ANUL III No.'764
A DOUA EDITIUNE
MERCURI 8 (20) IUNIE 1888.
ren
NUMERUL BW| NUMERUL
ABONAMENTELE
INCKP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Buourcsei: La casa Arlministraţtuneî. In Tara : Prin mandate poştalii.
Pentru l an 40 toi, 6 luni 20 Iei, 3 luni 10 lei. In Străinătate: La toate ot'flciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL U) BANI NUMERUL
AXLXCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paria: Agănce Ha vas. Place de la Dfiurse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. HI, 2 lei linia.
LA PARIS: se gâseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger main, \o. 84.
50 BANI UN NUMEH VECHI, 50 BANI
RED ACŢIUNEA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢ1UNEA
N’o. 3,—Pialza Episcopiei,—Mo. 3
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No 3.
TÂLHĂRII
HOŢII
9
PUNGAŞII
ii
CIUPITURI
COLECTIVISTE
PANU-REPTILA
TALIIABII COLECTIVISTE
DIN CONTRADICŢIILE D-LLIG. PAI
TICĂLOŞIA COLECTIVISTA
ORDINUL DE Zi AL IMPERATULUI
i
----------- *
DRAMELE PADUREI
STRIVIT! SI IMIRVIT
9	9
Colectiviştii au fost striviţi în alegerile comunale. Iu toate părţile pe unde au fost alegeri, ei n’au reuşit se strecoare nici măcar unul din ai lor în consiliile comunale, cu toate că au luptat mai peste tot locul cu o învierşunare desperată.
Acest lucru este fără precedent. Nu s’a mai pomenit încă, nici chiar la noi în ţară, ca un partid, luptînd în alegeri, trei luni după căderea sa de la putere, se nu reuşească a strecura câţî-va membrii de ai săi cel puţin, în corpurile pentru care se făcea alegerea. Era reservată colectiviştilor şi această supremă ruşine.
Nici o comună, nici un colegiu, nici un ales n’au reuşit se aibă, şi cu toate astea, lumea tot se miră că au reuşit se întrunească, pe ici pe colo, câte un număr de voturi pe jumătate mai mic de cât al adversarilor triumfători. Lumea se miră, căci atât sunt de discreditaţi, atât sunt de urîţi, în cât fie-care îşi închipueşte lucruri cu neputinţă ca acesta : că un partid care a guvernat 12 ani ţara, se nu aibă nici măcar câte-va voturi trei luni dupe ce a căzut de la putere. Pe noi ceea ce ne miră, nu sunt celecâte-va voturi ce au avut; pe noi ne miră tocmai contrariul, ne miră că n’au putut reuşi pe nicăeri, luptând cum au luptat şi bucurându sein modul cel mai larg de libertăţile şi garanţiile constituţionale.
Alegerile comunale au fost parastasul pe care alegătorii l’au făcut colectivităţei căzute şi sfirşite.
Cea mai grea pedeapsă a fost dată insă colectiviştilor de către alegătorii colegiului II din Capitală.
Cei trei mii de alegători care au votat lista oposiţiunei-unite, contra celor patru sute care au votat lista colectiviştilor susţinută de maiorul Fânuţă, sunt cetăţenii Bucureşteni loviţi) tăiaţi şi împuşcaţi la 14 şi 15 Martie, care veneau faţă în faţă cu bătăuşii Brătienişti, cu foştii sub-co-nmari şi epistaţî, cu acei ce comandase sau secondase jandarmii şi sergenţii în acele zile de sângeroasă a-mintire. Eî bine, răsbunarea poporului care venea faţă în faţă cu a-ceia care îl măcelărise, a fost teribilă, nu atât prin numerul sdrobitor al voturilor, cât mai cu seamă prin Înţelepciunea cu care s’au purtat cetăţenii.
Să vii faţă în faţă cu aceia care te-au torturat şi împuşcat, se’i vezi obrasnici şi alergând dupe triumfuri electorale pe care de la tine le cer, şi să’ţî păstrezi sângele rece, se respecţi dreptul şi libertatea chiar în persoana lor, aceasta a fost lovitura cea mai straşnică ce a primit până acum colectivitatea.
La adăpostul legai, de o potrivă protectoare pentru toţi, cetăţenii loviţi şi însângeraţi la 14 şi 15 Martie, | au înfierat cu votul şi cu dispreţul lor pe sălbaticii eroi ai acestor triste zile.
In alegerile comunale, colectiviştii au fost striviţi şi înfieraţi pentru tot-d’a-una.
X. X,
TE LE GR AM E
AGENŢIA HAVAS
Postdam, 18 Iunie.
înmormântarea Împăratului Frederic s’a rânduit tn ordinea următoare: împăratul, regele Saxei, prinful de Galles, prinţii Casei imperiale. Feld Mareşalul de Moltke mergea în capul trupelor.
In biserică, s’a celebrat un simplu serviciu divin; nu s’a rostit predică. In timpul oficiului, tunurile afl dat saluturile obişnuite.
Ceremonia s’a sfîrşit la unu.
Sofia, 18 Iunie.
Azi dimineaţă s’a făcut un serviciu funebru solemn în catedrala bulgară în a-mintirea împăratului Frederic.
Asistai! la această ceremonie prinţul Ferdinand, cu suita sa civilă şi militară, principesa Clementina, miniştrii şi numeroşi oficerl şi funcţionari.
Curtea a luat un doliu de trei săptămâni.
Berlin, 18 Iunie.
In prociamatiunea adresată poporului săfi, Imperatul Willielm II zice : «Chiemat la tronul strămoşilor mei, iaO posesiunea lui, înăltând privirea mea către D-zeti şi jur, după exemplul strămoşilor mei, că voia fi un prinţ drept, voia căta pacea, voiu spori prosperitatea tării, voia ajuta pe sărmanii şi nenorociţii şi că voia fi păzitor credincios al dreptului.»
Imperatul în proclam îţiunea Sa, accentuează încrederea Lui în credinţa încercată a poporului prusian. El găseşte în convingerea acestei iubiri mutuale între Regele şi poporul asigurarea că D-zea ’l va da puterea şi înţelepciunea.
Paris, 18 Iunie.
Prociamatiunea Imperatului Wilhelm II adresată poporului german a produs o impresie favorabilă.
PANU-REPTILA.
Cititorii noştri îşi aduc aminte, din o polemică ce am avut cu Lupta, că d. Panu a avut neruşinarea se ne acuze ca susţinem din interes guvernul actual, fiind-câ câţi-va a-mici de ai noştri au primit de a o-cupa funcţiuni sub acest guvern.
La acuzaţiunile Luptei am vrut mai întâiu se dăm un răspuns serios, am vrut se răspundem cu argumente, şi se vede că răspunsul nostru a fost aşa de categoric, îu cât n’amai cutezat d. Panu să revie asupra’i. Acest lucru făcut,se ne permitem se vedem cine e d. Panu,care ’şi permite aere atât de arogante şi să '1 punem şi noi o dată pe acest om la rezon, cum zice d. Panu.
La 13 Noembrie 1880, d. Vasile Conta, atunci ministru al instruc-ţiunei publice sub d. Ion Brătianu, numit şi omul putred de d. Panu, trimetea actualului director al Luptei o scrisoare datată din Bucureşti,din care extragem următoarele rlnduri :
«Tfu la clispo/ilin voaslra suma ce v’am promis ca ajutor pentru jurnal. Nu-’mi vine insa so v’o
trimit prin posta in numele meu. Aştept pe Gheorghian, ca se i-o dau lut, si apoi el se v’o trimeata voiie, ca se figureze la posta numele lui, etc.»
Explicaţia acestor rânduri este a-ceaste : Gazeta în cestiune e Liberalul de la Iaşi ; fondurile de care e vorba erau fonduri secrete, şi d. Panu făcea pur şi simplu pe reptila la Iaşi, în folosul d-lui Ion Brătianu.
Pentru a dovedi şi mai bine rela-laţiunile d-lui Panu cu fundurile secrete în timpul infamei domnii colectiviste, cum cualifieă însuşi d. Panu, regimul Brătianu, vom aminti câte-va incidente dinlr’o şedinţă a Camerii deputaţilor.
La 2 Martie 1882 d. Ion Brătianu a presintat Camerii un proiect de lege prin care se deschidea un credit de 20,000 de franci ca fonduri secrete pentru menţinerea ordine! în timpul serbărilor încoronării Regelui.
N. Nicolae lonescu a combătut acest proiect, în termenii următori:
«Aceste cheltuell sunt nu numai nejustificate, dar sunt şi o neruşinată delapidare a fondurilor publice. Chiar tn momentul de fată s6 fac cheltuell pentru deplasări de votanl,!, care cheltuell nu se fac din averea membrilor partidului.»
«Apoi, cum vedeţi, când să petrec asemenea fapte neruşinate, nu vă putem da ban! pe cuvânt, şi când adevărul e ca aii căpătuit nişte misernbili purtisaui care aveau nevoe cl’a li căpătuiţi.»
La această acuzaţiune, răspunzând ministrul justiţiei, d. Nicolae lonescu îl întrerupe ast-fel :
D. Nicolae lonescu. Vitali scrisoarea d-lui Con'a prin care se dovedeşte ca s’au dat 10,000 de franci I
Ministrul nu răspunde nimic la aceasta, şi d. Nicolae lonescu,luând cuvântul pentru a doua oare, zice :
«Am zis că minisLrul dedese din aceste fonduri anormale nenumăratelncuragiârl agenţilor partidului, şi de la locul mea am cutezat a Întrerupe pe onor. d. ministru al justifiel, aducându-1 aminte faimoasa scrisoare a unul alt ministru predecesor al săO, care printr’o scrisoare dată publicităţii, spunea că pune la dis-pozitiunea partidului dominant de la Iaşi 10,000 lei. Acest ministru, prin portofoliul ce avea şi prin positiunea sa personală nu putea se dispună de aceasta suma, fiind-ca insusi a spus ca era om serac.
«Apoi când un om sărac ajuns la minister poate să dispună de 10 mii lei dintr’o trăsură de condeiO, peDtru ca se încurajeze un jurnal de partid din cutare localitate, putetl se vă închipuiţi, că asemenea lucruri care nu ajung prin indiscretiune la notorietatea publică, cât de mari trebue se fie în realitate ? Si in adever acest lucru exista, de oare-ce perpetratorut acestui lucru Ta mărturisit înscris către amicii sei.
