ANUL m No. 758 wr.uwrjip^ll A DOUA EDITIUNE MARŢI 31 MAI (12 IUNIE) 1888. NUMERUL BWI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT'D*A-UNA ÎNAINTE In Bucareset: La casa Administraţiunet. In Tara : Prin mandate poştale. Pontru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In sireinrtnie : La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA HED ACŢIUNEA No. 3,—Piat/.a Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ALEGERILE COMUNALE PENTRU BUCUREŞTI CANDIDAŢII OPOZITIUNEI-UNITE COLEGIUL I 1. Dimitrie Bratianu 2. General I. Florescu 3. G. Vernescu 4. Em. Protopopescu-Pache 5. Leonida Paciurea 6. Vintila Rosetti 7. Dimitrie Naumescu 8. I. Alexandrescu 9. Efrem Ghermani 10. Alex. Rioseanu 11. Valerian Urseanu, profesor 12. Alexandru Hrisoscoleo 13. P. Gradisteanu 14. Dim. Petrescu, profesor 15. Angliei Dimitrescu,profesor 16. Doctorul Severeanu COLEGIUL al II-lea 1. N. Blaramberg 2. Alex. Lahovari 3. C. Boerescu 4. G. Paladi 5. C. Raceanu 6. N. Vrabiescu 7. Nita Soimescu 8. Christofi Cerlenti 9. I. Bratescu 10. Dim. Economu 11. Sava Vasiliu 12. I. Râmniceanu, inginer 13. N. N. Hagi Stoica, fiul 14. Alex. Ionescu, bancher 15. Doctor Stefanescu Sache Una din cele dintâiu griji ale colectiviştilor era de a se înconjura de mister şi de a păstra un secret nepătruns asupra faptelor lor. La Banca Naţională, în ministere, în administraţia comunelor , în gestiunea averii aşezămintelor private puse sub controlul guvernului, ca creditul funciar urban, creditul funciar rural şi altele, pretutindeni unde se aflau bani de sfeterisit şi un buget de jumulit, domnea o t&cere a-dâncâ, un întuneric impenetrabil. Funcţiunile erau încredinţate indivizilor interesaţi a nu divulga nimic din cele ce se petreceau dupe culise. Daca cine va îşi permitea o indiscreţie, el era numai de cât descoperit şi înlăturat din slujbă, chiar daca ar fi fost bărbatul cel mai o-nest şi funcţionarul cel mai harnic. Indiscreţiunea era o crimă neertată. Neapărat, fie-cine bănuia că la spatele cortinei oficiale se petreceau infamii înfricoşate, furturi indrăs-neţe, abuzuri revoltătoare. Din când în când transpira în public câte ceva din aceste mişelii. Dar cine putea pune mâna pe actele care formau pi"oba probantă a celor-Talte hoţii ? Daca într’o afacere scandaloasă, ca furnitura cismelor de la ministerul de răsboiu, un deputat cerea se i se încredinţeze dosarele respective, d. Ion Brătianu eşia înainte şi făcea din pieptul său o pavăză pentru a-perarea celor vinovaţi. Pretextul era că nu se pot da pe ftsţă secretele armatei. Insă adevărata cauză era că şeful colectivităţi nu voia să se ştie nimic din hoţiile făcute sub patro-nagiul seu. Toată lumea era convinsă că se comit jafuri neauzite; dar lipseau documentele , lipseau probele oficiale, şi colectivişti, ca criminalii rafinaţi, strigau că sunt cinstiţi, pentru că dovezile In contra lor erau In posesiunea lor. In sfârşit presa independentă is-buti a pune mâna pe nişte acte cu totul compromiţătoare pentru colectivişti. Afacerea Maican fuse primul colţ al vălului ridipat de pe cancerul care rodea de mult timp cârdăşia colectivistă. Scandalul fuse la culme, populaţia capitalei se sculă In m8să, şi guvernul d-lui Brătianu căzu în aplausele tutulor. îndată începură a se da pe faţă secretele ce se păstrau cu atâta grije. Prefecţii şi funcţionarii abuzivi fură depărtaţi, consiliile comunale şi judeţene fură disolvate unul după altul, cele mai multe sub inculparea de a fi delapidat banii publici; lumina se face pe fie-care zi şi ne pune in poziţie de a vedea limpede acolo unde până acum aveam un presim-ţiment vag. In întrunirea de ieri de la Orfeu, d. Paclie Protopopescu dete pe faţă, în uimirea tutulor, jafurile urinate de 12 ani la primăria Capitalii. Timpul nu a permis până acum actualului preşedinte al comisiuneî interimare de a face inventariul desâvîr-şital administraţiei colectiviste, mai ales că multe acte lipsesc şi municipalitatea este înţesată de favoriţii fostului regim. Cu toate acestea, din cercetarea documentelor existente, resultă că de Ia 1876 până astă zT, adică de la venirea firmei colectiviste până la Imhră'iiMrR'T cL T-aniturilo Capitalei, în urma creşterii taxelor comunale, au sporit cu un milion o sută de mii de lei. Ar crede cine va că fostele consilii comunale au profitat de această sporire a veniturilor spre a introduce ordinea în finanţe şi a limpezi situaţia oraşului. Tocmai din potrivă. D. Pache Protopopescu probează că, de la eşirea d-lui general Mânu din primărie, deficitele au urmat dupe deficite, şi că acestea au fost acoperite cu împrumuturi, pe care colectiviştii le obţineau sub pretext de a înzestra Capitala cu lucrări de utilitate publică. Suma totală a împrumuturilor Capitalei sub gospodăria colectivistă se ridică la colosala cifră de peste 50 milioane. Din aceştia s’eu cheltuit mai bine de 50 milioane, iar neînsemnata rămăşiţă de 6 milioane se află astă zi la Casa de depuneri. A-ceste 6 milioane le stau în gât, vo-ieso să le înghiţâ cât mai iute şi de aceea se svîrcolesc în mii de chipuri ca se mai puie încă o dată mâna pe casa comunală. Dar ceea ce dovedeşte şi mai bine jafurile de la comună sub administraţia colectivistă, este că din cele 56,308,000 lei împrumutaţi, nu se pot justifica de cât 23 de milioane. Restul de 33 de milioane şi mai bine nu se ştie ce s’a făcut, sau mai bine a trecut în punga prea cinstitelor consilii comunale,alese cu ciomagu d lui Radu M hai. Curtea de Compturi a început a descoperi câte-va din aceste sume cheltuite în contra legii comptabili-teţii. Ast fel ea constată că pe anul 1881-1882, vr’o 500,000 lei au fost deturnaţi de la destinaţia lor, şi o-sândeşte prin sentinţa sa de la 3 ale curentei pe membrii acelui consiliu j să plătească solidariceşle suma arătată mai sus, iar altă sumă de a-; proape 2 milioane s’a cheltuit fără să se ştie cum. In faţa unor hoţii eşa de învederate, cetăţenii sunt datori să fie cu cea mai mare luare aminte asupra întocmirii viitorului consiliu comunal şi să dea încrederea lor numai acelora cari o merită. Dacă colecti- viştii ţin cu dinţii se vie din nou la comună, unica lor ţijitâ este de a mai păpa cele 6 milio&ne rămase la Casa de Depuneri şr de a continua încă pe patru ani acel sistem de jaf şi spoliaţiune, care a făcut dintr’o ceată de golani nişte capitalişti de frunte. T ELE GRA M E AGENŢIA II.\VAS Postam, 10 Iunie. Imp&ralul a petrecut o şoapte bună. Dis-fagia care se manifestase erl a dispărut aproape pe deplin. împăratul s’a sculat la Ii0 ore, s'a dus îndată 1q parc şi a primţl raportul d-!ut dc Radolin Radolinski. L£ unu şi un sfert sosi şi prinţul de Bismaifck. Buletinul de azi zice că uşoara disfagie din zilele din urmă n’a avut nici o influenţă esenţială asupra ştârit generale a împăratului. Agi-am, 10 Iunie. A. A. L. L. Prinţul impârial şi principesa afl sosit dimineaţa. Primirea ce li s’a făcut a fost enlusiastă. Paris, 10 Iunie. Erl, la banchetul dat cu ocasia centenarului revoluţiei dofineze; d. Carnol, res-punzând toastului d-lul Gasimir Părier, a zis că studiul revoluţiunil franceze tre-bue să producă împăciuirea şi unirea de-votamentelor pentru a conserva cuceririle de la 1789 care sunt domeniul comun al tutulor Francezilor. Alexandrin, 10 Iunie. Noul cabinet e conslitviit tntr’un mod definitiv: Riaz-Paşa la interne, finanţe şi preşidenţia consiliului; Mustafa-Fehmi-ruşs, afuuoiTîe Blieiirc. *"■ 31 MAIU Amil 1SS2 dupe I Anul al Vil-a al HrislOK colectivităţi Camera votează raportul d-lui Lă-ţescu prin care se acordă bilete de liber parcurs pe căile ferate deputaţilor şi senatorilor. 31 MAIU Anul I SHU dupe | Anul al Vil-a al llristOK | colectivităţi Senatul votează propunerea generalului Anghelescu d’a se trimele generalul Slâniceanu înaintea curţii de casaţie. 31 MAIU Anul 1883 dupe I Anul al Ylll-n al Hrislos j colectivităţi Camera hotărăşte să declare vacante locurile deputaţilor oposiţiu-nii, care n’au vrut să intre în came-rile, eşite din alegeri siluite, ce trebuiau să facă revisuirea Constituţii hotărită în mod ilegal. m ULTIM RESPUNS D. Panu ne atacă cu violenţa sa obicinuită fiind-că nu am vrut să ’1 imităm pe d-sa, anunţând încă din ajunul constituitei guvernului actual, că vom combate pe acest guvern, cu mai multă înverşunare încă, de cât regimul colectivist. Credeam că n’o să mal avem nevoe d'a explica încă o dată d-lui Panu, pentru ce nu am vrut să atăcăm guvernul actual. Fiind Insă că onor. director al Luptei nu a priceput încă, suntem siliţi să recapitulăm motivele care justifică atitudinea noastră, şi nădăjduim că aceasta o facem pentru ultima oară. Am spus şi o repetăm : Nu combatem guvernul actual. 