ANUL UI No. 762
vmui i - Aoo.qg A TREIA EbJTlUNE
DUMINECĂ 5 (17) IUNIE 1888.
NUMERUL
NUMERUL
ABONAMENTELE
încep la i si 16 a fie-carei luni si se platesq TOT-D'A-UNA înainte
Iu BncurcHci: La casa Administraţiunel. In Turn: Prin mandate poştale.
Pentru l.an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
HEDÂCŢ1UNEA
No. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
NUMERUL la LtVM NUMERUL ANUXCIUMLE
DIN ROM ANIA SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris : Ajjrnee llavae, PlaCC de ta BOUrse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuil si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PABIS : se gasesteJurnalul cu 15 ernl. numerul, la Kioscul din Bulevardul Si. (ier-maln. Au. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRA ŢIUN EA
No. 3.—Piatra Episcopiei.—No. 3.
PRESA MINCINOASA
O parte din presa noastră a dat, cu ocasia alegerilor de alaltăerî pentru comună, un trist şi ruşinos spectacol.
Căutând se ascundă înfrângerea partizanilor lor şi se micşoreze triumful opoziţiunel-unite, unele ziare s’au scoborlt mai jos de cât ne-am fi putut închipui.
Minciuna s’a răsfăţat trufaşe şi colosală în coloanele lor.
Unele vorbesc de bande de bătăuşi, altele de terorisarea alegătorilor, şi în cor apoi constată că s’au făcut ingerinţe.
Atâta îndrăsnealâ te uimeşte, a-tâta neruşinare te desgustă.
Şi daca cel puţin minciunile lor ar fi logice, daca cel puţin ar fi chibzuite cu niţică pricepere !
Dar ia să vedem :
Au fost, zic ei, bătăuşi liberalî-conservatori care terorisau lumea numai la o coloare, de şi nu îndrăs-nesc să spue că a fost vre-un cetăţean alegător bătut.
A ingerat poliţia, şi prin urmare guvernul, în folosul oposiţiuneî unite, de şi tot Voinţa Naţională de mai alaltăerî spunea că guvernul ar fi fost în contra listei oposiţiel-unite şi pentru o altă listă.
Inspectorul Rădulescu lupta pentru reuşita listei oposiţieî-unite, spune Voinţa Naţională, şi ca probă despre aceasta dă faptul, o crede cine o vrea, că d. Rădulescu vorbea cu d. general Florescu, ţinendu-şî pălăria în mână. Tot acelaş ziar, câte-va rânduri mai la vale, spune însă că tot cu pălăria în mână vorbea inspectorul Rădulescu şi cu d. Nicolae Fleva !
Atunci, dacă acesta este semnul ingerinţei, apoi am întreba pedesghe-ţaţii redactori de la Voinţa se ne spue pentru cine ingera, până în sfârşit, d. Rădulescu, pentru lista oposiţii-unite sau pentru lista d-lui Nicolae Fleva? căci a pretinde căingera pentru două liste rivale este a susţine pur şi simplu o prostie.
Şi ast-fel colectiviştii au căzut la alegere fiind-câ inspectorul Râdu-lescu, vorbea cu pălăria în mână— cbicei colectivist—cu d-niî general Fiorescu şi Fleva.
Alta.
Intre probele de ingerinţe arătate de «Voinţa Naţională», sunt şi următoarele :
«La secţia I alegătorii erau aduşi zice «Voinţa», «de un d. Creţeanu, «proprietar din strada Garol, care «în ajun a avut grije se visitezepe «toţi alegătorii din mahalaoa sa, pro-«miţăndu-le in numele d-lul Pache
«marea cu sarea, precum şi de cum-«naţii săi, fiii d-lui Ilagi Tudorache, «cari aduceau pe alegători cu bir-«jele. Intra aceştia a fost adus şi «un bătrân do peste 70 de ani, care «de şi bolnav, a fost adus pe sus «spre a mări numerul buletinurilor «d-lui Pache».
Va să zică, dupe gazeta colectivistă, d-lor Creţeanu şi Hagi Tudorache fiii, proprietari şi alegători care nu sunt funcţionari, ci membri ai oposiţiî-unite, nu le este permis să facă propagandă pentru partidul lor. După Voinţa Nalională a-legerile n’ar fi libere de cât numai atunci, când cetăţenii şi partidele vrăjmaşe colectivitivităţei nici n'ar lupta, nici n’ar veni la vot.
S’a mai văzut atâta stupiditate !
Ce ar zice însă cei ce vorbesc de ingerinţe, când le-am spune că d. Fortunatu, delegat colectivist la secţia de la Tunari, a declarat că tot ce s’a spus despre atitudinea magistratului care presida acolo alegerea este neadevărat? Ce ar zice daca le-am spune că d. Stolojanu a zis erî următoarele cuvinte: Tot ce au spus gazetele colectiviste asupra ingerinţelor din alegerile de eri sunt numai minciuni».
Alegerile de alaltâ-eri au fost un model de alegeri libere,şi a încerca, cum fac unele ziare, să-şi aşcunzâ înfrângerea ruşinoasă a partisani-lor lor, prin ingerinţe şi terorisări închipuite şi lipsite de cel mai neînsemnat preteest chiar, este o ruşine şi o nedemnitate.
Opinia publică, cititorii sunt datori să cheme la rezon pe asemenea mincinoşi care tăgăduesc adevărul cu atâta sfruntare şi cu atâta stupiditate.
X. X.
Berii», 15 Iunie.—Monitorul a publicat un avis al miuisterululcare anunţă moartea împăratului, duoă nişte suferinţe răbdate cu o tărie admirabilă şi cu devotament către voinţa divină.
Berlin, 15 Iunie.—împăratul a murit fără agonie; el zace încă pe patul săo de moarte. întreaga sa famile era de fată. Toţi membrii cabinetului sunt întrunit! la Friedrichskron unde se află noua pereche împerială.
Berlin, 15 Iunie.-So asigură că rămăşiţele mortale ale împăratului vor fi depuse tri biserica Păcii din Potsdam.
Pictorul Werner a făcut desenul împăratului în ultimele sale ceasuri. împăratul zace pe patul său de moarte, învelit cu un cearşaf alb. Trăsurile fetii sunt liniştite.
împărăteasa văduvă s’a retras în apartamentele sale. Testamentul va fi deschis în presenţa ministrului de justiţie.
0 proclamatiune a împăratului Wilhelm este aşteptată numai după înmormîntare.
Borna, 15 Iunie. —Camera deputaţilor. —Intr’un discurs.d. Crispi a arătat că îm-peratul Frederic a combătut în luptele cari atl compleotat unitatea Germaniei şi a I-t&liel.
D. Crispi nu crede că pacea va putea ft turburată, căci fiul împăratului decedat are aceleaşi principii, aceleaşi cugetări şi interese ca ale tatălui seQ.
Preşedintele Camerei a dat o supremă dovadă de eternă recunoştinţă împăratului Frederic, zicând : «Veneraţie sincerului amic al Italiei şi al Regelui săQ I»
Viena, 15 Iunie. — «Viener Abendpost» releveazâ durerea ce provoacă moartea Imperatulul Frederic, mal cu seamă în Austro-Ungaria, aliata Germaniei, şi în casa Imperială, aşa de strâns legată cu casa Prusiei.
Viena, 15 Iunie.—Din ordinul împăratului, teatrele Curţii remân închise azî.
Borna, 15 Iunie.—Camera deputaţilor. După discursurile d-luî Crispi şi preşedintelui Camerei, asupra morţii Impera-tulul Frederic, Camera suspendă şedinţa.
Se va lua drapelul care fâlfâe asupra Parlamentului şi se va trimite depeşl de condoleantă la Berlin.
Paris, 15 Iunie. — Toţi miniştrii s’aQ dus la ambasada Germaniei pentru a presinta condoleantele lor în privinţa morţii Imperatulul Frederic. care provoacă regrete universale în Europa.
( Havas).
FREDERIC IIILEft
IMPERATUL GERMANIEI
Freileric-Wilhelm-Nicolae Caroî, care a fost proclamat împăi at al Germaniei şi Rege al Prusiei sub numele de Frederic al lil-lea la 9 Martie 1888 s’a născut la 18 Oclombre 1831. N'a domnit prin urmare de cât trei luni şi şase zile. El a trecut prin diferite grade tn armata prusianâ, şi la 1860 a fost numit locotenenl-general. A făcut în această calitate campania contra Danemarcei în 1864, în statul-major al Feld-mareş.dulul Wrangel, a fost numit gensral de infanterie în 1866, şi luă parte la campania de la Sadova, în calitate de comandant al armatei a doua, numită armata Oderulul.
In Iulie 1870, câte-va zile înainte de is-bucnirea resbeluiui franco-german, i se dete comandamentul armatei a 3-a, în care fura incorporate corpuiile de armată bavareze.
Plecând din Spira cu armata sa, prinsul Frederic-Wilhelm dete o primă bătălie la 4 August la Wissemburg, unde generalul francez Abel Douay muri în mod eroic în capul trupelor sale. Două zile după a-ceasta, bătu pe mareşalul Mac-Mahon la Woerlb, unde puse îu linie 75,000 de germani, contra85,000 de francezi.
După această bătălie, eşi din Alsaţa şi trecu Vosgil, pentru ca să întâlnească aripa stângă a armatei lui Frederic-Carol. Aflâud însă că Mac-Mahon şi de Failly saQ retras spre sud, se îndreptă spre Nancy, şi ocupă succesiv Vitry-le-Frangais, Châlons şi Eoernay. In timpul acesta, mareşalul Mac-Mahon, care’şi reformase armata, părăsea valea Marnei, pentru a se duce spre Melz. Atunci Frederic-Wilhelm făcu o imensă conversiune spre dreapta, ajunse pe Mac-Mahon sub ziduri,e Sudanului, şi'l făcu să sufere una din cele mal teribile îuh'ângerl pe care le-a înregistrat istoria, înfrângere în care victoriosul de la Magenta fu rănit în dimineaţa luptei, iar împăratul Napoleon d’imnreună cu o armată de 83,000 oameni capitulă.
Urmă apoi asediul Parisului cu teribilele Iul peripeţii prelungite până la 26 Ianuarie 1871 când Parisul capitulă în lipsă de provisil.
