ANUL IU N.o. 766 iau O SINGURA ED1TIUNE VINERI 10 (22) IUNIE 1888. NUMERUL NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI CE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE Id Bucurespl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandat» poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate: La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL lo B.IM NUMERUL AXUXCILRILE DIN ROMANIA 8E PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agrncr II n vas, Place de la Dourse, s AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunclurl si reclame pe pag. HI, 2 leT linia. LA PARIS: se găseste jurnalul ou 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger uialn, \o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI HEDACŢIUNEA No, 3,—l'iat/.a Episcopiei,—No. îl APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DMIN1STRA ŢWNEA No. 3.—Piatr.n Episcopiei.—No. 3. 1IMELI SI FAPTE PRECISE ADMINISTRAŢIA EFORIEI SPITALELOR CIVILE DIN CONTRADICŢIILE D LUI PANU DOBITOCIE LIBERALA - NAŢIONALA INCA UN CUVfîNT DESPRE RESCOALA TERANILOR DRAMELE PADUREI BANUELI SI FAPTE PRECISE Diferenţa de argumentare între ziarele colectiviste şi noi este cea următoare : «Noî când acuzăm, ne rezemăm pe fapte precise, ei când acuză, se întemeiază pe bănuelî, pe presupuneri, căci le vine greu de crezut u-nor pungaşi că se pot găsi şi oameni cinstiţi în ţara românească. Spre ecsemp'u, nu mal departe de cât eri, Democraţia bănuind că actualul Ministru al Cultelor n’a trecut pe la Domeniile Statului de cât spre a’şi pregăti terenul pentru numeroasele sale procese, zice că d. Maiorescu nu va scăpa de a-ceastă acusaţie gravă, de cât numai când îşi va publica statistica proceselor particulare ce are în contra Statului. Ar fi fost mult mai firesc ca a-ceastă statistică se o publice Democraţia, se preciseze dânsa ţifrele, căci nu s’a mai auzit până acum ca acuzatul se facă tot el proba în contra sa. Ar fi fost mai firesc ca Democraţia se imiteze ecsemplul nostru şi se procedeze pururea prin citări de fapte precise precum făceam noî, in loc se recurgă la sistemul bănuelilor. Noî, când acuzam pe fostul Ministru de Resboiu A. Angheleseu că & delapidat banii Statului, nu’i am cerut d-sale se ne facă statistica ze-ciuelelor ce a luat; i-am făcut noi socoteala, am arătat anume de unde a furat şi cât a furat, negru pe alb. Noi când acuzam pe Radu Mihai că fura ceasornice nu’i ceream o lucrare statistică asupra ceasornicelor ce avea în plus la brâu ; spuneam de la cine a furat ceasornicul şi publicam scrisoarea păgubaşului. Colectiviştii când acuză pe guvernul actual că loveşte în libertatea întrunirilor publice, latră ca câinii la lună; noi când acuzam pe guvernul colectivist că ne închidea sălile publice, publicam petiţia prin care cerusem sala, răspunsul ce ni se făcuse, paralele ce cheltuisem, numele antreprenorului localului care fusese ameninţat de poliţie. Ei când acuză pe guvernul actual că a falsificat alegerile, fac socoteala voturilor şi afirmă în treacat că aceleaşi persoane au votat de două ori. Noî când aduceam această învinovăţire guvernului colectivist, publicam numele alegătorilor care nu s’au mişcat de acasă, reproduceam chiar un fac simile după declaraţiile lor că n’au votat, şi după is-căliturele lor falşificate. Colectiviştii când acuză pe guvernul actual că are bande de bătăuşi, dait acest titlu Injurios unor alegători ca d. Varlam, ca d. N. Blaram-berg. Noi când acuzam pe guvernul colectivist că hrăneşte din fondurile secrete legiuni de pacinici cetăţeni, ne lntemeam chiar pe declaraţiu-nele bătăuşilor colectivităţei care în procesul Gălăţenilor veneau şi mărturiseau înaintea juraţilor că au fost plătiţi de poliţie ca să sfărâme capetele oposiţieî. Ast fel am procedat cu toate denunţările hoţiilor , pungăşiilor şi murdăriilor voastre, de aceia lumea ne crede şi întoarce spetele cu dispreţ când citeşte acusările voastre. Dar ştiţi mai ales pentru ce vă des-preţueşte lumea? Pentru că, voi ne trataţi de ziar poliţienesc numai spre a ne înjura, iar noi când vă aruncam acest adevăr în obraz, vă spuneam lămurit câtă leafă aţi primit pe lună ca să lăudaţi guvernul Brâtianu. Actele sunt faţă şi vă desfidemsă ne intentaţi o acţiune în calomnie. Vă desfidem să aduceţi în contra noastră, probele care le am adus in contra voastră. Aţi auzit cei de la Voinţa Naţională, aţi auzit cei de la Telegraful ? Vă desfidem. TELEGRAME AGENŢIA I1AVAS Paris, 20 Iunie. Wilhelm II răspunzând telegramei de cotidolenţâ ale preşedintelui Republicel Franceze, Împărtăşeşte urările exprimate de d. Carnot în favoarea menţinerel bunelor relaţ|iunl între cele două ţări. Viena, 20 Iunie. «Fremdenblatt» zice că, în cercurile politice bine informate, nu se cunoaşte nimic asupra pretinsului schimb de depeşf, în privinţa relaţiunilor Austro-Ungariel şi Germaniei, între corniţele Kalnoky şi prinţul de Bismarck. Budapesta, 20 Iunie. Comisiunea bugetară a delegaţiunil austriace a acceptat bugetul marinei şi a votat deplina sa încredere în comandantul marinei, d. de Slerneck Sofia, 20 Iunie. Prinţul şi principesa afi plecat azi. Miniştrii de răsboiQ, afacerilor străine şi instrucţiunel publice însoţesc pe Alteţele Lor în această călătorie. Coastantinopol, 20 Iunie. Via Varna.—In urma incidentului alba-no-sudanez de la YUdiz-Kiosk, care este obiectul unei instrucţiuni minuţioase, vr’o trel-zecl de ofiţeri al gardel imperiale vor fi exi aţi, pentru că nu ştiurâ să menţină disciplina. Toate cele l’alte cestiunl sunt în suspensie, chiar cestiunea împrumutuiul. Poarta isbutind să se ferească de scadenţa Bairamului prin mijlocul unei jumătate luni de leafă, preocupările financiare nu vor renaşte de cât pentru Curban-Bai-ram, cea ce este pentru ea un răgaz de vr’o trel-zecl de zile. DOBITOCIE LIBERALA NAŢIONALA Citim în Voinţa Naţională de eri seară: «Iată cum se esprimâ organul oficios al guvernului, gazeta poliţienească a oposiţieî-unite: «Miulescu aşteaptă cu încredere în Dumnezeii şi în inocenţa sa, ziua drep-tăţeî si « reabilitare! sale». «Aceste rânduri ale Epocei ronslitue un ordin pentru tânărul ministru al justiţiei, care de sigur se va grăbi să Înainteze M. S. Regelui un decret de graţiare». Apoi bine, mincinoşilor, oare noi am spus ca : «Miulescu aşteaptă cu încredere zioa dreptăţeişiareabililărer sale» sau a spus’o d. G. Theodorescu care a iscălit scrisoarea publicată de noî ca întâmpinare. Apoi la ce maî serveşte o iscălitură pusă pe un act, dacă responsabilitatea trebue să cază pe altul de cât acel care a iscălit actul. Ştiâ bine că vă place sistemul responsabilităţilor par ricochet, căci l’aţi întrebuinţat odinioară cu reposatul Ca-ligari ca să scăpaţi din încurcătură pe un colaborator ca Oăluşcă, dar când actul e iscălit, tot nu vă ajunge ? Dacă e aşa, o să vă tragem la răspundere şi noi pentru inserţiunile, reclamele şi chear anunciurile voastre. A DMINISTR ATI A De sigur că dacă veţi întreba pe unul din acel ce au avut norocirea sau nenorocirea de a putea cunoaşte cele ce se petrec la Eforia Spitalelor civile, cum se administrează acea instituţiune, el vă va răspunde fără nici o sfială : — Nu cunosc administraţie unde să se fure pe faţă ca la Eforie. . Intrând apoi în amănunte veţî da pe3te hoţii şi matrapaslîcurl, ce de sigur în altă ţară ar fi date pe mâna tribunalelor corecţionale, dar care la E-forie par lucruri foarte naturale. Ast-fel eri avend ocazia de a vorbi cu un fost intern al spitalelor, azi doctor în medicină, dânsul nea istorisit câte-va din faptele pe care şi le-a pu-tutut aduce aminte. Alimentele bolnavilor. Sub această rubrică trebuesc înregistrate operaţiile financiare cele maî