1. Fiind-câ am cerut de la Rege să înlocuiască guvernul colectivist prin un guvern cri care ar fi; aceasta explică şi pentru ce criticele noastre la adresa Regelui aQ încetat o dată cu căderea d-lul ion Brătianu. 2. Fiind că pânăla un oare-carepunct chiar noî am cerut constituirea guvernului actual, de oare-ce între alţii d. Const. Grădişleanu, ca delegat al coaliţii, a indicat Şefului Statului pe d. Th. Rosetti. 3. Fiind că nu admitem să se combată fără cuvinte, un guvern ori-care ar fi, înainte d’al fi văzut la lucru. 4. Fiind că bărbaţii care compun guvernul actual, ne d&Q garanţii de capacitate, de onestitate şi de patriotism. 5. Fiind că în o mulţime de cestiunl suntem de acord cu Junimiştii, dovadă atitudinea noastră faţă c x dlnşii pe când nu erau la putere şi când mulţi din tovarăşii noştri de luptă II atăcaîi cu înverşunare. Iată câte-va din motivele pentru care susţinem guvernul actual. Dar Lupta negreşit nu să va mulţumi cu aceste explicaţiun’; căci ea mal spune că noi în mod interesat susţinem guvernul actual, şi d’aceia or cât disgust am avea sădiscutăm asemenea cestiunl, ne vom coborâ pentru o dată la nivelul d-lul Panu. Ma! întâiâ, întru cât priveşte sprijinul moral ce Epoca poate da guvernului, îl rugăm pe d. Panu să observe că acest sprijin 11 dăm unul guvern pe care noi nici o dată nu l’am tratat de infam, şi II susţinem In mod desinteresat, pe când cunoaştem alţii care aQ susţinut guverne pe care înşişi le aQ declarat infame şi pe care le-aQ susţinut In schimbul unor grase subvenţiunl. Dar d. Panu precisează ca interesul nostru a’a susţine guvernul constă în faptul că câţl-va amici de at noştri caţi- va membri din coaliţie,aQ primit funcţii sub noul guvern. Auzfd-talDd. Gesianuşi Deştiu care aii averi Însemnate au primit din interes să fie prefecţi, dd. Burileanu, Coli-băşanu etc., milionari, nu sunt oameni de caracter ca d. George Panu, fiind-că aQ făcut sacrificiul d’a primi a da concursul lor ca prefecţi guvernului actual 1 Ii o spunem lămurit d-lul Panu, şi fără nici o sfială : «Da, mal mulţi din amicii noştri aQ consimţit să servească guvernul actual şi vom îndemna pe viitor pe toţi amicii noştri să primească funcţiuni în care vor putea aduce servicii ţării; aceasta însă pe câtă vreme numai, guvernul va merge pe calea cea dreaptă.» Când Inse vom fi siliţi să tratam aceş^ guvern de infam, precum d. Panu, In nenumărate articole pe care suntem gata să le reproducem, a tratat de infamă întreaga domnie colectivistă de 12 ani, şi când vom primi funcţii sub un asemenea guvern infam,cum d. Panu a primit să fie şef decabinet al ministrului de interne şi procuror dacă nu ne Înşelăm ; Când vom susţine în gazetă un guvern infam, în schimbul unei subven-ţiunl; Când ne vom lăsa a fi aleşi deputaţi de poliţie, cum d. Panu a fost numit deputat de poliţia d-)uî Brătianu când a intrat în Camera derevisuire, alt-fel de cât pe uşa cea mare pe care au intrat cei 12 oposanţicare luptau cu fruntea sus în contra regimului infam de 12 ani ; Atunci vom fi gata să primim cu aer resemnat ş: umilit toate invecti veled lui Panu. Până atunci însă,ne vom urma calea, primind şi pe viitor a da or ce fel de concurs unul guvern cinstit ca cel ao-tual, putându-ne uita cu mândrie la d. Panu şi dispreţuind injuriile unul om care n’a lăsat neatins nici un bărbat politic din această ţară, a cărui profesiune este de a înjura şi cere ca lago adresându-ue către Desdemoua poale să zică : «O nobilă doamnă 1 Nu cere de la mine să laud pe cine-va, cacl când nu bârfesc, nu sunt nimic.» www.dacoromanica.ro NUMERUL \\\ RAM NUMERUL ANUNCIURILF. OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.n Paris: Ageace Havan, Place de la BOUrst, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. I.A PARIS: segăsP9tOjurnalul cu 15 rrnl. numerul, la Kioscul din Bulevardul si. Grr mnln. Aia. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI A DMINJS T RA ŢI UN EA No. 3.-—Piatza Episcopiei.—No. 3. HOŢII COLECTIVISTE * ___________ SUB-PREFECTUL VEROPOLU Am publicat acum câte-va săptămâni oco-respondenţă din Teleorman prin care se destăinuiau câte va din hoţiile fostului subprefect al plaşel Tărgulu’, N. A. Veropolu. Astăzi, cu acte tn mână, putem vorbi despre acest cirac a! Iu! Kiriţopulo. Iată raportul motivat adresat de prefectul judeţului către procurorul local pentru darea în judecata a acestui funcţionar colectivist. D-lul Procuror de Teleorman No. 3248 188S Maiu 26 Domnule Procuror încă de la venirea noastră în capul ad-ministratiunel acestui judeţ, atât rumoarea publică cât şi scrisori anonime din diferite localităţi, ne denunţaQ pe d. N. A. Veropolu, fost sub-prefect alplăşel Târgului, ca autor al mal multor abuzuri, cu din banii şi fn detrimentul caselor comunale din coprinsul acele! plâşî. Ast-fel ni se arată că d-sa, abuzând de autoritatea sa de sub-prefect faţă cu consiliile comunale, a făcut ca aceste consilii să prevadă prin budgetele anuale anume sume pentru fnflint/.nre de presa la sub-prefectură, pentru plată de salarii la vâtăşel călări şi pe jos îo serviciul permanent al sub-prefecturel, pentru uniforma acestor yătăşel; şi că toate aceste sume, primite de d-sa, s’aQ deturnat în profilulsăG personal, fără să se întrebuinţeze tn scopul pentru care eraQ destinate. In inspecţiunile ce am făcut mal multor comune, şi din cercetarea budgetelor comunelor din acea plasă, m’am încredinţat d-le procuror, că toate acele denunţări eraQ întemeiate, că în adevăr d. N. A. Ve- • yBSBiv. #- ______, .—i* budgetar 1887-88, pentru presă lei 1100, pentru uniformele vâtăşeilor lei 1310, pentru salariul acestor vătăşel lei 10,320, tn total Ici 12,730, fără ca pentru întrebuinţarea acestor bani să existe vre un act justificativ, fără ca pentru dreptul de a dispune în modul acesta de banii comunelor, să ne arate vre o disposiţiune oare care din partea prefecturel saQ comitetului permanent, afară negreşit de consimţimîntul tacit al predecesorului nostru, carele, prin aprobarea budgetelor comunale, şi prin inspecţiunile făcute comunelor, pe de o parte avea cunoştinţă de toate aceste cheltuetl prevăzute prin budgetele lor, iar pe alta se putea de sigur încredinţa de reala şi legala întrebuinţate a fondurilor comunale. Faptul acesta, şi arbitrar ca formă, de oare ce nimic nu autoriza pe d. sub-pre-fecl a se substitui autorităţilor comunale, şi abusiv în fond, de oare ce cu nimic nu se justifică întrebuinţarea banilor luaţi din casele comunale, căzând sub prevederile leget penale, am onoare a’l denunţa d-nieî voastre şi a vă ruga să bine-voiţi a lua măsurile cuvenite pentru trimiterea d-lul N. A. Veropolu înaintea justiţiei. Vi se alătură pe lângă aceasta şi un tablou de toate sumele primite de către d. Veropolu de la fie-care din comunele plă-şel Târgului, întemeiat pe budgetele votate de consiliile comunale şi aprobate de comitetul permanent. De resultat vă rog să bine-voiţl a ne comunica şi nouă. Bine-voiţl, d-le procuror, a primi asigurarea deplinei meleconsideraţiunl. Prefect, IU. C. Mauciulescu. Limbagiul ziarelor colectiviste, plin de injurii la adresa noului prefect, se esplică deci prin faptul că d- Mănciulescu tn loc st dea cu buretele peste hoţiile colectiviste, le scoate la lumină şi trimite pe culpabili Înaintea justiţiei. Din actul ce publicăm mal sus, reese tn mod evident că Kiriţopulo, starostele tâlharilor din Teleorman, avea cunoştinţa despre toate aceste hoţii. Sub-prefectul e dat în judecată, dar ce se face cu Kiriţopulo, tovarăşul săQ 7 R. RESUMAT nl discursului d-lui X. IRaram-lierg pronunţai In snln Orfeu iu întrunirea publica diu 29 Maiu Scumpi concetă(enî, Nu ne am mal văzut, cel puţin ast fel grămada cum suutem întruniţi astăzi. din zilele memorabile de 14 şi 15 Martie, unde. mulţumită eroismului vostru, regimul teroare! şi al min-ciuneia tiebuit, vrând nevrând, să dea îndărăt. EPOCA — 31 MAI roaafflMMHOT iwirmnn Onoare dar meritului modest şi deşir, teresat, onoare vouăI Nu numai martori oculari, dar şi părtaşi la acele lupte uriaşe, la acele o-pintell tn comun, victime singuri al sbirilor colectivişti veţi şti mal bine de cat oricine a face partea dreapta a ab-negaţiunei, a devotamentului şi a sacrificiilor fie c&ruia a adevăratului cinism, ca şi pe aceia a ostentaţiunel şi a reclamei sgomotoase, ca şi pe aceia a surlelor şi tobelor, ca şi pe aceia a carnavalului sad vicleimului. Dar să trecem şi 96 venim la obiectul Intrunirei noastre de astăzi. Suntem tn ajunul alegerilor municipale pentru capitală şi ne găsim In presenţa a două sisteme privitoare la lista de format. Unii strig cât le permite plsmânii şi cheltuesc toata cerneala din c&limftrile lor, ca să ne spună şi să ne convingă că lista trebue 9ă fie incoloră, adică fără semnificare politică; că