul corp ofiţeresc nu se compune mal mult de 5 locotenenţi şi 4 sub-locotenenţl, toţi sub conducerea inteligentă a unul d. major. Lucru de remarcat. Ofiţerii se poartă foarte bine cu soldaţii şi In loc de a’I trata cu rigoare, caută mal mult prin sfaturi şi purtare bună să le inspire gustul armelor, procedare ce adesea isbuteşte mal bine de cât toată această serie de brutalităţi, la care asistam adesea în timpul instrucţiunel unei trupe începătoare.—Onoare onor asemenea şei'l 1 IAŞII TJ11 model de judecător La ocolul Rahlui e judecător un bătrân Dimitrescu, tatăl colectivistului Coco, zice «Fulgerul» din Iaşi. Acest moşneag nepriceput, pentru a se co-torosi de procese şi a nu mal da hotărîrl, îndată ce striga părţile, se adresează la ele cam ast-fel: La reclamant : Mă ticălosule ce al reclamat ? împacă-te că te trimit la criminal. La pârât: Tâlharule, pentru ce al bătut? Am să te trăofit în temniţa pe doi ani. Du-te de sărută mâna celui l’alt ca se te ierte, căci e val de tine! După acest limbagiu, bieţii oameni sfătuit! n’au ce face alta decât să se supue judecătorului. Noi am întreba însă pe d. ministru dacă aşa a înţeles legea să se închidă procesele. Tot aceiaşi procedură o urmeză ono-robilul şi ’n procesele băneşti. Oare nu’I timpul să se mântue o dată lumea de aceşti ramoliţi îmbrăcaţi în haina de judecător ? Scandal Un adevărat scandal s’a petrecut azi la 8 a curentei şianume d. G. C. Ropală, avocat din laşi, ca procuratorul unul d. din Galaţi, însoţit de portărelul D. Lupu, s’aă dus la domiciliul d-lul general D. Racovită, cerând să fie plătit cu suma de vr’o 5000 leî noi în basa u-nel hotărîrl definitive a trib. Covurluiu sad, în cas contrar, va fi sequestrat; la aparaţiunea cărora d. general i-a întrebat că cum ah îndrasnit să intre la d-sa, de oare-ce d sa e general atât la cazarmă cât şi acasă; că nu voeşte să plătească şi să bine-voiască a eşi afară, căci are jandarmi la disposiţie. In urma acestora, portărelul s’a adresat la concursul poliţiei şi întorcându-se la d. Racoviţă, d-sa i-a dat afară cu jandarmii cart formează garda sa. In faţa acestei ilega ităţî, subcomisarul a raportat caşul superiorului său spre a’l aduce la cunoştinţa d-lul prefect, portărelul a constatat acestea prin un proces verbal, iar d. Ropală s’a tânguit d-lul procuror general şi acesta a dispus a se face cunoscut d-lui ministru de justiţie spre a interveni pe lângă d. ministru de resbel. Ne întrebăm : Cum rămâne cu o ho-tărîre judecătorească remasa definitivă, care se execută în numele Suveranului, şi cum tocmai acei puşi sus şi în stare de a respecta legile, dad un aşa trist esemplu ? ROMAN Minciunile Socialiştilor* Romanu publicădesminţirea următoare: Sub semnaţii locuitori din Gotuna Chiflele această comună, plasa Fundul, judeţul Roman, venim a desminţi ştirea dată de d. Vasile Morţun în gazeta «Muncitorul» (mal bine s’ar numi min-ţitorul) ce redactează, cu cuprinderea următoare: D. V. Morţun pretinsul a-părător al ţăranilor, scrie ca noi locui toril din coluna Chiliile ne am fi rescu lat contra d-lul proprietar G. AgaricI, pentru cuvânt că ne ar stăpâni pe nedrept patru-zeci fălci loc din pământul cuvenit nouă. Sub-scrişil declarăm acasta da un neadevăr patent. Noi sateă'din această cotună, nici prin gând nu e ad trecut de răsvrătire, din contra >1 fost liniştiţi, căutându ne de interesle noastre; iar d. proprietar nu stăpl'eşte nici 40 degete — necum 40 fălci cii locul sătenilor; fiind că‘locurile lastre sunt parcelate, prin inginer pătit de noi încă de la 1872. D. Morţun prin gazeta