«Altă probă; mai este d. Panu, fost cap al cabinetului in ministerul de interne, care până mai de-una-/.i mărturisea lucrui i de asemenea natura. Ea n’aş fi voit se aduc aminte cu a-ceastă ocasiune asemenea fapte, daca d. ministru al justiţiei nu dedea o desmin-tire la «neruşinata» mea acuzare. Dar când mi-a dat desmintirea eO ÎI opuneam mărturisirea habemus reum confitentem; va se zică avem un reus, un culpabil, un acuzat, condamnat prin cliiar murturisirea sa».
Amintim încă odată că cel care rostea aceste cuvinte erea d. Nicolae lonescu, despre care d-nu Panu zicea, acum câte-va săptămâni, la Ploeştî , susţinându-i candidatura într’o întrunire publică: «Uitaţi vă la soare: Sunt pete în soare? Nu sunt. Uitaţi vă şi la Nicolae lonescu: Puteţi găsi pete la dânsul? Nu puteţi găsi».
Ce e drept acum 6 ani, în urma discursului rostit în Cameră de d. N. lonescu, d. Panu l’a înjurat în Liberalul în modul cel mai infam.
In numerul viitor vom vedea ce făcea d. Panu în schimbul banilor ce i primea din fondurile secrete.
D. Ion Brătianu, capul bandei colectiviste, care în curs de 12 anî a umilit şi a conrupt o ţară întreagă, nemulţumit pe atâtea succese strălucite, visează noi lauri. D sa care cât a fost în capul ţârei, petrecea 5 zile pe săptămână la Florica, acum îşi petrece tot timpul în Bucureşti, cabalînd şi intrigând ca cel de pe urmă demagog; nu are nici demnitatea fostei sale posiţiunl.
D. Brătianu văzând moderaţia actualului guvern, ca să nu zic slăbiciunea, ridică capul şi are neruşinata indrăsnealâ se revindece iarăşi puterea.
Spre a înfiera odată pentru tot d’a una colectivitatea împreună cu capul bandei, ne propunem a ecsa-mina în acest ziar, toate tâlhăriile, hoţiile, pungăşiile şi ciupiturile săvârşite de această onorabilă bandă, în curs de 12 ani,în întreaga ţară,şi a cere de la guvernul actual se numească o comisiune ad-hoc, nu însă curtea de compturi în care n’avem încredere, ci o comisiune compusă din bărbaţi cinstiţi şi harnici, căreia se i se ataşeze şi un procuror de curte, nu însă procurorul curţai de compturi. Această comisiune se cerceteze toate hoţiile denunţate de noi şi să publice resultatul lucrărilor sale în «Monilorul oficial»;după care fie-care ministru în resortul său să urmărească înaintea justiţii ordinare pe aceşti pungaşi, ca ast-fel fie-care să’şi iaresplata faptelor sale, şi să purificăm odată atmosfera de pestilenţa acestor stirvuri, care vor să învieze ca strigoii.
încă o mică observaţie înainte de a trece la ecsaminarea hoţiilor. Ne avend acte oficiale în mână şi nefiind descoperite aceste tâlhării de cât din întâmplare, lista noastră va fi foarte incomplectâ; de aceea rugăm pe toţi cetăţenii iubitori de adevăr şi de binele public să ne a-jute în misiunea noastră denunţând toate hoţiile ce le cunos.:;înse numai fapte positive şi care să se poată urmări. Asemenea cifrele date de noi nu pot fi strict eesacte,şi rămâne ca comisiunea, în \edârc-a actelor oficiale, să stabilească aceasta pentru fie-care sumă.
Acestea zise trecem la fapte :
1.	Când au intrat ItuşiI la 1877 în ţară, au făcut guvernului de atunci un avans de 4 milioane lei. Această sumă însă nu s’a trecut în compturi de cât peste 5 anî. Unde au stat a-ceşti bani atâta vreme şi cine s’a folosit de dobânda acestor milioane îu curs de 4—5 ani ?
2.	Gând s’au rescumpărat drumurile de fier Strusberg, s’a reţinut o sumă de maî multe milioane pentru nişte procese pendinte, pentru facerea garei centrale, etc.—Să se ceară compt de aceşti bani şi se se vază modul cum s’au întrebuinţat.
3.	Se se ceară comptul exproprierilor făcute cu aşa numita gară centrală şi se se tragă la răspundere risipitori! banilor publici. .
4.	Cu confecţionarea biletelor ipotecare, în valoare de 27 milioane, s’au cheltuit peste 400,000 lei, în mare parte diurne, şi transporturi la Paris a d-lor Eug. Carada, Emil Costinescu şi alţii (vezi scrisorile d-lui Costinescu din acea epocă publicate în «l’Indep. Roumaine» de acum vreo câte-va luni). Să se o-blige aceşti domni să înapoieze banii luaţi fără nici un drept.
5.	A se cere socoteală d-lui Carada de rescumpărarea rentei perpetue, făcută de d sa la Paris în anii 1883 şi următorii. Să nu se trimeată insă la Curtea de compturi, căci am declarat deja că n’avem încredere în lucrările acestei Curţi.
6.	D. locot.-colonel Candiano-Po-
pescu pe timpul răsboiuluî 1877—78 a primit ca advocat (?) de la oraşul Turnu-Severin o surna de 9000 lei, sub pretext ca să susţie comuna în procesul cu căile ferate pentru exproprieri. Cum vedem, d. Candiano pe când lua Plevna, lua şi Severinenilor 9000 lei.
7. Se se ia de comisiune socotelile chellttelilor diplomatice pe anii 1876 şi 1877. Pe atunci bieţii colectivişti erau lihniţi, şi dar să nu se mire comisiunea când va găsi că d. Brătianu Ion a luat 12 000 lei numai pentru drumul său )a Sibiu, unde s’a nlâlnitcu imperatul Franţ iosef. (Vază se registru M. de Fin. pe luna Sept. 1876). Tot atunci o personalitate politică ridicase de la Visterie 11.000 lei. iar B-iul de Samos o suma de 8.000 lei. Ştim că se va invoca prescripţia—toţi tâlharii o in-voacă astă zi—dar cel puţin va rămâne fierul opiniunei publice pa fruntea acestor vulgari pehlivani 1
(Va urma). Un contribuabil.
DIH CONTRADICŢIILE D-LIIIG. PANU
REFORMA AGRARA. — CULTURA INTENSIVA
Până acum am arătat contradicţii de ale d-lul Panu asupra cestiunilor de principii abstracte ori de persoane.
Asta-zl vom arata că d nu Panu se schimbă ca o sftrleaza chiar şi in ces-tiunea ţăranilor, care este, după cum zice domnia sa chiar, punctul fundamental al programului său.
Luam pentru astăzi cultura intensivă.
Se ştie că noi, după ce susţinusem că trebuesc vândute moşiile statului la ţărani şi că le trebueşte pus şi capital la disposiţie prin intermediul Creditelor 8gricole, puse pe alte baze, susţ’neam ca aceste îmbunătăţiri n’ar fi nimic, dacă nu se va introduce cultura intensivă pentru mica proprietate ţărăneasca, şi pentru acest sfîrşit propuneam fermele model. Cam de aceiaşi părere a fost şi d. Aurelian.
Iacă acum cum judeca «Lupta» de la 28 Aprilie 1888 propunerea d-luî Aurelian şi prin urmare şi pe a noastră :
Chestia încă nu e aici. Ea este aiurea, lucru care pare că d. Aurelian nu’l ştie.
Iat'o :
Este un lucru tot asa de vedit ca cultura intensiva nu poale fi practicata intr'un moment dat in or ce tzara si ca sunt tzeri cari fatal sunt destinate, in anume împrejurări, a fr.ee cultura extensiva, a avea izlazuri etc, macar ca superiotatca altor culturi este constatata in stiintza si practica'a aiurea.
Este întrebarea : crede d-sacă ţaranoas-trâ, în momentele acestea poate introduce cultura intensivă? Trebue sa fie cine-va ignorant de condiliele cullurei intensive pentru a respunde afirmativ. Ori când vom putea dovedi aceasta.
Cine sunt utopicii? Acel ce propun reforme imposibil de realizat din cauza re-sistentet împrejurărilor şi situaţiei economice a ţârei, caO acel ce propun reforme greu de realizat din causa resistentel legiuitorului, din causa duşmăniei celor interesat! la starea actuală da lucruri ?
Negreşit că în urma acestor rânduri, cititorii noştri vor vedea cu mirare că anul trecut d. Panu era de altă opinie, şi că nu numai că era cu totul de părerea noastră, a-dică că a da numai pământ şi bani la ţărani nu este de ajuns, şi că trebue introdusă cultura intensivă, dar încă d. Panu propunea ca statul să constrângă pe ţărani prin funcţionarii săi ca să facă cultură bună.
Iacă ce zicea d. Panu In Lupta de la 15 Octombre 1887 In articolul de fond :
Eâ ştia, ca ori şi care altul, că pentru a face bună cultură, pentru ca mica proprietate se dea roadele do'ite, nu se cere numai de a avea pământ si instrumente de munca. Se mai cere ca se slil cum se culti-vca/.n pământul, cum se’l îngrijeşti, In ce direcţie se ’li aplici munca.
Prin urmare, recunosc că chiar dacă toate măsuri e şi dispositiele înşirate In cele opt articole precedente s’ar realisa, încă ar remâoea o chestie serioasă care atinge în particular micaproprietate,clies-tia stiintei de a cultiva dupe bune metode pnmâ> ful.
Ace» st a eliestie a cărei însemnata* teo recunosc, nn este ins» nici poate ii un obstacol invincibil pentru rea* lisarca reformei agrare.
In adevăr, esteevideut că ţăranul nostru nu ştie să cultiveze pământul dupe metodele noueî ştiinţe agronomice.
De cât nimin»a nu poate pretinde că el nu ştie se cultiveze pământul.
El are această ştiinţă, el este mat de grabă un rutinar, iar mal de loc un începător...
In contra acestui păcat, a acestei îndărătnicii* învechite trebue deci ea societatea, legea se ia meauri...
Deci In interesul reformei de c&re mţ
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 8 IUNIU
ocup, intervenţia statului cred câ va fi necesari şi tn aceasta privinţa.
Statul dând ţăranului tn condiţiunile de mal sus pământ si instrumente va treimi tn marginile putineionse ca se se fnsarcim zc si cu educaţia lui a-gronomica in punctele absolut necesare unei bune culturi
In acest scop agenţi Statului speciali, inspectori, profesori de agricultura, de silvicultura,oameni luminaţi prin o lungă experienţă şi prin lungi studii la faţa locului tn deosebitele ţfr1, iar nu puri diplomaţi, asemenea oameni tn nuroâr suficient şi cu o bună organisaţie, ar putea forma un corp tecnic luminat, Înţelept, care va putea aduce cele mal reale servicii progresului agriculturel şi dispariţiu-nel rutinei.