tn toate acestea nu e vorba de cât de o cestiune de menagio sad gospodărie. Alţii, şi suntem dintre aceia, susţin că lista, mal a-les In împrejurările actuale, nu trebue, nu poate să fie de cât eminamente politică. Notaţi Insă bine că zic lista, nu administraţiunea care, aceia o recunosc cel d’ântâiu, trebue să fie nepărtinitoare şi neutră ca toate administraţiu-nile, că tot ce deţine o porţiune a pu-terel publice. Să vedem In ce parte e sinceritatea, dar mal ales In ce parte este adevărul. Opoziţiunea unită a avut şi are de scop: 1) De a distruge domnia colectivistă, Impedicând reîntoarcerea el sub or ce formă sad denumire nouă ar fi, şi 2) de a reda ţărel posesiune de ea însăşi, de a’l reda liberul el arbitru. Acesta este Îndoitul scop pe care dtnsa şi l’a propus dinpreună cu d-tră toţi şi pe care numai cel orbi sad cel interesaţi la apărarea presentulul, pot să zică că l'am atins. Şi până ce acest scop final nu va fi deplin atins, până ce ţara va continua a se svârcoli In giulgiul ce’l pregătise colectivitatea, nu e nici timp, nici loc, pentru cugetări paclnice, pentru cugetări de organisaţiune şi de menagid, pentru reforme In administraţiune, In scurt pentru gospodărie. Faţă cu o si-tuaţiune nehotărltâ încă, ce importa In primul rlnd, este de a matura colectivismul, mered şi de pretutindeni, şi de a face reîntoarcerea lui, chiar tiptilă, cu neputinţă, de a afirma înaintea capitalei, a ţârei şi a tronului că Oposiţia astăzi ca şi erl e tot unită şi că ea n’a desarmat şi nu va desarma I In asemenea împrejurări şansele listei sunt ceia ce trebue să ne preocupe cu deosebire şi acele şanse sunt In raţiune cu Însemnătatea, cu notorieta- mMmnlAr no flourov np HAnSJi Deosebit că mărturisesc a nu prea pricepe cum In materie de elecţiune, de preferinţă, ideile politice, ideile de afinitate şi simpatie ar putea să fie cu totul înlăturate ? Când cu toţii suntem de acord spre a afirma că singurul cuvânt de a fi a acestui guvern este apelul la ţara ce ni sa promis şi nu ni s’a dat Încă; In-tr'alte cuvinte cSnd ne găsim lntr’o pe-riodă de aşteptare şi transiţiune, chiar In ceea ce priveşte guvernul ţărel, am putea serios cugeta la definitiv In ceea ce priveşte comuna? Suntem încă cu spectrul colectivismului Înaintea noastră şi am putea să ne perdem timpul ocupându-ne de a-mănunţim de menagid şi de sisteme, de Kestiune sad gospodărie ? Să nu să uite iarăşi că In aceasta luptă suntem condamnaţi să nu ne servim de cât de arma ce ni se oferă şi care e de natură a răni chiar mâna ce o Întrebuinţează. Scrut.nul pe listă, acea concepţiune ineptă, acea fiică demnă Intru toate de muma sa colectivitatea, plămăditadupe chipul şi asemănarea aceştia, este o armă de natură a răni chiar mâna ce o Întrebuinţează. Dar acest sistem de votare care îţi impune o mulţime de lucruri, cu care ed cel d'ântâîd de altmintrelea nu m'sşl acomoda nici odată este deja condamnat In opiniunea tu-tulor. Această lege o repet,care crează pastorul şi turma, patronul şi clienţii, cometa şi coada el, vlnătoarea Primâ-ratulul.edestinatăadispâreucât mal ne-zăbovit şi numai «ceasta împrejurare face ca zilele viitorului consilid, consiliului ce veţi alege, se fie mal dinainte numărate. Und • mal e dar locul în toate acestea pentru definitiv şi gospodărie ? Şi flind-că am vorbit de vânătoarea Primăriei, se adăogăm că numai sistemul listei politice o esciude. Cu*) listă pe care figurez tot felul de ilus-traţiunl, care de sigur nu vor consimţi a se decapita lesne, numai cu o ase menea listă zic, n’avem a ne teme nici de primarul surprisâ, de primarul hotă râtdeacasăşi scos cadin cutie, nici de primarul care va fi ceea ce chiorul este Intre orbi. Remâne acum se discutăm puţin şi pretenţiunile respective, pretenţiunile unor personalitiţl exuberente care întrec tot ce cineva ’şiar fiputut Închipui ca tupeu şi îndrăsneală. Dupe dânşii unul singur ar fi făcut mai mult de căt noi toţi Împreuna. Şi notaţi că acela nici că aşteaptă ca alţii să i-ozica, oproclamăsingur cuemfasă. Dupe dânşii, un an sad câte:va luni de căinţă mal mult sau mal puţin sinceră, valorez mai mult de cât zecimi de ani de o viaţă corectă In politica, uitând aceşti complesenţl pentru el Inşii că daca căinţa scapă pe creştin, ea pierde pe ambiţios ; căci omul ce aspira la 0-noarea să cârmuiască pe alţii are toate dreDturile, afară de acela de a mărturisi ca are obiceiul să se înşele. Tot după aceşti Cumetri, acel care pot cere regimului Brătianu seamă de toate nelegiuirile şi infamiile lui, fără nici o excepţiunejcare sunlln drepta’I cereso-cotelile gestiunel sale pe toată perioada guvernării sale catilinare, ad avut şi au o inferioritate faţă cu acel ce n’ad acest drept de cât pentru o mică, o infimă parte a acel epoci nefaste; căci pentru rest ad fost tovarăşi la câştig şi pagubă ! Ce dispreţ pentru bunul simţ al na-ţiunei, ce resturnare Indrfisneaţă de roluri. Şi cu toate acestea, daca ar trebui să’i credem, vinovatul avea mal mult să se teamă de foştii săi complici, de complicii săi din ajun, ca de judecătorii săli Cei care ad salutat pe acest guvern de bună venire, care ad mulţumit regelui pentru alegerea sa, acusând de guvernamentalism şi de junimism pe cei ce s'ad refusat de la început la ori re r.anitnlatiune. iată ce este o culme ! Oameni care nu frăesc de cât prin şi pentru politică simulând de o dată pe desgustaţii şi pozftna ln simpli şi modeşti gospodari 1 Şi toate acestea numai pentru trebuinţa Împrejurăm. Omul pretins fără seamăn,tocmai ca om politic, luceafărul acela care e Intre oa meni politici,aceia ce este Himalialn-tre munţi, despreţuind numeroşii săi lauri, pe acest câmp de activitate şi ne mai aspirând de cât la gloria unul bun administrator al intereselor comunei Bucureşti I El cred că ad toate privi-legiurile,precum ad toate Indrăsnelele; că asemănat unor produse ale industriei moderne, pot se schimbe dupe voinţă de ipostasuri şi de aptitudini, cum acele obiecte schimb de usuri; că pot fi In acelaşi timp puşcă, baston, bâta sad toiag de bătrâneţe şi la nevoe şi umbrela când de soare, când de ploae.... Se ştie Insă că de obiceid, lucrul care servă la mai multe, necum la toate usurile, sunt mediocre pentru fie care us In parte. (Va urma) INFORMATIUNI Astă seară, la orele 7, alegătorii din culoarea de galben vor ţine o întrunire publică în localul şcoalei din strada Clemenţei. Vor lua cuvântul d-nil Al Laho-vari şi G. Boerescu. Se zice că In urma stăruinţelor d-lui Maiorescu dea părăsiinterimul ministerului agriculturei , industriei şi comerţului, d. Carp ar fi în ajuns se ia acest interim. ■*- Ni se spune că un mare număr de comercianţi industriaşi şi proprietari vor ţinea asta-searâ la 8 ore o întrunire la Camera de Comerţ spre a întocmi şi dânşii o listă de candidaţi la consiliul comunal al Capitalei. Această listă credem că se va apropia mai mult de aceia a opoziţiunei nnite de cât de or-care alta. In localul şcoalei lancului alegatorii din culoarea de negru vor ţine astă seară, la orele 7, o întrunire publică, la care vor lua cuvântul d nii Pache Protopopescu şi G. Palladi. Comisarii Bucareanu, Rusescu şi Virgiliu Uieseu, au fost daţi afară din serviciu alaltâerî, în urma unor reclamaţiuni că luau parte activă la lupta electorală. Mai mulţi comercianţi de băuturi spirtuoase întreabă pe dd. Dobricea-nu şi Al. Chiriţescu ce se face cu fondurile Soeietâţei băuturilor spirtuoase, care se găsesc în mâinele d-lor? Se şopteşte că nu ar sta tocmai bine, şi ar fi mat Înţelept daca d-lor s’ar ocupa de afacerile Socie-tăţei în loc de a căuta se ajungă la primărie. Sunt mulţi membri din mal multe societăţi comerciale care nu au dat mandat preşedinţilor lor se se a-mestece în politica militantă, fiecare societar putând lucra în numele seu. Alegătorii colegiului II comunal din Piteşti s au pronunţat eri pentru coaliţiunea anti-colectivistă într’un chip tot atât de strălucit ca şi alegătorii colegiului I : lista coaliţiunii a dobândit 2p8 voturi. Colectivitatea vezînd încă de la deschiderea scrutinului disposiţiunile votanţilor, a făcut o retragere onorabilă, de şi ţara este cu densa. Mâine seară la 8 ore alegătorii din coloarea de Negru se vor intruni în şcoala comunală deBâeţi din strada Lucacî. D. Nicolae Hagi Stoica fiul ne autoriză a declara că d-sa nu primeşte se figureze ca candidat la consilul comunal de cât pe lista opoziţiunei unite, şi ne roagă a pune In vederea alegătorilor că înscrierea numelui d sale pe orf-cealtă listă e făcută fără consimţimâutul şefi. Din Iaşi aflăm că subscripţiunea deschisă acolo în folosul nenorocitelor victime ale incendiului de la Hârlăfi a produs un resultat din cele mai mulţumitoare. Singură prinţesa Aglae Moruzi, pe care o găsim pururea