ANUL in No. 763. A DOUA EDITIUNE MARŢI 7 (19) IUNIE 1888. NUMERUL 13 HAM NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLATES8 TOT-D'A-UNA ÎNAINTE Iu IlucurcHci: La casa Aclministraţiunel. In Tara: Prin mandata poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate oiliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL io BANI NUMERUL AXUXCIURILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS-TRATIA ZIARULUI La Paris: Agenee Havus, 1‘lacedela BOWTte, H Anunciurl pe pag. IV, linia 30 hani; anunciuri si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulovardul St. Ger-maiu, 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DMINtS T RA Ţ IUN EA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 No. 3.—I’iatza Episcopiei.—No. 3. LOVITURA DE GRATIE 9 Daca alegerea colegiului I din Capitală a luat apa de la moară colectiviştilor, apoi sdrobitoarea majoritate câştigată de oposiţia-unită la colegiul II )e-a tăiat or ce nădejde de a mai pune mâna pe putere. A-legerile comunale dau tonul alegerilor legislative şi decid în genere despre resultatul lor. 2935 de voturi contra 487 1 Aceasta va se zică o superioritate numerică de 6 ori mai mare, adică o victorie din cele mai strălucite ce s'a putut vedea. Şi se se noteze bine că oposi-ţia-unitâ nu ’şi-a dat toată osteneala putincioasă, ca se urmărească pe colectivişti până în ultimele lor vizuini. Samsarii colectivişti, sbiriî lor şi teroarea de altă dată a Capitalei, au cutreierat mahalalele în toată libertatea, promiţând în dreapta, a-meninţând în stânga, împărţind în toate părţile banii pe care ’i au luat hoţeşte din punga contribuabililor. Nimic nu se perde mai uşor de cât avuţia reu dobândită ; precum zice francezul, cequi vient de la flute s’en va au tamhour. Din nenorocire însă, banii storşi din spinarea populaţiei muncitoare s’au distribuit pe la beţivi, ca se li se escite furia resboi-nică şi se se asigure isbânda bandiţilor. In zadar I Unde colectivitatea a încredinţat conducerea operaţiei electorale celor mai vestiţi dintre cio-mâgaşii ei, ca Ciocaneli şi alţii, acolo ea a dobândit mai puţine voturi. Cetăţenii, scârbiţi de nişte saltimbanci cu mâna lungă, le-au întors spatele şi ’i-au trimis se se plimbe. Filip, regele Macedoniei, ne spune Plutarch, priimi în aceiaşi zi trei ştiri înveselitoare: 1) că Ulyrienii au fost învinşi de către generalul seu Parmenion, 2) că unul din caii sei a eşit biruitor la O ytnpia şi 3) că i s’a născut un fiu, care era menit se ajungă unul din cele mai însemnate genii politice şi militare ale antichităţii. Acest copil era Alexandru cel Mare. Colectiviştilor li s’au întâmplat trei nenorociri de odată: au foit bătuţi în alegerile comunale de la Bu-zeu, de la Tecuciu şi din Bucureşti. Această din urmă calamitate a pus sferşit iluziilor'lor şi ’i a aruncat lntr’o descurajare complectă. Prin vestitul N. Constantinescu, colectiviştii ţineau de per Buzeul întreg; prin Tache Anastasiu, se luase or-ce spontaneitate cetăţenilor din Tecuciu şi nimeni nu îndrâsnea se crâcnească în contra înfricoşatului paşă; prin Ciocaneli, Toboc, C. F. nobescu, prin banii ce împrăştiau, prin bandele de bătăuşi organizate dupestatute şi regulamente ad hoc, colectiviştii învârteau capitala cum le plăcea şi înăbuşeau or-ce sentiment de independenţa in inimele celor mai slabi de înger. Aceste trei centre de populaţie erau trei din citadelele în care se fortificaseră pungaşii colectivişti. Scoşi din aceste punte strategice, nu le mai remâne de cât se ’şî ia bagajul in spinare şi se se apuce de altă meserie; căci, cât despre cariera politică, aceasta li s’a închis pentru multă vreme, daca nu pentru tot d’a-una. De aci înainte defecţiunile vor curge, şi d. Ion Brătianu va începe se vază la oe se reduce acea popularitate, de oare vorbea cu atâta enfază în toate oeaziunile. D. Ion Brătianu va vedea mai lămurit acum ce depărtare este de la amici pâoă la complici şi se va convinge că un guvern ce se întemeiază pe corupţiune şi violenţă,se reazimâ pe o bază de nisip. In faptă, co'ectivitatea a murit; un singur lucru îi lipsea: inmor-mîntarea. Această formalitate s’a înplinit Sâmbătă seara, când o impozantă manifestaţie din partea a-legetorilor colegiului II a străbătut stradele capitalei la lumina torţelor şi în sunetele muziceî. Asta-zi colectivitatea este numai un basm a cărui povestire poate se facă plăcere cel mult copiilor. Berlin, 16 Iunie. Un ordin de zi al împăratului adresat armatei reaminleşLe gloria strămoşilor sâl. Suveranul zice: voim se fim întruniţi într’unmod indisolubil, în cas când D-zed ne ar aduce pace sau furtună, ’ml veţi presta jurământ de fidelitate şi vâ jur că ’ml voiQ aduce aminte în tot-d’a-una că voia avea de dat socoteală strămoşilor mei de gloria şi de onoarea armatei. Ordinul de zi al împăratului adresat marinei exprima întreaga încredere că Suveranul şi marina vor îi întruniţi cu mândrie în timpurile buneşirele şitot-d'a-una gata a ’şl da sângele lor pentru onoarea Germaniei. Potsdsm, 16 Iunie. Rămăşiţele împăratului vor II puse în coşciug seara şi transportate în galeria numită Jaspis unde va avea loc expoziţia. In urmă, se va transporta în biserica Păcii unde corpul va fi depus probabil la 8 ore 1/2 dimineaţa. Trupele garnisoanel din Berlin au prestat jurământul dimineaţa. Potsdain, 16 Iunie. Afluenţa publicului pentru a vedea corpul împăratului Frederic este enormă ; intrarea e cu totul liberă. Cel mal sărmani depun coroane. Polsclain, 16 Iunie. La serviciul funebru ce s’a făcut la Castel aO asistat întreaga familie imperială şi personagiile prinţiare străine ce se află la Berdn. Strada intre Friedrishskron şi biserica Păcii fusese transformată în drumdedoliQ. Potsdain, 15 Iunie. Autopsia corpului împăratului Frederic s’a făcut seara; resultâ din cercetarea a-ceasta că boala a fost carcinon. Berlin, 16 Iunie. Regina Engliterel a făcut să se exprime simţimintele sale de adâncă durere şi via parte ce ia naţiunea engleză la doliul Imperiului. Berlin, 16 Iunie. Reichstagul va fi convocat la 25 Iunie pentru a primi comunicarea mesagiulul imperial. După câte-va zile, împăratul va presta jurământul Constituţional în faţa dietei prusiene. Manifestul imperial adresat poporului prusian va apare în curând Borna, 16 Iunie. - D. Crispi, din ordinul reg Iul, a exprimat ambasadorului Germaniei simţimintele sale de imensă durere în privinţa morţii împăratului Frederic şi urările ce formează pentru urcarea pe tron a împăratului Wilheim. Romii, 16 Iunie. M. S. Regele a ordonat un dolifl de curte de 21 zile, începând de mâine. Bomn, 16 Iunie. D. Crispi şi preşedintele Senatului au rostit discursuri călduroase în onoarea împăratului Frederic,exprimând via parte ce ia toată Italia la pierderea ce a încercat naţiunea ge-mană. Senatul a hotărât în unanimitate să pună în doliO drapelul ce fâlfâie pe Senat, săse amâne şedinţele pe luni. să se telegrafieze condoleanţe Impărătesel-văduve şi să se trimeaţă procesul-verbal al şedinţei Senatului guvernului german. Budapesta, 16 Iunie. Camera deputaţilor — Preşedintele exprimă în termeni călduroşl adânca purere ce pricinueşte ţării moartea împăratului Frederic, acest mare Suveran care cultivă cu căldură alianţa auslro germană. Preşedintele rorgâ Camera să invite pe D. Tisza a fi interpretul acestor simţi-minle pe lângă împăratul german. (Aprobări unanime). Preşedintele a suspendat în urmă şedinţa pentru o jumătate de ceas,în vederea afacerilor urgente de regulat. Madrid, 16 Iunie. D. Sngasla a expus Camerei programa noului cabinet care e asemenea cu programa celui precedent. (Havas). ALEGERILE COMUNALE (prin fir telegrafic) Buzeu Oposiţiunea-unită a reuşit la alegerea comunală de astăzi. Entusiasmul indescriptibil. T. -Măgurele Din cele două liste propuse de opoziţia unita la I colegiu din Turnu-Mâ-gurele pentru alegerile comunale, au întrunit la primul scrutin majoritatea de 72 voturi d nil A. D. Mavrodineanu, G. G. Burcă şi G. A. Ivănuşu, iar alţi trei candidaţi d nil Enache Constantinescu, Mitea Ilicea şi Ghiţă Constantinescu, râmaşi în balotagiu s’ad ales astăzi cu unanimitate de 71 voturi de oare ce colectiviştii s’au retras la balotagiu. R.