Se tnţeiege că pentru aceasta este nevoe ca el sfe aibe caracter oficial, iar disposi-ţiile lor se fie Îmbrăcate sub forma de legi şi regulamente.
Altmintrelea simple sfaturi nu ar folosi nimic. Rutina este mal tare de cât or-ce sfaturi. Aceasta este o cauză pentru care aiurea staţiele agronomice, comiţiile agricole etc., nu dafi nu resultatul dorit, dar măcar ceva aproximativ. Şi să nu se a-larmeze cine-va la cuvintele de lege de regulamentare.
Aceste reproduceri le dăm fără alt comentariu de cât această simplă reflecţie :
Dacă ţăranii n’ar avea alţi prieteni de cât d. Panu, apoi ar fi val de el. In fle-care an d. Panu le-ar Îmbunătăţi soarta, stricând estimp ceia ce a făcut In anul trecut.
Nu zâfi, d. Panu este un mare reformator 1
UN ACT OFICIAL
Dintr'o foarte interesantă lucrare făcută de d. Badea Gheorghescu, subprefectul plăşiî Balta,judeţul Doljiu, şi intitulată : «Raport către prefectul de Doljiu» extragem următoarele destăinuiri foarte importante In privinţa modulul cum eraQ administrate comunele sub colectivitate:
«Majoritatea comunelor, dupe cum am arătat mal sus, având un numâr de contribuabili prea restrâns nu aii resursele trebuincioase pentru a’şl întâmpina chel-tuelile cele mal indispensabile chiar.
La formarea bugetelor, ca sâ salveze a-parinţa, InscriQ la venituri sume fictive, pe care comptează cheltuell. Când bugetul se pune în practică se vede lipsa veniturilor.
Din primele Încasări ’şl iafi lefurile mal întâia primarii, ajutorii lor, notarii, perceptorii şi alţi funcţionari, râmâind în suferinţă tot-d’a-una preoţii, cântăreţii, învăţătorii, şi mal cu seamă vătăşeil. Am găsit vătăşel cărora nu li se plătise lefurile pe mai mulţi ani,—de la 1882 incoa».
«Socotelile comunelor la cea mal mare , parte din ele nu sunt Încheiate nici aprobate pe mal mulţi ani. La altele de şi socotelile aa fost Încheiate şi foştii primari saa perceptori condemnatlla platasumelor constatate ca reliquate, nu s’afi esecutat Insă la timp Încasarea lor. Mulţi din acel debitori sunt căzuţi în deconfiturâ în cât nu se poate încasa nimic. De exemplu comuna Giurgiţa pierde peste 2,00 Mei de la trei foşti primari care nu mai uu absolut nici o avere de urmărit; cam acelaşi lucru s’a petrecut la Gerăt, Bârca, Goicea Mică, Urzicuţa, Ghidiciu, Gioroiaşul şi altele».
Văzurăm starea financiară, să trecem acum la starea salubrităţel publice In comune:
«Fântânile în toate comunele sunt cu ciuturi (puţuri) sunt rău construite şi răfi întreţinute. Pulberea din timpii secetoşf, apele din ploi şi din smârcurile care se formează împrejurul fântânei, pătrund în interior şi depunându-se pe fundul lor un strat de imunditâţl înveninează apa. Nici locuitorii, nici autoritatea nu îngrijeşte se le sleiască şi se le cureţe din timp In timp.
Stradele comunelor sunt în stare primitivă, gropi, băltoace în care apele stagnează şi înverzesc, solul bălegâros şi im-bibat de toate miasmele otrăveşte aerul.
Autoritatea comună şi cea judeţiană în loc să remedieze aceştel triste stări de lucruri, să facă şosele în interiorul comunelor, fac şosele pe câmpuri între comună şi comună, acolo, unde nu este nici sănătatea locuitorilor tn pericol, nici comunicaţia impracticabilă.—O lucrare de lues preferită unei lucrări de la care depandâ în mare parte sănătatea şi viaţa popula-ţiunil.
Ca corolariu a tutulor acestor lipsuri de măsuri igienice şi de salubritate publică, plasa Balta cu o populaţiune de 40—50 mii locuitori, nu are nici un spital şi nici un medic cel puţin care să propage locuitorilor igiena şi să pue ştiinţa tn serviciul lor.»
Iată cum descrie sub prefectul starea cimitirelor din comunele rurale ;
«Am văzut cimitire cu câte-va morminte numai, de curând înfiinţate şi părăsite, iar mormintele arate de|către proprietarul terenului pe care se înfiinţase.»
Modul de procedare al autorităţilor comunale colectiviste, In cazuri de in-cendiurl, sunt de o selbaticime şi rea credinţă extraordinar».
In raportul sgfi, sub-prefectul spunea :
«Gând se întâmplă să arză producte, fineţe, paie, ele., autoritatea comunală nu ’şl dă osteneală să constate anume locuitorii cari au fost în comună în timpul sinistrului, să vază câţi dintr’ânşil aQ dat ajutor la stingerea sau localisarea focului şi câţi aQ lipsit şi din ce Împrejurări. Mulţi locuitori cari n’afi fost atunci In sat sad cari ad fost reţinuţi de forţâ-majoră, boale, morţi etc., ad fost trecuţi pe tabloul celor recalcitranţi şi condemnaţl până şi la maximul amenzii.
Unii dintre proprietarii de producte arse, de multe ori se înspăimântă de lipsa or cărui scrupul de conştiinţă al autorităţel comunale faţă cu locuitorii şi se tnvoeşte cu el asupra pagubei, după ce ad fost condemnaţl; cu toate acestea hotărîrea rămâne în vigoarea el ca să fie executată or când faţă cu comuna care ia parte din amendă, după ce sa achită paguba.
Autoritatea comunală nu este tot d’au-na cu mâna pe conştiinţă la expertisarea pegubilor causate, nici, la condemnarea tutulor recalcitranţilor,—lasă să scape de subt asprimea legii, rudele, amicii, şi poate chiar unii dintre locuitorii cari le ar putea face, dacă ar voi, posiţia dificilă la comună, ştiindu-le lipsa de autoritate, de dreptate şi de imparţialitate.
Aceleaşi lucruri se petrec şi în caşuri de furturi de animale, de producte, de obiecte etc.»
Vexaţiunile ce ad avut de suferit nenorociţii săteni de la perceptori, ad fost adesea semnalate In presa opoziţiei; dar astăzi ele sunt confirmate prin raportul subprefectului. El zice :
«S’afi luat cu formă safi fără formă ob-jecte şi producte de la contribuabili care
afi remas mal mult timp nevândotc şi expuse stricăciunel: scoarţe, cergi, cârpe, prestelcl, cămăşi, haine, cojoace, căldări şi alte objecte, până şi sulul de pânză nă-vâdită, afi fost ridicate de Perceptori şi a-genţil lor de prin casele oamenilor, şi de multe ori, aceste vexaţiuni au fost făcute ca să'I forţeze a plăti contribuţiile cu anticipaţie pe câte un an. Când omul a plătit datoria şi a cerut să i se înapoeze zălogul, or î s'a înapoiat putred, ros de şoareci şi rupt, or i s'a spus că nu se mal găseşte tn localul percepţiei. Cel ce afi insistat a 14 se da objectele afi fost bătuţi şi maltrataţi.
Perceptorii găseaţi de urmărit altă avere la debitori, cum : vite, producte etc. dar, pentru a’î constrînga*maI sever, se ampa-rafi tot-d’auna de objectele cele mal indispensabile familii şi cele mal lesne de transportat ca zaloage. Acest nenorocit sistem de constrângere pe lângă că era păgubitor, era tot de odată degradator pentru familia contribuabilului —-«lovea In demnitatea el. — Oamenii bătrâni spun c8, procedarea Perceptorilor ie recheamă iu memorie timpii barbarismului si al iuvasiunllor când ’si ascundeau prin gropi objectele din case».
Sub-prefectul termină raportul sgfi către prefect, arătând cs aceasta stare de lucruri s’a perpetuat timp de peste zece ani, şi că munceşte din resputerl spre a Îndrepta relele zi cu zi, ceas cu ceas.
INFORMATIDNI
Eată lista delegaţilor aleşi alaltâ-erl la Rtmnicu-Vâlcea:
intern, pe care avea necaz din causă câ nu voise se se învoiască se fie tovarăş cu dânsul la facerea bonurilor şi foei de dietă
Studentul în chestie, care este şi azi intern al Eforiei, a fost chemat la Eforie şi ameninţat cu destituirea dacă nu’şi va retrage plângerea , cea ce a şi făcut.
Vom reveni peste câte va zile mai pe larg asupra administrări Eforiei.
A aperut azi în Monitorul Oficial decretul prin care se acordă d-lui general Barozzi, ministru la departamentul de resbel, un concediu de 30 de zile.
Prin acelaş decret d. Teodor Ro-setti, preşedintele consiliului de miniştri este însărcinat cu interimul minislerluî de resbel.
Isbânda este numele unui nou organ al partidului liberal-conserva-tor ce a aperut în T.-Măgurele; u-răm viaţă lungă noului nostru confrate.
Societatea Cooperatorilor din capitală a presintat d-lui preşedinte al comisiei interimare o plângere contra d-lui Dem. Butculescu, care de şi ne mai facend parte din comitetul societăţei Cooperatorilor a ce rut în numele acestei societăţi grădina Cismegiii pentru zilele de 12, 13 şi 14 Iunie pentru o serie de serbări ce voeşte se dea în acea grădină.
Comisia interimară examinând a-ceastă cerere s’a pronunţat contra acordâreî gradinei pe zilele sus zise.
Alexandru Zugrăvescu, Haralam-bie Davidescu, Ghiţâ Politimos, Ene Andrei, Preotu Budeanu, Gheorghe Dincă.
Aceasta este a doua oară de când oraşul alege cu aproape unanimitate pe victimele fostului satrap Simulescu.
Disolvarea consiliului comunal din oraşul R.-Sărat este un fapt îndeplinit. Au fost numiţi membri în comisia interimară dd G. A. Măr-gâritescu. Ghiţâ Lupan, loan Mi-hăescu, Ghiţă Gaalep, Enache Zam-firescu, Alecu Orâşanu şi losef I. 0-roveanu.
Ni se spune că o cercetare va fi în curând făcută de către parchet în scriptele furniturilor ce se fac pe la diferite spitale.
Această cercetare se face în urma denunţări ce a primit parchetul.
Noi recomandăm d-lui procuror, în special foiţele eşa numite de dietă, precum şi bonurile ce se liberează de şefi de serviciu.
