ANUL IU No. 765
ANTEI A ED1T1UNE
JOUI 9 (21) IUNIE 1888.
NUMERUL BAI NUMERUL
ABO.XAMEXTELE
INOEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Buciiresci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru l an 10 lei, 6 luni 20 Iei, 3 luni 10 lei. In s*rcino«aie: La toate orfîciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL îs bani NUMERUL
AXUXCIERILE
DIN ROMANI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris : Agrnce Hai ah, Placede la Bouvse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
I.A PARIS: segăsestejurnalul cu ÎS cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-mniu, \o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
RED ACŢIUNEA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢI UNEA
No. 3,—Pintza Episcopiei,—X'o. 3
Xo. 3.—Piatza Episcopiei.—IVo. 3.
AMINTIRE
DESPRE
COLECTIVITATE
HOŢII COLECTIVISTE
TREBUE EXEMPLE
PANU-REPTIL A
INSTRUCŢIA RELIGIOASA
M E INE!
DRAMELE PADUREI
AMINTIRE
DESPRE
COLECTIVITATE
Acum când regimul colectivist a căzut, acum când cu mintea liniştită poţi se faci comparaţie între ce era eri şi între ce este astă-zi, abia acum îţi poţi da bine seama de toată groasnica ticăloşie a guvernului Ion Brâtianu !
Astâ-zi când poţi face oposiţie guvernului fără se tremuri pentru a-verea şi pentru onoarea ta, când poţi scrie în ziare fârâ se auzi bătăuşii spărgându-ţi geamurile, când poţi merge la întruniri fără revolver şi la alegeri fără se-ţi faci testamentul, abia acum putem înţelege ce fel de guvern era acela pe care l’ara răsturnat şi câta deosebire era între densul şi între un adevărat guvern constituţional.
Prin presă, prin întruniri publice prin alegeri, într’o ţară constituţională poţi răsturna un guvern fără sforţări sângeroase, fără să faci victime, şi liniştea cu cares’a desfăşurat lupta pentru alegerile comunale din săptămâna trecută este o dovadă netăgăduită despre aceasta.
Sub trista domnie colectivistă nu era tot ast-fel.
Bătăuşii, poliţia, o justiţie înjosită şi jandarmăria îţi eşeau în cale şi te opreau din ecserciţiul dreptului teu cetăţenesc cel mai incontestabil. Pentru ca se se restoarne ticălosul guvern colectivist, ţara a trebuit se facă sforţări uriaşe, se lupte ca şi cum ar fi trebuit să facă o revoluţie ilegala pentru schimbarea unei întregi stări de lucruri, pentru primenirea tutulor instituţiilor sale fundamentale.
Istoria nu ne arată ca popoarele care au luptat pentru a ’şi reclădi din întreg edificiul lor politic şi social, pentru a’şî schimba forma lor de guvernământ sau pentru a res-turna vre-o monarchie absolută, se fi făcut alte încordări, se fi avut se lupte cu alte obstacole de cât acelea cu care au luptat Românii ca se se scape de guvernul pretins constituţional al d-lui Ion Brătianu.
Aceleaşi arestări arbitrare, aceeaşi a-tot-puternicie a poliţiei, aceleaşi procese politice nedrepte şi revoltătoare, aceleaşi persecuţiunl şi aceeaşi represiuni brutale şi sângeroa-
se prin mijlocirea forţei armate. — Este însă totuşi o deosibire, şi anume aceea, că pe când în împrejurările de care vorbeam mai sus popoarele n’au nici un drept legal pentru a ss încerca să restoarne prin mijloace violente o stare de lucruri legală, la noi guvernul se încerca prin asemenea mijloace neomenoase să împe-dece pe cetăţeni de a se folosi de drepturile lor recunoscute.
Nu, n’am. răsturnat un guvern constituţional, ci un guvern despotic, un guvern de o natură fără nume, un guvern ipocrit care ’ţi spunea că ai drept să ’1 restorni daca vei întrebuinţa unele forme consacrate şi care te împuşca şi te persecuta, când vreai se usezi de acest drept.
Se se gândească dar bine cetăţenii, căci forţele unei ţări sunt trebuincioase la alt-ceva de cât la lupte sterile pentru răsturnarea unui guvern nemernic, şi deci să nu uite nici un moment măcar domnia colectivistă.
X. X.
TE LE GR AM E
AGENŢIA. HA VAS
Berlin, 19 Iunie.
Ziarele saluta cu simpatie proclamâţiu-nea lui Wilhelm II, zicând că poporul prusian va ajuta cu credinţă pe suveranul sfeQ se ajungă la scopurile sublime ce ’şl propune.
Ziarele se aşteaptă la o manifestaţie politică ulterioară, la deschiderea Reichstagului şi a Dietei.
Budapesta, 19 Iunie.
Camera Seniorilor.—Preşedintele, dupe ce a rostit un elogiu al împăratului Pre-derich, a propus s6 se comunice guvernului german viile sale condoleanţe.
Camera a aderat în unanimitate la a-ceastă propunere.
Budapesta, 19 Iunie.
Corniţele Kalnoky, respunzând erl întrebării unul delegat relativă la tratările de comerţ cu România, constată din noU dorinţa guvernului de a ajunge la o solu-tiune amicală a cestiuni; dar adaogă, pentru marea sa părere de rău, şi cu toate că guvernul român împărtăşeşte aceiaşi dorinţă, că nu s’a putut ajunge la această soluţiune. Ministrul a crezut asemenea că trebue se releveze că decisiunea în a-ceastă afacere atârnă de camera românească în care diferitele opiniunl opuse ’şl ţin prerogativele sale, ast-fel în cât este îndoios că se va putea aşa de lesne găsi majoritatea trebuincioasă încheeril unul tratat care se satisfacă ambele părţi.
Ministrul va continua se lucreze la so-lutiunea dificultăţilor.
Berlin, 19 Iunie.
Se asigură că generalul de Schieflen va notifica urcarea pe tron aiul Wilhelm II, la Bucureşti şi la Belgrad.
Budapesta, 19 Iunie.
Comitetul delegatiuni! austriace a acceptat bugetul ordinar al armatei, cu sporirile coprinse în el, fârâ schimbare şi conform proiectului guvernamental, după ce aceste sporiri fură justificate de ministrul de răsboid.
Paris, 19 Iunie.
«Journal des Dâbats» a primit din Zan-zibar nişte scrisori cari anunţă că moartea lui Stanley nu pare îndoioasă. Familiile hamalilor duşi cu Stanley iah deja doliul. Tippo-Tib ar 11 răspunzător de a-ceastă catastrofă, căci el hrânia o ură veche în potriva lui Stanley care odinioară împiedică negoţul sfefi cu sclavi.
Roma, 19 Iunie.
După câte-va ziare, nunţiul papal la Viena ar 11 fost însărcinat de Leon XIII să ducă o scrisoare autografă Iul Wilhelm II.
Sofia, 19 Iunie.
Mâine, principesa Clementina, însoţită de prinţul, va pleca la Filipopoli unde ministrul-preşedinte, d. Stambuloff aşteaptă pe Alteţele Lor.
HOŢII COLECTIVISTE
ECONOMIILE SERGENŢILOR DE ORAŞ
Când a venit d. Colonel Serghie Voi-nescu în capul prefecturel poliţiei Capitalei ni se spune câ a găsit fondurile economiilor sergenţilor de oraş cu desăvârşire sleite, mâncate de predecesorii sel, şi ca abea acum d-sa a putut realisa în doue luni ceva mici economii şi înfigtţa ast fel un noQ fond.
Ca se poata iudeoa toată lumea diferenţa între administraţia cinstită a corpului sergenţilor de oraş pânfi ia 1875 când a căzut guvernul Catargi şi Sure administraţia pungaşilor d lui I. Brăttşnu publicam un tabloQ deeconomiile produfc în acel corp pe 1874, 1875 şi patru luni din 1876.
TABLOU
Dc economiile produse dl la sergenţii de oraş, din filele dc spital, dcAisionărl şi distituirt, înaintea terminării lunci, eh n vacanţele ce remâ ca etc.
ANUL si LUNA	Economiile produse lunar	
	Lei B.	
Anul 1874		
Ianuarie	927	«2
Februarie	1222	
Martie	1797	31
Aprilie	1547	
Maiu	1434	
Iunie	2008	
iulie	1881	‘Ai
August	1774	
Sep tem bre	2005	
Oclombre	lf)00	
Noembre	1467	33
Decembre	1040	33
Totalu anu-1874	20,203 91	
Anul 1875		
Ianuarie	1898	*67
Februarie	1478	
Martie	2032	
Aprilie	1530	
Maiu	579	
Iunie	702	38
iulie	646	
August	940	
Soptembre	1314	
Oclombre	VoJV	
KuOUtiii Decembre	r 2061 * ■* 2072 1	
Totalu anu.1875	18,433	5
Anul 1876		
Ianuarie	1966	
Februarie	1772	67
Martie	2246	
Aprilie	3093	
Total pe 4 luni		
din anul 1876	9077	67
Recapitulatia economiilor
in anul 1874	20,203 94
»	1875	18,433 5
Pe41unidin76 9,077 67
Total general 47,714 00 Aceasta cifra este pre-dusu, economii pe timp de 2 ani si 4 luni, de I Ianuarie 1874 până la 30 aprilie 1876.
Prin urmare, dacă în trei ani s’aQ fâcut 47,714 lei economii, în alţi 12 ani acest fond trebuia să ajungă la 190,856 de lei.
Care e, sab cine sunt tâlharii care a£l mâncat aceşti 190,856 de lei?
