/ ANUL m No. 760 A DOUA EDITIUNE JOUl 2 (14) IUNIE 18S8. jBMKBB NUMERUL Ei BAM NUMERUL AltOX \MEXTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA înainte io Hocurenoi: La casa Administraţiuncl. In Tara : Prin mandat-î poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streiuetate : La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAP01«ZA NUMERUL Io BAM NUMERUL AXLXCIUniLE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris : Aţ-euce îlavas, PLaccde la Bourse, * Anuuciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reolame pe psg. III, 2 lei linia. I.A PA1US: segâsestejurnalul rul5 cruţ. numerul, la Kioscul din Bulevardul Si. «rr-■naiu, \o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNEA Xo. 3,—Biut/.a Episcopiei,—X'o. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢI UNEA X'o. 3.—Piatra Episcopiei.—X’o. 3. D. Ioan Calenderu, fiind trecut pe lista comunala a d-lui Fleva, suntem autori-satzi a declara ca d-sa nu primeşte. D. Th. Nica, pus pe lista d-lui Fleva, declina aceasta onoare prin urma,toarea no-titza aparuta în ,, România Libera“ : ,,Pe lista candidatzilor la comuna, tipărită aseara în ziarul ,,Dreptatea“, figurează si numele d-lui Th. Nica. ; Amicul nostru ne scrie insa se comunicam membrilor so-cietatei comerciale si industriale care i-au pus numele pe acea lista, ca ocupatziu-nile sale nepermitendu’i se vada în mod serios de mandatul ce i s’ar încredinţa, îi roaga se înscrie printre candidaţi numele unei alte persoane.“ D. Vintila Rosetti, trecut pe lista flevista, opteaza pentru lista opositiii-unite, dupe cum va anunţa astazi în ,,Ro-mânul“. D. Chr. Cerlenti, care a fost pus si pe lista opositiunii-u-nite si pe lista d-lui Fleva, primeşte a fi pus numai pe lista opositiunii-unite. D. doctor Stefanescu-Sa-che a declarat ca nu primeşte se fie candidat de cât pe lista opositiunii-unite si a cerut se fie sters de pe lista d-lui Fleva. x D. N. N. Hagi Stoica, pus pe lista colectivista, a declarat ca nu primesie a figura de cât pe lista opositiunei-unite. In urina acestor declaratiuni lista flevista se ftaseste desorgii-nizata si aceî care ar vota pentru densa s'ar expune a alege consilieri care nu vor intra in consiliul comunal. Iteuiâne dar lista opositiuni-unite si lista colectivista. Intre aceste doue liste nu ne îndoim ca alegatorii vor sti se a-leaga. ALEGERILE COMUNALE PENTRU BUCUREŞTI CANDIDAŢII OPOZITIUNEI UNITE COLEGIUL I 1. Dimitrie Bratianu 2. General I. Florescu 3. G. Vernescu 4. Em. Protopopescu-Pache 5. Leonida Paciurea 6. Vintila Rosetti 7. Dimitrie Naumescu 8.1. Alexandrescu 9. Efrem Ghermani 10. Alex. Rioseanu 11. Valerian Urseanu, profesor 12. Alexandru Hrisoscoleo 13. P. Gradisteanu 14. Dim. Petrescu, profesor 15. Anghel Dimitrescu,profesor 16. Doctorul Severeanu COLEGIUL al II-lea 1. N. Blaramberg 2. C. Boerescu 3. N. Filipescu 4. G. Paladi 5. C. Raceanu 6. N. Vrabiescu 7. Nita Soimescu 8. Christofi Cerlenti 9. I. Bratescu 10. Dim. Economu 11. Sava Vasiliu 12. I. Râmniceanu, inginer 13. N. N. Hagi Stoica, fiul 14. Alex. Ionescu, bancher 15. Doctor Stefanescu Sache CELE TR EI LISTE Alegătorii capitalei vor avea mâine se aleagă între trei liste de candi daţi la consiliul comunal. Este mai întâiu lista colectivistă. Despre aceasta n'avem nimic a zice. Ar fi se adresăm o insultă bunului simţ al cetăţenilor, daca am încerca măcar se îndemnăm pe cetăţeni se nu voteze această listă. Nu e alegător din Bucureşti care să nu ştie că din punctul de vedere administrativ, lista colectivistă însemnează hoţie la comună, şi din punctul de vedere politic, reabilitarea colectivităţii, care a stropit cu sînge uliţele capitalei în zilele de 14 şi 15 Martie. O asemenea listă nu se discută,se dispreţueşte. Mai este lista disidentă, lista disidentă de colectivitate, disidentă de oposiţia unită, disidentă do guvernul actual şi personală d lui Fleva şi altor câte va persoane de pe listă, căci toţi cei trecuţi pe listă nu primesc a figura pe dânsa. In urma acestor refusuri putem zice chiar că această listă nu mal există. Rămâne lista oposiţiuniî-unite care conţine nume atât de ilustre, în cât nici o critică alta nu i s’a putut a-dresa de cât că e prea mult bună, că conţine prea multe nume ilustre, că e o listă politică. Este o eroare grosolană d’a pretinde că o listă compusă din bar- l> baţi politici e neapărat o listă politică, şi că acele personalităţi politice vor face politică la comună. Din contra, o personalitate politică neastâmpărată poate mult mai bine se facă politică, când e fără control, de cât atâţea membri însemnaţi care prin faptul tocmai că aparţin mai multor grupuri politice deosebite dau o garanţie că nu se va face din Primărie o armă de presiune în a-legeri. Nu ne îndoim dar că cetăţenii capitalei vor vota cu o imensă majoritate lista coaliţiunii. TELEGRAME AGEXTIA IIA VAS ? Potsdam, 12 Iunie, împăratul s'a sculat la 10 ore şi jumătate şi a statcât-va lim i pe Leras'; a făcut o preumblare în trăsura în parc. Ma-I jestatea Sa va asculta la unu şi jumătate ■ raportul generalului Mischke. Potsdam, 12 Iunie. împăratul luând o hrană îndestulătoare în timpul zilei, s’a simţit după ameazl puţin întărit. Generalul Mischke ar remâne pe lângă împărat. Friedrichskron, 12 Iunie, ştirea că baronul Zedliz-Neukirch ar înlocui pe d. de Putlkamer e desminţită. Asemenea nu este exact că ministrul Friedberg şi-a dat demisia. Londra, 12 Iunie. Prinţul de Galles a primit a;T o depeşe din Potsdam anunţând câ starea împăratului este foarte gravă. Trăsurile regale comandate pentru a conduce pe prinţ şi pe amicii săi la cursele din Ascot au primit un coutraordin. Bru vel a 12 Iunie. La alegerile legislative din Bruxela a fost balotagiu între toţi candidaţii catolici şi toţi libera il moderaţi. La Anvers, catolicii aCi fost realeşb Pe toate cele l’alte punte, catolicii au fost asemenea realeşl. El câştiga pe lângâ aceasta două scaune asupra liberalilor. llruxcla, 12 Iunie. Chiar dacă balotagiul din Bruxela va 11 favorabil liberalilor, ministerul catolic va conserva o majoritate de vr’o 30 de voturi la Cameră şi de 18 voturi aproape la Senat. Budapesta, 12 Iunie. Camera a adoptat proiectul de regula-risare a Porţilor de fer, după expunerea ministrului Baross asupra obligaţiunii internaţionale ce incumbă Ungariei şi amarei importante economice a operei. Berlin, 12 Iunie. «Gazeta Crucii» anunţă că şeful cabinetului civil, d de Wilmowski, se va retrage la 1-ifl Iulie pentru causă de oftalmie, care cere o apropiaLă operaţie; iar nu pentru motive politice. Bolonin, 12 Iunie. Un mare cortegii! deprofesorîşi studenţii delegaţi al universităţilor din Italia şi din străinătate, a pornit la 9 ore de la u-niversitate la arhigimnasiQ unde s’a comemorat în presenţa familiei regale al 18-lea centenar al Universităţel prin mal multe discursuri. Nu s’a întâmplat nici un incident. A fost un mare entusia3m. Ceremonia s’a sfârşit la 2 ore. ASTA-ZI MERCUR! 1 IUNIE ÎNTRUNIRE PUBLICA A O POZITII-UNITE In Sala Orfeti Ia orele . 4 p. m. SITUATiUMA PRIMĂRIEI > Mâine se fac alegerile pentru consiliul comunal al Capitalei. Cetăţenii săturaţi şi desgustaţî de ad-ministraţiunea aproape generală din a-ceştî 12 ani, sunt hotărlţi să trimită a-colo pe aceia dintre dânşii care vor fi economi, buni gospodari, cu frică de lege şi cu dorinţă de lucru. Cu deosebire acum trebuiesc trimişi la Primărie oameni economi şi cinstiţi, căci situaţiunea financiară a oraşului inspiră serioase îngrijiri bine întemeiate, din care resultă că trebue sS luăm mâsurl energice pentru ca răul sS nu se Întindă. Iată câte-va indicaţiunl sumare, din care se poate vedea cât de reu se găseşte casa comunală. In 1876 bugetul comunal se compunea de venituri în sumă de : lei 6 742.615 In 1888 bugetul comunal ordinar s’a urcat la suma de : leî 7.539.920 Cu tot sporul acesta, deficitele au crescut din an în an, până ce au atins la închiderea eserciţiulu! 