In capul tuturor operilor de bine facere, a adunat în câte va zile cu o singură listă, suma de 10010 lei 50 bani. Concertul d-lul Feldau, din cauza unei întruni politice care se va ţine la Atheneu, a fost amânat pentru o altă zi a septămânei. Vom face cunoscut aceasta lectorilor. Trupa Franceză care va juca la grădina Stavri, sosită de câte-vazile, 'şi va Începe rapresentaţiunile teatrale astă seară. Piesele care se vor juca sunt : Tromb-al ca-zar operată bufa într’un act şi L’homme tiest pas pnrfait, vodevil iar Într’un act. -SHS- Eri dupe amiazi In Biserica Domniţei Bâlaşa s’a săvârşit cununia d-lui major Em. Vio^linski din marină, cu d-şoara Alexandrina Qeorge Laho-vari, fiica prea onorabilului şi distinsului nostru consilier la Înalta curte de Compturî. Dupe cununie mirii afi întreprins o călătorie în străinătate spre Anglia, unde d. major Vioslinski este chie-mat a îndeplini o misiune din partea guvernului nostru. -s* Din Botoşani ni se scrie că s’afi descoperit pungăşii de o revoltătoare neruşinare, comise de bâtrînul colectivist Hasnaş, fost primar al Botoşanilor. S’a dovedit că acest mizerabil a sustras suma de 175 lei, a-dunaţî de artistul Ionescu la Constanţa ca ajutor pentru poetul Emi-nescu pe timpul boaleî sale. Banii au fost trimişi prin primăria Con-stanţof, care nici dupe 3 adrese n’a primit de la primarul Hasnaş dovadă de primirea banilor la destinaţie; iar acum s’afi găsit rătăcite prin biurourile primăriei fără a fi înregistrate şi fără nici o rezoluţie. Şi această ceată de tâlhari infami cutează a vorbi lumeî de cinste !.. Din isvor autorisat aflăm că pretinsul scandal al cărui teatru ar fi fost Sâmbătă sala în care s’a ţinut la Botoşani, întrunirea publică pentru fixarea candidaturilor la consiliul comunal d’bColo, s’a redus în realitate la următoarele fapte. Un domn Vitzu, întrerupând pe oratori intr'un mod necuviincios, unii asistenţi îl afi invitat se tacă. Atunci acest domn, ruşinat de ce făcuse s’a retras de bună voe din sală şi Întrunirea a continuat în cea mai mare linişte fără chiar a fi fost băgată în seamă împrejurarea că doi indivizi aproape necunoscuţi s’au pălmuit mutual pentru un diferend cu totul personal. Ni se scrie din Ploeştî că judeţul Prahova care cu drept cuvînt poate pretinde a fi din toate judeţele României ace! unde industria s’a stabilit mai cu înlesnire şi s’a desvol-tat mai repede, va poseda In curând o nouă fabrică ; d. Esra Penhas, mare comerciant din T.-Măgurele înfiinţează in comuna Scaenii o usină pentru fabricaţiunea bârtiei. Clădirile acestei usine, destinată a produce încă de la început un mi- nimum de 4C00 kilograme de hârtie pe fle-care zi, sunt deja începute şi se execută ou cea mat mare activitate, ast-fel ca se fie terminate chiar în cursul acestei veri şi usina se poată începe a funcţiona în primele zile ale anului viitor. Printr’o scrisoare ce ne adresează d. Ion loanidi, mare proprietar în Bucureşti, ne spune că a fost foarte mirat d’a vedea numele şefi figurând pe o listă de candidaţi la consiliul comunal, publicată în numărul de Sâmbătă al ziarului la Liberte roumaine. D-ea, zice d. Ioa-nide, nu voeşte ca prin înmulţirea listelor se se împartă voturile şi ast-fel să se înlesnească izbânda partidului pe care dânsul ca toţi oamenii de bine 11 combate ; şi de altminterlea d sa încă de mult a făcut cunoscut, chiar prin publicitate, de o zecime de ani, că voeşte a re-mânea cu desăvârşire retras în viaţă privată. Aseară s’a săvârşit cununia domnului Alexandru Rosetti-Solescu cu domnişoara Ecaterina Efrem Gher-mani în Biserica Domniţa Bâlaşa. Bine cuvântarea a fost dată de 1. P. S. Mitropolit-primat iar nuni erau M. S. Elena Doamna văduva lui Cuza-Vodă şi fratele M. Sale d. Theodor Eosetti primul Ministru al ţârei, mătuşe şi unchiu ai gine-rului. Biserica era prea mică spre a coprinde strălucita adunare, aparţinând tutulor treptelor soeietâţei, ce a ţinut a’şi arăta iubirea pentru tânăra pereche şi pentru părinţi, cum şi veneraţiune pentru Augusta nună. După eşirea din Biserică, mirii afi primit felicitările în măreţelesa-loane a le marelui Otel Bulevard. Societatea studenţilor universitari «Unirea» In şedinţa sade Sâmbătă 28 a. c. a făcut un act frumos şi demn de imitat, votând din fondurile el, o sumă pentru ajutarea ridicărel statuei cronicarului Miron Costin. D. C. Calmuschi, student In litere şi filosofie făcu această propunere, care trebuia sg se admită cu o majoritate de 2/3 din numărul total al membrilor. In prima şedinţă când era pusă cestiunea la ordinea zilei, nu se putu lua nici o hotârtre. De şi marea majoritate a membrilor societăţel era pentru propunerea d-lui Calmuschi, după o discu-ţiune de trei ore, votul rămase nul, din causâ că doi din membri nu voise să adere la propunere, negăsind’o conformă statutului. Ea fu pusa din noii la ordinea zilei Sâmbătă 28 Maifl. După un discurs en-tusiasmat al d-lul Calmuschi, după o susţinere vehementă a d-lui A. Ver-nescu, student In ştiinţe, a d-lor Ste-riadeşi MalcocI, studenţi In drept, a d-lul Policrat, studeDt In litere şi drept şi dupâ esplicaţiunile bine voitoare şi interpretarea conştiincioasă a statului de d. preşedinte S. Predescu şi d. casier C. Râdulescu, toţi d-nil membri primiră propunerea şi o votară In unanimitate şi cu aplause. Onoare d-lor membri al societăţel «Unirea» care prin ast-fel de fapte şl atrag atenţiunea lumeî, şi capătă afecţiunea şi consideraţia tuturor literaţilor şi iubitorilor de cultură şi monumente naţionale. D. Calmuschi, va ti însărcinat de a înmâna suma d-lui V. A. Ureche, secretarul comitetului pentru ridicarea statuei. m FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» ALEXIS UOUVIEH (7) DRAMELE PĂDURI PROLOG IV AMORUL B ALCĂTUIT DIN NOU După 0 tăcere de câte-va minute, ca şi cum s’ar fi încredinţat că magnetismul ochilor săi stinsese or-ce idee de răavrâtire In tânăra femeie, Caulot II zise: — Ia spune Orphiso, ce comedie joci cu mine ?... Ce dragoste te a prins de odată pentru omul acesta?... N’al hotâ-rlt tu moartea Iul ?... — Nu, n’am hotăr't’o efi I — lndraşneştl s’o spui 1 strigă pădurarul. Acum zece zile, nu In odaia asta, ci colo, In fundul parcului, în pavilio-naşul In care locuesc... ţii minte... Mi-chel se dusese la Reims; trebuia să se Întoarcă a doua zi... Seara, ml-al spus : «Mi-e frică noaptea In această odae, am să vin latine...» Te am aşteptat: al venit pe la zece... Aşa ’17... Orphisa nu răspunse nimic, şi pădurarul urmă ; — Atunci am vorbit, de soarta dureroasă oe ne era păstrată : te iubiam, cu O aprindere sălbatecă, şi trebuia să te ţftd le braţui acelui om... — Acel om era bărbatul meii... — Ei I par că n’o ştiam ! zise mînios Marţial... Orphiso, când ne am despărţit erai o copilă; când te al întors In munţii noştri erai o tânărâ fată, cea mai Încântătoare din lume. Al voit se revezi cu mine Alpilele unde am alergat ca copil, vechile ruine ale castelului, Gaura-Iadulu! unde se zice că Dante se inspira... Ti aduci aminte... Orphisa ridică capul şi zise, cu dispreţ: — Mi-aduc aminte că, Încrezătoare ca o tânăr» fată, deşteptând amintirele trecutului când te ziceai fratele meii, credeam că n’aveam nevoe să flil pe pază, că iubirea ta era curat frăţească... dar tu, sălbatec, folosindu te de slăbiciunea mea, însuflîndu ml cu sărutâr.le tale dorinţi ce'mi erafi necunoscute, al făcut nt norocirea vieţei mele. — Ce ’ml spui tu ? Nu mă iubiai 1 — Oare o femeie la şal-spre-zece ani poate se deosebească ce simte In inima ei ? iubeşte pe cine o iubeşte... şi apoi multe, cum sunt efi, afi aplecări rele pe care le Infrlnează supravegherea unei mame, dar de care se foloseşte un nemernic, şi asta al făcut tu... Da, te am iubit, dar nu ştifi dacă amorul ce aveam pentru tine, nu cuprindea atâta ură şi dispreţ pe cât dorinţă. Ol mamele care nu'şl păzesc copil sunt foarte vinovate; sunt aşa dulci de auzit cuvintele de amor, şi crezi In atâtea lucruri la o vlrstâ anumita... Luna acea petrecută la Baux m’a pierdut... Da, te iubiam, mă simţeam fericită lângă tine ca omul beat care cât timp aburii vinului i se urcă la cap, e fericit şi binecuvintează natura pentru bucuriele ce dă ; dar a doua zi, când se deşteaptă, bolnav de minte, când îşi aduce aminte de neroziele, de nebuniele ce a făcut In ajun, Ii este ruşine şi jură că nici odată nu va cădea In ispită... Aşa am fost şi eu tot timpul acela; nebuna, Îmbătată, rătăcită. Nu ’ml cunoşteam greşala, binecuvlntam pe D-zea câ’ml dăduse aşa poetică pasiune... Dar In ziua când am plecat de acolo ca să mă ’ntorc In aceste locuri, când m’am aflat iar sub acoperâmlntul pă-Tintesc şi am văzut vasul cel mare de aur In care mama mea — moarta cu cinci mai nainte — ţinea buchetul ce purtase la cingătoare