Muncitorul» acuză şi pe funcţionari «munalî ca : Primar, Preot, Învăţător i Notar, că sunt nişte jafuitori şi asrritorl aî ţăranilor ; neadevăr grosohn; d-sa ne trăind la ţară, nu poate cinoaşte meritele şi serviciile ce futxţionaril fac comunei prin sfătuirile corale şi înţelepte ce dau în specia! populaţiunel rurale. Aşa dar, dacă cele scrie In gazeta «Muncitorul» vor fi tot aa de adevărate ca cele scrise în privnţa funcţionarilor comunal! şi a proirietarulul d. AgaricI; bine ar face redictoril acelei foiţe să se apuce de alt neşteşug fiind şi siguri că numitul ziarnu va fi luat în seama de oameni serio'l. Acum, o ultima întrebare ce o facem prin milă, d-iul Morţun; care d-sa care se pretinde—prin gazetă—sprijinitorul sătenilor,ajutat-a pe locuitorii din Ară-meştl cu porumb şi nutrei la vite, cum d. proprietar AgaricI ne-ad ajutat şi ocrotit pe noi sătenii dii Chilii ? ne pare că nici amieaparte D. Morţun are un obiceid foarte but, făgădueşte mult (şi Românul zice : la lauda mare se te duci cu sacul mititel) şi dă puţin sad nimica. Mare e deosebirea de la vorbe la fapte. Prin urmare am dori ca d. Morţun cu ziarul d-sale «Muncitorul» (Mâncătorul) să nu mal fie adăpostul tuturor neadevărurilor şi a tuturor calomniilor ruşinoase. Primit! d-le Redactor asigurarea o-sebitel noastre consideraţii. Sub-semnaţî : Primar, I. Smeria. N. Belloiu, N. Dornescu, Preutul Gh. Platon. Chiflele, 1888 Iunie 7 zile. Locuitorii : Ion Zanfira Pave!,Toader N. Mocanu, loan T. Grăşmariu, Toader Gurtleşu, Gostachi Tofan, Aniţa Popo-vici, Ştefan PonovicI, Toader Popovici, Toader Gherasim, Ion Otaraşu, Dumitru Ursaru, Gheorghe Toader, Costa-che Chirute, Toader Smeria, Dumitru Codani, Vasile Şerban. PRAHOVA Reclama electorala colectivista Primarul fostului consiliu comunal al Ploeştilor. disolvat, zice Democratul, a emis opublicaţiunedeflcitatiune pentru cumpărarea unul număr de 300,000 bucăţi piatra cubică pentru pavarea a unor pieţe şi strade principale, după ce în curs de cinci ani şi jum. a stat în loc. Votul fostului consiliii, esprimat în această privinţă, s’a dat în ziua de 25 şi publicaţiunna poartă data de 27 Maiu espirat, cu trei zile adică, înainte de disolvarea consiliului, disolvaredes-pre care edilii colectivişti erau prevenţl. întrebarea este 1). pe ce s’a bazat consiliul disolvat ca să ia o asemenea decisiune ? Căci costul celor 300,000 bucăţi piatră, după un calcul ştiut, trece peste suma 100,000 lei ? 2). cum a putut să publice această antreprisă mal ’nainte d’a o spune şi a avea aprobarea ministerului de Interne, după art. 40 din legea comunală ? şi 3). cu ce ar fi plătit primăria aceşti bani, când ea deja este datoare antreprenorilor de pavage şi şosele, pentru lucrări din anul trecut, şi casa comunei se află în mare strâmptorare cu plata malmultor datorii ? Răspunsul la acestea după cel din cercul colectivist, este aceasta că, pe cei din comună nu ’l importă cu ce ar fi plătit costul pietrei, de cât să aibă cu ce să lăuda în întruniri publice, că el engetad serios în cele din urmă zile la îmbunătăţirea stărel pavagelor şi de aceia s’ad grăbit să dea acea publica-ţiune. Simplu şi coprinzător, faptul în sine este o curată reclamă colectivistă şi o cursă ademenitoare pentru cel ce mal dau crezăment vorbelor seci colectiviste. Cetăţenii să se ferească de aşa laude ale unor fanfaroni care n’aii scaun ! A 2* EDITIUNE i1 i O mişcare în personalul corpului nostru diplomatic, se va face în curând. Intre alte numiri şi schimbări se vor face probabil acestea : D. Grigore Ghica, delegat la