-Vâlcea La alegerea delegaţilor pentru comuna lista opoziţiei-unite a obţinut u-nanimitate de 126 voturi |esprimate; colectiviştii văzând atitudinea alegătorilor, s’aii retras de la alegere In dimineaţa zilei. Nota Redacţii.—La alegerea de delegaţi de la Ianuarie pentru colegiul III de Cameră, candidaţii conservatori reuşiseră,cu toată presiunea lui Simulescu cu 125 voturi, contra colectiviştilor care nu avusese de cât 55. Bucureşti Colegiul al 2 lea Opositiunea-unita 2935 voturi Colectiviştii 487 „ Anulate 03 „ Ca se vază publicul ce fel de minciuni înşiră Lupta, semnalăm câteva informaţiuni inexacte pe care le culegem numai din Ediţia a II ade Sâmbătă a Luptei. lata o prima informaţie: Regele şi Regina vor pleca în cursul săp-tămânel viit'are spre a merge să asiste la înmormântarea împăratului. www.dacoromaoica.ro Doue inexactităţi în trei rîndurl. N’a fost un minut vorba ca Regele şi Regina se plece în streinetate; cât pentru înmormântarea împăratului era lucru hotărât încă de Vineri, ca se se facă azi Luni. In acelaşi număr Lupta zice : D. Ştirbey, care se află deja în străinătate, va primi delegaţiune diu partea consiliului de miniştri de a ’l reprezenta la înmormântarea împăratului Frederic. t. Prinţul Ştirbey se afla Sâmbătă în ţară. 2. Nici n’a fost vorba d’a se tri-mete Prinţul Ştirbey la Berlin. La început se hotărâse ca d. Th. Rosetti se represinte guvernul la înmormântarea împăratului Germaniei, şi in urmă când s’a primit depeşa că înmormântarea se va face Luni şi fără represintanţii curţelor streine, s’a hotărât a nu se mai trimite nimeni la Berlin. In acelaşi număr Lupta reproduce în mod inexact şi tendenţigs câteva cuvinte ale d-lui Fiiipeseu asupra situaţiunii politice la iaşi. Acum câte-va zile Lupta zicea că e vorba d’a nu se mai disolva Corpurile Legiuitoare, şi aceasta tocmai când trebuia se se discute în consiliul de miniştri ziua disolvâre;. Acum Lupta zice că disolvarea e foarte îndoiasă (lucru inexact), şi că alţii afirmădin potrivă căe vorba de convocarea colegiilor electorale în 40 de zile. Aceasta cel puţin nu e compromiţător d’a zice că unii spun într’un fel şi alţii într’altul. Toate infermaţiunile Luptei fiind de calibrul acesta, ne vom dispensa pe viitor d’a mai umplea coloanele noastre cu desminţiri inutile şi ne mulţumim, odată pentru tot-d’a-una, a recomanda publicului să se ferească d’a da crezăment neadevărurilor din foaia radicală. HOŢIILE DE LA EFORIA SPITALELOR CIYILE Cum s’au descoperii. — Ancheta procurorului. — Alte descoperiri. — Arestarea d-lui Itndulescu. — L’n cuveni al prinţului D. Chica. Cum s’au descoperit Sunt maî mulţi ani de când ziarele oposiţiel, şi în special Epoca, au semnalat guvernului colectivist hoţiile, tăişurile In acte publice şi jafurile ce se petreceau în administraţia Eforiei spitalelor civile, fără să maî vorbim şi despre nenumăratele hatâruri ce se făceau protejaţilor colectivităţei. Astă-zi, faptele ne daţi încă o dată dreptate. Eată ce hoţie colosală şi îndrăsneaţă s’a descoperit în această administraţie : Acum câte-va zile. casierul Eforiei spitalelor civile, voind să’şi închee so-cotelele pe luna Maifi, constată că pe acea lună s’n plătit de cinci ori n-celas hon de pensie. Această pensie de 500 lei cuvenită d-lul doctor Veleanu, s’a constatat că s’a ordonanţat şi plătit de cinci ori pe Bceaşl lună, d-lul B. Radulescu, şef de biuroti, insărainat cu administraţia case! pensiunilor Eforiei. D-sa avea o procură In regula de la d. Veleanu spre a'I lua pensia. Casierul, văzând acest fapt, nu putu crede c% îndrăsneala unul hoţ poate merge atât de departe, şi deschise budgetul Eforiei spre a căuta daca nu cum va mal sunt alte persoane care primesc o pensie lunară de 500 de lei şi dacă nus’a comis numai o simplă eroare de nume. Resultatul conslatărel fu însă că nici un alt pensionar nu este înscris cu 500 de tel. Atunci, d. casier se duse la d. Si-meon Mihăilescu, directorul Eforiei şi’I supuse caşul. D. Simeon M hăilescu, chemă pe d. A. Photino, şeful serviciului, acel care ordonanţase de cinci ori pensia, şi’I ceru lămuriri. D. Photino răspunse că nu ştie absolut nimic şi că singur d. Râdulescu, care face mandatele pe care i le supune apoi la iscălitură, poate se explice acest fapt. D. Radulescu chemat la cercetare, răspunse că n’a făcut bonurile de cât din ordinul d-lul A. Photino. In vremea aceasta, casierul urmân-du’şi cercetările încă pe patru luni în urmă, descoperi o mulţime de asemenea bonuri, plătite de doue, trei ori pe accias nume. Aceste noul descoperiri raportându-se prinţului D. Ghica, d-sa înştiinţa parchetul şi suspendă imediat pe d-nu Rădulescu. Ancheta procurorului. Alte descoperiri D. procuror Cârlova, delegat de procurorul general, sosi imediat la Eforie şi procedând la facerea unei anchete mai serioase, isbuti să smulgă d-lul B. Rădulescu o mărturisire desăvârşită. Inculpatul declară că dimpreună cu alţi funcţionari, superiori sei, a emis bonuri de pensie după acest sistem, Începând de la 1883. Arestarea d-lui Radulescu Incepându-se verificarea casei pen-sielor Eforiei de la 1883 înainte, s’a a-juns la descoperirea unor hoţii de peste 30 000 lei, făcute prin emitere de mandate In trei sau cinci rln-durt pentru aceaşi persoană. In urma acestei descoperiri, d. procuror Cârlova a arestat imediat pe d. B. Rădulescu, depuindu’l la Văcăreşti. Ancheta urmează Insa, de oare-ce sunt grave bânuelî asupra altor funcţionari. Lucru curios, In această afacere este lipsa totală de comptabilitate şi control ce trebue să existe în această administraţie. E într’adevăr foarte gred de înţeles cum şefii nu putut iscăli de patru ori acelaşi mandat, făcând mered greşeli de la 1883 până astă zi, lăsând mereti să fie păcăliţi—daca păcăliturăa fost 7 E gred de înţeles, cum bonurile emise de cinci ori pe acelaşi nume, n’ad fost verificate în timp de şase ani la comptabilitate, cum în fine casierul le-a plătit de câte cinci ori întruna 7 Ar fi deci mal mult de cât necesar ca un inspector financiar să ajute pe procuror în facerea anchetei sale, căci Eforia Spitalelor trebue să fie o adevărată pădure a Vlăsiel, daca s’ad condus astfel toate serviciurile. Impresia ce a resimţit prinţul Dim, 2 EPOQA - 7 1UNIU ■ Ghica când a fostîncunoştiinţat despre dovedirea acestei hoţii, se resumă In următoarea cugetare : D-sa a zis : «Am căutat tot-d’auna să am funcţionari idioţi ca să nu fure: am dat peste unul inteligent şi a trebuit să fie hoţ 1» In neunire cu conclusiunea prinţului Dim. Ghica, tare me tem că parchetul are să mal descopere funcţionari inteligenţi la Eforia Spitalelor civile. R. DIN DISTRICTE DOROIIOIL Ni se scrie din Dorohoiu: De vr’o 2 săptămâni ziarele colectiviste att publicat vr’o 3 corespondenţe din Do-rohol prin care să încearcă a ponegri administraţia d-lul StroicI, actualul nostru Prefect, precum şi pe membrii oposiţiu-nel-unite cari îl daţi concursul lor. Dacă acele corespondenţe ar 11 citite numai la noi de sigur că nimeni nu ’şl-ar bate capul ca sft le respundă, de oare-ce toţljudeţsnll noştri cunosc perfect de bine meritele nuoel administraţiunil, precum şi moralitatea, onestitatea şi activitatea noilor funcţionari ce s’afl numit de la venirea la putere a actualului guvern. Ceia ce Insă ne Îndeamnă de a respunde, în treacăt, la acele clevitiri, este că poate unii din cititorii ziselor fol necunoseând localitatea şi oamenii ce trimit acele corespondenţe, ar putea cădea în eroare şi lua drept monedă bună. ceia ce în realitate nu este de cât marfă de a lui An-dronic. Judeţul Dorohol are nenorocirea de a avea în sînul sfeu, ca şefi al colectivităţel locale, pe faimosul Cneaz