In ziua căsătoriei el... O I atunci mi-am înţeles ruşinea... şi tot amorul ce aveam pentru tine să prefăcu In ura, da, In ură I... — Ştii ce spui ?... — Adevărul... — Atunci de ce m’al adus aici ? — Cutezi a’ml vorbi de aceasta ?... Nu ’ţl aduci aminte de minciunile cu care al Însoţit cererea ta ?... — N'al primit de o camdată... — Aşa’i; scrisoarea ta cea ameninţătoare m'a silit să mă supun. — Fie; dar de când sunt aici, nu te al arătat tot-d’a-una aşa de aspră... — Adică al căutat se te foloseşti de toate In râu; al cAutatsg fii ispititor ca o femeie. Cu căt ţ'al dat seamă de firea bărbatului mefi, cu atât te &I silit, prin voi'bfh ş ap icatui *• se silrm.... www.aacoromanica.ro In mine pasiuni ciudate... Insflrşit nu voi mal vorbi de trecut; l’am plătit de ajuns cu ruşinea ce simt. Caulot privi ţinteş pe tânăra femeie şi T zise: —Va să zică nu mal iubit nici odată... nu mă iubeşti nici acum 1 — Ba da, te am iubit... da, şi asta m’a nenorocit; amorul acesta a fost ca o infirmitate... Te-am iubit nebuneşte, fără cumpăt... Mi-am uitat datoria, am tradat pe omul pe care tu l’al ucis astă zi. Marţial să Încrunta şi zise mînios : — Mal la urmă să vorbim pe faţă — Aşa voesc şi efi, răspunse îndată Orphisa, ridicând ochii şi privind drept In faţă pe Caulot, ca pentru al desfide. — Sunt acum opt zile, al venit la noi. — Adevărat!... — Atunci mă iubiai încă... — Lămureşte firea mea cum vel voi, zise cu bărbăţie tânăra femeie, e drept; te uram când eram singurâ la mine, mi-aduceam aminte cu groază de tine, aş fi voit se fii departe de aici... şi lângă tine, nu ştifi ce pornire stranie mă schimba... — N’am se lămuresc asemenea ciudăţenii... acea zi safi mai Jbine acea noapte, când ţ'am spus câ petreceam nopţi Întregi nedormit din pricina mare! iubiri ce aveam pentru tine... când ţ'am spus ca omul acesta e durerea vieţei mele, tu mi-al răspuns: «Spui drept?» Atunci am adaus : «De vrei Orphiso, mă simt tn stare să te scap de dânsul.» Tu mal privit în faţa şi mi-al spus: «O 1 nu te al face om orilor pentru mine 1» — Da, am spus aşa; aşa gîndeam, şi tu n'al răspuns. — Nu ţ’am răspuns atunci, dar ţ’am dat răspunsul azi. — Şi de acea te urăsc şi nu voi să te mal văd. Sunt pedepsită acum pentru greşala mea, cu drept cuvlnt; şi sunt silită să te las se traeşti, să nu răsbun pe omul a cărui nume 11 port, pentru că răsbunarea mea ar atrage ruşinea lui... Marţial să sculă ameninţător şi zise: — Nu mă cunoşti Orphiso. Crezi că acum când eşti liberă te voi laşa... nici o dată I Am ucis pe Michel ca să te am... Peste zece luni voi să iafi pe văduva Iul Michel. Orphisa să sculă la rtndul el şi zise: — Aşa al crezut tu I Ţ'al închipuit că voi primi să ating mâna ta pe veci pătata de slnge... EI bine I se ştii un lucru; sunt vinovată şi mî-oi face pedeapsa, de şi n'o voi primi de la oameni. Dacă nu pleci d’aicl, te dafi pe mâna justiţiei, Intlmple-se or-ce. — M’al trada ? — Da 1 Ascultă, toată viaţa am dorit un lucru, am cerut ceva de la D-zefi. Dacă asculta de dorinţa mea mal cu-rlnd, eram scăpată. Abia astă-zl ml-a tnplinit'o. Al fost nu numai bărbatul mefi, dar şi tatăl copilului mefi. — Ce spui ? — Peste câte-va luni, voi fi mama. Caulot rămase ameţit de această destăinuire. Orphisa urmă ; — Pentru acest copil, mă opresc de a cere resbunare. Fără dânsul te aş descoperi şi efi rn'aş omori... Acum când văd unde m’a dus greşala, când EPOCA - 31 MAI 3 DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA HAVAS Budapesta, 10 Iunie. Respunziind alocuţiunilor preşedinţilor delegaţiunilor, împăratul a zi9 : «In puţinul timp care a trecut de când nu v'am văzut anunaţl nu s'a tntâmplat o schimbare esenţiali tn situaţiunea politici. Moartea Inspiratului Wilhelm, vechiul mei amic şi aliat, m'a întristat foarte mult. Sunt asigurat ci relaţiunile nu mal puţin intime care mi unesc cu Inspiratul Frederic, rispund tntr un chip mal perfect alianţei de amiciţie şi de pace ce exişti Intre cele doui imperii vecine. Relaţiunile monarhiei cu puterileslriine continui a avea un caracter cu totul amical ; bine-facerile picii ah rimas conservate Europei. Daci cu toate astea, guvernul med este forţat, în disposiţiunile sale conforme cu datoria sa, 9i ceari credite cousiderabile pentru a pune în siguranţa graniţele noastre şi a favoriza desvoltarea forţei noastre militare, motivul e mal cu seamâ în nesiguranţa continui a situaţiunil politice a Europei şi tn sporirea neîncetata a forţelor militare ale celor-l’alte State. Aritând determinarea sa de a apăra interesele sale şi ale picii generale cu forţe echivalente şi cu patriotismul s6Q tradiţional, Austro-Ungaria Îndeplineşte o da-toriesublimi şi va isbuti să preîntâmpine şi în viitor primejdiile daci se vor ivi e-venimente ameninţătoare. IIIUTR O ZI INTR ALTA MUSICA BISERICEASCA In şedinţa sa de la 15 Maift curent, Sf. Sinod s’a ocupat de noul manual de cântar! bisericeşti al d-lul Podoleanu, asupra câruia a urmat urmâtoarea iateresantâ discuţiune în 9acrul corp : P. S. Valerian citeşte în fine raportul comisiunel asupra adresei d-lul ministru al cultelor No. 2.010, pe lângă care trimite manualul de cântări al d-nulul Podoleanu. Asupra acestei cestiunl, comisiunea este de opiniune a se recomanda unei comisiunl sad unui om competinte spre a o studia. P. S. Episcop al Romanului: Am cerut ca să dah o lămurire pentru ca v8d că cotnisiuneaS-luI Sinod a găsit această operă a d-lul Podoleanu de o mare însemnătate ; mi s’a întâmplat de am fost şi ed de faţă când comisiunea a cerut de la d. Podoleanu, ca chiar s8 execute cântarea aceasta şi a adus un număr de băeţl preparaţi cu câte-va cântări de acestea ca să audfi şi să se convingă şi comisiunea. Se pare ca d- lui a făcut o cântare armonisată, care pre-sintă aci o cântare pusă In armonie, prefăcută cu totul. Nu este aşa. D-lul a voit numai să facă nişte cântări curat bisericeşti, In tocmai precum sunt cântările noastre. A venit cu câţl-va copil şi a cântat Sânte Dumnezeule, pre Tatăl, pre Fiul, în tocmai cum se cânta cântările noastre; dar le-a aranjat aşa că sunt cântate de mulţi, din care unii ţin ison şi apuca numai sflrşitul. Aceste cântări sunt foarte frumoase şi este de recomandat metodul acesta, mal cu seamă pentru şcoalele primare. Cu chipul acesta, noi vom avea cel puţin o- sunt cuprinsa deremuşcăn, n’am decât o speranţă: de a răscumpăra prin o viaţă nouă vina mea şi crima ta... Vel pleca mâine de aici. — Nici odată! răspunse Caulot. — Bine, zise cu răceală Orphisa care să îndreptă spre uşă. — Unde te duci ? întrebă Caulot îngrijit. — Să veghez la capul nenorocitului pe care l’al ucis şi să spun tuturor că tu eşti omorltorul. — O 1 te voi ucide mal nainte 1 —Cutează! zise Orphisa stând drâptă în faţa Iul. Marţial tăcu, muşcându-şl buzele de mlnie. Orphisa ţinea mâna pe clampa uşel, gata să iasă; Caulot văzând’o hotarlta, zise cu glas nâbişit, Infrlnându-şi ciuda: — Voi pleca 1 Apoi rămânlnd singur, zise, arătând pumnul: — 01 n’al sfîrşit încă cu mine... dragă... de vreme ce mi am pus în primejdie pielea, trebue să trag ce-va folos. Nu cunoşti pe Marţial încă ; m’am prea deprins cu traiul bun, ca să plec cu mânele goale. Văduva stătu la picioarele palului Iul Michel d’Anmoy până când îl ridicară trupul; ea nu cuteza să’l atingă, temându-se ca sărutarea el să nu fie o nelegiuire. Dupe ce depuse cea din urmă floare pe mormlntul soţului ei, să întoarse şi găsi pe prag pe Caulot la care se uită cu nespus dispreţ. A doua zi pădurarul părăsi castelul şi văduvă păstră numai două femei şi grădinarul. Ea transformă îndată odaia bărbatului el şi făcu din dânsa o capelă. (Sftrfitul prologului). dată o liturgie care să o cânte copii din toate clasele, unde învăţătorii vor avea ştiinţă demusică, pentru că şi el învaţă prin şcoalele normale. Această cântare melodică a noastră nu cere artă mare, nici dibăcie de cap, că flecare copil poate să o înveţe; căci acestea copii de ţară le-ah auzit or de câte ori s’ah dus la biserica. Foarte frumos de învăţat şi frumos de ascultat mal cu seama copii de 7—8 ani să ‘i auzi intonând imnurile liturgice. Eu ca membru al S Iul Sinod vă spun că mi-ah căzut tare la inima a-cele cântări. Această carte cu sutele ah să o ia învăţătorii săteşti. Eh aş crede chiar de a o recomanda d-lul ministru să o tipărească, căci nu va cere parale multe, pentru că nu e de cât o coală de hârtie. Aceasta carte este foarte trebuincioasa pentru învăţătorii săteşti. Este un gust mare, şi o plăcere mare simte cine-va când vede pe mal mulţi copil cântând în biserica. Aceasta este reco-mandaţia cea mai bună a unei şcoli şi eh aş dori foarte mult să se introducă aceasta în şcoale, fiind-că este foarte lesne de învăţat. Cel puţin să facem o încercare. ’Mî