86 87—cel din urmă definitiv încheiat, un deficit de: lei 1.355.136.-77 Precum se vede, Casa comunala stă foarte rSh şi poate că băneşte cădea şi mal mult, dacă consiliale comunale din aceşti dia urmă ani n’ar fl recurs In mod ilegal, la fondurile împrumuturilor,cari aveaţi o destinaţiune cu totul specială, pentru a le întrebuinţa la acoperirea golului lăsat de bugetul ordinar. Ast-fel se ştie azi In moa absolut cert că din diferitele împrumuturi Primăria a încasat : Împrumuturile cu loturi lei 10 000.000 Împrumutul Mânu » 8.003.700 împrumutul Cariagdi » 11.616.000 Împrumutul Casade depun. 9.148.000 Împrumutul Fleva » 13,960.000 www.dacoromanica.ro împrumutul Bibicescu-Câmpineanu 2.772 465 07. adică în total împrumuturile repre-sinti o sumă de Itî 53.727.700 Din aceste sume s’ah întrebuinţat pentru lucrări speciale : Din împrumutul Mânu 1.844.981,46 « împrumuturile de la 1881 încoace 23.106 337,49 Dilo 2.772.465.67 27.723 784,62. La această sumă adâogând şi partea din împrumutul cu lozuri din 1869 afectata la lucruri de edilitate pe care s’o flesăm— sumă exagerată—la 6 milioane, găsim câ din împrumuturile de lei 52.727,700 numai le! 33.723.784,62 aii fost întri-buinţaţl la lucrări de edilitate şi prin urmare restul de lei 19.003 915,38 aii fost împrumutaţi după vremuri ca să acopere deficitele bugetului ordinar. Aceasta este situaţiunea şi pentru dtnsa în bugetul comunei se prevede o anuitate de lei 3.046.200 din care 1.890.000 în aur. Aceasta situaţie trebue sâ înceteze şi faţă cu dînsa trebue ca alegătorii să se ferească de a trimite în sinul consiliului comunal persoane de acelea care contra legii ah sustras banii publici de la destinaţia lor legală. Curtea de conturi în şedinţa din 3 Maiu 1888 a condamnat pe consilierii comunali cari au fost la Primărie în 1881 82 să păţească solidariceşte lei 479 907 bani 70, de oare ce acel consilieri s’ah constatat că au călcat legea şi ah făcut pe nedrept această cheltuială. Pe aceşti consilieri, alegatorii de a-semenea trebuie s6T condamne, gonin-du’î pentru vecie din consiliul comunal. DIN COMRADICTULE D-LUI fi. PAI CONSERVATORI SI JUNIMIŞTI Iacă cum judecă d. Panu pe junimişti şi pe conservatori astă-zl. Ecstrag din Lupta de la 29 Maiu 1888 pagina întâi coloana a doua; Astă zi conservatorismul junimiştilor este cu totul de altă stofă şi de altă trampă de cât acela cel aveau cu 14 ani în urmă. Asta zi conservatorismul lor se inspira cu totul din alte curente de cât acelea din care se inspira—daca se inspira din ceva —conservatorismul d lui L. Ca-targiu, Al. Lahovari, gen. Mânu. Iacă ce zicea d. Panu în Lupta de la 3i Iulie 1887 : Se luăm pe junimişti şi pe d-nii Maiorescu şiCarp. Aceştia sunt conservatori ca si d. Lahovari sau general Florescu. Căci, este ridicul ca cine va să facă grup aparte, numai fiind-că în loc de sub-prefectură ar dori să fie denumirea de cantoane, iar în loc de comune de 500 de suflete ar dori se fie comune de 2000 de sufle e. Iacă apoi ce citim în Lupta de Ia 25 Martie 1888pagina întâia, coloana a doua, cu privire la noul guvern junimist: Regimul este deci schimbat cu totul. Ne aflăm in plină reacţiune. Şi să nu se zică că junimiştii sunt pseudo-conservatori: nu, el sunt conservatori de cea mal rea speţă................ .................astăzi însă a- vem la guvern nişte doctrinari şi fanatici de cile va formule înguste, autoritare, reacţionare în ultimul grad Iacă apoi ce găsim în aceaşl privinţă în «Lupta» de la 29 Maih 1888 pag. întâia ,coloana a doua, adică după dou? luni numai, Junimiştii nu mal sunt nişte aristocraţi înfumuraţi, dispreţuitori al maselor şi care se nu se gândească de cât la clasa dirigentă. Am putea înmulţi la nesfârşit citatiunl din «Lupta» în această privinţă. N’o facem căci toată lumea ştie cum înjura d. Panu pe junimişti. Acum însă, supărat răh pe «Epoca» şi voind să o facă zastre guvernamentală şi reacţionară, îl trebuia neapărat să laude pe junimişti după ce altă dată ÎI insultase şi ne lăudase pe noi. II trebuia neapărat să stabilească câ între conservatori şi junimişti este o prăpastie de idei, de şi altă dată susţinea contrariul. Ce giruetă 1 DALE „LUPTEI" E cunoscut sistemul de discuţiune al Luptei: A înşira pe un ton doctoral o mulţime de inepţii şi de eresii politice, dar a le debita cu impertinenţă şi dându şi aerul că densa ştie tot, iar că contradictorii ei sunt a-ceia care spun prostii, acesta e sis-. temui prin care confraţii noştrii cred că pot ascunde ignoranţa lor, faţă cel puţin cu naivii, care ignorând fondul controversei, să pot lua dupe calificativele de oameni grozavi şi a-tot-ştiutorî, ce-şi împart singuri cu generositate confraţii noştrii. Acesta e sistemul prin care Lupta a crezut câ va scăpa de polemica ce întreprinsese, în contra noastră, în cestiunea intervenţiunii Statului. Tesa susţinută de noi, o rezumase Lupta în modul următor : «Liberalismul piere fiind-căşi-a dezertat principiile de neintervenţiune a Statului; conservatismul nu piere,de oare-ce el rămâne statornic vechiuluLs^^program e-tatisl » ar V‘ a | In contra acestei teori'j Lupta a invocat autoritatea lui Spencer. Ei bine, ce vor zice cititorii Altfel când vor afla că nu numai Spencer confirmă absolut tesa noastră (contrariu dar de ce zice Lupta) dar încă câ in acelaşi volum şi la acelaşi capitol, de care vorbesc confraţii noştri!, Spencer zice cu totul alt ceva de cât cea-ce îl fac confraţii noştrii se zică. Este destul ca cine va se citească capitolul în cestiune, pentru a’şi da seamă că pentru spiritele cele mal mărginite, sensul întreg al articolului lui Spencer este în absolută contradicţie cu cele ce pretinde Lupta că însemnează. Dar se dăm câte va citaţiuni. In cea-ce priveşte primul fragment al fra3el reprodusă mal sus : «Liberalismul piere fiind-că şi-a deşertat principiile de neintervenţiune a Statului» iată în ce mod pretind confraţiinbştrii câ ne desminte Spencer: «Să uită, zice Spencer,că fieîntr’unmod, fie înlr’altul, toate aceste schimbări in a-dever liberale, aQ micşorat cooperaţiunea silnică In viaţa socială şi aQ mărit cooperaţiunea voluntară.» Şi mai departe : Dacă trecem acum la cestiunea noastră specială, putem să ne dăm seama de soiul de confusiune in care liberalismul s'a pierdut, Vorbind de un ministru care s’a aretat partisanal intervenţiunei Statului, Spencer îl cualifică de «unul din aşa zişii liberali cel mal înaintaţi.» Ceva mai departe, citim următoarele : «Acestea sunt isprăvele partidului care pretinde se se numească liberal, şicaresăin-tituleazâ liberal fiind-că să crede a fi avocatul unei libertăţi din ce în ce mal mare.» Herbert Spencer nu admite mai multactele restrictive emanând de la un parlament de cât acelea care is-vorau de la un monarh. Şi în această privinţă el se exprimă ast-fel : «Precum adeveralul liberalism, în timpurile trecute lupta în contra monarhului care pretindea să exercite o autoritate nemărginită, asemenea, în zilele noastre, adevcratul liberalism va luptă în contra parlamentului care va voi să puie mâna pe o asemenea autoritate.» «Orl-cum ar fi, până în timpii din urmă, 1 adeverntul liberalism a manifestat, ca altă dată, prin actele sale, o tendinţa spre teoria unei autoriiat! parlamentare limi- j tata.» Se luam acum cel-l’alt fragment al frazei în care am resumat tesa susţinută de no', şi anume: «Conservatismul nu piere când admite intervenţia Statului, deoare-ce