co-misiunea Dunăreană, va fi numit probabil ministru plenipotenţiar la Berlin. D. Olânescu, care gerează aface rile legaţiunii noastre la Viena îşi va relua funcţiunile de secretar general al ministerului de externe. D. Al. Km. Lahovari, va ţi numit www.dacoromamca.ro şef al direcţiune! politice la ministerul de externe. D. Emil Ghica, actualmente ministru la Belgrad va trece ca ministru plenipotenţiar la Atena, şi în locul d-lui E. Ghica la Belgrad va trece d. Beldiman care este acum însărcinat de afaceri la Sofia. D. Tr. Djuvara, care ţinea loc de secretar general la ministerul de externe, va fi numit probabil agent diplomatic la Sofia. X Azîdupe amiazi d. Constantinescu, inspectorul financiar delegat de a face ancheta la Eforia Spitalelor a lucrat la divizia comptabilitâţi unde a examinat mai multe din operaţiunile făcute în anul 1883—1884. Dupe cât am putut afla indirect mai multe neregularitâţi au fost constatate. * D. Căpitan Stânciulescu a fost chemat înaintea comisarului regal pentru a răspunde asupra unor neregularitâţi şi hoţii constatate în urma plecărei d-sale la compania jandarmi şi la batalionul sergenţilor de oraş. * Lupta de eri spune că cel ce are mai multe şanse de a fi ales primar ar fi generalul Florescu. Dupe câte ştim noi d-nu general nu are nici o dorinţă de a fi ales primar şi nici că ar primi de a fi însărcinat cu această funcţiune. X Am primit azi respunsul ce studenţii în medicină au adresat Voinţei Naţiotiale, în privinţa unui articol ce această foae a publicat contra d lui d r Severeanu. Vom publica în numărul nostru de mâine această întâmpinare. x Atragem atenţiunea d-lui minstru de interne asupra următoarei ces-tiuni ce ni se adresează de către un cetăţean din Gâmpina: «Cum se face că d. doctor Ciu-golea, ocupă trei funcţiuni cu totul incompatibile? Aşa de exemplu d-sa este medic al spitalului din Câmpina, medical oraşului, medic al penitenciarelor Mislea şi Telega. La aceste două penitenciare d-sa este obligat de a merge de două ori pe săptămână şi nu se duce de cât odata la 2—3 săptămâni. lt D. P. P. Carp,Ministrul afacerilor streine, a plecat la Berlin. Iată notiţa care a apărut în România Liberă, privitoare la călătoria d lui Carp la Berlin : M. S. Regele ne putând asista la Înmormântarea împăratului Frideric al Ill-lea, d. P. P. Carp, ministrul afacerilor străine pleacă să exprime, tn numele Regelui şi a guvernului Săfl via şi sincera lor parte la pierderea crudă a Germaniei şi Prusiei. * Cercurile colectiviste sunt acum furioase pe Directorul Voinţei Naţionale pe care T acuză că ar fi sfeterisit 90,000 de lei de la gazeta lor, pe lângă alte gheşeftari murdare ce a comis pe timpul domniei colectiviste. Se le trăiască!.... x Aflăm că d. Rădulescu, impiegatul de la Eforia Spitalelor, dovedit că ar fi falşificat acte publice a cerut judecătorului de instrucţie se’i mai facă o mărturisire. Adus imediat la parchet, d. Rădulescu a rugat pe judele de instrucţie să comunice a-lui Ion Bră-tianu că e hotărît să adhereze şi dânsul la Apelul către ţară. Se mai aşteaptă adhesiunea d-lui Simeon Mihălesou. X Azi până în ziuă, d. Ion Brătianu s’a dus la d. D. Sturdza cu care a stat la consfătuire asupra întrunire! de Duminecă. La 7 ore, d. Brătianu a plecat de la d-nu Sturdza mergând la gară, unde a luat trenul pentru Florica. * D. A. Fotino, şef de serviciu, şi d. Simion Mihăilescu directorul Eforiei Spitalelor au fost suspendaţi azi din funcţiunile lor. X In urma raportului d-lui I. Constantinescu inspectorul însărcinat cu anchetarea neregularităţilor descoperite la Direcţia generală a Teatrului Naţional, d. Vieroşeanu secretarul teatrului a fost suspendat. X D. Mina S Minovicî a trecut cu distincţiune d’înaintea Facultăţei de Medicină din Paris, thesa sa de doctorat în Medicină. X D. Culianu, rectorul Universitate! din laş’, a fost însărcinat de d. Ministru al şcoalelor de al represinta la desveluirea statuei lui MironGos-tin. ULTIMA ORA AGENŢI* UAVAS londra, 22 Iunie.