pare foarte rău că la noi nu se îngrijeşte nimeni de aceasta. Şi eh am auzit pe mulţi cântând, dar n’ah tonul sah explicaţiunea cântărilor curat bisericeşti, ci mal mult cu cântările de lume. Chiar la Doamna Bălaşa, a-colo unde este un cor care toată lumea ’l asculta, nus’aude mal întâih de cât nişte voci de copil foarte subţiri, pe urmă nişte voci de bărbaţi, care ’ţl sgu-due inima. Acestea sunt traduse mal mult de streini şi nu pun tot ce este trebuitor a se cânta în biserica ; iată troparul de la Ispas nu’l găseşte şi ce face ? în loc să’l pue pe note, ’l însghe-bează cum le vine, trag în sus, trag tn jos şi ast-fel ese o asmodie, aşa că cu aceasta se despreţueşte aceasta lucrare remasă de la strămoşii noştri. In contra, eh aş ruga pe S-tul Sinod se se I-narmeze în ce priveşte ramura cântărilor bisericeşti. Va veni timpul de armo-nisare, nu este o grabă mare. Să lăsăm că va veni timpul ca să se ivească şi la noi oameni de spirit. Noi mal întâih să facem aceasta, să admitem cartea d-lul Podoleanu, care este foarte bună şi chiar să o recomandăm d-lul ministru. D. ministru al cultelor : ’Ml pare bine de ceea ce a zis P. S. Episcop al Romanului şi pentru că, ca mirean cunosc ceva din cântările bisericeşti, la cari din copilărie am avut dragoste, dar cunosc şi musica clasică, care este o musicâ generală ca restul artelor frumoase, citesc şi musica bisericească din cele alte ţări, şi drept să vă spun că nici o dată n’am înţeles cum poate cine-va să zică ca musica bisericească a noastră este străină. In adevăr melodiele noastre bisericeşti sunt nişte melodii vechi foarte frumoase, dar după cum este aranjată astă zi după modul artistic, este curat o musică teatrală, nu mal este curat religioasă. Asemenea vedeţi că catolicii, protestanţii, ah musică bisericească fie-care în felul săh şi fie care compositor modern nu s’a schimbat, ci a ţinut la tradiţiunea cea veche. De exemplu, musica protestantă care datează din secolul al 16-lea un compositor de biserică protestantă veche când 1 auzi că cântă ce-va, ’l poţi deosebi de un compositor modern ; pe loc zici : acesta este un compositor de biserică protestantă şi nu ’1 poţi amestica cu un catolic. Asemenea când vei auzi pe un catolic cântând, pe loc ’l cunoşti că este din biserica catolică. Cântările însă cari se cântă în biserica noastră nu ah nici un fel de schimbare, şi adese ori să jic-nescsemţimentele inimel. Corurile noastre d’abia încep cu nişte glasuri subţiri de copil, şi apoi urmează nişte glasuri groase, despre care am lost mâhnit, şi de câte ori am auzit musica noastră veche am fost cu inima mal plină. Orice musicâ este frumoasă când se pune în cor într’un mod organisat. Dacă D. Poaoleanu, pe cât am înţeles, poate să ajungă la acest scop care este bun, ca ori-ce copil să cânte în biserica, cu atât mal mult că cu aceasta dă oca-siune,cum a zis P. S. Episcop al Romanului, că aceasta se va introduce în şcoalele primare, de care se simte mare necesitate, ca şcolarii să cânte în biserică la liturghie. Acesta este un obicei vechih care şi astă zi se mai păstrează în Transilvania şi Bucovina, ca copil de la şcoli să se ducă şi să cânte la biserică, pentru că atunci copii de Ia şcoli sunt datori să se ducă la biserică şi poate pe urmă să intre şi lu serviciul bisericel. Mă asociez dar în totul cu cele zise de P S. Episcop al Romanului şi cred că ar fi lucrul cel mal nemerit ca să se orânduiască o comi-siune ca să se examineze, şi pe urmă să se facă cunoscut şi guvernului, căci prin aceasta se face un legământ între şcoală şi biserică. După cc ah mal vorbii I. P. 8. Mitropolit al Moldovei şi I. P, S. Mitropolit Pri- mat, Sf. Sinod încuviinţează oa, cartea d-lul Podoleanu să remftnă tn examenul I. P. S. Primat a cărui dragoste şi cunoştinţe asupra cântărilor bisericeşti sunt recunoscute, dupe care se va dispune introducerea manualului prin şcoale şi tn Biserică. DIN DISTRICTE nuzEU Potlogarii colectiviste Slujbaşii remaşl de la defuncta colectivitate zice «îndreptarea», nu se lasă nici morţi densravurile contractate sub foştii lor stăpâni. Primarul comunei Măgura, N. Fiin-ţescu a refusat de a face contracte de tocmeli agricole locuitorilor Ion Stefâ-noiu, Ion Militaru, Matei Stan, Ion Petre şi Niculae Nistor din cătunul Un-guriu, pentru cuvântul că nu ah voit numiţii să'l plătească erbăritul a 6 vite ce are la N. Miulescu. Atragem atenţia d-lul Prefect asupra acestui primar. * * • In numărul viitor de Marţi 31 Maih, vom proba în chip detaliat şi cu dovezi sdrobitoare, potlogăria sevârşită de către d. N. Gonstantinescu fostul primar al urbei Buzeh, In paguba celor 200 săteni din ZărneştI care, însărcinaseră pe alţi doi locuitori, VasilePopa şi Muşat Ghisdeanu, să’l dea ca bacşiş aproape 2000 lei; suma cu care să cotizaseră spre a obţine favoarea să li se împartă în ioturi moşia statului Gura-Gâlnău; şi pe care d. N. Constanli-nescu a dat’o dupe persică cum zic moldovenii I? PRAHOVA Abusurile unui agent silvic Sunt ani de când se denunţa, zice «Democratul», că pădurile statului de pe apa Cricovul-dulce, având ca brigadier pe un Andrei Rădulescu din comuna Haimanale, erah date in jaf. Acest Andrei Rădulescu a fost depărtat din funcţiune pintru diferite abusurl cunoscute locuitorilor din comunele Mărgineni, O ari, Haimanale, Ghirdo-venl, Moreni şi din împrejurimi; fiind denunţate aceste abusurl ministerului respectiv, în archiva căruia se găsesc acte care spun: că, a cosit în parchete; a tăiat plute de pe Cricov ; a vândut lemne pe la locuitori; a învoit pe unii locuitori lntr’ascuns, d’a păşuna vitele noaptea 'n lăstarul parchetelor esploa-tate; a participat In secret ca tovarăş al celor ce cumpărase uscăturile, îngă-duindu-lea tăia şi,din lemnele verzi, etc. Numit In urmă primar ia Haimanale a fost revocat din funcţiune, fiind viţios şi dovedit ca abusiv, a fost prins cosind In pădurile statului, pentru care fapt a fost dat şi judecăţei. Iar în Ianuarie trecut, la alegerile pentru ca meră, ilustrându-se ca agent colecti vist, a fost recompeosat prin mijlocirea deputatului colectivist Stoicescu, iarăşi cu funcţiunea de brigadier In acelaşi loc. Acum ni se denunţă din noh că, numitul a început a şi esercita aceleaşi deprinderi şi ca probă se dă faptul că, In lăstarul oprit din parche tele esploatate, iarba este păşunată In profitul săh. O anchetă serioasă, luând mai Întâih ca normă trecutul lui Andrei Rădulescu din actele.afiate la minister, poate descoperi adevărul celor denunţate. Şi dacă se va procede la o anchetă generală, mulţi pădurari şi confiniştl vor fi găsiţi incorecţi; căci între aceştia din urmă sunt mulţi, care nu atât pentru salarii ah primit aceste fu icţiunl, cât pentru a’şl avea mâna lungă în pădurile statului. Menţinerea lui Andrei Ră-dulescu In funcţiunea de brigadier e o încurajare şi ar fi a se tolera şi acum abusurile colectiviste din trecut. Cerem anchetă. A T EDITIUNE ultime iNHTiii In ziua de Mercur! la «rele 2 opozitiiinea unita va line o lutru nire publica iu sala Orfeu. X Ear a patit'o «Lupta» Lupta este în stare se tăgâdu e&scâ şi lumina zile). Prinsă în cleşte, în loc se tacă are caraghioasa tndrâsnealâ de a res punde şi de a tăgădui că a spus prostie, şi chiar azi nu face de cât se confirme si mai mult prostia cea spus. Cinstiţii gazetari spun că nu s’au contrazis din prostie, şi din neştiinţă. Eacâ ce zic chiar azi în urma articolului nostru intitulat «Lupta» a păţit’o: www.dacoromanica.ro Chestia cea Vaită, adică chestia de a se slf eanrt aa fosl conservatorii pentru iniţiativa Stalului si daca au fosl in tot d’a-una pentru ea, n’ani prejudecat o, fiindcă, am anunţai,‘mi se pare, ca volu reveni asupra el, dar sunt hotărât a reveni în aţa chip în cât să nu mai aibă ce dori nici chiar hazliul U. C. Aşa zice Lupta astă-zl. Sâmbătă 21 Maiu eacâ ce zicea la pag. I, coloana I de la rândul 37 )âne la rândul 48. Că liberalismul este nevoit, sub noile curente sociale ca să’şi schimbe bazele şi doctrina, este lucru dovedit, dar cu conservatorii nu se Intimplă a-celaş lucru 1 Ce nu eum-va conservatismul elnsle admite Intervenţia stalului si dreptul lui de iniţiativa? Dacă conservatorii defa «Epocan va afirma lucrul acesta, va dovedi cel mult că nu prea ţine la ecspu-nerea ecsactă a adeverului. Lucrul dar e lămurit: «Lupta» văzând că a sfeclit’o bate grossnic In retragere A păţit’oSâmbătă a păţit’o Miercuri şi a păţit’o şi mai rău as-tăzi. Să-i fie de bine. Logica şi buna credinţă a ziaru- ui Lupta. La pagina a doua din numărul de astă-zl citim următoarele rănduri, relativele întrunirea oposiţiei-unite: Mulţlagenţl de poliţie şi oameni cu pantalonii creţi sosesc pe căprarii... Ear la pagina a treia, citim : 0 notă bună colonelului