el rămâne statornic vechiului seu program e-tatist.» Iată şi in această privinţă cum se exprimă Spencer : Când e sinonim de constrângere exercitata de Stat, tn opoziţie cu libertatea indivizilor, torysmul renume tory«m. Vorbind apoi de conservatorii de-sinteresaţi şi de conservatorii egoişti, Spencer zice : Amândoi formează împreună un contrast foarte isbitor cu liberalul aşa cum el să definea la epoca când liberalii meritau fn adever numele lor. lată acum şi conclusia: «Conclusia evidenta e ca, pe cAta vreme el latesle sistemul constrângerii, ceea ce se numeşte liberalism e o noua forma a conservatismului». Ce mai zic acum confraţii noştri? Cum vor explica ei că au pus pe Spencer într’un anume volum şi lntr’un anume capitol se zică cu totul alt-ceva de cât zice în realitate şi pentru a ajunge acolo, pentru a expune opinia autorului exprimată în articolul «Noul torysm» au luat un fragment dintr’o notă, l’au ciuntit, au suprimat cuvîntul din capul frasei care indica o re-servă, ce ar fi deschis ochii cititorului, şi l’au pus se zică contrariul de ce zice în realitate. Cunoaştem un avocat colectivist, care are obiceiul, când pledează înaintea Curţii de Casaţie, d’a se preface că citează autori, pe când el face in realitate teorii in favoarea tesei sale eşite din capul lui şi pe care le pune în spinarea lui Demo-lombe or lui Ortolan. Nu ne vine a crede că confraţii de la Lupta vor se introducă şi în ziaristică acest procedeu de diseu-ţiune şi mai lesne am crede că ei n'au pri r n’au citit pe auto- rii de care vorbesc. In acest cas se ne erte daca nu putem discuta cu ei. Pricepem se polemisăm cu Lupta, dar nu pricepem se facem edueaţiunea politică a redactorilor ei. CRONICA GOSPODĂRIE COMUNALA Fierberea este mare de cincî-spre-zece zile, şi neînţelegerile sunt şi mai mari pentru a se putea întocmi o listă de candidaţi ai consiliului comunal. Colectivişti şi fleviştî, toţi cer cu or ce preţ o listă de gospodărie comunală, cea ce'mî a dat şi mie idea sâ întocmesc lista mea în care să fie prevăzuţi representanţî de aî tuturor breslelor. Intr'adevăr nu ar fi drept să avem în viitorul consilifi comunal numai pe tânărul N. Basilescu ca representant al tuturor partidelor politice — după timpuri şi împrejurări—; nu ar fi drept să lăsăm la o parte unele meserii, unele industrii naţionale. De acea am onoare a propune alegatorilor următoarea listă de candidaţi, o adevărata listă de gospodărie comunală : Colegiul l-iu 1) C. Nacu, spre a representa isna-ful ceaprazarilor, având tot de o dată dreptul să represinte afară de ceapra-surl şi ceapa, prazurile. 2) Radu Mihai, delegat din partea ceasornicarilor. 3) Maşter Broadwe), delegatul in-casatorilor mirodeniilor publice, breaslă bogata, de oare ce membrii ei se numesc vistieri. 4) Nikt Xenopulo, delegat din pârlea israeliţilor naţionall-liberalf, căci şi el este romun. Vus? Sa va ocupa în special cu legea comerciului ambulant. 5) C. F. Robescu, delegat al societate! bandagiştilor pe faţa şi pe dos. 6) Colonelul Bibescu-Pistol, delegat al societâţel armurierilor. 7) D-rul Severin-Bosnagea» representant al bărbierilor maiştri în mică hirurgie (lipitori, ventuze şi scoatere de măsele, eventual şi de fălci). 8) Sternn Heliu, Iacov fiind jidan benaturalisat, Geraudel ne având vîrs-ta şi femeile neflind eligibile. 0) C. Andronic, delegat din partea poleitorilor. 10) IV. Dimancea, representantul breslei samsarilor (graţieri, împrumuturi, vînzărl de imobile, contracte, furnituri şi altele). 11) Tache Protopopeseu, repre-sentantujcorporaţieî Dambulichi-Tchiuş-manda. 12) hlritzopulo, delegat din partea sufragiilor, cu mandat special de la breasla rândaşilor tuţ maghiaron. 13) Anrironcscu-Rulap delegat din partea tâmplarilor fabricanţi de dulapuri cu secret. 14) Stoicescu C. representantul breslei boiangiilor şi a frizerilor—(su-limanuri, irvanti vasanaroc,«cosmeti-curl şi ştiubet). 15) Sioiulescu D., delegatul breslei cârciumarilor en gros. 16) Carada, representantul caselor străine, schimb şicomision, S. G.D. G. Iată de o cam data lista mea pentru colegiul ântâih ; dacă precum crez eu, recomandaţii mei vor întruni majoritatea voturilor, mă voi grăbi să public la vreme şi lista candidaţilor pentru colegiul al doilea. Nâdăjduesc că nimeni nu va putea susţine că am nesocotit trebuinţele gospodăriei comunale Max. DIN STREINATATE ma încheieral armistiţiului de la An-drianopo'e. «Concluzia operei, zice ziarul «Die Post», ne arată cât de scurtă fu memoria Rusiei pentru seiviciile ce le primi de la armata care’l fusese aliat». Nici la încheierea armistiţiului, nici la acea a tractatului de pace cu Turcia, România nu fuse admisă. Prin acel tractat ’l se impunea a ceda Basarabia, tn schimbul Dobrogeî, către Rusia, de şi acest imperiu se îndatorase expres prin con-venţiunea de la 16 Aprilie 1877, a respecta şi a apăra integritatea actuala a României. O furtună de indignare se ridică în toata ţara. De altă parte Ţa rul ameninţă de a lua Basarabia cu forţa dacă Românii se împotrivesc aces-telcereri. Aliaţii de odinioară stăteau a cum faţă în faţă cu armele în mână. Chiar după ce fuse admisă la congresul de la Berlin, România nu isbuti a’şl dobândi dreptul. Ast-fel mulţumi Rusia unul aliat credincios care’i alergase în ajutor tn ora primejdiei. «Opera d-lul Văcărescu a apărut la timp oportun. Se dase cu lotul uitării meritele cari revin României in liberarea Bulgariei, şi este bine a se împrospăta amintirea tumel despre aceasta. Armatei române, însă, şi încercatului el comandant, d. Văcărescu i-a tnălţat prin scrierea sa un frumos monument. Pentru Germani studiul acestei scrieri a fost înlesnit prin traducerea el. A-ceastă operă se poate alătura de cele mal bune monografii de istorie militară ale armatelor mal bătrâne, şi oştirea românească probează prin această scriere că este egală cu dânsele şi pe târîmul ştiinţific militar. Aseară după întrunirea de la Dacia \ d. I. Brătianu a dorit se i se facă o manifestaţie. Când a fost Inse vorba se se puie în executare această dorinţe, s’a pomenit câ în jurul seu nu se găsea de cât Meschiu, C. F. Robescu, Manolescu lungu, Toboc şi alţi vr’o zece bătăuşi, ast fel că chiar d. Dimancea, vorbindu’i la ureche l’a făcut se renunţe la acest caraghiosllc. -*»- M. S. Regele a asistat azi la examenele şcoalcî Militare. -sss- M. S. Regele a primit eri pe d. Coute Golouehowsky. Generalul Alex. Anghelescu este greu boinav. Mai mulţi medici au fost chemaţi eri în consultaţie. -#*- D. general Ipâtescu a inspectat eri batalionul de vânători care a plecat la Sinaia. O mişcare va fi făcută zilele acestea printre personalul creditelor a-gricole. D. Inspector financiar Constandi-nescu a depus eri raportul seu privitor la ancheta făcută la Teatrul I Naţional. Vom reveni. RUSIA SI ROMANIA IN RESBELUL 0 N 1877—1878 IN FORMAŢIUNI INTRU,IRILE 0P0SITII-UNITE DE ERI Eri oposiţiunea-uoitâ a ţinut, două întruniri publice pe culori : una în Verde şi alta în Negru. Amândouă aceste întruniri au fost strălucite şi un număr foarte însemnat de alegători au venit se aplaude pe oratorii oposiţiunii-uuite. La Verde au vorbit dd. Gr. Peu-cescu, N. Filipescu, N Blaramberg, G. Boerescu şi Paeho Protopopeseu. In Negru au vorbit d-nii Paladi, Paehe Protopopeseu şi Blaramberg. -*» - ÎNTRUNIREA flevista Sub acest titlu ziarul german «Die Post» de la 16 Maiu, publică următoarele asupra acţiunel armatei noastre în ultimul răs-boiO ruso-turcesc : «O nelinişte îngrijitoare, provocată de pretenţiunile vagi si neţărmurite ale Rusiei în privinţa influenţei ce dânsa voeşte sâ'şî aroage asupra statelor din Peninsula Balcanică, apasă, mal ales de doul