ANUL III No. 756	^ DOUA EDTTIUNE	DUMINECA 29 MAI (10 IUNIE) 1888.
NUMERUL 15 B4M NUMERUL
A BOX V M FA'TELE
ÎNCEP UA I St 16 a fie-carei luni si se plătesc
TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In nurnrcxH : La casa Administraţiunel. In Tara : Prin mandata poştale.
Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Straiuotntc : La toate offlcicle poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL lo BANI NUMERUL
AXUXCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC OIRECT LA ADMINI9» TRATIA ZIARULUI
La Porta. Agenee Havan, place de ld Rourţi, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 hani; anunciuri si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
LA PARIS: segilsesfojurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul Si. Ger-main, \o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
IIEDACŢ1UNEA
IXo. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMIS! ST RA
No. 3.—Pfatza Episcopiei.—No. îl.
ÎNTRUNIRE PUBLICA
MÂINE DUMINECA 29 MAI LA I D. A.
OPOZIŢIA- UNITA
VA ŢINE
IN
SALA ORFEU
„DREPTATEA* ^NEIIĂ DREPTATE
Am spus că liberalismul adevărat, a-cela care nu admite intervenţia stalului în cesliunile economice, piere, şi că în faţa şi In contra lui stă curentul care cere ca statul să intervie, representat prin două grupări, deosebite de alt-mintreleajprin tendinţele lor, şi anume: gruparea radicală şi gruparea conservatoare : Radicalii voind a împinge intervenţia statului cât mal departe pentru a realisa cât mal mult egalizarea condiţiunilor, dacă nu egalitatea economică absoluta, şi conservatorii voind prin mijlocirea statului a îmbunătăţi soarta claselor muncitoare, fără a sgudui actuala organizare a statului, adica fără să atenteze prea mult la u-nele locuri, de loc în altele, la dreptul de proprietate, şi fără să atingă prea mult libertatea individuală sub feluritele ei aspecte.
Dreptatea ne dă în aceasta privinţă dreptate deplină.
Recunoaşte că liberalismul clasic pierde mulţi partisanl.
Numeşte pe aceia dintre liberali care sunt partizanii intervenţii stalului, ca Gladstone şi Ghamberlain. radicali, în opoziţie cu liberalii de sub marchizul Hartinglon, care aii rămas credincioşi vechiului drapel, şi cărora le păstrează numele de liberali.
Constată ca conservatorii aQ realizat o propunere de expropriere în folosul muncitorilor grădinari de pe lângă o-raşe, făcută de radicalul Chamberlain, de care se speriase Gladstone, pe a-tuncî încă libera), şi de care rlsese parlamentul liberal.
Constată ca în Germania conservatorii vin în ajutorul claselor sărace, prin mijlocirea statului, pentru a putea lupta in contra liberalilor; deci liberalii germani, destul de numeroşi, sunt contra intervenţii statului.
Constată că în Franţa nu e nici o mişcare în sensul intervenţii statului şi că grupul Ribotrepresintă încă ideea liberală. Aici Dreptatea uită pe Leon Say şi pe întreg partidul oportunist, al carul şef, Gambeta, zicea că nu exista cestiune sociala.
Aceasta am voit şi noi să demonstrăm.
Dreptatea însă cauta a ne arăta că e-xistă un curent în sensul intervenţii statului şi că este legitim. Dar cine a tăgăduit acest lucru ? Noi nu numai a-cum, dar încă de mult, am spus că statul trebue să intervie cu oare care re-serve.
Chestia nu stă însă aci aşa după cum am pus'o noi. Chestiunea este în & se şti, nu dacă curentul pentru intervenţia statului este legitim, ci dacă membrii partidului liberal trecuţi ia radicalism mal aii dreptul de a se numi liberali, şi asupia acestui punct confraţii noştri par a conveni că nu, numind chiar ei pe Gladstone radical.
Cestiunea mal era de a se şti dacă e bine casă nu mal rămâe nici un grup care să represinte vechiul şi adevăratul liberalism, şi asupra acestui punct noi am zis că această stingere a liberalismului este regretabilă, iar confraţii noştri 1’aQ trecut cu vederea.
Rămâne a se şti dacă conservatorii vor câştiga din această împrejurare. Dreptatea pare a se îndoi, noi suntem siguri; căci conservatorii fiind pentru o intervenţie moderată a statului, toate elementele liberale pe cari cultura şi tendinţele lor ori interesele li fac partisanl al principiului neintervenţiei, vor preferi mal bine să se alipească de conservatori de cât să urmeze pe vechii lor amici In tabăra radicalismului, iar pe de altă parte, toate elementele cuminţi şi cumpătate care aQ ceva de câştigat din intervenţia statului, vor înţelege că aQ mal multe şanse mergând cu corservatoril, de cât cu radicalii, ale căror cereri exagerate, nu numai că nu vor putea fi realisate, dar încă vor provoca o reacţiune puternică în contra lor.
De altmintrelea, aceasta atârns de firea lucrurilor, şi nici noi nici Dreptatea nu vom putea schimba prin profeţii mersul fatal al evenimentelor.
Un conservator.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Londra, 8 IuniQ
Englilera a aderat într’un mod uficial la convenţiunea relativă la canalul de Suez.
Caic, 8 IuniQ
Nubar-Paşa şi-a dat demisia în urma u-neî neînţelegeri cu Kedivul asupra proec-tulul de reorganisare a ministerului de 11-nance.
Berlin, 8 IuniQ
«Post» şi «Nazional Zeitung» anunţă că ministrul Putlkamer tşl dă demisia în urma unei noul scrisori a Imperatulul ce a primit ieri.
Yienn, 8 IuniQ
«Noua Presă Liberă» află că bugetul comun ar presinta o sporire de aproape 5 milioane fiorini, din care 4.200.000 asupra bugetului resboiulul.
Pentru puştile cu repetiţie, ministrul cere 13 milioane şi pentru mesurile de or-ganisare 3.800.000.
Creditul special extraordinar al ministerului de r&sboiQ s’ar ridica la 47.300.000, din care 16 milioane cheltuite deja sub respunderea guvernului—13.700.000 fiorini sunt cerute pentru chelluelile viitoare şi
17.600.000	fiorini pentru caşul de necesitate urgentă.
HOŢII COLECTIVISTE
9
CapiUaiaul SUanoiu-lesou.—
Majorul Fanuta. — Ge-nimeanu.—H>. IV. T. O rasounu.
Căpitanul Stanciulescu
Am spus erl In câte-va cuvinte câ faimosul căpitan Stănciulescu a fost dat în judecata. Asta zi trebue să precisam faptul care a dat dreptul acestui bătăuş de a figura în galeria pungaşilor colectivişti.
Pe când era comandant al sergenţilor de oraş, şi în acelaşi timp comandant al jandarmilor pedeştri, toată lumea a putut observa câ s’aQ schimbat uniformele sergenţilor de stradă; li s’a dat tunica albastră şi coiful.
Atunci, acest ofiţer, cunoscând de mult timp ce stup cu miere este corpul sergenţilor unde trecea la efectiv mai mulţi oameni de cât avea în realitate, primindu le chiar lefurile, făcu aceiaşi operaţie cu uniformele.
Incasă 12,000 de lei pentru îmbrăcămintea unul oare-care număr de sergenţi; Îmbrăcămintea n'o făcu, dar bani 'I mânca cu lingura.
Acest ofiţer are asta-z! o avere destul de frumuşica, făcuta prin acest sistem, şi ar fi negreşit foarte dispus să tnapoeze banii,
dara apucat justiţia înainte şi acum e dat în judecata.
Majorul Tainiţa
Zaharisitul ex-comandant al jandarmilor cfclari şi actual major Anastase Boulangar, are şi el o mică daravere cu Ministerul de RisboiO.
D sa fiind însărcinat să aduci nişte cat din străinătate, a rămas deschis cu o sumă de 16,000 lei din sumele ce primise pentru cumpărarea acestor cal.
Ir. nenumărate rânduri, Ministerul de RăsboiO a cerut majorului Fanuţă să resti-tue aceşti bani, dar d sa nu da semn de viaţă de cât la întrunirele colectiviste.
Afacerea d-sale este însă foarte simplă : or a cumpărat caii şi atunci suma ce lipseşte o poate justifica; or n’a cumpărat caii şi atunci trebue să aibft banii în pungă.
Mal rămâne şi a treia ipotesă : poate ca banii aQ trecut în punga colectivitaţel, obicinuită să pape fondurile altora In numele patriei !
D nu Gcmmeunu
Acest colectivist de clasa întăiO, eşit din şcoala profesorului Simulescu, doctor în pungăşie, opera pe o scara mal mare.
D-sa oprea pur şi simplu toate garanţiile, toate depositele ce’i cadeaO în mână.
Era spre pilda vr’o licitaţie public», ve-neaQ concurenţii şi depuneaQ bani spre a lua lucrarea? Genuneanu îşi însuşea garanţia.
Schimbarea guvernului fa găsit tocmai în momentul când mâncase 20,000 de lei prin acest sistem.
l)-nu N. T. Orascanu
Borfaşul, tot borfaş! D.N.T. Orăşeanu, fostul director al «Monitorului oficial», care n'a fost de cât un borfaş în literatura, nu era asemenea de cât un boifaş în pungăşie.
D-sa avea prevăzut în budget, afara de leafa, o sumă de 3 şo de lei pe lună ca diurna, cheltueli de birje. Se vede însă că bardul colectivitaţel nu găsea această sumă destul de mare, c»cT fsră multă sfiala o mal complecta cu bani luaţi din fondurile imprimeriei. Adesea cerea casierului câte 10 lei din aceste fonduri pentru a plăti birjarului o cursa de duol teI.
Fostul director al «Monitorului oficial» mai avea şi o grozavă predilecţiune pentru dulapurile administraţiei sale. ţO fi poate o boala luata de la fostul procuror Andro-nescu-Dulap).
Ast-fel două dulapuri ale Direcţiunel «Monitorului oficial», s’aO luat de d. Oră-şeanu şi se găsesc la d-sa acasă.
Poate’I servesc pentru a colecţiona *Far-faraua».
29 MAJU
Anul »880 <liipe | Anul al Xl-a al llriston	|	cotei-ti vitali
D. procuror G. Miclescu îşi dă demisia în urma unor neînţelegeri cu primul-procuror.
D. Miclescu stăruia se se facă o Rnchctă în privinţa bătăuşilor din grădina Iioiscopil unde pândeau pe redactori Epocei; d. prim-procuror era, din contra, de părere d’a se pune plângerea celor bătuţi la dosar.