De ce nu se face o anchetă ?
De ce nu se dă pungaşul pe mâna justiţiei ?
Iată o denunţare In regulă, cifre positive. Ce aşteaptă dd. Procurori ?
TREBUEEXEMPLE
Cu cât cercetările înaintează, cu atât numărul abuzurilor constatate sporeşte. Cu cât se face mai multă lumină asupra administraţiei colectiviste, cu atât se vede mai lămurit în acel chaos de spaimă, unde jafurile colcăe ca viermii într’un cadavru în descompunere. Fie-care zi pune în evidenţă noui sfeterisiri ale banilor publici, noui malversa-ţiuni de o îndrăsnealâ revoltătoare.
Am deschis într’adins o rubrică asupra «hoţiilor colectiviste» şi pe fie-care zi această listă se măreşte. Unde se vor opri aceste descoperiri, nu ştim. O presimţire vagă, care sa confirmă necontenit, ne spune că ţifra hoţiilor colectiviste trebue se atingă nişte proporţii extraordinare. Mai zilele trecute se dederă la i-veală hoţiile generalul ui Anghelescu, pe urmă ale Maicanilor, acum publicul face cunoştinţă cu cele de la Eforia Spitalelor. Mâine cine ştie la ce surprindere trebue se ne aşteptăm.
De alt mintrelea aceste noutăţi dureroase nu au pentru noi nimic neaşteptat. Ele rezultă din, chiar natura întocmirii grupului colectivist.
De ne aruncăm privirile asupra confortului şi luxului In care se resfaţâ tovarăşii d-lui Ion Brătianu, un simţiment de nedomirire ne co-
prinde. Salariile şi mijloacele lor de a câştiga nu sunt la înălţimea vieţii sumptuoase ce duc. Cei mai mulţi dintr’înşi au părăsit carierele private, în care se cere muncă şi economie, spre a se arunca asupra funcţiunilor publice, unde, sub colectivişti, lipsa de scrupul şi de onestitate, departe de a fi defecte, erau din potrivă calităţi foarte preţioase.
Urmarea acestei selecţiuni în numirea funcţionarilor publici, a fost că favoriţii regimului căzut, vez&nd câ puterea centrală închide ochii a-supra apucăturilor lor, au aruncat sorţi asupra bugetului. Cine era mai îndrăsneţ, acela înainta mai repede.
Ca în tot d’a-una, exemplele rele au pornit de sus. Cei ce s’au îmbogăţit mai repede au fost miniştrii; apoi cangrena s’a coborit din ce în ce mai jos, până când ea a ajuns generală. Atunci a început era bri-gandagiului celui mai desfrânat. Am vezut funcţionari care, din câte-va sute de lei pe lună, au ajuns se-şi clădească palate sumptuoase, fără se înceteze dea vizita cluburile, teatrele, balurile şi stabilimentele sau locurile de agrement din străinătate.
Era învederat câ această pompă în viaţă nu se întreţine şi acele clădiri strălucite nu se ridică cu câteva sute de lei pe lună. Dacă la a-ceastă indiferenţă a publicului se mai adaugă impunitatea guvernului, hoţiile, in loc se scază, iau proporţii din ce în Cft rnnî Inrihila
Sultanul Abdul Megid, preum-blându-se o dată pe malurile Bosforului, vede un palat, care, prin splendoarea lui, se deosibea de clădirile vecine. «Al cui este acest palat ?» întrebă sultanul în mirare. «Al directorului Poştelor, care este omul Majestâţii Tale,» ise răspunse. «Să i se ia îndată funcţia şi să se a-runce în închisoare, adaogă Abdul Megid; nu se clădesc asemenea palate numai din salarii. Directorul Poştelor trebue se fie un hoţ.»
La noi exemplele de felul acesta se pot cita cu sutele, dar, afară de fraţii Maicani şide vr’ocâţi-va pungaşi mici, nimeni n’a fost luat la socoteală.
Văzând acele edificii bogate înălţate cu prea multă pripă de unii colectivişti, noi suntem pe loc co-prinşi de un sentiment de indigna-ţie. Dar această mânie frumoasă nu ţine mult; îndată îi urmează indiferenţa, ba câteodată chiar mila pentru un nenorocit căzut în ispită.
Această milă intempestivă trebue să înceteze. Nu e destul să descoperim pe hoţi şi să ne batem joc de dânşii în convorbirile noastre intime sau înziare. Trebue să cerem intr’una pedepsirea celor vinovaţi, de or ce talie ar fi el. La Eforia Spitalelor s’au fâcut hoţii; aceasta este netăgăduit. Să se urmărească cu cea mai serioasă luare aminte firul tutulor hoţiilor, fie ele săvârşite de Rădulescu singur, sau cu conivenţa casierului a şefului de serviciu or chiar a Directorului. A tăinui asemenea neomenii este a le încuraja, şi un Stat nu poate trăi, dacă la temelia sa zac cuiburi de hoţii încurajate sau cel puţin tolerate.
PANU-REPTILA
11
arătat ieri cum imaculatul d. G. Panu îşi vîra mâinele până la coate în fondurile secrete sub domnia colectivistă.
Astă-zl avem să arătăm serviciile ce d.Panu aducea colectiviştilor în schim-
bul acelor bani, pe când slujea în med atât de desinteresat pe d.Ion Brătianu.
Mal întâiti, să reamintim cititorilor noştri opinia ce avea d. Panu dtspre regimul colectivist.
Iată ce scria în Lupta acum un an:
«De geaba, nu dupe un-spre-zece ani <lc un regim odios si compromis, a-
vocaţil acelui regim mal pot avea vre-o trecere. (Lupta No. 206/87).
Nu mal merge, este o adevărată orgie. Corupţiunea, venalitatea şi abuzul ah a-juns la culme !
Bătrânul sinistru care guvernează ţara de un-spre-zece ani, pe adversarii săi nu’l loveşte, ci caută sâ’l cumpere.
Nu întrebuinţează violenţa de cât dupe ce a stors toate mijloacele infame de cap-tivare. Şi fiind-câ are 130 milioane la dis-posiţie pe fie-care an, şi fiind-câ ţara a-ceasta este o ţară săracă, procedarea i-a reuşit complect.
Astâ-zi guvernul e un putrigaiO, din fiecare act al săQ se degagiază mirosul si-moniel şi al concusiunel 1» (Lupta No. 200/87.)
lată limbagiul d lui Panu, în anii când sertarul cu fondurile secrete a stat închis pentru d-sa. Am subliniat din adins cuvintele un-spre-zece ani, ca să se vază bine de toţi cât de veche era credinţa d-lul Panu ssupra infamiilor colectiviste.
Nu găsea colectivitatea putrezită numai de patru sau cinci ani în coace, ci declara categoric că putrezită, infamă, conrupâtoare a fost un-spre-zece ani de a rândul.
Când vorbeşte despresistemul de co-rupţiune Întrebuinţat de d. I. Brătianu ca să cumpere pe adversarii săi, d-nul Panu vorbeşte în cunoştinţă de causâ. vorbeşte ca acel ce a fost corupt, plătit, întreţinut din aceste faimoase 130 de milioane.
Dovada are să ne o dea tot d-sa. Tot d-sa, care găseşte că regimul colectivist e putred de un-spre-zece ani, iată cum judecă acelaşi regim pe când era plătit ca să’l laude :
«Cea ce a fâcut partidul liberal-naţional peutru ţară dela venirea sa la putere şi ptnă astâ-zl este fără contestare o pagină frumoasă şi măreaţă a istoriei noastre contimporane. (Liberalul Nr. 21/1880).
Atitudinea demnă şi patriotică a partidei liberale de la putere, atât în toate cestiunele mari cât şi chiar în cestiuni de un ordin mal secundar, exasperează la culme pe opoziţie. (Liberalul Nr. 8/80.»
Dacă nu ne ar fi scârbă, am urma ast-felînaintecu citaţiunilepânămâine.
Citind prosa d-lul Panu de la 1880 şi prosad-lul Panu de la 1887, văzând cugetările omului plătit şi cugetările omului căruia i s’au tăiat fondurile secrete, nu ’ţl mal rămâne de zis de cât un singur lucru : «Locul d-lul Panu nu este în ziaristică,locul d-saleesteîntr’un lupanar ţinut pe socoteala d-sale.»
Cu prilegiul examenelor generale, Ministrul Iinstrucţiel publice a întocmit cu multă Îngrijire delegaţiuni speciale, spre a asista la examenele osebitelor şcoli publice şi la institutele private. Ţinând seama numai de competenţa şi autoritatea persoanelor la concursul cărora a făcut apel, actualul Ministru dovedeşte cât ’i stă la inimă adevărata propăşire în aşezămintele noastre de învăţătură.
Dacă pentru toate ramurile instrucţiune! publice s'au asigurat controlori pe cât de imparţiali pe atât de zeloşi cunoscători, credem că s a fâcut o regretabilă scăpare din vedere pentru instrucţia religioasă, pentru care nu ştim de se va fi numit vr’odelegaţiune.
Cu toate acestea, nimeni nu va putea tăgădui, de câtă însemnătate pentru creşterea morală şi intelectuală a tine-rimel, este instrucţia religioasă, care de şi prevăzută în legea instrucţiei a se propune obligator ca o Învăţătură de căpetenie în şcolile primare şi secundare, este în cele mai multe aşezăminte foarte nebăgată în seamă, în cât a a« juna facultativă.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA - 0 IUNIU
Dar mal cu seama, în institutele private, cercetate Jn mare parte de şcolari români ortodocşi, instrucţia religioasă este aproape nulă or neconforma cu învăţătura Sf. noastre Biserici Naţionale, aşa că relele, din toate punctele de ve dere, ce decurg din aceasta asupra so-cietăţel noastre, sunt incalculabile.