murdare,—zic mal murdare, din cauză că bolnavii,suferă supliciul unui nutriment infect şi neîndestulător. Iată cum se procedează ; Medicul la vizită prescrie internului cantitatea şi felul mâncâreî cearesădea bolnavului. Internul Însemnează pe a-ceiaşi foaie. în grame, cantitatea de păine sad jimblă, precum şi cele alte mâncări,-fle-care în parte. Regulamentul, în puterea căruia se dafi mâncările, prevede cantitatea maximă şi minimă. Ce să Întâmplă însă ? Când se distribuesc alimentele, ele nu sunt nici pe jumătate în cantitatea prescrisă. Nu maî vorbim decalitate.de oare ce toţi acel ce au avut nenorocirea să zacă în spitale aii putut vedea că une-orl bolnavi sunt siliţi să arunce alimentele fără a le gusta măcar. Acum, ni se va face întrebarea: oare doctorii şi internii nu au cunoştinţă despre toate acestea ? Răspundem categoric : Da; şi spre a întemeia afirmarea noastră, luăm de martori pe or care doctor, şi în special pe ceî de la Filantropie. Da, dînşiî le ştiu toate, însă nu pot face nimic. De câte ori reclamau în contra e-conomilor, li se răspundea prin observaţii, adică drept vorbind nici nu li se răspundea în scris, ci pur şi simplu reclamanţii eraă invitaţi Ia epho-rie unde făcându-li-se fel de fel de observaţii li se tăia ast-fel pofta de a mat reclama, sati de a semnala vr’o hoţie or neregularitste. Trebue aci să facem o escepţiune o-norabilâ în favoarea spitalului de copil, aude economii nu pot face absolut nici un gheşeft, graţie energiei ce aii ştiut să arate medicii. La spitalul de copii, medicii examinează cu rândul, atât cantitatea cât şi calitatea alimentelor. Aci, nu se scrie la eforie, dar se respinge or ce aliment care nu e de calitate bunfi, rămâind pur şi simplu în socoteala economului. Vorbeam mal sus despre suplimentele ce se daQ la foaia de dietă ; aice se fură, mal ales, tntr’un mod neruşinat. Se prescrie de exemplu o sticlă de Bordeaux; bolnavul primeşte însă o sticlă nu de Bordeaux dar de vinul cel mal ordinar care poate exista, vin noti ce nu costă mal mult de 40 de bani ocaua şi pe care economul ’1 cumpără de la cârciuma din faţă, Vom lua altă dată fle-şl-care ramură de gheşeft In parte şi atunci -se va vedea mal bine cum se esplică faptul că economii de spitale întră săraci lipiţi în slujbă şi se retrag cu moşii, trăsură şi cal. Voiţi un exemplu ? Luaţi pe or care intendent de spital şi vă veţi convinge dacă cu leafa da 175 de lei pe lună, se poate ca cine-va să ducă traiul care ’1 duc astăzi aceşti slujbaşi; şi să nu credeţi că aceşti oameni păstrează tot ce pot fura... nu, eî dau lefuri unora din superiorii lor, pentru ca să le tolereze hoţiile. Noi suntem siguri că d. B. Rădules-cu va mărturisi şi confirma la instrucţie tot ce am spus noi mal sus. Spitalul Filantropia Aci toate câte le am spus mal sus se petrec pe o scară foarte Întinsă. Economul de la acest spital poate cu drept cuvlnt să se laude că a avut la discreţia sa maî multe generaţiunl de viitori doctori. Eată cum proceda d. Costinescu (a-cesta e numele economului model): îndată ce venea vre-o serie de interni noi în spitalul Filantropia, dînsul îi poftea la masă, unde se arata omul cel mal a-mabil care poate exista. Daca se putea înţelege cu internul, treaba mergea struna ; daca nu se putea înţelege, începea seria persecuţiu-nilor. Aşa de esemplu, se ordona slugilor ca nici o dată să nu asculte de ordinele lui; iarna, pe timpul cel mal friguros, i se astupa coşul de la sobă, pentru a nu i se face foc ; se da ordin portarului ca să nu’i deschidă poarta când seara se întorcea acasă; şi câte şi mai câte altele. Internul, exasperat, reclama şefului său, Insă drept satisfacţie i se zicea : «Lasă, d-le, mal rabdă, nu vezi d-ta că reclamam de geaba la Eforie........» Şi studentulera nevoitsătacă şi să sufere. Am putea să cităm nu un nume de student dar poate 50, care pot afirma exactitatea celor scrise de noi. Vom reveni Intr’un alt Dumăr asupra modulul cum se făceau contractele cu diferiţii furnisorî, vom cita nume şi fapte ; şi între altele vom vorbi de un contract încheiat sunt acum câţî-va ani cu un măcelar, care contract a stirnit mult sgomot prin spitale, graţie descoperire! ce un medic al spitalului de copii a făcut atunci. C. N. M CONTRADICŢIILE D-LLI PAI Conservatori si «liinimisti La epoca de decadenţa a sco&lelor de filosofie romane, iogicianiî Întocmiseră nişte tabele de materii conţinând toate subiectele posibile şi imaginabile, graţie cărora, cei ce le consultau, găseau mijlocul d’a susţine or ce tesâ şi d’a pleda în or-ce causă fie pro fie contra. Acest efect ni-1 face ziarul Lupta. Daca cine-va şi-ar da osteneala se facă la sfârşitul unei eolecţiuni a Luptei o tabelă de materii, care ar coprinde toate materiile din gazetă, ar putea găsi asupra fie-cărui subiect toate argumentele pro şi contra. Aceasta dă o idee de tăria convic-ţiunelor d lui Panu. Se luăm un exemplu. De pildă, d. Panu a atacat mai deunăzi pe conservatori, fiind-că ei dau concurs guvernului junimist, şi a zis că Intre conservatori şi junimişti e o distanţă ca de la cer la pământ. Presupunem că s’ar da cui-va sarcina d’a răspunde d-lui Panu, cu colecţia Luptei. Acela care va primi această sarcină va găsi de opus la afirmaţia Luptei cum că nu e nimic comun Intre conservatori şijunimiştî, oaltă afirmaţie tot a Luptei, şi pe care am reprodus’o mai deunăzL cum că între conservatori şi junimişti nu e nici o deosebire. Dar precum în geometrie acelaşi teorem poate fi resolvat prin doue trei demonstraţiunî deosebite, se presupunem că se cere se dovedim prin altă demonstraţiune de cât cea reprodusă mai sus această tesă, că e natural ca conservatorii, chiar când s’ar deosebi întrucât-va de junimişti, se dea concursul lor guvernului junimis.1. Luăm dar colecţia Luptei şi găsim în numerile de la 24 şi 25 Iunie 1887, o serie de articole asupra «partidelor politice în situaţia actuală». In aceste articole d. Panu susţine că astă zl numai e cu putinţă existenţa numai a două partide (liberalii şi conservatorii) cu câte un program fie-care. Apoi d. Panu arată că astă-zi nu mai cu putinţă ca se existe un gu-vern care se represinte un singur partid, cum altă dată un guvern re-presinta fie partidul conservator fie partidul liberal. D. Panu urmează apoi ast-fel : «Cea-ce nu mal poate avea loc astă-zl este preponderenţa exclusivă a unul singur partid şi a intereselor iul în stat în curs de 5, 6 ani, etc...» «Din cea-ce înainte acţiunea guvernamentală în un moment dat era rezultanta un-i singure forte, a forţei partidului unic de la putere, astâ-zl acea acţiune este rezultanta mni multor forte care îaernei-sându-se si combătând i-se chiar linele pe altele dau o rezultanta mijlocie în care nici un interes nu e cu toiul înlăturai.» Apoi d. Panu examinând situaţia partidelor politice în C8le-l’alte ţări, legitimează alianţele între conservatori şi liberali, între liberali şi radicali etc. Apoi nu ereal ridicol, d-le Panu, când acum câte-va zile te trudeai se descoperi câte-va deosebiri între conservatori şi junimişti, mai ales când singur ai afirmat că între junimişti şi conservatori nu e nici o deosebire ? HCA m (XVtYT DESPRE RESCOALA TERANILOR Ni se trimite cu rugăciune d’a se publica următorul articol : Rescoala ţăranilor este potolita în Muntenia. Deosebitele organe ale Presei ’şl aii dat părerea asupra pricinilor ce au silit pe ţărani la rescoală şi toate aproape ati propus mijloace da Îndreptare ; — fie care după cum le înţelege. Multe sunt pricinele rescoalei şi greşit e a zice : causa rescoalei e cutare; ca şi când ar fi numai una şi s’ar putea arăta cu degetul. După cum înştiinţa,un fenomen produs nu e datorit unei cauze unice, ci unei