D. prim-procuror a refuzat de a procede direct or prin delegaţiune la constatarea faptelor.
„IMt PATIT O
___ *
«Lupta» a făcut un fiasco năprasnic. Sâmbăta trecută, cavalereştii confraţ5, cu o desinteresare mai mult de cât onorabilă, au luat apărarea liberalilor pe care noi îi acuzam că dezertează de la principiile lor admiţând intervenţia prea nemăsurată a Statului, şi cu o încredere în forţele lor, proprie celei mai necoapte şi mai plină de ilusii tinereţe, s’au năpustit asupra noastră pentru a ne face mici fârlme, dupe cum fac în poveşti feţii frumoşi pe smeil răpitori de fecioare.
www.dacoromanica.ro
Intre formidabilele săgeţi cu care am fost ciuruiţi erau şi aceste două :
1)	Din faptul că tnvinuiam pe liberali că ’şi afi părăsit vechiul lor drapel, «Lupta» deducea că suntem reacţionari
Reacţionari, fiind că regretăm, nu stingerea unor idei conservatoare, ci stingerea principalei idei liberale ?! E', nu este aşa câ «Lupta» este un ziar foarte primejdios prin fenomenala sa isteţime ?
2)	Câ de geaba acuzăm pe liberali câ au dezertat de la vechile lor principi5, admiţând dreptul şi datoria Statului de a interveni, fiind-că şi noi am dezertat de la principiile noastre, admiţând acelaş lucru, de oare-ce nici conservatismul clasic nu admite această intervenţie.
Conservatismul clasic (?!) nu admite intervenţia Statului !
Această formidabilă şi omorîtoare săgeată a plecat din coloana întâiu, a pagineî întâiu, a «Luptei» de Sâmbătă 21 Maiu, şi dupe ce a străpuns întreg personalul redacţiei, s’a dus de s’a aşezat întremai ca buzduganele smeilor, nu însă în cuiu dupe uşă, ci într’un ram drept in faţa uşeî.
Fără glumă, această gogoneaţă nerozie a «Luptei» a fost incadratâ şi se poate vedea la redacţia noastră.
Da Sâmbătă până Miercuri au trecut însă patru zile şi în acest interval confratele nostru a văzut multă lume, şi vre-un prieten mai generos i-a spus negreşit că în ţara numită Anglia, «ţară care convine mai mult Epocei şi în care conservatismul a fo3tmai sprijinitor al statului ca aiurea»—altă nerozie mare—câ în Anglia,deci,a trăit un zeflemist oribil numit Spencer, care susţine că conservatorii au fost tot-d’a-una pentru intervenţia statului....
Eî, ce te faci cu acest reacţionar care încurcă aşa de cumplit im-provisaţiile istorico-politice ale confratelui nostru ?...
Dar meşterul strică şi drege de frică. Confratele şi a adus aminte câ cui p8 cui scoate şi cum Spencer, «care a scris în ţara care convine mai mult Epocei şi în care conservatismul a fost mal sprijinitor al statului de cât aiurea»,cum Spencer, zic,'a băgat în bucluc pe confratele, tot Spencer îl va scoate din încurcătură, şi eacâ cum ; dar după cum altă dată,înaintea ori cărui debut al vre unui artist tener, apărea pe scenă impresariul, datori suntem a reclama indulgenţa onor. P. T. public peptru producţiunea confratelui nostru. Ascultaţi.
In cartea lui Spencer Individul contra statului este un capitol-articol intitulat Noul Torysm şi la sfârşitul acestui articol este o notă în josul paginei. Confratele care auzise de buclucul ce i-a făcut Spencer,«care a scris în ţara care convine mai bine «Epocei» etc,» a dat peste a-ceastâ notă. In această notă Spencer arată că de şi unele gazete zic că conservatorii vor deveni vrăjmaşii principialul intervenţii statului, ei sunt însă tot aşa de hotărâţi ca $i mai nainte în sensul intervenţii şi gata a se lua la întrecere cu liberalii desertori, pe care Ii numeşte nişte noi conservatori. Adaogă însă, câ dacă aceşti liberali, radicali astăzi,vor continua a înmulţi constrln-gerile, nu e de mirare ca conservatorii să devie apărătorii libertăţilor pe care liberalii le calcă în picioare, şi se întemeiază în această simplă profeţie de altmintrelea, pe împrejurarea câ într’o societate fondată pentru apărarea proprietă ţel şi libertăţii sunt mulţi conservatori.
De aici ştiţi ce a scos Lupta ?
In numărul de Mercurî uită că Sâmbătă a zis că atât liberalismul cât şi conservatismul clasic sunt contra intervenţii Statului şi câ din a-cest punct de vedere amândouă partidele care azi admit această intervenţie sunt In contradicţie cu tradiţia lor, şi îşi aduce aminte numai de continuarea or desvoltarea ce dă tot în numerul de Sâmbătă aceleiaşi idei şi adecă că sub impulsiunea u-nor noi trebuinţe sociale veichile partide, atât conservatorii cât şi li-' beralii, sunt dezertori de la veichile lor programe,—pentru a trece cu buretele peste partea dintâiu a idei şi pentru a zice că a fost logică când a spus că partidele deserteazâ, căci daca liberali s’au făcut etatiştl apoi conservatori din etatiştl s’au făcut neetătiştl. Aceasta fiind câ Spencer zicea într’o notă că s'ar putea întâmpla, dacăjliberalii vor merge prea departe, ca conservatorii să se opue când-va în viitor întindere! prea mari a amestecului Statului, lucru ce nu s’a întâmplat încă nici în Anglia nici alt-undeva, conservatorii continuând a fi, după cum constata Spencer, atât pentru trecut cât şi pentru timpul când scriea cartea sa, partisani ai amestecului Statului.
Aşa dar Lupta a zis :
Sâmbătă,că conservatismul din trecut era contra intervenţii Statului ţi că conservatismul actual este pentru intervenţia lui.
Mercurl că conservatismul din trecut era pentru intervenţia Statului şi că conservatisftiul actual este contra intervenirei sale.
La cea dintâiu nerozie Lupta a ţinut să adaoge alta.
Meşterul care a stricat, n’a dres de frică, după cum ziceam mai sus, ci mai bine se potriveşte o altă zi-cetoare:
Când vrei să te dregi, mai rău te strici.
A păţit’o rău Lupta!
U. C.
CORESPONDENTA DIN IAŞI
Partidul liberal din laşi ameninţă pe partidul liberal-conservator de o ruptură completă, dacă nu i se vor face toate pe yoie.
Iată în ce sta chestia. Comitetul diriginte al opoziţiunel-unite a numit o comisiune de 9, care să întocmească lista candidaţilor la consiliul comunal. In aceasta comisiune, liberalii au propus ca numărul scaunelor să fie împărţit în două : 15 liberalilor-conservatorl, 15 liberalilor, iar al 31-lea să fie tras la sorţi.
Liberali-conservatori, cu deosebirea d-luî Nicu Ceaur Aslan, care a susţinut propunerea liberalilor (cu nădejde ca va fi susţinut de dlnşil ca candidat la Primărie), s’aQ ridicat în contra ciudatei idei de & forma majoritatea prin sorţi. Ei aQ propus să se formeze lista pe nume, alăturând pe lângă membri liberali şi liberali conservatori, o suma de persoane, puţin pronunţate In luptele politice, dar care represintă multe interese morale şi reale, care trebuie să aibă un loc şi un rol în-tr'un consiliQ comunal, acolo unde gospodăria practică trebuie să aibă o putere preponderentă. Ca să arate şi mai mult spirit de conciliatiune, un membru al comisiunel de 9, aparţinînd partidului liberal conservator, d. Vo-goride a propus să se dea 12 scaune liberalilor, 12 conservatorilor, iar cele 7 care rămân să se dea 1 sait 2 la preoţi şi 5 sau 6 la negustori sad meseriaşi.
Ei bine, d. Mârzescu, preşedintele comisiunel, în numele liberalilor, niol n'a voit măcar să discute această propunere, atât de Înţeleaptă, atât de
dreaptă, atât de adevărat liberală. A convocat comitetul diriginte, şi pcolo menţinându'şl pretenţiunile, a vrut să pue !n chestie de astăzi, nu numai chestia alegerilor comunale, dar chiar chestia alegerilor judeţene şi legislative. Liberaii-conservatorI, ne luând parte In majoritate la vot, fiind că nu se găsead competenţi de a tranşa de pe acum, o chestia aşa de grav», care numai prin surprindere, se Introdusese, d. Mârzeacu a crezut de cuviinţă de a convoca pe Duminica viitoare 29 Maifi, comitetul general al opoziţiunel unite.
Şi ştiţi In ce termini ? «Pesitru a se fii dacă alianţa liberalilor cu conservatori, faţă cu situaţiunea politică, are să se menţină sau se va desface !» (sic)
Este vorba de a şti dacă d. Mârzescu se crede în drept de a denunţa alianţa conchisâ Intre partide. Libera'i-conser-vatorl din Iaşi, mal modeşti de cât d-sa nu se cred In drept de a’l urmări pe acest teren, care primeşte pe capii partidelor, şi nu este de competenţa comitetelor locale.
El cred de asemine, că alegatorii vor şti a preţui purtarea unor persoane care, în dispreţul intereselor reale ale oraşului nostru şi ale populaţiunel productive, nu vor să ţie seamă de cât de certele zadarnice ale partidelor politice.
X.
CORPUL DIDACTIC SI RELIGIA
Dacă cel ce cred că Religia, această normă a tuturor popoarelor, este o piedică a ştiinţei, ş'ar da mal bine seamă de foloasele ce ea a adus omenirel (şi aceasta vorbind In special de noi Românii) şi ar avea mal multă cunaştinţâ de istoriaţăreI,şi cunoştinţa mal aprofundata a Religiunel, a-dăogând pe lângă acestea şi măcar puţin respect pentru credinţele sacre ale strămoşilor noştril, ar Înceta, de bună seamă, campania nenorocită 1 itreprinsă contra religiei.
Dacă ar observa resultatele funeste a-duse ţăranului nostru prin scrierile lor antireligioase, socialiste etc, s’ar convinge că aceste idei, fruct al proletariatului occidentului, sunt nişte buruenl rele care din fericire nu vor prinde rădăcini In ţara noastră.
In lume Insă sunt mulţi oameni, cari parte pentru interesul lor personal, parte pentru gloria de a deveni reformatorii naţiunilor, parte pentru ideia fixă de a reduce globul la o turmă fără păstor — şi mulţi, vorba cântecului : «chiar din prostie», tratează ori ce ştiinţă morală, pe care el nu o pricep, ori nu vor a o pricepe, caprejudiţid, punând Înainte numai legile naturale şi superpunându-se chiar adâncilor cugetători altuturorveacurilor.