Voinescu. El a ordonat erl ca toţi comisarii şi sub comisarii poliţiei se stea fie care la secţiile !or, pe timpul cât vor ţine întrunirile de erî, ca ast-fel să nu fie bănuiţi că ah luat parte la ele. Ce încredere poate se mal aibă lublicul într’o gazetă care găseşte mijlocul să se desminţă ast fel singură în aceaşi zi 1 I I X Un început de rescoală s’a semnalat la comuna Gonceşti din judeţul Dămboviţa. Consilierii comunei Con-ceşti aţâţaţi de perceptorul, anume Vasilache Costescu, au năvălit asupra primarului voind a ’l omorî. Gausa mâniei lui Vasile Costescu în contra primarului e faptu că a-cesta se opusese să-I fie factotum pentru toate călcările ce a săvârşit. Ar trebui ca ministrul de interne precum şi prefectul judeţului se in-grijască să scape comuna din mâinile abusivului perceptor. * Primim din Fălticeni următoarea telegramă : Ştirea despre înlocuirea prefectului colectivist Lăţescu aici a produs un entusiasm nedescriptibil. Ingân-fatul ciocoi colectivist părăsind palatul administrativ a fugit transportând noaptea bagajele sale. Până In moment n’a sosit telegrama oficială de înlocuire. Dimitrie Iorgandopulo. X Vineri 3 Iunie a. c. se va judeca de către Consiliul de Răsbol al corpului al 11-lea de armată, (Bucureşti) procesul celor 34 soldaţi din regi-meotul al 6-lea de Dorobanţi inpli-caţi în afacerea Revoltei Ţăranilor, cum că, nu ar fi executat ordinul comandantului lor căpitan Braţu. X La cursele din Paris, calul Stuart al Pierre Donon, a câştigat cu mare Înlesnire,premiul cel mare de 100,000 de franci. X Cu vânzarea avere! reposatuluî Mitropolit e un scandal. S’a făcut o expertisâ exagerată şi pentru nişte stofe mâncate de molii, dacă la licitaţie nu ese cifra ev&luă-reî, Portărelul retrage obiectul din vânzare pentru a ’l repuue a doua zi. La protestaţiunele publicului,Portărelul se scuză că aşa are ordin. Întrebăm cine a dat ordinul a-cesta ? Să fie adevărat ceia ce se şopteşte că ar fi ordinul unul magistrat. Dacă este aşa se nu se uite că e vorba de o vânzare forţată. X M. S. Regele a vizitat azi noul local al spitalului Militar. X Mâine sau poimâine se vor publica dispoziţiunile privitoare la examenul elevilor şi elevelor, care urmând învăţăturile lntriun fel de şcoale voi-esc se treacă la învăţaturile altul fel de şcoale. X D. P. P. Carp s’a reîntors eri în Capitală. X Un consiliu de Miniştri s’a ţinut eri la d. T. L. Maiorescu. X D. general Fâlcoianu, şeful marelui Stat-major, a fost primit azi de M. S. Regele. X D. Mânciuleseu prefectul judeţului Teleorman a sosit azi in Capitală. X Ziarul colectivist Democraţia, a cusă pe d. inspector de poliţie Kpu-reanu că ar fi numit pe cumnatul seu Calvocorescu ca comisar de poliţie. După informaţiunl luate am aflat căacestdomn Calvocorescu nu enici de cum vestitul Calvocorescu. X D. P. Carp va fi Însărcinat de la 1 Iunie ou interimatul Ministeriulul Domenielor. X Lupta se Întreabă de ce am lăsat fără răspuns prostia cea spus’o Sâm • bată 21 Maiu până tn cea-l’alti Sâmbătă £8 Maih. Răspundem spre ştiinţa confratelui că la articolul său de Sâmbătă 21 Maiu, s a răspuns Joi 26 Maih şi la cel de Miercuri 25 Maiu s’a răspuns Sâmbătă 28 pentru că autorul articolelor noastre : Un conservator, lipseşte de la 21 Maiu din Bucureşti şi fireşte că trebuea timp până ce Lupta se ajungă până la dânsul şi apoi până când articolele sale se ajungă la redacţia noastră. X In întrunirea colectiviştilor ţinută la Maidanul Dulapului în zioa de 26 corent, a apărut un nou orator, a-nume ivan Costea. Acest Cicerone colectivist, care se mai numeşte şi Dedu Ivan, nu ştie nici se citească, nici să scrie. Neruşinarea colectivistă n’are margini. Dupe Ivan Brătianu, te-oi pomeni la cârmă şi cu un Ivan Costea. Şi de ce nu, mă rog ? X Am publicat zilele acestea vre-o două mici pungăşii d’ale d-lul N. T. Orăşanu, fostul director al «Monitorului Oficial». Mai denunţam astă-zi încă două : 1) D-sa în timpul cât a fost director, îşi aproviziona casa d sale şi a unor prieteni cu lemne de la Imprimeria Statului, pe care le transporta chiar prin personalul de sub ordinele sale. 2) D. Orăşanu a dat In timp de un an leafă unui protejat al seu, care figura numai în statul de presenţâ, dar nu făcea absolut nici un serviciu şi nici nu venea la Imprimerie de cât spre a’şi lua salariul. Am dori se ştim daca d. Penco-vici, actualul director al acestui serviciu, n’are de gând să dea aceste abusuri pe mâna parchetului. X Colectivitatea a cumpărat din noh pe vechil săi spioni: Bedraus, Ştefan Min-ciu, cârciumarl, şi pe Dumitrache Câ-câţuî; aceştia, cu deosebire cel din urma, umblă din cârciuma In cârciumă şi din prăvălie în prăvălie, în coloarea de albastru, spunând oamenilor din a-cea coloare că nu s’a pus nici un candidat pe listele electorale, şi’I îndeamnă să voteze lista colectivistă. X Citim în România Libera: D-na Margareta Jecu, care ţine cu or ce chip ca lumea se vorbească de dlnsa, adunase pe ziua de eri vre o 40 de ţărani din Piâineşti ca se le vorbească de alegerea dehgaţilor pentru Cameră. Pretextul este cam timpuriu ! Poliţia însă din Focşani, care cunoaşte ademenirile unor descreeraţi din Putna, a întors pe oameni de la îndemnurile acestora cu atât mai lesne că un gardist de noapte beat voind se aresteze pe unul din ţărani, care şi el era ou chef, a fost destituit imediat tn faţa sătenilor. Acest act de dreptate a contrariat amarnic pe numita d-nă agitatoare, cărei i-a pierit clientela pe acea zi. X Azi ignobilul Sturdza, însoţit de d. C. F. Robescu s’a plimbat prin dealu Spirei, făcând vizite la uni cârciu-mari alegători; ajunşi în dreptul cotului care da spre şcoala militară, dlnsul a fost huiduit de o mulţime de cetăţeni ce se aflau pe sosea. Aceasta mică manifestaţie l’a silit să se reîntoarcă şi să se oprească la Oppler unde Îşi a vlrsat necazul în-tr’un pahar cu bere. X Ni se scrie din Bacău : «Numirea nouel comisiuni interimare a produs In oraşul nostru cea mai bună impresie. Eri s’a făcut alegerea preşedintelui d-nu Const. Tulburi, un vechiu luptător contra colectivitâţei aparţinând grupului conservator. A fost ales cu 5 voturi contra 2, date d-luî Fornorake. D-nu Livezeanu colectivistul de eri care a avut In arendă moşia Su-harâul pe preţul de l,00et)’.e r *-benî, In loc de 8,000 cât cea moşie precum şi d-ni CLi^ascu şi Radu cei cu gheşefturile Palatului administrativ, au intrigat ca se fie ales d. Fornorjke. Numai patriotismului d-lor Cons-tandake, P. Buzdugan, Elenberg Rai-hanu şicelor-l’alţi membri din comisia interimară se datoreşte reuşita d-lui C. Tulburi. Ar fi bine ca oposiţia din Bacăh se se ferească de aceşti trei domni sus numiţ’ care sunt creiţiunile generalului Lecca, şi cu care şi azi pe *ub mână se află în legătură, EPOCA — 31 MAIU CASA DE SCHIMB I. M. F E R M 0 Slradu Lipscani, \o. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul B uouresti 30 Mato 1888 fT^—anw ir »—' • ~ •»— 5 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig. deşt. drum de fer 7 0/0 Scrie. func. rurale îi 0/0 Scrie. I'unc. rurale 7 0/0 Scrie. func. urbano 0 o/0 Scris func urbane b UţO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Romftnia» ■ Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austriaca Tendinţa ferma Cump. Vend. 92 1'2 03 90 1 2 92 89 3,4 93 1,8 107 1/4*107 3/4 92 ! 92 12 105 1 2 106 98 3/4i 99 87 3/41 88 f/8 77 1/2: 77 7/8 4 IO *.'7 76 1/2 77 212 216 39 42 940 960 225 *35 210 215 85 90 16 65 16 85 10 65 16 S5 201 1/2 203 UTIL PENTRU TOTI BALSAM DESANATATE AL FARMACISTULUI I. E1TEL din Râmnicu Vâlcea Analieat şi aprobat de onor. Consiliu Medical Superior din România Prezervativ escelinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mai cu seamă în timpuri epidemice, de cholera. de friguri, şi Beiurdiii foarte bun contra boalelor de stomac, de licat şi consecinţele lor precum : indigestiuni, lipsa do apetit, răgftiala greaţă, flegmă, flatulenţă, durere do stomac, colica, ingreunarea de stomac constipaţia. congesti-uni, galbinare, venin, hemoroide itrânjl], hi-dohondrieşi melancolie [provenite din deranjamentul mistuirei), indispositiune, durerea, de splină, ameţeai", durerea de cap,friguri, scoruut, ulcere ele etc. Balsamul «le snnatntc Eitel, superior tuturor produselor similare, se recomandă pentru ori-ce cas ca cel mai buu şi cel mal util medicament de casa tutulor persoanelor In general şi in special celor depărtaţi de ajutoare medicale, lialsan.'ii! de sanatate Eitel, se poate întrebuinţa In ori-ce timp şi fara deranjament de afaceri. Pre«*iul unui fla«*on însutii de instrucţie 1 si SI) liaui Se găseste de vânzare la celle mai multa armacii şi la principalelo Drogherii din terâ CASA DE SCHIMB LA GRADINA GEORGE I0ANI0 IONESCU & MARCU Strada Polona No. 104 SE AFLA DE VENZARE Striula Lipscani Xo. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 30 Maiu VALORI l'undori de stat român Renta rom. perpe. 1875 5% Renta rom. amortisab. 5% Renta rom. rur. conv. 6% Oblig, de stat C. F. R.6% idem idem b% împrumut Stern 1864 7% Imjirum. Openhelm 1866 8% Agio Împrumut de oraşe linpr. oraş. Bucur. 5% idem din 1884 6% Im.or.Buc.cu prime loz fr. iu Valuri «liverse Creditul fonciar rural "% idem idem 5% Cred. func. ur. din Buc- 7% idem idem 6% idem idem 5% Cred. func. ur. din laşi 5% Obl.cas. pensiun. fr.300 10 Scadenta cupoanelor Târg lib. curs med. t Ap. 1 Oct. 91 1 Ap. 1 Ocl. 92 % 1 Mai 1 Noem. 90 1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie 16 75 1 lan. 1 Iulie 77 1 Mai 1 Noom. 91 40 t lan. 1 Iulie 107 idem n idem 106 idem os y. idem 88 idem 77 3/4 1 Mai 1 Noem. 216 TRANDAFIRI în oala altoiţi tn măceşi de diferite culori, in nu-mfir de ibo feluri aleşi din «xdecţiu generală a trandafirilor tot ce poate fi mal frumos, înflorirea lor sunt remontanţl adică înfloreşte toată vara, aceşti trandafiri tn oală se pot replanta tn j or-ce timp, preţul pentru unul este de lei 5,4, 5, Se ia dupe Înălţime. Domnii amatori din districte care vor dori acum para sunt rugaţi pentru comande a se a-dresa prin epistole la zisa grădina, comanda va fi însoţită de valoarea Iul prin mandat postai, şi de Îndată se va expedia comanda prin calea ferată cu marea vitesă. 7/2. LICOARE DE GIMOHOLHESCAT so intrebuinţeazâ ou succes pentru tămăduirea durerei ae piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al băşicel urinare, lipsei de poftă de măncare etc. Aceasta licoare este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam tolutan şi vdsc de brad Sticla 2,50. PTII pil Itrv t sigură in vindecarea li IM U iLDLlVl scursoarel. vBlenora-gie). Sticla 2 lei. Aceste preparate, compuse de Dimilrie G. Gheman, farmacistin Buzău, so găseşte de vânzare in Bucureşti la larmacia Roşu, Sf. Gheorfţhe şi la farmacia Galenu, Calea Gri-vRel şt la urmacia d-lul Lazar Bistriteanu in Berlad. CASA DE SCHIMB MOSCU NACHM1AS No- 8, In palatul Principele Dimilrie Ghika Sir. Lipscani, tn faeia noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Rominia) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si Tace ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 30 Maiu i 888 Renta amortisabila ,, rom fin a perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.l „ C. F. R. „ Municipale fr. , Casei pens. [300 L.J Scrisuri funciare rurale ”, urbane .. Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. (20 lei] Losuri crucea roşie Iwliane „ Olomnnc cu prime Losuri Basilica bombau Act. bacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. do Constructiuni Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Austriac Mărci germane Bancnote francese „ italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur lasl Cump. Vinde 94 % 93 90 91 89 % 90 76 U 77 214 210 196 3/4 107 % 91 3/4 92 ■/ 105 V 106 98 % 90 % 87 S 88 «. 77 j» 78 68 71 ay 4* 27 30 40 43 17 20 16 65 16 9t 201 203 124 126 100 101 100 «17 212 AVIS IMPORTANT Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât n mal deschide de la 1 Aprilie a c. ifara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21 iii Calea Vieloriei, Coltul Hotelului Continental, vis-a-vis de Teatru X’alicnal Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra putem oferi o MARFA EMINAMENTE SOLIDA fara a conţine intr’ânsa alt material de cât pi©le si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da ATENŢIUNE MARCEI FABRICEI noastre, ori-ce pcrccltc «Ic ghete purtând marca fabrice! noastre snnt garantate de noi Produsele noaste se mai gasecc prin districte numai la firrale aci notate: Craiova: Florea Slănciulescu et Th. Demelresou; T.-Severin : Ph. Kolim; Piteşti: M. i. Satescu; T.-Jiu: Marcus et Spinter; R.-ViUcea: I. Zurescu; T.-Vestei: p. Pelrescu; Câmpu-Lung şi Ploesti: A. Rosenbluth; Buzeu: T. K. Argintoianu; Tecuciu-Focsiani: Vartan Missir fii; Bac au: I. M. Horovitz; Roman: Fraţii Rosenfeld; T.-Ocna: Ovanes Ştefan; Giurgiu: Luca Lucato; Roşiori-de-Vede: Sam. Asriel et fiu; Calarasi: V. Mitrany; Olteniţa: M. Kamerling-^Constanta G. Lucsi. Cu stima, M. TH. MANDREA et Comp. —SE5S5— Slăbiciunea dinţilor. Durere de dinţi, Jnflamatiune, A buba. Gingii atinse, Mirosul gurei, se evita si se înlătură prin întrebuinţarea continua a veritabilei APA DE DINŢIANATHARINA A DOCTORULUI POPP Dentist al curiei Imperiale si Regale care este preferabila ur-cărei alte Ape de dinţi ca preservalif contra Boalelor de Dinţi, Gura şi Gal, şi care tntrebuinţându se de odaia cu PAFUL de DINŢI sau PASTA de DIXTI a D-rului POPP se întreţine în tot-d’auna dinţi sănătoşi PLUMhURI de DIX TI de D-rul POPP, cele mai bune pentru ca or-cine să'şi poala p omba singur dinii găunoşi. SĂPUN de EHIIURI de D-rul POPP contra or-carei afecţiune a pielei şi es-celent pentru Bti. Prevenim pe cumpărători de a se păzi de falşificaţiuni care conform analiselor sunt compuse în cea mai mare parte din accide care ruinează dinţi foarte de timpuriii. Depoul general Yiena, Bognerslrass No. I, se mai găsesc de vânzare la F. IV. Zurner, Ioan Tzetzu, Drogueria Brus, Gustau Bietz, A. Varlanescu si Magasinul «Sleita». ■H —MBMM DU TWPUTDTAT casa din Strada Polonă UH INUniillA 1 No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăoăn 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 VSSP BASINUL Xo. 1-Strada Politici-Xo. 4 SI CFIBI’I. DAMBOVITKI Situat Intr'o grădină bine Îngrijită sa deschis pentru tot sesonul de vară de la 0 ore dimineaţa pănă la 8 ore seara. De la 10 până la 12 ore a. ni. basinul este reservat pentru dame. Abonamentul de 10 băl lei 6. 801 nr H DCkt H A T kR'Awr'ite I IM &C'KFS'A PE/ Si  lM l» Dlatihăila ia rate xaici lunare sau septamânale Cumpărătorilor cu bani gata li se oferă un rabat coresounzător. Singurul representant pentru toată România, Serbia, Bulgaria şi Grecia MAX LICHTENDORF Bucureşti Boulevardul Elisabetha, Grand Hotel du Boulevard Undo se afla si depoul general ROG NU CONFUNDAŢI GRAND HOTEL DU BOULEVARD - _ i DE L’ABBAYB DE KECAMF (FRANCE) KSCEUNTA, TONICĂ, lilQKHTr/Ă Bl APERITIVĂ C?I MAI BUNĂ DIN TOTB UCOR1LB A m cev c todăuna ia joaulâ itiscărel aticle, eticheta păţirăţi purtăndâ lenmătura Idireetorelul generale. ifer«t«t» tifmr ta Frae» «t â l'SUsu*,» Ui la t6te pp cari a'aă angajată pe aerisi a nu vmde nici ăi contraiacere. A. Fialknwsky—G. si I>. Tanasescu frail Conslantinescu— I). Hlarlnescu nrngudii —X’. lon-nld el Comp. — Carol Gersahek. VINDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLENORUAGICE preparate de l.OzutM cu aprobarea consiliului medical superior. Suni cele mai buue capsule in contra boalelor secrete, «curgeri vechi si noi, catar «le vesica, etc. Preţul unei cutii lei 4. APĂDE MÂTRE&Tfi CU EFECT SIGURI Cuaâtă capul de mâtreata, intăieşte pS-j rul şi opreşte căilerea lui. Prcciul unul flacon 2 lei 5 > bani. lieposit principal, la Craiova, farmacia 4 I. OSWALD. Bucureecl la drogueria d-lul 1. Ove»a,f şi la mal multe farmacie dinţară Comandcle făcute prin poşta, insolitei de valoarea lor, plus 50 hani pentru em-j balagiu, se fee uezezaot._76i | A «gfc.., '.ătr' iii ÎNCĂLZIRE de clădiri noui Pe gerurile deosebii de grele ale iernel trecute sa putut constata, că nu ex stă nici o sistemă de încălzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger «Cornet». Niol sobele zidite, sobele de porţelan, caloliferele n'au putu da căldură îndestulătoare: aşa că In mal multe casur citatele aparate de încălzire sa înlocuit nrin sobe Meidinger «Cornet . Regularea căldurel se face în modul cel nial perfect, obtinându-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 H, dupe trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este mică în raport cu marea căldură ce dă soba. iar ca material e* poşte întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, jignită, lemn şi coceni de porumb Soba serveşte şi ca ventilatorii se găseşte In eseenţiunea cea mal simntă, precum şi tu cea mal elegantă, ast-fel că poate II aşezată tn saloanele r«Ie mai luxoase precum şi In odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet" încălzesc pâuâ la 1200 ui. c. şi pot fi întrebuinţate ca c&lolifere pentru Încălzire declidiil complec e. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe. O încălzire igienică şi economica fiind puncte capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietaiilor asupra «ubelor Meiiliugei- . Comei construite In fabrica mea. ADOLF SALOMOVt Strada Doamnei, 14 bis. Tipografia Ziarului,, Epoou' Tipărit eu oeruealn th LorlUeuz C-fe Pari» www.dacoromanica.ro Qiraat renapouwuJbil O. Georyesou.