Nu cugetăm acum a desfăşura pe larg această cestiune, pentru că nu voim să turburăm nici conştiinţele, nici să punem la încercare grija celor însărcinaţi cu priveghierea creşterel şi învăţăturel tineretului nostru.
Credem însă a ne îndeplini o datorie, chiemând băgarea de seamă a ministerului instrucţiune! asupra învăţămîntu-lul religios, în speranţă că se va face şi în această privinţă îndreptarea cuvenită, ridicându-se la înălţimea ce i se cade învăţamîntul religios în şcoalele din ţară.
B.	X.
«Guvernul sJa hotărât să dea în judecată pe ţăranii răsculaţi. O asemenea măsură sălbatică nu poate rămâne ne criticată de mine. Prin urmare, mâine voi biciui !
«Colectivitatea esploatând chestia ţăranilor, ne vorbeşte mereQ despre pretendenţii latronul României. Cine sunt aceşti pretendenţi ?
Voi vorbi mâine.»
Şi aşa mal nainte în toate zilele: Voi urma măine, voi spune măine, voi tălmăci măine.
Unele spirite rău voitoare pretind că d. Panu întrebuinţează grozav de des şi în viaţa privată cuvântul măine.
Spre exemplu când primeşte dimineaţa visita vre unui domn care ’i a-duce o socoteală de plătit, d. Panu răspunde : «Măine !» şi dacă negustorul mal protestează,îl arată cu degetul drumul spre uşe.adăogând : «Nici o vorbă, căci măine voi biciui !»
Negustorul ese convins cu de3ăvâr-
prăpâstiei printr’o calomnie din cele mai păcătoase.
Mai târziu Lupta ruşinată de ne-demnitatea la care a tmpins’o neputincioasa sa mânie, va zice ca Phyrus, ruşinat de sălbăticiile comise la Troia , în faţa soţiei lui Hector :
Je ne sais que trop a quel exc6s de rage
La vengeance d’Hdlene emporta raon courage.
SS8
Hoţiile de la Eforia Spitalelor civile
ErI la ora 11 d-nit procuror Cârlova, judecătorul de instrucţie Papp şi Con-stantiDescu, inspectorul financiar, aii mers la Eforie unde aii început o anchetă asupra întreget comptabilităţl. Cu această ocasie, aflăm că această comptabilitate este într’o aşa stare de încurcătură, în cât d. Gonstantinescu va fi nevoit ca să lucreze mai multe săptămâni până ce se va putea descurca lucrurile.
*
* *
Aflam că d. general Fotino, unul din efori, şi-a dat erl demisia.
CRONICA
MEI NE!
Oh I demain c’est ia grande chose / lle quoi demain sera-t-il fail 1 V. Huţjo.
Am eh aşa un fel de presimţire că d. G. Panu, directorul ziarului Lupta a cunoscut pe răposatul poet francez V. Hugo.
Presimţirea mea să întemeiază pe doue motive:
1.	Or ce român, liberal, socialist, democrat, comunard, care a dat odinioară cu nasul prin Paris trebue să se laude că a cunoscut pe Victor Hugo... chear dacă nu’I a văzut nici faţa părului alt fel de cât în fotografie.
Un liberal român care ducându-se la Paris, n’ar fi spus la întoarcerea sa în ţară că a stat de vorbă cu V. Hugo, ar fi fost luat drept un călător nepricopsit, care trecând prin Colonia n’ar fi văzut catedrala, trecând prin Madrid n’ar fi văzut o cursă de tauri, trecând prin Viena n’ar fi băut bere şi mâncat şniţel.
2.	Al doilea motiv pe care se întemeiază credinţa mea este slăbiciunea d-lul G. Panu pentru cuvântul mâine, cuvânt ale cărui frumuseţe literare nu le-a putut simţi de cât pătrunzându-se de faimoasa poesie aiul V. Hugo : Napoleon al Il-lea.
D. Panu citind în poesiile acestui
«priilnr ■
Demain, Dieu fait murir l’effet...
Demain, c'est l'eclair dans la voilc,...
Demain c’est le sapin du trine,...
Demain c’est le cheval qui s'abat blanc d'icume,
Demain, 6 conqutrant, c’est Moscov qui s'allume...
Demain c'est Waterloo! demain c'est Sainte Hil'enc.
Demain c'est Ic tombeau I
şi-a zis : «Ştiţi că produce mult efect cuvântul ăsta de mâine 1 Am să'l întrebuinţez şi eu în scrierile mele 1»
De atunci, nu poţi se mal citeşti două rânduri eşite d;n pana d-lul Panu fără se dai peste următoarele frase :
«Chestiunea rescoalei ţăranilor trebue imediat luată în cercetare.
Mâine voi spune cuvântul meii.
«Oposiţia-unită nu mal poate trăi; necesitatea unei rupturi, o voi explica măine.
şire.
Se mal zice, că directorul «Luptei» ar fi luat hotărârea să modifice puţin capul ziarului săh, şi că ar fi poruncit
un titlu ast fel compus :
„LUPTA"
DIRECTOR POLITIC : G. PANU
Azi cu bani, măine fara bani
Ma.\.
Membrii casei pensiunilor de la Eforia Spitalelor, au fost convocaţi de urgenţă pentru azi pentru a lua cunoştinţă despre cele constatate.
Se ştie că aceasta nenorocită casă de pensiuni are un consilihde administraţie compus din medicii primari ai spitalelor, dar care nu se adunah nici o dată, de oare-ce casa pensiunilor se administra de fapt de către efori, care tăiau şi spânzurau.
*
* *
Fiind că vorbim de Ephoria spitalelor civile, noi credem că guvernul n’ar face răh se orânduească o anchetă şi pentru spitalul Brâncovenesc.unde pa-re-ni-se după câte se spun nici acolo nu s’ar petrece lucruri tocmai curate.
INF ORMATIUNI
PENTRU„LUPTA"
Lupta de Luni făgăduia că ne va turti cu desăvârşire.
Această teribilă ecsecuţie s’a re-du eri la ogminciună care ar fi infamă daca n’ar fi caraghioasă. Teribilul ziar radical afirmă că la o întrunire de la clubul «Unirea» tineri conservatori s’ar fi pronunţat pur şi simplu pentru spijinirea u-nui cabinet Dim. Ghica în care ar fi intrat şi câţi-va colectivişti.
Pusă pe acest teren discuţia poate că ar fi demnă de o gazetă radicală al cărui credit s’a uzat, dar nu e pentru noi nici demnă nici serioasă. Epoca îşi datoreşte prea mult respect sieşi şi cititorilor săi pentru ca se alunece pe o asemenea cale, care ar scoborî atât de jos nivelul intelectual şi moral al presei noastre.
Ce a» zice Lupta şi publicul care ne citeşte, daca urmând ecsemplul de insinuări nemernice şi de păcătoase calomnii pe care ni 1 da ziarul radical, am acuza fără probe şi numai cu afirmarea noastră pe d-nu Panu de a fi comis cine ştie ce crimă or faptă ruşinoasă? — In trist hal am ajunge în aşa caz, şi în această situaţie se găseşte Lupta acum.
Sdrobită într’o polemică de idei şi de fapte, pe care dânsa a provo-cat’o, Lupta, cu cât învingerea sa se accentua mai mult, cu atât aluneca mai afund, pe povârnişul des-gustător al minciunilor, al insinuărilor şi al ecspresiilor triviale şi grosolane. Acum a ajuns la fundul
In afacerea traficurilor de la Eforie, aflăm că parchetul nu poate să priceapă cum casierul n'a mirosit nimic pe tot timpul cât au durat deturnamentele săvârşite de acusatul B. Rădulescu.
Asemenea nu se prea înţelege cum casierul ’şi acoperea deficitu care neapărat trebuia să fie, de oare ce plătea de trei ori aceaşî chitanţă, când acum casierul interogat spune că nu ştie nimic şi că e strein în toată afacerea. -«*—
D. Dimitrie Moruzi, fost prefect al poliţiei, se află grav bolnav.
Rana de care suferă de mult timp deja a făcut progrese.
-SH5-
Erî d. Theodor Rosetti a primit pe dd. Cămărăşescu,prefectul judeţului Gorj şi Cem. Rosetti prefectul judeţului Covurlui care se află în Capitală.
D. Panait Ionescu, procurorul general de la Curtea din Galaţi,se află de Luni în Capitală.
Un cadavru a fost descoperit Luni noapte în nişte şanţuri de la Pante-limon.
D. Procuror Paraschivescu a plecat imediat la faţa locului.
Aflăm cu regret falimentul d-nei Maria Santa, una din comerciantele cele mai oneste din Bucureşti. Cauza acestui faliment este datorită relelor afaceri şi exploatare! unpr uzurari.
U,	Stătescu,judecătorul deinstruc-ţie, va pleca în ziua de 20 Iunie la Braşov. D. Stătescu va fi faţă la confruntarea ce se va face întrece! doui
acusaţi pentru crima din strada Dio-nisie, prinşi aci, şi Nedelcu N. şi Popa Ion, prinşi de către autorităţile Ungare, ca complici în omorul soţilor Lespezeanu.
După două ziie se sfîrşeşte şi cu interogatoriu tuturor martorilor chemaţi a depune în afacerea Andronic.