Nu ne miră de loc că asemenea oameni se pol găsi şi la noi : străinătatea şi cărţile deosebiţilor Învăţaţi al timpurilor moderne, ne-aG dat partea lor bună ca şi cea rea ceia ce ne costă Insă este că chiar unii din membrii corpului didactic, din fericire foarte puţini, aQ Îmbrăţişat asemenea idei rătăcite—şi mal mult ca attt, le propagă prin viQ graifl şi scrierile lor.
Ast-fel In anul trecut la congresul corpului didactic ţinut In Iaşi, un domn profesor de pedagogie, nu găsea destule cuvinte spre a blama religia, cu toate protestările eminenţilor profesori C. Erbiceanu şi D. Dimitrescu. Ne-am mirat că acest domn, ca pedagog, este pentru escluderea
religiunel din şcoale, mal ales că toţi ştim că In toate şcoalele Europei, religia serveşte oa cel mal puternic factor al educa-ţiunel tinerimel.—Elevii acestui domn profesor meniţi a deveni educatorii poporului nostru, ce vor putea deveni oare, adăpaţi fiind cu asemenea idol antireligioase ? Ce servioifi vor aduce el poporului român devotat religiei şi ascultător legilor ţărel? Oare fpărinţil chiar al acestor elevi, nu vor blestema momentul când îndorinţa de al lumina i-aG dat lntr'o şcoală unde sc propagă că nici Dumnezeirea, nici religia nu trebue respectate î
La congresul ţinut anul acesta In Bucureşti, un domn profesor, tot din Iaşi, a găsit de cuviinţă să susţină că : Religiu-nea este In contradicţie cu ştiinţa, că pe când profesorii demonstrâ tnvârtirea pământului In jurul soarelui, religia prin preoţi propagă tocmai contrarul—şi ca a-tare religia este ne folositoare şi preju-diciabilâ ştiinţei.
De bună seamă Insă că cu totul alte motive de cât cestiunea învârtire! pământului şi pretinsa propagandă ant'-ştiinţiflcă a clerului, aG făcut pe d. d-nu profesor Gruber să debiteze In contra religiei asemenea insinuaţiunl. De mullă vreme, oameni de o capacitate superioară acestor discipoli al teoriei lui Darwin şi al altor socialişti moderni, aQ demonstrat deplina concordanţă Intre religie şi ştiinţă, şi cu o pătrundere mal adâncă de cât a superficialilor noştri pretinşi Învăţaţi, aQ găsit că religia şi morala (care face parte integrantă din ea), este basa civilisaţiel omeneşti.
Desaprobarea, aproape unanimă,a membrilor corpului didactic din congres, poate să facă pe acest d. profesor, de a reveni asupra unei greşeli care ar putea fl cu greG scuzată or-cârul, Insă nici odată permisă unul profesor.
Luând motivul acestor rlndurl, mal a-les de la răscoala sătenilor din Dârmâ-neştl, acest judeţ, unde s’aG găsit mal multe scrieri socialiste, cu totul contrare religii, legilor şi bunului simţ, consiliem pre acel care turbură apa spre a pescui mal lesne, a se lăsa de aceste Întreprinderi, căci apele ţărel noastre ca şr inima poporului sunt foarte curate şi nu se pot turbura aşa lesne.
Noi cerem ca Învăţătorii săteşti şi clerul în genere să sfătuiască pe săteni şi să le arate că cel ce le făgăduesc marca cu sarea pentru a se depărta de religie, a deveni rebeli legilor ţerel şi a atenta asupra averel aproapelui,—o fac aceasta tocmai pentru ca In urmă să-l poată mal bine esploata.—Cu aceasta vor bine merita de la ţară, care In aceste momente are nevoe de el mal mult ca or când.
Atât de-o-cam-datâ.
Cir. Casacincu
Institutor
T.-Ocna, 36 MaiO 1888.
Preot V. Diaconescu
Institutor
ÎNTRUNIREA colectivista
DE L_A. CLEMENTA
Aseară era hotărttâ colectivitatea se facă mare ispravă, crezând că poate ademeni pe cetăţeni cu promisiunile de altă dată, Insă a pâţit'o, căci In locul ispravel la care se aştepta n’a avut de cât dispreţul cetăţenilor alegători.
In adevăr, Încă de la 7 1/2 ore o mulţime de alegători ca la 260 aştoptaO să se Înceapă întrunirea. Aceşti cetăţeni însă eraG toţi membri al oposiţiunel-unite şi aştep-taG pe cel din partidul lor cari aG se ia cuvlntul în sală, câcl dintr’o eroare se a-nunţase la aceiaşi oră întrunirea membrilor oposiţiunel-unite.
Dintre colectivişti cel dlntâiG care a sosit a fost cetăţeanul Tănase Eanuţă Însoţit de doul ex-comisarl Bater şi Savu. Din când tn când mal zăreai câle un paraponisit sosind fără curagiQ.
Abia pe la 8 1/2 un grupuleţ, compus din toţi aceia cari nu se mal bucură astăzi de opiniunea publică, intră tn sala de întrunire.
Tocmai după cftte-va momente soseşted. G. Varlam, care auzise că mal mulţi din oposiţiunea-unitâ eraG duşi acolo. D-nu Varlam a fost aclamat In strigăte de ura, d-sa calmează pe cetăţeni alegători, II roagă de a nu merge la acea întrunire colectivistă pentru a se evita scandalul.
Toţi cari eraG aci plecară cu d. Varlam In cap spre grădina Icoanei mal consfă-tuindu-se şi promiţându-şl reciproc o a-propialâ Întrunire. Deşi strada era plină de mulţime şi circulaţia trăsurilor aproape oprită, totuşi toţi s’aQ retras tn linişte, fără nici un incident, lâsănd după el dispreţul pentru cel ce remâseseră la Întru nire.
INFORMATIUNI
ALEGERI COMUNALE
ErI s’aG făcut la Piteşti şi la Turnul Severin alegeri pentru înlocuirea consiliilor comunale disolvate.
lata ştirile ce primim prin telegraf despre resultatele acestor alegeri.
De la Piteşti :
Lista opoziţiunel unite a esit cu unanimitate. Patru colectivişti au obţinui câte 21 voturi; noi am avut 143. Operaţiunile electorale s’au urinat in cea mai complecta linişte si cea mai de-savirsita libertate.
Comăneanu.
De la Turnul-Severin :
Ilarii! Isvoranu. neobositul cap al luptătorilor Severineni contra colectiviştilor, cu totl amicii lui politici s’au ales la comuna în colegiul întâi cu o majoritate sdrobltoare. Colectiviştii in frunte eu neprihănitul (Vhclme-geami au încercat a turbura ordinea, dar n'au reuşit, gratie înţelepciune! alegatorilor care nu respins eu dispreţ asemenea manopere ruşinoase.
George Măcescu.
Dorohoiul si Călăraşii, zilele trecute, Piteştii şi Turnul Severin eri, aG dat deja cel mal strălucit răspuns preten-ţiunel neruşinate a colectiviştilor d’a ttrl ţara dup» dlnşil. Acest răspuns toate cele lalte oraşe care sunt Inc» chemate a relnoi în curând consiliile lor comunale, îl vor confirma fără îndoială.
Şi aci nu e vorba de alegeri făr» însemnătate ca alegerile legislative parţiale. Colectivitatea a explicat isbânda adversarilor el In aceste din urmă alegeri prin puţinul interes ce înfăţişează ele, din causa sigurei şi apropiatei di-solvărl a corpurilor legiuitoare; ea a pretins chiar d a se fl desinteresat cu desăvlrşire de dtnsele, cu toate că în unele colegii a luptat şi cu toate că, In altele, abţinerea el nu însemnează nimic, de oare ce aleşii au dobândit majoritatea absolută din numărul alegătorilor înscrişi.
In ce priveşte reînoirea consiliilor comunale, în urma disolvârilor pronunţate de guvern nu mal e vorba de alegeri pentru nişte corpuri destinate a muri îndată după naşterea lor şi nici s’a abţinut colectivitatea. Cum va es-plica dînsa acum ruşinoasa cădere a ei? Tot cu dînsa este ţara, când tocmai 0-raşele unde reşeade principala el putere s’au pronunţat In potriva el ? -ses-
Luptajşi alte ziare ostile candida-
turilor adoptate de oposiţiunea-unitâ pentru viitoarele alegeri comunale din Bucureşti, exploatez tot felul de sgomote falşe în scopul d’a face reu acelor candidaturi.
Ast-fel, între altele, spun câ conservatorii sunt nemulţumiţi de lista alcătuită şi nu o susţin de făt numai cât trebue ca se disimuleze nemulţumirea lor.
Nimic nu este adevărat. Alcătuită prin o comună înţelegere de diferitele grupuri al oposiţiunel-unite a-ceastâ listă va fi sprijinită de toţi membri acestor grupuri.
Crrd^m câ această declaraţiune viind din partea noastră va face se înceteze or ce manopere de felul celor ce semnalăm.
-SSS-
D. Lascar Catargiu a sosit azi dimineaţă în Capitală viind de la moşia d sale din judeţul Covurlui.
-SH5-
Iată dupe Monitorul oficial de azi raportul prin care d. Ministru de Interne a cerut M. S. Regelui disolvarea consiliului comunal al oraşului Tergovişte:
D. prefect al judeţului Dâmboviţa îmi comunică, prin raportul No.2539, câ membrii care compun actualul consiliG comunal al oraşului Târgovişte de cât-va timp, In urmă maieu seamă, aG părăsit aproape cu totul administraţia afacerilor comunei în cât interesele cele mal vitale ale loca-lilâţel stau tn suferinţă.
Afară de aceasta însă actualii consilieri n’au fost nici odată la înălţimea misiunel lor, căci dânşii s’aG ocupat numai de afacerile lor particulare şi nu aG avut nici o îngrijire pentru interesele comunei, căutând mal mult a obţine foloase si avan-tagii personale din administratiuneacu care au, /ost însărcinaţi.