In aceste doue scripte se petrec mai ales lucruri neregulate. Nu ne putem opri chiar de a semnala dinainte cele ce se petrec la spitalul Mavrogheni, unde se află ca intendent uu domn anume Gostinescu şi contra căruia există la Eforie peste 60 de plângeri adresate Beizadelei de către o mulţime de persoaue, interni, externi şi bolnavi chiar.
Este un fapt cu desăvârşire cunoscut că acest econom, îşi permite fără frică de pedeapsă se comită a-deverate infamii.
Ast-fel a mers până acolo în cât într’o seară, sunt acum câţi-va ani, a tras cu revolverul într’un student
S’a acordat medalia de Bene-Me-renti clasa I pentru merite artistice, d-şoarei Agata Bârsescu de la teatru Curţii din Viena, d şoarelor Elena Teodorini şi Car ola Leria, d-nei Cle-mentina Sehuch din Dresda, d-lui KristofTer Nyrop din Copenhaga pentru scrieri asupra României, d-lui L. V. Fischer din Sallach pentru traducerile sale din literatura Română, d lor Duiliu Zamfireseu şi C Dimitrescu, profesor la Conservator.
-S8B-
D-nu prefect al poliţii Capitalei ţinând cont de cererea care s’a făcut prin presă, a instalat chiar în târgul Moşilor, o escuadă de pompieri cu pompele şi cu sacalele necesare.
Eri a venit înaintea curţii cu juraţi procesul sergentului de stradă Ion Oprică, acusat că fiind beat ar fi tras cu revolverul într’un birjar.
Acest proces judecat în ultima sesiune a Curţi cu juraţi a fost anulat atuncea de preşedintele Curţi în virtutea puterei sale discreţională.
Acusatul a fost apărat eri de tânărul avocat Noreanu care într’o strălucită pledoarie a arătat câ instrucţiunea a greşit trimeţend în faţa juraţilor pe sergentul Oprică pentru crima de omucidere cu voinţă, de oare-ce s’a constatat că a-cusatul era beat când se presupune că a tras asupra birjarului llie Ni-colae,care a şi murit îu urma rănirilor ce primise.
Juraţi neţinend cont se vede de faptul că Oprică a fost beat, nu răspuns în mod afirmativ la chestiunea dacă Ion Oprică este culpabil de omucidere cu voinţă.
Acusatul a fost condamnat la 5 ani închisoare corecţională acor-dendui-se de către juriu circumstanţe uşurătoare.
Serbarea distribuţiunei premielor care se va face pe la localurile fiecărei şcoli, se va săvârşi la 29 Iunie. Delegaţii Ministeriului de Culte şi Instrucţie publică vor representa pe d. Ministru.
Ni se scrie din Sinaia:
«M.M. L L. Regele şi Regina, însoţiţi de A. S. R. Ducele de Nassau au făcut eri o escursiune prin munţi.
Vremea e splendidă la Sinaia.»
P. S. Mitropolitul primat a asistat eri la examenele ce s’au ţinut la se-minariul central.
Sunt numiţi delegaţi al Ministe-riuluî Cultelor şi instrucţiei publice pentru a asista la examenile de fine de an de la Institutul Brock, d nil Christescu şi Adam, profesori.
Prin decisiune ministerială s’a a-probat ca carte obligatorie pentru şcoalele publice, cartea de gimnastică a d-lor Moceanu şi Velescu.
Dd. C. Exarcu, C. Stăncescu, Dem. R. Rosetti, N. Fleva, Ionescu-Gion, Stef. Sihleanu, M. Kohen şi Voreas sunt numiţi delegaţi ai Ministeriului Cultelor şi Instrucţiei publice, pentru a asista la examenele de fine de an de la Conservatoriul de Musică şi declamaţie din Capitală.
DIN STREINATATE
VILHELll AL Il-a
Imperat al Germaniei
Cel d’ânlâifi act pe care l’a semnat noul împărat al Germaniei, este următorul ordin imperial pe armata :
Pe când armata depunea doliul ce’l îmbrăcase pentru împăratul el, ce va trăi pururea tn inimile tutulor, Impg-ratul-rege Wilhelm I-ifi, înalt prea veneratul meu bun, suferă azi o nouă şi grea lovitură prin Încetarea din viaţă a scumpului si prea iubitului meii părinte Majestatea Sa Impăratul-Rege Frederik al IlI-a.
Simt cu adevărat zile de grea jale, în care voinţa lui Dumnezeu mg pune In capul armatei şi ae fapt este o inimă adânc mişcată din care lndreptez Întâiul cuvânt către armata mea. Credinţa Insă, cu care păşesc pe culmea la care mă chiamă voinţa lui Dumnezeu, este tare şi neclintit»; căci, cunosc, ce simţiment de onoare şi de datorie afi sădit In armată glorioşitmei Înainte mergători, şi ştifi tn ce mgsură înalta s’a păstrat tot d’a-una In armată acest simţimânt.
In armată, nestrămutata alipire către Domnul suprem al oastel,este moştenirea ce trece de la tată ia flfi, de la generale la generaţie; şi de aceia rechiem icoana glorioasă şi adorată a Domnului oastel, a moşului meu, ce sta înaintea ochilor tutulor mal frumoasă şivorbind mai bineinimelor.de cât s’ar putea cugeta; pe aceea a scumpului meii tată, care deja ca principe imperial
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(10)
ALEXIS BOUV1EH
DRAMELE PĂDURI
PARTEA I
LUPII DIN ARDENI
i
CUM SE FACE CONTRABANDA
Atunci Bois-Sec se plecă, şi merglnd In brânci, tlrlndu-se, alunecând, sg înfundă In pădure, depărtlndu-se de cărarea ce urmase; spinii şi ghimpii II intrafi In piele, dar contrabandierul nu simţea nimic, primejdia 11 făcea nesimţitor; ochii sel, obicinuiţi cu Întunericul, căutau sg străbată tufişurile cele mai apropiate. Repede ca fulgerul a-runcă sacul Intr’un desiş de copăcel şi sg lipi, cu braţele In sus, de trunchiul noduros al unul fag, stlnd nemişcat.
Deschizând ochii cât cu putinţă căuta sâ vadă de unde veuia sgomotul de paşi ce auzea.
Bois-Sec era Înecat de sudoare, fruntea lui picura, ti eşafi aburi din pgr, şi vlntul rece II lipea de trup hainele Îngheţate; putea sâ moară ; dar contra-
bandierul nu se mişca... Numai privirea lui era vie; el stătea înmărmurit ca la plndâ, peptul II sYÎcnea cu putere, respirata lui era un fluer, avea friguri... dar nu simţea nimic... La lumina unul fulger zărise pe cărarea ce părăsise, doi garzî.
Contrabandierul nu sg înşelase; în pădure urechea se ascute cu vremea; ajungi sg deosebeşti ciocnirea frunzelor, trecerea vlnatulul, safi paşii omului, adie» a duşmanului.
Bois-Sec nu’şî lua ochii de la cei doi Inşi, Ii vedea prin întuneric, merglnd plecaţi, cu urechea Întinsă, şi mtn-gâind cu mâna cocoşurile ridicate de la carabinele lor...
Bois-Sec simţea că de făcea o mişcare era perdut, câcl pe o vreme ca a-cea nu puteai urmări pe contrabandieri
de cât cu plumb.
Ţintuit de copacul sgu, simţi pe faţa lui suflarea caldă a celor care ’l căytafi, şi auzi trosnind sub picioarele gărzilor spinzurile ale căror ramuri 11 Impun geafi.
Unul din gărzi zise Înăbuşit:
—	A auzit semnalul şi trebue s’o fi apucat In spre Communaux... O sg’l In-ttlnim la cotitură... Mergi înainte pe cărare.
—	Nu 1 stal aici...
—	De ce ?... Mg duc să chem pe Dau-bier...
—	Daubier nu poate să se afle aici...
—	Va da drumul câinelor care ne vor călăuzi.
—	Asta e o idee nemerita.
Gărzii se întoarseră îndărăt şi Bois-Sec auzi un ţipăt ciudat, la care răspunse un fluer ascuţit.
Fiori trecură prin măduva oaselor contrabandieruluî, sudoarea i se îngheţă pe trup şi degetele sa’e să încleştară pe coaja fagului care ’l susţinea...
Bois-Sec era perdut; simţea că negreşit câinii o să’I găsească. Vlntul urla printre copaci, furtuna bântuia mal cumplit decât or când: un noroc pentru densul. Gărzii coborafi cărarea^. nu putea Insă să fugă. O idee ti veni atunci.
Am spus că Bois-Sec avea drept cingătoare o funie; el o desfăcu repede, o legă la un capăt de sacul care era tn tufiş şi apucând cel'alt capătln dinţi sg sui In copac. Intr’o clipa contrabandierul sg află călare pe o creangă, şi cu o îndemânare ce dovedea o putere neobişnuită, trase In sus sacul cu tutun şi’l legă lângă dânsul.
Abialnodase frlnghia, când auzi mormăitul câinelor.... Gărzii veneafi în urma.
II ^ăzu îndreptându-se spre copac; şi de astă dată simţi fiori In tot trupul; dar ajungând la piciorul fagului câinii lătrară voios ; gărzii se repeziră şi luară din gura câinelor batista cea mare a contrabandieruluî căzută jos.
—	Vezi, a venit până aici, zise unul din el.
—	Acum e al nostru, zise cel'alt; o se ne ducă până la dânsul.
Şi striglnd câinii ÎI îndemnă să caute.
Câinii ascultători porniră pe drumul pe unde venise Bois-Sec.
Dupe un sfert de ceas de nemişcare, contrabandierul deslegâ sacu, 11 coborî la rlndul lui, şi dupe ce’l luă In spate, ţipă ca cucuvaea. Un fluer II respunse nu mal departe de două-zecl de paşi... Bois Sec se duse lntr’acolo. Un om eşi dintre ierburi.
—	Nuia! văzut ? întrebă el.
—	Ba, încă cum !... Am scăpat ca prin urechele acului... Sunt topit 1. .
—	Nu’l nimic, stăm foarte bine... ci-lea e liberă şi mama Goq Blanc ne aşteaptă cu trăsura pe drumul de la B03-sâval
—	O trăsură!... Dar gărzii?... întrebă lîois Sec îngrijit.
—	Ce prost eştil Dînsa i-a adus de la Saint-Menges... are bilet de liberă trecere, zise Marcassin.
—	A! aşa ’nţeleg... Meşter eşti şi tul...
Şi mal liniştiţi, contrabandieri! apucară pe drumul unde ’l aştepta trăsura.