Principele Frideric-Wilhelm fu făcut d'impreunâ cu vărul săQ principele Fride-ric-Carol feld-mnresal al Prusiei, titlu care nu fusese purtat până atunci de nici unul din principii casei sale.
După răsboiu fu chemat să presideze co-misiunea de apărare care hotărî cons-strucţia s^'j ameliorarea t'ortăretilor dupe frontiera franceză, austriacă şi rusească.
In Aprilie 1875 fu însărcimt de tatăl săti cu o misiune pe lângă Viclor-Ema-nuel, misiune destinată a cimenta unirea celor două ţâri. In Iunie 1878 fu desemnat de împărat ca regent, când atentatul Iul Nobiiing obligi pe împărat la mal multe luni de repaos.
Principele Frideric-Wilhelm s’a căsătorit la 25 Ianuarie 1858 cu princesa Victoria, fiica mal mare a reginei Victoria.
Această căsătorie n’a fost turnurată de nici un nor în curs de aproape 30 ani, când boala de care suferia principele se agravă de o dată şi necesită plecarea lui la San-Remo.
Aci pe patul de durere află despre moartea tatălui său şi de aci trămise la Berlin
www.dacoromanica.ro
primul act al săQ ca împărat al Germaniei şi rege al Prusiei.
Dupe crude şi nesfârşite suferinţe, cu toate îngrijireie numeroşilor doctori care ’l |încoDjurati, Frederic al III a încetat din viată lâ 15 IuniG ora 11 de dimineaţă.
Noul Imperat al Germanici
Principele imperial Wilhelm, care urmează se fie proclamat împărat al Germaniei şi rege al Prusiei în locul tatălui şefi, s’a născut tn Berlin la 27 Ianuarie 1859,fiind prin urmare tn al 30-a an al vtr-stel sale. El s’a căsătorit la 27 Februarie 1881 cu principesa Augusta-Victoria etc. fiica ducelui Frederic de Slesvig-Holstein, care a dat naştere până acum la patru fii: actualul prinţ imperial Wilhelm şi prinţii Frederic, Adalbert şi August-Wilbelm.toti în vîrsta de 1—6 anî.
HOŢII COLECTIVISTE
9	____
Iată cu deamănuntul toate hoţiile colectiviste săvârşite de consiliul comunei Corabia din judeţul RomanaţI :
Lei B. * 177
60 — S'a luat de fostul primar G. A. Prejbeanu pentru facerea unul recurs contra cărţi Nr. 427—87 care sumă nu este justificată până acum.
250 — Luaţi de numitul primar pentru a se duce la Bucureşti sâ dea pământ orăşenilor pentru vil şi domen comunei, fără sâ esiste verl-un act justificativ de întrebuinţarea lor.
500 — Luaţi tot de numitul primar ca ca sâ facă primire la Islaz P. S. Episcopului de Râmnic.—Nu e-sistă nici un act justificativ.
100 — Luaţi pentru facerea unei mese, un dulap şi un biuroQ ; biuroQ însă nu esistâ între mobilierul primării.
500 — Luatî denumitul primar pentru inaugurarea linii ferate Piatra— Corabia cu care s’acumpăratdi-ferite podoabe şi drapele, care material nu esistâ, la primărie, şi nici esistâ verî-o lucrare că s’ar fi vândut în folosul caselco-munel.
140 — Luaţi de consilierii G. Tomescu şi A.Popescu, pentru facerea o-borululde gloabă la mah. Valea-Seacă—Obor insă nu esistâ.
320, 90 Luaţi de numiţii consilieri cu mandatul Nr. 87—88 diurnă pentru căutarea în regie a venitului de la oborul de gloabă, şi cu re-cipisele Nr. 114, 157 şi 225. A vărsat la casa comunei numai lei 240 bani 61.
450 — Luaţi de consilieri A. Popescu, G. Tomescu şi PandelieD. Şapcă diurnă pe 15 zile în luna Iunie şi 15 zile tn luna Decembrie ca membrii în comisia de apel, fără să facă verî-o lucrare.
177 — Luaţi de consilierul Radu Măţu-lescu ca să facă politia pielei, pe când comuna plăteşte pe po-liţaiQ, comisari, sub-comisarl, primar şi ajutor de primar.
7500 — Luaţi de consilierul Ilie Dimi-trescu pentru facerea a gdouă şosele pe stradeleoraşulul.—Şoselele nu sunt terminate încă, banii se constată cheltuiţi şi oamenii ceafl lucrat reclamă plata.
395 — Luaţi de locotenentul G. Cons-tantinescu chemat de comună ca inginer, pe când In acte se vede semnal ca espert.
Chiriaadouă camere alecomu-nelînchiriate d-lul H. Ilagieschy, nu se ştie unde este.
Contra tutulor acestora s’a deschis acţiune publică şi afacerea actualmente se
află la parchet.
Ce mal ziceţi stimabililor colectivişti?
In întrunirea de erî a opoziţiunil-u-nite d. Vintilă Rosetti a făcut o declaraţie importantă.
Răspunzând la zisele colectiviştilor cum că dacă ar fi trăit C. A. Rosetti, el nu s’ar fi aflat alături de conservatori, d-saaspus că păstrează ultima scrisoare a iul C. A. Rosetti, prin care II zice că trebue să se unească chiar cu cel răi când este vorba d’a face binele, necum să se unească cu cel buni spre a face bine.
«Nici o dată, îi a zis C. A. Rosetti, conservatorii nu m’ati înşelat—iar acel miniştrii, a adăogat d. Vintilă Rosetti, Care se află puşi pe lista colectiviştilor, aii înşelat pe tatăl meu, pe când trăia şi după moartea sa.»
D. Vintilă Rosetti a sfârşit zicând : «Vă jur că cât voi trăi, nu mă voi mal uni cu colectiviştii.»
BEŢIA DE CUVINTE
întâmplarea mă sileşte să mă ocup In treacăt de d. Barbu Ştefănescu, zis de la Vrancea dupe d-sa, şi zis Delea Vechie, dupe cel care’l cunosc mal bine.
Negreşit că n’am de gând să fac ob-servaţiunl politice asupra acestui ziarist, care nu poate atrage de cât luarea aminte a d-lul Hepites, căci prin desele sale variaţiunî, d. Barbu intră în ^domeniul metereologiel, secţiunea sfâr-lezelor.
D. Ştefănescu de la Vrancea a scris mal întâiu la «Românul» şi avea pe atunci grozave disposiţiuni spre a mânca carne boereascâ; apoi a trecut la «România Liberă» unde s’a încercat să mănânce carne colectivistă.
După puţin timp a venit la «Epoce», a subscris programul nostru în care se zicea că străbatem o epocă de corup-tiune. A mal subscris, cu slove tot atât de lungi ca numele d-sale articole în care spunea că suntem guvernaţi de inime mici şi capete înguste, care ne duc la peire. A mal scos la lumina articole numind ped.l. Brătianu un prim-ministru năsdrăvan, care luptă cu un arc de argint mic ca acel ce întrebuinţa Domiţian spre a ucide muştele.
Astăzi Barbu Ştefânescu de la Vrancea e redactor la «Democraţia» după ce a făcut o staţie de cât va timp la «Lupta» şi la «Voinţa», şi i s’a deschis din nou pofta să mănânce carne de ciocoi. De nu s’ar mănca singuri
Aveam deci dreptate când spuneam de la început că nu mă voi ocupa de d sa ca persoană politica, cea ce ar putea să dea articolului meu un caracter serios, lucru cu desăvîrşire imposibil din causa persoanei despre care vorbesc.
Mă voi ocupa însă de d. B. de la V., ca om de litere, şi mal ales ca orator, de oare ce d-sa aleargă acum după laurii lui Demosthene.
La întrunirea colectiviştilor ţinută Mercur! seară în salonu societaţetNaţionala, d. B. Ştef. de la V. a făcut cetăţenilor distinsa pomană de a le servi câte-va mărgăritare retorice ce mă crez dator să reproduc aici :
«Domnilor am spus tot ce aveam pe suflet. Dar entusiasmul d-tră naşte în mine o singură dorinţă mare şi adâncă : n’aş voi să mor mal nainte ca, eti, fiul plugarului, să asvtrl în fata ciocoilor aceste a -devărurl cumplite pe cari vi le am spus d-trâ! (Aplause)».
P.	T. public va observa negreşit în aceste rlndurl două dorinţe de căpetenie, cea d’ântâiu relativă la termenul de viaţă ce doreşte să atingă, cea da a doua relativă la naşterea sa.
2
EPJQCA - S IUNIU
Ca om modest, d-sa nu se intitulează
de o cam dată nici tribun al poporului, nici flrt al naţiune!, ci pur şi simplu fiul plugarului. Ert care stail mult mal prost de cât d-sa, de vreme ce nu sunt de cât băeatul tati şi al mamei, doresc d-lul Barbu Ştefânescu o viaţă cât se poate de scurtă, căci dacă va trăi prea mult, apoi are să’şl dea iar în petic şi să se poftească la masa ciocoilor cu 500 de lei pe lună ca odinioară.
Mal la vale, daO peste următoarea frasă a discursului d-sale.
«Cetăţeni ! IsbiţI în această monstruoasă troită care s’a ridicat In inima românismului pe trei stomahurl: stomahul ca-targiesc, stomahul junimist şi stomahul demagogic al resvrătitorulul cari ’şt pândeşte la răspântii şi tn cârciumi mărirea şi gloria cea ruşinoasă 1»
Oratorul constata, precum vedeţi, ca opoziţia-unita are fie-care stomahul ei respectiv şi anume : cel junimist, cel catargiesc şi cel resYrătitor. Observa-ţiune foarte justa, foarte subţire din partea unul scriitor ca d. de la Vrancea Învăţat să aibă un singur ‘stomah cu care mistupşte cea ce a mâncat de a rîndul din fie-care castron.
Mult aplaudatul discurs al distinsului orator se termină prin următoarea frumoasă imprecaţiune :
«De la votul vostru atârnă ca să nu luăm două doliurl d’odată: doliul libertăţilor şi doliul naţionalităţel !»
Colegiul I-iQ al alegătorilor s’a rostit eri şi giovinele publicist trebue să fi observat şi dtnsul ca opoziţia-unită a biruit tntr’un mod strălucit.
