ANUL III No. 755 ^ DOUA EDIT1UNE SÂMBĂTĂ 28 MAI (9 IUNIE) 1888. NUMERUL DJ \)\\\ NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-O'A-UNA ÎNAINTE In Buonre.ei: La casa Administraţiunel. In Tara : Prin mandate poştale. Pentru l an 40 lei, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strainrtate ; La toate olflciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 Iei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA PEDACŢ/UNEA No. 3,—Piatzn Episcopiei,- No. 3 APARE IN TOATE ZII,ELE DE LUCRU 1 WUliaWB«.IUg JUWWIljWlUMUBgC RHWWJIŞBWIIIU'.iiHI tiurrr.itms.rfLmt COALIŢIA D'NU PANU OM CU DUH! CAIENBARIL COLECTIVIST „LUPTA" SI CONSERVATORI PENTRU CE? NERĂBDĂTORII DRAMELE PADUREI subsiste în cutare or cutere condiţii. Noi credem câ aceasta nu depinde de o tocmeală pentru loourile de deputaţi or de consilieri comunali. Nu; faţă cu atitudinea d-lui Panu, nici un fel de relaţiuni nu pot exista cu d-sa, şi suntem încredinţaţi câ a-micii noştri din Iaşi Ii vor spune lămurit aceasta, fără a mai intra măcar în discuţiunea amănuntelor unei uniri imposibile. Aceste zise, constatăm câ nu noi suntem de vină daca unirea cu unele elemente nu este posibilă precum este posibilă şi există încă cu alte elemente înţelepte. La început,printr'o eroare foarte naturala şi adesea obicinuita, s'a tipărit numele Ahil Cerlenti tn loc de Christofi Cerlenti. Numai zevzecii îşi puteaO închipui altceva Văzând însâ că d. Panu a luat treaba la serios, am găsit şi noi ideia d sale minunata şi o vom pune tn practic». Vom desgropa morţii pân6 când va veni şi rândul reposatului Vasile Conta care se va înfăţişă înaintea directorului Luptei cu o oare-care scrisoare foarte interesanta pentru public, dar foarte plictisitoare pentru d. Panu. Şi când vom face aceasta operaţie, în loc s6 mal strige coconu Gheorghe: «Ce scandal 1» te pomeneşti ca ne vine rândul s6 strigam noi: «Ce scandal /» 28 MAIU Aunl 4 8Î8 «lupe | Anul al IH-a al HriNtos j colectivităţi Representant T României exclus de la congresul de la Berlin La 28 Maiu 1878. telegraful a a-dus în Bueureşti ştirea că represin-tantul României, nu va fi admis la congresul de la Berlin. 28 MAIU Anul 1HS2 dopc | Amil al Yll*a al Hrfolos | colectivităţi Rescumpararea liniei ferate Cer-navoda-Constantza Senatul votează răscumpărarea liniei ferate Cernavoda-Constanţa pe preţul de 16,800,000 de franci. Inginerii Statului o evaluaseră la 10,700,000 de franci. Camera votase mai întâiu 12 milioane. Compania engleză o lăsase şi ea la 12 milioane. In ultima lectură, preţul s’a urcat la 16,800,000 de franci. De cât-va timp Lupta atacâ cu înverşunare pe conservatori, care n’aO lucrat deloc în contra colectiviştilor, care aQ pretenţii exagerate, care vor se vie la putere fâra a avea nici un drept, etc. En însuşi d. Panu zice că «conservatorii n'aO răsturnat pe colectivişti, căci cine jiu ştie câ campania cea crâncena dusă de elementele liberale a contribuit în cea mal mare parte la căderea fostului guvern.» Toate acestea sunt însoţite de epitete injurioase, de adjective surugieşti. Ne vrând şi ne fiind în stare se luptăm cu d. Panu pe un asemenea teren, îl lăsăm pe d sa se exprime o apreciere mal justa asupra rolului partidului conservator. Iatâ ce zicea acum un an ziarul Luptat Dar dacă regimul actual trebue să dispară este întrebarea: cărui guvern,căror oameni trebue să facă el loc ? La această întrebare, ori cât ne ar costa adevărul şi respectul pentru cititorii noştri, nefacese răspundem următoarele : In locul regimului actual nu poate, jiu este just ca să vitiă de cdt oamenii care nu au participat în cursul acestor 11 ani, la această politică detestabilă, care nu aii dat concursul lor acestui guvern, care nici direct nici mdirect nu aii contribuit la menţinerea regimului şi prin urmare ta comiterea tutulor turpitudinplor. Este lăudabil pentru o parte din liberali că s’au despărţit de guvern, sunt demni de respect oameni ca dd. Brâtiauu, Vernesou, Boerescu etc., care nu au mai voit a da de la un timp concursul lor unul regim in- www.dacoromanica.ro COALIŢIA • Iarăşi s’a adus pe tapet de unele ziare cestiunea coaliţiuniî. Nu avem de gând, astă zi, se mai discutăm cestiunea dacă coaliţia mai are raţiune de a fi, or dacă ea mai presintâ vre-o utilitate. Vrem astă-zi se luăm numai act de unele declaraţiunî, care lămuresc relaţiile unor grupuri şi unor persoane faţă cu coaliţiunea. Dreptatea de eri să exprimă în a-ceastâ privinţă în modul următor ; «Cea ce se numeşte opoziţiunea u-« nită,adică coaliţiunea diferitelor ele-«mente şi grupuri politice, care au «răsturnat regimul trecut, credeam «că nu mai are raţiune de a fi după «căderea colectivităţii.» Este dar lămurit că disidenţii— aceia cel puţin care au rămas grupaţi împrejurul d-lui Fleva—numai fac parte din opoziţia-unită,careşi-a pierd ut, precum zice Dreptatea, raţiunea de a fi îndată după căderea Colectivităţii. Nu discutăm dacă cuvintele confratelui nostru sunt temeinice or nu, ci ne mulţumim numai a lua act de declaraţiunea sa. Tot eri, ziarul Lupta să exprimă în privinţa unor elemente din coaliţie în aşa termeni şi ia laţă cu lista comunală a coaliţiuniî o aşa atitudine, în cât nu mai încape îndoială că d. Panu nu mai face parte din oposiţia-unită, presupuindu-se câ d-sa a făcut vre o dată parte din-tr’însa. CâcI în privinţa d-lui Panu cestiunea e mai complicată. D sa a susţinut înfiinţarea coaliţiuniî, dar n’a făcut parte dintr’însa; nu făcea parte din oposiPe^amTiâ am Buca reştî, dar