Ast-fel, câte îmbunătăţiri s’aO făcut aG fost cu privire numai la centrul oraşului, unde îşi aQ locuinţă membrii consiliului, iar cele-l’alte părţi ale comunei s’aO lăsat tn complectă părăsire. Mal toate întreprinderile şi furniturile comunale s’aQ decis a se efectua tn regie şi, în loc de a se lăsa în sarcina primarului şi a se menţine consiliul în rolul săQ legal de controlator al capului administraţiunel comunale, s’au re/mrtit intre consilieri, expunAndu-se ast-fel decisiunile consiliului unor legitime banueli ca au fost in fluentale de motive streine interesului public. In line, diferitele funcţiuni ale primăriei sunt Încredinţate aproape esclusiv numai rudelor consilierilor şi, din causa acestor legături de rudenie, nici un control nu se exercită asupra modulul cum se achită acel funcţionari de îndatoririle lor.
In vederea dar a motivelor expuse, subsemnatul, conform art. 29 şi 30 din legea comunală, are onoarea a ruga pe Majes-tatea Voastră se bine-voiascâ a semna a-iâluratul proectde decret pentru disolvarea consiliului comunei urbane Tergovişte şi instituirea unei comisiunl interimare compusă din d-nil Alecu Brătescu, Gheor-ghe Tighineanu, Vasile Dimitropolu, Gri-uore Ionescu şi Alexandru Slamatiu, care se gereze afacerile comunale până la alegerea şi instalarea unul noG consiliG.
Credem acum că în urma raportului de mal sus, d. Dimitrescu primarul 0-raşulul Târgovişte, care ne acusase de rea credinţă, când am zis că s’aQ constatat multe neregularităţi In adminis-traţiunea comunei d'acolo, va fl pe deplin satisfăcut, şi nu ne va mai acusa de rea credinţa, nici nu va mal publica scrisori de rectificare *n ziarul colectivist, Voinţa Naţională.
Monitorul Oficial de azi publică Decretul Regal prin care fostul general Micolae Dimitrescu-Maican se exclude d’intre membriiordinilorromâne, ridicându-i-se tot o dată şi autorizaţiunea d’a purta însemnele ordinelor şi medaliilor streine cu care era decorat.
Mercuri 1 Iunie se va judeca de
către Curtea cu juraţi de la Râtnni-cul-Sârât procesul care a fost intentat de către administraţiunea colectivistă amicului nostru d. Ionel Grâ-dişteanu.
** -
Ni se asigură de către corespondentul nostru din Galaţi câ instrucţiunea privitoare la mişcarea ţărănească în jud. Govurluiu ar fi cub s deja importante dovezi despre par-ticipaţiunea la acea mişcare, ca instigatori, a vestitului Tatovici şi altor indiviz' de acelaş fel ca densul, cumulând profesiunile de colectivist şi de socialist. Ar fi fost asemenea dovedită legătura dintre mişcarea din Covurluiu şi mişcările al căror teatru au fost alte judeţe.
-sss-
Colectiviştii exploatând cu neruşinarea lor cunoscută, incidentul c e la Franzelaru, spun că d. Dinu care din greşalâ a fost lovit în invâlmâ-şeala ce a fost, are coasta ruptă în urma lovirilor ce a primit, şi că viaţa lui e în primejdie.
Putem se certificăm cu cea mai mare siguranţă că d.Dinu întrebat de d. prim procuror cum are coasta ruptă, a respuns câ a căzut voind a merge acasa şi aceasta mult mai în urma scandalului, şi că numai dupe această cădere cu totu accidentala, s’a simţit reu şi a fost nevoit s§ stea în pai.
Sperăm că colectivitatea a fost convinsă eri despre nemărginitul spirit de moderaţi une de care cetăţeni aparţinând oposiţiunel-unite sunt animaţi. Dându-se din greşală de către primărie pehtru aceiaşi seară colectiviştilor un local deja acordat oposiţiunel-unite organisatori întrunire) acestei din urmă venind în mare număr la şcoala Clemenţei, localul In cestiune, s’au retras fără să facă cea mai mică obiecţiune îndată ce au văzut că sala era deja ocupată de colectivişti.
Eri seară clica colectivistă se strecurase în sala şcoalei din str. Clemenţei, ca să auzâ discursurile oratorilor înscrişi, şi care au fost dd. Fortnnatu Culoglu şi d-1. Mitiţâ Sturdza.
Oratorii colectivişti au sbierat, au înjurat, şi în urmă s’au despărţit, convinşi de succesul marei causecolectiviste.
Unul din acei numiţi mai sus, dar pe care nu'l desemnăm, era nostim de tot, fiind za/iarist tocmai cât trebuia ca se aibă haz fără a face bucluc.
Din Galaţi ni se comunică căastă-searâ, Sâmbătă, va pleca !n străinătate comisiunea însarcinatâde Ministerul de rezbel să facă reeepţiu-nea bastimentelor construite la Fiu-me şi la Newcastel pentru flotila română şi să aducă aceste bastimente în apele noastre.
Comisiunea se compune din d-nii colonel Murgescu, major Isvoranu şi căpitan Coandă din corpul flotilei şi de d. inginer Capşa.
Bătăuşii colectivităţei abusez de libertatea ce li s’a acordat. Unul din colaboratori noştri voind a asista la întrunirea colectivistă din strada Clemenţei, a fost surugieşte Înjurat
sn&sarai^ia£aHBfts&)
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(5)
ALEX1S BOUVIEU
DRAMELE PĂDURI
PROLOG
II
OB FEL ÎNŢELEGEA MARŢIAL CAULOT RECUNOŞTINŢA.
Dupe o jumătate de ceas de cale, pădurarul ajunse la drumul care duce de la Neufmanil la Nouzon. Acest drum vine mal sus de o vale care e brăsdată de două plrăe, venind unul de la Grandville şi altul de la Gespunsart.
In fundul acestei văl, tn faţa plrăulul şi cam la capătul coastei să afla micul castel locuit de Michel d’Aumoy.
Gaulot trecu prin câmpie de a dreptul. Ajungând la castel, deschise portiţa de la grilaj, şi văzând pe grădinar II zise speriat:
—	Cadet, unde'I d na ?..,
—	Domne sfintei... Da ce’17... D na?...
E acolo I.... Dar ia spune ce s a Intim-plat?... De ce eşti aşa tulburat.,.
C&ulot, băgând de seamă să şi joace l bine rolul, respiră adine, şi ştergln- 1
du şl sudoarea de pe frunte, răspunse :
—	O mare nenorocire... drag» Cadet.
—	O nenorocire...
—	Da... 01 e grozav!. .
—	Dar cine, frate ?...
—	El... d-nu...
—	Domue 1 ce spui?... Domnului s’a întlmplat ceva ?
Şi bietul om, lăsându şl de o parte uneltele, îşi scoase şorţul, gata sâ a-lerge în ajutorul stăpânului său.
—	Trebue să vorbesc doamnei I...
—	E acolo ’ţl spun... II aşteaptâ cu masa... dar ce este ?
—Al Cadet dragă... stăpânul nostru... s’a ucis.
—	A! Doamne D-zeulel Val de minei striga bietul grădinar cu ochii In lacrimi... Ce o să fie de doamna 1
Cadet se scutură par-ca s’ar fi silit s.ngur se urmeze lnlr’un fel, şi zise :
—	Aide, trebue să’l spun... de vreme ce o se vie...
—	A 1 bietul om... mort I mort I... să vaeta grădinarul.
Marţial trecu prin grădină şi urcă cele cinci trepte csre duceafi la vestibulul locuinţei; se îndrepta spre sofra-gerie când o slujnică II opri.
—	D le Marţial, zise ea, d-na a poruncit se nu intre nimeni... aşteapta pe d-nul.
Cauiot încreţi din sprincene.
—	Trebue să’i vorbesc negreşit.
—	Domna a spus aşa... nu e bine...
—	N’a spus’o pentru mine.
—	Pentru d-ta ca pentru ţoţi.
Cauiot ridici din umere, dădu de o
parte slujnica, şi vorbind tare, zise :
—	Trebue să văd îndată pe d-na Or-phisa... Ştii foarte bine că porunca ce a dat nu mă priveşte...
Uşa se deschise atunci, şi o femeie arătându-se zise cu răceala :
—	Pentru tine mal cu seamă, Marţial, am dat acea poruncă.
Mal Întâi mirat, Încremenit, Cauiot nu putu răspunde nimic, plin de ciudă ca slujnica care să depărta rîdea încet... Dar revenindu-şî Îndată In fire şi amintindu-şl însărcinarea ce avea de Îndeplinit, zise:
—	Nu m’am supus ordinului tău... fiind că vin să’ţl vestesc o nenorocire...
—	Doamne 1 zise Orphisa dându-se Îndărăt speriată.
Cauiot se folosi de mişcarea el spre a intra în sofragerie şi a închide uşa.
Tânăra femeie îngălbinise, nu să putea ţine pe picioare, şi pentru a se sprijini să răzăma de masă, pe când ochii ei plini de lngriijre nu să iuaQ de la obrazul ticălosului. Acesta, din contra, dupe ce Închise uşa şi se văzu singur cu d-na d'Aumoy, se schimbă la faţă şi ’i zise cu îndemânare :
—	Bravo 1 mal întâi n’am înţeles de ce te Impotriviaî... dar ai ghicit, s’a făcut...
Cu privirea rătăcită, cu buzele tremu-rlnd tânăra femeie să silia zadarnic se vorbească...
—	E , dar ce al ? Iţi perzl minţile? întrebă Cauiot opropiindu-se de dânsa.
Ea se retrase până în fundul odăel şi. lntârindu-se puţin, întreba cu glas năbuşit:
—	Al ucis... pe Michel...
—	Ei?
—	L’aî omorlt... a murit...
—	Da... a murit.
Nenorocita dând un ţipăt groaznic căzu jos hîrcîind.
Cauiot îşi trecu mâna prin păr ca să’şl răcorească minţile şi zise :
—	Ce înseamnă asta ?... E o comedie ?...
Auzind nişte paşi afară, să deştepta zicând:
—	Sâ’mi joc mal întâi efi bine rolul.
Şi alergând la uşa, o deschise şi
strigă :
—	Iute, iute, ajutor... D-na a leşinat, un doctor, de grabă...
Slugile erau la uşa, flind-că le spusese Cadet tot ce aflase; toţi se grămădiră In jurul nenorocitei femei, în timp ce Marţial care părea prăpădit de toate aceste Intlmplărî, striga pllDgănd.
—	O I sărmanu stăpân... prietenul mefl. O I Doamne de ce aşa durere pe aşa oameni de treabă....
111
CADRUL UNUI TAI3L0U TRIST
In timp ce femeile duceafl tn odaie pe d-na Orphisa d’Aumoy leşinată, servitorii suiafi încet în apartamente cadavrul stăpânului, duşi de Cauiot care să coborîse auzind sgomotul unei trăsuri.