Să ne aşteptăm deci ca de astăzi Înainte B. de la V. să nu ma! cutreere stradele de cât Îmbrăcat In doliu de la cap până la picioare.
Doliul libertăţilor îl va purta şase săptămâni ca pentru un neam mal de departe ; doliul naţionalitaţel are să'l poarte trei luni ca pentru o maica soacră.
Şi apoi ? Apoi, Barbu Ştefânescu de la Vrancea va arunca hainele cernite, va imita pe bărbatul care ’şl-a îngropat nevasta, şi va trage iar curte ciocoilor, nădăjduind că va isbuti să facă nunta.
De geaba; nunta nu se mal face.
Aga.
DIN CONTRADICŢIILE D-LUIG. PANE
LIBERALII SI RADICALII
SAU
PRINCIPIUL INTERVENŢII STATULUI
Am arătat erî cum d. Panu, după ce susţinuse anul trecut că ar fi o mon-
struositate ca liberalii se’şi facă un program comun cu radicalii, susţine anul acesta că părăsirea principiului neintervenţii statului de către liberali şi adoptarea principiului rad;cal, al a-mesteculuî nemăsurat al statului, este o evoluţie naturala. Continuăm a reproduce şi asta-zi pasage din un alt număr din Lupta din anul trecut 12 August, In care d. Panu vorbeşte de partidele din Franţa. Erî, vorbise de cele din Belgia.
Cititorii să vază dacă acum un an d. Panu credea, cum crede azi că admiterea de către liberali a principiului intervenţii statului este o evoluţie naturală.
Eacă articolul:
Partidul republican se compune din următoarele grupuri: centru stâDg, stânga, extrema-stângâ şi stânga radicală.
Prin urmare în partidul unic republican intră, după Voinţa, Leon Say, Jules Simon, de Mercăre, etc., represeiitanţl al centrului stâng, precum şi Clemenceau, Pelletan, Maret etc., representanţl al stângei radicale.
Cu definiţia « Voinţei» în mâna ce urmează se aiba loc ? Ar urma ca Leon Say si Jules Simon se aiba acelaşi principiu de guvernemint ca si Clemenceau si Maret.
Ei bine, trrbue ca cine-va se fie de O IGNORANŢ V CRASA în asemenea materii, ea se nu ştie c» între centra stâng' . epublican si între radicali este o DEOSEBIRE FUNDAMENTALA «le principii, si sociala si e-cononiice, si rel gioa*e si de guver-nement, mal cu seama de guverne-mânt.
Pentru a se vedea aceasta să semnalez câte-va deosebiri: centrul stâng este teist; In programul lui concordatul este menţinut el crede că religia trebuie să continue a face parte din stat şi a avea un rol fn societate. Radicali sunt atei. In programul lor esteînscrisăsepararea bisericel de stat.
Iată o curioasă identitate de principii.
Centrul stâng este in Economia politica pentru individualism; el crede ca statul nu trebue sa intervină între patroni si lucratori, el respinge toate revendicările maselor nevoiaşe.
Itarllcalii sunt penlru intervenţia statului in afacerile particulare. El
voesc ca statul să vină In ajutorul maselor sărace, să îndrepteze nedreptăţile cau-sate prin libera concurenţă, să dea acelor mase posibilitatea de a munci şi a trage prollt din muncă.
Ia'a inca o identitate de principii.
Mă opresc la aceste două deosebiri. Aşi mal pulea cita zece şi mă întreb : Ce i-dentitate de principii, tn cestiune de guvernământ, poate fi între aceste doue grupuri ?
Să ne închipuim că vin la putere, în Franţa, radicalii. Oare el s'ar călăuzi de aceleaşi principii de guvernământ de carp s’afî călăuzit centru stâng saă chiar stânga?
,\u vedo ori-cine ca centrul stâng
si extrema stânga represinta doue scoli politico si economice profund deosebite, mai mult : doue scoli sociale. NU VEDE CĂ NU EXISTĂ ÎNTRE ELE
mai nici o identitate de principii?
Cât s’afi schimbat de mult Intr'un an părerile Luptei!
Ei! cu asemenea obiceiuri şi cu aşa convingeri nestabile, nu se regenerâzâ o ţară, nici nu se fondează rnâcar un grup cât de mic şi nici un ziar serios.
ALEGERILE COMUNALE DIN TEMU
Alegerile colegiului 1 pentru comuna Tecuciu au avut loc la 1 Iunie. Resul-tatul a fost sdrobilor pentru colectivişti. Cu toate mijloacele de corupţi-une întrebuinţate el n'ad putut dobândi de cât 37 voturi din 140 de votanţi, restul aparţine listei conservatoare cu dd. Anton Cincu , Iorgu Nicolau , I. Săvescu, St. Apostoleanu, Toader M. Costea şi G. Jugaru, tcţl oameni cunoscuţi In comună prin capacitatea şi onestitatea lor. Se zice că d. Nicolau are să fie ales primar. Alegerea ar fi nemurită din toate punctele de vedere şi Tecuciul poate să fie sigur că va posed* un bun administrator în capul afacerilor sale.
Alegerile afli fost cu desăvârşire libere, administraţia nu s’n amestecat de loc, păstrând în tot timpul o imparţialitate la care acest district nu mai era obicinuit de mulţi ani. Colectivişti cu Tache Anastasiu tn capul lor, au putut în cea mal mare libertate lucra pentru is-bânda lor şi în adevăr n’ati cruţat nici muncă nici bani. Cu toate aceste n’au reuşit.
După ce s’a pronunţat resultatul vo-tărei, mulţimea de lume slrlnsă împrejurul primăriei a început a striga ura şi a făcut ovaţiunl aleşilor, apoi cu musica în frunte a parcurs stradele o-raşuluT, făcend manifestaţiunl simpatice la toţi aleşi. O mare veselie domnea în oraş iar colectivişti erau cu totul ptoaţl. Până la ultimul moment păstraseră nădejdea de a reuşi în alegeri. Se zice că la alegerile de la 15 Iunie pentru judeţ, colectivişti nu vor mal lua parte la vot, fiind siguri că vor fi bătuţi şi atuncea. Atât mal bine.
INFORMATIDNI
D. Th. Rosetti, preşedintele Consiliului de miniştri, urma se plece imediat la Berlin spre a representa pe guvernul român la înmormînta-rea împăratului Germaniei.
In ultimul moment guvernul primi inse înştiinţarea de la Berlin că înmormîntarea se va face chiar Luni, ast fel în cât nu vor avea timpul re-presentanţi puterilor streine se vie la Berlin.
Tot de o dată atât actualul împărat cât şi Muma M. S. au exprimat dorinţa ca această ceremonie funebră se aibă numai un caracter militar şi se nu asiste la densa nici un delegat special al puterilor streine, -ss-
M M. L.L. Regele şi Regina vor fi însoţiţi la Sinaia de d. major Şomă-neseu ded-na Slăniceanuşided-şoa-rele Romalo, Davila şi Theodory.
Se zice că d. Slăvescu şl-ar fi dat eri seară demisia din postul de judecător pe lângă tribunalul dellfov.
D.deBulovv, Ministrul Germaniei, a fost primit eri seară de M. S. Regele.
Ziarele colectiviste nu încetează de a califica de şef al bătăuşilor pe d nul C. Rădulescu, noul inspector poliţienesc.
Toată lumea îşi aduce aminte câte a avut de suferit d-nu Rădulescu din parte bătăuşilor d-lor Radu Mihaiu şi Moruzi, şi toata lumea a văzut cât de corect s’a purtat acest funcţionar în tot timpul alegerilor.
Or ce laudă şi or ce apărare sunt dar de prisos.
-SHS-
Am anunţat eri cu ocasiunea unui respuns ce dam Luptei, că d-nu N. Kirilov (Gayrol) nu mai face parte din redacţia noastră, aceasta după
dorinţa esprimaiâ de d sa Nu ne rămâne de cât se esprimăm astă zi regretele noastre, că un incident neînsemnat ca acel al formâref unei liste personale ia alegerile comunale, a hotărit pe d-nu Kirilov să se retragă şi ne a siiit pe noi să ne despărţim de unul din cei mai vechi şi mai buni colaboratori.
—«*—
D. general Barozzi, Ministrul de Răsboiu, va pleca In curând în congediu.
Pe timpul absenţei d-sale interi-mul Ministeriului de Resbel va fi ţinut de d. Th. Rosetti, preşedintele consiliului de Miniştri.
Un Bequiem va fi cântat mâine la
templul Protestant pentru odihna sufletească a M. S. împăratului Germaniei.
D. inspector şcolar Stef. C. Mihăi-lescu a publicat un volum de «încercări critice asupra învăţământului nostru primar.»
D. P. P. Carp,Ministru de Externe, va însoţi azi dimpreună cu d. George Duca pe M.M. L.L. Regele şi Regina la Sinaia.
D. judecător de instrucţie Tâtă-ranu îşi va depune Marţi raportul său privitor la afacerea Fântâuaru.
«Voinţa colectivistă» într’o ultimă informaţie asupra alegerilor colegiului l-iu, pe lângă alte minciuni are neruşinarea să insinueze că, la unele secţii nu s’ar fi dat alegătorilor buletine d’ale colectiviştilor I
Lucrul s’a petrecut cum ştie toată lumea cu totul din potrivă: aşa d-nu judecător Slăvescu la secţia ce presida a dat la o lungă serie de a-Îegâtorî numai buletine colectiviste, lucrul care observându-se de cei de faţă s’a îndreptat îndată cu încredinţarea d lui Slăvescu că s’a făcut din greşală. încredinţare pe care atât amicii noştri cât şi noi am pri-mit’o fără beneficiu de inventar,crezând pi magistrat pe cuvlrxt, cu toate că, e înrudit d’aproape cu şeful colectivităţei.
Dar ce [să’i faci pungaşului care fură şi ţipă după păgubaş, cea ce face tocmai Voinţa colectivistă ?
Eri seară, d. Stolojan mărturisea in faţa mai multor persoane, în cofetăria Capşa,eă alegerile actuale au fost cât se poate de libere şi că ziarele colectiviste care vorbesc că au fost ingerinţe, spun minciuni.
-asin urma încetare! din viaţă a Împăratului Frederic al IH-a Curtea regală a luat doliu pe timp de doue luni cu începere de eri.