sume de cauze care toate împreună lucrează pentru producerea sa, tot astfel răscoala nu e produsul unei cauze, ci unul complex de cauze. Şi iată după noi acest complex : Cea mai de căpitenie fără îndoială, trebue se o mărturisim, e ura grozavă între diferitele partide politice din ţară, mal ales în anii din urmă, între colectivitate şi oposiţiunea-unită. Patimile politice erau atât de frământate, în cât se părea că orl-ce urmă de simţimânt omenesc potrivit veacului al 19 lea ar fi dispărut, pentru a fi înlocuit cu o nespusă sete de răsbunare. Această ură înverşunată între partide a avut resunet prin sate, resunet neaşteptat. In adevăr oposiţiunea-unită râvnea resturnarea guvernului care deţinea puterea, şi printr’o ziaristică violentă arăta corupţiunea colectivităţei, îndemna toate straturile sociale la o ultimă şi desnadâjduitâ opintire pentru resturnarea regimului teroarel. Colectiviştii pe de altă parte aţâţaţi sătenii în potriva oposiţiunel; ştiind www.dacoromanica.ro EPOCA - 10 IUNIU însă că ţăranii nu se iati dupe «vorbe late» şi uu scapă «vrabia din mâna pentru cioara din par» ah trebuit să le făgăduiască lucruri materiale, pipăite. Şi le-ah făgăduit: micşorarea birului, împărţeala pământurilor; tntr’un cuvânt un viitor frumos, senin, pe care ţăranii ’l zăreah de departe ca prin ceaţă........Şi aceste toate le-au făcut ei crezând că, doar, doar, ar creşte numărul iscăliturilor prin care cereau păstrarea la putere a marelui cetăţean I. C. Brătianu. Ţăranii se găseau deci cu făgădueli de belşug şi aşteptaa cu nerăbdare ca cele zise să se facă... au aşteptat şi nu s’ah făcut. Deci una din pricinele de căpetenie ale rescoalel ţăranilor e fără îndoială aţâţarealorln luptele politice; şi ca dovadă este : 1) Că satele districtelor mărginaşe Capitalei, mai puţin In lipsă, s’ah resculat ; acele mal ales care tocmai fiind mal aproape s'ah molipsit de înverşunarea patimilor politice ale Capitalei. 2) Este caracteristica rescoaleî. In adevăr, simptomele rtscoalel sunt aceleaşi aproape In fie-care localitate. Ţăranii să duc In număr mare Duminică, după ce trec pe la cârciumi la, Primărie cu petiţiunl, cerând pământuri şi scutirea birului (promisiunile colectivităţel). Primarele refuză; atunci încep al strâmptora, al bate, se reslă-ţesc şi încep devastările. O a doua cauză e sistemul nenorocit al dijmei ce e foarte răspândit în Muntenia ; sistem care e o ruină pentru ţăran, din cauza dijmei prea mari ce li se ia In unele localităţi; ruină pentru agricultură, căci mare parte din arendaşi încep a lucra pământul fără capital, făcând ast-fel o plugărie cum să nu mai dea D-zeh. O a treia cauză e reaua guvernare ce ne a bântuit de un timp încoace. Dreptatea,un cuvlnt ce figura In timpul domniei colectivităţel numai In dicţionar, şi a carul cumpănă de mult ’şî pierduse echilibrul. Administraţiune nu se făcea de loc, sad foarte rău, căci spiritul josnic de coterie politică o înăbuşise. Primarul, agent electoral, un Toboc In miniatură In serviciul prefectului; impus primar Intr’o comuna ca să persecute cutare proprietar sad arendaş, ce nu găseşte cu cale a da sufragiile de care dispune marelui partid liberal-naţio-nal; sad care nu crede că cea mal bună întrebuinţare a banilor săi ar fi un abonament la Voinţa Naţională sau altă foae. Călcări de legi ne mal pomenite, per-secuţiuni grozave şi o exploatare de care ţara se va simţi multă vreme. Iată cele trei mari cauze la care tre-bue alipite o sumedenie de altele!' Aşa, lipsa foarte simţită In unele localităţi, datorită sistemului dijmei şi a explo.a-tărel arendaşilor, mal ales greci, foarte numeroşi în districtele Ilfov, Ialomiţa şi Dâmboviţa; şi aplicarea nesocotită a le-gel Împroprietărire! însurăţeilor, a-ceastă lege de care colectivişti ’şl fac un apanaj şi care numai opera lor nu este, ci a ţârei întregi. Ce e curios, e ca tocmai acum, la spartul iarmarocului i-a pălit pe colectivişti patriotismul şi durerea de ţară ; şi le place ziarelor colectiviste a pune răscoala ţăranilor pe socotela agitaţiunilor ruseşti şi uneltirilor pretendenţilor, cea ce este o curată născocire. Sluji va aceasta de lecţiune oamenilor noştri politici? Ne place a crede căci o domolire a veninului ce dospeşte patimele politice e de nevoe. O reformă agrară se va face, ea Insă trebuc făcută cu multă chibzuinţă. - C. I. D. Printre mişei de la jurnalul Democraţia, care ad debitat cuvinte injurioase la adresa mea, dându-ml tot felul de epitete şi calificative, care de care mal gro o'ane In No. din 29 Maid trecut, mal văz asti-zl şi pe d. G. C. Cantacuzino Râfoveanu care, In nepărtinitorul ziar Voinţa Naţională din 7 Iunie curent, mă gratulează cu titlul de bătăuş. In ceea ce priveşte pe cel dintâid, fiind articolul nesemnat, cred de cuviinţa se nu respunz,ca să nu’i jenez în cariera lor de calomniatori, şi să’i las, ca să vedem până unde merg cu destrăbălarea, căci lumea ştie că aceştia nu ad nimic sacru şi că în decadenţa lor caut a adresa adversarilor politici tot felul de invective şi injurii. Anonimele sunt meprizate şi nesocotite, mal cu seamă când vin dm partea unor discreditaţi de opiniunea publică. In cât priveşte pe d. Cantacuzino, declar şi’l calific de un infam calomniator, şi mă prinde mirarea ca să’l văz debutând pe arena politică cu calomnii, descriindu şl portretul, făcând alusiunl la alţi. . Ca fiu de suflet al răposatului C. A. Rosetti, venit dupe băncile scoalel, al fost cocoţat acolo unde nici nu’ţl a trecut prin vis. Te-aî lepădat de dânsul şi te-al făcut pur colectivist, pentru ca să nu’ţl perzl slujba. ^ Este natural ca să'ţi vie cu greu astă zî când te vezi căzut din apogeul mărire! la care te cocoţaseşi. Al rămas un simplu ingineraş de a treia mână, gheşeft nu mal aî,şi.te-al apucat de politică şi ziaristică. Idea nu e rea, dar debutează te rog, în mod onorabil, iar nu cu minciuni şi calomnii. Lasă şcoala trecutului: de a minţi şi a calomnia. Ne cunoaştem din şcoala şi cu toate că făceai parte din aceia ce ne-ah torturat, totuşi nu’ml-am permis a defăima faptele d-tale arbitrare, ce comitea! la căile ferate ca om fără experienţă; dar pentru că vrei, lucrurile se vor da pe faţă şi atunci vom vedea care este calomniatorul şi care calomniatul. AI făcut şi faci parte din decedatul guvern de teroare. Eşti obicinuit a fi înconjurat de bătăuşi şi de oameni perfizi şi de poliţie, şi crezi că şi noi Întrebuinţăm aceleaşi arme. Te rog, arată'ml un singur fapt iso-lat, în care eu am comis vr’o agresiune. In loc să’ml mulţumeşti de taciica ce am întrebuinţat spre a vă lăsa In linişte la întrunirea de la Clemenţa, mă insulţi atât pe mine cât şi pe toţi alegători col. I şi II califlcându-ne de bătăuşi. Epitetul acesta ţi se poate atribui cu drept cuvlnt, ca unul ce faci parte dintre colectivişti. De aceia te consiliez, să laşi să mal treacă timp, să nu ne faci să ne dăm osteneala ca să’ţl deschidem rănile de care nu ştih cum vel fi vindecat. G. Warlam. CRONICA Cc au Tăcut colectiviştii ca se rcuseasca la alegerile comunale La sumă de alegători, De cel din mahalale, Le-a spus, aceşti amăgitori, Poveşti şi halimale. Şi havadişurl d'ale lor, Palavre şi braşoave Şi mofturi d'ale din topor, Verţl şi uscate, ţnoave. l-a îmbuibat cu mângtierl Şi ţîmbele de lele, Şi le-a promis — ce pişicheri! — Pământ şi cer şi stele !... La mulţi cu ochiul le-a făcut, , Căi ad intrai pe uşe, Şi pe spinare i ad bătut, I-ad mângâiat pe guşe. Unii ad dat cu suliman Pe pielea lor sbîrcită Şi nespălată de un an, De crefl că ’l tăbăcită... Alţii ad plâns şi s'au rugat Zicând că ’s vremuri grele, Şi că nici unul nu’l bogat; — Alţi-ad făcut bicele... Alţii pe jos s’ad tăvălit Făcând la gură spume, In