Cu toate acestea afacerea Andronic nu se va judeca de cât în Sep-tembre.
Instrucţiunea rescoalei ţăranilor e aproape pe sfîrşite.
Se speră că după puţine zile, când rechisitoriul procurorului general va fi terminat, afacerea răscoalei va putea veni înaintea instanţelor judecătoreşti.
Curtea de casaţie secţia I-a a respins Luni recursul d-nei Drăgulinescu care cerea anularea testamentului Doctorului Obedenaru.
Conform acestei sentinţe, Academia remâne proprietară averei regretatului doctor, iar fratele, d. Pantele Obedenaru, şi d-na văduvă Obedenaru rămân usufructuari.
Ni se spune că inspectorul financiar însărcinat cu facerea unei anchete la Teatru Naţional, ar fi trecând peste atribuţiunile sale şi ar fi supunând pe fie-care artist în parte unui adevărat interogatoriu, în privinţa vieţei privată a funcţionarilor şi membrilor direcţiune!.
Ar fi fi bine ca aceste cercetări se nu treacă peste marginele îndatoririlor unui inspector financiar, căci daca e vorba să se cerceteze nu ţifrele ci moralitatea, atunci nu rămâne de cât se se trimeată un duhovnic la Teatru.
—sas-
G’.tim în Telegraful de eri seară:
I. C. Fundescu, directorul ziarului nostru, fiind chemat în străinătate pentru interese grave de familie,suntem nevoit! a lăsa foiletonul Dramelor Bucureştilor până la sosirea d-sale din străinătate.
In acest timp vom tipări un noh foileton : Moştenirea milioanelor.
Ce ? Asta e toată activitatea politică şi literară a directorului Telegrafului f
Ce? Plecarea d-lui Fundescu nu aduce jignire ziarului colectivist de
cât în Dramele Bucureştiului.
Săracu d. Fundescu!
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA. HAVAS
Londra, 19 Iunie. — Ziareie englezeşti nu’şl ascund temerile pricinuite de limbagiul Iul Wilhelm II.
«Standard» zice că acest limbagiu nu este absolutaminte ameninţător, dar că dovedeşte un militarism care aminteşte evul-medih.
Ziarele englezeşti se bizue în general pe influenţa d-lul de Bismarck pentru a menţine pacea în Europa.
DINTR’O ZI INTR’ALTA
HARŢII VECHI
Un erlftov «lela Io Cunstanilin Hiliai («eliau Kacovita Voevoil din anul‘9204 llTSS)
Chrisovul ce publicăm mai jos este interesant prin aceea că vedem un Domn fanariot recunoscând şi resplă-
tind ştiinţa şi învăţătura unul tânăr fecior de boer din provincie.
In adevăr, Constantin Mihai Gehan Racoviţa Voevod, recunoscând meritele lui Oeorge, fiul Sfinţiei sale iubitorului de Dumnezeii, Kyr Grigorie, Episcopul Rimnicului, care din vârsta lui cea copilărească fi până acum, fiind supus tot la învăţătură... îl cinsteşte cu dregăto-ria a fi vel clucer za arie şi îl aşează intru cei cinstiţi dregători ăi divanului Domnesc.
Acest chrisov este luat în plin divan domnesc şi contrasemnat de dol-spre-zece boerl mari divapişti.
In dosul pergamentului este o notiţă scrisă în latineşte In următoarea co-prindere :
«Dei gratia factus sum atque consti-«tutus in numere magnaque in gratia «apud Serenissimum Domii^im Domi-«num Constantinum Mavrocordat Prin-«cipem Valachiensem.»
Die 2-da Decembris, anno Domini 1756. semnat.1 Georgius Rimnicianus, mag-
nus satrar.
adică un an de la data chrisovulul de mai sus, succesorul lui Racoviţă, Constantin VodaMavrocordat, recunoscând şi dânsul meritele tânărului boer, 11 înalţă la rangul de mare şatrar (Mag-nus satrar).
Este interesant faptul, cam rar în analele noastre, de a găsi pe la mijlocul veacului trecut un tânăr fecior de boer dintr’un orăşel ca Rîmnicul-Vîlcil, care să ştie latineşte şi a cărui strădanie la învăţătură să fie recunoscută şi resplatită de doi domni consecutivi prin cinstire de dregâtorie şi ranguri într’un mod aşa de excepţional.
Iacă acum şi explicaţia acestui fenomen, căci fenomen este pentru acea e-poca, ca un tânăr fecior de boer din Râmnicul-Vâlcil să fie trimis In străinătate ca să înveţe carte.
Episcopul Râmnicului Kyriu Kyr Grigorie, (prestrâmoşul med după mumă) devenit în urmă Mitropolitul Grigorie perzându’şi de timpuriu soţia, îmbrăţişase schima monachală şi ajunsese la cele mai nalte trepte ale ierarchiel bisericeşti. El Însuşi era un bărbat luminat şi trăind două zeci de ani In contact şi In relaţii aproape zilnice cu autorităţile civile şi militare austriaca (în timpul ocupaţiunil Olteniei de către trupele imperiale 1718—1729) înţelese şi aprecia binefacerile unei civilisaţil atât de superioare ca aceea a Ausiriaciler; aceasta probabil îl îndemnă a’şl trimite mal târziii pe unicul săh fid la învăţătură la Beciu (Viena), unde acesta îşi făcu studiile şi obţinu şi o diplomă, care din nenorocire ca multe alte acte de familie, ni s’au furat In vremea resmi-riţd de la 1821.
O tradiţie păstrată în familia noastră, pretinde că tânărul Vâlcean îşi cam per-duse capul în splendorile Vienei, şi lucrul nu este de mirat când citim impresia ce a făcut Viena asupra bătrânului boer, spătarul Ianake Vâcărescu, când la 1792 fusese trimis acolo de către Alexandru Ypsilanti întru căutarea fugarilor săi fii. Bătrânul Episcop, cu drept alarmat, se grăbi a rechema pe fiul său în ţară, îl presentă Domnitorului, obţinu pentru dînsul favoruri atât de la Racoviţă V. V. cât şi de la Con-

FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
ALEXIS BOLVIElt
DRAMELE PĂDURI
PARTEA I
LUPII DIN ARDENI
ii.
MAREA CASA X.... SI C'IA
0 mare parte din această odaie era cuprinsă de qn contuar peste măsură de mare, pe care sta o pereche de cîn-tarl de aramă; In fund un dulap cu despărţituri, având două-zecl şi patru cartoane verzi de asupra pe care sta scris: A, B, C, şi aşa mal departe, până la ultima literă a alfabetului.
Drept în faţa ferestrei se afla un bi-roh aşezat ast fel în cât cel care stă la dinsul să se afie în umbra unei perdele mari de reps verde.
Această singură perdea care ascundea fereastra era prinsă numai dintr’o parte a biuroulul dinaintea cărui se afla un jeţ. Acolo stăpânul case! poftea pe vizitator să şeadă, înecându 1 îu lumină, pe când el sta în umbră. Afară de un alt scaun care stătea în dosul bi-
roului nu se mal afla altă mobilă pentru a şedea în acea odaie.
Contuarul, biroul şi dulapul erah pline de tot felul de mărfuri, noi şi de ocasie, de bronzuri de pe antic, până şi păserî împăiate.
Această casă avea drept firmă un singur cuvînt scris pe geamul uşei: Intrare.
Vom vorbi puţin de odaia din fund, unde locuia chiriaşul. Ca mobile, cuprindea un pat, un fotoliu, un dulap şi un ceasornic de părete; toate vechi şi stricate; numai un lucru era nod : un covor mare gros şi moale care acoperea toată podeaua.
La ceasul când intrăm în casa asta, stăpânul el stă la ffiuroh.
El părea să aibă cincl-zecl sad cincizeci şi cinci de ani; era nalt, slab, şi sămâna a fi meridional.
In tinereţe trebuia să fi fost foarte frumos. Avea încă oare care eleganţă In formele lui; mânele şi picioarele ’l erad mici de tot.
Faţa lui era cam lungăreaţă, părul cărunt şi rar ; purta barbişon lung sur şi roşietec; mustaţa era rasă, gura fină; nasul drept şi subţire, părea încovăiat; ochii, mărginiţi cu gene lungi negre, rămăsese viol ca în tinereţe şi respân-dead o lumină galbenă... Un observator pătrunzător ar fi băgat de seamă că faţa lui părea îmbătrlnita şi oare cum, In limbagiul actorilor : qrimată.
îmbrăcămintea era proastă : un fel de rochie de postav vechie, ce abia lisa să se z&reasca cămaşa de o al-
beaţă cam îndoioasă; pe cap pu^ta o tocă de piele de lup, şi în picioare avea galoşi mari.
La ora când intrăm în casă, adică seara, omul nostru stă într’un cot la biurou, cu bărbia în mână, cugetând adînc.
O lampă cu lumină roşie, avlnd puţin unt-de-lemn şi răspîndind o licărire slabă, aruncă asupra lui razelele el fantastice.
O bătae în uşă 11 făcu să ridice capul. Urmă apoi o tăcere după care cine-va bătu iar în uşă, şi omul nostru, mor-măind, zise:
—	Baba cea n’o fi acolea?
Ecoul gemu încă odată pe scara cea strimtă şi glasul piţigăiat a unei femei strigă :
—	Doamne sfintei da cine o fi bâtînd la ceasul ăsta I
—	Bavet 1 răcni stăpânul.
Uşa să deschise îndată, şi o femeie bătrână intră, speriată.
—	Ce faci acolo ? Eşti surdă ? Vrei să ni se strice uşa ?