Moruzzi, P. E. Cortazzi şi Eduard Gherghel. Primul din aceşti vestiţi colectivişti este destul de cunoscut în ţara întregâ prin nelegiuirile lui ca Prefect al poliţiei Capitalei şi ca tovarăş a lui Andronic-Gkerei. Putem spune numai atâta că aci avem probe suficiente spre a’I dovedi complicitatea, şi dacă până acuma nu s’a făcut a-ceasta, nu perde nimica aşteptând. II asigurăm însă că în curtnd vom începe a’I publica biografia, în care el singur se va recunoaşte în cele mal mici detailurl; şi probele ce vom aduce vor fi de acele ce nu se pot discuta. E destul se anunţăm numai de pe acum potlogăriile lui ca Prefect de Dorohol şi ca primar de Vârful-Câmpulul: Fiser, Spothaim, Rappaport şi alţi jidovi bogaţi trăesc încă şi pot — la ocasie — da brevetul de onestitate ce’l merită acel neruşinat colectivist. Al doilea şef colectivist local este faimosul P. H. Cortazzi, acel cu arestările şi atrocităţile sevărşite la Dorohol cu oca-siunea alegerilor trecute. Cred că nu este om în ţara românească care se nu se fi îngrozit de cele relatate atât de ancheta ce presa independentă a făcut în localitate, cât de cele relatate de d-nu StroicI—atunci deputat — în Parlament. Ceea-ce însă încă mulţi nu vor fi ştiind, este că acest zăpăcit spasmodic nici onest măcar nu este, du,.e cum se pretindea de vre-o 2—3 amici al săi. Astăzi avem probe în mână, cu care vom dovedi potlogăriile sale cu banii pelagroşilor şi cu contractul de la Hudeştl; şi atunci acest murdar colectivist va sta bine alături cu tovărăşii săi Moruzi-Andronic-Radu Mihaiu şi cel-l’alţl. Cât priveşte pe faimosul Eduard Glier-ghel, al treilea şi ultimul stâlp colectivist, acesta îşi are miseria lui specială, eserci- tând profesiunea do anti-semit, adică u-rând pe jidan şi adorând banii lor. Hoţiile acestui smintit sunt de altmintrelea proverbiale : aşa ca sub-prefect Ja Botoşani lua mită înlr’un mod cu totul particular : în camera lui avea un mancquin îmbrăcat cu paltonul sfefl şi când vinea vr'un împricinat şi ’I spunea neajunsurile ce 1 a-ducea, cerăudu’I concurs, el ÎI arăta paltonul; daca jeluitorul punea bani în bu-sunarele paltonului, d. sub-prefect îl invita să treacă în altă cameră şi în lipsa sa căuta ce ’i-a dat : dupe suma depusă i se făcea şi dreptatea 1 Ca prefect la Dorohol şi în urmă ca mare stâlp colectivist, a svântat lumea. Or-ce jidan ce se înţelegea cu el sad amicii lui politici, era bine văzut şi tolerat a şedea chiar prin comunele rurale, pe când alţi ce nu se înţelegeau cu el sad cu Tzalic Cârnu, zis şi Giambasiu, eraţi urmăriţi şi prigoniţi până în pânzele albe. Cum vedeţi, toţi aceşti colectivişti văzând că noul prefect îl lasă în pace şi nu ’l dă pe mâna justiţiei — dupe cum do la început trebuia s’o facă — ati prins nas, cum zice Românul, şi perzând or-ce ruşine încep a ’şl arăta urechile, insultând tot ce este mal onest şi capabil. Sperăm însă că d. StroicI cunoscându’I acuma mal bine şi perzând or-ce speranţă d’a mal putea corige—prin blândeţea sa— pe nişte oameni corupţi până în măduva oaselor, îşi va face datoriaşi va şti să pună frîd acestor epileptici, trimeţăndu’i dinaintea tribunalelor spre a ’sl da seamă şi lua pedeapsa ce merită pentru infamiile şi hoţiile lor. Atât pentru acum, şi în curând alte detalii, cu Lotul de actualitate, atât în ceea-ce priveşte pe colectiviştii noştri locali cât şi pe întreaga colectivitate din ţară I ROMAN TiaiGdurările teranesti Instrucţiunea în afacerea răscoalei ţăranilor din judeţul Roman, afară de aceia ce priveşte pe locuitorii din co-tuna Lunca com. Onicenî care s’a a-chitat la instrucţiune eliberându-se pe cei4deţinuţi în prevenţiune, zice Romanii, încă nu s’a terminat. In cursul instrucţiune! s’a eliberat provisoriu pe garanţia locuitorilor, pe deţinuţii din comuneleDâmineşti şi Câ-lugărenl, în număr de 18, remânând actualmente deţinuţi 20 din 42 arestaţi de la început, însă şi pentru aceşti 20, sunt cereri de eliberare provisorie pe garanţie. După informaţiunele ce avem, instrucţiunea de şi condusă cu muită înţelepciune, nu va putea ajunge se stabilească ceva mal important, de cât e-xistenţa unui curent de imboldire a ţăranului transmis din o localitate în alta, care a luat proporţiunl mal mult sau mal puţin ameninţătoare după cum erau şi spiritele acelora din locuitori care luând afacerea pe mână credeau că vor ajunge la îndeplinirea aspiraţiu-nilor lor cu cât agitaţiunea va fi mal mare. In momentul din urmă aflăm că din cel 20 deţinuţi, s’a eliberat provisorid erl încă 4: 3 din cot. GălineştI com. Negri şi unul din Burueneştl comuna Doljeştl. IAŞI Carada oel mititel Bucureştii îşi aveau un Carada şi prin urmare nici laşul nu putea să rămâe mai pe jos, zice Fulgerul, aşa că atre-buit să avem şi noi pe Carada cel mititel, întrupat în ginerile fostului prefect Matei Gane, care devenise necesar în afacerile băneşti,unde surîdea vr'un gheşeft, ca ciapa în bucate. lata pentru astâ-zî două din isprăvile lui Carada-Xenopol: Sălile spitalului sf.Spiridon se încălzeau mal înainte prin calorifere. De bine de rău,ele se încălzeau,şi nu puţini bani cheltuise Epitropiacu dfinsele. Carada cel mititel, care are o fabrică de hârburi la Scobâlţenl, găsi că caloriferele nu sunt bune, şi stărui a fi înlocuite cu sobe fabricate de d-sa. Zis şi făcut. Sobele fură instalate, luate în primire fără a fi prealabil puse la încercare, şi plătite. Numai după plată s’a găsit de cuviinţă a se încerca aceste sobe, şi re-sultatul a fost din cele mai nemulţâ-mitoare. De şi s’a consumat în sobele xeno-poleştl o cantitate considerabilă de lemne, coloana mercurială din termometrul instalat în camera unde se făcea încercarea rămasă mult mal jos de cât coloana mercurială a unul termo-mentru aşezat afară, fără a mal spune că fumul te Înăbuşea. Făcându-se comparaţie între sobele xenopoleşti şi cele de sistemul Meidin-ger, cele din urmă s’ad găsit cu mult superioare celor d’Intât. Tot prin îngrijirea lui Carada cel mititel, s’a adus din străinătate, pentru spital, o maşină de desinfectare care a costat pe Epitropie nu mai puţin de 30 000 lei, şi care e de o calitate aşa de escelentă, în cât nici nu se poate întrebuinţa. Iată cum s’au întrebuinţat banii generoşilor donatori care au voit a veni în ajutorul omenirel suferinde 1 TECUCIU Reproducem în toata simplicitatea ei, respectând chiar şi punctuaţia, petiţia mal multor locuitori al comunei Gorbeas-ca din judeţul Tecucid, contra fostului prefect Tache Anastasiu, Această petiţie a fost adresată noului prefect care a dat ordine să se constate toate cele aci denunţate : Domnule Prefect, Subsemnaţii locuitori domiciliaţi în comuna Corbeasca plasa Berhecid judeţul Tecuciu, venim cu profund respect a ne tângui d-v. că am întâmpinat mari greutăţi de la d. Tache Anastasiu fost prefect şi proprietarul moşiei Calmaţuid, că timp de 10 ani de când suntem obligaţi la d lut am ajuns în stare mal mult de când era timpul robiei pentru care în tot timpul de când suntem obligaţi nu ne a dat nici o chitanţa pentru câtă munca a făcut fle-ca-re pe vară şi nici nu venea Ia primăria noastră administratorul d-lui ca să ne socotească d. Gheorghe Istrate, de cât trimetea numai isvod pentru datorie cât rămânea rămăşiţe dar pentru care mal avea nevoie pentru bani se ducea d. primar lancu Bontâş la d. Tache şi aducea bani în primărie pentru care noi vroiam să nu ne obligăm la d. Tache şi să ne obligăm şi la alţi boerî, şi numitul primar nu vrea să ne deie o-bligaţie în altă parte şi punea vătăşeil comunei şi ne închidea pentru bir şi zicea să luăm ban! de la d. Tache dar nu din alta parte şi văzând nevoia şi forţa luam bani şi plăteam la perceptor şi mal plateam şi la preot de la care ne mal rămânea pentru care numitul primar ne oprea şi pentru zilele de prestaţie câte 7 franci şi 50 bani de fle-care nume şi mal lucram şi în natură câte 9 zile de nume şi chitanţe nu ne au dat nici pentru bani nici pentru zile care când