Castelul locuit de familia d'Aumoy era foarte simplu... Era o casă mare avâDd la rlndul de jos un salonaş, o
sufragerie, o sală de biliard, una de fumat, bufetul şi bucătăriele ; scara care ducea la rlndul întâi era largă şi frumoasă, treptele, de peatră neagră, erau mărginite de o rampă de fer poleit, o rampă vechie, styl flamand curat. Apartamentele de la rlndul întâi foarte frumoase, adică frumoase din punctul de vedere al bunului gust. Michel d’Aumoy era curat Ardenez, dar de la şeapte spre-zece până la trei zeci de ani Îşi petrecuse vremea la Paris; fiind student In drept, studiase... sculptura. Ast-fel căpătase gust bun, o dragoste pentru lucru frumos şi simplu, mal cu seamă, care eşia la iveală In toate odăile sale.
Scara se isprăvea tntr’un antret larg unde se deschideau trei uşe, una la stingă: intrarea apartamentelor doamnei d’Aumoy; una la dreapta, ce se deschidea In apartamentele domnului, şi alta dosita care dădea pe o scară pe care te urcai la al doilea şi ultim cat unde se aflau spălătoria şi odăile servitorilor. Intrlnd la stânga, gaseal un salonaş ante-cameră, indian, adică cu mobile de bambu şi perdele de matase. Ridicând perdeaua, puteai deschide uşa de la un iatac Pompadour; zidurile sunt capitonate cu mătase albă sămenata cu mici buchete, mobile sunt aur şi mătase ca şi perdelele, un c&ndelabru de pe vremea cea atlma de tavan şi tn-tr’o vitrină sunt expuse cele mai minunate obiecte de porţelană de Saxa.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
■MHH
EPOCA - 29 MAI_______________________________________________________________________________________S
.......**-*■ — II > II II■ IBFIF—»IIIIH 4 > HI I "IU n» uimii—i—— Ml»—TI—
de către bătăuşi coleclivităţel în cap cu Ghiţă Lungu.
Numai spiritul moderaţiunei aîm piedicat pe colaboratorul nostru de a da o meritată corecţiune bătăuşului Ghiţă Lungu, vestitul agent al lui Moruzi şi Radu Mihal.
Ministerul Cultelor şi instrucţiune! publice a aprobat ca carte didactică pentru usul clasei VI liceală meritoasa lucrare a confratelui nostru d. lonescu Gion, intitulată .Manual de Poetica Română.
D. Constantin Chiriu ne trimite o broşură în care a resumat cugetările sale asupra cestiunei agrare.
Vom da seama în viitorul numer de conţinui acestei interesante broşuri.
In virtutea cărui drept sau cărei autorizaţiuni d. Casier general de Ilfov I. P.Rătescu şeade de 2 ani cu locuinţaîn localul casieriei, ocupând jumătate din el, pe când cancelaria casieriei e înghesuită în cea-l’altă jumătate?
Adresăm această chestiune d-lui Ministru al Financelor.
DIN DISTRICTE
OLT
Din Slatina primim relaţia următoare asupra primire! ce aU făcut de unâzl cetăţenii onor. Domn Al. Lahovari :
Cum se lăţi fama, erl seară, că d. Al. Lahovari, eminentul jurisconsult şi lea-der al Oposiţiel-unite, se află în oraş pentru a trece la Bucureşti, poporul Slătinean se puse în mişcare. De grabă un grup dintre cei mal marcanţi cetăţeni din toate ramurele ’I făcură o vi-sită de politeţă şi demonstraţie politică în salonul hotelului Jianu, unde era. Aci fu salutat de numerosul public de buna venire.Distinsul oaspete după ce auzia plânsul ţării şi al localităţii de la d. C. Gabunea, fruntaşul oposiţiunel d'aicl, dupe ce primi elogiurile binemeritate că lupta d-lor din centru fu salvarea Ţării, d.Lahovari respunse cu fermitate, că coloana de luptă decisivă, o formează judeţele; aci să se lupte cu patriotism că representanţil ce ’I vom trimite să nu fle numai capabili, numai studiaţi în ţară, fle şi veniţi din străinătate cum nu’i plăcea deunăz-aşa numitului d. de la Vrancea, carele cu ocasiunea unui proces unde figura ca advocat, ţinu aici o întrunire literară-politică,—ci să fle cinstiţi mandatari ţării, să fle buni patrioţi.
S8 înţelege cât de viii fură aprobate aceste cuvinte de inimele asistenţilor. După o lungă visită căci păream toţi nesăţioşi de a’l avea în mijlocul nostru, ne de8părţirăm în mod cel măi res-pectos.
Distinsul oaspete remase cuctţi va visi-tatori câri *i aii cerut bine-voitorul concurs, ca să se lucreze cu mai multă e-nergie atât în administraţie cât şi în justiţie pentru emanciparea judeţului de sub faimosul d. D. Protopopescu.
COVURLUI
IVriiioiuni colectiviste
Tot ce spune ziarul «Galaţii» de erl la adresa noastră sub titlul Instigatorii, sunt neexactitâţi, zice «Posta». In special cele relatate cu privire la d. Pacu, n’aâ nici umbră de adevăr. Este drept că un număr însemnat de ţărani din comunele Independenţa şi Braniştea veniseră zilele trecute la d. Pacu, deputatul colegiului III, rugându’l să meargă împreună cu el la d. prefect, spre a ’I presenta nişte plângeri pentru pământuri. Ei se tânguiafl mal ales că s'ad făcut abusurl cu împroprietărirea, aşa că favoriţii primarilor şi sub-prefecţi-lor an luat câte două şi trei pământuri pentru et şi rudele lor de sex femeni«, iar adevăraţii fli de clăcaşl şi foştii militari n’afl pământuri. Mai zicead că sunt o sumă de pământuri, delimitate dejade ingineri, conform legii din 1879, dar care nici până azi nu s’afl dat celor în drept, ci se păstrează de arendaşi, întrebaţi fiind apoi de d. Pacu : cine le afl făcut plângerile şi cine i afl îndemnat să vie la Galaţi, el au respuns că primarii şi notarii. Aşaflind, şi dupe ce le-a dat sfaturi d’a fi liniştiţi şi paclnicl, d. Pacu le spuse săse ducă să dea plângerile lor d-lul prefect. Apoi veni şi d-sa la prefectură spre a ruga pe d. prefect ca, dacă abusurile denunţate prin plângeri sunt adevărate, să se facă dreptate.
D. prefect primi cu bună-voinţs plângerile, ţi le lnaintă ministerului dome-nielor. Apoi, atât d. prefect cât şi d-nu Pacu sfâtuiră pe săteni să se întoarcă pe la vetrele lor, ceea-ce şi făcură.
Atât şi nimic mai mult.
DOt jil
Alegeri cu adeverat libere
D. Nicolaus Gr. RacoviţS, preşedintele comisiei interimare, zfice «Apărarea», a adresat la 24 Maid funcţionarilor şi amploiaţilor comunali ordinul a-cesta :
«Amestecul funcţionarilor publici In alegeri, în favoarea unuia sad în defa voarea altuia dintre persoanele sad partidele în luptă, este lucru de regretat.
«Sub-semnatul, doresc ca cu ocasia alegerilor comunale care se apropie, toţi funcţionarii şi amploiaţii comunali să se ţină departe de ori-ce amestec în alegeri,—fle careeste liber pe votul săd personal, dar atât şi nimic mal mult.— Ori ce propagandă, ori-ce ingerinţă directă sad indirectă, o voiu pedepsi precum merită.
«Rog pe toţi funcţionarii şi amploiaţii primăriei, să ia act de dorinţa mea şi să se conforme întocmai.»
Felicităm pe d. Racoviţă pentru acest ordin dat funcţionarilor primăriei, ca să păzească cea mal stricta neutralitate în alegeri. Acest lucru nu intra în capul predecesorilor săi, aşa intitulaţii liberali.
De altă parte, d. preşedinte al comi-siunel interimare consacră tot timpul săd In inspecţiunl şi acum în urmă a luat măsuri ca toate epitropiile biseri-celor să aibă socotelile regulate.
Presenta sa în fruntea comunei e bine justificată.
NOSTIMADE
Primim prin postă următoarele versuri tipărite :
SCRISOARE DESCHISA
adresata
0 NULUI IRISTIDIS ANASTASBOIS
Jost primar al Severinutul fi actualmente primar acasă
Botoşani
Am auzit tocmai d'aicl ca ţi pe tine te-aO scos IndraciţiT de la cărma, luându'(I osul ce t'al ros. De mirat eD nu mă mir, e un lucru ordinar Sub Rosetti, ett ţi tu nu mal puteam fi primar. Cu Era lor cea cinstita, demna de-un guvern netot, Bugetul nu’l puteam roade cu ţifre cu fol cu tot. Sub eî lampele s’aprind regulat ţi cu control Sub noi, f&ceam ce făceam ţi controlul ’l dam
[rasol.
Asl&zl nu mal merge, dragfi, cu mofturi ţi pungâţil Sub el ca să poţi trăi, cinstit cată ca să ftl. Marele partid al nostru de cu mici ne-a învăţat Ca nimic nu e mal dulce ca banu-luat de la Stat. Ş'at mal mari l aO explorat pân'aQ dat peste moţii, Iar noi doul, ca mal nemernici, am data iama ’n
[primării.
Şi le-am supt val I maică doamne de n’a mal remas
[In ele
Nici lascae pentru văduvi să’ţl cumpere testemele. Ba pe tine te-a împins dracu, tn furia d'a fura, Să desgropl până ţi morţit, să'l prădezl de ce-or
[avea.
inelul lui Ratezeanu din mormtnt te-a ispitit Ş'af dat ordin să ’l desgroape, dar lumea te-ahui-
[duit.
EQ nu te acuz, amice, ţcoala noastră e aţa ;
Să furăm de ori ţi unde, ţi ’n mormint de vom
[putea.
EO, un geam al primăriei, spart de niţte haimanale, L'am plătit cu io galbeni, In timpuri electorale. Ba ca apogeu Ia toate, că bugetul lot l’am stors, Am primit ca bun primar ţi Serviciul credincios. Nu e vorbă c acest semn chiar ţi tu 11 meritat Cu tovarăţil en gros ţi antreprize en detail.
Una mie una ţie cu antreprenorii toţi Iată pentru ce guvernul ne-a-dat afară ca pe hoţf. Iar pân'o fi să ne cheme in alte noul funcţiuni Să facem mii de mătănii ţi plecate rugăciuni C am scăpat de puţcărie, ţi nu am mal dat tn bot Trăgănd la magiun cu toţii, efi,tu ţi partidul tot.