—	La ceasul acesta, d le Marţial, nu voiam să deschid fără ordinul d-tale,
—	Dute 1 şi de grabă.
Baba să coborî mormăind; ajungând în curtea pe care trebuia s’o străbată spre a ajunge până la uşa de la stradă, zise mînioasâ:
—	Na I ploaia acum 1 uite vreme de vară, dacă ’ţl place... Daraşa merg toate pe dos astâ-zl, timpul oa şi oamenii... Asta o fi D-zed ştie ce, şi "ţi vorbeşte ca unul câine... Te Întreb dacă vine
cine-va la visitâ la aşa ceas.... vr’un pungaş, cum vezi mereu pe aici.
Visitatorul sgudui de astă dată uşa mai tare, şi i să auzi glasul :
—	El, da ce, a murit moşneagu dracului 1.... E vreme de aşteptat afară.... El, care-va din casă 1
Şi începu a da cu pumnii şi cu picioarele în uşe.
Bătrâna gemu.
—	Ce D-zeu, îndată. . Unde să crede , acela I
Apoi deschise un ghişeu şi întrebă :
—	Cine’i acolo ?
Visitatorul, spre a se feri de ploaie, să ghemuise în colţul uşei; văzlnd că să deschide ghişeul, înaintă cu capul în făţarnicului grilaj. Bătrâna Bavet ridica lanterna şi o apropie de obrazul necunoscutului.
—	Cine eşti ? întrebă ea din noii.
—	Ce ’ţl pasă, nu mă cunoşti ; deschide mal întâi.
—	Ce vrei ?
—	Am de vorbit ceva grabnic cu tata Marţial.
—	Tata Marţial, mormăi bătrlna, nu te-ar durea gura dacă al zice d. Marţial.
—	N’aî să’ml deschizi odată ? sunt udat până la piele; nu poate să vadă nimeni pe stăpânul d-tale?
—	Ba da, dacă ’şl spune numele.
—	Dar îţi spun că nu’ml ştie numele... sunt Jean-Baptiste 4umory, de la Autry...
—	Ce faci l
—	Sunt cultivator.
—	Bine... Mă duc săT spun.
Bătrâna după ce închise ghişeul să
Îndreptă spre cabinetul stăpânului săh, zicând In sine :
—	Iar vr’un blestemat... E cultivator cum sunt şi eh...
Jean Baptiste In vremea cea murea de ciudă după uşe.
—	Se vede că vrea să mă topesc pe picioare, gripţoroaica, mi s’au umplut buzunarele de apă.
După ce trecu mai mult de o minută, Jean-Baptiste Aumoy auzi un sgo-mot; uşa să deschise şi Bavet ÎI zise arătându-I scara acufundată în întuneric :
—	Dute, e colo I
—	Unde colo ? Nu pot vedea nimic.
—	Nu cum-va vrei să te duc îu braţe ?.... urmează-mă.
Plăcuta şi Indatoritoarea d-şoară Bavet trecu înainte, luminând cu lanterna el. Jean-Baptiste o urmă; cînd ajunse la rîndul întâi, ea să întoarse şi zise :
—	Cred că n'al să intri aşa...
—	Dar cum vrei să intru ?
—	Ploaia curge de pe d-ta... Cel puţin scutură-te....
—	Al vrea poate să intru gol.
—	Fie, poftim.
Jean Baptiste intră. Fără a se scula, acel pe care ’l numise tata Marţial îşi luă lampa, o ridică In sus şj privi vr'o zece secunde pe cal care ’I sta în faţă; apoi, punlnd’o la loc, făcu semn visita-torulul său să ia un scaun.
(Va urma)

www.dacoromanica.ro
EPOCA — 9 IUNIU
3
stantin Mavrocordat; şi In flne 11 Însura lu Râmnicul-Vâlcil.
Dar toate acestea nu putea să facă pe sărmanul marele şeirar Gheorghiţă Socoteanu (căci Rimnicianus nu s’a numit de cât câtă vreme a fost părintele săli Episcop al RImniculut) sC uite Beciul şi splendorile ef. El Îşi perdu de timpurifl soţia, de la care nu’i râmase de cât un fecior, clucerul Constantin Socoteanu, bunul meu, şi nu Întârzie a se călugări şi a se retrage pe lângă părintele săa la Episcopia Râmnicului, unde muri tânSr Încă sub numele de «monahul Gherasim» consumat de melancolie şi regrete.
Spre a reveni la chrisovul, care se reproduce mai jos, void adaoga că el este scris pe un frumos pergament de şase-zecl centimetri lungime şi patru zeci centimetri lărgime; este de jur Împrejur Împodobit cu un frumos kenar policrom. Sus sunt armele Domnitorului, Împresurate de iniţialele I. K. M. G. R. V. (adică Io Constantin Mihail Gehan Racoviţă Voevod). Litera începătoare este asemenea împodobită cu arabeşte policrome. Ir. fine iscălitura caligraficească a Voevodulul şi a logofătului sunt nişte lucrări de meşter a caligrafului Popa Florea, dascălul sla-vonesc de la şcoala domneaacă.
Jos este iscălitura autografă a lui Io Constandin Voevoda şi mal jos pecetea domnească cu ceară, în flne la capătul de jos al pergamentului nu lipseşte inevitabilul «Procitoh vel logofăt».
Tot chrisovul este de o execuţiune admirabilă, o adevărată lucrare de meşter, şi face onoare caligrafului, numitului Popa Florea.
Originalul acestui chrisov este In posesiunea nepotului med, d. Ioan N. Lahovari.
Bucureşti, i (ij) Ianuarie 1888.
GEORGE I. LAHOVARI.
1.
M
E.
Armele
Ţării
C.
G.
V.
Io Constandin Mihai Gehan Racoviţă V. V. etc,
Lucrurile cele cu bună orânduială şi cuviinţă se fac şi se săvîrşesc de către blagocestivil Domni care de la Prea înălţatul Dumnezed sunt aleşi ca să fie orânduiţi cu oblăduiri şi stăpâniri de ţări şi de politii; măcar că se pot arăta şi prin alte mijloace de bunătăţi. Iar şi când la vre un obraz deosebit, vrând se se arate cu fapte bune, volnici sunt să cinstească şi să Înalţe la or ce stăpân de dregfttorie şi aşezămlnt şi nu este lucru de defăimat, ci încă spre laudă şi pomenire veclnicâ, şi făcându-se cu bună orânduială, rămân bine ţinute şi nestrămutate.
Deci dar, de vreme ce milostivul şi a tot puternicul Dumnezed, au bine vrut de m'ad înălţat şi m’ad miluit a fi Domn şi oblăduitor acestei provosla-nice Domnii a ţării Româneşti, după datoria ce avem a fi pururea cu privi-ghiare sprş toată obştimea, şi pre cel ce s'ar cunoaşte a fi vrednici de mângâere să nu’I lăsăm scârbiţi. Drept aceea dar socotind Domnia mea şi pentru George, fiul sfinţiei sale iu-bitoriulul de Dumnezed kyr Grigorie, Episcopul Rlmniculuî, care din vlrsta lui cea copilărească şi până acum, fiind supus tot la Învăţătură, având şi cinstea neamului, după darul părintelui săd, cel archieresc; Am bine-voit şi Domnia mea de l’am cinstit cu dregătorie de a fi vel clucer za arie şi l’am aşezat Intru cel cinstiţi dregători aî Divanului Domniei mele. Şi pentru ca să fie nestrămutat din cinstea şiaşezământul acesta, am întărit printr’acest cinstit şi domnesc al nostru hrisov cu toţi cinstiţii şi credincioşii boeril cel mai ai Divanului Domniei Mele.
Pan ConstantinDudescu, vel dvornic.
Pan Dumitraşco Racoviţă, vel logofăt.
Pan Lascarache Ţani, vel comis.
Pan Ştefan Leurdeanu, ven serdar.
Pan Constantin Cretzulescu, vel ban.
Pan Mihai Cantacuzirio, vel vistier.
Pan Matei Cantacuzino, vel paharnic.
Pan Ioniţă Căndescu, vel clucer.
Pan Constandin Brâncoveanu, vel spatar.
Pan Constandin Căndescu, vel clucer.
Pan Panlazi Cămpineanu, vel stolnic,
Pan Iordache Caragea, vel pitar.
Ispravnic Pan Dumitraşco Racoviţă, vel logofăt ; şi s’au scris hrisovul a-cesta In anul al treilea din Domnia Domniei Mele, aici In scaunul oraşului Domniei Mele Bucureşti, tn anul de la zidirea lumii 7204, iar de la naşterea Domnului Dumnezed şi Mântuitorului nostru Is. Hr. 1755 In luna Noembre
8,	de popa Florea, dascălul slovenesc de la şcoala Domniei Mele.
(Urmează semnătura): Io Constandin Voevoda.
PECETEA
gOSpod.
I’rocitoh vel logoTât.
(Verso,
Dei gratia l'actus sum atque consti-tutus In munere magnaque in gratia apud Serenissimum Dominum Domi-num Constantinum Mavrochordat Prin-cipem Valachiensem.
Die 2-da Decembris, atino domini 1756. Georgius Rimnicianus, Magnus satrar.
(Conv. Lit.)
DIN DISTRICTE
ROMANATI
Cinste colectivista.
Încă din toamna anului 1886 de către ministru agricuiturel s’a pus la dispo-siţia cinstitului domn Mih. Demetrian, fost prefect, suma de 1200 lei pentru cumpărare de tauri, destinaţi pentru reproducţiune; taurii nus’ad cumpărat, căci până astă zi nu s’a justificat aceasta, iar banii, zice Vulturul, s’aQ păpat dupe obiceiul colectivist.