făcea parte din oposiţia-unită din Iaşi şi primea concursul ei la alegeri. Acum negreşit că această cestiune se va descurca şi câ d. Panu nu va m8î face parte din nici un fel de oposiţie-unită, fie ieşeană, fie bucu-reşteană. Duminecă comitetul coaliţiuniî din laşi e convocat pentru a lămuri situaţia respectivă a diferitelor grupuri din coaliţie, şi nu ne îndoim că amicii noştri vor declara câ nu mai au ce căuta în compania d-lui Panu. Poate directorul Luptei să creazâ câ coaliţia cu d sa depinde de pretenţiile cutârui şi cutărul grup, câ înţelegerea cu d-s& ar putea îucâ se TELEGRAME • ________________ AGENŢIA IIA VAS Potsdam, 7 Iunie. împăratul n’a petrecut o noapte foarte bună. Somnul sâQ a fost întrerupt de tuse. După sfatul doctorilor, împăratul a stat în pat pînă la li ore. Potsdam, 7 Iunie. împăratul a petrecut ziua destul de bine Majestatea Sa a lucrat mult şi a primit pe Corniţele Eulemburg. Tuşea a scăzut. Din causa timpului urît, împăratul nu s’a preumblat. A lena, 7 Iunie. Se anunţă din Belgrad «Corespondenţei politice» că ştirea după care Regele ar fi comunicat Comitelui Kalnoky un proiect de creare a unei confederaţiunl balcanice antipanslavistă este cu totul neîntemeiată. Berlin, 7 Iunie. «Monitorul Imperiului» publică legea de prelungire a perioadelor legislative. Sibiu, 7 Iunie. Mâine va avea loc întrunirea membrilor comisiunel de delimitare pentru graniţa roxânească. La 15 Iunie vor începe lucrârilo celor şase secţiuni mixLe compuse din membri austro-ungarl şi români. Paris, 7 Iunie. Mareşalul Le Boeuf a murit. Londra, 7 Iunie. Banca de Englitera a scăzut scontul săâ la 2 1/2 0/0. DOM! PA! OM CC Dlll! Toată lumea credea până acum că d-nu Panu are numai o idee pe zi, întocmai ca răposatul ziarist frances E. de Girardin, dar toată lumea nu ştia că d-nu Par.u este şi om cu duh. Duh n’are în toate zilele precum are i-del, dar din când în când pe la sărbetorl produce câte ceva cu mare haz. Spre ecsemplu Vineri 27 MaiO, i'a fost sorocul se aibe spirit şi a produs în Lupta următoarea informaţie: Pe lista oficiala a opozit iunei-unite apa-ruta aseara in România si Naţiunea, vedem intre alţii figurând si numele d-lui Cerlenti „Ahil“ Ei bine, d. Cerlenti Abil a murit de -uut acum» trei sau pntru ani. Cetateni ai Capitalei, mergeţi la urna si alegeţi în consiliul comunal batausi ca Bra-tescu si morţi ca Cerlenti Ahil ! Cetateni ai Capitalei, iata cum ve trateaza liberalii-conservatori! Reacţionarii, pentru a se statornici la putere, sunt nevoiţi ca se scoale morţii de prin morminte. Ce scandal! Abia începusem acest articol, remâind uimit faţa cu dosa de spirit a d-lul Panu, când un prieten me deşteptă din visul med şi mC încredinţa c# directorul Luptei n’a voit de loc sC facă duh dând acea informaţie. A vorbit foarte serios. Păcat 1 Iata cum se surpă o reputaţie în cinci minute. De vreme ce d-nu Panu, cu perspicacitatea ce'i este proprie a înţeles indată că reacţiunea are de gând sC scoată morţii din morminte spre a'i aduce In consiliu comunal, or ce tăcere din partea noastră ar fi zadarnic a, ba chiar criminala. im mi iii.u.»mii»»i«wiaj>erbal fiind isprăvit, Caulot, obosit de’ îndelungatul şi prepuelnicul interogaloriu ce Indurase, ceru veie celor caj-e ducea căruţa în care era întins cadavrul nenorocitei victime, să meargă înaintea lor acasă la d’Aumoy, www.dacoromanica.ro spre a pregăti pe soţia lui pentru lovitura ce o aştepta. Cererea lui era prea dreaptă spre a nu fl primită, jandarmii şi ţăranii primiră, destul de mulţumiţi de altmintrelea de a fl scutiţi de o sarcină supă-râcioasa. Caulot, mâhnit, posomorit, pleca nainte. După un un sfert de ceas şi mal bine, se întoarse : Cortegiul nu se mai vedea... faţa lui să schimbă îndată, şi repede, vioiu, apucă prin pădure ca să ajungă mai de grabă pe o cărare cunoscută de dânsul. Razele soarelui primâyaratu> ssdrţn'sd printre trbeeit, şi când luminau faţa omorîtoruluî, aruncau asupra lui o licărire fantastica... Marţial Caulot era om nalt şi voinic. Se născuse la picioarele Alnililor, în Provanţa, în ţara soarelui. Bine făcut, de statură frumoasă, haina de pădurar 11 prindea bine. Piciorul său se arăta puternic sub pantalonul scurt de catifea şi ghetra de piele galbenă ; pieptul '! era larg şi sdravân, braţele nervoase; era iute, Indemenatec la mişcări. Marţial era frumos băiat... Obrazul, cam lungâreţ, era bine Încadrat de un pâr negru care ’l cădea In şuviţe groase pe frunte. Purta barba despicată şi buzele lui, foarte frumos desemnate, de şi cam groase, erau acoperite de o mustaţă roşiatică care făcea să’I para gura mal mica; nasul 11 avea drept şi fin, ochii în forma de migdali, cu gene lungi erad poate cam înfundaţi, dar &-veau o privire stranie sămănând cu un fel de licărire... o privire de fiară pe care numai genele o mal îndulcead; coloarea feţei era mal mult închisa. Rare ori vr’o fată din sat văzându-1 nu zicea: — E frumos 1... Trebue să adăogăm că spunea mal încet: — Dar par-ci nu mi-ar plăcea. Şi Ardenesele judecă drept; ad gustul greii, fiind ele înseşi sunt In adevăr frumoase de obştie. Marţial însflrşit trecea drept un om binp îp7.