UASiVAS
fost primar al Botoşanilor
48S8, Maiă S3.
A 2' EDITIUNE
I----
La marea întrunire a coatiţiunil de mâine, vor lua cuvîntul d nil Dim. Brătianu, Vernescu, Al. Lahovari, N. Blaramberg, C. Boerescu, Pache Protopopescu, Pallade, ele.
n
O scrisoare a cl-Iui gen. G. Alaun
Domnule Redactor,
Daţi’ml voie a recurge la ziarut d-niel voastre, foarte răspândit, ca să daO onorabililor cetăţeni al capitalei oare cari lămuriri, privitoare la persoana mea, relative la alegerile comunale, ce suut a se face la 2 şi 4 Iunie viitor.
Nu figurez pe lista de candidaţi la consiliul comunal, propusa de oposiţia-unita, pentru că eajsingur am rugat, ba chiar am stfiruit, sg nu fiO trecut pe aceasta lisLa.
Strania mi sar părea, ca fara autorizarea şi consimţimîntul meu, să fio trecui pe lista elaborata de alţi d-nl alegatori, când eQ am declarat la toţi, că nu voia a intra la comună.
Simţind recunoştinţa, ce sunt dator d-lor alegători, cari m'ati onorat cu încrederea d-lor în mal multe rânduri la alegerile comunale precedente, şi mal cu seamă la alegerea politică de la29 Aprilie, am şi datoria de a esplica tn public motivele care mă fac să nu solicitez alegerea mea la consiliul comunal.
Dacă d-nil alegatori ar întruni glasurile asupra persoanei mele, negreşit ca ar face-o cu convincţiunea că efl voifl rămân» sâ lucrez In consiliul comuna). Ar fi dar din parte-m! o neiertată uşurinţă e& soli-
citez voturile d niilor lor, când ştlfl că motive de conveninţe particulare ’mi fao cu neputinţa remânerea tn consiliul comunal.
Am combătut, fiind senator, la elaborarea actualei legi comunale, di«poziţiu-nile el electorale. Practica a dovedit îndestul, cât am avut dreptate. Scrutinul de lista opreşte pe alegători de a trimite la comuna consilieri, dintre care fie care în p-irle este exureviunea maiorităţei alegătorilor. De aci necesitatea de a combina liste de consilieri, în care nu joaca un rol exclusiv numai interesul pur administrativ al <*omunel.
Consi iui comunal dupâ Ipge nu este numai consultativei deliberativ ci chiar el administrează. Dar dtnsul fiind foarte numeros, i»rin aceasta chiar nu numai tntâr-ziazft adesea administrarea, dar încă tn unele caşuri produce chiar conflicte vătămătoare şi autoritaţel şi iniţiativei organelor sale executive, primarul şi ajutoarele sale.
Autonomia comunală este şt dtnsa a-tinsa când legea impune consiliului comunal în mod imperativ administrarea tutulor veniturilor comunale numai prin regie, şl opreşte ast-fel luarea a unul alte dtspoz'ţruni mai favorabile comunei.
Aceste motive mi se p<r mie convingătoare pentru a cere modificarea legel comunale şi a nu solicitau Însărcinare care ştia ca nu aşi putea-o îndeplini după aşteptările d-lor alegatori.
Iar noi să fim fericiţi că se găsesc cetăţeni cari aO abnegaţiunea de a primi a-ceastâ însărcinare tn împrejurări aşa de grele, sâ votăm dar lista ce se va propune de ouoziţiunea-unitâ.
Mulţumindu-v6, d-le Redactor, pentru buna voinţa ce aveţi de a da publicitaţel scrisoarea mea, vă rog sâ primiţi încredinţarea osebitei mele consideraţii.
George Mânu.
Bucureşti, 28 Mai 1888.
X
Câte-va mici modificări se vor Introduce în lista de candidaţi a consiliului comunal pe care am pu-blicat’o.
Lista definitivă a candidaţilor se va citi în întrunirea publică de mâine de la «Orfeu».
Erl a fost o întrunire la d. G. Boerescu, unde a fost poftit şi d. Fleva ca se’şl expue pretenţiile în privinţa listei comunale.
D-sa a cerut 12 locuri şi asigurarea că d-sa va fi ales primar.
In faţa acestor pretenţiuni şi a imposibilităţii d’a se lua angajamentul dinainte d’a se alege cutare or cutare persoană primar—lucru incompatibil cu demnitatea persoanelor marcante ce figurează pe lista coa-liţiunii—or-ce discuţiunecu d. Fteva a încetat.
Aflăm că d-nul Fleva va pune pe lista sa pentru comună mai mulţi colectivişti, ca d, Bibicescu, etc.
X
Ni se asigură ca Colectiviştii şi Fleviştii vor se pue pe listele lor pe d. gen. Mânu.
Putem declara că d. gen. Mânu va declina această onoare şi va protesta în contra acestor manopere.
D. gen. Mânu nu vrea se figureze pe nici o listă. Prin urmare alegătorii se nu se lase a fi păcăliţi votând pentru nişte liste care, daca ar reuşi, ar da consiliuri comunale care nu ar putea lucra, de oare-ce acel consilieri ar refuza se ia parte la şedinţele consiliului.
X
In privinţa ultimei rescoale a ocnaşilor de la Telega citim In «România
Libera» de azi:
Primim amânuntele următoare asupra
incidentelor de la ocna Telega :
In ziua de 23 Maia condamnaţii s'ad pus tn grevă şi aO refuzat, de a eşi din ocnă pentru a merge la pemtencia, care e la o distanţa de 3 kilometri, intenţiunea lor e-ra de a provoca o anchetă pentru a'şl putea exprima plângerile lor. De fapt, primul procuror mergând la faţa locului a constatat abuzuri revoltătoare din partea antreprenorului furniturilor.
Ast-fel pentru alimentele suplimentare, pe cari osâudiţil şi le procura cu bauil lor, concesionarul preda lucru de o calitate a-şa de proastă şi pe preţuri aşa de exorbitante, ca încă de la 6 MaiO arestaţii refuzară de a cumpă-a oi ce. Şi cum râul nu se îndrepta, ei aO preferit să stea în ocnă 24 de ceasuri neraâncaţi şi nebauţl până ce a venit ancheta judecătorească.
Primul nrocuror du ;ându-se tn persoană a avut bunul simţ să nu pedepsească pe grevişti şi sâ aducă aceste fapte deplorabile la cunoştinţa ministerului.
Contractul de furnituri va fi resiliat, şi se vor urma toate cele lalte măsuri de Îndreptare.
Sunt dar cu desftvîrşire întemeiate observaţiunile cu care noi am însoţit, acum câte-va zile, ştirea despre revo -ta ae care e vorba şi speram că nu ni se va mai reproşa, cum auzim că ni se reproşează în cercul funcţionarilor ad-ministraţiuneî penitenciarelor, d’a fi sistematic râd voitori către această ad-ministraţiune.
X
Sucevicenii nu începutînsfârşit se primească şi dînşii satisfacţiunea ce li se datoreşte.
Numirea d lui Millo la postul de prefect de Suceava în locul colectivistului Laţescu, este un fapt împlinit. Decretul regal privitor la această numire este deja semnat şi va a-pnre în primele zile ale luuei viitoare.
Suceveni vor fi credem mulţumiţi de alegerea făcută de guvern.
X
D. M. Deşliu, prefect al judeţului Dâmboviţa, pe care o indisposiţiune 11a reţinut trei zile In Capitală, va plecaastă-searâ la postul seu.
X
www.dacoromanica.ro
9e vorbeşte cu insistenţă de numirea d Iul Senator Şomănescu la pre-şedinţa curţel din Graiova.
Am fi fericiţi se vedem realizân-du-se acest svon.
Consiliul comunal al oraşului Bacău a fost disolvat. Au fost numiţi în comisia interimară dd. Iuraşcu, C. Turburi, Constandache şi Râi-leanu.
«România liberă» spune că azi afl fost semnate mal multe decrete de numiri şi permutări în magistratura.
D. Vrânceanu, consilier la curtea din Iaşi, a cărei autoritate este recunoscută de lumea judecătorească de ori-ce nuanţă politică din Moldova, este chemat în capul parchetului curţii din laşi în locul d-lui Stoica transferat la curtea din Galaţi.
D. Panait Constantinescu, consilier din Galaţi, succede acolo d-lui Burada.
D. Sofian, magistratul depărtat de fostul regim în urma alegerilor comunale din Iaşi, este reintegrat ca prezident al sec. I a tribunalului de acolo.
Printre magistraţii înlăturaţi se găsesc dd. Rainu judecător la Fălticeni, Mărculescu prezident la Te-cuciu, Strelieeseu judecător de instrucţie la Velnea, Kirik şi Canta-cuzino judecători de ocol la laşi şf la Stavnic.
Ziarul oficios adaugă că o altă mişcare va complini săptămâna viitoare pe aceia care face objectul decretlor de azi.
X
Colectivişti, In dorinţa lor de & face din bătăuşi lor nişte martiri ai libertăţilor publice, nu se sfiesc d’a recurge chiar la fapte contrarii onoarei. Ast fel, ni ae afirmă că d. D-r Măldărescu, făcuse un certificat medical prin care constata că un a-nume Tomescu a suferit lesiuni grave când ca întrunirea de la Frau-zelaru. Or un doctor secundar care şi dânsu a visitat pe numitul To-meseu, printr’un alt certificat probează că acesta n’a suferit nici o lesiune, nici o lovire. Acest d. doctor secundar e gata se supue caşul unui consiliu medical înaintea căruia d-sa va proba câ certificatul doctorului Măldărescu nu face doue parale.
X
Mâine Duminica EPOCA va apare, si va conţine darea de seama a marei întruniri pe care coaliţia o vatzine în sala ORFEU.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Potsdam, 8 Iunitl. — împărăteasa, principesa Victoria şi suitele lor, aii plecat astă seară în Prusia Occidentală.
Berlin, 9 Iunifl. — «Gazeta Germaniei de Nord» anunţi ci Imperatul a acceptat demisia d-lul de Puttkamer, conferindu’l marele cordon al ordinului de Hohenzollern.
Primele numere In care a apărut deja foiţa ce publicăm: DRAMELc. PA-DUREI de ALEXIS BOUVIEB vor fi servite gratis noilor abonaţi care vor face o cerere, în acest sens către administraţia ziarului nostru.
C. GAVRILESCU
MEDIC-VETER1XAH
Fost elev al scoalelor veterinare din Franţa Profesor la şcoala superioară de medicină veterinară.