Acum întrebăm pe prea cinstitul nostru fost prefect şi actualmente director al ziarului Romanaţiî, ce va să zică astă Încurcătură ? este veri o greşeală In lucrări, sau Intr’adevăr espusa sumă s’a păpat de d sa sau de alţii 7
Pentru a nu ni se zice că spunem neadevăruri, publicăm aci următoarea so-maţiune :
1)-Iiii Uliii. Demetrian (lin Caracal
SOMATIUNE
Domnule,
Pentru că d-v., tn calitate de prefect al acestui judeţ, nu v’aţl conformat ordinului ministerului agricuiturel cu No. 49,010 din 13 Noembrie 1887 a Înainta cuvenitele acte justificati ve pentru cumpărarea şi distribuirea taurilor destinaţi pentru reproducţiune, şi care conform Incheierel juriului agricol urma a se întreţine la comunele Brastavăţu, Leu, Balşu, Gezienî şi Strejeştî şi pen tru care vi s’a pus la disposiţie suma de lei una mie două sute încă din toamna anului 1886, cu toate ca In urma re-tragerel d-v. din funcţiunea de prefect vi s’a cerut asemenea acte, dar aţi re-fusat a primi chiar adresa actualului prefect ;
Sub-semnatul,tn basa ordinululd-lul ministru al agricuiturel sub No. 24.618, am onoarea vă invita ca fără întârziere să consemnaţi pe numele ministerului suma de lei una mie dou£ sute şi a ne pune la disposiţiune recipisa casieriei respective.
Primiţi, etc.
(s) avocat public, R. Pdrvulescu
; Iunie, 1888.
Bravo, onorabililor 1 şi mal aveţi cu-ragiul a înegri pe alţii, când voi sunteţi mânjiţi de sus până jos ; mal bine ar fi să vă retrageţi In întunerec ca a-colo să vă ispăşiţi păcatele, şi încetul cu încetul să se mal uite destrăbălarea ce aţi introdus In acest nenorocit judeţ.
Hoţiile de la Eforia Spitalelor
Iată încă un fapt printre cele multe, care ni se comunică dintr’o sorginte foarte autorizată :
Acum la Paşte economul spitalului de copii, înaintând eompturile de cheltuelile făcute pentru nutrimentul bolnavilor pe luna Aprilie, s’a pomenit că este chemat la Eforie unde a fost silit se’şi retragă acele corupturi, sub pretext că dânsul trecuse ouele câte 5 centime pe câtă vreme toţi eei-l’alţi economi le trecuseră cu câte 15 centime.
In zadar economul sus citat a răspuns că dânsul aşa le plătise, el a fost silit ca se refacă eompturile.
Ge este însă şi mai straniii este că de şi pe corupturi sta scris 15 centime oul, economul nu a primit de cât 5 centime.
Acest fapt este cunoscut de toţi
funcţionari Eforiei şi de personalul
chiar al spitalului de copii.
*
* * .
In privinţa moşie'or cumpărate de Eforie din fondul casei pensiunilor Efuriei, s’au petrecut, ni se spune, o mulţime de neregularităţî. Asa, de şi aceste moşii aparţiq nu Eforiei ci în special casei pensielor, ele s’au plătit de 3 ori mai scump sub cu-vint că aceste moşii se învecinesc cu moşiele Eforiei. •
Nu vorbim despre modul cura se făceau arendările, da oare-ce toţi ştiu nenumăratele scandaluri petre-
cute cu ocazia licitaţielor ce se ţineau şi de unde toţi concurenţi prin diferite manopere erau siliţi se se retragă, ca ast fel se se poată da în urmă prin simplă înţelegere cu cutare sau cutare persoană.
*
* *
Ni se spune că d. general Fotino, ar fi declarat eri că d sa se va retrage chiar din armată.
Noi nu ştim ce a putut se’l silească a lua o asemenea hotărîre.
*
D. I. C. Brătianu este eşteptat Vineri în Capitală.
D-sa va lua cuvîntul la întrunirea ce colectiviştii au anunţat pe Duminică.
Se zice că la această întrunire are de scop de a protesta contra ingerinţelor opoziţiei-unite în alegerile comunale.
Noi aşteptăm cu nerăbdare ca se vedem pe d. Brătianu venind la tribună şi suoţinend fără ruşine că a-legerile d sale erau libere.
X
D. doctor Râmniceanu, care a fost numit inspector general al stabilimentelor ThermaleLacu Serat, Balta Albă şi Baltâteşti va părăsi Capitala la 1 Iuliu pentru a merge în aceste localităţi.
x
Astăzi se va întruni la Ministeriul de Resbel consiliul sanitar, pentru a fixa data la care vor începe inspec-ţiunile generale ale diferitelor corpuri.
x
La Institutul nod de domnişoare din strada Primăverii JNo. 26, ecsamenele se ţin de la 6 până la 20 Iuniu, In toate zilele de la 10—12a. m. şi de la. 2—4 p. m.
La 18 Iuniu seara, elevele vor da o representatie cu plată de intrare In folosul fondului pentru rădicarea statuel luiMiron Costin.
Biletele se găsesc numai la Institut.
x
D-şoara Dinescu, profesoare provizorie la şcoalele de fete din Ploeştî, a fost numită Luni conform legei, în mod definitiv.
X
Ni se spune că şeful biurouluî de servitori a bătut în modul cel mai barbar proprietarul birjei No. 353.
Punem aceasta îu vederea d-lui Prefect al poliţiei Capitale, care suntem siguri că va pedepsi pe autorul acestui act sălbatec.
* .
D. Druguescu, fost intern al spitalelor, a susţinut în ziua de 6 Iunie cu mare succes thesa sa de doctorat în medicină. Subiectul thesei sale a fost :
«Cura radicală a hernielor prin procedeul d-lui doctor Leonte».
Urâm tânărului doctor sincerile noastre felicitări.
x
D-nu general Barozi. ministrul de Resbel, dupe o şedere de câteva zile în Viena a plecat eri la Carlsbad.
X
D-nu Vasile Alexandri, ministrul nostru la Paris, obţinând un congediu va veni în cursul lunei lui Iulie în ţară, unde dupe o şedere de cât va timp la Mirceşti va merge la Castelul Peleş. Acolo ca în toii ani va fi oaspele M. M. L. L. Regelui şi Reginei.
*
In anul acesta se va restaura în mod sistematic Halele Ghyka şi Amza.
x
D nu T. L. Maiorescu, ministrul Cultelor şi instrucţiune! publice, a a-mânat pentru 15 zile inspecţia ce proiectase se facă pe la şcoalele din judeţele Gorj şi Dolj.
x
Lucrările pentru construirea Halei din strada Berzei urmează cu multă activitate. Se speră că cel mult până la toamnă ele vor fi terminate.
x
Ni se scrie din Bacău :
Comisia interimara a oraşului a primit alaitâ eri o adresă de mulţumire din partea unul mare numer de cetăţeni pentru măsurile ce a luat de a efteni cu câte 10 bani kilogramul de carne şi pâine. Asemenea măsură n’a mai fost luată în Bacău de cât în timpul guvernului de la 1872.
X
D. St. Nestorescu, profesor de desemn şi caligrafie la şcoala centrală din Bucureşti, a fost numit definitiv la catedra sa.
Asemenea au fost numiţi definitiv d. N- V. Codrescu, profesor de geografie la liceul St. Sava, şi d. Th. Filipescu, profesor de anatomia formelor plastice la şcoala de Bele-arte din Iaşi.
x
Eri am publicat in ziarul nostru o scrisoare a d-lui Thedorescu, sub rubrica O întâmpinare.
Ne facem datoria să declarăm că această scrisoare a fost publicată ca o simplă inserţie particulară, şi că aprecierile autorului sorisoarei asu-
www.dacoromanica.ro
pra sentinţei Curţel cu juraţi sunt cu desăvîrşire ale d sale personale.
X
A apărut în Monitorul oficial decretul regal prin care fostul colonel Dimitrescu Maican, condamnat pentru traficuri neoneste, este şters din cadrele armatei avind a face osânda sa la penitenciarul Văcăreşti.
X
D-na Zoe Rocneanu, institutoare provisoare la şcoala No. 5 de fete din Ploieşti, este numită definitiv la acel post.
X
Iar avem neplăcerea d'a ne plânge contra s rvieiului postai rural şi mai cu seamă contra gărilor, care nu predau ziarele la adresa lor.
Pentru azi semnalăm reclamaţiu-nea d-lui Ciuflea de la gara Gher-gani care nu primeşte de cât unu sau două numere pe săptămână.
X
Comisia însărcinată de Senat cu instruirea afaeereî generalului An-ghelescu se va întruni pentru ultima dată Sâmbătă, când va termina discuţia raportului.
X
Ministerul Cultelor şi Instrucţiei publice a însărcinat pe prefecţi cu presidarea ceremoniei distribuţiunii premielor pe la şcoalele din judeţe. In acest scop eri s’a expediat în toată ţara cărţile ce se vor distribui ca premii.
X
Primăria Capitalei a dispus ca lacul Cismegiului se fie curăţat.
Lucrările în acest scop au şi început, eri, când s’a dat drumul apei. Lacul secându-se, se va scoate no-molul.
După ce această operaţie va fi terminată, se va da din nou drumul apei care va umplea lacul cu apa curată.
X
D. general Dr. Severin s’a reîntors de la Iaşi unde fusese ca se constate dacă într’adevăr epidemia de conjunctivită granuloasa reapăruse.