Sacul cu tutun fu aşezat Intre două scânduri, tovarăşii se suiră în trăsură şi baba care ţinea hăţurile şi biciul zise:
—	ŞtitI, băeţl, că trebue să mă întorc pe la Saint-Menges; să vă cobo-rlţl mal nainte, fiind că ar putea sg vă bănuiescă şi sg ne caute, pe când efi singură cu biletul de liberă trecere mă duc de a dreptul la Iges.
Şi amândoi bărbaţii sărind din trăsură se îndreptară braţ la braţ In spre Meusa.
Mama Gog-Blanc se opri dinaintea biuroulul vamel, dădu biletul el şi tre-j cu mal departe,
II.
MAREA CASA X.... SI C-IA
Cam la capătul satului Balan, lângă Sedan, era o casă, ţărănească ca înfăţişare; această casă era locuită de unîn-chirietor de cal şi detrăsurî.
0 curte largă, răfi pavată, plină de gunoae; în fund o şură mare slujind şi de grajd. Curtea era mărginită de o parte de un şopron în care erafi depuse mărfurile ce trebuiai! espeduite, de alta de o magazie pentru fin; în fund, la o parte, se afla uşa unei scări strimte ce ducea la rlndul întâii! de asupra grajdului. Această uşe părea a duce Într’un pod; In fapt era intrarea la o locuinţă, la o locuinţă stranie, In care şedea un om şi mai straniii, pe care’l vom presenta peste puţin cititorilor.
Pentru a ajunge la cele două odăi ce compuneafi acest apartamenttrebuis sg urci doue-zecl de trepte, trepte foarte mari. ţeapâne ca cele de la scările de morari; după ce le urcai te aflat dinaintea unei uşi cu giamurl. Odăile în care ducea scara trebue sg (1 slujit de pod, fiind luminate fle-care de o fereastră ce să închidea răii, căci fusese făcute cu lemne de la case dârlmate. Pâ-reţil din odaia d'ântâi, netapisaţl, eiaii daţi cu o vâpsea cenuşie cu clei, tavanul vărgat cu grinzi mari.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 8 IUNIU
\ i h ni i i iHm—ai
3
*şl câştigase un loc de onoare în analele armatei şi pe aceea a unul şir îndelungat de glorioşi înainte-mergâtorl, al căror nume străluceşte în istorie şi ale căror inimi băteatl pentru armată.
Ast-fel ne aparţinem reciproc, Eă şi oştirea; ast fel suntem născuţi unii pentru alţii; şi ast-fel vom fi legaţi fără Încetare, fie dupe voinţa Iul Dumnezefl, furtună or pace.
Voi ’ml veţi jura acuma credinţă şi supunere; iar Eu nădâdjduesc că’ml voih aminti pururea, că ochii lnainte-mergâtorilor mei ’şl îndreptează privirile asupră’ml din cea-l’altă lume şi că odinioară voiu avea a le da socoteală de Gloria şi Onoarea Armatei I
15 Iunie, 1888.	'Wilhelni.
Castelul Priedrichskron.
DEPESI TELEGRAFICE
AGEXTIA IIAVAS
Budapesta, 18 Iunie. — Delegaţiu-nea austriacă a ţinut şedinţă la amiazt. Preşedintele, d. Smolka, a rostit un lung şi călduros elogiu al împăratului Frederic, făcând istoricul soarteî tragice a acestui Suveran ale cărui înalte calităţi şi înalte virtuţi le a relevat în termenii cel mal simpatici. El a exprimat convingerea că împăratul Wilhelm va urma tradiţiunilejpredecesorilorsâî, şi că va fi dânsul asemenea, amicul şi aliatul credincios al împăratului Franţ-Iosef; că aceste raporturi de amiciţie şi această alianţă vor fi indestructibile şi că pacea va fi menţinută încă mult timp.
Oratorul a făcut în urmă urările ca universalitatea acestui doliu profund şi siguranţa nemurire! amintirel împăratului decedat sâ fie pentru dinastia germană o mângâiere şi o uşurare.
El a propus în sfârşit sâ se ridice şedinţa, rugând pe ministrul afacerilor străine să transmită guvernului ger man adâncile păreri de râd ale delega-ţiunil austriace (Aprobări).
Budapesta, 18 Iunie. Comisiunea bugetara a delegaţiunil austriace discutând bugetul afacerilor străine, d. de Kalnoky a abordat în discuţiune câteva puncte da politică generală.
«Este greu, a zis D. de Kalnoky, de a vorbi azi de politica străină, fără a întoarce privirile spre Berlin unde o schimbare de tron s’a produs sub impresia unui simţimânt de compătimire generală. Suntem într’adevăr Io raporturi aşa de intime şi aşa de strânse cu Germania, In cât este natural de a ne Întreba dacă această schimbare de tron va exercita o influenţă, şi ce influenţă va putea avea asupra raporturilor de alianţă.
In acest timp din urmă deja, noi am avut proba strălucita ca o alta schimbare de tron s'a fâcuttn imperiul vecin, fără a aduce nici o modificare, cea ce probează puterea şi soliditatea acestei alianţe. De acea, în cele două imperii, convingerea e deplină că relaţiunile noastre nu vor suferi nici o schimbare. Aceasta da basel alianţei o tărie indestructibilă.
Ministrul accentuează în urmă scopul paşnic al acestei alianţe, mai cu seamă în faţa spuselor presei ruseşti, spuse la cari guvernul rus este străin. El constată din nod că scopul alianţei este menţinerea păcii şi a tratatelor.
Aceaşi declaraţiune s’a făcut în faţa comisiunei delegaţiunil ungureşti.
Discutiunea generală a început.
Budapesta, 18 Iunie. — In faţa comisiunei bugetare a delegaţiunet austriace, dupe ce oratorii din diferite part de au exprimat cu toţii încrederea lor în direcţiunea politicei streine, d. de Kalnoky, respunzend la mal multe întrebări speciale, a constatat că guvernul ţine la acee. ca toate naţionalităţile din Macedonia să se înveţe a socoti pe austriac! ca amicii lor desinte-resaţi. De mult timp ministrul se sileşte a împrăştia această fabulă de înaintare spre Salonic, fabulă care cu toate astea se relnoeşte mereu şi în or-ce ocasiune.
Ministrul e de acord cu unul din delegaţi, d. Dumba, că menţinerea regimului tolerant al Turciei este tocmai regimul trebuincios în Macedonia, şi declara că el se sileşte de ani îndelungaţi a stabili cele mai bune raporturi Intre Atena şi Gonstantinopol.
Raporturile Austriei cu Grecia sunt amicale. «Noi suntem gata, zice ministrul, a ajuta pe greci cât vom putea căci suDtem convinşi că interesele noastre se acordă cu ale Greciei. Cea mat mare parte din popoarele Balcanilor înţeleg deja că ceea ce noi voim în Balcani este asemenea în interesul lor».
«Raporturile noastre cu Italia cu care suntem strâns aliaţi sunt într'un mod neschimbător cordiale. Cele două guverne se sprijinesc mutualmente în sforţări serioase pentruo ţintă comuna. Politica lor este conservatoare şi pacl-nică».
Comisiunea a votat fără modificare bugetul ordinar şi extraordinar al a-facerilor streine,
DIN DISTRICTE
BACAU
AcLministratia judeţului
In numărul trecut al ziarului nostru, zice Concordia, am arătat, că deficitul ce va lăsa budgetul judeţului pe anul curent, va fi de cel puţin 130,000 lei.
Greutatea ce va apăsa însă pe contribuabili, nu va fi numai deficitul a-
cesta, ci multe altele, ca : datoria câtră j stat a căei ferate Bacău-Piatra, în sumă de 50,000 lei pe anii trecuţi, plus 15,000 lei pe anul curent; precum şi multe alte zecimi de mii de lei, ratele diferitelor împrumuturi făcute la casa de Depuneri etc. etc.
După cum vedem, situaţia financiară a casei judeţulm, este mal mult ra compromisă. Norma adoptata în esecu-ţiunea afacerilor publice fiind favoritismul, resultatul nici poate fi altul.
De crimă, n’acuzăm nici consiliul, nici comitetul permanent.
Singurele defecte ce li atribuim sunt: negligenţă şi Incapacitate absolută.
In sînul consiliului general ca şi în comitetul permanent, avem amici. Datoria de dreptate pentru cel ce sufăr din cauza lor, ni se impune mal presus de datoria amiciţiei.
De când am deschis coloanele acestui ziar , plângerile contra amicilor ne inundă.
Intre alte privilegii ce auzim ca şi ah creat amicii noştri este şi acela, că dtn-şil îşi primesc salariul încă cu 15 zile înainte de finele lunef, iar cel ce în a-devăr muncesc, nu’şl primesc retribu-ţiunea nici după şase luni de serviciil.
Un exemplu :
D-rul Bruteanu, model de activitate, de şi este retribuit de judeţ numai pentru o singură plasă, dânsul are în căutarea sa trei plăşl. Cu toate acestea ni se spune, că de la 1 Ianuarie, n’a primit un singur ban din salariul său.
Funcţionarul'fTus în atare situaţiune, ce trebuie se facă, mal ales când are în jurul său şi o familie numeroasă precum are d-rul Bruteanu ? Ce miserie 1
O alta versiune ce circulă pe contul comitetului, şi pe care nu ni-o asumăm din causa gravităţel, e3te şf aceasta : Legea maximului tacselor comunale, în comunele rurale, prevede 50 bani la vadra de vin.
Peste acest maximum ştim cu toţii, că nu se poate percepe un ban mal mult, fără o anume lege votată de corpurile legiuitoare.
Cu toate acestea, noi auzim, că mal toate comunele rurale—afară de prea puţine escepţiunî—percep 75 bani de vadră, fără încuviinţarea consiliului de miniştri şi fără nici o lege votata de Cameră, ci numai cu singura aprobare a comitetului permanent.
Adevărat sâ fie aceasta ?
Răspunderea este prea mare, şi nu credem că cel din comitet şi-aii putut aventura capul cu atâta uşurinţă.
Ir. tot caşul, o mică esplicaţie din partea celor In drept, n’ar strica.
DOLJ
Tip ui-i colectiviste
Itoumnescu-Fontannru. Se! ştie zice Apărarea, că în Bucureşti a fost un Fântânaru la care lipsa raţiunel se manifesta prin a se înbrăca arnăuţeşte, a umbla armat, şi care a sfârşit prin a trage cu puşca în palat.
Noi Craiovenil avem şi noi un Fântânar, avem pe d. Nae P. Romanescu.
