ANUL IU No. 757. O SINGURA EDITIUNE LUNI 30 MAI (ii IUNIE) 1888. ■ NUMERUL ÎS IUM NUMERUL AROVAMIVTLIF INCIP LA I 81 ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In BuctireRcI: La casa Administraţiunel. In Tara: Priu mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strrinrlalr La toate ol'flciele postate din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 IUM NUMERUL AXUXCIL'RILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS* TRATIA ZIARULUI La Paris Ajjrucf» Havan, Place de la Bour"C. t Anunciurî pe pag. IV, linia 30 bani, anuneiurl si reclame pe pag. III, 2 leî linia. LA PARIS: segSsestejurnalul cu t™ rrii». nuraerul, la Kioecul din Bulevardul St. Ger-tnain, \o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ/UNEA !Vo. 3»—Piatza Episcopiei,—IVo. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢI UNEA \o. 3.—I’iafzn Episcopiei.—X’o, 3. întrunirile colectiviste în vederea escaladării bugetului capitalei se urmează cu o regularitate astronomică. Este adevărat că cetăţeni nu se grăbesc nici de cum a asculta elocinţa măiastră a d-lor Petou Enciulescu, Fânuţă, Moroianu şi alţi luceferi ai Pantheonului colectivist, dar nu este mai puţin adevărat că samsari guvernului căzut aleargă din casă în casă, cu risicul de a Q daţi afară, şi întrunile se ţin cu o punctualitate matematică. La Franzelaru, la Naţionala, în localul scoaleî din strada Clemenţei, In localul scoale! de la Maidanul Dulapului, pretutindeni unde primăria le vine în ajutor sau unde se găseşte o clădire încăpătoare, colectivişti se adună, se agită, strigă, ţipă, protestează în contra oposiţiei, în contra guvernului, în contra tu-tulor care nu votează pentru dânşi. Mulţi—puţini, ei nu caută; vorbesc Intr’una, adesea fără să observe că nu-I ascultă nimeni şi că oratori lor se adresează către un auditoriu care nu există. Ce le pasă! Ei dau năvală înainte cu vorba, turburând echilibrul atmosferei şi fâcend să haue sălile de laudele ce Inşii îşi aduc. Daca s’a făcut ceva mare în această ţară, daca capitala nu mai înfăţişează priveliştea unui oraş oriental , a-ceasta se datoreşte numai partidului naţional-liberal; daca a fost vr’o dată pricepere şi competenţă în administrarea averii publice, daca cinstea mai există pe unde-va, apoi a-semenea mierle albe nu se găsesc de căt in bazarul colectivist. Tot ce s’a făcut bun în această ţară, scoale, strade, iluminat cu gaz aeriform, etc. este numai şi numai opera colectiviştilor. Daca n’ar fi fost ei la guvern şi la comună, am fi lângezit încă în barbaria asiatică şi am fi fost un stat fără însemnătate, fără avuţie şi fără viitor. De vom căuta însă să moderăm impetuositatea oratorică a colectiviştilor şi ne vom da osteneala de a examina faptele, vom vedea că a-ceşti domni nu numai nu merită nici o laudă, dar încă sunt vrednici de toată asprimea legilor penale. Mai intâiu iluminarea capitalei cu gaz aeriform se datoreşte administraţiei comunale a partidului conservator; pavarea cu piatră cubică a început sub administraţia d-lui general Mânu, şi pe când pavagiul colectivist are nevoe In tot-d’a-una de reparaţiunl din causa răutăţii materialului, calea Griviţa şi altele datorite consiliului comunal conservator , sunt şi azi în cea mai bună stare. Scoalele comunale model au Început tot sub consiliul comunal conservator , şi pe când scoalele colectiviste sunt mai toate construite fără socoteală şi mai ales cu o risipă vinovată pentru pricopsirea samsarilor lor, scoalele conservatoare sunt clădite cu toată competenţa cerută şi cu cea mai strictă economie. Conservatori au ridicat scoli pentru luminarea şi instruirea poporului, colectivişti au găsit in clădiri de tot felul un mijloc sigur de a se îmbogăţi fără muncă şi cât mai iute. Şcoala de meserii clădită a-cum doi ani se macină necontenit şi in curend nu va mai fi bună de nimic, iar cele două licee construite în capitală sunt tot ce poate fi mai viţios ca local şi ca posiţie, mai ales că unul din ele este înălţat pe ruinele unui spital şi într’o vale plină de necurăţenii de tot felul. Dar daca comuna n’a înţeles nimic din aceste edificii, colectivişti au înţeles mult, căci fie care din cei ce s’au amestecat la dânsele şi a sporit averea sa personală şi s’a înţolit din bani poporului. Ca se dăm o ide de modul cum se esecutau lucrările de interes public pe timpul administraţiei colectiviste , este de ajuns se aducem de-o-cam-dată următorul fapt. In vara anului trecut, reparaţia scoa-lelor primare din capitală s’a dat pe seama bătăuşilor Toboc şi Cio-caneli, care au lâsat’o cu 45 0/o sub deviz. Prin acest rabat ne mai pomenit toţi cel-l’alţi licitatori au rămas învinşi, iar reparaţia s’a edjueat pe seama celor doui antreprenori generali ai lucrărilor primăriei. Lucrarea întreagă se ridica la suma de 80 000 lei. Ce s’a întâmplat însă? Reparaţia nu s’a făcut după contract, ci după bunul plac al celor doui contraccii. Funcţionarul însărcinat cu admiterea lucrării a refuzat de a o primi; însă primarul, nevoind să jicnească interesele unor indivizi aşa de si-mandicoşi, a recunoscut’o de bună şi cei doui colectivişti au umflat 80,000 de leî pentru o lucrare care nu preţuia nici 10.000. Şi ce este această sumă în raport cu milioanele cheltuite tot în acest chip ? O picătură de apă în Ocean. Dar ce să descriem noi cu o mână bănuită de parţialitate jafurile petrecute la comună pe timpul guvernului d luilon Brâtianu? Rapoartele lor sunt de faţă şi ancheta făcută a-cum trei ani,de către o parte de colectivişti in contra altor colectivişti, dovedeşte în de ajuns cinstea şi priceperea elicei întregi. Atunci însă d. Serurie şi ai săi se desfacuserâ de d. Ion Brâtianu; din această cauză şeful colectivităţii, care cunoştea foarte bine cinstea tovarăşilor se', hotărâ se’i dea în judecată. In urmă, se făcu agurida miere, şi astă zi a-cuzatorul şi acuzatul, d. G. F. Ro-bescu cu ai săi şi d. Serurie cu ai lui, merg braţ la braţ prin localurile întrunirilor, se sprijinesc unul pe altul şi se laudă reciproc. Pentru ce? Pentru că alegerile comunale au sosit şi colectiviştilor le zâmbeşte iarăşi epoca afacerilor strălucite. TE LE GR AM E AGENŢIA H A V AS Madrid, 9 Iunie. Ziarele cred că o crisâ ministerială este iminentă. Paris, 9 Iunie. 0 întrunire de italieni care locuesc în Paris a făcut o manifestaţie în favoarea unul tratat de comerţ a o116,1 participări a Italiei la E.xpositia de la 1889. Alexandria, 9 Iunie. Riaz-Paşa a acceptat se înlocuiască pe Nubar-paşa. Budapesta, 9 Iunie. Budgetul a fost presintatdelegaţiunilor. Bugetul ordinar al ministerului de res-boiQ e de 113 milioane fl., cel extraordinar de 23,100,000 fl.; pentru puştile cu repetiţie 13,300,000 fl., pentru provinciile ocupate 4,400,000 fl. Pe lângă aceasta pentru măsurile de precautiune 47,300,000, din care 29,700,000 pentru măsuri urgente. Asupra acestei sume de 29,700,000 s'aO cheltuit deja 10 milioane. Guvernul cere aulorisatia de a cheltui restul In cas de trebuinţă urgentă. S'a motivat această cerere exprimând că cu toate că cabinete'e europene se întâlnesc în dorinţa de a menţine pacea lotuşi există încă împrejurări care necesi-teazft sporirea şi perfecţionarea forţelor militare ale Imperiului ca cea mal sigură garanţie a pâcel. Budapesta, 9 Iunie. Delegaţiunea austriacă a ales pe d-nu Smolka preşedinte, care a zis că Intemeiâ-torul alianţei, gloriosul Wilbelm, a murit dar că împăratul actual este mărinimos şi Însufleţit de acelaşi spirit. «Noi ştim, continuă preşedintele, că a-lianta există nesdruncinală ca cea mal sigură garanţie a menţinerii unei păci lungi, cu atât mal mult cu cât împăratul nostru face tot posibilul pentru a menţine această pace lungii». (Strigăte entusiaste de : Trăiască împăratul I) Budapesta, 9 Iunie. Delegatiunea ungară a ales pe Comitete Tisza preşedinte. Ministrul & zis că In situatiunea actuală alianţa de pace constilue singurul punt pe care se reazamâ politica inteligintă. «Monarhia noastră, a zis preşedintele, voeşte să evite un atac şi conflicte; dar ia măsuri de apărare necesarii. Sar înşela aceia cari ar conchide din oare-carl incidente ca monarhia nu e capabilă se des-volte toate forţele sale (aplause), căci suntem unanimi In credinţa noastă inviolabilă către monarhul; suntem unanimi In simtiminlele ce avem de datoria ce ne Incumbă de a preserva monarchia». Berlin, 9 Iunie. Prinţul de Bismarck a visitat pe d. de Putlkamer. In privinţa succesorului acestuia diu urmă uu s’a hotârit încă nimic. Cair, 9 Iunie. Nubar-Paşa n'a demisionat; ci a fost destituit de Kedivul. Cair, 9 Iunie. Riaz-Paşa are preşidentia Consiliului şi portofoliul de interne. Se crede că Musla-fa-Femi-Paşa va avea Afacerile străine. Cei-l-alti membri al cabinetului nu vor fl schimbaţi. 