ani Încoace, asupra Europei întregi. Rusia îşi sprijină aceste preten-ţiuni pe sacrificiile ce ar fi făcut în favoarea acelor state lntr'un râsboiu sângeros şi costisitor, şi încă de curând a primit asigurarea din partea cancelarului imperiului că el este dispus a Înlesni acele pretenţiunl ruseşti, întru cât ele vor fi întemeiate pe tractatele existente. Gu toate acestea, lucrurile în a-ceastă cestiune nu se limpezesc, şi Europa trebue să se aştepte să vază is-bucnind o conflagraţiune în acele părţi unde se adună nori de furtună. In asemenea împrejurări, este instructiv a cerceta cursul resbelulul trecut, făcând acest studiu şi dupe alte relaţiunl de cât cele provenite din isvoare ruseşti. Ast-fel, se va desluşi mal bine, daca, până în sftrşit, Rusiei îî vine tot meri tul în resultatul final norocit al acelui resbel, şi daca sunt, deci, bine întemeiate nemăsuratele sale pretenţiunl. «O asemenea informaţiune ne stă a-cum înainte printr’o scriere care s’a tradus de curînd în limba germană, scriere întitulată : «Participarea României la resbelul din 1877 şi 1878», de T. C. Văcărescu, loc. colonel în reservă, traducere germană de Mite Kremnitz, cu o cartă şi 2 planuri, Lipsea, 1888, la F. A. Brockhaus. «Din prefaţă vedem că în traducere s’ail făcut câte-va prescurtări, dar planul şi distribuţiunea scriere! ah fost menţinute. Aşa cum ne stă înainte, a-ceastă operă are o înalta însemnătate nu numai pentru militar, pentru istoric şi bârb»tul politic, dar şi pentru oricine se ocupă cu evenimentele contimporane. Aci se dovedeşte în chipul cel mal învederat aceea ce s’a dat mai de tot uitărel, adică cum Statul român şi armata română sprijiniră din capul locului, mijlocit şi nemijlocit pe Rusia, în conducerea resboiului, şi cum, până la urmă, o putere mică scăpă soarta campaniei in care forţele unei ţerî incomparabil mal mare suferiseră grele încercări, fiind că la început dispreţuiseră pe adversar. Prin cele ce urmează, vcm cerceta mai de sprospeconţinutul aces tei opere.» Se face dupe aceasta naraţiunea e-venimentelor care se petrecură de la intrarea armatelor ruseşti în România până la trecerea lor în Bulgaria, arâ-tându se foloasele ce află Rusia în acest răaboifl din partea României. Armata acestui stat acoperi marşul strategic al oştireî ruseşti,şi sprijini în modefteaee trecerea el peste Dunăre, combătând pe Turci pe tot lungul fruntariei şi dând concurs Ruşilor la atacul cetăţel Nico-pole. Apoi urmară negocieri Intre guvernul român cu cel rusesc pentru cooperarea armatei române^peste Dunăre, în timpul cărora se perdură de Ruşi douâ bătălii înaintea Plevneî. Veni dupe aceasta cererea .de ajutor îndreptată Românilor, depeşa mareluî-duce Nico-lae către Domnul Carol,pornirea armatei române peste Dunăre şi sosirea ei înaintea Plevneî, unde seuni cu forţele ruseşti puse sub comandamentul Principelui Carol. Armata română luă o parte glorioasa la a treia bătălie de la Plevna, unde dânsa obţinu singurul succes al zilei, luarea cu asalt a redutei Griviţa, câştigată cu mari jertfe. Aces-el bătălii urmă asediul Plevneî, în care trupele române îşi atraseră admiraţiu-nea Ruşilor şi a generalului Todleben penlru nemeritele lor lucrări de întăriri. Apoi urmă căderea Plevneî cu luarea Ini Osman-Paşa şi a armatei sale pri sonieră, şi marele duce Nicolae şi Im pârâtul Rusie! recunoscură partea cea mare ce avu armata română în acest resultat. După acest fapt resboinie, trupele române se despărţiră de cele tur seştl şi urmară operaţiunile lor în con tra cetăţei Vidinulul, care, In momen-i tul de a fi luată cu asalt, capitula în ur- # www.dacoromamca.ro Eri seara partisaniî d Iul Fleva ah ţinut o întrunire publică în sala Ateneului. Şedinţa începe la. orele 9. D Racolă e aclamat ca preşedinte al adunârel. D-sa acorda cuvântul d-lul C. Bacalbaşa. D-sa dupe ce spune că lista colectiviştilor nu merită nici o atenţiune, şi nici nu îngrijeşte pe nimeni, voeşte să demonstreze că eticheta oposiţiuneî-unite nu poa'e fi a-devâratâ, nefâcând nimeni oposiţie guvernului. D. Bacalbaşa vorbind apoi de lista opo-siţiunel-unite critică această listă şi susţine lista d-lul Fleva, de şi Lupta a declarat câ nu susţine nic o listă. D. Aristid Pascal se sue la tribună în mijlocul aplauselor adunârel. D-sa găseşte foarte nemerită lista comercianţilor, dar această listă nu poate fi politică zice d. Pascal, căci el cel d’ântâih care e conservator şi ca conservator a primit să figureze pe lista propusă, nu o poate considera de cât ca lista de gospodărie. D. Pascal vorbeşte apoi de domnia colectivistă care a nenorocit ţara pe un timp de 12 ani. Ambele liste a zis la sfârşit d Pascal sunt bine ticluite; în ambele liste am prieteni şi foarte buni chiar. D. Danieleanu, urcat la tribună spune că d-sa e democrat şi liberal. Arată apoi de ce nu s’a amestecat până acum în politică, demonstrând cu mult humour care a pus tn veselie publicul, că politica aşa cum se face astâ-zl nu este de cât politică de interese personale. Oratorul explică apoi de ce nu e cu nici un partid politic. Cu d. Dim. Brătianu nu pot fi, a zis d. Danieleanu, căci d-sa nu ştie ce vrea. Cu d. Vernescu nici mal mult, d-sa neştiiDd să facă politică. Cu conservatorii, între care are mal mulţi amici, nu va putea nici o dată să se unească; nici cu d. Fleva,căci grupul d-sale n’are absolut nici o însemnătate, fiind compus numai din trei persoane, ceea-ce nu poate constitui un partid. (D-nil Taclie Ionescu şi C. Ariou auzind acestea, ah voit să întrerupă pe orator ca să mal continue). O.Daniileanudupe ce zice că nu înţelege ideile d-lul Pascal, sfirşeşlespunând câ nu poate veni alt guvern acum de cât acela al conservatorilor. D-nil Tache Ionescu şi Nicolae Fleva luând civîntul, spun că nu vor răspunde la acu-S4ţiunile ce li sad adus şi sfirşesc invitând asistenţa să voteze lista propusă de comercianţi. D. Protopopeseu Pache, aflând că colectiviştii exploatează discursul d-sale de la Orfeu, intrigând printre funcţionarii comunei pentru a demisiona, a făcut eri cunoscut prin secretarul general al comunei, că d sa nu va scoate pe nici un funcţionar de cât pe motive bine constatate şi motivate. -«*- Generalul Barozzi,ministru de ree-boiu, va lua chiar zilele aceste un concediu de mai multe săptămâni, pentru a merge în străinătate. E probabil că chiar în consiliul miniştrilor care se va ţine azi ca de obiceiu în toate Miercurile, sub pre-şedenţia M. S. Regelui se va desemna colegul d-lui general Barozzi care va fi însărcinat cu interimul departamentului ministerului de resbel. Azi s’a ţinut la Gotroceni obicinuitul consiliu de Miniştri sub preşe-denţia M. S. Regelui. D Eug. Stâtescu, mergând'eri la redacţia V. Naţionale a făcut observaţii jupânului Niki, că Voinţa nu atinge de cât foarte slab coarda ilegalităţilor. Jipânul i a răspuns câ d-sa găseşte din contra câ spune tot d’a-una numai minciuni. — «Apoi trebue să inventaţi ilegalităţi dacă nu sunt: idiotul de pu blic, ştii bine, că crede or ce ’î vel spune.» Iată. ce opinie are palidul şi bilo-3ul Stâtescu despre publicul Capitalei. Fără nici un comentariu. ----- mm.