venea ordin să ne ducem la muncă d. primar ne trimetea cu doi vâtăşel până la moşia Câlraâţuiu şi când toamna stăm la socoteală la cancelaria proprietaţeî d-1. administrator Gheorghe Istrali ne oprea iOOlel noi pentru leafa vătâşeilor care ne a-ducea de la primărie şi măsură ne da numai capetele bucăţel pentru ca să ştim fle-care cum mergem, dar lungul bucăţel nu ne a dat nici o dată faţă cu noi care unia din noi făceam proba noaptea şi unde găsim 8 obraţenol, vă-tâşeii lui spunea că sunt numai 5, noi reclamam la vechil el punea vătăşeil şi ne bâtea pe lan şi noi ne am dus la curte la d. Tache că credeam că este mal bun şi la el îndata au eşit alţi vâ-tâşel şi luându-ne la bâtae pentru care fugând din ograda curţei era se ne înecăm prin puţuri, pentru care noi avem tocmeală 2 băniţi vechi făină popuşol şi 2 oca odatura peşte şi brânză la flecare falce şi faina ne o da de orz numai 7 oca baniţa şi odatura ne da de verze-turi 2 castraveţi şi 2 chiperi în loc de o oca peşte sau brânză, şi toamna la socoteală la cancelaria proprietâlei noi trăgeam nădejde să mai luăm după cum er«m obligaţi dar d. administrator ne socotea şi ne punea baniţa de faină de orz 2 fr. 50 baul şi oca de odatura un franc 2 castraveţi şi 2 chiperi, şi dân-du-ne falcia de 100 prăjini şi mal tră-gându-ne şi cate 20 prăjini de fie-care numai pe vara zicând că este floarea Doamnei că boeril şi cucoanele nu ştiu a secera şi care trăgând toate aceastea din socoteală ne mai scoteadatori, pentru care de atâtea suferinţe, unul din locuitorii noştri s’a dus acasă ne cerut de la vechil şi tn dată au trimis ordin după dînsul la d. primar şi numitul primar trimiţând garda după el să’l a-duca mort sad viu, şi l’au adus mort în puterea d-lul Tache Anastasiu ca prefect şi Mihaiu lancu şezând 2 zile închis la hambar mort pentru care căuşe nu se ştie, şi G. llisăiu a şezut legat în fiare de saca şi 11 batea cu bicile mal mulţi vătaşi. Pentru care d. prefect de şi am şi fi reclamat unde va, n’am avut unde, că d-lui singur a fost şef şi părinte la tot judeţul şi mai mare peste toate autorităţile dar astăzi venim cu cea mal mare plângere la d-v. ca să ne tânguim de câtă robie am tras din timpul trecut şi până astăzi, vă rugăm să bine-voiţl ce veţi găsi de cuviinţă. Primiţi profundele noastre respecte. 1888 Maiu 17. Istrate lancu, Constantin Costin, Gheorghe Cojoc, Constantin Gligore, Vasile Nechita, Gh. Arsanie, Ilisaiu lancu, Mihai Macove), N. Macoveiu, Ută Boghi, Ştei. Ne-chita, Constantin Costalan, Constantin a Varvarel, Istrate Varvara, Ovina G. Nechi- ta, Toader Andrei, Miha! G. Neculcică, Dumitru Bulgaru, Ion Bulgaru, Manolache Toader, Constantin Ionică Costin Negreiu, Gheorghe Scarlat, Sandularhe Sarea, Ion Briscu, Gheorghe Pavel, Gheorghe Mano-le, Vasile Bftlmoiu, Gh. Doghieriu, Ghiţă Ian-'u, Florea M. Costin, Ion Arsamie, Cos-tache Culman. INFORMATIUNI Din emisa îmhiilzclel materiei a trebuit se suspenrlam pentru azi numai rubrica: DIX CONTRADICŢII! E D-lul 1» \\L. Cititorii insa n'au perdut nimic, căci astazi an ceva despre MINCIUNELE «LUPTEI». Dupe proclamarea oficială a re-sultatului alegerei pentru colegiul 11, resultat primit în aplause entu-siaste de numeroşii cetăţeni care se găsiau în sala Primăriei, un cortegiu compus de un numeros public, porni imediat spre casele candidaţilor care au reuşit, cu scop de a merge şi la locuinţele atât ale şefilor opo-siţiei cât şi ale miniştrilor. Acest cortegiu, dupe ce ’şi-a manifestat prin aclamaţiuni simpatiile sale înaintea caselor d-lor Protopo-pescu Pache, Vernescu, Al. Lahova-ri şi Th. Rosetti, preşedintele consiliului, a venit în curtea ministerului de interne, unde se ţinea un consiliu de miniştri, în strigăte de : Trăiască guvernul, trăiască oposiţia-unitâ I De la ministerul de interne cortegiul a pornit spre casele d lor Dim. Brâtianu şi general Fiorescu. -ss- Suntem informaţi din isvor sigur că d. Grigore Capşa, notabilul co-merciaut, a fost înscris fără ştirea sa pe lista candidaţilor colectivităţi la consiliul comunal al capitalei, şi că d-sa ar fi refusat categoric de a figura pe acea listă daca înainte de alcătuirea ei ar fi fost consultat, -ss- Magistratul colectivist Ghimpa, care a presidat biuroul electoral de la şcoala lancului în ziua de Sâmbătă 4 Iunie, a demonstrat că nu s’a lepădat de dragostea ce are pentru regimul trecut. Ast-fel Sâmbătă la alegerea colegiului al doilea, de şi mai mult de cinci zeci de cetăţeni rămăseseră încă ca se voteze, la orele 5 totuşi colectivistul Ghimpa a închis biuroul la aceasta oră de şi alegători protestau din toate puterile lor. Faptul e positiv şi putem cita mal mulţi martori. S’a reclamat inspectorului de poliţie d. Epureanu, de către patru a-legători din culoarea de negru, în contra apucăturilor colectiviste ale comisarului de la Obor Marinescu, rămăşiţă din vechea poliţie care în, ziua alegerilor comunale umbla pe la comercianţi împărţind buletine colectiviste. Ce s’a făcut cu acest comisar care nu ’şi vede de datoriile sale ? Azi a apărut în Monitorul Oficial decretul prin care d. P. P. Carp este însărcinat cu interimul ministerului agriculturei, industriei, comerciulul şi domenielor. Azi la ora 10 s’a cântat la biserica FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» ALEXIS BOUVIElt DRAMELE PĂDURI PARTEA I LUPII DIN ARDENI i CUM SE PACE CONTRABANDA — Asta’I a nostru?, zise Parisianul. — Da, d-le, răspunse băiatul. — Cât? — Opt-zecî de franc!. — Dă-i-le, Bois-sec, zise Marcassin. Apoi câtre băiat: — Pune’l în şură; m’oî duce să’l leg îndată. — Bine 1 — Aveţi pae aici... — Mal e vorbă 1 — Cată s’avem la îndămână... Aide, Bois-Sec, să sfîrşim de mîncat; ne vom răfui mal pe urmă. Acest din urmă zise încet: — Mi s’a spus ca erl ad fost prinşi câţi-va. — Bl, ce’ml pasă mie? — Daci o fi îndoit numărul gărzilor... — Aşi 1... Ştiu eu pe cine prind... Să vie la mine, ş’apoi se vezi. — Nu mi-e frică, îţi spun numai... dar nu vorbi aşa de tare. — Ed am să fac drumul, n’aî grijă şi mâine al se te trezeşti cu cinci-spre-zece napoleonaşl... nu’ţl place ? — Dar ştii că cei l’alţl n’o să fie mulţumiţi? — Par-că mă întreabă pe mine, cel l’alţl, par-ca să gtndesc la mine? El, dar destul. Lupul o zice ce o vrea, ed jertfesc tot: viaţă, sănătate, somn. Când mi se spune : «la cutare ceas pe drum» sunt unde trebue şi tot-d’a-una la vreme, plouă, ningă, sau viscolească. — Ai se vezi ca Lupul o să se supere. — Lupul... Lupul, repetă Marcassin ridicând din umere; poate să fie el tare ca un stejar, frumos ca un galben de aur, nu mă sperii ed... ia, uite-te colea... Şi zicând aceste ’şi arată braţele. — Lupul zice că sunt scobitoare, dar ed i-oî arăta când ol voi că sunt de oţel curat. Marcassin se arăta grozav, ridica din umere cu dispreţ, îşi întindea braţele cu mludrie Ca mal toţi cei mici voia să treacă drept om straşnic. Dar ce’l drept, el era în adevăr curajos. Dupe un moment de tăcere şi dupe ce spuse băiatului să mal aduca o butelie de vin, urmâ cu vorba. — Tu nu pricepi multe, zise el lui Bois Sec, eşti de pe aici. — Da, de pe alături. — Să nu te supere asta; voiam să spun că bine fac! că al îmbrăţişat meseria noastră. — De ce ? zise Bois-Sec. — Ascultă, suntem prieteni 1 Dacă ol scăpa vre o vorbă, n’aî se te superi, nu’i aşa? — Nu, zăul... între noi... Bois-Sec strânse mâna tovarăşului său care ridicând paharul, zise ; — In sănătatea ta 1... Tu eşti din locurile aceste şi nu eşti... Mama ta era de la Pussemange, tatăl tău de la Ges-punsart. Ei nu erau căsătoriţi; va să zică statul nu te lasă să’i moşteneşti nici pe unul nici pe altul ; iar tu eşti tot odată şi Francez şi Belgian. Bois Sec să uită mirat la tovarăşul său silindu se a înţelege ce voia să în-chee el din toate aceste, dar nu pricepea. — De la mama ta al moştenit ură pentru gărzi şi dispreţ pentru graniţă... Eu sunt alt ceva... Am multecuvintede a căuta să nu mă aflu faţă în faţă cu un comisar de