«uti«,ai. de fire ; dar toţi simţeaţi că estue în el ceva sălbatec, fioros; trăsurile ; sale chiar când era vesel, când zimbew, păstrai! oare-care asprime. CineL'era Marţial Caulot, numai o femeie diln partea locului o şlia, nenorocita pe tare o făcuse văduvă, Orphisa, sora Iul (de lapte... Orphisaera Ardenesfi: dar fiind! slabă de mică, o crescuse la Sud; o foimeie voinica de la Arles fusese A iwa el, tocmai mama Iul Marţial... _a Jzece ani pleca din Provenţa; la şeapte->spre-zece să întoarse şi regăsi pe fr'i&te-său; el zicea că e boar în Camarga. lin fapt era hoţ şi contra-bandier; npama Iul murea de supărare, şi pentru a > face să lase acest soiţi de viaţă Orphşisa 11 luase ca pădurar al bărbatului el. (Va urma) Revista în cestiune 'ţi arată mirarea zicând : «că de ce anonimul autor al a-celuî articol a scos la lumină o lucrare statistică a cărei aparitiune a avut loc cu 3 ani in urmă şi că de ce n'a făcut această critică atunci la publicai .» Ne grăbim a’t răspunde. Motivul ce ne-a reţinut de a nu face critica chiar atunci la publicarea acelei lucrări in Buletin, a fost pornit, o declarăm în toată sinceritatea, numai dintr’un simţimint de generositale către ttnărul autor, pentru că nu voiam a ’I face nici o piedică la avansarea sa—de oare-ce trebue să se ştie, cfl d-sa nu era în realitate de cât ajutor-referent pe a-tuocl—şi daca provisoriQ ocupa postul de secretar-referent al oficiului central de statistică, adica cu două grade mal sus de cât era în realitate, şi în contra chiar a disposiţiunilor categorice ale lege! de organisare a serviciului statis-tisc—această posiţiune, ce nu se întlm-plă la mulţi, o datora numai graţie fa-voarel celor mari şi a aprobare! tacite a referenţilor statistici de pe atunci. Daca i-am făcut acumaceasta critică, este că d-sa, în tot acest interval de timp, a căutat, prin toate mijloacele de a se insinua pe lângă superiori şi a usurpaposiţiunea chiara acelor cari l’au ajutat lntr’un mod desinteresat. Am ţinut a releva acestea Revistei, pentru ca să cunoască mal bine omul a cărui apărare benevolă a luat'o. Onor. revista, de şi are grija a preveni că nu se erige în apărător al d-lul Saita, dar crede necesar, adaogă dânsa, de a da oare-care lămuriri, flind-că e vorba de o lucrare oficială. Să ne permită însă a’I spune, după cum am zis mat sus, că modul de ar-guraentaţiune al revistei, în apărarea ce face d-lul Saita, în loc de a fi în folosul săQ ’l afundă şi mal mult. Ast-fel, revista observă: «că d-nu Saita personal nu este autorul acelei lucrări şi că numai în calitate de referent-statistic a dat'o publicităţi. Prin urmare, lucrarea aceia nu este o lucrare privată, proprietate a sa, ci o lucrare a serviciului statistic». Drept să spunem, nu înţelegem a-cest mod de interpretaţiune al revistei. Tocmai pentru că n’a fost o lucrare a sa privată, ci o lucrare oficială a serviciului statistic, pentru acest cuvînt dar nu trebuia să’şl pună iscălitura sa, când ştia foarte bine, că lucrarea In sine era o curată plagiatură. Raţiunea şi chiar bunul simţ ne spune, cs tocmai faptul acesta, de a iscăli ca persoană oficială, este o circumstanţă care agravează posiţiunea d-lul Saita, iar nici de cum o circumstanţă uşurfttoare. Şi dacă este vorba să intrăm puţin în aplicaţiunea dreptului comun, ştim cu toţi, că tocmai acele persoane oficiale cărora le incumbă o sarcină, o atribu-ţiune oare-care, şi abuzează de dânsa în exerciţiul chiar al funcţiunei sale, tocmai acelora li se impută o mal mare responsabilitate şi prin urmare o culpabilitate. Deci, afirmarea revistei cade de sine, ca ne fiind bine întemeiată. «Dacă numele d-luî Saita, adaogă revista, figurează pe acea lucrare, acâsta se datoreşte unui us constant, acela că fie-care lucrare statistică să fie sub scrisă de şeful biuroului care a lucrat’o. Acest punct fiind stabilit, toate cele-l'alte ocupaţiuni cad». înţelegem, ca o lucrare să fie subscrisă de cel care a lucrat’o, dar nu înţelegem acest us constant, ă la maniere de revista Curierului, de a'şl bate joc de o lucrare prin faptul plagiări, şi cu atât mal mult cu cât lucrarea în cestiune este o lucrare oficială şi care se trimete şi în străinătate. Cel puţin acest us constant, de a sub-scri o lucrare oficială , plagiată dupe&lţl autori, noi n'am văzut încă până acum, că se petrece şi în alte ţări. Uitam a semnala că, dacă este un us constant de a sub-scri o lucrare o-ficială—dupe cum susţine revista—a-pol, de ce autorul lucrări statistice a avut grija de a nu'şl Însemna numele In acele broşuri trase â parte, care ah fost trimise în străinătate, ci şi-a pus iscălitura numai în lucrarea publicată în Buletinul Ministeriului No. 9 şi 10 din 1885. Faptul acesta cere esplicare. Se ştie, că o lucrare cu un caracter oficial, săvârşită de un funcţionar public, ’l atrage necesariamente, atât a-tenţiune cât şi elogiurl din partea şefilor acelui serviciu, cum şi din partea publicului. Aceasta este o notă bună pentru dânsul, pentru că dovedeşte că are pricere şi însuşiri şi ’l va servi pe viitor la dreptul de avansare. Ast-fel dar, întrebăm pe revista, cum rămâne cu punctul stabilit de dânsa ? Răspunsul nostru este: «că acusa-ţiunite fondate pe adevăr, pe realitatea faptelor, nu pot cădea nicî-odată.» Să trecem mal departe. «Şi în adevăr, adaogă revista, răii lucrează un minister, rău lucrează un prefect de poliţie, când ia şi el in resortul său o măsură luată în străinătate ? Plagiatură s’c fi numind această măsură ? Noi credem că nu». Ce are a face una cu alta. Răspundem: Bine face un Ministru, bine lucrează un Prefect, când adoptă în resortul ra-murei ce administrează o măsură luată în străinătate. Aceasta însemnează pricepere, activitate, că este în curent cu inovaţiu-nile ce se aduc în administraţiune, cu alte cuvinte este la înălţimea misiunel ce ocupă. Râd ar face acel Ministru, acel