cât pe mulţi ad îngrozit; Pol sâ cile\ chiar nume... Şi dupâ multe închinări La mari şi chiar la mici, Au înghiţit numai ocări Şi ad scos pe... nas panglici... Camil DIN STREINATATE PROCLAMAŢIA IMPERATULUI WILHELM AL I1‘A AL GERMANIEI Către poporul meu 1 Hotărîrealui DumnezeaaînTins peste Noi iarăşi cea mai dureroasa jale. Dupe ce mormîntui d’abia se închisese peste rămăşiţele pământeşti ale neuitatului meu Domn bun, fu rechiemat din această viaţă trecătoare la vecinicie a-cum şi călduros prea iubitul Majesta tea Sa Domnul tatăl med. Puterea de activitate eroică, izvorltâ din abnegaţia creştină, cu care a ştiut a’şl împlini îndatoririle sale regale, cu toate suferinţele sale, părea a da loc speranţei, Că va fi Incft mal multă vreme păstrat patriei. Dumnezeii a hotărît alt fel. Regalului suferind, a cărui inimă bătea pentru ce e frumos şi mare, ’i-ah fost date numai câte-va luni spre a dovedi şi pe tron nobilele însuşiri ale spiritului şi ale inimei.ce’l câştigaseră iubirea popoarelor Sale. De virtuţile ce’l împodobeai!, de victoriile ce a repurtat odinioară pe câmpiele de răsboiu, se va aminti cu recunoştinţă cât vor bate i-niml germane ; iar cavalereasca sa figură va proclama o glorie neperitoare In istoria patriei. Chemat pe tronul părinţilor mei, ’ml am ridicat privirea către regele regilor şi m’am făgăduit Iul Dumnezeii a fi dupe pilda strămoşilor mei, un principe drept şi milos pentru poporul med,a practica pietatea şi frica lui Dumnezed, a ocroti pacea, a activa propăşirea ţârei, a fi un ajutător celor săraci şi strîmtoraţl, a fi dreptului sentinelă credincioasă. Rugându-mă lui Dumnezeu pentru puterea de a indeplini aceste regale IndatorI, cu car: a Lui voinţă m’a însărcinat, cuget întru aceasta la Încrederea poporului prusian, ce ’Mi-o dă o privire retrospectivă asupra istoriei noastre. In zile bune ca şi în restrişte, poporul prusian a rămas tot d'a-una credincios regelui său. Pe această fidelitate, ale cărei legături faţă de strsmoşil mei s’ad păstrat nesfârâmate In toate vremile de grea cumpănă, socotesc şi Ed In conştiinţă, câ’l respund din toată inima, ca principe credincios al unul popor fidel, a-mândoi de o potrivă tari In devotamentul către patria comună. De la conştiinţa aceasta reciprocă şi din iubirea ce mă leagă cu poporul med, iad Încrederea, că Dumnezeu ’ml dărui puterea şi Înţelepciunea, spre a lude-plini sarcina mea regală Intru mântuirea Patriei. Wilhelm 18 Iunie 1888, Postdam. INF0RMATIUNI Lupta de eri revine asupra faimoasei sale informaţiunî relativă la convorbirea ce ar fi avut d nu N. Pilipescu cu un domn în privinţa oposiţiei din Iaşi. Spre a da mai multă tărie spuselor sale, Lupta adaogă : / «Acestea le afirma pe onoare, a-micul nostru...» Ca se credem cea ce spune ziarul socialist, ar trebui se credem mai înteiu în onoarea reporterului seu, şi e lucru greu se te bizui pe onoarea unui om care prinde la răspântii fâşii de frase, le împerechează cum vrea şi apoi le colportează ca o mahalagioaică. D-nu Rocco, redactor la România şi A. Ionescu, consilier comunal, au fost faţă la această conversaţie de la început până la fine şi d-niile lor pot da desminţirea ce se cuvine a-cestui informator al Luptei, care câl-cându-şi onoarea în picioare, mai vorbeşte în numele onoarei. La alegerile comunale din Cra-iova pentru colegiul al 11-lea, au votat 481 alegători. Lista oposiţiei a întrunit următoarele voturi: dd. Nicu Dimovicenu 407, Mihail Trişcu 406, Scarlat Ma-teescu 430, Doctor Atanasescu 416, Hristaehe Pişacov 353, Marin Anto-nescu 324 , Petre Stefânescu 319, Coandă Nae 317, Peruianu Ion 3l7, Stânescu Grigorie 314, Târnoveanu George 310. D. N. uomanescu, colectivist, pus pe 21 liste, abia a întrunit 157 voturi. Aflăm ci la ministerul domenie-lor se pregăteşte o lucrare de reor-ganisaţiune a administraţiei forestiere. Această lucrare este datorită iniţiativei d lui P. P. Carp. -s*- Ancheta la Ephorie a urmat şi eri. D. Râduleseu a fost adus erî la Ephorie pentru a da procurorului nişte explicaţiunl necesare instruc-ţiunel. Comisia interimară a ţinut eri şedinţă. S’a discutat între alte cestiunî şi măsurile de luat pentru ameliorarea serviciului de salubritate. Am prins pe «Voinţa Naţională» în flagrant delict de minciună. Intr’un număr precedent «Voinţa» vorbind de afacerea de la Franzelaru, denunţa procurorului că un cetăţean, anume Barbu Gheorghe, venind la redacţia ei, a povestit că a fost bătut crunt de un partisan al d-lul Brâtescu, pe care la trebuinţă îl va numi. Or, parchetul chemând pe Barbu Gheorghe şi invitându’l se spue tot ce ştie în afacerea Franzeiaru, a-cesta a declarat că cele scrise în « Voinţa» sunt minciuni grosolane şi că densu nici că a fost bătut, nici că a mers la Franzelaru. Aşa dar,onorabililor de la Voinţa, la trebuinţă inventaţi şi victime i-magiriare ? D. Ioan Diamandi, prefectul judeţului Tutova, a sosit eri în Capitală. Unele ziare au anunţat demisia d-lui doctor Sergiu din postul de director general al serviciului sanitar. Dupe cât ştim, sceastâ informaţie este inexactă. D. doctor Sergiu a obţinut un congediu pentru a merge în străinătate ca se ’şi caute sănătatea, şi apoi se va întoarce la postul seu. -ws- Consiliul de miniştri s’a întrunit eri sub preşedenţia d-lui Theodor Rosetti. Colectiviştii umblă pe capete pentru a aduna iscălituri de prin cârciumi, pe o petiţie adresată d-lul Theodor Rosetti, preşedintele consiliului de Miniştrii, prin care cer a-nularea alegerilor comunale sub pretextul ridicol cum că au existat in-ger nţe din partea comisiei interimare. Nu ştim încă dacă ei vor putea sâ adune asemenea iscălituri, tot ce ştim însă este că Marţi seară din 100 de iscălituri este erau pe acea petiţie, abia vre-o doue-zecî erau ale unor ceUţeni cari au dreptul de alegători. - SSi- D. dr. Calendero, profesor de clinica medicală la Facultatea din Bu- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (12) ALF.XIS BOU VIER DRAMELE PĂDURI PARTEA. I LUPII DIN ARDENI II. MAREA CASA X.... SI C'IA Lucru era greii, căci de câte ori Jean-Baptiste voia s’apuce scaunul, d şoara Bavet i-el lua. — Aşa, atât ar mai lipsi acum ; de ce nu toarnă cu doniţa apă pe scaune... nu’l destul c’a umplut toată casa de noroi ă. Baptiste ridică din umere şi rămase în picioare. — D le, zise tata Marţial —privind ţinteş la noul sosit, cu fruntea încreţit», şi studiind flsionomiasa — ce pofteşti... Nu te cunosc. — Nu, d le; nici eii nu te cunosc, sau ma! bine, da, te cunosc din nume. — A 1 din ce loc eşti ? — De la Autry. — Este o familie Aumoy pe la Nou-?00... — Mă înrudesc cu aceia. — A!.