O numeroasă,întrunire a oposiţiuni-unite s’a ţinut eri la orele 8 seara în localul şcoalei comunale din calea Iancului (Negru).
Au vorbit d-nii Paladi, Blarem-berg, N. Filipescu şi Em. Proto-popescu Pake.
Ziarul La Meuse din Liege, află că, d. Henri H. Gremer inginer în urma interesantei sale publicatiuni asupra Bogăţiei minerale a României, a fost ales membru titular al soeietâ-ţei de geografie din Paris.
-es-
D. Dr. Miloş, medicul reg. 5 de infanterie din Galaţi, zice «Poşta», a plecat eri de urgenţă cu şalupa militară la Sulina, Chilia, etc, unde se află batalioane din reg. 5 de infanterie pentru stârpirea locustelor şi din care s’au înbolnăvit peste 60 soldaţi de friguri palustre.
Aseară a fo3t o întrunire infimă a colectiviştilor la Naţionala.
La această întrunire unul din colectivişti presenţi căruia i a mai rămas o mică doză de ruşine, s’a indignat contra unor pretinse ingerinţe ce s’ar fi făcut.
Acel domn a spus verde in ochi tu-tulor:
«Eu sunt un om drept, şi ţin se afirm pe onoare, că de când sunt, afară de alegerile d-lui Ion Ghyka, n’am văzut mai multă libertate. A continua să se zică că libertate in alegerile de eri n’a fost, este a se compromite, în loc de a face bine. Să căutăm o altă scuză de cât aceasta, câci toţi oameni vor rîde de această minciună.
Auzind aceste cuvinte, d-nul Dem. Sturdza a avut obrăznicia se strige:
—	«Eşti un desertorl... Noi trebue se spunem ast-fel, dacă nu pentru Bucureşti, cel puţin pentru provincie.»
Ii arma acestui incident d-nu maior FAnuţă a declarat că dacă azi la Galben va vedea că nu reuşeşte d-sa va da asalt la urnă.
—	« \m oamenii mei gata, şi zeu nu ştiu ce voiu face, dar trebue energie peste tot.»
Acest sistem a fost combătut de mai mulţi dintre cei prezenţi.
Colectivişti s’au despărţit fără a lua nici o deeisiune.
-**-
Astă noapte bătăuşii colectivişti din toate culorile au stat in cârciumă la Niţâ SteriedinDealu Spirei foarte târziu.
Stimabilul contrabandist şi candidat colectivist la Primărie le a dat debă ut gratis.
DEPESI TELEGRAFICE
AGLXTIA HAVAS
Budapesta 15 Iunie. — Comitetul delegaţiuneî ungureşti a adoptat fără modificare bugetele ordinare şi
www.dacoromanica.ro
ţrexa-ordinare ale resboiulul, dupe o lungă discuţiune.
Budapesta, 15 Iunie. — Camera deputaţilor- Respunaând interpelărilor privitoare la exposiţia de la 1889, d. Tisza declară că In urma interpre-tărel inesacte a discursului său, ambasadorul Franciel a întrebat pe d. Kalnoky ce a putut provoca pe d. Tisza a face un discurs care trebuia să bleseze Franţa.
CorniţeleKalnoky a reamintit silinţele sale constante pentru a întreţine şi conserva bune legături cu Franţa; el a adăogat că cunoaşte vederile d-lul Tisza, care de sigur n’a zis nimic care putea să ofenseze Franţa.
D. Tisza confirmă aceste declara-ţiuniale comitelui Kalnoky, adaogând; «Noi voim să trăim cu Franţa In raporturi amicale. Corniţele Kalnoky, cu consimţimântul med, poate să re'pete expresiunea pârerel mele de răd că discursul med a provocat o emoţiune displăcută.
CATE-VA ANOMALII
IN
DOMENIUL STATISTICEI
In toate statele cari ’şl dau bine seama de situaţiunea lor politică, socială şi economică şi de progresele realisate tn fie-ce ramură a activităţii lor publice, statistica ocupă un loc de căpetenie între cele l-alte servicii.
Se ştie, că în unele ţări ca : Germania, Italia, Belgia etc, Statistica a devenit chiar o instituţiune eminamente de Stat, din care se recrutează administratorii cel mal buni, viitorii oameni politici şi consilierii de Stat.
La acest isvor fecund al statisticei, la această mină nesecabilă de informaţiunl, de instignţiunl şi cunoştinţe postive.omul de Stat, economistul, administratorul, agronomul, industriaşul, igienistul ca şi moralistul, toţii şi fie-care la rândul săQ, vin de s’adapă, şi ’şl iau cu prisos elementele de cari ati trebuinţă în studiul lor.
La alcătuirea politică a statului nostru, prin unirea ambelor principate, bărbaţii noşlril de Stat de pe atunci, păreau că înţeleseră mal bine interesele ţărel,părea 0 că eraţi mal bine pătrunşi de importanţa şi utilitatea netăgăduită a statisticei.
întocmai după esemplul altor state, astăzi dintre cele mal înfloritoare, ca : Sta-tele-unite ale Americel şi Belgia, cari o dată cu constituirea politică a statului lor, ati ţinut să’l înzestreze şi cu o instituţiune a statisticei, tot ast-fel se procedase şi în ţările române.
In anul 1859, la unirea politică a ţărilor, se organizase, atât în Moldova cât şi In Muntenia,câte un serviciu statistic pebase solide şi foarte serioase; ear mal în urmă când s’a făcut unirea administrativă, la 1862, aceste servicii s’aO contopit Intr’unul singur, de asemenea bine organisat şi cu un personal şi cu resurse îndestulătoare.
Este cunoscut de toţi, cari sunt tn curentul ştiinţei, că ambele aceste servicii au efectuat o mulţime de operaţiuni şi lucrări statistice, ale căror resultate, consemnate în publicatiuni. oficiale în Muntenia, purtând titlul de «Analele statistico-economice» aQ rămas şi vor rămâne pururea nişte documente precioase pentru istoria politică şi economicăaţăreî noastre.
Din nenorocire, evenimentele politice din 1866 şi moartea nemuritorului Marţian, dispărut cu un an mal înainte, aQ venit să dea o lovitură de graţie tinerel dar valoroasei instituţiunl, care deja se afirmase pe tărâmul ştiinţei şi îşi căpătase un loc de onoare prin lucrările sale şi serviciile ce aducea Statului şi ţârei.
Serviciul statisticei a fost aproape desfiinţat.
Ca să ne facem o idee lămurită de si-tuaţiunea tn care ne găsim astă-zl sub raportul statisticei şi al progreselor sale, 9ă reproducem câte-va date statistice asupra cifrei numerice a populatiunil câtorva judeţe din ţară, pe cari ne am dat puţină osteneală a le culege din diversele publicatiuni oficiale.
Scopul ce urmărim nu este nici pentru a critica nici pentru a incrimina pe nimeni, ci o facem numai în interesul pur al ştiinţei statistice şi, tot de odată,spre a deştepta atenţiunea oamenilor competinţl asupra acestei chestiuni de o vădită şi netăgăduită însemnătate pentru interesele noastre administrative şi economice.
Ast-fel dintre judele:
Argeş, are ca populatiune:	Locuitori
1.	Dupe manualul de geografie a judeţului, din anul 1885, de d. A.
Gorjan	165.000
2.	Dupe eespunerea situatiunil judeţului, în «Monitorul oficial»
No. 189/887	179.493
3.	Dupe statistica Regiei Monopolurilor din 1887	181.239
4.	Dupe raportul general al Direcţiei serviciului sanitar (popu-
laţ. la 1 Ianuarie	1886 a fost de:	188.705
Diferinţa	23.705
Băcan, are ca populatiune:
1.	Dupe expunerea situatiunl judeţului (Mon. ofic.	No	205/887)	159.i95
2.	Dupe raportul serviciului Sanitar	198.069
3.	Dupe statistica Regiei Monopolurilor	214.038
Diferinţa	45.843
Brăila, *) are ca populatiune :
1.	Dupe manualul de geografie
/885 de A. Gorjan	80.000
2.	Dupe statistica Regiei Monopolurilor	92.184
3.	Dupe raportul serviciului sanitar al d. Dr. Râmniceanu (Mon.
ofic. No. 250/888	108.433
4.	Dupe raportul serviciului Sanitar	121.008
Diferinţa	41.608
Buzeu, are ca populatiune :
1.	Dupe expunerea situatiuni judeţului (Mon. ofic. No. 192/8S7)	161.550
2.	Dupe geografia judeţului 1885
de A. Gorjan	185.000
3.	Dupe statistica Regiei Monopolurilor	186.409
4.	Dupe raportul serviciului Sanitar	195.088
Diferinţa 33.538
Constantza, are ca populaţiune:
1. Dupe expunerea situaţiunil judeţului (M. oft. No. 192/88) 78.000—80.000
2)	Dupe raportul sanitar al Dr.