--------- DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA HAVAS Solia, 12 Iunie. Da incident s’a proius mal deunăzi într’un restaurant din Rusciuk unde un secretar de la vamă a scos portretul Ţarului. Asupra unei comunicări a Consulatului Germaniei care semnala asemenea participare câtor-va ofiţeri la această afacere, guvernul bulgar a ordonat o anchetă din care a resultat vina amploiatului vămel, dar nici o participare a ofiţerilor. In consecinţăministrulafacerilorstreine a adresat Consulului Germaniei o notă care anunţă destituirea funcţionarului. Incidentul e ast-fel închis. Sofia, 12 Iunie. Ştirile privitoare la o crisâ ministerială sunt fără temeifi. Sofia, 12 Iunie. D. StambulofTeste aşteptat la Sofia la sfârşitul acestei septămânl. Paris, 13 Iunie. Ziarele povestesc cum d. Heriot proprietarul marelor magazine ale Luvrulut, a tra3 un foc de revolver asupra soţel sale şi încercă în urmă să se sinucidă. DIN DISTRICTE BRAILA Partidul liberal-conservator Mesagerul Brăilei publică următorul proces-verbal pentru organizarea partidului nostru în Braila : PROCES-VERBAL Subsemnaţii , cetăţeni aî oraşului Brăila,grupaţi in jurul stindardului politic al partidului liberal-conservator; In vederea apropiatelor alegeri comunale şi în dorinţa d’a încredinţa conducerea intereselor oraşului nostru unor persoane independente, oneste şi active, constituindu-ne în comitet electoral, declarăm că vom lucra cu toţii spre reuşita acestui scop. Braila, 1888 Maiu 7. Alecu Constantinescu, Anastase Simu, Alecu Sturdza, Anton Ionescu, Alexandru Tomescu, Anghel Panait, Alexandru N. Corbeanu, A. I. Petrovicl, Al. Anănescu, A. P. Mihailescu, A. Marinescu, A. Barbu, Barbu Puianu, Badea G. Jipa, C. Fotin, Christache Ionescu, C. S. Ţenov, Constantin G«orgescu,C. Vericeanu,C. Bacalbaşa, Costache Ionescu , Garanfil George , G. Pungă, Coman Malheiu, Christache Vasi-liu, G. Mihailescu, G. Popescu, Chiriac Constantinescu, Costache Ioan, D. Nisi-peanu, D. Stanovicî, D. Mihailescu, Dinu Popescu, Dumitru Perşoiu, Dimitrie Sisea, D-r A. Grlin, Ene Nechiforecu, Economul Gr. Balaban, Ene D. Gâgiulescu, Gheorghe Avesalom, Gheorghe Ionescu, Ghiţâ M. Albu, G. ZelescovLT, George Raiciulescu, George Florescu, George Verescu, George Ionescu, George Lupescu, G. I. Furtu-j nescu, George Stegărescu, George Mibail, Gheorghe N. Târ&lâ, Gavril Marin, Ghera- sim Petcu, Ghiţă Marinescu, Gh. Brusaliu, Hristache Constantin, Ion N. Pădure, Ion I. Furtunescu, I. Armăşescu, Ion N. Fra-teşu, Ioniţă. Constandinescu, Ion Pândele Stanciu, Ion Jecu, Ion Nicolau, Ion Popescu, I. Tânăsescu, Lizâr Săndulescu, Mihalache Stănescu, Milea lorgulescu, Ma-nole Podeanu, Mibail Marghiloman, M. V. Vernescu, Marin Cap-Bun, M. Petrescu, M. Marinescu, NicolaeV.Perlea,NicolaeVâlcu, N. Negrescu, N. Tănase, Nicolae Iacob, Nicolae Banu, Nedelcu Tudor, N. Nedu, Nae Dimitrescu, N. I. Bucureaşteanu, N. A. Di-mitriu, Nae Chivulescu, N. Tănase Ciupit, Nistor Constantinescu , Oprea P. Cris-lescu, Petrache Ionescu, Preotul St. Pe-nescu, Petrache Dimovicl, Preotul Radu Mihailescu , Preotul Ştefan Secâreanu , Preotul Voicu Vasilescu, Preotul Luca Dimitrescu, Preotul Caramzulea, Radu S. Albuleţu. Radu Bucur Stegărescu, liăduş Vasilescu, R. G. Ionescu, Ştefan Mihailescu, Ştefan Economu, Ştefan Cristu Co-sac, Stan Dobrin, Ştefan M. lorgulescu, Stoica Bogdănescu, Ştefan G. Cocoşu, Stan Tătăranu, Stelian Vasilescu, Ştefan Do-brescu, S. Dimitrescu, Stan S. Rădulescu, Teodor Stoianovicî , Tănase Arghirescu, Toma Petrescu, Tole Gheorghiu, Teodor Crăciunescu, Tache Petrescu, T. Anghel, T. Nicolescu, Teodor Bogdănescu, T. M. Ghiuzel-veleat, Vasile A. Paleologlu, Va-sile Perşoiu, Vasile Mărgărit, Vasile Cara-gheorghe, Voicu Ionescu, Vasile Anghe-lescu, Vasile Constantinescu, Vasile lo-nescu, Z Zaharia. • * Iar tn întrunirea de la 23 Maih din sala Răducanu Daniilescu, cu o libertate cum n’a putut fi sub colectivitate, marele comitet a ales în unanimitate 45 persoane, care vor compune comitetul de acţiune. Acest comitet,în acord cu vechiul comitet liberal conservator, va lucra pentru a încredinţa comuna unor adevăraţi representanţî al in-reselor sale. Iată procesul-verbal de constatarea acestei alegeri : PROCES-VERBAL Comitetul electoral al partidului liberal-conservator, în şedinţa de la 28 Maiu curent, din sala Răducanu Daniilescu, in vederea viitoarelor alegeri comunale, a ales în unanimitate un comitet de acţiune compus din următoarele persoane : D-niî: Nicolae V. Perlea, Mihalache Stănescu, Manole Podeanu, Vasile Paleologu, Constantin Popescu, Iordache Constantinescu, Nae Chivulescu, Tănase Rădulescu, Teodor Bogdănescu, Ioan Frateşu, Nicolae Negrescu, Ene Nechiforescu, Dimitrie Perşoiu, Ştefan Christu Cosac, Dimitrie Nisi-peanu, Ene Găgiulescu, Alecu Constantinescu, Ghiţă Moise Albu, C. Ionescu, Teodor Crăciunescu,Dinu Popescu, Răducanu Daniilescu, preotul Gr. Balaban, Nicolae Dedu, Costache Pungă, Vasile Anghel, Pantazi C. Alexiu, Costache Drâghiciu, Vasile Constantinescu, Chiriac Panait, preotul Voicu Vasilescu, Marin Şerbănescu, Costache Mihăilescu (Râmniceanu), Dimitrie Sisea, Gheorghe Ionescu, Milea Iorgu-lescu, Gheorghe M. Muşat, Radu G. Con-druz, Badea Jipa, Gr. Nicolae (cismar), A-lexandru Ionescu, Alecu Sturza, M. Vernescu, Alexandru Anănescu şi Dimitrie State Ruse. Pentru constatarea celor de mal sus, am Încheiat acest proces-verbal. Preşedinte, Dinu Popescu. ROMAN Primim următoarea copie după reclama-ţiunea adresată Prefectului de Roman de către mal mulţi locuitori al comunei Bă- ceştil: Domnule Prefect, «Ga supliment la cele denunţate ad-ministraţiunel de sub guvernul căzut şi d-voastră la 3,10,27 Aprilie şi 3 şi 9 Maiu anul curent, subscrişii locuitori ce re-presentăm majoritatea alegătorilor comunei rurale a târguşorulul Băceştil din plasa Fundului judeţul ce administraţi, cu tot respectul datorit, venim a supune cunoştinţei d-voastrâ şi următoarele: 1. Primarul acestei comune numit Ştefan Gurcfi, funcţionează contra art. 67 din legea Electorală comunală, de oare ce nu ştie a citi şi a scrie şi debitează şi băuturi spirtuoase. 2. A arendat venitul pitării, căsăpii şi mangeriel evreului Şloim Băbuş&nu cu un preţ mult mai mic de cât In periodul precedent, sigur că nu fără interes (la ancheta să va proba foloasele ce a luat primarul cu notarul Chiriac) şi fără garanţia cuvenită. 3. A'arendat iluminarea târguşorulul cu gaz fără garanţia cuvenită şi tolerează antreprenorului a se servi cu maşini ce aâ focuri mal mici de cât acelea prevăzute prin condiţiunile contractului. 4. Primarul Curcă, în unire cu notarul său George Chiriac, a luat raită de la un posesor pământ de arat, un stog fin şi paie, pe care le au vândut la vă-tăşeî pentru angajamente de lucrări a-gricole esecutate contra legel şi asupriri la răfuell. Se va proba aceasta ' dupe regulele comunei. 1 5. A Înscris cu rea credinţă în fia- EPOCA - 2 IUNIU 3 tele comunale pe anii trecut! şi curent indivizi care nu au dreptul, caz prevă-zut şi pedepsit de art. 117 legea Electorală. 6. A tolerat ba chiar învoit pe posesorul moşii din localitate, a reţine de la mal mulţi locuitori suml datorite lor pentru munci agricole, pentru alte datorii şi a preface în contractări de muncă agricolă datorii care proveneau din daraverl străine de lucrări agricole, Contra art. 18 şi 19 din legea muncilor, fapt prevăzut şi pedepsit dupe art. 35 şi 36, menţionata lege, combinat cu art. 147 şi 148 Codu Penal. 7. A emis mmdate de plată pe timpuri ne servite şi le a anexat apoi ca acte justificative, dovadă lucrările aflătoare în arhivă dacă nu cum va să vor fi sustras. 8. A înscris în actele civile de aici actul de deces al Iul Ştefan I. Olaru a căruia moarte s’a întâmplat pe teritoriul comunei Suhaleţu judeţul Vaslui, pentru a nu se descoperi prin autopsie cauza morţii; i s’au sustras bani şi bo-rangicu (se va proba aceasta cu mar-turi). 9. A luat ambii, primarul Curca cu notarul său Gh. Chiriac, mită de la posesorul moşii Bâceştil pămănt de arat în anul trecut pentru angajamente de lucrări agricole esecutate fâră să fi fost autentificate conform legel; dovadă lucrarea subprefectului şi oamenii cari aii iscălit în registru de munci la Ianuarie anul curent, caz prevăzut şi pedepsit dupe art. 35 şi 36 legea tocmelilor de lucrări agricole combinat cu art. 147 şi 148, Codu Penal. 