- «Daily News» a-flă din Berlin că Wilhelm II, primind Vineri pe generali, exprima speranţa de a menţine pacea. El spera că tinereţea sa nu va împiedeca armata de a ’I acorda toată încrederea el. Berlin, 22 Iunie. — D. de Bismarck, dupe scurta sesiune a Reichstagului, va merge la Kissingen. Această călătorie este socotită ca un bun semn că nimic însemnat nu este aşteptat atât in afară cât şi înăuntru. Berlin, 22 Iunie.—Dupe «Gazeta Naţională», In şedinţa consiliului federal d. de Bismarck a rostit un discurs mişcător asupra lui FredericIIi, şi a insistat mal cu seamă asupra caracterului pacinic al situatiunel şi asupra menţi-nerel principiilor actuale în politica in-ernă şi străină. Bunicii, 22 Iunie.—Ministrul Bava-riei a exprimat guvernului german durerea guvernului bavarez, cu prilegiul morţii Iul Frederic III, şi felicitările sale pentru urcarea pe tron a lui Wil-helm II. Viena, 22 IuDie. — «Fremdenblatt» află că d. de Bismarck a adresat comitelui Kalnoky o scrisoare care exprimă călduroasele sale mulţumiri preşedintelui delegaţiunii austriace, d. Smolka, pentru discursul sâd de condoleantă. APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE LA MAGASINUL DE COLONIALE N. lOAMD&C-» 3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI Comande se pot efectua In toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat. LA MA&ASINUL DG DROGUE, COLONIALE-OELICATESE IOIITErafK?:*„GERSiBEK-#VESSA f LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI aă sosit şi sosesc din i ţ în 15 zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene si streine Asemenea toată producţiunea llutului proa-spet din Pâşcaniî proprietatea D-ne! Colonel Illarambcrg se află de vânzare numai In sus numitul Magasin. Două case situate în strada Frumoasă Nr. 12 şi 12 bis ; având fie-care patru odăi de stăpân, patru de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde în total sau In parte. A se adresa la d-na proprietară care locueşte la Nr. 12 Strada Frumoasă în casele din fundul curţel. 776 mmim LA CONCURENTA Vend mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR" Calea Victoriei, No. ÎOO, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. Zahăr franţuzesc. . . . kilo 1—10 Zahăr cubic..........« 1—20 Cefea martinică cal. I . . « 4—40 Cafea Rio « I . . « 3—60 Lumînări Apollo verit. 560 gr. 1—65 « de lux cal. I . . kilo 1—40 Unt-de-lemn francez . . « 3 « * grecesc . . « 2 Orez turcesc.........« 50 Făină de Pesta cal. I . . « 60 « « « «II . . « 40 Macaroane de Italia cal. I. « 1—20 Fidea « « « I. « 1—20 Măsline dulci........«2 Ceaiu comp. col. cutia. . « 4 Rom Englezesc .... Litru 3--60 Y1XURI DF. MASA ALESE Conservate de mine tn propricle mele pivniţe Vin negru de Xic-oresti veelil de 4 ani Litru fr. 1 Vin alb de Dragasiani vechi de 4 ani Litru fr. i. Î4J Cu stima C. T. CIIRISTOFOR I ADEVERATUL IZVOR DE VINDECARE8 PHIN RENUMITELE APE DE LA LACE-SARRT B1N JUDEŢUL BRA1I.