poliţie... şi de câte ori fac o espediţie mă pun în primejdiemare... Sunt francez... n’am cum să me îndrept... — Dar nici ed.... zise bietul Bois Sec. — Ciudat cum nu înţelegi. — înţeleg că nu vrei să dai ochii cu un comisar... el, d’apol eu ? Zece jumătate sunară. — Aide, zise Marcassin, vremea se apropie. Pe treabă şi să le arătăm noi cine. suntem;câci doar numai do.o sălu-crâm şi numai pentru noi. — Dar Lupul mi-a dat banii. — Trebue să al banii de unde-vs. Cugetarea păru dreaptă Iul Bois-Sec, care zise numai: — Făr’îndoială. — El bine, facem treaba, dăm sacul la Iges, luăm paralele la Sedan şi ne întoarcem pol-mâine. Peste trei zile ne adunăm cu toţii să facem socotelile. A-tuncl când d-lor or zice : M’a prins la Rogissart, a pus mâna pe mine la Bois-de-Condă... eu am să mă scol şi să Ie arăt bânişorii : Iacă ce am luat edde la Sedan, am să le zic; fiind că mi se pare, Lupilor, că numai cel care vrea să Iraga pe sfoară pe cei-l’alţl or care n’are grăunţi în cap nu poate se aducă atâta, de aceea păstrez tot, în loc să împart cu nătărăii şi viclenii. — Ei dar eu ? zise Bois-Sec îngrijit. — Tu eşti cu mine... ce prostii spui... împărţim pe jumătate. — Aşa zic şi ed 1... Marcassin să scula. — Aide, plăteşte Bois-Sec, eii mă duc s’aduc sacul. In timp ce Bois-Sec făcu socoteala şi plăti, Marcasin ajiuse sacul din şură şi s’apucâ să’l lege cu funii de paie. In mal puţin de cinci minute tot era gata. Bois-Sec îi luă In spate şi amtndoi e-şind din han, tresură prin sat apucând drumul spre Sugny. Când ajunse la cea din urmă casă, Marcassin zise tovarăşului săd: — Apuca pe câiâruşâ; mă vel găsi la- bordeiul de la Bois-de-Condă... Când voi da semnul să intri. — Nu mai n inte ? — Nu ; am să fid acolo o jumătate de ceas mal curând de cât tine. O iad pe la deal. Bois-Sec, ascultându’l, intră în dumbravă la dreapta, pe când Marcassin o lua pe după sat spra a pătrunde în desimea pădure!. După o zi călduroasă de vară, venise o noapte întunecoasă şi furtunoasă, fulgeri albaştri străbătead cerul negru, vîntul gemea scuturând frunzele de pe copaci, spinurile se svîrculeau cu pletele în vînt. Bois Sec, ascuns într’un tufiş, aştepta semnalul, zicându’şî: — Bună vreme, poţi să faci ce’ţl place noaptea asta. Ai dracului oameni să iasă pe aşa vreme. N’aştept ed pe Marcassin de o sufla v’.ntul mered t Ce vreme afurisită !... Plăcut e s’auzi pâ-râmd copacii aşa... Dracu să mă ia de văd la trei paşi dinaintea mea... Şi Bois-Sec, supunându se soartel cu fi-losofie, Îşi schimba tutunul ce’l măcina în gură. De o dată, pe când se desfăta cu această îndeletnicire, ochii ’I străluciră ca nişte cărbuni aprinşi, capul i se plecă şi urechile se întinseră. — Par-că ar fi fluerat Marcassin, zise el. Asculta câte-va secunde i — El e ! Porni îndată... Se auzea în adevăr un fluer ascuţit, care îngâna din timp în ' timp aceleaşi sunete. După ce răspunse prin strigătul cucuvael, Bois-Sec se vtrt în pădure, călăuzit de fluer- De o daţi două ţipete de cucuvae se auziră şi şueratul încetă. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA - 7 IUNIU 3 lutherană un requiem pentru odihna sufletului Imperatului Germaniei Frederic III. Miniştri ah asistat la această ceremonie. Erî d. Maiorescu a Întrunit la ministerul cultelor şi instrucţiune! publice un numsr însemnat de arhitecţi cărora le-a dat mai multe lucrări de executat din acelea pentru care s’au votat de Camere un credit de 28 de milioane. Până acum toate aceste lucrări e-rau date unui singur arhitect strein, -s*- 0 neiertată uitare ale cărui urmări nenorocite le-am putut constata a-laltăere, avem de imputat poliţiei capitalei. In tergul Moşilor, sunt sute de baraci dsconstruoţiunefoarte uşoară ce conţin adesea întreaga avere a proprietarilor lor. Nicăeri dar ajutoarele contra incendiului nu sunt mai necesare, şi nicăeri ele nu tre-buesc se fie mai la îndemână. Cu toate acestea nici un post de pompieri nu este stabilit în târgul Moşilor, nici o saca cu apă nu se găseşte acolo, coritându-se în cas de incendiu pe postul de pompieri cu totul rudimentar de lângă biserica Olari. S’a nenorocit deja un biet proprietar de menagerie precum am povestit încă de alaltâeri. Ar fi bine ca poliţia se ia măsuri de urgenţă pentru a nu se mai nenoroci şi alţii. O escuadă de pompieri, una sau două pompa,şi câte-va sacale de cele mari ale primăriei, ţinute tot d’a-una pline, ar putea asigura averea a sutimi de oameni. Credem că nu e greu de realisat aşezarea chiar în tergul Moşilor a unui asemenea post de ajutor. -aes- D. inspector general al serviciului sanitar al corpului 3 şi 4 de armată, doctorul Severin a plecat azi la laşi pentru a inspecta trupele a-tinse de conjunctivită granuloasâ. D. Ioan Coroiu este numit administrator al casei de credit agricol din judeţul Dorohoiu, în locul d-lui G. Manoliu demisionat. D. Mihaiu Caracostea fost procuror de curte este numit advocat al Statului pentru judeţul Olt şi Vâlcea. Ancheta făcuta de parchet în privinţa incendiulului ce s’a declarat la menageria d-lui Eiouard Braun, din câmpul Moşilor, a descoperit că focul a luat de la o lampă cu gaz ce s’a aprins, şi care a comunicat apoi focul mai departe. Pagubele d lui Braun se urc la peste 28 de mii de lei noi. Aflăm că mai multe Doamne din societate au luat deciziuma ca se organiseze o serbare în folosul nenorociţilor proprietari ai Menagerie! şi Panoramei ce au fost distruse pe câmpul Moşilor. Se zice că colectiviştii vor avea neruşinarea ca se contesteze alegerile comunale ce s’au făcut în capitală. -ss- Consiliul sanitar superiorJ|va discuta mâine actul medico legal făcut în privinţa stărei mintale a lui Radu Preda Fântânaru. Eri s’a început târgul Moşilor. In anul acesta, târgul promite a fi foarte animat. Aflăm că Primăria Capitalei va Începe imediat se construească un turn de observaţie pentru foc. Se ştie că turnul Golţei va fi dărâmat. D. S. Gunescu, fost membru la curte s’a numit avocat al Statului la judeţul Constanţa. D. G. Apostoleanu, preşedintele comisiunei interimare a urbei Focşani, a oferit salariul ce i se cuvine pe tot timpul funcţiune! sale, spre a se cumpăra premii şcolare şi îmbrăcăminte sergenţilor din acel oraş. Atragem atenţiunea d-luî primar asupra localului unde stau caii primăriei. Aeeste nenorocite dobitoace stau legate la conoraţ, în câmpul liber, fără ca măcar se existe un acoperiş care să’i apere contra arşiţei soarelui şi a intemperielor. Rugăm pe d. Primar se facă se înceteze acest răii. Zilele acestea se vor da în circulaţi^, tre1 nouî linii, linia Garbu-neşti—T Jiului,linia R.-Velcea—Ocnele Mari şi linia Dobrina—Crasna. Azi au început examenele de fine de an pentru scoalele secundare din toată ţara. DEPESl TELEGRAFICE AGENŢIA HAVAS Paris, 17 IuniQ.—Cea mai mare parte din ziarele de dimineaţă constată tonul râsboinic al rescriptelor împeratu-Iul Wilhelm II, care se deosibesc cu totul de rescriptele Imperatului Frederic. Câte-va totuşi, mal cu seamă Le Sticle, voesc să vază tn aceste rescripte numai un limbagih de soldat, vorbind soldaţilor; ele speră că proclamaţiunea ce o va adresa poporului va fl curat pacinică. Berlin, 17 Iunie. — Dupe ziare, vor asista la inmormlntarea Împăratului Frederic, care se va face mâine, din causa spaţiului restrâns, numai miniştri, preşedinţii consiliului superior, e-clesiasticii şi autorităţile dm Berlin ale căror şefi sunt secretari de stat. Polsdam. 17 Iunie. — PeFechia imperiala, împărăteasa Augusta şi alţi membri din familia regală au sosit la Potsdam. Ei aii stat cât va timp tn faţa cosciugului. In acest interval intrarea era oprită publicului. Conform regulamentului inmormtntărei, dupe bine-cu-vîntarea defunctului, cosciugul va fl transportat pe dric de 12 comandant! de regimente ale gardel corpului, pe când şambelanii, miniştri cuinsemnele lor şi mareşalul Blumenthal, vor merge naintea a 4 cavaleri ai ordinului vulturul negru, care vor ţine colturile postavului mortuar, iar 18 generali vor duce baldachinul şi cordoanele ordinelor imperiale. Potsdam, 17 Iunie.