«. Şi ce vrei 1 — Uite, d-le. ce e. Mi s’a spus că te pricepi foarte bine In afaceri... Eh am dat de o afacere grea şi vreau sâ te întreb şi pe d-ta. — E cam târzih. — Să’ţi spun, d-le, reluă Jean-Bap-tiste încurcat prin observaţiunea celui l’alt şi frecându-se pe frunte. Am pornit de dimineaţă, dar ştii, trăsurile, drumurile de fier... nu mal isprăveşti cu ele. Am sosit abia de un ceas şi am avut numai vremea să alerg până la d-ta. — N’al să pleci astă seara ? — De, d-le, am vitele mele aco'o şi trebue să mă întorc. Aveam de gtnd să fac o bucată bună de.drum noaptea asta cu trăsura lui Celestin, şi mâine dimineaţa sâ iau drumul de fier. — Atunci să vorbim... Ge afacere ai ? — Trebue se’ţl spun mai întâi că e o afacere... jpiudatâ; ştii., e vorba de o moştenire, şi cu toate aceste nu’l nici un mort la mijloc — Al eşti bine cu familia d-tale de la Nouzon. — O! ba nu. Din potrivă, contra lor vreau să... Tata Marţial îşi puse lampa pe biu-roh, plecând aba jurul din partea sa spre a rămâne In umbră şi făcând sâ cadă lumina asupra ’nterlocuilorulul său care, fără a lua seama, urmă : — Af auzit vorbindu-se de un Michel d’Aumoy, ucis la o vîuătoare acum vr’o două-zecl de ani ? La această chestiune, tata Marţial se ridică pe jeţ rezemându-se puţin de braţele lui; capul lui se dădu naintespre a vedea pe cel care ’l vorbea, ochii săi respândiră o lumină vie, Işî muşcă buzele ; stătu ast fel mal mult timp, ţintind pe cel care ’l vorbea. Dar fiind-că acesta aştepta foarte liniştitun răspuns, el se reaşeză In jeţul săh, şi zise cu sânge rece : — Nu, n’am fost pe acolo acum douăzeci de ani... Unul din familia Aumoy, de la Nouzon, a fost ucis la vînat, al zis d-ta ? — Da, d-le ; era ruda noastră bună. —A 1.. al moştenit ceva de la dânsul? — Nu, d-le, şi tocmai de aceea vin să te consult. — Dar eh nu’s avocat. — O ştih aceasta, d-le... De altmintrelea nu vroiu să mă codesc cu d-ta. Oameni pe care ’l cunoşti d-ta şi cărora le-am istorisit afacerea mea, ’mi-au spus : Numai cine-va poate să se însărcineze cu aceasta şi să’ţl aducă vre-un folos : Marţial... D. Marţial voiu sâzic. Dsr tata Marţial nu luă seama. Stă tea Intr’un cot pe foto'iul săh, In umbra, şi nu ’şl lua ochii de la cel din faţa lui. — De ce naiba, zise el, te-ah trimes la mine şi nu la or-care alt om de afaceri? — A I asta e. Mi s'a spus atât : el e bun de treaba asta ; e un pehlivan, un om priceput... şi daca ’i vel da şi lui vre-un folos... — Bine, ziae scurt tata Marţial. Mal la urmă ce vrei să’ml propui ? — Ei binel d le, eată ce este, zise sprijinindu se debiurou Jean-Baptiste: familia Aumoy are două ramuri, una care era pe sfîrşite şi a mea, una care era bogată şi alta săracă... — A d-tale ? — A mea, da... Amândouă ramuri se urau. — Fireşte. — Cum zici, aşa ’l tot-d’a-una... Ge! j bogaţi nu pot suferi pe cei săraci. — Adesea se Inttmplă alt-fel. — De, zise Ardenezul sfios, se potii-veşte şi aşa ; nu zic că ’i iubeam; nu, nu ’l puteam suferi... Numai uue-orl, când aduceau câte ceva pentru copil... In sflrşit ruda noastră... — La C8 grad ? — Aud? — La ce grad ? — Cum, ce grad ? — Te întreb ce era acea rudă... — Era un rentier, un om bogat, de la Nouzon. — Iţi era frate, vâr... — A! pricep... Mt-era unchiă. — Bine, urmează. — Deci, uuchiul nostru Michel era un om de treabă; petrecuse straşuic la Paris şi zicea despre noi: Nu’s vr’un lucru el, dar In sfârşit moartea mea o să le aducă ceva. — Ge voia să zică ? — Să’ţî spun. Era bun la inimă, unchiul Michel, când ai căta, şi, trebue s’o recunosc, avea şi cap bun, In cât dacă nu ş’ar fi stricat sănătatea In afurisitul 1 de Paris, ar fi ajuns departe... Nu eram bine Împreună, dar sunt drept înainte de toate. Când era flăcău ne duceam pe la dânsul; dar dupâ ce a luat de femeie o fată de nimica, ne amsuperat... de atunci ne am căutat de munca noastră, nădăjduind că Intr’o zi ne vom alege cu ceva. Şi fiind că avea o sănătate cam sdruncinatâ... — Eh tot nu văd treaba despre care mi-aî vorbit. — Al aşa este 1 Mă iartă, flecăreştl, flecfireştl ca o babă şi n’ajungl nici la un capăt. Iacă lucru. Când a fost ucis, ne am dus ia un notar şi el ne a spus că femeia unchiului meh era Însărcinată, că trebuia să aşteptăm. — N’al fost d ta la notar, eşti prea tânăr. — De sigur nu, a fost tata, care a murit de zece zile. — A 1 — El mi-a zis la moartea lui: «Este cine-va la Balan, tuta Marţial, împfir-ţeşte cu dlnsul şi vel avea ceva. El singur poate să te ajute.» — A zis «el singur» repetă Marţial posomorit. — A mal adâogat : Numai tu şi cu dtnsul sâ ştiţi ce zic I» — Ce ţ’a spus ? întrebă Îndată rldi-cându-3e tata Marţial. — Aşteaptă, aşteaptă. (Va urma) www.dacoromanica.ro cureştî, în faţa unui auditor foarte însera nat,a reprodus Marţi ouapara-tul de mierografie nişte piese ana-tomo-pathologiee foarte importante asupra ciroseî epatiee. Lucrarea d lui dr. Galendero făcută asupra acestei materii va fi publicată în curând, şi suntem siguri că cercetările ce va da la lumină vor fi foarte mult apreciate în lumea ştiinţifică din străinătate şi de la noi. -■*- Consiliele permanente ale judeţelor Ilfov şi Vlaşca au fost disolvate. Ni s’a scris din Sinaia: MM. LL. Regele şi Regina au a-sistat eri la examenele şeoalel comunale din Sinaia. MM. LL. au bine-voit a pune mai multe cestiuni elevelor, şi la plecare au exprimat învăţătorilor înalta Lor satisfacţiune pentru progresul ce a rea'izat acea scoală în anul a-cesta. Nu s’a descoperit încă nimic în a-facerea omorului de la Pantelimon, unde se ştie că s’a găsit un cadavru. După autopsia făcută, s’a constatat că cele două răni proveneau una din-tr’o lovitură făcută cu un cuţit mare şi alta dintr’un glonţ de revolver. Parchetul speră că în curând va putea da de urma asasinilor. -«*- Sa ştie că eri era se se judece de către curtea cu juraţi procesul intentat d-lui Răducanu Iven, colectivist sadea, de către zece domni alegători, care ’i contestau calitatea de român. Fiind-că însă dupe legea electorală se cere ca acţiunea să fie susţinută de un număr nu mai puţin de zece alegători, şi mulţi dintre cei iscăliţi declarând că se desistâ, acţiunea a fost închisă. -sas- Ni s’ascrisdin Kronstadt (Transilvania): Manevrele de toamnă ale corpului de armată din Transilvania vor fi în anul acesta din cele mai interesante. M. S. Arhiducele moştenitor va comanda aceste manevre. Pester Lloyd într’o corespondenţă datata din bucureşti, de la 3/15 ale curentei se exprima în chipul următor asupra alegerilor comunale ale colegiului l-iu al capitalei: învingerea electorală a partidei na(io-nal-liberale mal înainte a tot puternica, este cu mult mal mare de câL ’şi-ar 11 putut Închipui prorocirile cele mal pesimiste despre halul acestui partid. Din 2252 de voturi exprimate, numai 7.2 s’au dat listei ce purta numele partizanilor trepăsatulul sistem de guvernământ, ne întrunind adica nici macar întreg 32 0/o din buletinele electorale depuse în urne. Toate cele-l’alte bilete s’aQ dat adversarilor lor, între care care candidaţii O/jo-ziUei-Unile aQ eşit biruitori într’un chip strălucit din luptă. ^Gea ce face desastrul fostului partid guvernamental cu totul vrednic de însemnat, este faptul ca, guvernul actuil nu numai că s’a abţinut cu desăvârşire de la or-ce Înrâurire asupra aiegerei, dar încă dedese cele mal aspre ordine organelor auloritâţel d’a se ţine departe de or-ce încercare de agitare electorală. împrejurare căreia este a se mulţumi că, actul a-legeret cu toata extraordinar de numeroasa împărtăşire a alegerilor, s’a săvârşit în cea mal deplină linişte şi ordine. Copilele din Azilul Elena-Doamna vor merge şi în anul acesta la mo-nastirea Brebu, unde vor petrece tot timpul vacanţelor. Eforia Spitalelor a bine-voit a a-corda gratis acest local. -sw- Eri au început ecsamenele la cursul de declamaţiune de la Conservatorii. Elevele şi elevii care s’au distins mai mult sunt : Domnişoarele Pau-lina Moritz şi Maria Cornescu, d-nii Bâilesou şi Toneanu. Ecsamenele vor urma astă zi. In ziua de 22 şi 23 Iunie la a doua sesiune a Curţii cu juraţi se va judeca procesul celor doi ungureni a-cusaţi că au omorît pe soţi Lespe-zeanu. Astă-zî se va judeca de câtre Curtea cu juraţi din Capitală procesul mal multor tâlhari în recidiva, cari au iaspâimîntat judeţul Ialomiţa. Procesul va dura poate două zile. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA I1AVAS Berlin, 20 Iunie.