10. Obiectele pentru alimentare publică sunt de cea mal proastă calitate şi să tolerează evreului antreprenor a le vinde chiar şi cu lipsă de dramuri, pentru că primarului Curcă, şi notarului Chiriac, li se dă pâine şi carne cu preţuri mal mici şi de multe ori fără plata, pentru ca să nu’l dea în judecată pentru faptul că frustează lumea, şi a'l îngădui cu respunderea câştigului. Se va proba aceasta cu acte şi după regulile comunei. 11. In schimbul pământului ce ni s’a răpit din vatra târguşorului de câtre posesorul moşii în primăvara anului curent, li s’ab dat laambi4 1/2 fălci loc de arătură pe care l’au şi agricul-tat. 12. A lăsat în folosul posesorului moşii venitul anual de 100 lei mal bine din închiriarea locului nostru obştesc pe care să află aşezată moara de foc pentru ca li se văreaza vitele pe imaşul arendaşului. 13. însuşi Cnrcă, î» calitatea sa de primar ne-a răpit şi ’şl-a însuşit Iul fără drept o bucata pământ din vatra târgului pe care ’şi-au făcut şuri pentru vite şi grădini. 14. Veniturile comunei se percep cu hapca de câtrătoţl funcţionarii comunei până şi de vătăşel, aşa că nu să mal ştie în a cui pungă întru, mal ales că per-ceptoru care este şi consiler contra legii nu ştie carte şi să lasă pe mâna altora căutându-şl mal mult de cârciumă şi cărăuşie. 15. Consumaţia băuturilor spirtuoase făcută de primarul Curcă, cu notarul Chiriac, pe lângă că a fost iconomi-coasa şi în favoarea antreprenorilor dar apoi s’a scăzut şi grade de tărie la rachiu, ceia ce nu s’a fâsut la consumaţia de la 1884, cu care s’a scăzut tot pe aceşti antreprenori, dovada lucrările relative. (Sigur că şi aceasta nu s’a făcut fără vre un folos). 16. Primarul Curcă,cudotarul Chiriac, cu scop de a’şî resbuna pe mal mulţi comercianţi de partidul celor care n’au voit se fie pentru guvernul căzut, au dresat 11 procese-verbale de contravenţie contra acestor comercianţi, procese care s’au declarat în falş şi probat ca atare, dar acţiunea contra lor nu s’a mal pus încă în mişcare de şi a fost repetată în mal multe rânduri. 17. Ab tolerat posesorului moşiei de a făcut haţaş pentru trecerea oilor ce ab învoit la păşune pe imaşul nostru al târgoveţilor. 18. Vatăşei plătiţi din budgetul comunei sunt mal mult în serviciul primarului Curcă, şi a notarului Chiriac, trimeţându’I pe la Roman cu unt, ouă, păsări... pe la Dămieneşti cu femeia lui Curcă, la trebl prin ogradă, cu vitele la câmp, etc. 19. De către primarul Curcă, cu notarul Chiriac, s’ab ordo at perceperi i-legale. Se va proba aceasta cu acte de de ale lor dacă nu se vor fl sustras. 20. Şcoala de fete pentru restabilirea careia am luptat de la 1877 e ne considerată de aceşti lacomi invidioşi, căci nu numai că n’ab avut în ved re a a-loca în budget salarib învăţătoarei şi şi să întreţină şcoala, dar apoi nu îngrijesc a se procura învăţătoarei (d-şorel Văleanu) pentru care avem atâta stimă cât şi inimă, măcar locuinţa npcesarâ şi ci rută de legea asupra Instrucţiune! publice. 21. Legea electorală a fost cu totul călcată de primarul Curcă, cu notarul Chiriac, şi ajutorul de primar Gr. Ichim, în alegerea delegaţilor de la 10 Ianuarie anul curent. 22. Notarul Chiriac care este obligat de lege şi cu îndeplinirea serviciului posta! rural în unire cu primarul Curcă, a sustras mai multe scrisori din a-celea ce se depuserâ la poşta comunala, şi din acelea ce venise din alte părţi spre a le distribui adresanţilor în localitate, şi citindule ambii conţinutul prin stricarea sigiliilor ce purtau acele scrisori de corespondenţă în afaceri de mari importanţe, le ab desfiinţat. Supunând cu respect toate acestea cunoştinţei d voastră domnule Prefect, vă rugăm se bine-voiţi a constata înşivă fiinţa celor ce spunem şi având în vedere seriositatea faptelor, se binevoiţi a mijloci împucarea intereselor comunei prin disolvareaconsiliului comunal şi acţionarea culpabililor In judecată. Credem de prisos a vă aminti d le Prefect că în interesul descoperire! a-devărulul, veţi bine-voi a aviza mai întâiu la desbrăcarea numiţilor (primar şi notar) de haina funcţiunilor cu care sunt învestiţi, şi apoi a se ancheta faptele spre a nu influenţa asupra mar-turilor şi a instrucţiune!. Bine-voiţi vă rugăm, d-le Prefect, a primi asigurarea prea osebitelor noastre consideraţiuoî. I. Pantiru, G. I. Turbure, Mihai Botez, Vasile V. Pantiru, C. Busuioc, N. Vasilio-vici, T. Donici, Stef. Chirila, Zamf. Ursa-chi, V. Ursachi si Gh. Balta. ULTIME INFORMATIUM Aflam în acest moment ca si d. C. Olanescu refuza de a figura pe vre-o lista pentru Consiliul comunal. X Manopere electorale Aflam ca, prin piaţa, ar (i circulând liste pentru alegerea de mâine. în cari s’au introdus numele d lui Iţim. Itratcanu si a altor candidaţi inscrisi pe lista Opositiunci Unite. Au cunoaştem pe autorii acestor fapte necorecte. Dar le denunţam d-lor alegatori, si 'i rugam se nu se însale, si se nu voteze de cât pentru lista publicata in capul ziarului România, Naţiunea, Românul, l'Indipen-dance roumaine si Epoca. X D. Ministru al instrucţiune! publice a însărcinat pe d. St. Mihăi-lescu, inspector general al şcoalelor se asiste la examenile anuale din şcoalele săteşti în mai multe comune ale judeţelor din Moldova. X D. Ministru al instrucţiune! publice a cerut consiliului permanent se se pronunţe asupra creare! a patru burse anuale ce trebuesc acordate absolvenţilor distinşi ai conservatorilor de musisă şi declamaţiune din Bucureşti şi Iaşi. Doue din aceste burse vor fi destinate pentru musicâ ; iar cele l’alte doue pentru declamaţiune. x Azi după cum am anunţat M. S. Regele a inspectat trupele de la Ţurloaia. Eatâ o mică dare de seamă asupra a-cestei inspecţii. M. S. Regele Însoţit de d-nil general Barozzî, ministrul deresboiu, Ipătescu loc ţiitor al comandantului corpului al 2-lea de armată, şi de un numeros stat major a fostîntîmpinat la un chilo-metru de lagăr de autorităţile comunale al comunei Ţurloaia, de d. Colonel Mârculescu şi de un număr însemnat de femei, săteni şi copii care ab presen-tat M. S. cunune de flori Mal multe arcuri de triumf fusese construite pe calea M. S. Regelui. * După o inspecţie amănunţită făcută regimentelor 6 şi 21 de Dorobanţi, recruţii anului acesta ab făcut ecserciţii. La plecare M.S. a bine-voil a exprima d-lul colonel Mârculescu şi ofiţerilor a-celor regimente înalta sa mulţumire. X Citim în «România liberă» : «Voinţa Naţională», care dupeex-presiunea francezului aretoutehonte bue, îşi permite se amestece în murdăriile polemicei ei şi nume de femei în vîrstă, pe care toată lumea le-a respectat şi le respectă. Şi când te gândeşti că în comitetul ei de redacţiune se găsesc oameni care au însemnat ceva n ţara aceasta, te desgustă când vezi la ce uitare a sentimentelor de demnitate şi de onoare îi poate împinge pasiunea politică. «Voinţa» ocupându-se de d-na M., a inserat un neadevăr ruşinos. X Consiliul permanent de instrucţiune publică s’a adunat astă zi şi a început a se ocupa cu uumirea per- soanelor care trebuesc delegate ca se represinte ministerul instrucţiu-nei publice la diferite şcoale din Capitale, atât publice cât şi private. X Citim în «Lupta» de azi : «Epoca» de ieri înjură şi ped. Gr. Mano, fiind-câ a combătut pe conservatori tntr’o întrunire ţinută aseară tn Verde. Când cel înjuraţi de «Epoca» pentru asemenea motiv vor ajunge la o mie, vom face o cruce. Se restabilim faptele : Mai înteiu n’am înjurat pe d. Gr. Mănos, ci l’am criticat, pentru că un om ca d. Mănos, isgonit de trei ori din slujbe şi sub conservatori