30 MAIU Anul 1878 dupe Anul al ill-a al HriKlos | colectivi Iuti Ion Bratianu pleacă se apere România la Congresul de la Berlin. Jn 8jun se întruniseră deputaţii şi senatorii şi discutându-se cestiunea de cine se fie representată România la Congres, Dim. Sturdza a zis a-ceste cuvinte, reproduse dupe Neue freie presse : «Este bine ca aceştia care au avut până acum frânele guvernului, tot dânşii se ia parte şi la actul final, www.dacoromanica.1 pentru ca în cas când lucrurile ar aduce un resultat reu, toată responsabilitatea se cază asupra lor.» 30 MAIU Anul 11888 «lupe I Anul al Xl-a al Ilristos | colectivităţi Răspunzând în cameră la o interpelare a d-lui I. Rădulescu, d. E. Stâtescu, ca ministru al justiţiei, declară că daca oposiţia nu se astâmpăra ea va pierde dreptul la protectiunea legilor. 30 MAIU Anul 4 888 dupe | Anul al Xl-a ai llristos | colectivităţi D. Fleva explică retragerea sa de la primărie. El zice căliţi funcţionarii pe care îi dedea afară de la primărie, ca hoţi, în loc ca să fie trimişi la puşcărie, erau numiţi funcţionari poliţieneşti. El spune că un senator a venit să 1 vestească că agenţii lui Moruzi n’au se’l lase să scape. «Eu am rămas Ingrijat, fiind că nu port nici ceasornic, nici revolver», zise d. Fleva. ATÂT .AJUNGE Lupta vrea să ne doveascâcu orl-ce preţ că rău facem când o luăm In serios şi când discutăm cu dânsa. Ciudata gazetă, după ce a debutat ca organ radical, şl-a dat Încetul ca Încetul arama pe faţă şi acum este gazetă socialistă curată. In această din urmă faşă, am fl avut drept să încetăm orl-ce discuţie cu Lupta, pentru motivul că alt undeva de cât In ziaristica politică detoate zilele se desbate procesul dintre socialism şi actuala organizarea socielâtel. Ctnd presa cotidiniană.care represintă orl-ce grupare care admite actuala stare de lucruri, se ocupă de socialism, n’o face, pretutindeni, de cât pentru ca să '1 înregistreze isprăvile şi caraghiosltcurile la vre-o rubrică reservată întâmplărilor zilei sad faptelor diverse. Cu toate acestea am continuat a discuta cu Lupta şi tncâa observacea mal deplină urbanitate tn discuţiunile cu dânsa. In loc însă dea ue răspunde cu aceiaşi măsură, radicalil-socialiştl îşi permit nu numai de a fi necuviincioşl, dar încă de a fi de rea credinţă. Citit >ri1 se judece. Lupta de alaltă-erl scrie : In opoziţie domnii de la «Epoca, vorbeau se im-parlu broşuri conservatoare pnn sate. ajunai la putere uu mai dau drept nimenuia se Întrebuinţeze acelaşi instrument de propaganda. Unde a văzutLupfacânolnumaldâm drept nimenul de a se servi de broşuri ca de un mijloc de propagandă ? Din contră, acum două săptămâni,publicând o scrisoare cir-cularăa d-luINâdejdecu care trimetea broşuri prin sale, Epoca zicea categoric: «publicând aceasta n'o facem pentru a atrage atentia justiţii asupra d-lui Nădejde, căci d-sa n'a făcut de căt ceia ceavea dreptul se faca dupe lege,» şi adioga chiar câ acea publicare aveadescop sălndemne pe par-tisauil actualei stări de lucruri ca la propagandă să opue propaganda. De unde a scos dar Lupta neadevărul că noi nu tolerăm ca alţii, fie şi chiar socialiştii, să împartă broşuri ? Pe Lupta a supărat'o însă propunerea ce făceam ca să se preda noţiuni de e-conomie politică fn seminare şi tu şcoalele normale. Cine este tolerant In această împrejurare, nolsaO Lupla? Hazliii confraţi ar vrea lusă ca numai el să vorbească, ba chiar să se folosească de ignoranta ţăranilor pentru a le spune, că proprietatea mare este nenorocirea lor, că proprietari! sunt nişte jefuitori şi nişte usurpatorl etc., fără ca Statul, care se rcazimă pe principiul proprietarei să aibă drept să spue şi el tn şcolile sale, că proprietatea este un drept inviolabil, un element de căpetenie al progresului, etc. Iacă pentruce suntem reacţionari. De acest epitet Insă nu ne supărăm când ne vine de la socialişti. Pentru aceşti domni fireşte câ eşti un infam reacţionar tndată ce nu eşti de părerile lor. Ast-fel In Franţa, socialiştii numesc reacţionar şi pe radicalul Clemenceau, ba unii şi mal apelpisiţl numesc reacţionar chiar şi pe...Rochefort. Altă năsdrăvănie a Luptei este pretenţia de a lua această propunere a noastră drept o soiuţiune a nevoilor economice ale ţăranilor, cu toate câ asupra acestora ne am pronunţat destul de limpede, şi cu toate că revenind într’un respuns ce am făcut Luptei am precisat şi mal mult pentru ce am cerut Introducerea tn seminare şi şcoli normale a cursului de economie politică, şi anume pentru ca ţăranii să nu mal fie înşelaţi de oameni fără scrupul, şi să crează că dintr’o zi tntr'alta vor putea lua tn stăpânire moşiile altora, prin mijloace violente şi cu complicitatea statului. Reaua credinţă Împinsă aşa departe şi cu privire la lucruri desbâlute In public şi de toţi cunoscute, este curat caraghioasă ca să nu zicem mal mult, şi n’ar merita să fie relevată, daca ca intenţie şi ca cinste politică, n’ar fl şi o ruşine şi o miserie morală. Tot Lupla ne numeşte ignorenţl, fiind-că am zis că In broşurile respândite prin sate se vorbea de împărţeala pământului, conchizând de aci şi din alte semne, pe care Lupta vrea să le ui le, câ aceste broşuri sunt socialiste. Suntem ignorenţl fliud-câ socialiştii nu cer împărţirea pro-prietâţel pământul ui, ci colecti visarea lui. Aşa ar fl, de şi cu escepţil, dacă ar fl vorba de socialismul teoretic. Alt-fel este când socialiştii sunt in acţiune. Aşa In Anglia, partisanil teoretici al naţionalisă-rel solului şi discipoli al Iul Henri George, In practică cer tn multe împrejurări a-tribuirea In mod individual, nu colectiv, lucrătorilor, a unor părţi din proprietatea mare. Ast-fel In Rusia nihiiiştil — faptul este incontestabil—afl căutat Inmal multe locuri să răscoale pe ţărani spunându-le— apropriere ciudată cu cele petrecute la noi — câ Ţarul Rusiei a dat ţăranilor pământurile proprietarilor, şi aşa este pre-tulindenea unde socialismul a luat mal mult forma agrară de cât pe aceea anti-industrialâ, dacâ mă pot servi de acest nume. Tot aşa este şi la noi. Ast-fel vedem câ redacţia Luptei este compusă din o mulţime de socialişti foarte cunoscuţi ca colectivişti, de şi în Lupta se susţin faimoasele reforme care dacâ sunt socialiste, ca tendinţă şi ca formă nu sunt de loc colectiviste. Tot aşa este şi cu d. Panu care dupe ce a adoptat în articolele sale de acum un an asupra ces-tiei agrare, principiile lui Henri George, declară însă câ nu vrea proprietatea colectivă, dar numai proprietatea mică ţărănească, pe motiv că de şi proprietatea colectivă ar fi mal bună, dar n’are ce să face, fiind-că ţăranii nu o vor. D. Panu a fost sincer. Nu tot aşa putem zice de socialiştii careluptâ pentru programul d-lul Panu, şi vorbesc ţăranilor In acest sens, şi care apoi Iţi spun câ dumnealor sunt pentru proprietatea colectivă. Aceşti domul vor, ori să taşele pe ţărani, ori spun un neadevăr când zic câ sunt colectivişti. Ipotesa dintâi e cea mal probabilă, şi In acest cas era de datoria noastră de a cere ca ţăranii să lie luminaţi pentru cadomnil socialişti se nu’şl mal râzâ de credulitatea lor şi să'l arunce tn aventuri stnge-roase, numai şi numai pentru ca să slăbească edificiul social, sperând că ast-fel vor ajunge mal repede la realisarea visurilor lor. Cred câ atât ajunge. Un conservatori 2 EPOCA — 30 MAI CORESPONDENT/* DIN TECXCI Domnule redactor, In numele sentimentelor umanitare de care sunteţi inspirat, vă rog a da ospitalitate în coloanele onor. d-v. ziar scrisorel deschisă ce adresez cetăţenilor judeţului Tecucid, prin care divulg mal multe fapte criminale ale foastel administraţii, şi de unde se va putea constata că dupe urmările de aici cu împuşcarea unui primar, apoi scos de trei ori din mormînt şi dat la câini, petrecută în August sad Septembre 1887, revoltelb ţărăneşti din est timp uu pot fl de căt din causa jafului ce îndu-rad de la agenţii administraţiei trecute. Mulţumindu-vă anticipat pentru serviciul ce aduceţi societaţei, vă rog a primi consideraţiunile mele. V. Macovciu. Tecucenî, Doul spre-zece ani succesiv mulţi din noi am fost impilaţl şi oropsiţi de fosta administraţie, 12 ani d’a rândul ni s'ad sugrumat libertăţile, şi cu toate acestea am suportat cu bărbăţie acele o-primarl. Astăzi când ne este dat a ne pronunţa asupra acelor fapte odioase, trebue a le judeca cu imparţialitate, a stigmatiza pentru tot-d’a-una pe acele Hinţe