Prefect şi vor fi supuşi blamului, când el or lua legile, regulamentele si ordonanţele din alte ţâri, le-ar traduce ad- _________________________________________ EPOCA - 28 MAI II I' Hi WWIHTTT 111111111 IUliiI ........... III ■ l IMn , i mnmilWiMl H a literam prin el însuşi sad prin alţii, dacă nu cunosc limba—cum s’a întâmplat în cazul de faţă cu d. Saita—şi a-pot le-ar subscrie, că a fost lucrate de dînşil, neavând grija a spune de unde le-ah luat ? Noi credem că da. Susţinem, că va fi o curată plagiatură acel demers al lor, şi o notă rea, în ceia ce priveşte capacitatea şi aptitudinile lor. Mal la vale. «Şi apoi, ce ar mal însemna diferitele congrese, nu numai cele statistice, când propun mesurî de unificare în legisla ţiunl, în lucrări etc, etc. Nu oare trebuinţa, in general, simţită, ca documentele oficiate să fie mai uşor de compul-sat ? Şi dacă este aşa, vina să poate a-duce oare d lui Saita, fiind-că imitând statistica italiană, una dintre cele mai perfecte, a căutat să scooţă serviciul central statistic de la noi din modul rutinar in care lucra pân'aci ? Acusaţiunî se poate aduce în contra unei lucrări, care dă esp/icările mate riilor ce tratează, in modul stabilit de congrese şi de lucrările oficiale străine ? Răspundem: Congresul, fie statistic, fie de altă natură, ad altă menire de cât aceia, a îndemna pe oameni să plagieze. Ele—dacă vorbim de congresele statistice—pentru a putea înlesni şi fnce posibilecomparaţiuneacifrelor,în toate ţările unde există statistice, de es. Statistica mişcării populaţiunii, statistica criminală, medicală, agricolă etc., ele, zic, ad stabilit formulare uniforme şi 8d emis dorinţa de a se adopta asel menea formulare în toate ţările, tocma-pentru a se face înlesnirea compara-ţiunil Intre lucrările statistice ale diferitelor ţări. Formularele noastre statistice, elaborate de foştii şefi al oficiului central de statistică şi aprobate de membri co-misiunei centrale, care erad In curentul ştiinţei—şi aceasta trebue să o ştie revista «Curierului Financiar,» — pentru că unii dintr’lnşil ad luat chiar parte la congresele internaţionale de statistică; aceste formulare, repet, ad fost făcute după cerinţele ştiinţei statistice şi ale congreselor sale. Daca Insă aceste formulare nu conţin toate aesvoltările cuvenite, după cum se face în Italia, Germania etc., cauza este, că s’a ţinut seamă de starea noastră de cultură In care ne aflăm şi imposibilitatea de fapt, In care se găsesc Primarii noştri, cei mai mulţi fără ştiinţa de carte şi toţi împovăraţi cu diversele şi multiplele informaţiunl ce trebue să procure administraţiuniî centrale, pentru a putea face ceva mal bun şi mal complect. Noi ştim, cum se ţin registrele actelor stării civile şi căţl dintr'ânşil sunt pătrunşi de Însemnătatea lor. Dacă In oraşele principale s'a găsit neregulari-tăţi în ţinerea registrelor stări civile unde oamenii sunt mai luminaţi şi unde există un mai mare control, dar pe la sate, uude se nesocoteşte îndeplinirea chiar a formalităţilor cele mai esenţiale aie acestor 3 mari stări civile ale omului. Prin urmare, revista «Curierul financiar» să creazâ, că nu aduce uu serviciu d-lul Saita când afirmă următoarele: «că d. Saita a căutat să scoaţă serviciul central statistic de la noi din modul rutinar în care lucra până aci.» Din contră, nu numai că nu l’a scos din aşa pretinsa rutină, dar prin faptul plagiări l’a şi compromis chiar. Apoi, când revista mal afirmă acestea : «Acuzaţiunî se poate aduce in contra uneî lucrări, care dă esplicări materiilor ce tratează in mod stabilit de congrese şi de lucrări oficiale străine ?» Răspundem, că aci nu este vorba de explicările de text, de cari ar trebui să fie însoţită orl-ce lucrare statistic»— aceasta conform dorinţei emise de u-nul din congresele statistice — ci, aici este vorba pur şi simplu de plagiarea unui studiu al său propriii, aparţinând autorului statisticei italiene. Şi mai la vale adaoga : «Noi credem, că nu aci stă vina d lui l. G. Saita, ci in aceia că nu a stat în serviciul statistic, pentru a da statisticei dc mişcarea po-pulaţnmei romîne toată întinderea celei Italiene, scop ce pare că urmărea » Biae a făcut, răspundem, atât tu interesul d iul Saita cât şi al ţărel, de n’a stat în serviciul statisticei, căci ar fi plagiat toate lucrările statistice străine In or ce ramura a activitaţel publice şi sociale,—de oare ce o dată pornit pe aceasta panta, şi In lipsă de or ce control, anevoie s’ar mai fi putut opri—, iar In ochii socieiăţel noastre ar fi trecut de un savant, şi lumea, în;admira-ţiune, l’ar fi considerat un mare sta-tietician, pe când astăzi, d-sa a rămas aceia ce este In realitate. In fine revista termină apărarea sa ast-fel: «Acestea zise, fie ne permis a exprima dorinţa ca Biurourile statistice ce avem să continue apractlca sistemul inaugurat la noi de d. 7. G. Saita şi să caute a da statisticilor române explicaţiunile de cari sunt însoţite cele italiene.» Fie ne permis—la rlndul nostru—a spune, că aceste călduroase consilii ale revistei, să nu le ia In serios Biurounle noastre statistice şi să se ferească, ca de molimă, de a nu practica aşa zis sistemul inaugurat la noi, de d. Saita, după cum ’şl exprimă dorinţa revista; căci, In acest cas ne vom face de rts înaintea strâinătăţel, considerându ne ca nişte automaţi, cari nu mal putem trăi prin forţele noastre proprii, prin munca noastra intelectuală. Vom lDcheia cele de mal sus, cu im-presiunea ce am simţit, citind apărarea revistei