Deosebirea între Fântânaru nostru şi al Bucureştenilor este că al lor se numea Fântânaru după familia lui, iar al nostru se numeşte Fântânaru)după faptele sale, şi anume Intre altele după mania de a face fântâni.
O altă deosebire mal este şi aceasta, că la cel din Bucureşti mania a avut deja un resultat fina) trist, căci s’a găsit de cuviinţă a fi transportat la Mâr-cuţa, pe când la al nostru boala se menţine încă la forma de manie, care manie se manifestă tot d'a-una la epoce periodice.
Aşa ori de câte ori o fi vorba de alegeri, fie comunale fie legislative, este imposibil ca Fântânaru nostru să nu promită şi chiar se facă o fântână prin vre-o mahala.
Cu cât-va timp înainte de alegerile trecute a făcui o fântână înMah.Harşiu, pentru care a cheltuit 60 napoleoni şi a luat OOdela mahalagii,almintreleadupă acest lucru se poate vedea că bolnavul chiar când e coprins de manie are intervale lucide.
Acum că se apropie şi alegerile comunale şi cele legislative, ori cine din noi ne aşteptam se auzim că Fântânaru va dărui cu o fântână vre o altă Mahala.
Şi în adevăr, acum vre-o patru zile, s’a văzut d. Romanescu-Fântânaru înconjurat de Ţârcomnicil, de Preotul de la Sf. Gheorghe vechiu, şi de alţi câţiva cetăţeni mahalagii ejusdem farinae, dispunând facerea unei fântâni pe un loc viran din faţa clopotniţil bisericii sfântului Gheorghe vechi.
Cine n’a văzut cu câtă satisfacţiune d. Romanescu Fântânaru a arătat locu unde se fie fântâna şi unde s’a bătut un ţeruş, ca şi cum ar fi Însemnat bu-ricu pământului, a pierdut mult. Ar fi putut observa că boala merge crescând. Cine n’a putut iarăşi se’l vadă
erl, când a adus preotu ca să facă sfeş- | tanie peste ţăruşi, şi când a pus o stra ‘ ch nă cu apă în marginea drumului în |
care se pue bani trecătorii, a pierdut şi mal mult.
Romanescu-Fântânaru, prietenul lut Tănăsache, cântăreţ primaln stranadin stângala biserica Sf. Gh. vechi, ru mal are mult până când va întâlni pe omonimul săd din Bucureşti.
BO.YIAXATI
Atragem atenţiunea Ministrului justiţiei asupra următoarei denunciărl:
Domnule Redactor,
In comuna noastră Vadastriţa de Romanaţl, de un timp încoa se petrec cele mal îndrăzneţe crime,, precum : furturi de vite, producte, bani, spar-gerîde prăvălit, case etc. etc..şi acestea numai sub auspiciul d-luî Ion Istrate, primarul comunei.
Se prind criminalii, se arestează de către primar, în cât credem că dându-se pe mâna justiţiei nu vor scăpa de aspra pedeapsă ce merită, şi cu toate acestea cam de 8 sad 10 ani de zile de când acest Ion Istrate ţine în arendă primăria noastră, vedem cu părere de răd că criminalii nu se pedepsesc de fel şi aceasta numai din causă că fiind arestaţi la primărie spre a li se lua interogatorul şi a se cerceta faptele cum se petrec, dibaciul primar, mal întâid îi amendează în folosul sâu cu câte 2,
3	şi 400 lei, apoi încheie nişte acte foarte indulgente şi ÎI trimite pro forma parchetului, de unde negreşit aceşti criminali se eliberează.
Am reclamat mered autorităţilor competinte anchete la faţa locului, însă în momentul sosire! anchetelor, prin-tr’un mic semn dat de acest primar, se adună toţi acel locuitori care sunt de tagma sa, şi ’l scot teafăr 1
Vă înşirăm cftte-va exemple mal proaspete, rugându-vă se bine-voiţî a le publica în ziarul d-voastră :
1.	Nu de mult timp locuitorul Marin Stoian Roşioru şi fiul Iul Ivan Petcu Sârbu a furat 10 oî dj la Iancu Delu şi lvan Pâslă; ad fost prinşi şi oile aduse tăiate într'un car înaintea primăriei, arestaţi, pungăşiţl de acest]dibacid primar şi pânâ astă zi nepedepsiţi.
2.	Ion Mitru Ciupitu a spart pătulul vecinului săd Andrei Ion Negriei, prins, arestat, pungăşit şi eliberat.
3.	Florea Stan Paţachie numit Boboc a sosit şi furat grâd din moşia Urziră, arendată d-lulBeligrădeanu, prins, arestat, amendat, pungăşit şi eliberat,
4.	Lui Ion Ispas Cismaru mic i s’a spart grajdul, furândul caii, şi arătând pe hoţi primarul a cocoloşit afacerea.
5.	S’a spart prăvălia lui Nenciu şi Andrei şi autor.î sunt până 'astă-zî ne-pedepsiţl.
Sperăm d-le Redactor, că nu veţi refuza această cerere a noastră, ne mal având alte mijloace d’a pune capăt odată hoţiilor din satul nostru.
Ion Geica, Ivan Pâslă, Iancu Delu, Ion Ispas Cismaru mic, Slancu Dobre Cismaru.
O INTEMPiNARE
Reporterul Voinţei Naţionale, amintind şi numele med în raportul săd fantastic asupra alegerilor colegiului 1 uude vede bătăuşi şi ingerinţe, zice între altele :
«Cuvîntul de ordine se dădea de d-nil general Florescu, Hiotu şi N. Blaram-berg, prin inspectorul de poliţie Rădu-lescu, căruia ordinele îi erad comunicate prin un funcţionar de la vamă d. G. V. Teodorescu, rudă cu autorii oribilului şi îndoitului omor din strada Soarelui.»
Lumea care nu cunoaşte încă în destul de bine ziarele colectiviste, văzând nume, poate fi indusă în eroare şi să presupună că. faţă cu nume tipărite negru pe alb, trebue să fie ceva adevărat. Ei bine, tot ce a scris Voinţa Naţională în ceea ce mă priveşte, e un sfruntat neadevăr, unul din acele neadevăruri pe care numai şi numai Voinţa Naţională e în stare de a le născoci.
Adevărat e numai că am fost la alegerea din Albastru spre a ’ml esercita dreptul med de vot; şi exerciţiul acestui drept n’a trebuit să exaspereze pe cel de la Voinţa Naţională pânâ acolo, în cât să’i facă ca să comită Îndoita infamie pe care au comis’o faţă cu mine şi cu soţii Miulescu, a cărora rudă am şi durerea şi onoarea de a fi.
Şi în această afacere a soţilor Miulescu acel de la Voinţa Naţională au comis o infamie ; însă gura păcătosului adevăr grăeşte.
Da, e adevărat că în strada Soarelui s’a comis un oribil şi îndoit omor. Căci s’ad ucis de o dată şi nenorocita Maria PopovicI şi soţii Miulescu : celei d’întâl i s’a luat viaţa şi celor d’al doilea li s'au răpit onoarea, averea, libertatea şi viitorul.
Să nu creadă însă d-nil de la Voinţa
Vt’Wv^idăebi'ohî^ba’.rb
mormântat. Lumea a simţit pe timpul procesului acesta de tristă memorie că zelul ce depunea parchetul şi poliţia spre a obţine condamnarea soţilor Miulescu era prea înfocat, spre a fi inspirat numai din împlinirea datoriei lor; şi d’a-| tunel o dureroasă bănuială muncea spiritele. Din desbaterile procesului însă toţi asistenţii s’ad putut convinge de i-nocenţa acusaţilor şi de criminala presiune ce s’a făcut asupra juraţilor pentru a smulge verdictul de condamnare tot cu aceeaşi stăruinţă cu care s’a operat mai târziu asupra juraţilor din procesul Orovenilor.
Azi se ştie că aceşti onorabili domni abia ad scăpat de condamnarea ce li se pregătise, graţie parităţel voturilor juraţilor.
Ceea ce isbutise o dată cu soţii Miulescu, n’a mal isbutit a doua oară. Astfel aQ fost condamnate nenorocitele victime ale celor mal criminale uneltiri a parchetului,complice cu o poliţie fără de scrupule şi d’atunci zace în ocnă un om inocent, onest şi care în acel loc de infamie nu e părăsit de stima şi afecţiunea celor care cunosc cum s’ad petrecut lucrile, şi aceştiadin fericire sunt mulţi.
Miulescu aşteaptă cu încredere în Dumnezeu şi In inocenţa sa, ziua drep-tăţel şi a reabilitărel sale.
Adevărul va eşi la lumină asupra crimei din strada Soarelui, şi ar face bine d-nil colectivişti să nu ridice glasul asupra acestui proces din care «marele necunoscut» poate că nu le va fi tocmai dupe placul d-lor.
Atâta pentru azr. D'almintrelea pentru ceea ce mă priveşte şi pentru grosolanele insulte ce Voinţa Naţională crede a îndrepta In contra venerabilului părinte alarmatei noastre, ilustrul general Florescu, nu voiu răspunde nimic.
A fi insultat de Voinţa, este de mult deja o adevărată onoare.
G. V. Theodorescu
alegator in colegiul 1
A 2* ED1TIUNE
PENTRU„LUPTA4
Lupta de eri făgăduia că azi ne va turti cu desăvârşire.
Această teribilă ecsecuţie se reduce azi la o minciună care ar fi infamă daca n’ar fi caraghioasă. Teribilul ziar radical afirmă că la o întrunire de la clubul «Unirea» tineri conservatori s’ar fi pronunţat pur şi simplu pentru spijinirea u-nui cabinet Dim. Ghica în care ar fi intrat şi câţi-va colectivişti.
Pusă pe acest teren discuţia poate că ar fi demnă de o gazetă radicală al cărui credit s’a uzat, dar nu e pentru noi nici demnă nici serioasă. Epoca Îşi datoreşte prea mult respect sieşi şi cititorilor săi pentru ca se alunece pe o asemenea cale, care ar scoborî atât de jos nivelul intelectual şi moral al presei noastre.
Ce ac zice Lupta şi publicul care ne citeşte, daca urmând ecsemplul de insinuări nemernice şi de păcătoase calomnii pe care nil dă ziarul radical, am acuza fără probe şi numai cu afirmarea noastră pe d-nu Panu de a fi comis cine ştie ce crimă or faptă ruşinoasă? — In trist hal am ajunge în aşa caz, şi în această situaţie se găseşte Lupta astă zi.