& I.a sub-semnatul, se gaseste ca-merile cele mai higienice, curăţenie complecta bine mobilate, tn l-iu si al ll-lca etngiu, situate pe Bulevard, facie in facie cu Gradina Statului. SE ÎNCHIRIAZĂ cu preciuri moderate de la 1 MAI Se închiriază si Restaurantul cu firma: mm HOTEL DE KOELEYAKD La un bun restaurator care are şi av&n-tagiul de la 40 camere. Cu stimă Proprietar CONSTANTIN 1‘OPESCU. Strada Regala Nr. 26, Librăria, Draila. 785 MARELE HOTEL CARAIMAN SINAIA In cea mnî frumoasă posiţie şi cel mat confortabil, 9; camere peste drum de gara. RESTAURANT DE PRIMUL ORDIN Bucătărie franceză şi Română sub direcţiunea unuia din primii bucătari din Capitală. A preveni prin telegramă pentru a reţine a-partamente sau camere. Cu stimă, 444 Antreprenor: Dumitra Dainltre«ca< EPOCA — 9 IUNIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M 0 Strada Lipscan!, No. 27 Cumpera. si vinde efecte publice si fa.ce or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 10 luniu 1888 5 0/0 Renta amortisabila Cump. Vend. 92 1 2 93 6 0/0 Renta perpetua PI 92 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st.drum de fer 00 1/4 90 1/2 7 0/0 Scris. func. rurale 107 1 8 107 1/2 5 0/0 Scris. func. rurale 92 i/2 93 7 0/0 Scrie. func. urbane 105 3/4 09 1/4 106 1/4 ti o/° Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 99 3/4 88 1/4 88 1 2 77 1 4 77 3 4 & 0/o împrumutul comunal 76 3,4 "7 1/4 Oblig. Casei pens (lei 10 dob.) 212 216 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 39 42 900 910 Acţiuni «Dacia-România» 225 230 . Naţionala 215 222 » Constructiuni 85 90 Argint contra aur 16 50 16 60 Bilete de banca contra aur 16 50 1 16 60 Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă 201 1/2 203 EPITROPIA GENERAU a Ospitalelor* si Ospioiilor CASEI SFANŢUL SPIItlHON ANUNCIU Pentru aprovisionarea ospitalelor şi ospicielor din Iaşt dependinţe de casa Sf. Spiridon pe iarna anului 1888 89 este necesitate de 270 Stânjeni lemne pentru foc, esenţă Carpen şi Fag. Pentru aceasta aprovisionare s’au regulat a se ţine licitaţia în ziua de 30 Iunie viitor a. c. Se publică aceasta spre cunoştinţa celor ce ar voi se ia în antreprisă a-ceastâ aprovisionare cu invitare a se prc-senta în arătata zi ora 1 p. m. In cabinetul Epitropieî generaleînsoţiţi de garanţii solvabile pe valoarea de 4000 lei în bani sad efecte publice. Efecte publice afară de cele ale statului nu se vor primi de cât pe cursul zilei. Condiţiunile antreprisel se pot vedea de concurenţi în ori-ce zi la cancelaria epitropieî generale. No. 1950. CASA DE SCHIMB IONESCU & MARCU SiFada Lipscani No. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 10 Iunie ViLORI 4 Scadenta cupoanelor Târgllb. curs med. FoiidnrUentat român Renta ron.perpe. 1875 5% 1 Ap. 1 Oct. bl X Umilii run amortisab. 6% 1 Ap. 1 Oct. 32 X Renta roit. rur. conv. 6% 1 Mai 1 Noem. 30 Oblig, dedat C. F. R.6% 1 lan. 1 iulie idem idem 6% Idem Împrumut Stern 1864 1% 1 Mar. 1 Sept. Imiirum. (iimbelm 1806 8% 1 ian. 1 iulie Agio 17 Imprimat, de oraşe lmpr. oraş lincur. 5% 1 lan. 1 iulie 77 ideiti din 1884 5% l Mai 1 Noem. 92 lm.or.Buc.iuprimelozfr. 20 40 Valori diverge Creditul foiciar rural 1% 1 lan. 1 iulie 107 idem idem 5% idem 92 X Cred. func.ur. din Buc-"X idem m idem idem 6% idem 99 X idem idem 5% idem 88 Cred. func.ur. din laşi 5% idem 77 X Obl.cas. paisiun. fr.300 10 1 Mai l Noem. 218 LA GRADINA GEORGE I0ANID Strada Polona No. 104 SE AFLA DE VENZARE TRANDAFIRI în oală altoiţi în măceşi de diferite culori, în număr de ibo feluri aleşi din colecţia generala a trandafirilor tot ce poate fi mal frumos, înflorirea lor sunt remontanţl adie» înfloreşte toata vara, aceşti trandafiri în oala se pot replanta în or-ce timp, preţul pentru unul este de lei j, 4, 5, Se ia dupe înălţime. Domnii amatori din districte care vor dori acum para sunt rugaţi pentru comande a se a-dresa prin epistole ia zisa gradina, comanda va fi Însoţita de valoarea lut prin mandat postai, şi de îndată se va expedia comanda prin calea ferata cu marea vitesa. 