Râmniceanu	84.000
3)	Dupe statistica Regiei Monopolurilor	88.151
4)	Dupe expunerea situatiunil
judeţului (Mon. ofic.	No. 206/887).	90.740
5)	Dupe raportul general al serviciului Sanitar	102.085
Diferinţa	22.080
Dâmbovitza, are ca populatiune:
1.	Dupe expunerea situatiunil
judeţului (Mon. ofic. No. 202/887)	161.567
2.	Dupe statistica Regiei Monopolurilor	176.908
3)	Dupe raportul serviciului Sanitar	188.278
Diferinţa	26.711
Doljiti, are ca populaţiune:
1.	Dupe raportul sanitar al medicului inspector	260.000
2.	Dupe expunerea situaţiunil
judeţului (Mon. ofic. No. 203/887), numai populatiunea rurală (câci de cea urbană nu se face menţiune) este de	278.869
3.	Dupe statistica Regiei Monopolurilor	279.469
4.	Dupe raportul serviciului Sanitar	344.098
Diferinţa 84.098
Ilfov, **) are ca populaţiune :
1.	Dupe statistica Regiei Monopolurilor	179.501
2.	Dupe situatiunea judeţului la 1 Octombre 1886 (Mon. ofic. No.
22/888,	198.846
3.	Dupe raportul serviciului Sanitar	227.876
4.	Dupe geografia judeţului 1885
de A. Gorjan	230.000
Diferinţa	50.499
Muscel are ca populaţiune :
1.	Dupe geografia judeţului 1885
de A. Gorjan.	90.000
2.	Dupe raportul serviciului sanitar.	97.866
3.	Dupe expunerea situatiunil
judeţului («Mon. Ofic.» No. 229/88).	99.908
4.	Dupe statistica Regiei monopolurilor.	99.970
Diferinţa	9.970
Neamtzu are ca populaţiune :
1.	Dupe expunerea situatiunil
judeţului («Mon. Ofic.» No..../87)	125.465
2.	Dupe raportul serviciului sanitar.	137.528
3.	Dupe statistica Regiei Monopolurilor.	174.162
Diferinţa
Prabova are ca populatiune :
1.	Dupe situatiunea judeţului la 1 Octombre 1887 («Mon. Ofic.» No. 234/88).
2.	Dupe statistica Regiei monopolurilor.
3.	Dupe raportul serviciului sanitar.
Diferinţa
Putna are ca populaţiune :
1.	Dupe o geografie a judeţului (publicată In resumat în Buletinul camerei de comerţ din Focşani 1888)
2.	Dupe exounerea situaţiunel judeţului («Mon. Ofic.» No..../87).
3.	Dupe raportul serviciului sanitar.
4.	Dupe statistica Regiei Monopolurilor.
5.	Dupe geografia judeţului 1885 de A. Gorjan.
Diferinţa
Tecuciu are ca populaţiune:
1.	Dupe geografia judeţului 1885 de A. Gorjan.
2.	Dupe expunerea situaţiunel judeţului («Mon. Ofic.» No. 268/88)
3.	Dupe raportul serviciului sanitar.
4.	Dupe statistica Regiei monopolurilor.
Diferinţa
Teleorman are ca populaţie:
1.	Dupeexpunereasituaţiunilju-deţulul ^«Mon. Ofic.» 269/88).
2.	Dupe statistica Regiei Monopolurilor.
3.	Dupe raportul serviciului sanitar.
Diferinţa
48.697
245.948
256.298
273.030
27.084
123.808
125.981
134.690
162.771
175.000
51.192
92.000
96.738
114.789
J39.044
47.644
183.8C7
186.676
203.993
20.131
*) In expunerea situatiunil judeţului nu se spune numărul locuitorilor.
“*) Afară de populaţiune» Capitalei,
Daca trecem acum Ia populaţiunea Capitalei bucureşti, îuttmpinăm următoarele date :	Locuitori
1.	Dupe analele statistice ale Ro-
mâniei pe anul 1865, publicate tn 1807, Bucureşti aveaţi o populacune de	141.75i
2.	Dupe recensământul dinl887,
efectuat de comuna Capitalei, populaţiunea a fost de	177.646
3.	Consiliul comunal al Capitalei—dupe cum ne spune eruditul nostru igienist, d. dr. Felix — în şedinţa de Ia 11 Noembrie 1888, a stabilit populatiunea Capitalei la 200.000
4.	Recensământul ministerului finanţelor, efectuat în 1885, a constatat o populatiune numai de 143.651
5.	Consitiul comunal în şedinţa
sa din 2 Octombrie 1886, ne spune d. dr. Felix, a evaluat populatiunea la	206.000
6.	Dupe Almanachul de Gotha
din 1885, se dă ca populatiune a Bucureştilor	221.000
In privinţa populatiunil oraşului Ga-lat/.i, găsim :
1)	. Intr’una din revistele societăţii statistice din Paris, un studio statistic, publicat sub forma unul raport consulsr şi privitor la mijearea populatiunil oraşului pe anul 1877.
Autorul acestui studio să isbeşte mal întâifl de dificultatea de a precisa numărul locuitorilor, în lipsă deunrecensămînt al oraşului.
El adaogă: «In anul 1873, Trib Laurian, autor prea serios, preţuia populatiunea oraşului 50,000 suflete numai.
«Astă-zl însă s’a convenit de a se admite un total de 90,600 locuitori.
«Cu toate astea, într’un manual de geografie din 1878 a d-lul M. Mihăescu, profesor lascoala locală de comerţ, se admitea aceia de 80,000 locuitori».
2)	. Intr’un manual de geografie a,judeţului Covurluiu din 1875 de d. A. Gorjan, oraşul Galaţi are 70,000 locuitori.
In noul metod de geografie elementară de A. Gorjan, ediţia XIII, partea I din 1885, oraşul Galaţi are numai 45,000 locuitori.
In «Elemente de geografie» pentru usul scoalelor primare urbane şi rurale de A. Gorjan din anul 1887, populatiunea oraşului Galaţi, revine iarăşi la 70,000 locuitori.
3)	. In expunerea însă a situatiunil administrative a comunei Galaţi pe anul 1887 (Mon. Ofic. No. 5/888), populatiunea oraşului dupe ultimul recensământ este de 49,970 locuitori.
Ne oprim aci.
• •
In fata acestei confusiunl şi anomalii de ţifre în care ne găsim, când fie-care serviciu public sau chiar particulari—în lipsă negreşit de date precise—îş licluesc, dupe cum cred mal bine, date asupra numărului populatiunil.
In fata numeroaselor trebuinţe, reclamate atât de interesele noastre administrative şi economice cât şi de exigentele sciintel statistice, n’ar fi oare mal bine, ca toate aceste date statistice—fie privitoare la tifra numerică a populatiunil şi a elementelor din care se compune, fie la conditiunea sa fisică, morală şi economică, fie, în fine sub toate raporturile desvoltărel sale—să emane toate de la un Serviciu central competinte, unde să se concentreze totul, cu oare-care esceptiunl bine înţeles, şi—tot-d’o-dată—să aibe şi o responsabilitate morală pentru lucrările ce esecută?
Pentru a se putea obţine nişte asemenea lucrări conştiente, trebue neapărat a se da statisticei o organisare serioasă şi sistematică.
CONSILIUL DE RESBOIU
PROCESUL UESEUVISTiLOR
ACUSATI DE INSUBORDONANTA Şedinţa de Vineri îi Iunie
Şedinţa se deschide la orele 1 1/2. Consiliul este compus de d. Colonel Vasilescu preşedinte, d-nil Maiori Florescu, Stoica şi căpitanii Tânase Dimitriu şi Brătianu, membrii. D. Maior Gherghel ocupa fotoliul ministerului public. D. Manolescu şi căpitanul Boerotor, figurează ca apărători ex-oficiQ. Se îndeplinesc formalităţile obişnuite.
Se procede la ascultarea acusatilor.
Toţi aceştia depun aproape în acelaşi mod. Toţi declară că fiind prinşi de ţărani şi înconjurat! de dânşii nu s’aii putut a-păra, ţăranii luându-le mal întâia cartu-şile şi apoi armele.
D. Comisar regal punând acusatilor întrebarea cum s’afi lăsat ca ţăranii să le ia cartuşelecând ţineau încăarmele în mână şi aproape to^l, respund că n’aâ avut ce face în contra revoltantilor ţărani din Greci-Grădiştea care ’l-ab surprins şi ’l-au înconjurat în număr mare.
D. Preşedinte înfierează lipsa de curagiu a reserviştilor acusatl.
Se începe ascultarea martorilor. D. Căpitan B atu este cel d’ântâio’chemat.
Căpitanul Dratzu povesteşte cum a fost bătut de ţăranii resculatl şi cum dând ordin soldaţilor din compania lui ca să împedice agresiunea, aceştia nu l'au ascultat ba chiar rîdeati când ţăranii îl bâ-teafl pe dânsul. Din depositia d-lul Căpitan Bratu (care tuşeşte mereti din causa stărel boluâvicioase în care se află) resul-U câ soldaţii din compania sa l’afl ascul-
tat până ce nu dăduse încă ordinul de a trage.
Sergentul Major Mihailescu repetă tot ce a zis d. Căpitan Bratu.
D. Ghitza Dima, arendaşul moşiei Greci-Grădiştea, povesteşte cum s'a prefăcut câ este mort şi s'a tăvălit în noroiil ca să scape de mânia ţăranilor, care voiai! să’l omoare. Martorul adaogă că fugind împreună cu d. căpitan Bratu, aii umblat o noapte îotreagă prin noroi numai şi numai ca să scape de pericolul care ÎI ameninţa pe amândoi.
Mi/iail Niculescu, învăţător la Greci-Grădiştea, demonstră că era aşa mare învălmăşeală şi aşa de mare sgomot în cât n’a putut distinge aproape nimic de la primărie de unde se afla. Cu toate acestea martorul Niculescu a auzit pe căpitanul Braţu ordonând să tragă în ţărani.
Li orele 51/2 d. Comisar regal are cuvântul. D-sa zice: Două sunt motivele care mă împing ca să fiii scurt. Intâiti că ora e înaintată, şi al doilea desgustul ce’ml inspiră acest proces care a alarmat toată lumea militară. Căci d-lor, acusaţil de azi nu pot fi români, în vinele lor nu curge sînge românesc ci ovreesc. Acusa(il de azi nu sunt dorobanţi de la Plevna. D. comisar regal înfiereaxă lipsa de curagid ce a arătat compania căpitanului Bratu.
Am avut multe deceptiunl, spune d. comisar regal, dar ruşine ca aceea care ni se presintâ azi şi care se revarsă asupra natiunel, nici că s’a mal auzit.
D. Comisar regal sfârşeşte energiculsăd rcchisitoriil, cerând aplicarea articolului 211 din codul militar.
D. Apărător Manolescu, într’o lungă pledoarie demonstră că nu există probe în contra acusatilor.
VERDICTUL
Consiliul de resboiu dupe o deliberare de oj .metale ora, pronuncia un verdict afirmativ, condamnănu pe reservisli in numer de 34 la sease luni închisoare pentru simpla msubordonanta.
X EDITIUNE
O ESCURSIUNE
Joi 2 Iunie, veri-o 30 de studenţi U-niversitarl din diferite facultăţi au făcut un pelerinagiu cu scop istoric ia
Călugărem.
Ca orl-ce lucru pornit din iniţiativa entusiastâ a studenţilor acest pelerina-gifl a reuşit In modul cel mal perfect, ltinerariul a fost următor: cu trenul de 8 ore dimineaţa plecând din gara Pi 1 a-ret, s’ah oprit In gara Comana. Aci studenţii aii fost primiţi de d-nii ingineri silvicultori: Aurel Iliescu, Manole Du-mitrescu, Constantin lonescu şi Cesar Georgescu cari le au oferit o masă splendidă.