In favoarea d-lul Sdta. «L a scos din lac şi l’a scăpat in puţ.» A 2' EDITIUNE Aflăm din Brăila că grupul d-lui Fleva s’a unit cu colectiviştii din localitate. Aceasta înfrăţire s’a făcut în urma unui banc het unde d. Fleva a băut în paharul d Ini Gampeniu. Acest lucru ni Reconfirmă dechiar unul dintre colectiviştii presenţi la banch-t. latR în ce condiţiunl s’a făcut u-nirea : Colectiviştii şi cu disidenţii vor lupta Împreuna la alegerile comunale. Candidatul pentru postul de primar este d, C. Staniu, care peste cât va timp se va retrage şi va ceda locul d-lu Berceanu. Comuna fiind dată ast-fel pe mâna colectiviştilor, aceştia în schimb vor da sprijinul lor d-lui Fleva la alegerile pentru Cameră. x Aflăm că d. procuror general se ocupă cu facerea anchetei relativă la neorânduelilece s’au întâmplatla întrunirea de la Franzelaru. Nu ne îndoim ca această anchetă se va face cu toată imparţialitatea x Necăjită de îndrăsneala ce am luat d’a releva stupiditatea, în adevăr vrednică d’a sluji de model, de care a dat dovadă eri prin strigătul seu de alarmă către cetăţeni capitalei cu privire la o greşită indica-ţiune a numelui d-luî Cerlenti, Lupta n’a găsit alt chip de a’şi resbuna de cât făcându-se vinovată de o nouă stupiditate. Ast-fel, în numărul seu de azi ea caută a dovedi că noi facem răspunzător pe d. Dumitru Brătianu de faptele, adevărate sau nu—justiţia deja sesisată de afacere va hotărî— care se atribuesc d-lui avocat Bră-tescu. Ori cine a citit cele scrise de noi a putut vedea că noi n’am voit de de cât să spunem pur şi simplu că d. Brătescu făcea parte din comitetul d-lui Dim Brătianu, şi aceasta numai pentru că «Lupta», în mai multe rânduri, şi încă înainte de a-faeerea de la sala Franzelaru, ne a atacat cu d. Brătescu, făcând chiar apel la d. Dim. Brătianu, contra noastră, pentru acte de ale d lui Brătescu, desaprobate de densa. Atât şi nimic mai mult am voit să spunem, fără a ne gândi nici se fim maliţioşi către d. Brătianu, nici se apreciem actele d-lui Brătescu. X O scrisoare din Rîmnicul Sărat ne aduce ştirea că d. Nicolae Fleva ar fi recomandat amicilor săi d'acolo unirea cu vestitul Tzutzuianu şi cu grupul acestuia, alt fel zis unirea cu partea cea mai infectă a colectivită-ţeî locale. De şi corespundentul nostru ne este cunoscut ca vrednic de toată încrederea, dăm ştirea sub reservă, ne putând crede că d. Fleva şi amicii săi se fi ajuns deja atât de departe în cât să se gândească la o alianţă cu Tzutzuianu. X D. Nicolae Bordeanu, care de la fondaţiunea ziarului «Naţiunea» a fost unul din colaboratorii cei mai activi la acest ziar şi a contribuit puternic la succesul lui, a părăsit se zice nu numai rtd&cţiunea organului acreditat al partidului d-lui Di-mitrie Brătianu dar şi comitetul di-rigent al acestui partid. Nu cunoaştem motivele hotârârel d-lul Bordeanu. X Colectiviştii din Brăila în cap cu d. Cociaş, cel cu marele necunoscut, au ţinut Marti seara o întrunire în casele d-lui Răduean Danielescu. Fiasco a fost complect, căci afară de numărul extra restrâns de spectatori care asistaula această întrunire mulţi din pa' tisani d lui Cociaş a fost foarte supăraţi In urma atacurilor ce şeful lor a făcut contra bulgarilor şi streinilor in general. X Ministrul plenipotenţiar al Aus- tro Ungariei, d. conte Golous«'how ski tutorcându-se din congediu a reluat direcţiunea Lgtţiunei c. r. X Şedinţa ce Camera de comerciu şi iudusUie din Buoureşt’ trebuia să ţină eri seara ne putând avea loc din causa numărului insuficient al membrilor presenţi, a fost amânată pe d’seară la 8 ore. K probabil însă ca o nouă amânare va fi ne-cesarie din causa ca pentru diseară sunt convocate mai multe întruniri electorale. X S’au revocat decretele de expul-sare In contra străinilor GUster, a-cum mare rabin la Oxford, Auer-bah şi luliu Schein. X Ştim din is vor sigur că vestitul Stăn-ciulescu, care pân’acum se strecura- www.dacoromanica.ro se ca printre picătur7, a păţit’o în celedin urmă. Una din numeroasele sale hoţii n’a putut’o cocoloşi la vreme. Stimabilul gâde va fi nevoit să facă cunoştinţă cu justiţia. Vom arăta in viitorul nostru număr faptul care a motivat darea în judecata deja hotărâtă a fostului comandant al jandarmilor pedeştri, şef al sergenţilor de oraş, şi cap al spionilor poliţieneşti. X Mal mulţi prefecţi de judeţe se găsesc în momentul acesta în Capitală veniţi pentru a conferi cu d. Ministru de Interne. Intre alţii am Întâlnit pe d-nil Donici de la Vaslui, Negulescu de la R.-Sărat şi Vlahuţi de la Prahova. X Atragem atenţiunea d-lui Preşedinte al Comisiunei Interimare asupra a doui din funcţionari aî Primăriei care în loc să se ocupe de însărcina rileloe, umblă ziuaşi noaptea, ameninţând pe alegătorii din diferitele colegii, că dacă nu vor merge la întrunirile colectiviştilor şi nu vor vota pentru ei,îi vor băga pe toţi la puşcărie. Aceşti funcţionari sunt demniijşi neprihăniţii vestiţi bătăuşi ai regimului trecut, Iancu Calvoco-rescu comisar comunal la abatorih şi Lazăr Hagi Ştefan controlor la Berăria Oppler. X In urma unul raport bine motivat al prefectului, disolvarea consiliului comunal al judeţului Râmnicul-Sâ-rat a fost hotărâtă. Intre cetăţenii cei mai greu impuşi care vor compune comisiunea interimară, însărcinată cu gestiunea afacerilor comunei până la nouile alegeri, vor fi şi dd. Lupan, Mârgăritescu şi Mihâ-iescu. X Nişte rău-voitori au respândit sgo-moţul că Casa de depuneri ar sili pe cei-ce au depuse acţiuni d’ale Băncii Naţionale pentru