perverse şi a ne feri de a mal cădea tn cursa lor, care prin fel de fel da intrigi şi corupţiunl caută a ne câştiga în partea lor. De aceea ’mi void permite astăzi a vorbi de faptele agenţilor d-lul T. Anastasiu, ca să ştiţi ce preţ să le daţi atunci când voravea curagiul a solicita încrederea d-v. Este ştiut că tot ce natura a creat mal veninos, mal criminal şi cu darul perfid al linguşirel, era grupat în jurul săd, ast-fel: sub prefecţii, membrii Diaman-descu, Mironescu, casierul Candrachi şi şi dirigetorul In faptele cele mal monstruoase, directorul AUcu Popcvicî, a-ceste personage formad organele Iul T. Anastasiu. Vi s’a vorbit pe la întrunirile ţinute de crima dramatică, de omorul lui 1. Buşilă, primar de Richitoasa, care pe urmă a fost desgropat de trei ori şi dat la câini, aceasta pentru că ajunsese spaima locuitorilor, jefuitorul şi impi-latorul lor, în cât alt mijloc de scăpare n a fost pentru săteni, şi la toate faptele sale era susţinut şi protejat de numiţii, care în toate ocasiunile îl arată ca floarea funcţionarilor, esemplu de moralitate şi onestitate. Mal era parchetul, dar când se afla de vre-o anchetă, comitetul prepara terenul şi el eşia glorios tot-d'auna, şi apoi val I de acel care ar fl îndrăsnita’l denunţa. Da, d-lor! Nu cunoaşteţi d v. ca toate denunţările sad scrisorile cu acte compromiţătoare ce se trimeteau prin postă lui Anastasiu, până şi cele recomandate erad deschise de director şi ele nu mal intrad în mâna prefectului, ci avead pe-ceţl de le restampilad atunci când ve-dead că In întru erad scrisori particulare; nu vătamad pe cel din comitet şi servilii lor 11 Nu cunoaşteţi ochiul vigilent şi afurisit al acestui monstru de a nu fl nimeni primit de prefect spre a nu divulga ceva, în fine vorbind de Buşită, mărturisim ca causa omorului a fost că sub-prefectul Niculescu a cerut şi primit de la el 3000 lei, cu condiţiune de a 'I da administraţia comunelor din susul plăşil şi a’l proteja de toate infamiile? Întrebaţi pe Zeletinenl, daca nu punea el primari, daca nu adesea inspecta, în cât sătenii văzând că sunt cu totul părăsiţi şi lasaţi acestuia, care devenise sub-prefect de fapt, au căutat să se mântue de el lntr’un mod neome-nos, căci plângerile lor nu numai că nu erau ascultate de nimeni, dar erad maltrataţi în modul cel mal sălbatic. Să ne ocupam şi de banditul Dragoş, care bântuia judeţul, despre urmărirea căruia devenise o adevărată legendă. Fie’ml permis a întreba pe oamenii integri şi inteligenţi : Cum aţi reflectat d-v. ca un băeţoid din Vizureştl să se plimbe atâta timp, nu mal departe de cât în cercul locului săd natal,săcomită crime ziua în amiaza mare şi să nu fle prins?.. Şi apoi prins In cele din urmă numai prin o imprudenţă că a dat un bon furat de la Ghiltu în loc de o bu-maşcă, unui individ. Şi pe când legat îşi depunea interogatoriul, atunci se fie împuşcat drept în gât de sub-prefectul Basnaş!!! El bine, ed conjur pb justiţie a lua act de aceasta şi a face o urmărire minuţioasă, şi va descoperi ca sub prefee tul Basnaş patrona pe acel bandit, că daca nu facea imprudenţa cu bonul de la Ghilţu, sub-prefectul continua încă mult timp a se împărtăşi din osârdia lui Dragoş. Că prins şi speriat ca 'I va trăda, atunci ’l împuşcă tn gât ca să 'I ia vocea, flindu’i teamă că în altă parte nu’l va putea găti dintr’o singură detunătură, şi a doua ca ’l va compromite. S’ad găsit la ei bilete de eşire din cordonul militar(pote.rei) date de numitul; sunt agenţi urmăritori care, tncunoş tiinţafl de locul unde se adăpostea Dragoş, ad fost opriţi deHasnaş a se duce. intimidându’i ca ’i împuşcă potera, în fine o cercetare scrupuloasă va afla, poate, cum era susţinut Dragoş până 7 va jefui pe d. Citicu, de unde spera un profit măi mare, şi pe urmă aceeaşi soartă era pregătită banditului. S’a împrovisat pe urmă scrisori prin care se zicea că tovarăşii lui Dragoş a-meninţa pe Hasnaşcu moarte că a ucis pe comandantul lor, dar toate aceste erau opere de ale lui Hasnaş spre a justifica cât este de prigonit pentru că ş’a pus viaţa în pericol. Perversitate de care este capabil numai acea fiinţă renegatul ungur de la IonaseştI plasa mijloc, jud. Fălcid. Să mal vorbim oare de rolul ce a jucat înpreună cu fostul său cumnat Bu-lal, cel ce a falsificat 300 chitânţl între care şi a d-luî Anastasiu pentru fon-ciaru! de la Galmăţul, şi la care (Hasnaş) s’a găsit 2000 lei, iar controlorul care ş’a permis a descoperi aceasta nu după mult timp a fost lăsat fără slujbă, inprovisându-I faptul că fiind la Condracheştl ar fl calomniat administraţia. Actele sunt In prefectura; dar Bulal pentru că nu declarase de complice pe Hasnaş în schimb a fost achitat prin influenţa comitetului, (agenţii lui Anastasiu) care fără cea mai mică ruşine susţinea că acesta este un genid care trebue conservat iar nu sacrificat. Asemenea nici mai ating despre jafurile comise în plasa Berhecl înpreună cu un protejat a armeanului Garamlâu, tovarăşul lui T. Anastasiu, şi care din nenorocire se menţine şi astă-zl în funcţiunea de ajutor de subprefect. Aceşti subprefecţi ad mers până acolo ca plugurile universale care erad destinat a se da ţăranilor, s’au luat de ei şi de rudele lor, iar în schimbu predăreî lor falsificau chitanţa iscălită de ţărani precum s'a dovedit la comuna Muncel din plasa Zeletin. In fie care român aţi văzut că joacă roluri inportante muţii sad uiţi Vii, el bine nici acest mijloc nu i-a lipsit d-lui Popovicl, şi pe acesta îl veţi afla îndată în unul din scriitorii prefecturel sad Comitetului, veţi găsi poate în persoana lui Botez, registratorul Prefecturel, pe falsificatorul care falsifica scrisorile şi semnăturile pe giam (întrebaţi nu mal departe pe tipograful respectiv) îl veţi găsi maestru deschizătorul scrisorilor; de alt min-trelea cum se esplică că acesta delapidează din deposit 1500 lei şi Popovicl l’a menţinut în slujbă. Numiţii agenţi, ad mers până acolo că improvizad procese. Confiscad băuturi, ş’apolcel urmăriţi de subprefect,alergad la Popovici şi prin bani ’şl căpătau liniştea şi siguranţa averei. Otcupurile, An-treprisele, Construcţiile nu erad scutite de aceşti speculatori, şi pentru a- ceasta sunt parte din acte compromiţătoare la d. subprefect Stamati debaail furaţi de la Iveşti şi Găiciana. Primari se punead care dad mal mult, prestaţia în natură era convertită în zile de angarale,şi în special la d. Popovicl Şpan-chiu. Cetăţenii nu se duceau la licitaţiile moşiilorstatulul iritimidându'i căa-re interes Anastasiu, D. Neculi Stamu-lide nu va tăgădui că i s'a pretins 4000 lelea să poată să ia moşia GlăveneştI sau Corbiţa. Un alt mijloc despoliaţiune: aînscris pentru recrutaţie în doi ani succesiv toţi evreii din plasa Zeletin până la vîrsta de 40 ani, inventând mijlocul de a li se face acte de dovedirea etâţei, chiar şi celora c*re avead vîrsta legală; prin care metod subprefectul Niculescu tmpreună cu cumnatul săd Dimitrescu, judecător de ocol care fabrica aseme nea acte, şi în complicitate cu Popovicl sd stors enorme sume de bani. Şi apoi ca Bă ascundă gheşaftăria pun de in-seră un articol anonim In ziarul «A-devărul» din Focşani eă evreii ad influenţat pe lângă primăria rura'a de a căpăta asemene acte, ca şi cum subprefectul nu era şeful primarilor Sunt acte care vorbesc de sine până unde ad mers cu traficurile şi cu toate aceste numitul judecător Dimitrescu se menţine şi astăzi în slujba. S'a mai împrovisat un proces de rebeliune în contra evreilor din Podu-Turcului şi de acolo directorul Popovicl a stors enorme sume pentru a interveni la Anastasiu spre a’l graţia. De altminterea instrucţiunea făcuta sub direcţiunea şi impulsaţiunea sa avu de scop să’I constrângă mal mult de a’şl recăpăta dreptatea şi libertatea lor şi a copiilor lor prin bani. In ceia ce priveşte pe casierul Con-drachi, a se cerceta la ministerul de finanţe denunţarea d lui D. Vasiliu recomandată la biroul poştal din Buzăd în luna Iunie sad Iulie 1887, din care se constata traficurile şi falşurile în detrimentul statului. V. Macoveiu. INFORMATIUNI O scrisoare a rţ-lul ifen. ii. Mânu Domnule Redactor, Daţi’ml voie a recurge la ziarul d-niel voastre, foarte rfespăndit, ca să dad onorabililor cetăţeni al capitalei oare cari lămuriri, privitoare la persoana mea, relative la alegerile comunale, ce sunt a se face la 2 şi 4 Iunie viitor. Nu figurez pe lista de candidau la consiliu) comunal, propusă de opositia-unită, pentru că eOsineuram rugat, ba chiar am stăruit, să nu fl0 trecut pe această listă. Straniii mi s'ar părea, ca fără autorizarea