După informaţiele ce am căpătat, suntem în măsura de a afirma că sgomotul ce s’a făcut despre acestă epidemie, este exagerat.
Sunt într’adevăr bolnavi de conjunctivită pe la corpuri; numărul lor însă este aşa de mic, încât nu se poate afirma că există epidemie.
Afară de aceasta, chiar printre bolnavi, mulţi au această boală de mai multe lun!, câci se ştie că conjunctivita eranuloasa este una din boalele ochiului ce se vindecă mai cu greutate.
X
La l-iu Iulie va esi de sub tipar coleclia de Cronici a colaboratorului noslru llax.
Un frumos volum compus din cele mai bune Cronici, costa 3 Iei 50 bani csemplarul.
Persoanele care doresc se’si procure unul sau mai multe e-semplare, vor trimite banii prin posta Ia adresa redacliunei ziarului «Epoca».
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Sofia, 19 Iunie.
Guvernul a decis să stabilească un serviciu interior bi-săptămânal pentru trenurile de drum de fier între Ţapibrod şi Ihtiman, în corespondentă cu drumurile orientale, cu începere de la 1 Iulie viitor, şi un servicii! internaţional, cu începere de la 27 Iulie.
Kiel, 19 Iunie.
Vaporul «Le Nord» a plesnit în momentul când părăsia portul. Un incendia s’a declarat îndată. Echipagiul era compus din opt oameni cari încercară să se arunce într’o şalupă, dar pieriră. Căpitanul care a stat pe bordul corăbiei incendiate fu scăpat de un alt vapor.
COFETĂRIA
SI
FABRICA DE LICHERURI
TANASE D. CRETULESCU
No. 17 — Strada Carol 1 — No. 17
LA
ÎNGER
Romuri pentru visinata cu 1.80 si 2.40 litru. Alcohol de Vin, Spuma de Drojdie naturala si Cognacuri. Dulceţuri asortate cu 1.80 kilo.	789
GRIGORE GHRISSENGHY
AVOCAT
7 Strada Episcopii
Nu va paraşi capitala pe timpul vacanţelor.
cu grădină, situată la Filareteste de închiriat. Pentru condiţiune a se auresa la proprietarul, Dr. J. Patzelt, str. Diaconiselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore după amiază.	783
C. GAVRILESCU
MEDIC-VETERINAR
Fost elev al scoalelor veterinare din Franţa Profesor la şcoala superioară de medicină veterinară.
Dă consullaţiunî de la orele 11—12 şi 5—6. No. 38, Strada Collzei No. 58,
OVILA
DE ARENDAT	“£*2i-8
losul si Dobriceni din judeţul Vâlcea pe cinci sad mal mulţi ani.
SEDA IN TAERE6ooidPorgo!“
ne lemne de lucru şi de foc pe moşi Laloşui şi Dobriceni din jud. Vâlcea.
A se adresa la d-na Caterine Lahovari, calea Victoriei 187 în Bucureşti. 727
de venzare arSEse:
cu grădină mare şi pomi roditori asemenea şi un loc cu doua fatzade cu o prăvălie.
Doritorii se vor adresa la unica fiică şi moştenitoare Elena Burelly Ploeştî piaţa Unirel 1.	7J2
CĂTRE SURZI
Orl-cine va adresa d-Iul D-r Micholson la Paris rue Drouet, va primi în limbele Franceza, Germană, Engleză saO Italiană descrierea reme-diulut prin care o persoană suferindă de Surzenie în timp de 2) ani continuu a fost tămăduită
788
APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
LA
MAG ASINUL DE COLONIALE
N. 10 ASID4C-»
3,	STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI
Comande se pot efectua In toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat.
iutiliul oboi* al Mosi-lor, are se se vân/.a ACI cu lapte de la Tninaslic din Paşcani.
MARTI S
LA CONCURENTA
Vend mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor
C. T. CHRISTOFOR
„LA MARINAR"
Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club.
Zahăr franţuzesc. . . .	kilo	1-10
Zahăr cubic		«	1—20
Cefea martinică cal. I . .	«	4-40
Cafea Rio « I . .	«	3-60
Lumînărî Apollo verit. 560 gr.		1—65
« de lux cal. I . .	kilo 1—40	
Unt-de-lemn francez . .	((	3
« grecesc . .	«	2
Orez turcesc 		«	50
Făină de Pesta cal. I . .	«	60
« « « «II	«	40
Macaroane de Italia cal. I.	«	1—20
Fidea « « « I.	«	1-20
Măsline dulci		«	2
Ceaiu comp. col. cutia. .	«	4
Rom Englezesc ....	Litru 3- -60	

VISURI DE MASA AT.fc.SE
Conservate de mine tn propriele mele pivniţe
Vin negrn de NicorestI vechi de 4 ani Litru fr. 1 Vin alb de Dragasîani vechi de 4 ani Litru fr. 1.
$42	Cu stima C. T. CHRISTOFOR
SINGURUL DEPOU
cu
VINURI
SPECIALITATE ESCLUSiVU INDIGENA
ALBE SI NEGRE
Calea Calarasilor Nr. 1
Din cele maT renumite dealuri, şi tn special din Gol Drinci, Districtul Mehedinţi.
Puritate garantată, constatată chiar de onor. Eforie a Spitalelor civile prin analiza chimică.
Preciuri foarte moderate
SS trimet la domiciliu franco în cantităţi mari şi mici cu vadra în butelie şi în bu-toae de or-ce mărime.
TH. I». COSTIN.
607	Calea Călăraşilor Nr. I.
Douâ case situate In strada Frumoasă Nr. 12 şi 12 bis ; avend fie-care patru odăi de stăpân, patru de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori.
Se vinde în total sad în parte.
A se adresa la d-na proprietară care locueşte la Nr. 12 Strada Frumoasă In casele din fundul curţel.
____________________________77<>
LA MAGASINUL
DE
DROGUE, COLONIALE-DELICATESE
IONTETZUr^
rul Firmei GERSABEKOVESSA
LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI
au sositşi sosesc din 15 în iţ zile
APE MINERALE NATURALE
din toate sursele indigene si streine
Asemenea toată producţiunea Lutului pion sjict din Paşcanii proprietatea D-neî Colonel lllarnmberg se alia de vânzare numai în sus numitul Magasin.
BĂILE CU DUSE
De la Basinul societăţii Române de arme, gimnastică şi darela semn, din str. Brâncoveanu No. 16, precum şi şcoala inota'iune sunt deschise pentru onor. public.
800	Comitetul.
IdUp. I. STOJENESCU
De la facultatea de medicina din Paris. Dă consultaţii de boalele interne şi veneriene, de la orele 3 până la 5 p. m. consultaţiile sunt gratis.
Strada sf, George-Xou \o. 20,
EPOCA — 9 IUNIE
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
CASA DE SCHIMB
STABILIMENTE BALNEARE
SE NU CUMPERATI
PILULES UNIVERSALES
No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. lipscani, in facianoei cladir Dancei Naţionale (Dacia-Homănia)
Bucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 8 luniu i 888 B
Strada I.ipscani, No. 27
Cumpern si vinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi Cursul Bucui'eşti
8 Juni ic 1888
IN SAXONIA
Scsomil 15 Mai —30 Septembre
SAU PIANE
până când nu aţi văzut marele deposit al d-luî Max Fischer în Galaţi Strada Mare No. 2y. In Bucureşti la d A. L. Patin M gasin de Instrum'-nte şi note musicale, Calea Victoria Palatul Dacia No. 6 undo se găseşte un mare asortiment de instrumente de o calitate garantată şi numai din fabrici recunoscute de bune.
Toate pianinile sunt cu construcţiune de fer, coardele americane încrucişate cu plăci de încordare de bronz sau nichel eu un ton frumos.
Acum se găsesc în depositele mele vr’o 2o piane de toate mârimele, de lemn negru lustruit sau de nuc cu preţuri de 850 lei îd sus.
Se vinde si plâtibile în câstiurl lunare. închirieri de piane cu preţuri convenabile. Preţu curent ilustrat gratis,
Dr. JANVIER
Isvoare de sare alcalina. Bai minerale cu si fara aburi. Ase adresa la direcţiune
Remediu sigur contra hemoro delor (tranjil) constipaţiunel,dureri de cap,indigest) unei si ă tuturor afeotiunilor a tubului digestiv.
Fio-care cutie conţine câte o instrucţie.
Preţul I leu si 50 bani.
Se afla de vânzare:
In Bucureşti la farmacia Applo, M. Brus et comp. Calea Gri vitei 23, la farmaaia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 bis.
In Braila Ia farmacia laAquila Româna Anton Drumer, Strada Galaţi.
BĂILE CARLSBAD
STABILIMENTUL PUPP
Hotel de primul rang. 0 posiţiune din cele mai frumoase. 120 camere si saloane, cabinete de lectura pentru toate naţiunile. Parcuri pentru concerte.
Cump. Vend
8 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 1 0/0 Scris. func. rurale
6	0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane 6 n/0 Scris func urbane 6 OţO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
5 0/q împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (leiiO dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermă
ISCHL
HOTEL ZUM GOLDENEN KREUZ
DE ARENDAT 1890 tnainle, moşia
Pietrişu din dislr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	1. IV. Alexandrecu.
Situat in centrul oraşului şi in fata castelului regal. Privelisteacea mai frumoasa pe munţi. Cabinete de fumat, de citit. Bi-
TVD TWPUTDTAT casadin Strada Polonă DU IWUnimAl No. 104, compusă din y camere pentru Stăoân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cai, şopron pentru trăsuri.	723
blioteca proprie. Sub personala direcţiune a propriatarului Hans Sarstelncr.