772. LICOARE DE (ilMOHOLHESCAT se întrebuinţează cu succes pentru tămăduirea dureret de piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al bâşicei urinare, lipsei de poftă de mâncare etc. Această licoare este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam tolutan si vâsc de Drad Sticla 2,50. INJECŢIA GALBENA ecursoarel. iBlenora- gie). Sticla 2 lei. Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gheman, farmacistin Buzău, se găseşte de vânzare in Bucureşti la larmacia Hoşu, Sf. Gbeorghe şi la farmacia Galenu, Calea Gri-viţel şi la f» Berlad. «rmacia d-luî Lazar Bistriţeanu in CASA DE SCHIMB M0SCU NACHMIAS No. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facia noei clădit- Bancei Naţionale (Dacia-Jiomănia) Bucureşti Gumpfiră si vinde efecte publice si face ori-ce achimb de monezi Cursul pe ziua de 10 luniu 1888 lten ta amortisabila „ romana perpetua Obligaţiuni de stat [Conv. „ C. K. K. .. Municipale Casei pens. [300 L.] fr. Scrisuri funciare rurale „ urbane 5 ' 5 ' 6 ' h 7 6 7 6 5 6 3 % Obl. Scrbesli cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Losurl cracea roşie ltaliane ,, Otomane cu prime Losnrl Basilica Dombau Act. Dacia-itomânia „ Soc. Naţionala „ Soc. do Constrnctiunt Aur conlra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnole francese „ ltaliane „ Ruble hărtie NB. Cursul este socotii in aur • rur.) Iaşi Cump. Vinde 93 93 X 91 90 77 210 106 3/4 93 % 105 g Ş8 X 88 77 3/4 68 39 27 40 17 16 40 301 124 100 99 21? 93 90 % 77 X 216 107 V, 93 3/4 106 99 X 88 X 78 X 71 42 30 44 «0 16 C5 203 126 101 100 212 MARELE HOTEL OE P — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. STABILIMENTE BALNEARE STABILIMENTE BALNEARE Cel mat mare şi elegant hotel din ţară, aituat pe Calea Victoriei în faţa stradei Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, sst-fel In cât toate ferestrele respindesc în stradă. Cu desăvârşire nod montat, dupe sistemul cel mai modern, având restaurant si cafenea foarte spaţioasă, be viciul cel mai prompt. F>H. HUQO ANTREPRENOR 529 PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA MĂRGĂRITARELE TUTUROR PARFUMURILOR PENTRU BATISTE. HAIXE ETC. DE LOHSE renumit pentru caracteristicul, îndelungatul şi plăcutul săil miros Heliotrope blanc de LOHSE Groldlilie de LOHSE Bouquet Messalina de LOHSE Cumpărătorii fabricatelor mele se aibă tot-d’auna în seamă Firma GUSTAV LOHSE 46 Yager Strase Berlin Fabrica de Parfumerie şi SepunurI fine de toaletă. Depou la d-nil S. Hechter, Ch. Lazarowitz etc. En detaliu la toate parfumeriile de lux. 754 ăi ÎN SAXONIA Sesoni»! 15 Mal —30 Seplembre Isvoare de sare alcalina. Bai minerale, cu si fara aburi. Ase adresa la «Jirectiune. ISCHL HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ Situat in centrul oraşului şi in fata castelului regal. Priveliştea cea mai frumoasa e munţi. Cabinete de fumat, de citit. Bi-lioteca proprie. Sub personala direcţiune a propriatarului Hans Sarstelner. I ©x: x SĂPUN VENUS X SI BĂILE SfiS^ BALTA - AL Stabilimentul sa deschis în MaiO şi continua a fi deschi spână la finele lui August. Aci se găsesc toate necesarele pentru cura, medici în permanenţa, camere mobilate, restaurant, poştie, telegraf, distracţii, piano, muzica, etc. Boalcle care se trateaza cu succes sunt: scrofulile