şi sub colectivişti pentru că lua pirale de la contribuabili, n’are voe se vorbească de oamenii cinstiţi. X - lată jurisprudenţa stabilităerl tn şedinţa plenara a membrilor tribunalului de Ilfov, în vederea alegerilor comunale : Ori-ce listă ce conţine ştersături de nume va li anulată, caavend în-tr’însa semn de prealabilă înţelegere şi violând secretul votului. Tot asemenea vor fi anulate, pentru acelaş motiv, listele ce conţin mai puţini candidaţi de cât cei ceruţi de lege. X Doue procese importante se vor judeca în zilele de 7 şi 8 Iuniu curent de către trib. corecţional din judeţul Tulcea. Gel d’înteiu este judecarea fostului primar Nicolae Ivanovici, inculpat pentru 17 fapte, prevăzute şi pedepsite de art. 140, 142 şi 144 combinate cu art. 40 din codul penal. Cel d’al doilea este judecarea fostului prefect alTuleei, satrapul Paul Stătescu cu alţi complici ai lui, pentru faptele prevăzute şi pedepsite de art. 47, 147 şi 288 din codul penal. Vom vedea daca justiţia va fi la înălţimea ei!! I... X Procesul d-Iui Alex. Cnturgiu cu d. Manolescu Az; a venit înaintea Curţel de apel din Bucureşti procesul intentat d nulul Alex. Gatargiu de către procurorul Mtch. Manolescu. De şi aceasta înfăţişare este a treia, nici de astă dată nus’aupresentat martorii citaţi, care sunt d-nil M. Manolescu, G. Chiţu şi Kiriacescu. D. Al. Gatargiu a cerut ca să se citeze fostul prefect Moruzi şi denunţătorul A. Popescu, pentru a putea proba cu acte oficiale ca pretinsul atentat contra d-lui I. G. Brâtianu fusese urzit la prefectura poliţiei. Curtea, In unire cuconclusiunile d-lul procuror Gerkez, a respins această cerere. . In urma acestei decisiunî, d. Al. Gatargiu a refuzat de a se apăra. Curtea, intrând în fond, a achitat în unanimitate pe d. Gatargiu, fără ca a-cesta să se fl apărat măcar. Onoare dar acestor magistraţi! J X Primim din partea eminentului hirurg d-nu doctor Severeanu următoarea scrisoare : Domnule Redactor De felul meO sint cam îndărătnic, tn cea ce priveşte citirea ziarelor politice, şi aceasta este şi causa că adesea articole, ce mă privesc direct sab indirect, ’ml scapă din vedere şi din nenorocire, asemenea articole, de cât-va timp ab luat proporţiuni demâsurate şi mal ales cele cu un caracter injurios. Ast-fel zilele din urmă, se zice că unele ziare, puţin scrupuloase tn alegerea materiilor de imprimat, şl-ab umplut coloanele cu nişte asemenea murdării. Am fost, sunt şi cred că voi fi, un om paşnic, care vrea să trăiască în viaţa cea mal modestă, fără să invidieze pe nimeni, or-care ar fi posiţia Iul; am însă un păcat şi a-cesta trebue mărturisit, căci poate sfe fie ertat cel puţin pe jumătate; urăsc pe mişel, pe şarlatani, pe nesăţioşi şi se pare că există de acestea caua mulţi. Au căutat aceşti mici la sullet a mâ do-borâ; vor reuşi or nu, aceasta este o ces-tiune de timp; eb cred însă că dreptatea va triumfa şi’ml place a crede că ea va fi cu mine. In toate calomniile ce s’au scris, este de sigur o mână medicală amestecată, şi’ml pare foarte rău că nişte interese meschine ’l-a împins a aluneca pe o pantă atât de periculoasă. Nu cred el că cu chipul acesta nu mal este posibilitate a practica medicina? nu cred el că fie-care medic, cu voe sab fără voe, cu ştiinţă sab fără ştiinţă, este vulnerabil ? Cine ar mal avea curagiul a căuta un bolnav dacă ar vadea a doua zi trecut la gazetă, că medicamentul a fost rău dat şi din causa lui a murit bolnavul? Ce bolnav a murit, fâră să nu e-xiste o bănuială ? Apoi daca este aşa, şi daca le place onorabililor confraţi de la gazelele cu pricina a arunca mânuşea, cred că se vor găsi alţi a o ridica. Poftesc aceşti confraţi a face un buletin jurnalier de toţi morţii tutulor ? Noi primim aceasta şi sper că vor rămâne mulţumiţi de isbânda ce vor dobândi. Noi nu ne ferim, avem destulă esperi-enţâ pentru a asuma responsabilitatea faptelor noastre Cred că este fâră nici un folos practic a mă mal întinde asupra mijloacelor ne legale IntreDuinţate de aceste fiinţe meschine, care se ascund dupe degete, ca să poată insulta. Cu această ocasie, rog pe toate redacţiile ziarelor care ab bine-voit a lua apărarea causel drepte, căutând a pune la locul lor pe nişte medici care nu se respectă nici pe el Însuşi; să primească mulţumirile mele. Primiţi vă rog, d-le Redactor, stima şi consideraţia, împreună cu mulţumirile mele anticipate. D-r Severeanu X www.dacoromamca.ro Voinţa Naţională face mare caz de faptul că Fântânaru a fost aşezat în spitalul de la Mărcuţa mal înainte se S9 fi pronunţat doctorii asupra st 'reî sale intelectuale. Trebue se fie cioe-va cu desăvârşire guguman pentru ca se nu Înţeleagă că o constatare serioasă a-supra boalelor nervoase nu se poate face în arestul comun de la Văcăreşti, ci trebue neapărat făcută în-tr’un stabiliment special, tinde a-cel bănuit de iresponsabilitate poate fi supraveghiat la fie-care moment. Ast fel se procedează în toate ţările şi nicâeri n’a plesnit vre-o dată în mintea unui publicist idea să facă din acest studiu un cas de critică în contra guvernelor. X D. Stoicescu fost director al di-visiunei şcoalelor la ministerul ins-trucţiunei publice şi d. Scurei fost prefect la Bacău sunt numiţi revizori şcolari în Bucureşti. X Intr’o informaţie ce ni s’a trimes de la Bacău,privitoare la comisiunea interimară a oraşului Bacău s’au strecurat câte-va apreciaţiunî greşite asupra unor persoane politice din localitate. X Voinţa Naţională nu lasă nici o ocaziune pentru a lua apărarea oamenilor cu deprinderi colectiviste ; ast fel în numărul său de la 1 Iunie spune că perceptorul comunei Ciocăneşti, anume FloreaGavrielescu, a fost bătut de subprefectul Vlahuţi şi arestat ilegal. Voinţa însă nu spune nici cum pentru ce a fost arestat acest martir politic colectivist. Acest perceptor a delapidat 2700 lei şi a fost tolerat ani întregi de fostul guvern colectivist. Gând se descopere delapidarea Voinţa face din acest colectivist pur sang un martir. ÎNTRUNIRE \ 0P0S1TII-UMTE DIN SALA ORFEU Public imens. La orele 4 se deschide şedinţa. D. Dim. Brătianu e aclamat ca preşedinte al adunărei. Mulţumind, d-sa spune că cetăţenii trebue să voteze lista oposiţiunil-unite, chiardaca vor vedea pe dânsa persoane care nu le plac. Aveţi, d-lor, sâ alegeţi Intre trei liste : una a colectiviştilor, care ştiţi ce nenorociri au adus In a-ceastâ ţară, a doua care se apropie de colectivişti; căci, aproape toţi aceia care sunt pe lista aceasta, nu mal departe de cât acum doul ani, erab colectivişti şi a treia a oposiţiunil-unite care e compusă de oameni politici, care ab luptat 12 ani în contra nefastului regim ce a căzut. D. Brătianu arata apoi cetăţenilor că Pitiştenii ab votat lista oposiţil unite cu o majoritate zdrobitoare, sdrobind pe colectivişti (aplause). D. Al. Lahovari e chemat la tribună în aplause. D-sa recapitulează actele sângeroase de la 14 şi 15 Martie, pe care le-a pricinuit mişelia regimului trecut, arătând virtutea cetăţenilor, cari ab ştiut să pue la locu lor prin bravură şi prin prudenţa pe toţi acel cari ab traficat cu averea şi viaţa cetăţenilor.Dar acum când aţi dat jos pe stăpânii de la gu-vernu lui Ion Brătianu, de sigur că nu o să vă fie greu ca să daţi jos şi pe slugile lor... (Aplause frenetice). D. Lahovari găseşte cu deosebire îndrăsneţlpecolectiviştii care de şi sîn-gele de la 14 şi 15 Martie nu s’a uscat încă, cutesză de a solicitadin nob mandatele pe care le-au murdărit prin ho-ţiele lor. Dar aceste nu le spunem numai noi, urmează d. Al. Lahovari în aplausele frenetice ale adunărei, că colectiviştii nu sunt curaţi, dar chiar el Intre dlnşil pe când erau la primărie ’şl aruncab unu altuia