Ceamai noua si cea mai buna Maşina de Cusut din lume
SINGER-PERFECTIONAT
PENTRU FAMILII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Maşină de cusut cu braţul înalt, premiată la toate exposiţiunile, cu primele medalii şi diplome de onoare.
Ea posedă numeroase Îmbunătăţiri precum: lAicrarea fără nici un sgomot, depănător automatic pentru aţă, Suveică fără înfierare, Aşezarea de sine a acului In adevărata posiţiune,facend ca lucrul se iasă în tot-d’auna curai, elegant şi simetric, un ce ce nu există la nici o maşină de cusut.
Toate părţile principale ale maşinel sunt lucrate în oţel fin. Maşina mal posedă, aparate de brodai, marcat, tivit, încreţit, maşină cu aparat de făcut găuri etc.
/li /Jk /~A Uk /M X-7 /2 /U /J /M /lk /A /~M /I Hk /Jk flA /~k /A XM X3
Blat-ifoila in rate mici lunar*© sau septamânale
Cumpărătorilor cu bani gata li se oferă un rabat corespunzător.
Singurul representant pentru toată România, Serbia, Bulgaria şi Grecia
- MAX LICHTENDORF - Grand Hotel du Boulevard - Bucureşti
unde s© afla si depoul general
Rog nu confundaţi GRAND HOTEL DU BOULEVARD
Bucureşti, - Bulevardul Elisabetha
ANUNCIU
ÎMPRUMUTUL NATIONAL AL AUSTRIEI DIN 1868
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
niîPLU VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societăţeî din Strada Doamnei No. 12.
527 Direcţiunea generala.
Are onoare a încunoştiinţa pe onor. public că am obţinut prin o transacţiune de cumpărare stabilimentul ce berărie
WILHELM GRAEBERT
IVo. O - Strada Ştirbei \ oda - No. <$
$ precum şi renumitul deposit de vinuri ta, indigene şi streine. Rog dar pe onor. H public şi pe vechea clientelă se mă o-
«noreze cu asistenţa sa, câutănd se corespund dorinţelor prin un serviciu f§ prompt şi curat.	cu stimă
^ 774	I. I. OSWALD
Tragerea viitoare a serielor acestui important împrumut va avea loc la 1 August 1888 prin îngrijirile şi sub supravegherea si garanţia gu-
gajem sc’i plătim iudata (lupe tragere si cel mai ter/.iu inaiute de 8/20 Oct. 1888,seinteiegein schimbul bonului a cărui serie a esit.
Cererile de bonuri însoţite de suma în bilete de banca, mandat postai, timbre poştale grop saQ trataavisita asupra unei pieţe din Europa trebu-esc adresate cât mai curend, adminislr&ţiunei ziarului MO-NITEURDE LA CHANCE UNI-YEttSELE la Viena, Austria.
Gazeta oficială a imperiului Austriei va conţine lista tra-trageri şi se va trimite gratis fie-carui cumpărător al unui bond.
SE POATE CASTIGA
ile 11. 300.000 atlica 000,000 franci
50.000	«	100,000
85.000	»	50,000	»
10.000	»	80,000	»
>	5.000	»	10,000	»
1,000	»	*2,000	»
o___ ooo	..__ 1.000
veruului austriac
Probabilitatea câştigurilor o-ferita de aceste bunuri e considerabila chiar prin aceea, ca din 15,420 serie existente actualmente in urmă 1 IO vor eşi la tragerea viitoare de la 1 August 1888. Fie-care serie conţine 20 obligi, ţiuni, adica împreuna 2800 numere, ce’şi împart cele 2800 loturi alăturate. Ede ajunscaseiasa suria unui bilet ea posesorul se câştige cel puţin 500 frânei net, ce ne an-
ii o
*2750
Adică 2,800 Iot. de o val. de 4,250,000 franci
Un bon intreg nând dreptul la aceasta tragere costa 30 fr.
Cinci bonuri intregi nucostadecât 140 f. Un bon cincime fr, 10 Cinci bonuri cincimi fr. 45
MARE DEPOSIT
TZEVI DE FIER
No.4-Strada Politiei-IVo.I
SI CHEUL DAMBOVITEI
Tragerile acestui împrumut nu se pot amâna sub nici un pretext CÂŞTIGURILE VOR FI PLĂTITE IN AUR LA DOMICILIUL CÂŞTIGĂTORILOR
Fie care bon treime se fie prevezut cu timbru austriac ele 50 cruceri si cu sigiliul Casei noastre
SI ACCESORII
Situat într’o grădină bine îngrijită s’a deschis pentru tot sesonul de vară de la O ore dimineaţa până la 8 ore seara.
De la io până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame.
Abonamentul de 10 bal leT 6.	801
ADOLF SALOMON
Bucureşti, Str. Doinitei 14 bis 1
18®-	51^ 523»WE* 56» «sg.
EPITROPIA GENERALA
a Ospibaleloi* si Ospiciilor* CASEI SFANŢUL SIMItIDON
Farfumerie - Oriza
LEQRAND, PARIS, rut Salnt-Honori, 207.
ANUNCIU
Postul de Moaşe directoare la Institutul Grigorian din laşi fiind vacant, se face cunoscut ca se fixează zioa de rŞ Septembre anul curent pentru ocuparea prin concurs a acestui post, care concurs se va ţinea în Cabinetul Colegiului Medical din ospitalul contrai.
Doamnele Moaşe concurente sunt invitate a se adresa Epitropiei generale cu cereri înscrise însoţite de actele necesare.
Sunt admise la concurs toate moaşele care vor întruni condiţiunile cerute de lege şi de Hrisovul de fondaţiune sub No. t din Ianuarie 1852 aflat în Manualul administrativ volumul II pagina 562, şi vor fi de naţionalitate româna saQ naturalisaţie, având şi practica în arta moşitulul de cel puţin patru ani.	No. 2171
Fiind un post de Medic secondar, vacant la spitalul central care este ocupat provi-sor de d. Doctor Bogdan, se pune la concurs pe ziua de 17 Octombre viitor anul curent; concursul are a se ţine în Cabinetul Colegiului Medical din Ospitelul central conform regulilelor stabilite prin legea sa-nitera şi regulamantul pentru asemenea concursuri.
Se publică aceasta spre cunoştinţa d-lor Doctori care ar voi se ocupe acest post cu invitare de a se adresa Epitropiei generale cu cereri înscrise însoţite de actele necesare prevăzute prin regulamentul spitalicesc precum şi actele probatoare de libera practica în ţară şi că aQ calitate de român.
No. 2199
PARFUMURI CONCRETE
IXVKNTHJNE SISTEMATICA BREVETATA IX EKAXCIA SI IX STRE1XATATE
PARFUMURILE ESS.-ORIZA, preparate printc’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut
Ele snnt închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau cutii de toate genurile cc sunt foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pot inlocui in tuburile lor, când sunt usate.
Ele au imensul avantagiu de a umple cu mirosul lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaRFUMA IN DATA.

LOCOMOBIKE
si toate obiectele de L1NGER1B, de PAPETAH1E, etc. DEP0S1TE IN TOATE PARFUMERULB PRINCIPALE DIN LUME
etc., etc.
atalogul Parfumurllor cu preolurlle sunt trimise FRANCO la cerere
DE LA 4 PANA LA 25 CAI PUTERE
DE LA. RENUMITA FABRICA

Wantage - Englitera
Certificatele clienţilor noştri constatând excelenţa construcţiune! şi forţa de producţiune a maşinelor noastre, se pot vedea la or-ce ora de lucru la biuroul representanţei generale.
TZEVE de CAZAN pentru locomobile, TZEVE pentru conducte de apa şi gaz in diferite dimensiuni. KIANOMETHE, CEHELE de Transmisiuni Englezeşti.
Depositul şi agenţia generala pentru România la
Bucureşti — MORTZ APPEL —* Bucureşti
Strada Doamnei No. 7
PRECIURI AVANTAGIOASE, CONDITIUNI /AVORABILE
MOAŞE
PRACTICANTA DIN PARIS
anunţă onor. sale clientele că s’a mutat din Strada Scaunele No. 66 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu).
Orele de consultaţiunl în toate zilele de la 1—3 p. m. 741
Strada Politiei, No. 4—0
Stabilimentul de bat este deschis în toate zilele de la O dimineaţa până la 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea.
		Cump. Vinde	
5	Renta amortisabila	92 %	9S
5 *	„ româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv rur.] „ C. F. R.	90	91
6 % 6 >		69 J4	90
5 %	,, Municipale	76 Vi	77
10	’r. , Casei pens. J300 L.] Scrisuri funciare rurale	214	2*0
7 5 9i		106 3/4 91 3/4	107 % 92 lÂ
7 9	b „ ,, urbane	105 X	106
6 4		98 %	99 % 8« %
5 9		67 %	
5 4	, .. .. .. las!	77 'A	78
3 9	Obl. Serbesti cu prime	68	71
lm. cu prime Buc. [20 leij Losuri crucea roşie Italiana		39	42
		27	30
„ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni		40	«
		17	20
Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anstrluc		îs 0	
		201	203
Mărci germane		124	126
Bancnote francese „ italfane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur		100 99 217	101 100 212
Tipografia Ziarului,, Epoca"
Tipărit cu cerneala Ch. Lorilleux C-le Parts
Girant responsabil G. Ceorgesou.
www.dacoromanica.ro