şi consimţimtnlul med, să lid trecut pe lista elaborată de alţi d-nl alegători, când ed am declarat la tot!, că nu void a intra la comună. Simţind recunoştinţa, ce sunt dator d-lor alegători, cari m’ad onorat cu încrederea d-lor în mal multe rânduri la alegerile comunale precedente, şi mal cu seamă la ah gerea politică de la 29 Aprilie, am şi datoria de a esplica în public motivele care mă fac să nu solicitez alegerea mea la consiliul comunal. Dacă d-nil alegători ar întruni glasurile asupra persoanei mele, negreşit că ar face-o cu convincliunea că ed void rămâne să lucrez tn consiliul comunal. Ar fi dar din parte-ml o neiertată uşurinţă să solicitez voturile d-niilor lor, când ştiu că motive de convenire particulare ’mi fac cu neputinţă remânerea tn consiliul comunal. Am combătut, fiind senator, la elaborarea actualei legi comunale, dispozRiu-nile el electorale. Practica a dovedit îndestul, cât am avut dreptate. Scrutinul de listă opreşte pe alegători de a trimite la comună consilieri, dintre care fle care tn parte este expresiunea majoritate! alegătorilor. De aci necesitatea de a combina liste de consilieri, în care nu joacă un rol exclusiv numai interesul pur administrativ al comunei. Consiliul comunal după lege nu este numai consultativei deliberativ ci chiar el administrează. Dar dlnsulfiind Toarte numeros, prin aceasta chiar nu numai Intâr-ziazâ adesea administrarea, dar încă în unele caşuri produce chiar conflicte vătămătoare şi auloritătel şi iniţiativei organelor sale executive, primarul şi ajutoarele sale. Autonomia comunală este şi dtnsa a-tiusâ când legea impune consiliului comunal în mod imperativ administrarea tutulor veniturilor comunale numai prin regie, şi opreşte ast-fel luarea a unu! alte dispoziţiunt mal favorabile comuuel. Aceste motive mi se par mie convingătoare pentru a ceremodificarea legel comunale şi a nu solicitau însărcinare care ştiQ că nu aşi putea-otudeplini după aşteptările d-lor alegători. Iar noi să fim fericiţi că se găsesc cetăţeni cari aQ abnegaţiunea de a primi a-ceastâînsărcinare în împrejurări aşa de grele, să votăm dar lista ce se va propune da ouoziţiunea-unită. Muliumindu-vă, d-Ie Redactor, pentru buna voinţă ce aveţi de a da publicităţel scrisoarea mea, vă rog să primiţi încredinţarea osebitei mele consideraţii. George Mânu. Bucureşti, 28 Mai 1888. ta de care e vorba şi sperăm că nu ni se va mal reproşa, cum auzim câ ni se reproşează în cercul funcţionarilor ad-ministraţiuoel penitenciarelor, d’a fi sistematic r6Q voitori către această ad-ministraţiune. Suneviceniinu Inceputînsfârşit se primească şi dtnşil satisfaeţiunea ce îi se datoreşte. Numirea d-luî Millo la postul de prefect de Suceava în locul colectivistului Lâţe8cu, este un fapt împlinit. Decretul regal privitor la această numire este deja semnat şi va a-pire în primele zile ale lunei viitoare. Suceveni vor fi credem mulţumiţi de alegerea făcută de guvern. D. M. Deşliu, prefect al judeţului Dâmboviţa, pe care o indisposiţiune îl a reţinut trei zile in Capitală, a plecat eri seară la postul seu. Vineri a fostoîntrunire Iad. C. Boe-reseu, unde a fost poftit şi d. Fleva ca se’şi expue pretenţiile în privinţa listei comunale. D sa a cerut 12 locuri şi asigurarea că d-sa va fi ales primar. In faţa acestor pretenţiuni şi a imposibilităţii d’a se lua angajamentul dinainte d’a se alege cutare or cutare persoană primar—lucru incompatibil cu demnitatea persoanelor marcante ce figurează pe lista coa-liţiunii—or ce discuţiunecu d. Fleva a încetat. Aflăm câ d-nul Fleva va pune pe lista sa pentru comună mai mulţi colectivişti, ca d. Bibicescu, etc. Ni se asigură că Colectiviştii şi Fleviştii vor se pue pe listele lor pe d. gen. Mânu. Putem declara că d. gen. Mânu va declina această onoare şi va protesta în contra acestor manopere. D gen. Mânu nu vrea se figureze pe nici o listă. Prin urmare alegătorii se nu se lase a fi păcăliţî vo tând pentru nişte liste care, daca ar reuşi, ar da consiliurl comunale care nu ar putea lucra, de oare-ce acei consilieri ar refuza se ia parte la şedinţele consiliului. In privinţa ultimei rescoale a ocnaşilor de la Telega citim În «România Libi ra» de eri: Primim amănuntele următoare asupra incidentelor de la ocna Telega : In ziua de 23 Maia condamnaţii s au pus în grevă şi aO refuzat, de a eşi din ocnă pentru a merge la pemtencia, care e la o distanţă de 3 Kilometri. Inteuţiunea lor e-ra de a provoca o anchetă pentru a'şl putea exprima plângerile lor. De fapt, primul procuror mergâud la faţa locului a constatat abuzuri revoltătoare din partea antreprenorului furniturilor. Ast-fel pentru alimentele suplimentare, pe cari osâudiţil şi le procură cu banii lor, concesionarul preda lucru de o calitate &-şa de proastă şi pe preţuri aşa de exorbitante, câ încă de la 6 MaiO arestaţii refuzară de a cumpăna ot ce. Şi cum răul nu se îndrepta, ei aO preferit să stea în ocnă 24 de ceasuri nemâncaţi şi nebăuţl până ce a venit ancheta judecătorească. Primul procuror ducându-se tn persoană a avut bunul simţ să nu pedepsească pe grevişti şi să aducă «ceste fapte deplorabile la cunoştinţa ministerului. Contractul de furnituri va fi resiliat, şi se vor urma toate cele lalte măsuri de îndreptare. Sunt dar cu desăvlrşire întemeiate observaţiunile cu care nof am însoţit, acum câte-va zile, ştirea despre revol- Se vorbeşte cu insistenţă de numirea d lui Senator Şomănescu la pre-şedinţa curţei din Craiova. Am fi fericiţi se vedem realizân-du-se acest svon. Consiliul comunal al oraşului Bacău a fost disolvat. Au fost numiţi în comisia interimară dd. luraşcu, C. Turburi, Constandache şi Râi-leanu. «România liberă» spune că eri ah fost semnate mal multe decrete de numiri şi permutări în magistratură. D. Vrânceanu, consilier la curtea din laşi, a cărei autoritate este recunoscută de lumea judecătorească de orî-ce nuanţă politică din Moldova, este chemat în capul parchetului curţii din Iaşi în locul d-lui Stoica transferat la curtea din Galaţi. D. Panait Constantinescu, consilier din Galaţi, succede acolo d-lui Burada. D. Sofian, magistratul depărtat de fostul regim în urma alegerilor comunale din Iaşi, este reintegrat ca prezident al sec. I a tribunalului de acolo. Printre magistraţii înlăturaţi se găsesc dd. Rainu judecător la Fălticeni, Mârculescu prezident la Te-cuciu, Strelicescu judecător de instrucţie la Velcea, Kirik şi Canta-cuzino judecători de ocol la Iaşi şi la Stavnic. Ziarul oficios adaugă că o altă mişcare va complini săptămâna viitoare pe aceia care face objectul decretelor de eri. Colectivişti, In dorinţa lor de a face din bate uşi lor nişte martiri ai libertăţilor publice, nu se sfiesc d’a recurge chiar la fapte contrarii ouoareî. Ast-fel, ni se afirmă că d. D-r Mâldârescu, făcuse un certificat medical prin care constata că un a-nume Tomeseu a suferit lesiunl grave când cu întrunirea de la Frau-zelaru. Or un doctor secundar care şi dânsu a visitat pe numitul To-mescu, printr’un alt certificat probează ca acesta n’a suferit nici o lesiune, nici o lovire. Acest d. doctor secundar e gata se supue caşul unui consiliu medical înaintea căruia d-sa va proba câ certificatul doctorului Mâldârescu nu face doue parale. BS3WKS FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (6) ALFAIS BOUV1ER DRAMELE PĂDURI PROLOG III CADRUL UNUI TABLOU TRIST Odaia care se afla înainte de acest iatac comunica cu dâasul printr'o uşă cu două canaturi. Odaia aceasta era albastru des> his, căminul de m»rmurâ albă, sculptată, foarte mare, cu o garnitură de bronz aurit styl Ludovic XV; trei oglinzi de Veneţia cu cadrurl de aur sunt aşezate ast-fel ca se refl cteze împreună patul ce se afla In mijlocul odăi, un pat capitonat, cu patru trepte acoperite de piele de urs alb; un can-delabru flamand e atîrnat de tavan a-coperit tot cu m&tase albastră. Ferestrele au geamuri colorate care colorează la riadul lor razele soarelui ce străbat In odaie. Dintr'o parte a patului este o uşă dtnd tn cabinetul de toaletă care slujeşte în acelaş timp de sală de bae. O altă cameră se afli îndărătul cabinetului de toaletă, camera femei din casă, de unde printr'o scară pentru slugi, treceai la rlndul de jos şi la spălătorie. De cea l'altâ parte a patului este o alta uşâ de asemenea dosită care se deschide îutr’uu coridor lung ce merge până la odaia domnului al carul apartament era tot ast-fel, afară de mobilier. Anti camera d-luî d’Aumoy era un museu curai; puteai s’aşiepţi acolo un ceas întreg, uitându-te numai la tablourile şi sculpturile care erau expuse. Dupe anti