sub or-ce forma, (la ochi, la nas, la gât), diformităţi corporale provenite din scrofule; maladia uterului, boale femeeştt învechire, poala alba, boale de piele, paralisii, mai ales la copii şi debilitatea copiilor, rănile învechite, urmele sifilitice, limfatismele, hemoroide, reumatisme articolare cronice, maladia oaselor, palpitaţie şi anemice. Preţul unei camere cu 2 paturi variază de la 60 până la 100 franci pe lună, iar cele cu } paturi 120 franci pe luna. 1 Baie de nămol mineral calda } franci, 1 bae de apa minerala calda 1 franc şi 50 bani, 1 bae rece cu duşi ţo bani, pentru copii preţurile sunt reduse pe jumătate. NB. Direcţiunea cailor ferate a redus preţul Ia 500/0 pentru pasageri care visitează această staţiune balneara. Medicul cubant al băilor d. Dr. N. Georgescu. informaţiuni se pot lua în Bucureşti Dânâ la 1 Iunie în calea Călăraşilor No. 45, iar de aci în colo de la Stabiliment. La gara R.-Sarat se găsesc trăsuri. 782 BĂILE CARLSBAD STABILIMENTUL PUPP Hotel de primul rang. 0 posiţitine din cele mai frumoase. 120 camere si saloane, cabinete de lectura pentru toate naţiunile Parcuri pentru concerte. BĂILE CU DUSE De la Basinul societăţii Române de arme, gimnastică şi darela semn, din str. Brâncoveanu No. 16, precum şi şcoala inotaGune sunt deschise pentru nnnr public. 800 Comitetul. X # X SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI DE DOCTORUL RORR din Floarea Soarea sunt actualmente Săpunurile de toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mal înalte si întrec prin fineţa lor cele mal bune săpunuri de toaletă esistente I. G. POPP Fnrnisor al Curte! I. si It. Viena I, Hog-nerslrasse No. 2 A SE GEEE X se găseste de venzare la F. IV. Zumer, Ioan Tzelzu, Drogue-ria Brus, Gustav Rilz, A. Varlanescu si la Magasinul de Parfumerie ,,Stella." @x: ■x x© a 42, Calea Victoriei, 42 Recomandăm onor. public bogatul nostru asortiment de Haine gata croite si lucrate de noi aici dupe ultimele jurnale. Tot de odata încunoştiinţăm onor. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul oomplect de stofe veritabile franeeze sî engleze pentru comande. Preciurî foarte convenabile. Cu stimă, T”i"oitor*ia. Rosenzweig 9Z.T Calea Victoriei, 42. nHanMflHBHi BBBBi COMPANIA UNIVERSALA A CANALULUI INTEROCEANIC DE PANAMA Presedinte-Director: FERDINAND DE LESSEPS ÎMPRUMUT ]Je^720 MILIOANE împrumut autorisat, conform prescriptiunilor legei de la 21 Maiu 1830, de legea de la 8 luuie 1888, dar fara nici o garanţie sau responsabilitate a Statului Subscripţiune publică a două milioane de obligaţiuni cu premiuri emise cu 300 fr. Reportând 15 franci pe an, platibili semestrial la 1 Decembre şi la 1 Iunie fie care an. Rambursabile cu premiuri sau cu 100 f •. In termen maximum de 99 ani TABLOUL PREMIUR LOR TRASE IN FIE CARE AN : 6 Trageri pe an de la 16 August 1886 la 15 Iunie 1913. — Prima tragere la 16 August 1888 3 premiuri de 500,000 fr. —3 premiuri de 250,000 fr.—G premiuri de 100,000 fr. etc. ADMIRABILA NOUTATE! MOLDACOT ROTATIV PATENT LONDON 10 August franci 1 premiu de E0o,000 1 » 100,000 2 prem. a 10.000 20,000 2 5,000 10,000 5 » 2,000 10,000 50 » 1,000 50,000 Kt Octorabre franci 1 premiu de 250.000 E » îoo.ooo 2 prem.a 10,000 20,000 2 . 5,000 10,000 5 » 2,000 10,000 50 » 1,000 50,000 15 Decembre franci 1 premin de 500,000 1 » îoo.uoo 2 prem. a 10,000 20.000 2 i> 5,000 10,600 5 » 2,000 10,0()0 50 » 1,000 50,000 15 Februarie franci 1 premia dc 250,000 1 » tou.ooo 2 losu. de 10,000 20,000 2 » 5,000 10,000 5 » 2,000 10,000 50 » 1,000 50,000 15 Aprilie franci 1 premiu de 500,000 1 >. 