La ora 12 din zi toţi studenţi însoţiţi de d. Iliescu Aurel şi un mare număr de ţărani ah plecat călări la Călugărem. Un frumos spectacol al şirului de studenţi şi ţărani călări'.
Stuuenţi pentru această ocazie erau toţi îmbrăcaţi anume în costume de călărie.
In drumul spre Călugărem au străbătut frumoasa şi maiea pădure de lângă Comana din care abia ah eşit după o ora de galop al cailor.
Cu acest prilej studenţi nu se putead sătura admirând liniile deschise de d-nii ingineri Silvici, cari linii se per-deau în zarea depărtărel ca nişte alee feerice.
Ajunşi în satul Dadilor, studenţi au fost întâmpinaţi de un îuare număr de ţărani cari fuseseră înştiinţaţi de trecerea studenţilor.
Aci numărul călăreţilor se mări. In fine după înălţimea unei coline se zări vestita vale a Călugărenilor.
Ajunşi aci, studenţi şi însoţitorii lor fnră întâmpinaţi de un mare număr de ţărani şi ţărance cu copii lor cari ofe-read flori studenţilor.
Sărbătoarea din această zi favoriza foarte mult reuşita acestui pelirinagid.
Numărul ţăranilor mărindu-se din ce în ce, studenţi hotărîră se dea un caracter mal impunător acestui peleri-nagid.
In urma acestei hotărâri câţî-va dintre eî, ţinură câte o cuvînlare de oca-siune. Din aceştia sunt: d. C. Cernescu stud. în drept, deschise seria euvlntâ-rilor cu un călduros apel la linişte şi pace între ţărani, d. N. Ilerăscu stud. în ştiinţe, careln câte-va cuvinte de o va-loire simţită face istoricul luptei de la Galugărenl cu o exactitate topografică, d. Aurel Iliescu şi în fine încheerea s’a făcut prin cuvtntarea d Iul D. I. Poli-crat stud. în drept şi litere, care expuse marele idei politice şi naţionale ale lui Mihai Bravul arătând mai cu deosebire ţăranilor menirea neamului românesc.
Vil urale acoperiră toate aceste cu-vîntărl.
Dupe aceasta studenţi oferiră vin de băut ţăranilor, care în schimb ’I des-fătară cu câte-va hore jucate pe clasicul păment al Călugărenilor.
La 4 1/2 ore d. a. cortegiul se puse în mişcare îndărăt spre Comana.
Aci studenţii fură din nod ospătaţi de bine-vo lori lor oasoeţi şi apoi fură 1 găzduiţi în sat pe la diferiţi ţărani unda dormirâ noautea.
In fine Vineri 3 Iunie s’au reîntors in Bucureşti prin gara Pilaret cu trenul de 10 ore dim.
Aceste lucruri ne bucură foarte mult, ele ne arată câ studenţi înţeleg cea ce ţara aşteaptă de la el. Onoare lor.
EPOCA
- 5 IUNIU
BDB9B
ULTIME INFDIÎM \TITM
,,LUPTA AIUREAZA
Neruşinarea «Luptei» a întrecut or ce margine.
Gazeta neconsecintelui Panu nu e consecinţă de cât cu prostiile şi minciunile pe care le spune. Pe acestea are îndrăsneala neauzită de a le susţine cu or ce preţ. Ţi-ar trebui coloane întregi pentru ca să pul zilnic în e-videnţâ prostiile, minciunile şi contradicţiile sale.
Ast-fel, astăzi are Îndrăsneala să re-vie asupra micilor infamii spuse eri şi să le susţie.
No. 1. Ieri spusese să lista d-lul Ki-rilov este lista «Epocel». La răspunsul nostru da eri «Lupta» replică că nu ne crede pe cuvînt, cfi lista este a «Epocel» fiind că figura pe dînsa şi numele d-lul Filipescu şi întreabă de ce «Epoca» n’a publicat refuzul d-lul Filipescu de a figura pe acea listă,căci.ea era cunoscută încă de Marti seara.
EI bine, «Epoca» nu numai că Mer-curi a desaprobat acea listă, dar încă a numit’o manoperă necorectă într’o informaţie publicată cu litere groase. Iacă acea informaţie :
Manopere electorale
Aflam ca, prin piat/.n, ar ii circulanţi liste pentru alegerea de mâine, in cari s’au Introdus numele clini Dini. Uc-utiauu si a nltoc- candidaţi Înscris! pe lista Oposdiuaei-u-nite.
Nu cunoaştem pe uutorii acestor lapte necnrece.
Dur le denuntan d-lrr alegatori, si *i r»j; • m se no se fnsale, si sa nu voteze de căi pentru lista publicata în capul ziarelor Rtmânia, Naţiunea, Românul, Vindependace roumaine si Epoca.
Gând un ziar are îndrăsneala de a mai susţine, dupe aşa fapte, minciunile şi insinuările sale, cu acest ziar nu se mal discută. El trebue numai indicat dispreţului opiniunel publice.
No. 2. Lupta, cu toata desminţirea ce i am dat ieri, susţine că sil fost ingerinţe şi bătăuşi, la Albastru mai cu seamă. Nu mai revenim asupra faptelor. Lăsam la o parte Împrejurarea că însuşi d. Fleva, înlrebat de colonelul Voinescu chiar la faţa locului, n’a afirmat că ah fost bătăuşi şi nici n’a putut să’l arate. Ne mulţumim a lua drept mărturisire chiar Lupta de astăzi-.
Iaca ce citim chiar în revista sa de astăzi :
Opoziţiunea unită a declarat că vrea sâ dea ultimei lupte electorale caracterul u-nel sărbători politice, sâ sărbătorească sdrobirea co ectivilăţel şi triumful opezi-ţiunel-unite. Ei b ne, vederile ei au g-asit ecou in populatiunea Itucures-teann, si alegatorii au iacul o mani-festnliuue strălucita in contra fostului partid guvernamental.
Apoi daca alegătorii au făcut o manifestaţie strălucită in contra colectivitâ -(eî, la alegerea de Hlaltăerî, atunci n’au fost ingerinţe şi bătăuşi, căci de ar fi fost,apoi n’ar fi manifestaţie strălucită.
Mal e încă ceva.
Cri «Lupta» zicea că triumful opozi-ţii-unite a fost mediocru, astăzi spune că a fost strălucit.
Aceşti oameni şi au pierdut cu desâ-vtrşire cumpătul, casă nu zicem mal mult.
Lupta de azi fiind plină de asemenea minciuni şi contradicţii, a le mal discuta cu densa ar fi o ruşine. Vom căuta Insă să executăm şi să punem la rezon od ită pentru tot d’a-una pe d-nu Panu şi apoi îl vom lăsa să aiureze nesupărat.
**
Şi la Buzău colectiviştii cit păţit o ruşine, cu ocazia alegerilor de la colegiul I pentru comună. Lista lor încap cu d nil Monteoru şi V. Constantinesca n’a întrunit de cât 92 de voturi.
Lista itpoziţieî-unite a obţinut 143 voturi.
u
Citim în «România Liberă»:
Mal mulţi profesori universitari au primit, cu multă bună-voinţă, să facă gratuit cursuri superioare pentru elevele clasei VI normale din Asilul Elena Doamna precum şi pentru institutoarele, ce se pregătesc în acest institut.
Ast fel d. prof. dr.D. Brândză va face un curs de botanică.
D. prof. dr. Istrati s’a însărcinat cu predarea unuî curs de chimiă şi de i-gienă.
D. prof. C. Dimitrescu va face un curs de estetică.
D. prof. Gr. Tocilescu va face un curs de istoria antică şi a Românilor basată pe documente.
D. I. Georgescu cunoscutul sculptor român va preda sculptura la elevele din Secţiunea Ateneului Elisabeta.
. . n
Primim din Tecuciu următoarea telegramă :
Colectivitatea sdrobită la alegerea comunali a oraşului nostru Tecuciu din zilele de una şi Irel Iunie corent.
In colegiul I-iu lista opoziţiunil a fost votată cu 92voturI din 130 alegători. Lista colectivistă n’a obţinut de cât 37 voturi.
In colegiul al II-lea, colectiviştii văzân-du şl căderea ruşinoasă de la coleg. I-iO cu toate sforţările ce ’şl pusese n’aiî mal îndrăsuit sâ presenteze vre-o lislă; ast-fel lista noastră a fo-t votată şi tn acest colegiu cu unanimitatea de 266 voturi. Cu uoşta trimit darea de seamă de la marea întrunire publică din ajunul alegerel 31 Maia cu discursul ţinut şi la care au luat parte peste 500 persoane.
Trăiască Libertatea Alegerilor!
Membru partidului lib^ral-c^nservator.
II. I. Gheorgliiu.
*
Azi M.M. L L. Regele şi Regina însoţiţi de dd. locot.-colonel Robescu şi major Şomenescu, precum şi de
malo, Davila, Theodorv şi Grant au părăsit Gotroceni mergând la Sinaia.
Din cauza doliului Majestăţile Lor au exprimat dorinţa se nu fie însoţiţi la gară de cât de dd. Miniştri şi de d. Prefect al Poliţiei Capitalei.
*
A. S. Regali, ducele Adolphe de Nassau, Feld mareşal în armata Austriacă, unchiul M. S. Reginei, soseşte la Sinaia mâine Duminică la ora 5 şi 30.
A. S. 11. va sta la Castelul Peleş o lună de zile.
*
Un sculptor englez de mare talent a cerut M. S. Reginei voia ca se ’i facă bustul. M. S. acordându’î a-ceastâ autorizare, artistul a şi început lucrarea sa.
Bustul acesta este destinat Expoziţiei de belle-arte din Londra.
IC
Sunt numiţi revizori şcolari :
D nil A.Vlahuţa laPrahova şi Buzeu, N. Vasiliu la Tutova şi Fâlciu şi Corn. Pecuraru la R.-Vâlcea.
IC
Principele Stirbey.Ministru lucrărilor pubice s’a reîntors azi în Capitală din străinătate.
D-sa s’a oprit însă azî la Bufteade unde va pleca mâine la Sinaia pentru a se presenla M. S. Regelui.
n
In toamna aceasta MM. LL. Regele şi Regina vor merge se petreacă 25 zile la Koenigstein, înBavaria, a-proape de Munţii Taunus.