—D. de Bismarck a adresat eri d Iul de Kalnoky o depeşe foarte pacinică, asigurându’l că este interpretul simtiminlelor personale ale lui Wilhelm al 11 ea. AI;t Kaufman însă la teate insistenţele şi ameninţările câ’l trimite legat la DorohoiQ, a răspuns că nu dă nici un ban, nici are pentru ce da. In cele din urmă, in una din seri in timpul arestului a aflat prin miliţienii şi călăraşi! ce’l pftzeaQ că sub-prefectul a-re sâ vie, şi într’adevăr, după o oră^. venit sub-prefectul Dudescu, împreună cu tovarăşul săQ fUutu. Dudescu a intrat iar Râutu a remas afară. Adevăratul motiv al acestei visite nocturne a fost se’l jefuiască de banii ce avea asuprâ’şî, ştiind câ bătrânul Kaufmann tatăl arendaşului, proprietar şi arendaş mare şi bogat din Basarabia a venit anume sâ vadă pe fiul săQ şi deci presupunea câ i-ar fi lăsat bani în arest. îndată ce a intrat în odaia unde era Kaufmann J’afi întrebat dacă nu cum va are bani asuprâşî, că legea nu permite ca un arestat se aiba bani in aresr. La răspunsul Iul Kaufmann câfare 3000)de ruble ruseşti asuprâ’şl, sub-prefectul ’l le a cerut şi Kaufmann i le a încredinţat în mână, crezând că le va primi la eliberare, lucru ce nu s a realizat, căci Kaufmann e şi astăzi păgubaşul acelor bani. Sub-prefectul a recurs deci la această stratagemă ca să’l poată jefui d’aceştl bani, văzând că nu poate isbuti cu rescumpârarea a l’a-miable şi aflând câ d. Vasile Stavri, mare proprietar a cerut deja procurorului de DorohoiQ intervenţiune, care venind chiar a doua zi la faţa locului şi găsind pe Kaufmann reţinut ilegal l’a pusimediit în libertate; bine înţeles câ cele 3000 de ruble aQ rămas până azi în mâna hoţului de subprefect. Relevăm, câ în arest Kaufmann a fost tratat ca un criminal ordinar, nu i s’a dat voe a comunica de loc cu nimeni, şi la fie-ce moment sbiril subprefectului ve-neaQ cu fel de fel de ameninţări ca să încheie lucrările, că’l trimite pe jos la DorohoiQ; în fine că’l va nenoroci dacă nu va da bani şi numai în urma refuzului categoric banditul l’ajefuit in modul arătat mal sus. Afară de arestarea ilegală, suferită pe nedrept, afară de torturele morale şi sdruncinarea sănătâţel Kaufmann a mal avut a suferi, pe lângă cele 3000 ruble jeluite, şi alte perderl însemnate, perindu’i mal multe vite îu timpul viscolului cel mare din acel timp, iar o întreagă familie a fost martirisată şi lovită moraliceşte fără cruţare. Acuma, când regimul jafurilor şi a-sasinatelor a încetat, când fie-care cetăţean liber poate respira, e de datoria autorităţilor a cerceta fâră-de-Iegile colectiviştilor şi a da o satisfacţie lagalâ jefuiţilor şi torturaţilor. In caşul aci narat, apelăm la şeful parchetului de Dorohoiu şi îu special la energicul şi inteligentul prefect al Dorohoiu-lul, d. Const. Stroicl, sâ ancheteze faptele şi gâsindu-le juste şi întemeiate să dea în judecată pe culpabilii criminali ca să’şl ia resplata după fapte. Ego. BOTOŞANI Pentru incendiaţi din Hârlau «Vocea Botoşanilor» primeşte următoarea relaţiune din Hârlâu despre împărţirea ajutoarelor la cei bântuiţi de focul ce a pustiit acest târg: Duminecă 29Maiu a. c. In asistenţa d lui prefect Hermeziu, a autorităţilor locale şi a comitetului local instituit pentru ajutorul incendiaţilor s’a început distribuirea celor 54 000 franci trimişi deaugustulnostru suveran şi înaltul guvern de către filantropuld Ghica. Sutelor de nenorociţi care se aflau sub cerul liber şi fără asistenţă, li s’a alinat suferinţeledânduli se ajutorul spre a începe mal din timp cu reconstruirea imobilelor. Asemenea şi chiriaşii au fost desdau-naţi, spre a’şl putea şi el procura o altâ casă de locuit şi a ţine faţă neajunsurilor prime de care sunt loviţi. Ajutoarele s’au distribuit cu cea mal mare regularitate şi equitate, oraşul întreg de la bStrânl până la copil, formând un convoiQ de mii de inşi în faţa primăriei unde se făcea distribuirea. Dupe terminarea distribuirel, primarul local printr’o cuvântare mulţumi în numele incendiaţilor d-lui Prefect şi filantropului d. Ghica, pentru gene-rositalea manifestata faţă cu victimele acestui oraş, In urma cărui mii de glasuri de «Ura. trâiasc» Ghica 1» is-bucnirâ din pepturile suferinzilor. Trăsura care conducea pe prefectul cu d. Ghica, a fost acaparata de victimele şi condusă de el până la biuroul postai In strigări de «Ura». La 1 Iunie s’a terminat cea de pe urmă distribuire. D. N. G. Ursoi preşedintele comitetului, prin câte-va cuvinte bine simţite, mulţumind călduros d-lui Ghica pentru înaltul act de umanitate şi ge-nerositate sevârşită faţă cu victimele acestei urbe. In urmă comitelui a adresat o telegrama de mulţumire d-lui Prim Ministru, rugâadu’l a fi şi interpretul fidel pe lângă M. S. Regele. tele- Primim din Piatra următoarea gramâ: Eri a avut loc aice alegerea pentru colegiul I comunal. Cu toate sforţările desesperu te ale colectiviştilor a-vânct fn capul listei lor pe fostul pre fect Atbu şi fostul primar senatorul Dornescu, cu ţoale că direc,'orele gimnastului Negrea şi judecătorul tribunalului, Za hai ia, ingerări pe faţă şi cu neruşinare, cu tot tertipul şi mu-noperile întrebuinţate de a prezenta www.dacoromamca.ro o listă mixtă pentru a furişa mat multe voturi, dânşii au căzut în mod ruşinos. Adiogăm că pentru prima dată am văzul alegerea liberă în Piatra. Nu a-vem destule cuvinte pentru a mulţumi d lui prefect, Boldur Epure anii, care a lăsat deplină lib&rtate tuturor alegătorilor. In numele mai multor alegători din colegiul I-iu. Vasile Serbanescu. X HOŢIILE DE LA EFORIE Azi procurorul Cârlova va cere suspendarea d-lor Fotino, Stefanescu şi altor funcţionari superiori de la Eforia spitalelor civile. * * * Eri seară d. procuror Cârlova, Întovărăşit de inspectorul Davila şi de co-nrsarul de poliţie Grant, aQ făcut o perchesiţie la domiciliul d Iul Moldovean u arendaş, denunţat că ar fi traficat cu d. Simion Mihâilescu la arendarea unei moşii a Eforiei. Perchesîţia a ţinut mal mult de o oră examinându-se amănunţit de către procurorul Cârlova toate hârtiile d-lul Moldove8nu. Pe cât ştim nu s’a const itat nimic grav In sarcina d-lul Moldoveanu. Descinderea parchetului la domiciliul sus numitului domn a fost motivată în urma unei denunţări făcute de un confrate al nostru de la l'Indăpen-dance Boumaine. x Lupta revine din nou asupra unei conversaţiuni a d-lul Filipescu cu un oare care redactor, urmată la primărie. Am desminţit o dată darea de seamăfâeutâ în Lupta despre această convorbire şi am tratat cum merită pe acela care a uzat în mod inexact, de acea convorbire. Nu mai avem nimic de adaos. Am desminţit o dată pentru tot-d’a-una afirmaţiile «Lupte!» şi am tratat o dată pentru tot-d’a-una cum ve cuvenea pe acel redaşetor. El a primit şi desmintirea şi calificativul de om fără de onoare. Rămână el cu amendoe. Insultele lui nu mai au nici o valoare. Gu aceste cuvinte închidem incidentul prin calea presei. X D nil Theodor Rosetti şi Carp vor pleca astă seară la Sinaia, de unde se vor reîntoarce mâine seară. X Aseară consiliul sanitar superior s’a întrunit la ministerul de interne sub preşedenţia d lui Theodor Rosetti, ministru de interne. Consiliul a discutat modul do or-ganisare al spitalelor rurale. X Colectiviştii au ţinut aseară o întrunire la «Naţionala», la care abia 7 persoane asistau. X Mai de mult am anunţat că actualul director general al poştelor şi telegrafului a inaugurat venirea d sale în capul acestei administra-ţiuni restabilind serviciul coletelor poştale pentru străinătate. Astă-zî suntem informaţi că acest serviciu funcţionează cu toate ţările din u-niunea poştală, afară de Franeia. Cu această din urmă ţară schimbul de colete poştale nu va începe de câţ de la 20 Iunie (1 Iulie) anul corent. X D. doctor Sargiu, directorul general al serviciului sanitar, a fost însărcinat cu elaborarea unui proiect de lege privitor la hygiena porturilor. X Comisarii colectivişti N. Uiescu şi C. Dumitrescu, au fost depărtaţi din funcţiune pe zioa de eri. X D. Christea Mane a fost numit comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricol din judeţul Botoşani, în