Dă consultaţiunl de la orele 11—12 şi 5—6. No. 58, Strada CoLtzei No. 58,
A apărui, ediţia 16-a
DESPRE BOALE NERVOASE s. APOLEXIA
Preservarea si vinderea
de Dr. Hum. Weismau Seu. fost medic militar, membru onorific ordinului sanitar cruce! albe. Aceasta broşura se recomanda tuturor care suferă de nervi şi care se liberează franco de către farmacia Naţionala 1. A. Ciurea Slr. Lipscani Bucureşti, farmacia la Vulturu de aur, S. Lebel Plo-eştl, farmacia E. M. Keresztes Roman, farmacia Charles Herzenberg şi farmacia curţel E. Hainal Botoşani.
nil l/C'V/i IIP case situate In DL 1 L.\L illli strada Frumoasa Nr. 12 şi 12 bis ; avend fie-care patru odăi de stăpân, patru de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori.
Se vinde In total sad tn parte.
A se adresa la d na proprietară care locueşte la Nr. 12 Strada Frumoasă In casele din fundul curţel.
776
D» STERIE N CIURCU
s a instalat definitiv in Viena, VIII Al-serstrasse, 49.
Avis pacienţilor români cari voesc sâ consulte somităţile medicale vienese prin mijiocirea sa. Consultaţiunl prin poşte şi telegraf In caşuri urgente,
Dtt- P. I. STOJENESCU
De la facultatea de medicina din Paris. Dă consultaţii de boalele interne şi veneriene, de la orele 3 până la 5 p. m. consultaţiile sunt gratis.
Strada sf. George-N ou IVo 20.
COMITETUL PERMANENT DANBOVITZA
BULE DE LA PICIOASA $1VILC4A4
DI*
Districtul Dâmbovitza
Aceste bâf, a căror reputaţiune este deja cunoscuta prin numeroasele vindecări ce s’att obţinut în anii trecuţi, vor încep» sezonul de anul acesta la 15 Iunie.
Mulţumirea ce ah simţit toţi visitatoriî cât şi suferinzii care aO venit în diverse rânduri aici, sunt atâtea dovezi de calităţile apelor şi de confortul ce familiile găsesc tn aceasta staţiune balneară româneasca.
Aşezată între munţi şi pe malurile rtuluî Ialomiţa într’o posiţiuneain cele mal plăcute, «Puoioasa» oferă visitatorulul, arară de mijloacele de a’şl urma o curâ serioasa, o climă dulce, un aer sănătos, o apă de băut din cele mal curate şi diferite agremente necesare complectarel curei, ca preumblări şi escursiunl prin munţi care presintă ochilor panoramele cele mal frumoase şi contribue într’un mod de netăgăduit la fortificarea sănâtăţel.
In localitate visitatorul îşi poate procura locuinţe bune, higienice şi confortabile. Familiile mal ales găsesc aci toate mijloacele spre a ’şl face menagiul în casă. Un doctor va şedea în permanenţa în comună Sure a da toate informaţiunile trebuincioase la modul aplicaţiunel băilor, a su-praveghia curăţenia satului şi a locuinţelor, precum şi a controla articolele de hrană din consumaţiune; tnlr’un cuvînt, a da tot concursul săa ştiinţific pentru ca publicul sâ nu aibă nici o nemulţumire în ceea ce priveşte conducerea curei. O farmacie va funcţiona pe tot timpul sesonu-luî, ast-fel că în cas de accidente ori de maladii înttmplătoare, pacienţii vor avea repede la îndemână ajutorul medical trebuincios.
Pentru înlesnirea comunicaţiei, o deli-genţâ este hotăr'tă sâ circule zilnic între bai şi Târgovişte, făcând şi serviciul de poştă, plecarea şi sosirea el fiind în legătură cu trenurile ce vin şi pleacă de la Târgovişte.
Stradele sunt acum bine şoseluiteşi eu rate, praful care ani! trecuţi supăra mult lumea, acum va dispare, căci un Dumăr îndestulător de sacale vor uda de trei ori pe zi stradele.
Pavilionul central s’a mal mărit şi s'a făcut mal confortabil pentru concerte şi serate; de asemenea grădina ce ’l înconjoară s’a Înfrumuseţat prin complectarea Aleiuluî şi prin adăogire de noul plantaţii. S’afi luat disposiţil ca un cofetar din cel mal buni să instaleze aci un bufet care să nu lase nimic de dorit, şi o musica militară s’a şi angajat deja pentru tot sezonul băilor.
Iluminatul stradelor este complectat prin înmulţirea lampelor. Intr’un cuvînt s’a făcut tot posibilul pentru ca această staţiune balneară care ’şî-a căpătat cu drept cuvînt un mare renume pentru virtuţile sale curative, să fie din an tn an îmbogăţită cu îmbunătăţiri reale care sâ atragă lumea şi s’o oprească din drumul săa peste frontieră.
Comitetul permanent al judeţului Dâmboviţa, tn vederea aceasta şi în scopul de a 11 folositor, n’a cruţat nici un sacriflcia din parte-1 spre a menţine reputaţiunea băilor acestora la nivelul deja câştigai, şi supravegherea sa nu va lipsi pe tot timpul sezonului.
Comitetul face dar apel la persoanele care ah trebuinţă de asemenea băl să prefere «Pucioasa» noastră celor-l’alte staţiuni de acelaşi fel streine, şi fie siguri câ vor fl tot atât de folosiţi, cu singura deosebire că de aci se vor întoarce acasă cu o economie mal mare şi cu satisfacţiunea că 'şl aO găsit remediul suferinţelor d-lor la noi tn ţară.
p. preşedinte, C. Bucseneanu.
Secretar, N. C. Simulescu.
LA MAGASINUL
DE
DROGUE, COLONiALE-DELICATESE
IOATETZL?u7pF?™e.GERSABEK OVESSA
»
LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI
au sosit$i sosesc din tţ tn tţ zile
APE MINERALE NATURALE
din toate sursele indigene si streine
Asemenea toată producţiunea Latului proa spet din Paşcanii proprietatea D-nel Colonel Blaramberg se ana de v&nzare numai tn sus numitul Magasin.
LA CONCURENTA
Vând mult si cdstig pucin, avantagiu consumatorilor
C. T. CHRISTOFOR
„LA ftlARIXAH"
Calea Victoriei, No. 100, vis-â-via de Cişmeaua Koaie sub Jockey-Club.
Zahăr franţuzesc.	.	.	.	kilo
Zahăr cubic............«
Cefea marlinicâ cal.	1	.	.	«
Cafea Rio	«	I	.	.	«
Luminări Apollo veriL. 560 gr.
de iux cal. I
kilo
1—10 i—20 4-40 3-60 1-65 1-40
Unt-de-lemn francez .	• «	3	
« grecesc .	• «	2	
Orez turcesc ....	• v		50
Făină de Pesta cal. I .	• a		60
a « « « II	• «		40
Macaroane de Italia cai.	i. «	1-	-20
Fidea « « «	I. «	1-	-20
Măsline dulci ....		2	
Ceaiu comp. coi. cutia.	• «	4	
Rom Englezesc . . .	. Litru 3-		-60
VIWBI DE MASA ALESE
Conservate de mine in propricle mele pivniţe
Vin uegru dc Aicoresli veehi de 4 ani Litru fr. I
Vin alb de Druga»iaui veclil de 4 ani Litru fr. I.
54*
Cu stima C. T. • HHISTOMJH
SE A REN DEAZA viitor partâmea
tlin moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de 10 minute de Alexandria, tn întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, înngasll pentru grâu ai porumb mari. Doritorii se vor adresa )§ Rad&cţia acestui ziar.
EPOCA — 29 MAiU
CA8A DE SCHIMB
. ffl. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
28 Mniu 1888
6 J 0 Henla amorti6abiU 8 0 0 Henta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig, do st. drum do for
7	0/0 Scris. tune. rurale
6	0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scrie. func. urbane 6 n/0 Scris func urbane 6 OiO i Vrii
OlO Scris. func. urbane roane 5 0/0 laşi
f> 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens (leitOdob. Împrumutul cu premie Acţiuni baneei nation. Acţiuni «Dacia-România»
> Naţionala • Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austriac!
Tendinţa fermă
Cump. Vend. 92 1/2! 93 90 1 2 92 99 3,4 90 t 8
|
107 1 /4 107 3/4 92 i 92 1 2 105 1 2 106 98 3/4 99 87 3/4 88 1/8 77 1/2 77 7'8
76 t/2	57
212	210
39	42
940	960
225	235
210	215
85	90
16 65	trt 85
16 65	46 85
201 12,203
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani Xo. I Ti liis
BUCUIIESTI
Curs pe ziua de 28 Maiu
VALORI	Scadenta cupoanelor	Târg lib. curs med.
i'ouilur! «le stat rom An		
Urniţi rom. perpe. 1675 5%	1 Ap. 1 Ocl.	91
Kema rom. umorii,aii. 5%	1 Ap. 1 Oct.	l*î X
Rrnta rom. nir conv. 6%	t Mai t Noem.	91)
Oblig. i1o stat C. K. H.6%	1 lan. 1 Iulie	
idem idem 5%	Idem	
împrumut Stern 1861 7%	t Mar. 1 Sept.	
Imprnm. Openlieim 1866 8%	1 lan. 1 Iulie	
Agio		16 75
împrumut, de urase		
lmpr. oraş. Bmmr 5%	1 lan. 1 Iulie	77
idem din 1884 5%	1 Mai 1 Noem.	UI
lm.01-.Buc.cn primo loz fr. 2u		40
Valori diverse		
Creditul fonciar rural 7%	1 Ian l Iulie	107
idem idem 5%	idem	
Cred. func. ur din Bnc-7%	idem	106
idem idem 6%	idem	99 X’
idem idem 5%	idem	88
Cred. func. ur. din laşi 5%	idem	77 3/4
Obl.ca». pension, fr 300 IU	I Mai 1 Noem.	216
VREŢI SE VE IWBOGftTITI?
Cumperati numai de cât Bilete de Loterie turceşti cu tiragiu la 1 August 1888 garantata de guvernul otoman
Seama de gAMgprea considerabil
SUMA LOTULUI ESTE DE 1,000,000 Fr.