cameră venia uu salon şi apoi oda;a de culcare a lui d'Aumoy. In odaia aceasta, pe un pat de stejar cu coloane, fu depus corpul lui d’Aumoy. Prietenii Iul d’Aumoy (adică toţi din partea locului) veniau să’l vadă, 11 slro pnu cu câte-va picaturi de aiasmâ, şi eşeah foarte mişcaţi, nu ca faţa mortului era schimbată, nu că răuilb lui erad groazuice la vedere, ci pentru că, Ingenuchiat lângă pat, ţinând mâna rece a mortului In mâna lui arzătoare, udându-l cu lacrimeie sale, vechiul a-mic al lui Michel d’Aumoy, tovarăşul său nedespărţit de vlnatoare, aproape fratele Iul, pllngea înăbuşit cu toată silinţa sa de a'şi opri lacrimeie. lui d'Aumoy, ţăranii să depărtară spre al lăsa să treacă... Toţi se uitară după dlnsul; el stătu Ia gând dacă va cobori sad nu scările, apoi, ca cum s’ar fi crezut singur, zise cu jumătate glas, vorbind cu sine : — Nu, voi fl tare până la urmă... Nu pot s'o las, trebue s'o mâîngll, biata femeie ! Şi urcând treptele coborlte se îndreptă spre apartamentele doamnei Orphisa d'Aumoy. Gând Intra In odaie, Orphisa statea lntr'un jeţ; deşteptată din leşinul său, ne voind să asculte de mlngăerele fe-me lor ce o Inconjurad, pllngea amar. Marţial făcu semn slugi or să se depărteze, şi fiind câ femeia din casă pe care o Întâlnise la venirea lui părea a sta la g1nd, 11 zise cu jumătate glas ; — Trebue să rămân numai decât singur cu d-na... trebue... Femeia din casă privi pe stăpânâ-sa, dar aceasta nu văzuse nici nu auzise pe Marţial; ne cutezînd să’l vorbească, şi văzând semnul de ner&bdare al lui C&u-lot, să retrase. După ce eşiră femeile, pădurarul puse zăvorul la uşâ şi se Întoarse apoi la jeţul în care pllngea nenorocita văduvă. Văzlnd'o nemişcată, Marţial să uiU împrejurul lui şi zise Încet, atin-gându-i umărul; — Orphiso, eu sunt 1 parte părul său despletit, ştergându-şl ochii, strigă ; — Tu 1... tu 1 cutezi se mal vil aici l... Dute 1 dute ! sad chem în ajutor... Mart'al se dădu lntr’o parte Încremenit, dar liniştindu-se îndată, întreba : — Ce, eşti nebuna 1 Ce înseamnă asta ?.., Fără al asculta, ne voind să’l audă, cu apucături de adevărată nebună, Orphisa ÎI zise, acătându-l uşa : — Dute, dute, omorltorule !... Marţial se uită repede în jurul lui şi repez ndu se la tănâra femeie, îi şopti cu îngrijire : — N’al se taci ? Ai lnebunit ?... — Dute 1 dute 1 striga necontenit văduva; mi-e groază de tine 1 — Taci sad te sugrum 1... zise încet ticălosul. — Nu, n’am să tac... omorltorule 1... Şi ziclnd aceste cuvinte, se dădea îndărăt cu braţul întins spre dânsul. Marţial ridică din umere, şi repezin-du-se la dânsa, o apucă de mână. Ea râcni: — Ajutori o să mă omoare şi pe mine 1 Dar nimeni n'o auzi; Caulot îşi puse mâna la gura nenorocitei, şi Urlnd’o ast-fel, cu primejdie de a o năbuşi, o aruncă lntr'un colţ al odael pe treptele unul iconostas, unde lulnd'o de ghît, II zise : —Taci... Orphiso; taci sau te ghttui... Tănâra femeie tăcu, fără voie, şi când mâna ticălosului o lăsa, ea căzu pe iconostas , înăbuşită, tregându-ş! respiraţia. Văzând’o sleita de puteri, Marţial a-lergă îndată la uşe, le deschise, şi să uită dacă nu cum-va strigătele el nu fusese auzite ; nu văzu însă pe nimeni; nimeni nu alergase. Se întoarse atunci la nenorocita ce 'şi venia Încet In fire, o lua In braţe spre a o duce In jeţ, şi simţi atunci cum o făcea să tremure de convulsiv atingerea lui. Orphisa zise lntr’un fel de hârcâit: — Ce vrei cu mine ? — Vreau să ne lămurim puţin, iubito, flind-câ nu’l destul se spui: «O-moară-11» şi dupe ce l’am omorît să’ml strigi: «Tu l’al ucis I» — Ce spui? — Nu ml-ai zis tu: «II uresc... omoa-ră-1! şi te voi iubi....» Poate nu’I aşa ? Orphisa tăcu şi plecă capul. — Eşti mal liniştită acum... Să vorbim puţin. Şi Marţial Caulot să aşeză pe un jeţ lângă tânăra femeie. El o privi lung, zimbind răutăcios, pe când nefericita stătea cu fruntea plecată, cu ochii peste măsură deschişi, cu pumnii strlnşl. (Va urma) Şi vecinii care treceau nu cutezaQ se turbure marea durere a Iul Marţial Cau- lot. Când pădurarul să sculă cu ochii roşi, când sărută fruntea rece a eoni Ca mişcată de o sguduire electrică, .la o EPOCA -'30 MAI S BB OEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA I1AVAS Poisdam, 8 lunifi. — împărăteasa, principesa Victoria şi suitele lor, aii plecat astă seară In Prusia Occidentală. Berlin. 9 IuniO. — «Gazeta Germaniei de Nord» anunţă că Imperatul a acceptat demisia d-lul de Puttkamer, conferindu'i marele cordon al ordinului de Hohenzollern. DIN DISTRICTE TECUCIU Primim următorul apel din TecuciO: către alegătorii Cetăţeni, Sute de ani romănit aii luptat pentru a se respecta ţară. lege şi obiceiuri. Românii ad luptat cu fel de fel de venetici: Turci,tătari, unguri,poloni etc., Sute de ani aii suferit multe rele, românii însă aii rămas români şi ţara ţară. Insă nişte falşi patrioţi sub amblema libertăţii ne aii promis multe, ne am încrezut falşelor lor făgăduell, şi 12 ani ne aii predominat, 12 ani am purtat ruşinosul jug al robii în secolul şi mijlocul civilizaţiunii, 12 ani ş’aii bătut joc de tară, de lege şi libertate, 12 ani aii exploatat’o sub diferite preteste, poreclite patriotice; cu deosebire judeţul Tecuci, unde Tache Anastasiu îşi făcuse cuibul, clocea şi producea numai rele, şi consecuenţele ad fost: crimele abuzurile, mistiflcaţiunile şi specula-ţiunile. Judeţul nostru întreg a fost traficat în modul cel mal neruşinos. Aduceţi-vă aminte de monopolul cărnii. Aduceţi-vă aminte că dacă Tache A-nastasiu nu introducea prin forţă monopolul făineinu se comitea omorul lui Stamatopol,care a umplut de groaza întregul judeţ. Aduceţi-vă aminte că dacă nu s’ar fi tolerat abuzurile şi ilegalităţile, nu se comitea omorul lui Buşilă la Râchi-toasa, al cărui corp a fost desgropat şi mâncat de câini. Fraţilor 1 Dacă sunteţi săraci, dacă sunteţi datori vânduţi, credeţi poate că timpurile ad fost rele ? Nu, din contra,nu timpurile s’ad schimbat, dar am fost guvernaţi de o bandă de hoţi care ne ad speculat, ne ad furat totul. Aduceţi-vă aminte de timpurile trecute când în casele noastre surâdea pacea şi bucuria. Astă-zl însă după o guvernare vitrigâ şi destrăbălată, am a-juns în sapă de lemn; la cea mal mare parte din noi,copil gem în sdrenţe,supţi de foame şi diformi de mizerie. Aceasta este administraţia fostului prafect T. Anastasiu. Aduceţi-vă aminte cum banda colectivistă, în capul căruia era marele patriot român, omul cel mal popular, comedianul I. C. Brătianu, ajunsese până acolo se comită atrocităţi, ca la Orfeu, Galaţi, Botoşani, Dealu Mitropolii,unde s’a ucis frate pe frate,numai să se poată menţine la putere. Fraţilor, In timp de 12 ani sub satrapia lui Tache Anastasiu am îndurat atâtea rele, în cât este imposibila le descri. Vocea noastră era înăduşită, locuinţele noastre erad călcate, averea în pericol, chiar onoarea nu se mat respecta, cel din urmă gardist ne insulta în casele noastre; batjocura jajunsese în.punctul cel mal mare. Ei bine, acest om are încă neruşinarea a crede că va deveni cea ce a fost şi recurge la toate mijloacele infame să coorupâ pe alegătorii consiliilor comunale speră chiar, şi speranţa lui e bazată pe principiu a 'de conrupe prin promisiuni mincinoase şi bani. Din 32 de judeţe, toate ad protestat, numai Tecuciul era mort, toate judeţele au luptat pentru drepturile şi libertăţile lor, numai Tecuciul gemea în lanţuri, condamnat fără a fi vinovat. Astăzi însă graţie oamenilor care ad luptat şi graţie voturilor date tn conştiinţă am recăpătat libertatea şi am scăpat de Hydra cu mii de capete care în jurul el nu exala de cât miasme putrede şi \otrăvitoare, ce omoară încetul cu încetul, însă sigur. Fraţilor! In primele zile ale lui Iunie a. c. suntem chiemaţl să ne dăm voturile în conştiinţă, să alegem oameni demni şi zeloşi ocrotitori al intereselor noastre comunale. Facem apel la toţi a-cel de bun simţ, să nu se Încreadă a-celor indivizi care ad făcut parte din banda colectivistă, care vin pe la casele noastre şi ne cerşesc voturile cu pălăria in mână, şi care ad curagiul ane făgădui chiar că se vor corige. Aceşti oameni se cunosc uşor: sunt umiliţi, port pe fruntea lor fierul crimei şi ne- ruşinărel, şi le lipsesc sentimentele nobile şi umane. Să nu ne mal încredem lor, să’I lăsăm în voia soartel ce şi’ad creat şi să ’şl expieze păcatele, să se pocăească, să'şl aducă aminte că e un Dumnezed, şi că le este reservată o resplata demnă de faptele lor. COVLRLUIlj Resvratirea teranilor In afacerea mişcare! sătenilor din judeţul nostru, zice Poşta, ce a avut loc în zilele de 21 