100,000 2 prem. a 10,000 20,000 2 » 5,000 10,000 5 » 2,000 10,000 50 . 1,000 50,000 15 Iunie franci 1 premiu de 250,000 1 » 100,000 2 prem-a 10,000 20,000 2 > 5,000 10,000 5 . 2,000 10,000 50 » 1,000 50,000 Pe an: 366 premiuri urcându-se la cifra de franci 3,390,000 4 Trageri pe an, de la 16 August 1913 până la complecta amortisare H premiuri de 500,000 franci—2 premiuri de 250,000 fr.—4 premiuri de 100,000 fr. etc. etc. 15 iUaiu 16 August franci 1 pjemiu de 500,000 1 » 100,000 1 » 10,000 1 » 5,000 5 premiuri a2001 10,000 50 » 1000 50,000 15 Noembre franci 1 premiu de 250,U00 1 » 100,000 1 » 1',000 I » 5,000 5 premiuria2000 10,«00 50 » 100J 50,000 15 P'ebruarie franci 1 premiu de 500,000 1 » 100,000 1 » 10,000 1 » 5,000 5 premiuri a 2000 10,000 50 » 1000 50,000 franci 1 premiu de 250,000 1 » 100,000 1 » 10,000 1 » 50,000 5 premiuri a 2000 10,00) 50 » 1000 50,000 Pe an 236 premiuri, urcâudu-se la cifra de 2,200,000 franci Plata premiurilor se va face dupe o luna de la fie-care luna Rambursarea de 400 franci si plata premiurilor vor fi garantate de un deposit de Rente francese sau de titluri garantate de guveanul frances, conform prescriotiunei următoare a legei de la 6 Iunie 1888 ,art 1, paragraful 4): «Rambursarea acestui împrumut Într’un termen maximum de 99 de ani şi plata premiurilor vor fi garantate de nu deposit îndestulător, cu afecţiune speciala, de Rente francese sau de titluri garantate de guvernul frances». Independent de amortisarea care seva face în fie-care an prm plata premiurilor, amortisarea de 400 franci va începe de la 1913. Depositul în Rente francese saO în titluri garantate de guvernul frances va fi administrat de o societate civila speciala independenta de Compania de Panama. Preoiul emisiunei platih>il în. modul următor : tnci ia subscriere 20 franci » la reparaţiune (de la t la 10 Iunie <888) 40 » » de la20 la5 Augustl888, deducăndu-se interesele iuate de40/0pean 59 » de la 5 la 10 Noembre 1888 » » 58 » de la 5 la 10 Februarie 1889 » » 43 » de Ja 5 la 10 Maifl 1889 » » 43 » de la 5 la 10 August 1880 » » 42 » de la 5 la 10 Noembre 1889, deducându-se interesele de 4 la suta pe an pâua la 1 Decembre 1«89 41 PORTATIVA DE BUZUNAR Cu duble împunsături nc-descusatoare «Fermecătoarea» este o perfectă maşină de cusut cu împunsătură din suveica. Ea coase fără nici o deosebire or-ce materie, de ia şifonul cel mai subţire până la cel mai gros postav chiar şi piele. Aceasta maşină este solidă şi durabilă ca şi maşinale cele mari costisitoare. Ea este aşa de simpla că nic! odată nu poate să se strice. Fie-care, chiar şi un copil poate învăţa în câte-va minute se coasă. PRECIUL 25 LEI l-iul Versământ ( 20 ( 40 2-lea » 60 3 lea » 60 4-lea » 45 5-lea » 45 6-lea » 45 7-lea » 45 84 (coprinzâudu-se 18 şi timbru) 44 10 60 18 Total 349 fr, 34 Subscrfptiunea esle deschis, In Bucureşti, in casa de lmnea S. IIALFOIM el FII, de azi pana Ia 14 ţ20) luniu 1888 inclusiv Singurul representantpentru toată România, Serbia, Bulgaria şi Grecia MAX LICHTENDORF BUCUREŞTI Boulevard ui Elisabetha, Gr and liotei d 11 Boulevard unde se alia depoul general Rog nu confundaţi GRAND HOTEL DU BOULEVARD Unde trebue se se adreseze or-ce comande Onoratul public este rugat a veni la Depoul general ca să se convingă de buna funcţionare a acestor maşini. Se trimite această maşină cu instrucţiune contra unul mandat postai de lei 27, franco în toată ţara. Tipoyrutia.iiiurului,, JHîpooa" Tipărit cu cerneala Cb. LoriUeux C-le Paris Girunt responsabil O- Ceorgesou, www.dacoromanica.ro