550 LOTURI
t câştig principal	600,000 franci
1 câştig principal	lîO.OOO »
î câştiguri de 20,000 fr. fle-care 40,000	»
6	>	6,000	>	36,000	■
12	»	3,000	•	36,000	•
28	.	1,000	>	28,000	»
500	»	400	»	200,000
l'recnrtle Biletelor:
1 bilet 5 Iei in aur. 5 bilete 24 lei in aur, 26 bilele llw tel in aur, 100biiete465 lei in aur
A.	Liuele utlclale vor 11 trimise banco iuda la dupe tragere, tle-carui cumpcrator.
B.	Or-ce câştigător va It avisat prin depeşe cbisr in ziua tragere).
C.	Tragerea va avea loc la Constanlinopol, la Palatul imperial de Monnaies.
D.	Pentru primirea biletilor, treime se se a dreseze banii prin mandat postai [chequej
La diroctorul comptuarului comercial
557 grandes rue de Tete 557
Constanlinopule [Turrjue).
EFORIA BISERICI] CHETZILESCI
La licitulio de la 26 MaiG, neeşind preturi satisfăcătoare pentru restabilirea caselor bisericel pe din afară, se va t'ne adoua licitaţie la 8 Iunie, la cancelaria Et'orieT, la 2 ore p. m.
Amatorii pot vedea condiţiile, devizul şi caetul sarcinilor în toate zilele, de la 4-6 ore dupe p ânz.	792
TfC TTTPUTDT A T casa d 1 n Strada Polon & Ut lNlinlnlAi No. 104, compuşi din V camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd do 6 caî, şopron pentru trasuri.	723
nr R Dr 1| n R T de la Sf. Gheorghe UL AntllUAI 1890 înainte, moşia Pietrişu din districtul Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. IV. Alexandrecu.
Illi VE1AREIIOSH STAVESTIfâ£
situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şcşul Tazieul, moară. Casă do locuit, han-cărciumi pe şoseaua Bacâu-Moineştl, lângă fabricile ac gaz.
Doritorii se vor adresa ia d na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No- 8, in palatul Principele Dimttrie Ghika Sir. Lipscani, in facia noei cladir Baneei Naţionale (Dacia-România)
Buouresti
Cumpără ei vinde efecte publice ei face ori-oe schimb de monezi
Cursul pe ziua de 28 Maiu 1888
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni desiat [Conv.rur.] C. F. li,
,	Municipale
Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale
urbane
.. Obl. Serbesti cu prime Im- cu prime Buc. [20 lei] Losurt crucea roşie Italiene „ Otomane cu prime Losurl Basilica bombau Act. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc- de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal- Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italian*
„	Ruble hârtie
NB. Cursul est* socotit in aur
lasl
Comp. Vinde
92 X
90
89 X
76 X 2I4
106 3/4
91	3/4 105 X
8Î
66
39 27
40 17
16 66
201
124
100
99
217
93
91
90
77
220
107
91 106
99
M
79
71
42 30
43 20
16 80 203 126 101 100 212
MĂRGĂRITARELE TUTUROR PARFUMURILOR
FEXTBI) BATISTE, II VIM! ETf.
ESTE PARFUMUL MAIGLG£KGHBft
DE
-ess LOHSE sss-
renumit peDtru caracteristicul, îndelungatul şi plăcutul sâO miros
Heliotrope lalanc de LOHSE Grolcllilie	de LOHSE
Bouquet Messalina. de LOHSE
Cumpftră’oril fabricatelor mole re aibă tot-d’auna îu scamă Firma GlISTAV I.OI1SK 46 Vager Strase Berlin Fabrica de Parfumerie şi Sepunurl (ine dc toaletă.
Depou la d-nil S. Hechter, Ch. Lazarowitz etc. Eu detaliu la
toate parfumeriile de lux.
754
JHBBB

DE LABBAYE DE FECAMP (FRANCE)
ESCELINTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APERITIVA
CEA maT bună din tot* licorile
Am oere todâuna 1» josulfi Harqiet «portes eo Frânt* «l i I £tranf«r g fiecărei sticle, eticheta pi*
semnătura
eSbPţ****!	|trati purtăndu semr
_rif^^^i^^^^_Bdlrectorelul generale.
per
«ari s’aă angajata pe *crt*ă a nu vinde nici fti contrafacere.
A. Fialkowsky—G. sl D. Tanasescu frnll Constantlnescu— D. Mnrfneseu Rrng-iidii —X. loa-nid et Comp. — Carol Gersabek.
42, Calea Victoriei, 42
Recomandăm onor. public bogatul nostru asortiment de Haine gata croite si lucrate de noi ulei dupe ultimele jurnale.
Tot de odată încunoştiinţăm onor. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul oomplect de stofe veritabile franceze si enjrleze pentru comande.
PreciurI fosrte convenabile.
Cu stimă,
Gr*oitoria Rosenzweig
Calea Victoriei, 42.
9A1
MARE DEPOSIT
M	DE
ITZEVI DE FIER
Sl ACCESORII
LA
ADOLF SALOMON
Bucureşti, Str. Domne! 14 bis
„NAŢIONALA"
I SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
1	DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DUPI.I* VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre în palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
Direcţiunea generala.
X
MOAŞE
PRACTICANTA DIN PARIS
anunţă onor. sale clientele că s’a mutat din Strada Scaunele No. 66 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu).
Orele de consultaţiunî în toate zilele de la 1—3 p. m. 741
F*»il
ANUNCIU
BĂILE
802
I
Are onoare a încunoştiinţa pe onor. public că am obţinut prin o transacţiune de cumpărare Btabilimcntul i e berărie
WILHELM GRAKBERT
No. (t-Strada Ştirbei Aoda-No. <S
precum şi renumitul deposit de vinuri indigene şi streine. Rog dar pe onor. public şi pe vechea clientelă se mă o-noreze cu asistenţa sa, căutând se corespund dorinţelor prin un serviciu prompt şi curat.	cu stima
774	I. I. OSWAlD^r
Strada I’olitiel, Xo. 4-0
Stabilimentul de bâl este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt tn toate zilele la dis* posiţia onoratului public. Direcţiunea.
I
Z)
o
CC
D
O
LlI
_l
LlI
O
o
7.
U
V)
■-
<
p
«ţ
B
H
J
STRADA LIPSCANI, Xo. 2
CELE DIN URMA NOUTATI
STRADA LU'SCAXI, Xo 2
HA&jUNnvux» m Mmmmm si pjjvulexi
S’A DESCHIS
Gonstantinescu
S'S DESCHIS

763
CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MAIU ANUL CORENT
UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFAR1E PENTRU DAME Sl BARBATI
STRADA LIPSCAXI, Xo. 2
CELE DIN URMA NOUTATI
STRAD V LIPSCAN», Xo. 2
■■
O
m
2 m
" 1—1
> 2
C
► z
E C
5 i
o S * >
i o
ti
c
—I > H
Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucureşti.- Calea Văcăreşti DJo. 1 92—Bucureşti
Se însărcinează cu conslrucţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal redusede cât acele dinViena şi Pesta.
Preciul
Unei mori	cu 1 piatră	de	36	lei	1900
»	»	» 1	»	»	46	»	2100
»	»	» 2	pietre	»	36	»	3600
»	»	» 2	pietre	»	42	»	3800
Eşeculează repede or-ce lucru de urnâtorie saO mecanică; precum: olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc.
tiea dve detuci.Mareasorlimefer, raiuri pentru vagoane, Rcacauvile, tgreeioe ălddpaoizsrnt de pietre de moara, La Ferte-sous jouars

I
| PILULES UNIVERSALES
I
1
£
$
I
DE
Dr. JANVIER
hemoro'delor
iilor a
Remediu sigur contra (tranjil)constipaţiunel,dureri de cap,i digestiunel si a tuturor afecţiunilor tubului digestiv.
Fie-carc cutie conţine câte o instrucţie.
Preţul 1 leu si 50 bani.
Se alia de vânzare:
In Bucureşti la farmacia Applo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, 1a farmaaia la Aurora. Anton Altan, Strada Batistei 14 bis.
In Braila la farmacia laAquila Româna Anton Drumer, Strada Galaţi.
735

I
£
£
£
I
£
&
i
£
X
S
X
Cal. Victorii
Pal. Dae.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVIENNE
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate wl soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de maBa, şervete si prosoape de pânza.
dWMMiMAWMlate
iapc"
si lăţimile.
Olanda veritab. de Belgia Madapolam frantzuz6sc de toate calităţile
tumburg. ;atil
Batiste de olanda si de lino albe Bi colorate.
Ciorapi deDame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. «. Jarger. Gulere si manşete de olanda ultima fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Troosouri complecte pentro tldantatl. Layette* sl Trouxouri pentru copil. Trousonri pentru pensionate, otelnrl si restanranturi.
Avem onoare a informa pe client- lv noastra ca a apărut CATALOGIJ NOBTBG ILUSTRAT Sl VA FI TRIMIS OM-Ct I VA FAUR < EHEHE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACIA-ROMAN IA» vis-â-vis de libr&ria Sococ
________ 535
vts-d-uw de Lib. Socee
MAX FISCHER
Calaţi. Strada Mare No. 29.
Bucureşti, la d. A L. Palm, Ma gasin de Instrumente şi de Note mu-stcale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România).
Mare deposite de renumite fabricate. Construcţiuue americat.â iu-crucişate.
Preţurile convenabile, înlesnire la platâ. Închiriere d* pianine. 786.

I
m
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
E* FIM
STRADA BISERICA IENEI NO. 10. CASA BISERICEI DIMTR'O ZI ^ BUCUREŞTI	^
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le- Ş gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase- !| manea efectuează Registre de Comptabtlitate, II Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Ca- S dre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre I ciurile cele mai moderate.
X

x
©
SĂPUN VENUS
Sl
SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI
DE DOCTORUL POPP
din Floarea Soarea sunt actualmente Săpunurile de toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mal înalte si întrec prin fineţa lor cele mat bune săpunuri de toaletă esistente
I. G. POPP
Enruisor al Curte! I. si R Viena I, Hog-nerstrasse Xo. 2
& ss sari® jBjrans
se găsesto de venzare la F. IV. Zumer, loan Tzcttu, Drogue-ria lirus, Gustau llils, A. Varlanescu si ta Mag asinul de Par-fumerie „Stella.'‘
xm
x
«m:
:x#*x:
■x
XG
DOCTORUL SiLTER
MEDIC ŞI CHIRURG
De la Facultatea de medicina din Viena
Specialist tn boalcle Sj phililice
pe care le trateaza tntr’uu mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiunidela7i/2—8 /2dim. şi de la i—4 p. m. Strada Fortuit* Xo. 4, lângă Spiţeria de ia Biserica cu Sllnţi.
Tipografia JCiarului,, Bpooa'
A ipurll cu cerneala Cb Lorllleux Ole Paris
www.dacoromanica.ro
Giiraot responsabil O, Georgeeou.