IC
De azi s’a început la spitalul de copii din Bucureşti un curs suplimentar de Bandaje şi Pansamente pentru studenţii Facultâţai de medicină; cursul e predat de d. doctor prof. Romniceanu.
IC
D. de Hitrowo, Ministru Rusiei, se afla de eri bolnav. D sa suferă de o eczemă ulceroasă, din care cauză este silit se stea în casă.
IC
Trenul Regal a sosit în Sinaia la ora 2 şi 1/2.
MM. LL au fost întâmpinate la Crivina de d. Vlahuţi, prefectul judeţului Prahova.
Trenul nu s’a oprit de cât câte-va minute la Comarnic, ocolind gara Ploeşti prin linia de legătură.
MM. LL. au luat dejunul în tren.
La Sinaia MM. LL. au fost primite de autorităţile civile şi militare.
Onorurile militare Lş-au fost date de batalionul al 2 lea de vânători.
IC
D. de Biilov, ministrul Germaniei, a primit azi vizita corpului diplomatic.
IC
O comisie compusă din dd. G. Marineseu, Stef. Rădulescu şi Mar-gulius a fost aleasă de societatea studenţilorîn medicină pentru a cere redacţiei Voinţei Naţionale numele autorului articolului injurios ce a-eeastâ foae a publicat contra d-lui d-r şi prof. Severeanu. Societatea a numit cu tot dinadinsul pe un is-raelit în comisie pentru a sa înţelege cu d. Niki Xenopol la caz de trebuinţă.
n
In curând vor începe examenele conservatorului.
Am dori se ştim dacă în anul a-cesta, se va urma examinarea la cursul de deelamaţiune, dupe metoda papagalilor întrebuinţată în anii trecuţi ?
IC
Pentru a line pe cititori noştri in corentii! rezultatului alegerilor comunale ale Capitalei, ziarul nostru va publica la noapte o a treia ediţie, afara de cele doue care apar zilnic.
Aceasta a treia ediţie va li pusa în venzare mâine dimineaţa la ora 5.
Am lăut dispozitiuni ca se lie trimeasasi corespondenţilor din judeţe.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Berlin, 16 Iunie.—In urma ultimelor voinţi ale Împăratului Frederic şi asupra dorinţei lmpărătesel-văduve, înmormântarea se va face Luni In cercul cel mal restrâns al familii, cu caracter militar şi fără pompă.
Colonia, 16 Iunie.—După Gazeta de Colonia, proclamaţiunea împăratului va releva mal cu seamă că politica străina va fi urmată tn acelaşi spirit ca sub împăraţii Wilhelm şi Frederic ; ea va face sforţările sale pentru a evita or-ce conflict şi va fi In deosebi preocupată de a menţine tratatele existente.
Berlin, 16 Iunie. — Reichstagul şi Dieta Prusiei vor fi convocate, după cum se zice, opt zile după înmormântare.
Viena, 16 Iunie.—împăratul a ordonat un dolih al Curţii de 4 săptămâni.
Londra, 16 Iunie.—Se anunţă din Berlin lui «Standard» că tânărul Împărat Wilhelm şi prinţul de Bismarck ah Încheiat programa politică interna-
ţională a Germaniei, programă careva contioua a fi întemeiată pa tratatele triplei alianţe şi va ţinti menţinerea păcii generale.
A 3' EDITIUNE
IBinmi MKRH
COLEGIUL AL ll-LEA AL CAPITALEI
Secţiunea I. (localul Primăriei).
Opoziţiunea unită	183	votur!
Colectiviştii	70	»
Anulate	4	»
Secţiunea II. (Strada Clemenţei)
Oposiţiunea-unită	340	voturi
Colectiviştii	35	»
Anulate	2	»
Secţiunea III. (Şcoala Tunari)
Oposiţiunea unită	382	voturi
Colectiviştii	40	»
Anulate	8	»
Secţiunea IV (Calea Grivi(a)
Opoziţiunea-unitâ	171	voturi
Colectiviştii	23	»
Secţiunea X (Cuibu cu Barză) •
Oposiţiunea-unitfi	257	voturi
Colectiviştii	37	»
Auulate	3	»
Secţiunea VI (Strada Justiţiei)
Oposiţiunea-unită	240 voturi
Colectiviştii
Anulate
53
2
Secţiunea VII (Mihai Vodă)
Oposiţiunea-unită	153	voturi
Colectiviştii	22	»
Secţiunea Vili (Maidanu dulapului)
Opoziţiunea-unită	273	voturi
Colectiviştii	03	»
Secţiunea IX (Radu Vodă) Opoziţiunea-unită	230	voturi
Colectiviştii	44	»
Secţiunea X (Calea Iancului Opoziţiunea-unită	258	voturi
Colectiviştii	48	»
Anulate	7	»
Secţiunea XI [Lu6~aci)
Opoziţiunea-unită	221	voturi
Colectiviştii	20	»
Anulate	3	»
Secţiunea XII (Delea-Nouă)
Opoziţiunea-unită	168	voturi
Colectiviştii	37	a
Rezultatul general
Opositiunea-unita
Colectiviştii
Anulate
2802 voturi 501	„
«5	„
Prin urmare Opoziţia unită a isbutit la colegiul al II lea cu o majoritate de 2802 voturi, contra 501 date colectivitate!.
La orele 6 şi jumătate a isbucnit un foc în Târgul Moşilor la o panoramă alături cu menageria Eduard Braum. Au ars atât panorama cât şi menageria, cu următoarele animale :
Trei Lei mari, şapte lei mici, doi urşi mari negri din Rusia, 7 Lupi, 2 Hiene, 1 Lama, 2 Şacali, 4 Maimuţe.
A scăpat un singur Urs şi un Leopard.
APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
LA
MAG ASINUL DE COLONIALE
N. I0MID & P
3,	STRADA LIPSCANI 3, BUCUREŞTI
Comande se pot efectua tn toată ţara. Pentru Farmacişti se face rabat.
Rf3 A FI TI hilâiul obor al Mosi-IVI Anii !o1'- orc sc se vin/a ITI r4Il I I VACI cu lapte de la Tamaslic din Paşcani.
PRIMA SOCIETATE ROMANA
PENTRU
FABRICAREA HÂRTIEI
CONVOCARE
Domnii acţionari ai acestei societăţi, sunt convocaţi In adunare generală es-traordinară pentru ziua de Duminică 19 Iunie curent 1888, ora 2. p. m. tn localul Camerii de comerţ din strada A-cademiei No. 39.
ORDINEA ZILEI
«Ratificarea contractului, pentru darea In intreprindere a fabricaţiunil
Hârtiei.»
Domnii acţionari, spre a putea lua parte la deliberările şi decisiunea adunării, sunt rugaţi a depune cel puţin cu 3 zile înainte de zioa Întrunirii acţiunile d-lor, la administraţia centrală a societăţii, calea Victorii No. 61, conform ari. 54 din statute.
Consiliul de administratlune,
■
EPOCA — 5UUNIE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R NI 0
.Stradu Lipscani, IVo. 27
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
4 Iuniu 1888
5 0/0 Renta amortisabila	Gump.	Vend. 93
	W 1 4	
5 0/0 Renla perpetua	90 Vi 92	
6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st. drum de fer	89 3 4	90 t/4
7 0/0 Scris. func. rurale	106 3 4 107 1 2	
5 0/0 Scris. func. rurale	92	92 3/8
7 0/0 Scrie. func. urbano	105 t/4	105
6 q/0 Scrie func urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	98 3/4	99 1/4
	87 5/8	88
	77 1 2	77 7'8
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	76 3/4	77 t/4
	212	216
Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	39	42
	900	923
Acţiuni «Dacia-România*	225	230
» Naţionala	215	22 i
» Constructiuni	85	90
Argint contra aur	16 90	17 10
Bilete de banca contra aur	16 90	17 10
Florini austriaci n dinţa fermă	201 1,2 203	
UTIL PENTRU TOTI
BALSAM DESANATATE
A.L FARMACISTULUI
I. EITEL din Râmnicu-Vâlcea
Analieat şi aprobat de onor. Consiliu Medioal Superior din România
Preservativ escelinte al sânâtâţil contra diferitelor maladii contagioase, mal cu seamă In timpuri epidemice, de cholera. de friguri, şi Remediu foarte bun contra coaielor de stomac, de licat şi consecinţele lor precuon : indigestiuni, lipsa de apetit, râgâiala greaţă, flegma, flatulenţă, durere de stomac, colică, ingreu narea de stomac constipaţia. congesti-uni, gălbinare, venin, hemoroide (trânjl), hi-dohondrieşi melancolie (provenite din deranjamentul mistuiroi/, indispositiune, durerea, de splină, ameţeala, durerea de cap, friguri, scorbut, ulcere etc etc.
Balsamul de sunatato Eitel, superior tuturor produselor similare, se recomandă pentru ori-ce cas ca cel mai buu şi cel mal util medicament de casa tutulor persoanelor In general şi in special celor depărtaţi de ajutoare medicale,
Ralsan.ul de somitate Eitel, se poate întrebuinţa în ori ce timp şi fără deranjament de afaceri.
Preeiul unul flacon însutit de instrucţie 1 si 50 baui
Se găseste de vânzare la celle mai multa armacii şi la principalele Drogherii din teră
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani IVo. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de A Iuniu
V A L O R I
I unduri de stat româii
Renta rom. perpe. 1875 58 Renta rom. amortisab. 5? Renta tom. rur. conv. 6/ Oblig, de stat C. F. R.fiŞ idem idem 58i i împrumut Stern 1861	7'f
' Imjirum. Oţienheim 1866 89 Agto
împrumut, de oraşe
Impr. oraş. Bncur. 5Jj idem din 1884 59i Im.or.Buc.cu prime lozfr. i<
Valori diverse
Creditul fonciar rural 7% idem idem 5% Cred. furie. ur. din Buc- 7% idem idem 6; idem idem 5/ Cred. func. ur. din iaşi 5/
Scadenta cupoanelor	Târg iii), curs med.	