—Prinţul Frederic L opold pleacă la Berlin pentru a primi pe prinţii streini. Borna, 17 Iunie.— Regele a ordonat ca drapelele naţionale de pe edificiile militare să fie cernite tn timp de 3 zile, până luni inc'usiv. Constanlinopol, 17 Iunie. — La 12 Iunie, pe la 4 ore seara, Intr’o easarmă care depinde de palatul Yildiz-Kiosk, pe când o parte din garda imperială compusă din Sudanezi şi o parte compusa din Albanezi ascultau, cu prilejul sărbătorilor Bairamului, povestirile unui narator popular, se ivi o gâlceavă intre un albanez şi un sudanez In privinţa posesiunii unui scauu. Gâlceava degenera în bătae, iar bătaia in conflict general Intre Albanezi şi Sudanezi, cu arme de atac şi cu revolvere. Alte trupe sosiră imediat pentru a restabili ordinea; dar luptătorii ne ascultând somaţiunile, s'au ordonat mal multe descărcări. Se asigura ca numărul morţilor şi al răniţilor s’ar urca la 170, printre cari şi un general. Ordinea e restabilită. Ziarele au primit ordinul de a păstra tăcere asupra acestui fapt. Constanlinopol, 17 Iunie. — Amănuntele conflictului alhano-sudanez Întâmplat laYiidiz Kiosk sunt foarte contrazicătoare în cea ce priveşte numărul victimelor cari, dupe unii, s’ar urca numai la 6 morţi, 28 răniţi, printre cari generalul Husseim-Paşa,rănit la cap cu o piatră; dar este sigur că această bătaie sângeroasă a fost cu totul accidentala şi farâ nici o semnificare politică. Constanlinopol, 17 Iunie. — Via Varna.— Permutarea între Mdimud-Paşa şi Zihni-Paşa. miniştri d finanţe şi de lucrări pub ice, nu s’a făcut cu toată depeşa mea directă autorisată de censura; aceasta permutare a fost retrasă indata. Constanlinopol, 17 Iunie.—Consiliul n’a deliberat încă asupra Notei d-lui de Nelidoff, relativă la despăgubirea •de răsboiu. Serbătorile Bairamului abia au trecut şi moartea Împăratului Freaerich va prelungi timpul de oprire ce compoartă in general Runazanul. Celinge, 17 Iunie.—O bandă de mai multe sute de emigraţi provenind din Maiagoş, aii pătruns !n Muntenegru şi au comis jafuri, furând mai cu seama vite. Premiul de Consolatiune.— Distanţa 2000 metri. Premiul I 1000 lei, al doilea 350 lei. A câştigat Loteria al d-lor Marghiloman şi al doilea Good-Bye al d-lor Malla şi Fleva P. L. M. din herghelia PâşcanI şi Da-lipan al d-lor Marghiloman n'ah a-lergat. ALERGĂRILE DE ERI Iată resultalul alergărilor de eri: Premiul Paşcani. — Distanţa 2500 metri. Premiul I 2000 lei şi al doilea 250 lei. Au câştigat premiul I P. L. SI. din herghelia Păşcanî şi al al doilea Good Bye al d-lor Malla şi N. Fleva. Phalanga a d-lor Cantacuzino şi Planeta din herghelia PâşcanI n’au a-lergat. Premiul Teilor. — Distanţa 3000 metri. Premiul I 2700 lei şi al doilea 200 lei. Au câştigat premiul I Didi a d-luî Alex. Catargiu, şi al doilea Gondola din herghelia PâşcanI. Allein a d-lul Catargiu n’a alergat la aceasta cursa. Premiul Tribunelor. — Distanţa 1600 metri. Premiul I 1500 lei. A câştigat Dalipan a d-lor Marghiloman. Allein al d-lui Catargi a ajuns al doilea. Good-Bye al d-lor Malla şi Fleva şi Loteria a d lor Marghiloman n’au a-lergat. Premiul Doamnelor. — Distanţa 1600 metri. Premiul I 500 lei in aur şi al doilea jumătate din intrările până la concurenţa de 250 lei. Au câştigat prtrn ul I dane al d lui M.Marghiloman, şi al doileaSfirlenza călărit de locotenentul Arhip. Charbonier al d-lul Locot.-colonel Ylădoianu a ajuns al treilea. O INTIMPINARE Primim următoarea scrisoare din partea d-lui Gr. C. Mano. Domnule Director, «In urma vizitei ce am avut onoarea a face redacţiei d-tră, spre a afla numele informatorului care a strecurat prin ziarul Epoca No. 759 şi 767 nişte maliţioase insinuări la adresa mea, văzând buna d-tră disposiţiune de a vă convinge de adevăr, şi a face apoi o rectificare, sub-semnatul spre restabilirea adevărului de care, din acte, v’aţl convins, şi de care urmează acum a lua cunoştinţă şi lectorii d-tră, vă rog să bine-voiţl a da publicităţii cele ce urmează: 1. Că din certificatele ministerului Cultelor şi al Regiei Monopolului tutunurilor, a’ţl constatat a) că tn interval de peste 23 de ani, cât am funcţionat tot la serviciul scoalelor, o singură întrerupere am avut, aceea de la i August 1872, când fiin numit ca şef de devizie la Regia Tutunurilor, am demisionat din postul de şef de biuroh de la minister, b) că în Aprilie 1876, fiind numit şef de divizie la minister, am demisionat de la Regie, servind în cea din urma funcţie neîntrerupt, până la venirea d-lui Sturdza ca ministru la Culte. 2. Ca din aceleaşi acte, v’aţl mal convins că tn tot acest îndelungat timp, atât la Regie cât şi la Minister, am servit, cu tot zelul, activitatea şi buna credinţă ce se cer unui bun funcţionar. 3. Că din decretul No. 366 din 12 Februare 1885 publicat în «Monitorul oficial» No. 249, asemenea v’aţl convins că fostul ministru Sturdza, nu a motivat pe nimic înlocuirea mea, nici chiar pe stereotipul motiv al interesului serviciului. Deci, în tot timpul arătat mal sus, nu am fost niciodată nici destituit, cum pretinde informatorul d-tră,nici chiar înlocuit; numai d-lul Sturdza ’l a plăcut la 1885 să mă înlocuiască fără vre-un anume motiv. Dacă însă informatorul Epoc i a voit poate se facă alusiune la o acţiune intentată de d-nu Sturdza la 1886, adică după un an de la Înlocuirea mea, acţiune prin care voia a mă implica în afacerea unei pretinse lipse de garanţii, aooi mulţumesc informatorului Epocei că mi-a procurat ocasiunea a face ca, din sentinţa Trib. S. I, No. 146 şi decisia Curţii No. 312 1886, remasă definitivă, se vă convingeţi şi d-tră că, ambele aceste instanţe judiciare, cu toate sforţările d-lul Sturdza şi ale d-lor foşti procurori Andronescu şi Cociaş, ah respins pretenţia ministerului ca nefundată, fâcându’l de rîs. Trecând la revocarea mea din postul da şef de divisie la primărie, făcută de d-nu Cârapineanu la Septembre 1887, pe motiv că la numirea mea, cu 15 luni înainte, nu a'şl fi întrunit majoritatea voturilor, precum resultâ din adresa primăriei No. 33025 publicată de ziare; asupra acestei revocări, am satisfacerea că mai toate ziarele independente ca L'Independance roumaine, Naţiunea, Lupta, Resboiul etc., ah criticat în de ajuns şi dupe cum merita acea revocare, şi chiar ziarul Epoca de atunci 17 Septembre, criticând faptul, califica motivul invocat de «caraghios» şi prin urmare eh nu mal am nimic de adaogat. La timp şi trebuinţa voi arăta adevăratele motive cari ah îndemnat atât pe d-nu Sturdza cât şi pe d-nu Câmpineanu de a mă înlocui. In cât priveşte cele alte Insinuări calomnioase debitate cu atâta uşurinţă de informatorul Epocei, convenind cu d-tră, că farâ probe, ele nu merită nici o atenţiune, le las dispreţului ce merită, mal cu seamă când acum sunt convins, ca ele ah fost strecurate fără ştirea sah consiţimântul d-voastrâ. Primi,! vă rog, d-le Director, asigurarea deosebitei mele consideraţii. Gr. C. Mano A T EDITIUNE I Hoţiile de la Eforia Spitalelor Civile. Ancheta continuă. Azi dd. Procuror Gârlova şi judecător de instrucţie au stat toată ziua la Eforie. Mai multe scripte şi registre au fost examinate. Se crede că această anchetă va ţine mai multe zile. Tut de o dată mal aflăm că azi sau mâine un inspector financiar va fi însărcinat cu facerea unei anchete amănunţite. * Iată resultatul alegerilor comunale din oraşul Graiova. Au fost »1«-şî in consiliul comunal din Graiova pentru colegiul 1, dd. Ghiţă Săulescu cu 394 voturi, Nicolae Racoviţă 263, Ulise Boldescu 270, Petre Bucureş-teanu 214, Gostache Marinescu 210, www.dacoromamca.ro C. D. Dimitrescu 265, Alexandru Nicolaide 327 , Iorgu Cacaleţeanu 199, Grigore Gernâtescu 319, Stef. Delcesou 253 şi N. P. Guran cu 228 voturi. Cel d’al doi-spre-zecelea membru d. Plopşoreanu e în balotagiu. Colectivişti n’au presintat nici o listă de teama unei