şi 22 ale curentei, mal aflăm următrarele: Pe lângă bătăuşul colectivist Tato-vicl, judecătorul da instrucţie a mal arestat pe institutorul clasei I de la şcoala No. 1 din Galaţi, d. Damian şi pe lucrătorul tipograf Pârvu Niculescu ambii membri în cercul colectivist din localitate. Ni se mal spune că instrucţia a dovedit că în această afacere sunt implicaţi dd. Nădejde din Iaşi, deputatul coledivisto-socialist Morţun din Roman şi avocatul Milea din Bucureşti, colaboratorul ziarului Lupta. S’a probat încă că aceşti instigatori al sătenilor primead bani de la conducătorii lor din Bucureşti şi Iaşi. Se crede că în decursul acestei săptămâni instrucţia se va termina. IMRUREi OrOZITIlAFHMlE SALA ORFEU încă de la orele 121/2 un numeros public se îndrepta spre sala Orfed. Lojile şi sala sunt pline de alegatori ai colegiurilor 1-id şi al 2-lea. Intrarea d-lor Vernescu, Boerescu, N. Blaramberg şi Al. Lahovari este salutata cu vil aplause. La ora 1 1/2 şedinţa se deschide sub preşedenţia d-lul Dim. Brătianu. Discursul d-Iui Dim. Rratianii Ocupând fotoliul presidenţial, mulţumeşte publicului care i-a făcut a-ceasta onoare. D-sa reaminteşte cu cât de mare greutate se putea aduna opoziţia odinioară. «Aceşti oameni graţie d-v., zice d. Dim. Brătianu, ad murit scăldaţi în sângele vărsat în ultimele zile ale nenorocitei lor domnii.» D. Dim. Brătianu, mal zice ca libertatea câştigată cu atâta greutate, se poate perde dacă alegătorii şi toţi Românii nu vor face pe aceşti infami şi neruşinaţi asasini,cari ad luca curagiul să ridice capul, să stea In Întuneric. Voci : Să ne ferească D-zed de dlnşii 1 D. Dim. Brătianu sfârşeşte îndemnând pe alegători să meargă cu toţii Ia vot pentru a păstra libertăţile aşa de gred câştigate, ţAplause îndelungate). Discursul D-lul Pache Prolo-popescu nu ca să mă îmbogăţesc şi ca se aduc ordine în casa comunală. (Aplause prelungite). Discursul «1 lui Rlarainhcrg D. Blaramberg mulţumeşte tutulor a-celora care l’ad chemat la tribună şi cari sunt eroi de la 14 şi 15 Martie, a-cet cari ad scăpat ţara de colectivişti. (Aplause). Voci: Trăiască opoziţi» unită ! Cu ociziunea acestor alegeri comunale uni din noi ad început să se schimbe şi sub pretextul unei bune gospodarii să schimbe atitudinea faţă cu programul care ne a unit. Acest program nu este încă realisat. Căci apelul către ţară nu s’a făcut încă. Scoiml opoziţiei-unite, zice d. N. Blaramberg, este să nu desarniam tic cât când colcctivllalca va 11 eu desavcrslre sdrobita. (Aplause) D. N. Blaramberg, combătând cu înverşunare actuala Inge electorala, zice ca viitorul consilid comunal nu va putea dura, căci l a condiţie este schimbarea lege! electorale. (Aplause). D-sa reaminteşte, cu această ocazie, infamia de la Bossel, care s’a petrecut acum 3 ani, pe când primarul de atunci trimetea măturătorii să omoare pe fii ţărei. (Aplause prelungite). Aş fi voit, zice d-sa, să merg singur la întrunirea d-lor, n’am voit însă să le dau dreptul să zică ca atentez la libertatea tntrunirel. II convid Insa la lupta dreaptă ce ne-o anunţă. (Aplause). D. N. Blaramberg sflrşeşte spuindcâ acestor transfugi le contestă chiar numele de liberali. Judecând drept pe toţi, nu vă cer altceva de cât să ne puneţi la locul nostru pe fie care. (Aplause). Alegeţi dar pe cine voiţi. (Aplause prelungite). D. Vernescu, luând cuvîntul la urmă, roagă pe cetăţeni să aleagă candidaţii propuşi de oposiţia-unitâ, şi dă citire listei. Am început campania noastră cu o-noare, zice d. Vernescu, am lucrat cu onoare, să o terminăm cu onoare. (A plause unanime). D-sa anunţă o nouă întrunire pentru MercurI, la orele 2 p. m., şi invită pe toţi alegătorii să fiepresenţi. (Aplause). lată lista Oposiţiel-unite : Colegiul 1 I. Dimitrie Brătianu. St. General I. Florescu. 3. G. Vernescu. 4. Em. Protouopescu Paclie. 5. Leonida Paciurea. 6. Vintilă R>setti. 7. Dimitrie Năumescu. 8. I. Alexandrescu. 9. Efrem Ghermani. 10. Alex R'oşeanu. II. Valerian Urseanu, profesor. 1 St. Alexandru Urisoscoleo. 13. P. Grodişteanu. 14. Dim Petrescu, profesor. 15. Anghel Demetrescu, profesor. 16. Doctorul Severeanu. Colegiul ul 11-lea Acel care a pro-fost imediat dat Pache Protopopescu, tinde a ne da o buna D lor, zice d. acţiunea politică gospodărie. D-sa spune câ venind la Primărie, a căutat să facă un inventariu asupra casei comunale. Aceasta nu a putut'o face, din causa că lipsesc ucte, şi sunt multe încurcături la comptabibtate. Gu toate acestea, d-sa tot a putut culege câte-va cifre. D. Protopopescu ţine Insăa declara câ aceste cifre le are de la funcţionarii colectivişti care sunt Încă în fiinţa şi pe care nu i a putut încă da afară. Trecând apoi la acest inventării!, oratorul începe a spune că de la 1876 până azi venitul comunal a fosl urcai cu 1 milion dc lei, sporire ce se dato-reşte noilor dări puse. D. Protopopescu Pache arată apoi ca dc la csirea d-lui general Mânu de la primărie si pana uzi, ţoale deiiciturile au fost acoperite cu împrumuturile ce se făceau sub pretext de a face lucrări noi. La 1869 s’a făcut Împrumut deiO milioane şi la 1875 de 5 milioane. Aceste împrumuturi suni cele d’întb. De la această dată s’ad mai împrumutat 50,000,000. (Aplause preiun-8'te). Voci: Hoţii 1 Hoţii 1 Din acestetmprumulurlzice d.Pache Protopopescu n'a mal rămas de cât 6,000.000 de lei ce se află la casa de Depuneri, şi dacă colectiviştii vor încă să puie mâna pe primărie este ca să mănânce şi acest rest. (Aplause). D sa începe apoi a arăta sumele nebune cheltuite cu canalizarea Dâmbo-viţei. (Aplause), şi cele-l’alte lucrări făcute. D sa spune că pentru şcoli s'a cheltuit 600,000 lei, graţie acestor sume o şcoală revine ca chirie la 7,000 lei pe an. (Aplause). D. Pache, istoriseşte apoi modul cum se efectuau Împrumuturile. (Aplause). Analiza cheltuelilor face să isbuc-nească o adîncâ şi manifestâiQdignare. Adunând apoi suma totală a împrumuturilor făcute ease urcă la 507108,000. Trecând apoi la adunarea sumelor cheltuite se găseşte să s’ad cheltuit 2:1,000,000, iar restul sumei până la 56,308.000. care se urcă la peste :10,000,000, nu se ştie ce s'au făcut (Aplause prelungite). D. Protopopescu sfârşeşte zicând câ dacă cetăţenii Capitalei cred ca aceşti oameni mal trebue să fie aduşi la comună, n’ad de cât să ’i mal voteze. Voci: Nul Nul Să trăiască partidul liberal conservator 1 Dacă doresc să mă aleg primar este 1. N. Blaramberg 2. Alex. Lahovari 3. C. Boerescu 4 G. Paladi 5. C. Râceanu 6. N. Vrăbiescu 7. Niţă Şoimescu 8. Christofi Cer lenţi 9.1. Brălescu 10. Dim. Economu 11. Sava Vasiliu 12. I. Rdmniceanu, inginer 13. N. N. Hagi-Stoica fiul 14. Alex. lonescu, banchier 15. Doctor Şlefănescu Sache. llLTIMEINFORMiTIH Miniştrii s’au întrunit azi înainte de amiazi la d. Maiorescu acasă. * România spune ca înalta Curte de Compturi a pronunţat In ziua de 3 Maiu acest an o hotărîre prin care condamnă pe membrii consiliului comunaldin anul 1881—1882.se verse solidariceşte în casa comunei, în termen de trei luni de la primirea hotărâre!, suma de lei 479,907, bani 70, pentru ca membrii comunei din acea epocă au deturnat acea sumă de la destinaţiunea ei. Prin aceiaşi hotărâre înalta Curte mal obligă pe consiliul comunal se dea Curţii situaţia rămăşiţelor şi un tablou cu toate actele cari se justi fice suma de lei 1,816,719 bani 47 provenită din adaoase şl scazâminte peste creditele acordate. Începutul este bun, se sperăm ca In cutând se va lămuri şi situaţiele consilielor ce s’au succedat de la 1881—1882 pâne aslâ-zi. * Fostul general Maican zice Poşta din Galaţi, a reclamat ministerului de resboiu că, pe timpul arestărel sale s’ar ti sustras din biurourile comandamentului Flotilei nişte hârtii particulare de valoare, ce le avea în acele biurouri. Ministrul de resboiu a rânduit o comisiune compusă din d-nii coloneii Christodorescu, llerct şi Cotruţ. Comisiunea a păşit eri la faţa locului şi a constatat nefondatâ reclamaţia ex-generalului Maican. * Ni se telegrafiez» că la Botoşani, s’ar fi ivit un mic scandal la o ln- www.dacoromanica.ro trunire electorala, vocat scandalul a pe mâna justiţiei. K Năravul din fire n’are lecuire. Astfel bătăuşi colectivităţi nu s’au des-veţatde mârşeviele regimului trecut. Eri fostul inspector Musceleanu, care e dat judecăţi pentru abusuri, Însoţit de Hristache Vasile, C. Ju-gânaru şi larca, câteşi trei bătăuşi colectivişti de cea mai rea specie, au bătut pe cetăţeanul Coslicâ Petrescu din str. Belisarie, spârgăn-du-i capu. Ar trebui ca aceşti bătăuşi se fie puşi la reson. * Colectivişti au ţinut eri o întrunire la coloarea