Sdrobită într’o polemică de idei şi de fapte, pe care dânsa a provo-cat’o, Lupta, cu cât învingerea sa se accentua mai mult, cu atât aluneca mai afund, pe povârnişul des-gustâtor al minciunilor, al insinuărilor şi nl ecspresiilor triviale şi grosolane. Azi a ajuns la fundul prăpastie! printr’o calomnie din cele mai păcătoase.
Mai târziu Lupta ruşinată de ne-demnitatea la care a împins’o neputincioasa sa mânie, va zice ca Phyrus, ruşinat de sălbăticiile coi mise la Troia , în faţa soţiei lu-Hector :
Je ne sais que trop a quel exchs de rage
La văngeance d’Hdlene emporta mon courage.
*
Hoţiile de la Eforia Spitalelor civile
Azi la ora li d-nil procuror Cârlova, judecătorul de instrucţie Papp şi Con-stantinescu, inspectorul financiar, aii mers la Eforie unde ah început o anchetă asupra Intregel comptabilitâţt. Cu aceasta ocasie, aflăm că această comptabilitate este într'o aşa stare de Încurcătură, In cât d. Constantinescu va fi nevoit ca sâ lucreze mai multe săptămâni până ce se va putea descurca lucrurile.
*
* *
Aflăm că d. general Fotino, unul din efori, şi-a dat azi demisia.
Membrii casei pensiunilor de la Eforia Spitalelor, ah fost convocaţi de urgenţă pe mâine pentru & lua cunoştinţă despre cele constatate,
Se ştie că aceasta nenorocită casă de pensiuni are un cjnsilihde administraţie compus din medicii primari al spitalelor, dar care nu se adunah nici o dată, de oare-ce casa pensiunilor se administra de fapt de către efor:, care tăiau şi spânzurau.
Fiind că vorbim de Ephoria spitalelor civile, noi credem că guvernul n'ar face râd se orânduească o anchetă şi pentru spitalul Brâncovenesc.unde pare- ni-se după câte se spun nici acolo nu s’ar petrece lucruri tocmai curate.
In afacerea traficurilor de la Eforie, aflăm ca parchetul nu poate se priceapă cum casierul n’a mirosit nimic pe tot timpul cât au durat deturnamentele săvârşite de acusatul B. Rădulescu.
Asemenea nu se prea Înţelege cum casierul ’şl acoperea defleitu care neapărat trebuia se fie, de oare ce plătea de trei ori aceaşi chitanţă, când acum casierul interogat spune că nu ştie nimic şi că e strein în toată afacerea.
• n
D. Dimitrie Moruzi, fost prefect al poliţiei, se află grav bolnav.
Rana de care suferă de mult timp deja a făcut progrese.
*
Az! d. Theodor Rosetti a primit pe dd. Gămărâşescu,prefectul judeţului Gorj şi Cem. Rosetti prefectul judeţului Covurlui care se află în Capitală.
tt
D Panait Ionescu, procurorul general de la Curtea din Galaţ',se află de eri în Capitală.
tt
Un cadavru a fost descoperit astă noapte în nişte şanţuri de la Pante-limon.
D. Procuror Paraschivescu a plecat imediat la faţa locului.
tt
Aflăm cu regret falimentul d-neî Maria Santa, una din comerciantele cele mai oneste din Bucureşti. Cauza acestui faliment este datorită relelor afaceri şi exploatâreî unor uzurari.
tt
D, Stătescu,judecătorul deinstruc-ţie, va pleca în ziua de 20 Iunie la Braşov. D. Stătescu va fi faţă la confruntarea ce se va face între cei doui acusiţî pentru crima din strada Dio-nisie, prinşi aci, şi Nedelcu N. şi Popa Ion, prinşi de către autorităţile Ungare, ca complici în omorul soţilor Lespezeanu.
tt
Dupe două zile se sfîrşeşte şi cu interogatoriu tuturor martorilor chemaţi a depune în afacerea Andronic.
Cu toate acestea afacerea Andronic nu se va judeca de cât in Sep* tembre. .
. tt
Instrucţiunea rescoaleî ţăranilor e aproape pe sfîrşite.
Se speră că după puţine zile, când rechisitoriul procurorului general va fi terminat, afacerea răscoalei va putea veni înaintea instanţelor judecătoreşti.
tt
Curtea de casaţie secţia I-a a respins eri recursul d-neî Drâgulinescu care cerea anularea testamentului Doctorului Obedenaru.
Conform acestei sentinţe, Academia remâne proprietară averei regretatului doctor, iar fratele d. Pantele Obedenaru şi d na văduvă Obedenaru rămân usufructuari.
tt
Ni se spune că inspectorul financiar însărcinat cu facerea unei anchete la Teatru Naţional, ar fi trecând peste atribuţiunile sale şi ar fi supunând pe fie-care artist în parte unui adevărat interogatorii!!, în privinţa vieţei privată a funcţionarilor şi membrilor direcţiune!.
Ar fi fi bine ca aceste cercetări să nu treacă peste marginale îndatoririlor unui inspector financiar, căci daca e vorba se se cerceteze nu ţifrele ci moralitatea, atunci nu rămâne de cât se se trimeatâ un duhovnic la Teatru.
G tim în Telegraful de astă seară:
I. C. Fundescu, directorul ziarului nostru, fiind chemat în străinătate pentru interesegrave de familie,suntem nevoiţi a lăsa foiletonul Dramelor Bucureştilor până la sosirea d-sale din străinătate.
In acest timo vom tipări un noii foileton : Moştenirea milioanelor.
Ce ? Asta o toată activitatea politică şi literară a directorului Telegrafului ?
Ce? Plecarea d lui Fundescu nu aduce jignire ziarului colectivist de cât în Dramele Bucureştiulul.
S&racu d. Fundescu 1
ULTIMA ORA
AGEXTIA IIA VAS
Londra, 19 Iunie. — Ziarele englezeşti nu'şl ascund temerile pricinuite de limbagiul lui Wilhelm II.
«Standard» zice că acest limbagifi nu este absolutaminte ameninţător, dar că dovedeşte un militarism care aminteşte evul-medih.
Ziarele englezeşti se bizue In general pe influenţa d-lui de Bismarck pentru a menţine pacea în Europa,
EPOCA — 8 IUNIE
CASA DE SCHIMB
I. HI. F E R HI 0
Strada Lipscani, Xo. 27
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 7 Iuniu 1888
6 0/0 Renta amortisabila	Cump.	Vend.
	1-2 1/4	03
6 0/0 Renta perpetua	00 1/2	92
6 0/0 Oblig.de Stat 6 0/0 Oblig de st. drum de fer	89 3,4	90 1/4
7 0/0 Scris. func. rurale	10(i 3/4	107 1/2
5 0/0 Scris. func. rurale	02	02 3/8
7 0/0 Scrie. func. urbane	105 i'4	105
6 0/0 Scris func urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi	08 3/4	09 1/4
	87 5/8	88
	77 12	77 7'S
5 0/o împrumutul comunal	76 3/4	77 1/4
Oblig. Casei pens (lei 10 dob.)	212	216
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	39	42
	900	920
Acţiuni «Dacia-România»	225	S30
* Naţionala	215	222
» Constructiuni	85	00
Argint contra aur	16 90	17 10
Bilete de banca contra aur	16 90	17 10
Forini austriaci	201 I 2 203	
Indinţa fermă		
UTIL PENTRU TOTI
BALSAM DES ANAT ATE
■ AL FARMACISTULUI
I. E1TEL din Râmnicu-Velcea
Analieat şi aprobat de onor. Consiliu Medical Superior din România
Prezervativ escelinte al sânâtâţil contra diferitelor maladii contagioase, mal cu seamă. In timpuri epidemice, de cholora. de friguri, şi Remediu foarte bun contra bo&lelor de stomac, de ficat şi consecinţele lor precum : indigestiuni, lipsa de apetit, râgâiala greaţă, flegmă, fiatulenţâ, durere da stomac, colică, ingreunarea de stomac constipaţia, congesti-uni, gălbinare, venin, hemoroide (trânjl), hi-dohondrieşi melancolie (provenite din deranjamentul mistuirei;, indispositiune, durerea, de splină, ameţeala, durerea de oap, friguri, scorbut, ulcere etc etc.
lialsinnii! de sanntate Eitel, superior tuturor produselor similare, se recomandă pentru ori-ce cas ca cel mai buu şi cel mal util medicament de casa tutulor persoanelor tn general şi in special celor depărtaţi de ajutoare medicale,
Balsamul de sauatate Eitel, se poate in-trebuinţa In ori-ce timp şi iară deranjament de afaceri.
Preciul unui flacon insotit de lustructie 1 ai 50 bau!
Se găseste de vânzare la celle mai multa armacii şi la principalele Drogherii din teră
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani Xo. 15 bis
BUOURESTI
Curs pe ziua de\7 Iuniu
valori	Scadenta cupoanelor	Târg li b. curs med.
Funduri dr sini roniAn		
Kenla rom n«rpe. 1875 5 94	1 Ap. 1 Oct.	91 %
Keula rom. amortlsab. 594	1 Ap. 1 Oct.	92 K
Renta rom. rur. conv. 694	1 Mai 1 Noem.	yo
Oblig, ile slal C- F. R.6%	1 ian. 1 Iulie	
Idem idem 5%	Idem	
Împrumut Stern 1804 794	1 Mar. 1 Sept.	
lmiirum. Openhetm 1806 894	1 lan. 1 Iulie	
Agio		17
Împrumut, dc oraşe		
bnpr. oraş. Bnenr. 5%	1 lan. 1 Iulie	77
idem dint884 594	1 Mai 1 Noem.	92
lm.or.Buc.cuprimelozfr. io		40
Valori diverse		
Cradilnl fonciar rural 794	1 lan. 1 Iulie	107
idem idem 5%	idem	Si 94
Cred. func. ur. din Buc-794	idem	100
idem idem 6%	idem	99 %
idem idem 5%	idem	aa
Cred. lunc. ur. din laşi 5%	idem	77 94
Obl.cas. pensiun. fr.300 io	1 Mat 1 Noem.	218
LA GRADINA GEORGE IOANID
Strada Polona ISTo. 104
SI AFLA DI VEXZARE
TRANDAFIRI
în oală altoiţi în măceşi de diferite culori, în nu-mir de ido feluri aleşi din colecţia generala a trandafirilor tot ce poate fi mal frumos, înflorirea lor sunt remontanţl adică înfloreşte toata vara, aceşti trandafiri în oala se pot replanta în or-ce timp, preţul pentru unul este de lei j.ş, ţ, Se ia dupe înălţime.
Domnii amatori din districte care vor dori acum para sunt rugaţi pentru comande a se a-dresa prin epistole ia zisa gradina, comanda va fi însoţită de valoarea lui prin mandat postai, şi de îndata se va expedia comanda prin calea ferata cu marea vitesa.	752.