căderi ruşinoase. * Modul cum se practică exterminarea câinilor din oraş fiind din cele mai barbare şi ne higienice, d. preşedinte al comisiei interimare a însărcinat pe d. doctor Severeanu să meargă la faţa locului şi se propue măsurile de îndreptare ce va crede de cuviinţă. D. d-r Severeanu şi-a şi depus raportul său care conchide la introducerea a uiW aparate chimice de cea mai nouă invenţie. x Eri a avut loc la Ungureni, lângă Bacau, căsătoria amicului nostru loan Lecca cu d-şoara Lâmoteacu. Trimitem tinerel perechi sincerile noastre felicitări. x Tribunalul de Bacău a condamnat pe escrocul Sion-Gherei, complicele lui Andronic, la maximul pedepsei, pentru abus de Încredere şi escrocherie. x Pergamentul destinat a fi depus la temelia monumentului lui Miron Gostin a fost semnat de d-nii miniştri. Pe acest pergament au mai semnat şi câte un delegat al tutulor ziarelor din Capitală. x Astă-zi la direcţia Monitorului O-hcial urmau să se venza la licitaţie mai multe mobile. Concurenţii au observat că lipseau —după inventariu— două dulapuri, care au fost furate de d. N. N. Orâ-şeanu, fostul director. Am dori să ştim dacă această lipsă s’a constatat prin proces-verbal ? X Peste câte-va zile se va începe dărâmarea turnului Golţei. Primăria a luat dispoziţiuni ca In lipsa observatorului pentru foc ce funcţiona în acel turn, să se înfiinţeze o raţea telefonică care să lege între ele toate şcoalele comunale cu autorităţile centrale şi posturile de pompieri, ast fel că semnalele pentru ineandiuri să se poată da la moment de c‘el d’intâiu cetăţean sau agent public. x Peste două trei zile planurile pentru construirea azilului săracilordin Capitală vor fi gata, şi d. Protopo-peseu Pach£‘, preşedintele comisii interimare, le va supuneaprobarei M. S. Regelui. Se va prooede apoi imediat la punerea temeliilor. X Ni se spune că s’ar fi descoperit o mulţime de neregularitâţî şi falşurl la Societatea Crucea Roşie care depinde tot de Eforia Spitalelor. X D. T. L. Maiorescu, Ministrul Cultelor şi instrucţiei publice, a asistat azi la examenele de la liceul sf. Sava. X Comitetul permanent al oraşului Dorohoî a fost disolvat. Asemenea s’au disolvat comitetul permanent şi consiliul judeţean din Vlaşca. X Marele colectivist I. G. Brâtianu a plecat azi la Florica. D sa a fostîn-soţit la gară de d. Tache Protopo-pescu şi Ghiţă Mopse. X • D. Rosetti Tetzcanu, prefectul judeţului Bacău, care se afla în Capitala a plecat azi la postul său. X D. T. L Maiorescu, Ministrul Cultelor şi instrucţiei publice, va pleca mâine sau poimâine pentru a inspecta şcolile din judeţele Gorj şi Coljiu. X Comisiunea interimară a aprobat azi raportul directorului serviciului Thecnic asupra trotuoarelor strade-lor ce vor trebui să fie pavate cuba-salt artificial. Aceste lucrări care se vor face i-mediat vor începe prin trotuarul ce se află in jurul gradinei sf. Gheorghe. X După o anchetă făcută la faţa locului de inspectorul de poliţie d. Epureanu, s’a constatat că plângerea celor 4 alegători in contra comisarului Marinescu din obor n’are temeiu. X Snnt numiţi delegaţi a! ministerului cultelor şi instrucţiune! publice pentru a asista la examenele anuale : D-niî Cbinteseu, Gogu şi Colorian la liceul Mateiu Basarab. D-nii V. A. Urechia, doctorIstrati şi Emanuel David la liceul St. Sava. D-nii Novian, Mirescu şi Athana-868cu la şcoala normali Carol I, D-nii doctori Romniceanu şi But- culescu la şcoala centrală de fete. D. Bianu la gimnasiul Mihaiu Bravul. D nii Gogu, Răceanu şi Victor Ba-beşiu la liceul St. G^orge. D nii G. D-m. Theodorescu, dr. Brandza şi Neniţescu la şcoala de institutori. D-nii dr. Barbu Constantinescu, si Gr. Stefânescu la şcoala profesională. D. dr. Vitzu şi Gr. Stefânescu la Asilul Elena. D na Paulina Zaharescu la şcoala primară No. 1 de fete. D-nele Sabina Cantacuzino şid na Elisa Manliu, la şcoala de fete No. 2. D. C. S. Stoicesou şi Spiru Haret, la Institutul Bolintineanu. D. G. D. Otescu la Institutul d-nel Dobrescu. D. N. Fleva, la Conservatorul de musicâ şi declamaţie. ULTIMA ORA AGENŢIA IlAVAS Postdam, 18 Iunie. — Un serviciu funebru a avut loc în onoarea împăratului reposat. Predicatorul Cagl oficia. Perechia imperială, cele două Impără-tese, toţ.1 membrii familiei şi prinţii străini asistau la ceremonie, la sfirşitul căreia coşciugul a fost Închis, lipit şi pus pe aceiaşi catafalc pe care fuseseră depuse rămăşiţele mortale ale Împăratului Wilhelm. Mal mulţi generali şi oficerl superiori veghiaza lângă rămăşiţele împăratului Frederic. Marsilia, 18 Iunie.—Intr’o alocuţiune, d. Fiouquet a zis că ministerul ambiţionează a fi reformator In mod progresiv. El urmează o politică exterioară pacinică şi e nedrept de a’l acusa c& doreşte resboiul, pe când pregăteşte o expoziţie internaţională. Paris, 18 Iunie. — Alegerea în departamentul Charente a dat resultalele următoare: d. D. Gellibert, bonapar-tist, t3i 400 voturi; un, oportunist, 24.000 voturi; Dăroulăde, bulangist, 20 600: 2 balotagih. APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE LA MAGASINUL DE COLONIALE n. mm & (i-,E 3, STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI Comande se pot efectua tn toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat. întâiul obor al Moşilor, are se se vâuza FACI cu lapte de la ‘1 ama-lîc din i'ascnni. MARTI I MARELE HOTEL CARAIMAN SINAIA In cea mal frumoasa posiţie şi cel mal confortabil, 95 camere peste drum de gara. RESTAURANT OE PRIMUL ORDIN Bucătărie franceza şi Româna sub direcţiunea unuia din primii bucătari din Capitală. A preveni prin telegrama pentru a reţine a-partamente sau camere. Cu stimă, 244 Antreprenor: Dumitru Dumitrescn. Două case situate în strada Frumoasă Nr. 12 şi 12 bis ; având fie-care patru odăi de stăpân, patru de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde în total sah în parte. A se adresa la d na proprietară care locueşte la Nr. 12 Strada Frumoasă în casele din fundul curţei. ________—;____________________77ţ> LA MAGASINUL DE de mim OROGUE, COLONIALE-DELICATESE I0NTEWroprieta rul Firmei GEliSiMOVESSA LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI aii sosit şi sosesc din 15 în 15 zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene si streine Asemenea toată producţiunea Lutului proaspăt din Paşcanii proprietatea D-nel Colonel Blaraniberg se află de vânzare numai în sus numitul Magasin. I)E ARENDAT losul siOobriceui din judeţul Vâlcea pe cinci sau mat mulţi ani. SE DA IN TAERE°ootdPogoiî ne lemne de lucru şi de Coc pe moşi Laloşui şi Dobricenl dia jud. Vâlcea. A se adresa la d-na Caterine Laho-vari, calea Victoriei 187 tn Bucureşti. 7*7 DE VENZARE Z* c^î„“ cu grădină mare şi pomi roditori asemenea şi 1111 loc cu doua fatzade cu o prăvălie. Doritorii se vor adresa la unica fiică şi moştenitoare Elena Burelly Ploeşti piaţa Unire! 1. 752 cu grădină, situată la Filareteste de închiriat. Pentru condiţiune a se adresa la proprietarul, Dr. J. Patzelt, str. Diaconiselor No. 9, în toate zilele între 4 şi 5 ore după amiază. 783 C. GAVRILESCU MEDIC-VETERINAR Fost elev al scoalelor veterinare din Franţa Profesor la şcoala superioară de medicină veterinară. Dă consultaţiunî de la orele li—12 şi 5—Ş, No, 58, Strada Coltsei No. 58, OVILA KPOOA — 7 IUNIE CASA DE SCHIMB I. IYi. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 27 Cumpera sivinde efecte publice si fa.ce or-ce schimb de monezi Cursul B ucuresti 4 luniu 1S88 Gutnp. Vend. fi 0/0 Renta amortisabila !