împrumuturi, se şi le retragă. Suntem în posiţiune de adesminţi în mod formal asemenea ştiri rău intenţionate, care au de scop a lovi în interesele pieţei şi a produce panică printre acţionari. X Am întrebat maialaltăeri daca actualul leader al colectivităţii, plinul de talent fost maior Fanuţă s’a gândit la o mică restituţiune ce trebuia să facă tesaurului public. Ziarele colectiviste care de obicei nu lasă să treacă nici 24 de ceasuri ca să declare de infame calomnii denunţările privitoarele murdăriile amicilor lor, chiar când aceste murdării sunt de notorietate publică tac ca peştii, şi nu spun daca d-nu Fânuţă are încasau nu asuprâ-I acei 16000 de lei din banii avansaţi d-sale pentru cumpărătoare de cai. Deci pentru noi generosul Fânuţă care pune la disposiţiunea comitetului central al colectivităţii 20,000 de lei pentru cumpărarea de voturi municioale, nu dă din banii d-sale. X Ni se raportează că eri com’sanl Bucureanu şi Voicu Ionescu împreună cu subcomisarul Iancu Popescu vestitul bătăuş al fostului regun.au cutreer&t toate suburbiile din coloarea de albastru spre a invita lumea să vină la întrunii ea colectiviştilor ce a avut loc a seară la maidanul Dulapului. Toţi trei aceşti agenţi poliţieneşti a-meninţă pe alegătorii, ca să nu vină la întrunirile ce se ţin, de comitetele o.‘ poziţiunei. Voeşte d. prefect să se convingă de cele ce am espus până aci ? nu are de cât să cheme pe birjarul cu No. 40 şi să'! întrebe pe acesta unde s’a plimbat cu numiţii agenţi poliţieneşti, în cursul zilei de eri. De asemenea n’ar fi bine să fie toleraţi cei doi comisari lliesti, tot din coloarea de albastru. Unul a speriat întreaga suburbie Foişoru, itr cel alt e a-mtcul vestitului Tanase barbieru cu care împreuna cutreera ziua şi noaptea calea Vacăreştilor şi stradele din cir-comscripţia sa, însoţit de fostul inspector Dimitrescu, îndemnând şi a-meninţând pe alegători să meargă şi să asiste la Intruniriie colectiviştilor, şi să voteze pentru el. Suntem siguri că d. prefect al poliţiei, luând act de justele noastre plângeri va aduce o grabnica îndreptare. ULTIMA ORA AGENŢIA HA VAS Berlin, 8 Iunie,—«Gazeta Germanie’ de Nord» mal constata că o modificare de cabinet ar sdruncina încrederea a-micilor Prusiei şi ar tncuragia pe inamicii săi cari ar presupune ci tendinţele de a schimba pe miniştrii actuali ar stabili că el nu sunt capabil! de a sacrifica intereselor ţării susceptibilităţile lor personale. Borna. 8 Iunie.—După nişte informaţiunl de sorginte oficioasă, Italia nu va admite nici o misiune străină la marile manevre din anul acesta; ea nu va trimite nici omisiune la manevrele străine. londra 8 Iunie — Se anunţă din Odesa lut Daily Nnvs că 600 ovrei ah fust expulsaţi din Rusia In virtutea noilor regulamente aplicate la graniţa occidentală a Imperiului. Noi expulsiunl sunt iminente. Polsrlnm, 8 Iunie.—împăratul dup* o noapte foarte bună, ae simte dispus. El s'a sculat la 10 ore dimineaţa şi s'a dus imediat In parc. Majestatea Sa va face o preumblare în trăsură. Canula nu s’a schimbat, împărăteasa va pleca astăjsearâ în Prusia Occidentala. Primele numere in care a apărut deja foiţa ce publicăm: DltAtlEl.c. I*\-lUItlI de ALEXIS BOUVIEK vor fi servite gratis noilor abonaţi care vor face o cerere, in acest sens către administraţia ziarului nostru. COMISIUNEA INTERIMARA A PRIMARII BUCUREŞTI Pentru construcţiunea unul «Azil» destinat săracilor oraşului Bucureşti. Comisiunea interimară a organisat serbările populare din grădina Cişmegiu în zilele de 20, 21 şi 22 ale curentei. Mulţumită concursului mal presus de or-ce laudă ce ni sa dat de Comitetul Doamnelor sub preşedentia d-nel Elena Cornescu, resultatul încasărilor făcute a fost deolin satisfăcător, ast-fel că Primăria este îu posiţiune ca tn timpul cel mal apropiat se pună în lucrare o institutiune filantropică. Fondul însă realisat nefiind suficient de a acoperi întreaga cheltuială ce va reclama construcţiunea proectată. Primăria face cunoscut onor. Cetăţeni al capitalei că primeşte cu recunoştinţă în numele săracilor ver-ce ajutor bănesc pentfu sporirea fondului destinat Azilului. In acest scop se tine deschis la Casieria Comunei un registru, din care d. Casier este autorisat de a libera recepise donatorilor. Sumele încasate se vor publica tn «Monitorul Comunal» şi alte jurnale de-odată cu numele persoanelor. Cu această ocasiune, sub-scrisul aduce viile sale mulţumiri în numele cetăţenilor capitalei următoarelor persoane care dupe terminarea festifivitătilor afl binevoit a face ofrande în bani. 100 fr. primiţi de 1& d-na Tb. Rosetti prin d-na D-r D. Severeanu 500 fr. de la d. Ion N. Lahovary 100 fr. de la d. Luca P. Niculescu. Preşed. comis., Em. Protopopescu-Pak* Casier, Al. G, Bacatcgtu No. i8,8j9 1883, MoiD 36. DR STERIE N CIURCU s'a instalat definitiv în Viena, VIII Al-serstrasse, 49. Avis pacienţilor români cari voesc să consulte somităţile medicale vienese prin mijlocirea sa. Consultaţiuni prin poşte şi telegraf In caşuri urgente, C.GAYRILESCU MED1C-VETERHVAR Fost elev al scoalelor veterinare din Franţa Profesor la şcoala superioară de medicină veterinară. Dă consultatiunl de la orele 11—12 şi 5—6. No. 68, Strada Coltzei No. 68, nr rtV74l)|' Dou6 C88e 8itunte lD DL iHlllMIlU strada Frumoasa Nr. 12 şi 12 bis ; având fie-care patru odăi de stăpân, patru de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde In total sah In parte. A se adresa la d na proprietară care locueşte la Nr. 12 Strada Frumoasă In casele din fundul curţel. 