LICOARE DE GIMOMOLHESCAT
se intrebuinţeazâ cu succes pentru tămăduirea durerei ue piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al băşicel urinare, lipsei de poftă de mâncare eto. Aceasta licoare este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam tolutan şi vâsc de brad Sticla 2,50.
IV IUGTI t r (I DBIU i Sigură in vindecarea l.lJulî 11.4 II iLIlL.Vl scursoarel. iBlenora-gioj. Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie Q. Gheman, farmac'stin Buzău, 9e găseşte de vânzare in Bucureşti la larmacia Roşu, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, Calea Gri-viţel şi la farmacia d-lul Lazar Bistriţeanu in Berlad.
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No- 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in fada noei cla'dir Bancei Naţionale (Dacia-Romdnia)
Bucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 7 Iuniu 1888_
5 Renta amortisabila
5	%	,, româna perpetua
6	% Obligaţiuni desiat [Conv.rar.]
6 %	„	C. F. K.
5 94	„	Municipale
10 Ir. ,	Casei pens. [300 L.]
7	94 Scrisuri funciare rurale
5	'•
7 %	„	,, urbane
6 5 5 3
Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie Ualiane „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur conlra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote trancese „	italiano
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
laşi
Cump. Vinde	
92 X	93
90	91
89 H	90
76 X	77
214	220
106 3/4	107 y,
91 3 4	92 %
105	106
98 54	99 %
87 K	88 H
77 X	78
68	71
39	42
27	30
40	43
17	20
ie	16 JO
201	203
124	12G
100	101
99	100
217	212

ŞCOALA COMERCIALA
n
IM VIENA
*
*
* e*
Inaugurează la 15 Septcmbrea. c. cursuri noul de Comptabilitatea simpla si dubla, Aritmetica comerciala, Corespondenta comerciala, Caligrafia, Stenografia si limbi streine. Tinerii care vorbesc puţin sab de loc limba germmană, învaţă această limbă în câte-va luni şi pot se obţină Intr’un an de zile certificate tn toată regula.
Afară de aceea pot sS intre patru tineri la directorul scoale: cu Întreaga întreţi ere şi având o supraveghere serioasă.
Scoale aceasta există deja de 23 ani şi a dat cultură solidă la mulţi Români.
IOHANN SCHWALBL
DIRECTOR
Wieri I, Salvatorgasse No. S.
X
DOCTORUL SALTER
MEDIC ŞI CHIRURG
De la Facultatea de medicina Viua
din

mn
*•
Specialist în boalele Syphililice pe care le trateaza tntr’un mod special şi fără a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa ele.
Consultaţiuni de ia71/2—81 /2 dim. şi de la 1—4 p. m. Strada For tun' Xo. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.
ÎNCĂLZIRE de clădiri noui
Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s a putut constata, că nu există nici o sistemă de incâlzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger -Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloliferele nau putu da căldură Îndestulătoare; aşa că In mal multe casur citatele aparate de încălzire s a înlocuit prin sobe Meidingejr "Cornet-. Regularea căldureî se face tn modul cel mal perfect, obţinându-se cu una şi g aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Coosumaţiunea conr-|> bustibiluluţ este mică tn raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignitâ, lemn şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mal simplă, precum şi în cea mal elegantă, ast-fel că poate fi aşezată In saloanele cele mai luxoase precum şi In odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet» Încălzesc până la 1200 m. c. şi pot fi întrebuinţate ca calolilerc pentru încălzire deciădirl complec e. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particularo sunt prevăzute cu aceste sobe.
O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra sobelor Meidinger «Cornet, construite în fabrica mea.
ADOLF SALOMOX, Strada Doamnei, 14 bis.

&
FARMACISTUL
CURŢII REGALE
_____i___________•»

*- JL. JL. -v—. ♦, »	♦ e v » * ».« ■» e ♦ ♦ « t »■ t	»:.t	». 2__‘	' t - » « ■ » »■»■>■« » *	■«- -î_î-
T5Î1
farmacia CHR. ALESSANDRIU română


SINGURUL
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o i reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori şi clienţii ce I aă constatat folose surprincjfitdre e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se întrebuinţdzâ cu succes contra durerei de piept, j tuse! provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul. I astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mân-1 care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus îutr'o j litră de apă formezi ape de Păcură, care se p6te da cu I mult succes la copil contra bdlelor mat sus indicate.
Pentru adulţi se ica o lingură de Gudron în apă sa charată sad lapte dulce 2—3 ori pe (ţi. 2 lei 11.
Emplaature gudronat uls Pauvre Hoinine (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a Încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi raidul.
Pastile Gum6se-Codein-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminâril ce li s’aă făcut s'afl aprobat de onor. consilia medical superior, 1 leii 50 bani cutia.
m
^ V I s §
Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit I up cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de I caviinţă a debita alte preparaţiunl In locul acestui vin, I de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât I fliedne originile
VINUL COPIILOR
PREPARAT DE
CHR. ALESSANDRIU
Termacistul Curţii Regula
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi I uşor; pentru a prelntempina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tine-1 relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, înta-1 reşce bsete şi da putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a j se vedea instrucţiunea ce lnsoţescefie-ce sticla. Preţul 3 lei.
Capsule elastice ou ulei de Biciui (Alessandriu).—O dosa, cutia a 4 capsule 1 led, a 6 capsule 1 led şi 25 bani, a 8 capsule I leii şi 50 bani.
Siuapismul Alessandriu, muştar în foi. —
Acesta preparaţiune esperiraentata de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl streine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I led 50 bani.
,	. Vindecă \ yA \
/ 8 din 10 ne- \ r*
| uralgiile şi ml- ' ^ \grenele oeie n împoveră-

A
Capsule oleo-balsamloe-santallne (Alessandriu).—Kemedid sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-petă, sad orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce lnsoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.
isr- a se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu vS debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trămite contra mandat postai în ori-ce localitate.
DE VÎNDA&E LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA.
h localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucurosoi fl centra mandat postai espedlez în orl-ce localitate.
ADMIRABILA NOUTATE!
MOLDACOT ROTATIV
PATENT LONDON
mm Dt cusut
PORTATIVA DE BUZUNAR
Ca duble împunsături nc-dcscusatuare
«Fermecătoarea» este o perfecta maşină de cusut cu împunsătură din suveica. Ea coase fără nici o deosebire or-ce materie, de la şifonul cel mal subţire până la cel mai gros postav chiar şi piele. Această maşină este solidă şi durabilă ca şi ma-şinele cele mari costisitoare. Ea este aşa de simplă că nici odată, nu poate să se strice. Fie-care, chiar şi un copil poate învăţa tn câte-va minute se coasă.
PRECIUL 25 LEI
Singurulrepresentantpentru toată România, Serbia, Bulgaria şi Grecia
MAX LICHTEND0RF
BUCUREŞTI
Boulevardul Elisabetlia,
Gr and Hotel du Jioulevnrd
uude se alia depoul gcuerai
Rog nu confundaţi
GRAND HOTEL DU BOULEVARD
Unde trebue se se adreseze or-ce comande
Onoratul public este rugat a veni la Depoul general ca să se convingă de buna funcţionare a acestor maşini.
Se trimite această maşină cu instrucţiune contra unui mandat postai de lei 27, franco în toată ţara.

BĂILE
BALT Aj_ ALBA
Stabilimentul sa deschis în Maiu şi continuă a fi deschi spână la finele Iul August. Aci se găsesc toate necesarele pentru cură, medici In permanenţă, camere mobilate, restaurant, poştie, telegraf, distracţii, piano, muzica, etc.
Boalele care se trateaza cu succes sunt : scrofulile sub or-ce forma, (la ochT, la nas, la gât), diformităţi corporale provenite din scrofule; maladia uterului, boale femeeşll învechite, poală albă, boale de piele, paralisii, mai ales la copii şi debilitatea copiilor, rănile învechite, urmele sifilitice, limfatismele, hemoroide, reumatisme articolare cronice, maladia oaselor, palpitaţie şi anemice.
Preţul unei camere cu 2 paturi variază de la 60 până la 100 franci pe lună, iar cele cu ; paturi 120 franci pe luna.
1 Baie de nămol mineral calda j franci, 1 bae de apa minerala calda I franc şi 50 bani, 1 bae rece cu duşi 50 bani, pentru copii preţurile sunt reduse pe jumătate.
NB. Direcţiunea cailor ferate a redus preţul la ţoo;o pentru pasageri care visiteazâ această staţiune balneara.
Medicul curant al băilor d. Dr. N. Georgescu.
Informaţiuni se pot lua în Bucureşti oânâ la 1 Iunie. în calea Călăraşilor No. 4ţ, iar de aci în colo de la Stabiliment. La gara R.-Sarat se găsesc trăsuri.	782
1
Sub-semnaţil avem onoare a înştiinţa pe onor. public că am început exploatarea
APELOR MINERALE
ci© la Slaxxic
înfiinţând un servicii! regulat de es-pediţiune chiar în localitatea băilor.
Preţurile cu care se vând apele sunt următoarele;
100 sticle de 3/4 litru Slanic 50 lei
100	»	» 3/4 » Iaşi 60 »
Sticlele sunt uniforme şi umplute cu maşini dupe toate reguli le ştiinţei, capsulate şi etichetate, purtând ana-lisa chimică aisvorului respectiv.
Toate comenzile de afară se fac numai la Fraţi Konya, farmacişti în laşi.
Deposit în Bucureşti la d-nil I. 0-vessasuc. N. Ioamd et comp. şi Ţeţu.
A se observa eticheta cu firma noastră şi analisa.	793.
Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucureşti.—Calea Văcăreşti No. 192—Bucureşti
Se însărcinează cu construcţiunî de turbine şi mori cu preţuri mal redusedecât acele dinVienaşi Pesta.
H t' e e in 1
Unei	mori cu	1	piatră	de	36	lei	1900
»	»	»	1	»	»	46	»	2100
»	»	»	2	pietre	»	36	»	3600
»	»	»	2	pie’re	»	42	»	3800
Esecutează repede or-ce lucru de urnâlorie saii mecanică; precum : olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de, vin, etc.
tzeve de tuei. Mare asortiment fer, raiuri pentru vagoane, Itcacauvile, greeiue Mddpaoizsrut de pietre de moara. La Ferte-sous-jouaţs
Tipografia Ziarului,, Epoca'
Yiparlt cu cerneala Ch. LoriUeux C~le Paria
Girant responsabil O. Georgesou.
www.dacoromanica.ro