1 Ap. 1 Oct.	91	N
1 Ap. 1 Oct.		%
1 Mai 1 Noem. 1 lan. 1 Iulie idem 1 Mar. 1 Sept. 1 Ian. 1 Iulie	90	
		
		
	17	
1 lan. 1 Iulie	77	
1 Mai 1 Noem.	92	
	40	
1 Un. 1 iulie	107	
idem	92	X
idem	106	
idem	99	X
idem	88	
idem	77	X
1 Mat 1 Noem.	218	
LA GRADINA GEORGE IOANID
Strada Polona No. 104
SE AFLA DE VENZARE
TRANDAFIRI
in oala altoiţi in macaşi de diferite culori, în nu-m£r de 160 feluri aleşi din colecţia generala a trandafirilor tot ce poate fi mal frumos, Înflorirea lor sunt remontanţt adică înfloreşte toata vara, aceşti trandafiri in oală se pot replanta in or-ce timp, preţul pentru unul este de lei j,4, ţ, Se ia dupe înălţime.
Domnii amatori din districte care vor dori acum para sunt rugaţi pentru comande a se a-dresa prin epistole la zisa gradina, comanda va fi însoţita de valoarea lui prin mandat postai, şi de îndata se va expedia comanda prin calea ferata cu marea vitesâ.	7?2-
LICOARE DE (HM-TOIMEW
se Întrebuinţează cu succes pentru tămăduirea durerei de piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al băşicei urinare, lipsei de pofta de mâncare etc. Această licoare este formata din gudron vegetal de Norvegia, balsam tolutan şi vâsedebrad Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBEM scursoare!. iBlenori
giej. Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Diraitrie O. Gheman, farmacistin Buzâu, se găseşte de vânzare in Bucureşti la tarmacia Roşu, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, Calea Gri-viţel şi la urmacia d-lul Lazar Bistriţeanu in Berlad.
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No- 8, In palatul Principele Dimilrie Ghika Sir. Lipscani, In facla noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Homănia)
J3 uouresti
Cumpâră si vinde efecte publice si face orl-ce schimb de monezi
____Cursul pe ziua de A Iuniu 18SS_
Renta amortisabiia.
,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur „	C. F. A.
5
5
6 6
5	„	Municipale
10 fr. ,	Casei pens. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
7 %	„	,, urbane
6 5 5 3
Im
Obl. Serbesti cn prime cu prime Buc. (40 Iei] Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructluni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germano Bancnote francese „	italiane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
laşi
Cump._Vinde 98
92 x
90
89 'A
76 X 214
106 3/4 PI 3/4 105 U 98 %
gfi
68
39 27
40 17
16 66 201 124
100
99
217
»1
90
77 220 107
92
IOC
99
88
78 71 ■12 30 48 20
16 80 203 126 KM 100 212
Ceamai noua si cea mai buna Maşina de Cusut din lume
PATENT - N OTHMANN
SINGER-PERFECTIONAT
PENTRU FAMILII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Maşină de cusut cu braţul înalt, premiată la toate exposiţiunile, cu primele medalii şi diplome de onoare.
Ea posedă numeroase Îmbunătăţiri precum: Lucrarea fără nici un sgomot, depănător automatic pentru aţă, Suveică fără înfierare, Aşezarea de sine a acului în adevărata posiţiune,făcând ca lucrul se iasă în tot-d’auna curat, elegant şi simetric, un ce ce nu există la nici o maşină de cusut.
Toate părţile principale ale maşinel sunt lucrate în oţel fin. Maşina mal posedă, aparate de brodat, marcat, tivit, încreţit, maşină cu aparat de făcut găuri etc.
IPlatikiila in rate mici lunare sau sept amânate
Cumpărătorilor cu bani gata li se oferă un rabat corespunzător.
Singurul representant pentru toata România, Serbia, Bulgaria şi Grecia
Bucureşti, - Bulevardul Elisabetha - MAX LICHTENDORF - Grand Hotel du Boulevard - Bucureşti
unde se afla si depoul general
Rog nu confundaţi GRAND HOTEL DU BOULEVARD
iiii'i'HTw, ihmiimimw

MARE DEPOSIT
DE
TZEVI DE FIER
SI ACCESORII
LA
ADOLF SALOMON
Bucureşti, Str. Doinitei 14 bis
BĂILE
nnSEwon
Strada Politiei, IVo. 4—ti
Stabilimentul de băl este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea.
sevastia coiraiiiscu
MOAŞE
»
PRACTICANTA DIN PARIS
anunţa onor. sale clientele ca s’a mutat din Strada Scaunele No. 60 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu).
Orele de consultaţiunl în toate zilele de la 1—3 p. m. 741
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPLINI VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurouriie noastre în palatul Societaţel din Strada Doamnei No. 12.
Direcţiunea generala.
O
3
O
CC
3
Q
LxJ —I LU O
•
O
Z
«1
<
V)
ş.
<
fi
fi
H
sf.
8
m respunu uonuit
fi prompt şi curat 7-4
STRADA LIPSCANI, No. 2
B38S8aB.---- i • • ’jgfiwaaerg-.Ti
CELE DIN URMA NOUTATI
SSggBf'iKSBBa
S’A DESCHIS
1HB—BB
. Costanfinescu
ANUNCIU	1
Are onoare a încunoştiinţafpe onor. jff public că am obţinut prin o transacţiune ae cumpârare stabilimentul i.e berărie W
WILHELM GRAEBERT
No. O -Strada Ştirbei Vodă-No. 6 W
precum şi renumitul deposit do vinuri (G indigene şi streine. Rog dar pe onor. S pubiic şi pe vechea clientela se mâ o- $ noreze cu asistenţa sa, căutând se co- (g respund dorinţelor prin un serviciu ® ' al.	cu stimă >
I. I. OSWAID J
O
m
r
m
o
z
c
DO
STRADA LIPSCANI, No. 2
S’A DESCHIS
7683
CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MAIU ANUL CORENT
UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME SI BARBATI
STRADA LIPSCANI, No. 2
CELE DIN URMA NOUTATI
STRADA LIPSC *NI, No. 2
03
H
>
0
>
r
*3
oo
o
>
2
*
Z
o
•
<v
z
o
c
H
>
DOCTORUL SALTER
MEDIC Şl CHIRURG
De la Facultatea ile medicina din Viena
Specialist în boalele Syphilitice pe care le trateaza tntr’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la 0-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiunide la7i/2—8 /2dim-şi de la 1—4 p. m. Strada For tun' No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.

PIANE PIANINE PIANE
PI AN IN E PIANE PIANINE
MAX F1SCHER
GaltUi, Strada Mare No. 29.
Bucureşti, la d. A. L. Patin, Ma gasiu de instrumente şi de iNoie mu-sicaie, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-Romania).
Mare depăşite de renumite fabricate. Construcţiune americană încrucişate.
Preţurile convenabile. înlesnire la plata. închiriere de pianine. 786.
VINDECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPSULE aNTIBLENORHAGICE
preparate de I.Oswaid cu aprobarea consiliului medical superior.
Sunt cele mai Dune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri vechi ai noi, catar de vesica, etc.
Preţul unei cutii Iei 4.
APADE MATREfeTA CU EFECT SIGUR
Guaătâ capul de mâtreata, întăreşte pârul şi opreşte căderea iui.
Preeiul unul flaaon 2 lei 50 bani. Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSWaLD.
Bucurescl la drogueria d-lul I. Ovesa, şi Ia mal multe farmacie dinţară.
Comandele făcute prin poşta, insotite de valoarea lor, plus 50 bani pentru em-balagiu, se fee uez ezact. _76î
' 1
C4PSULES ORIENTALES
DU
Dr. RENIER
Cel mal sigur remediu contra blef noragieî (Sculament) recent, chronic si tuturor inflamaţiuniloralecanalululure-trai si a băsicel udului. Fie care cutie este însoţită de o instrucţiune. Preţul 4 lei.
Se află de vânzare:
In Bucureşti, la farmacia Apolo,
M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, farmacia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 bis.
In Braila la farmacia la Aquila Româna Anton Drumer Strada Galaţi.	735


BASINUL
No. 4-Strada Politiei-No. 4
SI CHEUL DAMBOVITEI
Situat într’o grădină bine îngrijită s’a deschis pentru tot sesonul de vâră de la b ore dimineaţa până la 8 ore seara.
De la 10 până la 12 ore a. m. basinul este reservat pentru dame.
Abonamentul de 10 băl lei 6.	801
H C A D C N n A T de la sf- Gheorghe UE MnEilUUl 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlaaca, plasa Marginea.
Amatorii sâ se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. N. Alexandrecu.
AVIS IMPORTANT
Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a mat deschide de la 1 Aprilie a. c. ?fara de magasinul nostru din Strada Carol î, No. 21
ig|H sgJLms
Calea Victoriei, Coltid ilotelidoi Continental, vis-a-vis de Teatru National Atragem atenţiunea onrabilului publiu ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra
putem oferi o
MARFA EMINAMENTE SOLIDA
fara a conţine intr’ensa alt material de cât piele si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da
ATENŢIUNE MARCEI FABRICEI
noastre, orl-ce pereche de ghete purtând marca fabrieci noastre sunt garnutate de noi
Produsele noaste se mai gasece prin districte numai la lirmle aci notate : Craiova : Plorea Stânciulescu et Th. Demetresou; T.-Severin : l‘h. Kohm; Piteşti: M. I. Satescu; T.-Jiu : Marcus et Spinter; R.-Vâlcea: I Zurgscu; T.-Vestei: P. Pei.rescu; Câmpu-Lung şi Ploesti: A. Rosenbluth; Buzeu: T. K. Argintoianu; Tecuciu-Focsiani: Vartan Missir fii; Bacau: I. M. I*
I lin Q I llocl A •	Da ai Atu //.I	. Cn m t nni ni ni	C . . .	/~V - f —u —n. .	V 7	VI llnn r,.. . A ti ....'i . . VI	T f n	_ 1 i _ . /T -_1_A _ n T __1
Luca Lucato; Roşiori-de-Vede: Sam. Asriel et fiu; Calarasi: V. Mitrany; Olteniţa: M. Kamerling; Constanta G. Luc9i.
ipooa
Horovitz; Roman: Fraţii Rosenfeld; T.-Ocna: Ovanes Ştefan; Giurgiu:
Cu stima,
IVI. TH. MÂNDREA et
*arl»
O-iraut responeabil G.
Comp. leorgezou,