de Negru. Au vorbit Bibicescu şi C. F. Robescu. A-cest din urmă a apărat pe Maicani ziceod că ei n’au furat şi câ ziarele oposiţii nu spun adevărul când e vorba de hoţii colectiviste. Toată lumea poate se înţeleagă cum a fost primit coleclivistul care apăra pe nişte vinovaţi condamnaţi deja de justiţia ţârei. X In urma unor informaţiuni primite la Direcţiunea serviciului filo-xeric, cum câ via d-lui Mayer Grădinarul situată în Focşani şi a d-lul Fildermann, situată în Dalhauţi, ar fi presentând semne caracteristice despre existenţa filoxerei, d. director a însărcinat pe d. sub-director I. Dimitreseu şi pe d. comisar expert G. Nicoleanu, de a merge, îndată, în localităţile indicate, spre a le cerceta. După telegramele primite de la numiţii însărcinaţi, viile încestiune, au fost cercetate şi s’au constatat câ sunt sănătoase; asemene şi im-prejurimele lor. X Batalionul al 2-lea de vânători desemnat pentru a ţine garnisonă la Sinaia în timpul petrecere! acolo a MM. LL. Regele şi Regina a şi plecat eri din Bucureşti unde nu a petrecut de cât 24 ore dupe sosirea sa din Dobrogea. X Gerul care eri de dimineaţă era întunecat, ast-fel că se credea că serbarea oferită de M. S. Regina, în parcul de la Gotroceni, copiilor din societatea bucureştoanâ va trebui se fie amânată, s’a luminat cu totul către amiazi. Serbarea a avut loc şi a reuşit pe deplin. Mâine vom da despre dânsa o dare de seamă amănunţită. X D. inspector al financelor Con-stantinescu care chemat la Giurgiu, pentru a instala pe noul administrator al creditului Agricol, între-rupsese ancheta începută de dânsul asupra situaţiunel materiale a teatrului naţional din Bucureşti, a reluat eri această anchetă. X Tânărul orator N. Basilescu n’are noroc în debuturile sale. La întrunirea de astă zi a disidenţilor, atunci când era vorba se recomande în mod călduros candidatura d-lui Fleva pentru primărie, tînerul N. Basilescu a rostit în două rânduri următoarele cuvinte : «Da, domnilor, la primărie s’a furat tn timp de duoî spre-zece ani». Vă închipuiţi lesne aplausele ironice ale publicului, pe când d. Fleva suspina; «Doamne fereşte-mă de prietenii mei, căci de duşmanii mei, me feresc eu singuri» X Zilele acestea a bântuit o furtună grozavă pe Marea Neagră pe când vasul nostru Mircea cu copii şcoalei de marină, staţiona pe malul mărei în dreptul Constanţei. Din causa fur-tuneî, valurile furioase luară bricul şi în loc de al îndrepta spre Sevasto pol, unde era punctul deescursiune fixat prin itinerar, îl duseră tocmai la Constantinopol Comandantul bricului, d. căpitan Eustaţiu, a depeşat comandantului Flotilei câ tot echipajul este sănătos, bricul însă a suferit stricăciune la maşină, catarge şi pânze. S’au luat măsuri pentru re paraţiunea bricului la Conslanti-nopol. ficat la comuna in timp de 12 ani. Da, d-ior In timp de 12 ani s’a furat la primărie. (Aplause ironice. D-nu Fleva trage pe orator de mânecă.) Face un călduros apel la cetăţeni ca să voteze lista candidaţilor societăţi lor unite. D. Butculescu e chemat la tribuna. Sunt fericit zice d. Butculescu, văzând comerciul capitalei câ se mişcă că se interesează de interesele comunei. Sunt fericit, astăzi văd câ pe când acum 20 de ani nu vedeai decftt societăţi străine, azi, există mal mult de cât 20 şi 25 societăţi naţionale. D. Butculescu sflrşeşte spunând şi d-sa va fi tot d’auna alături cu comer- cid Capitalei. D. Socolescu arhitect constructor are cuvântul. D sa se ridica tn contra faptului ca o sumedenie de meşteşugari nu sunt înscrişi pe listele electorale. D. Solacolu arată cu probe reaua administraţie. D. Tache lonescu, chiemat la tribună susţine candidatura d-lul Fleva pentru funcţiunea de primar, de şi pentru moment e vorba de alegerea consiliului comunal şi alt nimic. D-sa întreabă dacă după atâtea lupte, d-nu Fleva nu merită cel puţin se fie primar. Voci. SS fie. D. Fleva chemat la tribună face tabloul halului tn care a găsit comuna când a fost ales primar. Apoi d-sa aratâ tot ce a făcut In timpul administraţiei sale şi câte ameliorări a adus pentru înfrumuseţarea oraşului. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Părinţi vrednici de ştreang;. Un băiat ca de 7 ani, slab, murdar şi iren-ţăros a fost găsit asaarâ rătăcind pe stradele secţiunel a 27-a. Bietul copil care se ttra cu greutate d’a buşele a fost luat de către agenţi poliţiei şi dus la comisariatul secţiunel. Acolo s’a constatat câ el este paralisat de ambele picioare şi mut. Fâcftndu-se cercetări s’a dovedit că părinţi nenorocitului, voind să se scape de o gură inutilă şi comptând pe îndoita infirmitate a copilului pentru ca acesta să nu’si poată arâta urma, îl părăsiseră pe strade departe de domiciliul lor. Sperăm că aceşti părinţi denaturaţi ’şl vor afla pedeapsa cuvenită. —x— Sluga necredincioasa. Grigore Dumitru ne voind să mal slujească a cerut stăpânului săd Marin Constantin din calea Rahovel să’i facă socoteala. Găsind Insă câ cu ce i se cuvenea sâ ia simbrie nu va duce mult timp viaţa de chef la care aspira el a căutat să ’şl mărească resursele furând de la fostul săd stăpân mal muite obiecte dintre care unele de valoare. Norocul însâ nu ’l a ajutat. Abia se depărtase şi a fost prins şi dus la secţiunea 29-a. —x— Le qunrt d'heure de Rabelais. —Mihai Gherghel voind să trateze pe 0 juna cu care făcuse de curând cunoştinţa a dus’o eri la grădina Furtuna şi 1 a oferit un adevărat baltazar. Gând a fost Insă vorba de plata socotelel, urcându-se la aproape 8 lei Mihal a constatat câ’şl uitase punga acasă. Birtaşul Îl a poftit la secţie. —x— Furt.—Dorind să ia parte la serba-toarea câmpenească de azi de la B&-neasa dar ne având încălţăminte destul de bună pentru a se arăta cu toate a-vantagiele lui nici parale pentru a o cumpăra Iosif Constantin şi-a procu-rat’o gratis de la etalagiul jupănulul Leibu Şvarţ din strada Patria. Şi nu s a mulţumi pe o pereche de pantofi ma1 de rlnd dar s'a repezit la cea mal frumoasă pereche de ghete noi ce Leibu expusese pentru a atrage muşterii. Un drac de sergent de oraş care tocmai se uita spre prăvălia Iul Leibu a prins pe bietul Iosif asupra faptulu astfel că dlnsul In loc de a’şi petrece Duminica la Băneasa şi-o petrece la sec ţiunea a 6-a, w^Fnmef'^îumer^r^cT^râpăru^^Jâ foiţa ce publicăm: DRAMELr. I‘A-DLREI de ALEXIS BOUVIER vor fi servite gratis noilor abonaţi care vor face o cerere, în acest sens către admi-nistraţia ziarului nostru.______ C. GAVR1LESCU ME D1C-VET ER 1A Alt Post elev al scoalelor veterinare din Franţa Profesor la şcoala superioară de medicină veterinară. Dă consullaţiun! de la orele 11—12 şi 5—6. No. 58, Strada Coltiei No. 58, întrunirea anunţată la ora unu nu începe de cât la unu şi 3/4. D. Solacolu e aclamat ca preşedinte al adunări. D-sa acordă cuvântul d-lul N. Basilescu. Afară ori ce politică, spune d. Basilescu, trebue să facem o listă de gospo darie, iar nu o listă de partid ca ast fel interesele Comunei să fie salvate. Perceptorii, urmează d. Basilescu, nu te întreabă dacă eşti roşu sad galben, ei cer bani, prin urmare principalul interes al alegătorilor e ca să aleagă oameni cinstiţi cari se caute de adevăratele interese ale lor, fără a face politică. D. Basilescu face tablou destrăbălări comunale sub colectivişti, arătând, câ aceştia, nu avead alt scop de cât să profite de bani comunei. Trebue să strivim pe gheşeftari murdari continuă d. Basilescu, cari ah tra- ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 40. — Bucureşti MORI FABRICILE spirt TOT FELUL DE MAŞINI Mare tleposif de toate uneltele alţac-cettorlile pentru exploatarea lubricelor PIETRE DE MOARA CURELE, CUCIUCURI RAZE OE MATASE, LUMINA ELECTRICA. 138 CC !DCUnCJl7A de la Octombre ot M nt PI UtAZ.fi viitor partămea din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de 10 minate de Alexandria, tn întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magasll pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa 1» Radacţia acestui ziar. EPOCA — 29 MAIU CASA DE SCHIMB I. IVI. F E R NI 0 Strada Lipscani, No. 27 Cumpora sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul 33 ucuresti 28 Maiu 1888 6 0/0 Renta amortisabila Cump. Vend. 92 12 93 6 0/0 Renta perpetua P0 1 2 92 6 0/0 Oblig, do Stat 80 3 4 90 1 8 6 0/0 Oblig. deşt.drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 107 1 /t 107 3 4 & 0/0 Scris. func. rurale 92 92 1 2 7 0/0 Scris. func. urbane 105 1 2 106 6 0/0 Scris func urbane & 0|0 Scris. func. urbane P» 3/4 99 87 3/4 88 1/8 Urbane 5 0/0 laşi 77 1/2 17 7'8 b O/Q împrumutul comunal Oblig. Casei pens (lei 10 dob.) 76 t 2 97 212 2t6 Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 39 42 940 960 Acţiuni «Dacia-România, 2S5 235 » Naţionala 210 215 » Constructiuni 85 90 Argint contra aur 16 65 Î6 85 Bilete de banca contra aur 16 65 )6 85 Florini austriaci 201 1 2 203 Tendinţa fermă CASA DE SCHIMB IONESCU & MARCU Strada Lipscani \o. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 28 Maiu VALORI Scadenta cupoanelor Târg lib. curs med. Fonduri de stat român Renta rom. perpe. 1875 6% 1 Ap. 1 Oct. 91 Kenla rom. amorlisab. 5% 1 Ap. 1 Ocl. 93 % Renta rom. rur. conv. 6% 1 Mai 1 Noem. yo Oblig, de stat C. K. R.6% 1 lan. 1 Iulie Idem idem 5% Idem împrumut Stern 1864 7% 1 Mur. t Sept. Imprum. Openbeim 1866 8% 1 Iau. 1 Iulie Agio 16 76 împrumut, dr ornse Impr. oraş. Bucur. 5% 1 lan. 1 Iulie 77 idem din 1884 5% 1 Mai 1 Noeru. 91 Im.or.Buc.cu prime loz fr. 20 40 Valori diverse Creditul fonciar rural 7% 1 lan- t Iulie 107 idem idem idem Ui Cred. func. ur. din Buc- 7% idem 106 idem idem 6% idem 99 x idem idem 5% idem 88 Cred. func. ur- din laşi 5% idem 77 3/4 Obl.cas. pensiuri fr.300 to 1 Mai 1 Noem. «16 VREŢI SE VE ÎMBOGĂŢIŢI ? Cumperati numai da câtBilete de Loterie turceşti cu tiragiu la 1 August 1888 garantata do guvernul otoman. Seansade yăstiyprca considerabil SUMA LOTULUI ESTE DE 1,000,000 Fr. 550 LOTURI i câştig principal 600,000 franci 1 câştig principal 00,000 2 câştiguri de 20,000 fr, fle-care 40,000 ti • 0,000 » 30,000 12 . 3,000 » 30.000 20 » 1,000 » 20,000 500 • 400 » 200,000 Preonrlle Biletelor: 1 bilei 5 lei in aur, 5 bilete 24 lei In aur, 26 bilete 118 lei in aur, lOobiietc 465 lei in aur A. Liftele otlciale vor ti trimise franco îndată dupe tragere, lle-carui cumperator. B. Or-ce câştigător va U avisat prin depeşe chiar in ziua tragerei. C. Tragerea va avea loc la Constnnlinopol, la Palatul imperiai deMomiaics. b. Pentru primirea bilelilor, trebue se se a-dreseze banii prin mandat postai [cheque] La directorul comptuarului comercial 557 grandes rue de Teke 557 721 Constantinopole Turque]. EFORIA B1SER1GEICRETZILESCI La licitaţia de la 26 MaiO, neeşind preţuri satisfăcătoare pentru restabilirea caselor bisericel pe din afară, se va ţine adoua licitaţie la 8 Iunie, la cancelaria Eforiei, la 2 ore p. m. Amatorii pot vedea condiţiile, devizul şi caetul sarcinilor In toate zilele, de la 4-6 ore dupe p ânz. 792 DE ÎNCHIRIAT casadinStrada Polonă _______________No. 104, compusa din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 123 CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS fio- 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in fada noei cladir Băniei Naţionale (Dacia-România) B ucuresti Cumpără si vinde efecte publice si face orl-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 28 Maiu 1888 ne ADCMnUTd6'1 Sf- Gheorghe Ut A fltri UH I 1890 înainte, moşia Pietrişu din districtul Vlasoa, plasa Marginea. Amatorii să se adre-eze Strada Diacone-selor, 4. 1. IV. Alexandrecu. uf, mm «om stisesti es situata la o orâ de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de pacurâ, pâdurode brad şi de fag, fâneţe, locuri de arai pe şeşul Tazieul, moarâ. Casa de locuit, han-cârciumi p§ şoseaua Bacau-Moineştl, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adrusa ia d-na Catinca cru-penski, tn Roman pentru or-ce lămuriri. 776 Renta amorlisablla ,, româna perpetua Obligaţiuni destat^Conv rur.] Municipale r. , Casei pens. [300 L.] Scrlsnrl funciare rnralo 9! X 91! 90 >1 69 X eu 76 X 77 214 Î30 urbane Obl. Serbesli en prime im. cu prime Bnc. [20 lei] Losnri crucea roşie Italiano „ Otomane cu prime Losurt Basilica Dom Dan Act. Daeia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructinni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Austriac Mărci germane Bancnote francase „ italiane „ Ruble hârtie NB. Corsul este socotit in anr Iaşi Cump. Vinde 106 3/1 Kt 3/4 ‘Sg 87 % 77 V 68 ‘ 39 27 40 17 16 25 201 124 100 9» 217 107 92 106 99 68 78 71 42 30 43 20 16 90 203 126 101 100 212 mi MARGftRITARELE TUTUROR PARFUMURILOR PEXIBII BATISTE, HAIVF ETC. ESTE PARFUMUL MAIGL0CKGHBN DE -ses LOHSE»- renumit pentru caracteristicul, îndelungatul şi plăcutul săti miros Heliotrope k>lano de LOHSE Goldlilie de LOHSE Bouquet Messalina de LOHSE Cumpărătorii fabricatelor mele ee aibâ totd'auna în seamă Firma 6FSTAV LOHSE 46 Yager Strase Berlin Fabrica de Parfumerie si SepunurI fine de toaletă. Depou la d-nil S. Hechter, Ch. Lazarowitz ctc. F.n detaliu la toate parfumeriile de lux. 754 DEPOU FABRICII DE ARTICOLE TECII\IEE CURELE DE TRANSMISIE Hrima. calitate engleza CAUCIUC FURTUNI PENTRU APA, VIN, ETC. TABLE RONDELE eto. FURTUNI SI CURELE DE CANEPA ASBEST, STICLE PENTRU NIVEL DE APA OTTO HARNISCH Bucureşti— Calea "Victoriei, IVo. 48 — Bucureşti \is-*-\is do Pasagiul rumân 42, Calea Victoriei, 42 Recomandăm onor. public bogatul nostru asortiment de Haine pita croite st lucrate de noi aici dupe ultimele jurnale. Tot de odată încunoştiinţăm onor. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul oomplect de stofe veritabile franceze si engleze pentru comande. PreciurI foarte convenabile. Cu stimă, Croitoria Rosenzweig Calea Victoriei, 42. 9D «r $ s MARE DEPOSIT DE \ TZEVI DE FIER SI ACCESORII LA ADOLF SALOMON Bucureşti, Str. Domne! 14 bis 4 6***sSfcX*3 „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. . DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR DEPLIAi VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre în palatul Societăţeî din Strada Doamnei No. 12. 2® X .527 Direcţiunea generala. ~mmt ™ « MOAŞE PRACTICANTA DIN PARIS anunţa onor. sale clientele ca s’a mutat din Strada Scaunele No. 66 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu). Orele de consultaţiunl în toate zilele de la i—3 p. m. 741 Pii««llK»WS ANUNCIU Are onoare a încunoştiinţa pe onor. public câam obţinut prin o transacţiune «le cumpărare stabilimentul i e berărie WILHELM GMEBERT J No.6-Strada Ştirbei \oda-\o.li (fi precum şi renumitul deposit de vinuri & indigene şi streine. Rog dar pe onorii public şi pe vechea clientelă se mă o-» noreze cu asistenţa sa, căutând se corn respund dorinţelor prin un serviciu (§ prompt şi curat. cu stimă » L 774 I. I. OSWALD J* I v/A-3t^wbHZî“7 BĂILE 602 Strada Politiei, No. 4 -(> Stabilimentul de bai este deschis tn toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vaporf sunt deschise In toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt In toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. IUfnâifi'MWrfim STRADA LIPSCANI, No. 2 CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LIPSCANI, No 2 5 :5 o 3 CC Z) Q LxJ Z < -ac e. 2 < c 2? - R CC m ss S’A DESCHIS S’Â DESCHIS . Goiistantinescu CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MAIU ANUL COEENT UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME SI BARBATI CELE DIN URMA NOUTATI STRAD V LIPSCANI, No. 2 2 m Erezii L. LEMAITBE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.— Calea Vacaresti No. 192 Bucureşti Se Însărcinează cu construcţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal reduse de cât acele dinVienaşi Pesta. Preotul Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900 » » » 1 » » 46 » 2100 n » » 2 pietre » 36 » 3600 » » » 2 pietre » 42 » 3800 Esecutează repede or-ce lucru de urnâtorie sau mecanică; precum: olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc. tieo dve detuci. iUareasorlimefer, raiuri pentru vagoane, Deacauvile, tgreei ne Mildpa oizsrnt de pietre de moara. La Ferte-sous-jeuars I 1 I ■X# #X= X SĂPUN VENUS X m y SAPUN DE FLOAREA SOARELUI DE DOCTORUL POPP din Floarea Soarea suni actualmente Săpunurile de toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mal înalte si întrec prin fineţa lor cele mal bune săpunuri de toaletă esistente I. G. POPP Lănţişor al Curiei I. si K Vioria i, Ilog-nerslrasse No. 2 4L SE SJ^OTJR! ?©KP X •X se găseste de venzare la F. IV. Zurner, loan Tzetzu, Drogue-ria Urus, Gustav Rilz, A. Varlanescu si ta Magasinul de Parfumerie „Stella." :x«i)c SS DOCTORII SALTER MEDIC Şl CHIRURG De la Facultatea de medicina din Viena Specialist In boaiele Syphilitice pe care le trateaza într'uu mod special şi fara a opri pe bolnav de la 0-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiunide la7i/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Forluu* No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi. Xipogrufia Ziarului,, Epooa1 l lparit cu cerneala Ch Lorilleux C-le Paris www.dacoromaDica.ro Oirant responsabil O. Ceorgesou.