locul d-lui A. Sava. X Se miră lumea cum informaţiile Democraţiei sunt aşa bine ticluite, şi limbagiul cu care sunt scrise e atât de ales. Misterul l’am pătruns. Pe cât aflăm positiv informatorii angajaţi cu luna la Democraţie sunt fraţi Coengiopol, Toboo, Nae Ul-meanu, Rusescu şi Dumitrescu, mal toţi foşti comisari şi actuali bătăuşi ai partidei colectiviste. X Mult peste cinoî-spre zece zile partea oraşului de dincolo de gârlă, spre splaiul drept, va fi alimentată cu apă limpede. X Un ziar colectivist atacă cu impertinenţă direcţiunea căilor ferate care a indrăsnit zice acest ziar, ca se dea afară din slujbă pe un funcţionar român d. Droc-Bânoiuleseu pe cât timp direcţia drumurilor de fier e plină de funcţionari streini. Credem că mânia ziarului colectivist se va potoli îndata ce va şti că motivul destituire! d-lui Bănciulesou n’a fost de cât obrnsnicia cu care acest funcţionar a răspuns directorului drumurilor de fier, care l’a permutat în interesul serviciului la Constanţa. x Vestitul subprefect colectivist N P. Perieţeanu,contra căruia s’ascris de atâta ori In presă, a fost destituit, iar in locul seu ca subprefect al plâşii Sabaru.din judeţul Ilfov a a fost numit d. C. Popescu fost sub prefect al plăşei Negoeşti. X Doctorul Neagoe va fi trimis în streinâtate, ca se studieze adminis-traţiunea spitalelor de pelagră, precum şi mijloacele de tratament ale aceste: boalc, care se întinde printre populaţiele noastre rurale. X «Politische Corresp.» din Viena publică următorul comunicat ce i s’a trimis din Bucureşti: «Ministerul Rosetti Carp se abţine cu totul de la ori ce iniţiativă pe te-retnul politicei comerciale, întru deslegarea cestiunilor pendinte, a căror resolvare depinde de la majoritatea corpurilor legiuitoare ce sunt a se alege din nou. Aceasta atârnă încă, atît de modificarea tarifului autonom, cât şi de reinoirea tratatului comercial cu Franeia şi a continuare! schimbărilor de vederi cu Austro Ungaria. «In toate aceste cestiuni, o hotărâre definitivă nu va putea mijloci, de cît dupe noile alegeri parlamentare şi constituirea trainică a unul minister dupe noua majoritate » X Dupe câte-va zile va apareaîn «Monitorul oficial» o noue mişcare judecătorească. Mai mulţi presidenţi de tribunal vor fi transferaţi sau înlocuiţi. X Un oficiu telegrafo-postal se va înfiinţa de mâne înainte la staţia balneară din Bălţăteştî. X In cursul lunel lui August M. S. Regina va avea ca oaspete pe d-nul Charles Gounod, celebrul compoai-tor de musică. X In curend va apare un nou volum de Carmen Sylva. Acest volum va conţine o tragedie şi o comedie. X Aflăm câ serviciul pentru vacci-naţie în Capitală va fi cu totul reor-ganisat. Vaccinaţia se va facs în a-nul acesta pe o scară foarte întinsă. X N’are hotarobrasnica colectiviştilor. Ast fel, d. Spiridon Stâtescu frate cu vestitul în râd Evghenie Stâtescu, 3crie In Democraţia din 8 Iunie curent, ca sâ reclame contra ministrului Maio-rescu, care prea bine a făcut câ l’a dat afară din slujba ce ocupa de avocat al statului în judeţul Prahova. Lumea toată se mira din contra, cum de n’a fost dat afară acest avocat chiar de către colectivişti. Un singur fapt şi ajunge: Ministerul de internecu adresa No. 819 din 6 Maiu trecut, dovedeşte ministrului Maiorescu că avocatul Spiridon Stâtescu mc: câ vrea sâ ştie de interesele statului, care numai de la Leon Lobel are sâ ia peste 27,000 lei cu sen • tinta remasa definitiva încă din anul 1884. Avocatul statului Spiridon Sta-tescu a fost invitat prin zece adrese cel puţin ca sâ bine-voiască a spune Statului pentru ce nu urmăreşte vânzarea caselor luî Lobel, şi acest avocat nici n’a respuns odată macar, ci a urmat a’şi primi leafa regulat. X Din causa Moşilor «Epoca» nu va apare astâ-zi de cât în o singură e-diţiune. COFETĂRIA SI FABRICA DE LICTIERURI T AN ASE D. CRETULESCU No. 17 — Strada Carol I — No. 17 LA ÎNGER Romuri pentru visinata cu 1.80 si 2.40 litru. Alcohol de Vin, Spuma de Drojdie naturala si Cognacuri. Dulceţuri asortata cu 1.80 kilo. 780 GRIGORE GHRISSENGHY AVOCAT r7 Strada Episcopii Nu va paraşi capitala pe timpul vacanţelor. I1TITUTIU1 PENTRU DOMNIŞOARE INSTITUTIUNE ENGLEZA DESCHIDEREA LA 15 IUNIE BUCUREŞTI Strada Fortuna No. 3, strada Caimata Acest institut are de scop de a permite părinţilor de a da copiilor o cduca|iune solida şi îngrijită] lot-de-o-data urmCrind dupe regulamentele şi statutele scoalelor guvernamentale. Elevele vor fi primite de la etatea de 4 ani îrt sus. Cel mal bunt profesori vor preda limba Româna, Engleza, Franceza, Germana, Italiana, Latina şi Helcna, vor mal fi predate Musica instrumentala şi vocala, Desemnul, Pictura, Gimnastica şi Lucrul de mâna, precum şi toate ramurile tn-vOţemântulul ce complecteaza instrucţiunea tinc-rcţel. Directoarea acestei instituţiunl, punându-şî toata silinţa pentru a îndeplini cu demnitate sarcina sa, spera sâ câştige udata -u iubirea copiilor si încrederea părinţilor, şi aşa se aibe un rezultat bun pentru educaţiunea lineriler persoane ce *t vor fi Încredinţate, Şoi Mărie Lakemooi EPOCA — 9 IUNIE CASA DE SCHIMB I. IUI. F E R NI 0 Struda Lipscani, No. 27 Cumpera sivinde efecte publice si fa.ce or-ce schimb de monezi Cursu.1 33 uouresti 8 luniu 1888 6 0/0 Renta amortisabila Cump. 92 1/4 Vend. 93 5 0/0 Renta perpetua 90 1,2 92 6 0/0 Oblig, do Ştat 89 3 4 90 1/4 8 0/0 Oblig de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 106 3 4 107 1'2 5 0/0 Scris. func. rurale 92 92 3/8 7 0/0 Scris. func. urbane * 105 1/4 105 6 o/O Scris func urbane 6 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 98 314 99 1/4 87 5/8 88 77 1 2 77 7 8 5 OM împrumutul comunal Oblig. Casei pens (leilOdob.) 76 3,4 77 1/4 212 216 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 39 42 900 923 Acţiuni «Dacia-România» 225 230 » Naţionala 215 222 » Constructiuni 85 wo Argint contra aur 16 70 16 85 Bilete de banca contra aur 16 70* 16 85 Fiorini austriaci 201 1 2 203 Tendinţa fermă SE NU CUMPERATI P 0 £ % § i i SAU PIANE până când nu aţi văzut marele deposit al d Iul Max Fiseher în Galaţi Strada Maia No. 29, în Bucureşti la d A. L. Patin M gasin da lustrum nte şi note musicale, Calea Victoria Palatul Dacia No. 6 unde se găseşte un mara asortiment de instrumente de o calitate garantată şi numai din fabrici recunoscute de bune. Toate pianindesunteu construcţiune de fer, coardele americane încrucişate cu plăci de încordare de bronz sau'nichel cu un ton frumos. Acum se găsesc în depositele mele vr'o 2o piane de toate mârimele,de lemn negru lustruit sau de nuc cu preţuri de 850 lei în sus Se vinde si plătibile în căstiurl lu-Dare. Închirieri de piane cu preţuri convenabile. Preţu curent ilustrat gratis, ŞME§a&&gş9Rra, sşpeaKos&BSBasraaKpakSi MTWPUTDT A T casadin Strada Polonă lll Ulllrllii 1 No. 104, compusă din y camere pentru Siauân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 123 STABILIMENTE BALNEARE i/liug IN SAXONIA S«sonni 15 Mai —30 Septeinbre Isvoare de sare alcalina. Bai minerale, cu si fara aburi. Ase adresa la direcţiune. BĂILE CARLSBAD STABILIMENTUL PUPP Hotel de primul rang. O posiţiune din cele mai frumoase. 120 camere si saloane, cabinete de lectura pentru toate naţiunile. Parcuri penlru concerte. ISCHL HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ Situat in centrul oralului şi in fala castelului regal. Priveliştea cea mai frumoasa pe muni,i. Cabinete de fumat, de citit. Biblioteca proprie. Sub personala direcţiune a propriatarului llans Sarsteiner. I PILULES DNIVERSALES l i » « Dr. JANVIER # Remediu sigur contra hemoro'delor ţ| (tranjil)constipaţiunel.durerl de cap,in- « digestiunel si a tuturor afecţiunilor a $ tuhulvl digestiv. 