epitetele de hoţi. Oratorul dă citire unei plângeri a d-lui Serurie, că e calomniat împreună cu alţi colegi al săi, cum că a comis ne-regularitătî şi hoţii In averea comunei. Şi ştiţi atunci d-lor cine acuza pe d. Serurie, tot colectiviştljca dd. G. F. Ro-bescu, dr Serghiu etc. Iată cine ’i calomnia I Şi ştiţi ce s’a făcut ? D. Chiţu, atunci ministru de interne, a fost nevoit să disolve consiliul comunal al d-lor Serurie şi tovâroşie. D. Lahovari dă de asemenea citire raportului d-lul Robescu prin care d. Serurie ţera acuzat de hoţie împreună cu colegii săi Ionescu Muscă şi cel cu dânşii.... Şi astăzi aceşti acusaţî şi acusatorl, vin ghiarâ în ghiarâ să vă ceară su-fragiele d-v. ca să’i alegeţi iar la consiliul comunal. Ge derisiune! ce ruşine! (Aplause frenetice). D. Lahovari arată ce'ordine şi ce libertate presidează astăzi sub guvernul actual. Am avut alaltăerl trei întruniri şi aţi văzut cu toţii d-lor ce linişte şi ce respect din partea guvernului a fost pentru câteşi trei întruniri. Sunt şarlatani şi mincinoşi aiel cari vă spun: credeţi ce vă zicem noi, ce scrim tn ziarele noastre, iar nu acea ce vedeţi cu ochii. Sunt şarlatani şi hoţi şi turburaţi nu-maltn gheşefturile lor acel din politician! cari de şi văd cu ochii că nici o dată o mai bună ordine, o mal mare linişte, o mal mare liberute n’a dom- nit de cât astăzi sub guvernul actual, cutează să ne mal acuze că suatem reacţionari pe noi conservatorii (aplause frenetice). Vedeţi d-lor cum sunt de na şei aceşti oameni (aşa e3te, aplause). Venind la cestiuuea listelor d. Laho-vari spune că toţi trebue să voteze lista ce are In cap pe d. 1). Brătianu, ga-neral Plorescu şi G. Vernescu, iar nu altă listă. In cea ce priveşta lista d-lul Fleva, d. Lahovari spune că d-sa iubeşte pe d. Fleva, dar urăşte pe acel cari pozează In şalvatorl. (Aplause) Aşa a fost şi cu Ion Brâtianu. Pe un timp de 40 de ani d sa era privit de ţara românească ca salvator şi am văzut cu toţii ce fel de salvator a fost pe un timp de 12 ani şi mal mult. Ei bine nu mal voim ast-fel de salvatori, şi împreuna cu noi nu mal voeş-te nici Ura. (Aplause îndelungate). D. Petre Grădişteanu. D saînfierează energic îndrăsneala colectiviştilor ce solicită dupe atâtea crime iarăşi voturile cetăţenilor. Auziţi, d-lor. tn capul listei colectiviste e acela din miniştrii care nepăsător contempla vărsarea slngelui nobil al cetăţenilor în ziua de 14 şi 15 Martie. D. Grădişteanu făcând apoi comparaţia între liberali şi conservatori, coa-chide că nu mal găseşte deosebirea azi, poate şefie în viitor dar acuma nu. De aceea dar sunt pentru oposiţiunea unită, şi vă conjur să votaţi pentru ea. (Aplause). D. N. Rlaramberg. Flămânzi! codiil visează.—Aşa se Întâmplă şi cu lista unul ambiţios. D. Blaramberg arată ce manopere s’a făcut cu numele persoanelor distinse cum sunt dd. Olănescu, Calen-deru, Nica şi a'ţl care ab fost puşi pe lista ambiţiosului fără consimţimântul lor, şi cari astă-zl vin şi declara că nu primesc să figureze pe dânsa. Aşa dar cetăţeni, termină d. Blaramberg, voi cari aţi scăpat de Vizir, cătaţi să nu cădeţi pe mâna Cadiulul (a-plause prelungite). D. Paladi chemat la tribună In a-plause spune că ast-fel se dispreţuieşte poporul Capitalei de ambiţiosul care puse pe lista lui oameni foarte destinşi a căror consimţimânt nu l’a avut. Ar fi o ruşine, zice d. Paladi, pentru Capitala dacă va aplauda la această manoperă. De acea dar, termină d. Paladi, mâine fiind înălţarea, şi votând lista opoziţil-unite veţi înălţa ţara, iar ambiţiosului veţi aplica un duşib care ’l va Învăţa, câci e un prieten pe care ’l perdem. Şedinţa se ridică la orele 6. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Batae.—D. Petre Marinescu, funcţionar la Aleneb, mergând la o petrecere cu vara sa a fost bătut de 4 indivizi anume Ştefan Petrescu şi Costic» Petrescu zis Fânicâ zidaru, şi de doi alţi al căror nume nu se cunoaşte. Mergând la secţia 21 unde sub comisarul cl. I privea la Marinescu cum ’l goneab bătăuşi, fâră ca să intervie, a cerut a-cestuia ajutor. Sub comisarul Insă, Ghiţa Ionescu de la secţia 21 împreună cu bătăuşii Ştefan Petrescu şi Gostică Petrescu în loc să’I dea lui dreptate că u’a fost el provocatorul ab spus comisarului că el este de vină şi acesta l’a pus în închisoare până câţl-va prieteni al nenorocitului l’au scos. Ar trebui ca turburătorii se fie pedepsiţi. ULTIMA ORA AGENŢIA HA VAS Potsdam, 12 Iunie. — împăratul a petrecut o oră in timpul serei pe teri si. După emiazî, a primit visita principesei imperiale. Profesorii Bardeleben, Lexden şi Krausse ab petrecut noaptea la Castel. Madrid, 13 Iunie.—Se asigur» că demisiunea cabinetului va fl anunţată azi Camerei. E probabil că d. Sagasta va reconstitui un cabinet. Paris, 13 Iunie. — Ştirile sosite din Berlin asupra .sânâtăţiîîmpăratuluîFre-deric sunt foarte neliniştitoare. Conslantinopol, 13 Iunie. — Mah-mud Paşa, ambasador la Roma, e numit ministru al lucrărilor publice, In locu! lui Zihmi Paşa care devine ministru de finanţe. Postdam, 13 Iunie. — Doctorii Ley-den şi Krause s’ab întors la miezul-noptii la Berlin, iar doctorul Bardeleben rămâne la Friedrichskron. Serajevo, 13 Iunie. — Prinţul imperial şi principesa ab sosit ia 7 ore dimineaţă. Ei ab fost salutaţi de primarul şi autorităţile şi aclamaţi de o popula-ţiune numeroasă. MULŢUMIRE Societatea «Unirea lucrătorilorconstruc-torl români» din Bucureşti aduce viile sale mulţumiri pentru generoasele fapte ale reposatulul Athanasiu Petru, care, prin testam ?nt a lăsat şcoalel acestei societăţi 10,000 lei, D-lul Em. Prolopopescu Pache, care a o-ferit societăţel pentru clădirea localului el suma de 1.000 lei. D-lui Dobra Nicolau care a dat asemenea 1000 lei. Societăţel Română de conslrucţiunl şi lucrări publice care a cedat pentru clădirea localului acestei societăţi 5000 cărămizi presate. D-lm Teodor Petrescu (comerciant) care a donat asemenea el 200. D-lul Costache Tibişoi (societar) Care a oferii ca ajutor laclâdirea societăţel 501eb EPOCA — 2 IUNIE CASA DE SCHIMR I. M. F E R NI 0 Strada Lipscani, No. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face OT-oe schimb de monezi Cursul Bucureşti 1 funia 1888 5 0/0 Renta amortisabiia 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, ds st.drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 ol0 Scris func urbane & OjO Scris. func. urbane Urbano 5 0/0 Iaşi 5 0/q împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-ftotnânia» • Naţionala » Construcliuni Argint contra aur Uilete de banca rontra aur Florini austriaci Tendinţa fermă Cu mp. M ?/*, 91 89 3 4 107 1 4 92 i/4 105 1 2 98 3/4 87 7 8 77 02 76 3/4 212 39 868 ' 225 210 85 16 70 16 70 201 1/2 Vend. M 1,2 92 90 107 3/4 92 1,2 106 99 1/4 88 1/4 77 7/8 77 1/4 2i6 42 765 240 215 90 16 90 16 90 203 EPiTROPU GENERALI ti O spitalelor si Ospioiil'>r‘ casei sfanţii, spiiunox ANUNCIU Pentru aprovisionaren ospitale'o" şi ospicielor diu laşi dependinţe de casa Sf. Spiridon pe iarna anului 1888 89 este necesitate d.> 270 Stânjeni lemne pentru foc, esenţă. Carpen şi Pag. Pentru această aprovi^iona-e s’cu regulat a se ţine licitaţi.* In ziua de 80 Iunie viitor a. c. Se publica aceasta spre cunoştinţa celor ce ar voi re ia în antreprisă a-ceastâ oproV'Sionare cu invitare a se prtsenta în arătata z.i ora 1 p. m. In cabinetul Epilropiei generaleînsoţiţi de garanţii solvabile, pe valoarea de 1000 iei în bani sau efscie publice. Efecte publice f . Vc zar îr» Br.işOV. Depou principal lad-riiG.Ioirescu et comp. Strada Şelari. 795 Tipografia Ziarului,, Epoca" Tipării cu cerneala Ci» Lorilleux C-ie Pari» Oiraut respou»al»ii O. Georgesou. www.dacoromanica.ro