776 LA. MAGA.SINUL DE DROGUE, COLONIALE-DELICATESE [Tproprieta-Jrul Firmei GEKSABEk 0YES84 LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI aO sosit şi sosesc din iţ tn iţ zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene st streine Asemenea toată producţiunea Untului prost spet din Paşcanii proprietatea D-net Colonel Blaruinberg se află de vânzare numai tn aus numitul Magasin. LA CONCURENTA V4nd mult si câştig pucin, avantagiu I consumatorilor I C. T. CHRISTOFOR „LA MAHLVAH" Calea Victoriei, No, 100, via-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jookey-Club. Zahăr franţuzesc. . . . kilo 1—10 Zahăr cubic................« 1—20 Cefea martinică cal. I . . « 4—40 CaTea Rio « I . . « 3—60 Luminări Apolio verit. 560 gr. 1—65 « de lux cal. I . . kilo 1—40 Unt-de-lemn francez . . « 3 i « grecesc . . « 2 Orez turcesc...............« 50 Făină de Pesta cal. I . . « 60 « « « « II . . « 40 Macaroane de Italia cal. I. « 1—20 Fidea « « « I. « 1—20 Măsline dulci.........«2 Ceaiu comp. col. cutia. . « 4 Rom Englezesc .... Litru 3 -60 VIXUKI UE MISA ALESE Conun/att di mint In propritle mele pivniţe Vin negru de Mrorfsti veekl de 4 uul l itru fr. 1 Viu alb dc Urngatiani vechi de 4 uni litru fir. 4. f 141 Cu stima C. T. ( llllISiOFOK I SE ARENDEAZA viitor parl.6m>a din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIRKŞTI districtul Teleorman la distantă de IO minute de Alexandria, tn Întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, mngn.aU pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa Radaoţia acestui ziar. EPOCA — 28 MAIU CASA DE SGTIIMB I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, IVo. 27 Cumpera, sivindo efecte publice si face or-ce schimb de monozi Cursul B uour eşti 21 Maiu 1888 5 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, do Stat 6 0/0 Oblig deşt drum de fer 1 0/0 Scris. tune. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scrie. func. urbane 6 o/0 Scris func urbane 5 0[0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 5 0/o Împrumutul comunal Oblig. Casei pens (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa fermă Cump. Vend. 92 t/2 93 P0 t 2 92 83 3/4 90 18 107 1/4 107 3/4 S-2 92 1 2 105 i 2 106 P8 3/4 99 87 3/4 88 1/8 77 1/2 11 «*8 76 1 2 77 212 216 39 42 940 960 225 285 210 215 85 90 16 65 16 8» 16 65 16 *5 201 1/2.203 EPITROPI» GENERAU a Ospitnlelor si Ospiciilor* CASEI 8FAVTIL SPIHIDON ANUNCIU Pentru oprovisionarea ospitalelor şi ospicielor din laşi dependinţe de casa Sf. Spiridon pe iarna anului 1888 89 este necesitate de 270 Stânjeni lemne pentru foc, esenţă Carpen şi Fag. Pentru această aprovisionare s’ad regulat a se ţine licitaţie în ziua de .30 Iunie viitor a. c. Se publică aceasta spre cunoştinţa celor ce ar voi se ia tn antreprisă a-ceastă aprovisionare cu invitare a se presenta in arătata zi ora 1 p. m. In cabinetul Epitropiel generalelnsoţiţl de garanţii solvabile pe valoarea de 4000 lei In bani sau efecte publice. Efecte publice i fară de cele ale statului nu se vor primi de cât pe cursul zilei. Condiţiunile antreprisel se pot vedea de concurenţi în orî-ce zi la cancelaria epitropiel generale. No. 1950. CASA DE SCHIMB I0NESCU & MARCU Strada Lipscani iVo. iii bis ni'CURESTI Curs pe ziua de 27 Maiu VALORI Scadenta cupoanelor Târglib. curs med. Fonduri de stat român Renta rom. perpe. 1875 5% Renta rom. amorlbab. 6% Renta rom. rnr. conv. 6% Oblig, de stat C. F. R.6% idem idem 6% Împrumut Stern 1864 7% Imprum. Openbeim 1866 8% Agio 1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. i Ocl. t Mai 1 Noem. 1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. l lan. 1 Iulie 91 ^ % 90 46 75 Inipruuiut. de oraşe lmpr. oraş. Bucur. 5% idem din 1884 5% lm.or.Buc.cn prime loz fr. 40 1 lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noem. TI 91 40 Valori diverse Creditul fonciar rnral 7% idem idem 5% Cred. func. ur. din Buc- 7% idem idem 6% idem idem 5% Cred. tune. ur. din laşi 5% Obl.cas. pensiun. fr.300 tu 1 lan. 1 Iulie idem idem idem idem idem [ 1 Mai l Noem. 107 94 106 99 X 88 77 3/4 416 OTIL PENTRU TOT1 BALSAM DESANATATE AL FARMACISTULUI I. EITEL din Râmnicu Vâlcea Analioat şi aprobat de onor. Consiliu Medical Superior din România Prezervativ escelinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mal cu seamă In timpuri epidemice, de cholera de friguri, şi Remediu Toarte bun contra boalelor de stomac, de licat şi consecinţele lor precum : indigestiuni, lipsa de apetit, râgâiala greaţă, flegmă, flatulenţâ, durere de stomac, colică, tngreunarea de stomac oonstipaţîa, congesti-uni, gălbinare, venin, hemorolde (trânjl), hi-dohondrieşi melancolie (provenite din deranjamentul mistuireij, indispositiune, durerea, de splină, ame(cala, durerea de cap, friguri, scorout, ulcere etc etc. Rnlsunml de sanatnte Kitel, superior tu turor produselor similare, se recomandă pentru on-ce cas ca cel mai buu şi cel mal util medicament de casa tutulor persoanelor în general şi in special celor depărtaţi de ajutoare medicale, Balsamul de sanntate Eitel, se poate întrebuinţa Tn ori-ce timp şi fără deranjament de afaceri. PrceinI nuni flacon însutit de lustructie 1 al 50 baui Se găseste de vânzare la celle mai multa armacii şi la principalele Drogherii din teră CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS No. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghlka Sir. Lipscani, In fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Romănia) Bucureşti Cumpftră si vinde erecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 27 Maiu 1888 Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de sui [Conv.rnr.] Municipale rr. , Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale 5 5 G G 5 10 A % 1» I» M 7 % „ „ urbane <8 " •• ” ; fl « ti tt , . 5 % „ „ laşi 3 % Obl. Serbestl cu prime Im. cu prime Buc. (40 lei] Losuri crucea roşie llaliane Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Raţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote [rancese „ italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur Cump. Vinde “92 X 90 89 X 7* 94 3/4 90 90 76 X 414 1»7 X 9t â/ 105 98 7? K 67 38 47 40 17 1« 00 401 144 100 99 416 77 418 X J07 3/4 94 X 105 3/4 99 8» X 77 8/4 70 41 30 43 40 li 76 403 146 101 100 415 J OCKRY ■ STABILI WENT No. 66.— Strada Clopotaru— No. 66 BUCUREŞTI Cumperari si ven-zari de cai, trasuri si hamuri. Pensiuni de cai zilnic si lunar pe preciul de 2 lei pe zi inclusiv hrana. Cu stima, LANGOSY. a I CAPSILES ORIENTALES DU Dr. RENIER Cel mal sigur remediu contra blenoragiei (Sculanient) recent, chronicsi tuturor inii amaţi linilor ale canalului ure-tral si a băsiccl udului. Fie care cutie este însoţită de o instrucţiune. Preţul 4 lei. Se allă de vânzare: In Bucureşti, la farmacia Apolo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, farmacia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 bis. In Braila la farmacia la Aquila Româna Anton Drumer Strada Galaţi. ,735 DOCMIL SALTER MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea de medicina din Ticna Specialist tn boalele Syphilltice pe care le trateaza tntr'un mod special şi fara a opri pe bolnav de La o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiuni de ia71/2—81 /2 dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuu* IVo. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi. X :xe$x: SĂPUN VENUS SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI DE DOCTORUL POPP din Floarea Soarea sunt actualmente Săpunurile de toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mal Înalte si întrec prin fineţa lor cele mal bune sapunurlde toaletă esistente I. G. POPP Fnrnisor al Cartei I. si R. Vietm I, Rog-nerstrasse IVo. 2 & SS GE&E JOTSfiE S&KJiraRI se găseste de venzare la F. IV. Zurner, Ioan Tzetzu, Drogue-ria Brus, Gustav Rilz, A. Varlanescu si la Magasinul de Par-fumerie „Stella." MMI. UIMII Mi IHTIUHITEIIIIWI CURELE DE TRANSMISIE Er*iinti calitate engleza CAUCIUC, FURTUNI PENTRU APA, VIN, ETC. TABLE RONDELE etc. FURTUNI SI CURELE DE CANEPA ASBEST, STICLE PEHTRD NIVEL DE APA OTTO HARNISCH Bucureşti — Calea Victoriei, No. 48 — Bucureşti TirnTiTiTnT^mrT TiiinTm^nrmiriiiF ÎNCĂLZIRE DE CLĂDIRI NOUI Două-deci de auni de isbânda murtu-j resc de efficacitatea acestui puternic dorivatif, recommandat de medicii ceil mai de frunte pentru vindecarea rapedel a bblelor de pept, guturaiurilor, I durerilor de Gât, grippei, durerilor, I rhumatismelor, lumbago (durerilor | de sele),etc.— PARIS, 3i, Rue de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, In t6te pharmaciele. A exige numele tul H'llKBI. Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s’a putut constata, că nu ex;stă nici o sistemă de încălzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger «Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloliierela n'au putu da căldură îndestulătoare; aşa că In mal multe casur citatele aparate de încălzire s’a înlocuit prin sobe Meidinger «Comet«. Regularea câldurel se face în modul cel mai perfect, obţinându-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Con sumaţi unea combustibilului este mică Io raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material se poate Întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemn şi coceni de porumb Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în csecuţiunea cea mal simplă, precum şi In cea mal elegantă, asl-fel că poate fi aşezată în saloanele cele mal luxoase precum şi In odăi simple. Sobele centrale Meidinger *Comet» încălzesc până la 1200 m. c. şi not fi întrebuinţate ca calolifere pentru încălzire declădirl complec e. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe. O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmî permit a atrage atenţiunea proprietaiilor asupra sobelor Meidinger «Comei, construite In fabrica mea. ADOLF SALO.UOX, Strada Doamnei, 14 bis. 5 3 *î O 3 < < «E u a l = 3 2 g Q £ 3 * LU O «baaisfiBia«a ST HAI) A LlT'StAM, Ao 2 CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LI OSC AM, IVo 2 wimmwmi* ©s immmsx S’A DESCHIS 763 CU ÎNCEPERE DE LA !l|'21 MAIU ANUL CORENT UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME SI BARBATI STRADA LIPSCANI, No. 2 CELE DIN URMA NOUTATI S’A DESCHIS STRADA LIPSCaM, !Vo. 2 SING Ri M DALIE 0E AuR PENTRU ARTICOLE DE PANSAMENT^ Din parteaM. S. Imparaleasa Augusta i acordata la exposflia Generala ger- l mana de hygiena d l eriln 1883. Distinctiuni ■ espositia internaţionala far maceutica din VIENA 188} ' medalie de aur TUR IN 1884 medaliedeaur FABRICi l)L AKTICOLE DE PANSAMENT KIESLIMG HOHENEEBE ^BOEMIA) FABRICE CEA MAI MARE FABRICA SPECIALA FABRICE in CU BURI in HEIDEliHEiNI Se recomanda ca cea mai buna si mai eftina 1* A K 1 S si sorginte de procurat si C1IEMN1TZ 5C©LE P&MS&SffEKtT PAVLA Precum si alte articole de aceiaşi ramura CALITATE SUPERIOARA SI PRECIURILE CELE MAI EFTINE 1MLBIBE PROPRIE SI MDERIE «E BUMBAC (RRUIV’ S-WATT ii Patenta pentru ustro-Ung