5*1 Fio-care cutie conţine câte o in- jS strucţie. Preţul 1 leu si 50 bani. Se alia de vânzare: 1 In Bucureşti la farmacia Applo, M. £ Brus et comp. Calea Grivitei 23, la » farmaaia la Aurora, Anton Altan, ■ Strada Batistei 14 bis. [fi In Braila la farmacia IaAquila Ro- J mâna Anton Drumer, Strada Galaţi, m 135 5 CASA DE SCHIMB MOSCU N ACH IVI | AS No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In facla noti cladir Bancei Naţionale (Dacia-Rovi&nia! 33 ucuresti Cumpără sl vinde efecte publice si face ori-oe schimb de monezi Cursul pe ziua de 8 luniu 1888 * Renta amortisabila ,, româna nerpetna Obligaţiuni desiat [Conv.rur.1 „ C. F. R. ,, Municipale Ir. , Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale urbane DE ARENDAT de la Sf. Gheorghe 1890 înainte, moşia Pietrişu din dislr. Viasca, plasa Marginea. Amatorii să se adre-eze Strada Diacone-selor, 4. I. IV. Alexandrecu. Obl. Serbesti cu prime lm. cu prime Buc. fîO lei] Losuri crucea roşie Italian» „ Otomane cu prime Losuri Basilica Iiombau Act. Dacia-România ,, Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,, italiano ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur laşi Cump 9Î 90 89 K 76 « 214 106 3/4 91 3/4 105 X 98 % 87 S 77 * CB 3# 27 40 17 16 06 201 124 100 98 217 Vinde 93 oi 9» 77 220 107 92 106 99 88 78 71 42 30 43 2(1 16 W 203 126 101 100 212 STRADA LIPSCANI, No. 2 CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LI SC AM, No. 2 5 O 5 * = l fi a Q s y & hi O S’Â DESCHIS MHBBHM S’Â DESCHIS 7633 CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MA1U ANUL C0RENT UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME Sl BARBATI STRADA LIPSCANI, No. 2 CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LIPSC No. 2 COMPANIA UNIVERSALA A CANALULUI INTEROCEANIC DE PANAMA Presedinte-Director : FERDINAND DE LESSEPS anmiiy ÎMPRUMUT DE 720 MILIOANE Impruimil autorlsat, conform prescripţitinilor legei de Ia 21 Hain 1830. de legea de la 8 Iunie 1888, dar fara nici o garanţie sau responsabilitate a Stalului Subscripţiune publică a două milioane de obligaţiuni cu premiuri emise cu 360 fr. Reportând 15 franci pe an, pl&tibili semestrial la 1 Decembre şi la 1 Iunie fie care an. Rambursabile cu premiuri sad cu 100 f \ în termen maximum de 99 ani TABLOUL PREMIUR LOR TRASE IN FIE CARE AN : 6 Trageri pe an de la 16 August 1886 la 15 Iun e 1913. — Prima tragere la 16 August 1888 3 premiuri de 500,000 fr. — 3 premiuri de 250,000 fr. — 6 premiuri de 100,000 fr. etc. 15 10 August franci 1 premiu de 50i>,000 1 .. 100,000 2 prem. a 10.000 20,000 2 .. 5,000 10,000 5 » 2,000 10,000 50 » 1,000 60,000 10 Octombve franci 1 premiu de 250,000 3 » 100,000 2 prem .a 10,roi 20,000 2 » 6,010 10,000 5 » 2,000 10,000 60 » 1,000 50,000 15 Decembre franci 1 premia de 500,000 1 . 100,000 2 prem. a 10,000 20,000 2 » 5,000 10,600 5 » 2,000 1 0,000 50 » 1,000 50,000 15 Februarie franci 1 premiu de 250,000 1 » 100,000 2 losu. de 10,000 20,000 2 » 5,000 10,000 5 » 2,000 10,000 50 » 1,000 50,000 15 Aprilie 15 Iunie franci franci 1 premiu de 500,000 1 premiu de 250,000 1 » 100,000 1 » 101,000 2 prem. a 10,000 20,000 2 prem.a 10,000 20,000 2 » 5,000 10,000 2 » 5,000 10,000 5 » 2,000 10,000 5 » 2,000 10,000 60 » 1,000 50,000 50 . 1,000 50,000 ADMIRABILA NOUTATE! MOLDACOT ROTATIV PATENT LONDON PORTATIVA DE BUZUNAR Cu duble împunsături ne-descusatoare Pe an: 366 premiuri urcându-se la cifra de franci 3,390,000 4 Trageri pe an, de la 16 August 1913 până la complecta amortisare 2 premiuri de 500,000 franci—2 premiuri de 250,000 fr.—4 premiuri de 100,000 fr. etc. etc. 15 Hain 1(1 August franci 1 pjemiu de 500,000 1 » 100,000 1 » 10,000 1 » 5,000 5 premiuria2005 10,000 50 » 1000 50,000 15 Noembre franci 1 premiu de 250,U00 1 » 100,000 I .1 lu, 000 1 » 5,000 5 premiuri a2000 10,000 50 » 100J 50,000 15 Februarie franci 1 premiu de 500,000 1 » 100,000 1 » 10,000 1 » 5,000 5 premiuri a 2000 10,000 50 » 1000 50,000 1 premiu de 1 » 1 » 1 » 5 premiuri a2000 10,001 50 .» 1000 50,000 franci 250.000 100.000 10,000 50,000 Pe an 236 premiuri, urcându-se la cifra de 2,200,000 franci Plata premiurilor se va face dupe o luna da la fie-care luna Rambursarea de 400 franci si plata prdmiurilor vor fi garantate de un deposit de Rente francese sau de titluri garantate de guveanulfranues, conform prescriotiunei următoare a legei dela6Iunie 1888 vart 1, paragraful 4): «Rambursarea acestui împrumut tntr’un termen maximum de 99 de ani şi plata premiurilor vor II garantate de nu deposit îndestulător, cu afecţiune speciala, de lleute francese sati de titluri garantate de guvernul frances». Independent de amortisarea care seva face în fie-care an prin plata premiurilor, amortisarea de 400 franci va începe de la 1913. Depositul în Rente francese sau în titluri garantate de guvernul frances va fi administrat de o societate civila speciala independenta de Compania de Panama. la reparaţiune (de la 1 la 10 Iunie 1888) de la 20 ia5 August 1888, deducându-se interesele luate de40/0peac de ia 5 la 10 Noembre 1888 » » de la 5 la 10 Februarie 1889 » » de la 5 la îQ Maiu lb89 » » de la 5 la 10 August 1«80 » » de la 5 ia 10 Noembre 1889, deducându-so interesele de 4 la suta pe an până la 1 beotmbre la89 Total l-iul Versământ ( 20 franci ( 40 » 2-lea » 60 » 3 lea » 60 » 4-lea » 45 » 5-i ea » 45 » 6-iea » 45 )» 7-lea » 45 » 14 [20) luniu 1888 inclusiv 20 franci 40 » 1 59 84 (coprinzându-se | 58 18 şi timbru) 43 44 43 10 42 60 41 18 349 ir, 34 et FII, de azi pana la | P SiKiifciaîiiaâacta.» «Fermecătoarea» este o perfecta maşină de cusut cu împunsătură din suveica. Ea coase fără nici o deosebire or-ce materie, de la şifonul cel mal subţire până la cel mai gros postav chiar şi piele. Această maşină este solidă şi durabilă ca şi maşinale cele mari costisitoare. Ea este aşa de simplă că nici odată nu poate să se strice. Fie-care, chiar şi un copil poate învăţa în câte-va minute se coasă. PRECIUL 25 LEI Singurul representantpentru toată România, Serbia, Bulgaria şi Grecia MAX LICHTENDORF BUCUREŞTI Roulevardul Elisabetlia, Graiul Hotel <1 u Houlevard unde se afla depoul general * Rog nu confundaţi GRAND HOTEL DU BOULEVARD Unde trebue se se adreseze or-ee comande Onoratul public este rugst a veni la Depoul general ca să se convingă de buna funcţionare a acestor maşini. Se trimite această maşină cu instrucţiune contra unui mandat postai de lei 27, franco în toata ţara. 682 -K AVIS IMPORTANT Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât n nmi deschide la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21 Calea I ictoriei, CoLul Hotelului Continental, tis-a-vîs de Teatru National Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra putem oferi o MARFA EMINAMENTE SOETDA fara a conţine intr’ensa alt material de cât p*ele si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da ATENŢIUNE MARCEI FA BRIC El noastre, ori -co pereche «le ghete purtând marea fabrlcel noastre sunt garautate de mii Produsele noaste se mai ga sece prin districte numai la firmle aci notate : Craiova : Florea Stănciulescu et Th. Demelrcs''u ; T.-^everxn : l’h. Rohm; Piteşti: M. I. Satescu; T Jiu: Marcus et Spinter; R.-Vâlcea: I. Zir eseu; T.-Vestei: P. lMr ® seu; Câmpu-Lung şi Ploesti: A. ITosenbluth; Bureţi: T. K. Argintoianu; Tncuciu-Focsinni: Vartan Missir fii; Bacau: I. M. Horovitz; Roman: Fraţii Rosenfeld; T -Ocna: Ovanes Ştefan; Giurgiu: Lu a Lucato; Rosiot'i-de-Vede: Sam. Asriel et fiu; Calarasi: V. Mitrany; OUenita: M. Kamerling; Constanta G. Lucsi. stima, 3V1. TH. MANDREA et Ciorap. Tipografia Ziarului,, Epoca" Tipărit ou cerneala Ch. Lorllleiut C-le Paris www.dacoromanica.ro Olrant responsabil O. Ceorgesou,