-2 1/4 93 b 0/0 Rpnta perpetua »0 1/2 92 6 0/0 Oblig, de Stat 80 3 4 90 1/4 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 106 3,4 107 1/2 5 0/0 Scris. func. rurale <•2 92 3)8 7 0/0 Scris. func. urbano 1Q5 i/4 105 6 q/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbana Urbane 5 0/0 laşi P8 3/4 9U VA 87 5/8 88 77 t 2 77 7 8 5 O/o împrumutul comunal 76 3/4 77 1/4 Oblig. Casei pens (lei 10 dob.) 212 216 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 39 42 900 923 Acţiuni «Dacia-Romftnia» 225 230 » Naţionala 215 222 » Constructiuni 85 90 Argint contra aur 16 P0 17 10 1 Bilete de banca contra aur 16 90 17 10 Florini austriaci 201 1 2 203 n dinţa fermă UTIL PENTRU TOII BALSAM DESANATATE al farmacistului I. E1TEL din Hâmnicu-Vâlcea Analieat ţi aprobat do onor Consiliu Medical Superior din România Prezervativ esceiinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mal cu seamă in timpuri epidemice, de cholera, do friguri, şi ltemediu foarte bun contra boalelor de stomac, de ficat şi consecinţele lor precum : indigustiuni, lipsa de apetit, râgâ'ala greaţa, flegmă, flatuleuţă, durere do stomac, colică, ingrcunarea de stomac constipaţia, congesti-um, galbinaro, venin, hemoroide (trânji), hi-dohoudrieşi meiancolie (provenite din deranjamentul mlstuirel), indispositiune, durerea, de splină, ameţeala, durorea de cap,friguri, scorDut, ulcere etc etc. Ualsiiinni do «alintate Eitel, superior tuturor produselorsimilare, se recomanda pentru on-ce cas ca cel mai buu şi cel mal util medicament de casa tutulor persoanelor în general şi in special celor depărtaţi do ajutoare medicale, UaUauml do sanatate Eitel, se poate in-trebumţa In ori-ce timp şi fara deranjament de afaceri. Freeiiil unui narau insolit de iustruotie 1 ni HO bau! Se gaseste de vânzare la celle mai multa armacii şi la principalele Drogherii din tprâ CASA DE SCHIMB IONESCU & MARCU Strada Lipscani \o. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de i luniu valori Scadenta cupoa nelor Târg 11b. curs med. FondtirS dc stat român Renta rom. perpa. 1875 5% 1 Ap. 1 Oct. 91 % Renta rom. amorlisab. 5% t Ap. 1 Oct. 92 % Renta rom. mr conv. 6% 1 Mai 1 Noem. 90 Oblig, de stat C. F. R.fi% 1 lan. 1 Iulie idem idem 5% Idem împrumut Stern 180i 7% 1 Mar. 1 Sept. Imprum.Openheim 1866 8% 1 lan. 1 lulte Agio 17 tinpruiuiit. de 01-ase lmpr. oraş. Bucur. 5% 1 lan. 1 Iulie 77 idem din 1881 5% 1 Mai 1 Noem. 92 Im.or.Buc.cu prime loz Ir. io 40 Valori diverse Creditul foneiar rural 7% 1 lan. 1 Iulie 107 idem idem 5% idem 92 % Cred. (unc. ur. din Buc- 7% idem 106 idem idem 6% idem 99 % Idem idem 5% ideu 8S Cred. Tune. ur. din laşi 5% idem 77 % Obl.eas. pensiun. Ir.300 IO 1 Mai 1 Noem. 218 LA GRADINA GEORGE IOANID S*ti*acla Polona No. 104 SE AFLA DE VENZARE TRANDAFIRI în oala altoiţi în măceşi de diferite culori,-în nu-mâr de 1O0 feluri aleşi din colecţia generala a trandafirilor tot ce poate fi mal frumos, Înflorirea lor sunt remontanţt adica înfloreşte toata vara, aceşti trandafiri In oala se pot replanta în or-ce timp, preţul pentru unul este de lei 7,4, 5, Se ia dupe înălţime. Domnii amalorl din districte care vor dori acum para sunt rugaţi pentru comande a se a-dresa prin epistole la zisa gradina, comanda va fi însoţita de valoarea Iul prin mandat postai, şi de îndata se va expedia comanda prin calea ferata cu marea vitesa. 752. ugoărTdi gudromolu-vescăt se intrebuinţeaza cu succes pentru tămăduirea durerei de piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al băşice! urinare, lipsei de pofta d<< mâncare etc. Aceasta licoare este formata din gudron vegetal de Norvegia, balsam tolutan si vfise de Drad Sticla 2,50. IHIMIl p ii lil.'Yt sigură in vindecarea I \ f! \ IliLDuIiA scursoarel. ^Blenora-gie,. Sticla 2 lei. Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gheman, farmaestin Buzău, se găseşte de vânzare in Bucureşti la armacia hoşu, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, Calea Gri-viţel şi la farmacia d-lul Lazar Bistriţeanu in Berlad- CASA DE SCHIMB MOSCU N AC H IVI I AS jYo. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancci Naţionale (Daciu-Romănia) Bucuresti Cumpâra si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 4 luniu 4888_ Renta amortisablla ,, româna perpetua Obligaţiuni desfat [Conv.rur.] 5 5 6 m uuiiKauuui ua atu, 6% „ C. F. R. 5 % ,, Municipale 10 Ir. , Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 6 ~ 7 % „ ,, urbane 6 5 5 3 Obl. Serbestl cu prime Im- cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie llaliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Aci. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Coiislrnctinni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote [rancese „ llaliane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur laşi Cump. Vinde 92 H 93 90 91 89 , 106 98 % 99 tf 87 X 77 'A 78 63 71 39 42 27 30 40 43 17 20 16 65 16 90 201 201 124 m 100 101 99 100 217 212 Geamai noua si cest mai huna Maşina de Cusut din lume PAT EN T - NOTHMANN SINGER-PERFECTIONAT ' PENTRU FAMILII, MESlglASI SI FABRICANŢI Maşină de cusut cu braţul înalt, premiată la toate exposiţiunile, cu primele medalii şi diplome de onoare. Ea posedă numeroase Îmbunătăţiri precum: Lucrarea fiărănicl un sgomot, depanator automatic pentru aţă, Suveică fără înfierare, Aşezarea de sine a acului în adevărata posijiune,facend ca lucrul se iasă în tot-d’auna curat, elegant şi simetric, un ce ce nu există la nici o maşină de cusut. Toate părţile principale ale maşineî sunt lucrate în oţel fia, Maşina mal posedă, aparate de brodat, marcat, tivit, încreţit, maşină cu aparat de făcut găuri etc. JPla.ti3oi.la. in rate mici lunare sau septamănale Cumpărătorilor cu bani gata li se oferă un rabat corespunzător. •, f ţ-L..^ Singurul representant pentru toata Romănia, Serbia, Bulgaria şi Grecia Bucureşti- Bulevardul Elisahetha - MAX LICHTENDORF - Grand Hotel du Boulevard - Bucureşti unde se afla si depoul general Rog nu confundaţi GRAND HOTEL DU BOULEVARD MARE DEPOSIT DE ITZEVI DE FIER I SI ACCESORII SLA ADOLF SALOMON |[i Bucureşti, Str. Domne! 11 bis BĂILE 802 $ IMITRASBWSKY Strada Politiei, Ko. 1—tî Stabilimentul de băl este deschis în toate zilele de la o dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vineriie de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt în toate zilele la^dis-posiţia onpratulut public. Direcţiunea. t -&yy- .\ dl il 11 MOAŞE » PRACTICANTA DIN PARIS anunţă onor. sale clientele că s’a mutat din Strada Scaunele No. 66 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu). Orele de consultaţiunl In toate zilele de la 1—3 p. m. 741 © % s s 1 R % l I R i i a 1 i i « 1 © e ,, NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL de acţiuni 3 MILIOANE LEI AUR DEPLINI VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre în palatul Societâţeî din Strada Doamnei No. 12. *527 Direcţiunea generala. ■Eţ, -Ciz Ţ ANUNCIU R Are onnare a încunnştiinţa pe onor. ţfj public că am obţinut prin o transacţiune W de cumpărare stabilimentul . e berărie WILHELM GRAEBERT W No. O - Strada Ştirbei Vodă -No.6 W precum şi renumitul deposit de vinuri j indigene şi streine. Rog dar pe onorii publ c şi pe vechea clientela se mâ 0-* noreze cu asistenţa sa. căutând se coli respund dorinţelor prin un serviciu j§ prompt şi curat. cu stima 774 1.1. OSWALD, u.JagA.ÎL. CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LIPSCANI, No. 2 CB 0 i m r. m S’A DESCHIS isaaarsae-ai aiifiifiiioy e» ir: □ S’A DESCHIS CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MAIU ANUL CORENT UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFaRIE PENTRU DAME SI BARBATI “ c 00 n ^ 5 > a î O > 768) STRADA LIPSCANI, No. 2 CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LlP.sC *Nf, No. 2 DOCTORUL ŞUIER MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea blic al Capitalei ne am hotărât a mat deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol ), No. 21 wmm&mEMA&JLSI m S3S r it Calea Victoriei, Coltul Hotelului Conţine >ta), vls-a-vis de Teatru NatL nai Atragem atenţiunea onrabilului publica în desvoltarea co’si-a luat fabricatiunea noastra putem oferi o MARFA EMINAMENTE SOLIDA g fara a conţine intr’ânsu alt material de cât piele si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da ATENŢIUNE MARCEI FaBRICEI noastre, ori ce pereche